modern)telefonul,televiziunea,calculatorul si satelitul) vita omului va cunoaste o schimbare complete.Dispare sistemul de valori perene din cauza civilizatiei tehniciste.In aceasta perioada au avut mari reanoiri in limbajul si arhitectonica muzicala.Pana in 1950 s-a incercat inlocuirea limbajului tonal traditional.Vectorii tonalitatii sunt pe rand subreziti de anumite practici:cromatizarea continua,disonantele nerezolvate,relatiile de tip modal,etajari bi si politonale,ce dizolva principiile functionalismului.Astfel armonia modala slabeste esafodul tonal.Acordurile disonante favorizeaza disolutia tonala prin modulatii excessive,facute prin distantele mari,si modulatiilor bruste si dese,lucru ce va duce la diluarea stabilitatii tonale,modulatiile cele mai eficiente fiind cele cromatice si enarmonice.In ceea ce priveste ritmul,in aceasta perioada,muzica romantic va cultiva asimetriile si va repudia uniformitatea ritmica.Libertatea ritmica a recitativului si in general a liniei vocale generate de vorbire,patrunde in muzica instrumental,unde a dominat simetria metro-ritmica.Curentele care apar sunt:Impresionismul caracterizat prin formele indraznete,cromatizarea excesiva si largirea spectrului tonal,sub influenta simbolismului literar si a impresionismului plastic,Expresionismul care se traduceprin melodic fragmentata si declamatory,armonie intens cromatica si disonanta,atingand limita atonalitatii,realizarea unui process de abstractizare in virtutea caruia prin dizolvarea tonalitatii si a reprezentarilor tematice conditionate de tonalitate si prin inlocuirea acesteia cu reprezentari de tip serial,se tinde spre realizarea unei legaturi nemediate intre material Sonora si expresie,Dodecafonimul care presupune existent dodecafoniei ca metoda de compozitie,bazata pe utilizarea libera a tuturor celor 12 semitonuri ale gamei cromative temperate,Serialismul care este o organizare modala si presupune folosirea de tronsoane ale seriei cu care se opereaza la nivelul tuturor parametrilor(inaltime,durata,intensitate,etc),procedeu folosit si astazi,Aleatorismul care desemneaza muzica postseriala si este legat de fenomenul larg al improvizatiei,momentul de maxima implicare fiind reprezentat prin grafism si prin text composition.Si poliritmia devine un frcvent mijloc de exprimare,datorita impresionistilor(Claude Debussy,Maurice Ravel,Paul Ducas,Aleksanr Skriabin,Karol Szymanovski) si neoclasicilor.Compozitorii neoclasici dezvolta poliritmia si polimetria.Apoi expresionistii(Arnold Schonberg,Alban Berg siAnton Webern),fiind ostili fata de principiile de ordine si simetrie,ei au recurs la segmentarea sau intreruperea mersului melodic cu diferite pause,procedeu numit punctualism.Dezorganizarea metrica ajunge la apogee in aleatorism(Pierre Boulez,Karlheitz Stochhausen,Pierre Schaeffer,Ianis Xenakis),unde diferite segmente pot fi cantata la intamplare de interpreti eliminand ordinea.In muzica moderna dispare uniformitatea agogica,metrica si uneori ritmica.Pe masura ce armonia romantic imbogateste discursul musical cu frecvente disonante,melodia se diversifica si i-si pierde din calitatea primara,apropiindu-se de starile tensionale.Modurile populare au contribuit la profilul melodiei,capatand un contur cu totul particular.Apoi dodecafonismul(Arnold Schomberg,Alban berg si Anton Webern) care neagand principiul functiunilor,neaga insasi armonia ca element de exprimare.In limbajul musical modern,s-au introdus microintervalele,sferturile de ton,sub influenta formulelor folclorice,sau a experimentelor de largire a sistemului traditional.Simfonistii neoclasici si postromantici foloseau din nou ompletirile polifonice.In veacul 20 intalnim adesea polifonia liniara.Polifonia va facilita reluarea modalului,iar ca rezultat al destramarii organizarii tonale va usura bitonalismul si politonalismul.Perioada contemporana a fost dominate de 2 fenomene:neoserialismul si muzica electro-acustica.Compozitori reprezentativi:Rene Leibovitz,Helbert Eimert,Pierre Schaefer,Pierre Henry,John Caje,etc.Reprezentant in matematizarea muzicii este Yannis Xenakis.Electronica contribuie si la nemaipomenita extindere a circulatiei muzicii si la diversificarea categoriilor de muzica.In Franta se remarca Pierre Boulez care a fost elev a lui Olivier Messiaen si Leibowitz.Germania cu Karlhenz Stockhauzer,Italia cu Gian Francesco Malipiero,Luigi Dallapiola,Spania cu Luis Pablo,Cristobal Halfter,Poloni cu Henryk Gorecki si Krystoff Penderecki.In RomaniaElena Teyber Asachi,Fr.Rujitky,Iosef Herfner,Alexandru Flechenmacher cu Baba Harca,Uvertura nationala Moldava,Marsul Unuirii,Hora Unirii,Cadrilul Unirii,Eduard Caudella 1841-1924-Fata razesului,Olteanca,Petru Rares,Amintire din Carpati,Sergentul.Gavril Musicescu 1847-1903 12 melodii nationale.Titus Cerne-creator de muzica religioasa si armonizator,este editorul revistei Arta si a primului Dictionar de muzica,Cantata Esthera si o Liturghie.George Stephanescu 1843-1925-Mama soacra,Scaiul barbatilor,operetta Cometa,Peste Dunare,Sanziana si Pepelea,opera Petra,Linda de Chamonix.Constantin dumitrescucu 7 Cvartete de coarde,3 concerte pt violoncel,2 uverturi,Dans Taranesc.Gheorghe Dima 1847-1925-este creatorul liedului romanesc si madrigalului,scrie coruri laice Liturghie,balada Mama lui Stefan Cel Mare.Iacob Muresianu 1857-1917-poemele Manastirea Arges,Constantin Brancoveanu,uvertura Stefan Cel Mare.Ciprian Porumbescu-Balada,cantata Altarul Manastirii Putna,operetta Crai Nou,Ion Vidu,cu Rasunetul Ardealului,Ana Lugojana,Vraja,,,,,.:Gyorgy Ligeti,Irinel Anghel,Stefan Niculescu,Pascal Bentoiu,Dan Constantinescu,Theodor Grigoriu,Liviu Comes,Carmen Petra Basacopol,Nicolae Beloiu,Doru popovici,Cornel Taranu,Ulpiu Vlad,George Costinescu,Vasile Spatarelu,Doina Rotaru,Dan Dediu,etc.Dupa 1965:Anatol Vieru,Tiberiu Olah,Al.Pascanu,Mircea Istrate,Mihai Glodeanu,Mihai Brediceanu,Adrian Ratiu,Adrian Iorgulescu,Horia Ratiu,Cristian Petrescu,Liviu Dandara,Costin Miereanu,Sorin Lerescu,Horia Surianu,Dinu Petrescu,Carmen Carneci,Anton Suteu,Petru Stoianov,etc.
Zlata Tcaci - compozitoare (16 mai 1928 - 1 ianuarie 2006) : 90 de ani de la naştere [Resursă electronică] : Expoziţie / Bibl. Şt. a Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi ; realizat: Elena Ţurcan ; red.: Elena Harconiţa ; coord.: Valentina Topalo. - Bălţi, 2018.
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi