Alina

Iubirea trebuie să vină pe neaștepate, pentru că cu cât mă gândesc mai mult la

ea, cu atât mai departe o simt. Dacă aș putea să o vizualizez, sigur ar arăta altfel decât
mi-aș imagina-o. Am crezut că ea vine într-un trup de fată brunetă, dar prima a fost
blondă. Mi-am imaginat-o sălbatică, dar prima a fost foarte cuminte. Am crezut că eu
sunt cel plin de surprize, dar a fost ea.
- Venim în fiecare dimineață în același autobuz...
Era așa pentru că eu o urmărisem de câteva zile. Luam amândoi autobuzul 22
din stația Narcisa și ne lăsa la câțiva pași de liceu. Coborâsem în urma ei și mi-am
sincronizat pașii cu ai ei.
Nu și-a dat seama că vorbesc cu ea. Nu a întors capul spre mine.
- Și se pare că mergem și la același liceu. Bună dimineața!
Acum se uită timid dar fără să-și întoarcă privirea prea mult spre mine. Își
strânge și mai mult mapa neagră la piept și își bagă nasul în fularul de la gât. Pentru o
secundă îmi trece prin gând să renunț. Zăresc manualul de psihologie în brațele ei.
- Ce clasă ești de studiezi psihologie?
- A zecea!
Îi urmărisem buzele în acele zile premergătoare și o am auzit-o vorbind o dată
cu un băiat de vârstă asemănătoare. Când i-am văzut împreună, mi-a fost teamă să nu fie
ceva între ei. Dar el era atât de destins și relaxat cu ea că nu mi-a fost greu să-mi dau
seama că nu sunt decât prieteni sau colegi.
- Mă pregătesc să merg la olimpiada de psihologie.
- Hmmm... și mie mi-a plăcut foarte mult psihologia, dar nu atât de mult
încât să-mi placă și să o învăț...
Mă ofer să o ajut cu câteva cărți dacă are nevoie. Chiar îmi amintisem că
aveam una destul de bună despre noțiuni introductive în psihologie.
- Ți-aș putea-o împrumuta! Lasă-mi, te rog, un număr de telefon ca să te
găsesc...
Mi-a lăsat un număr de fix. Eu îl notez conștiincios în telefon și în timp ce o las
să intre prima în edificiul școlii o întreb:
- De cine întreb?!...
E puțin încurcată, dar clipește la fel de simplu și fără niciun zâmbet la fel ca și
până acum:
- Alina!...
Am întrebat peste câteva zile, era chiar ea. Mi-a răspuns cu o voce sigură, dar
foarte moale. Aprope că mi-a amintit mirosul ei.
Probabil m-a atras la ea o atitudine serioasă și matură. Dar ar fi putut fi la fel de
bine un semn de timiditate. Am ieșit luni de zile cu ea și au fost unele dintre cele mai
frumoase clipe din viața mea. Mă simțeam împlinit, Alina era frumoasă, inteligentă,
sensibilă și precum o cosânzeană, blondă, ochi albaștri și buze pline.