Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romdniei

Lenglet du Fresnoy, Nicolas Istoria filosofiei hermetice / NICOLAS LENGLET DU FRESNOY

Nicolas Lenglet du Fresnoy; trad.: Gabriel Avram ;
pref.: Bogdan-Mihai Mandache. Bucureqti : Herald,2017
ISBN 978-973- I I l-650-l
L Avram, Gabriel (trad.)
lI. Mandache, Bogdan (pref.)
I

Traducere din limba ftancezi:

GABRIEL AVRAM

CuvAnt-inainte:
BOGDAN-MIHAI MANDACHE

Nicolas Lenglet du Flesnoy

Histoire de la Philosophie hermdtique. Accompagnde d'un calalogue raisonn|
des ecrivains de cette science. Avec le veritabite philalcthe, Reyu sur les EDrruRA {f[ Hnnero
Originaux, P aris, 17 42.
Bucureqti
 Cuprins

Cuvint-inainte: Continuitatea tradiliei hermetice 5

Prefali 12

I. Filosofia herrneticdi reprezinti deopotrivi o epocd a nebuniei

gi i umane
inlelepciunii 19

II. CAt de veche este gtiinfa hermeticd 20

III. Copiii lui Noe iqi impart pracLicarea artelor 9i a gtiin{elor 20
IV. Filosofia hermetic[ la egipteni 21

V. Povestea lui Hermes, sauMercur Trismegistul 22

VI. Moise face cunogtinld cu gtiinla hermetici 25
VIL DacX Sffurtul loan Evanghelistul a avut cunoqtinli
despre gtiinla hermeticd 27
VI[. $tiinla hermetici in China 28
IX. Filosoful Democrit deprinde gtiinla hermetici 28

X. $tiinta hermeticd se pistreazd gi se transmite

ln cazul egiptenilor 32
XI. $tiinla hermetic[ a grecilor 34
XII. Istoria lul Synesius 35
XIII. AItt alchlmiqti greci; decadenfa filosofiei hermetice 42
XIV Filosofie hermetic{ este dispreluitd de arabi 45
X\r. Arablt lncep sd se intereseze de studiul qtiinlelor 47
XVL $tltsshtrmcticd trece in mdinile arabilor 48

XVII. $crtrr{lc lul Geber despre gtiinta hermeticd 49

 XXXVIII. Evolulia qtiin{ei hermetice in secolele al XVI-lea
XVIII. Analiza lucririlor alchimice ale lui Geber 51
qi al XVll-lea 132
XIX. $tiinla hermetici este dezvoltatl in continnare
Giov anni Aur eli o Au gur el lo r32
de citre arabi 53
H e inrich Cor n el i u s Agr iP P a 134
XX. Pustr-ricul Morien invafi, practici qi predl 135
XXXIX. Paracelsus
filosofia hermetici 56 r37
Georgius Agricola
XXL in ce epoci au triit Adfar, Morien si Calid 60
XL. Denis Zachaire 138
XXIL Avicenna practicd, filosofia hermeticir 61
XLI. Englezul Edward Kelley 147
XXIII. Filosofia hermetici trece la popoarele latine 64
XLIL Setolul al XVI-lea, alti alchimigti 150
XXIV. Roger Bacon, unul dintre primii savanli care lean-Baptiste Nazari 150
s-au oclrpat cu gtiin{a herrnetici 66 Thomas Erastus 151
XXV $tiinfa hermeticl practicati in alte liri 69 Blaise de Vigenire ls3
Albert cel Mare 69 XLIIL $tiinla herrnetici in secolul al XVII-lea t54
Sldnlut Toma d'Aqtino 74 Cosmopolitul t54
Alain de Lille 75 Michael Sendivogir.ts 157
XXVI. Arnauld de Villeneuve 76 XLIV. Scrisoarea domnului Desnoyers, secretarul prinfesei
XXVII. Raymond Lull face cercetiri in domeniul Maria Gonzaga, regina Poloniei, sofia regeltri Vladislav 159
qtiin{ei hermetice 79 XLV Viata lui Sendivogius, baron polonez, scrisi dg
XXVIIL Cronologia ciLlirtoriilor lui Raymond Lull 94 un german care a fost altidati avocatul lui 168

XXIX. Papa Ioan al XXII-lea se indeletniceqte XLVI. Despre fralii rozacrucieni 174

cu gtiin{a hermetici 97 XLVII. Filosofia hermetici practicat[ in secolul al XVII-lea 180

XXX. Jean de Meung scrie lucriri despre practica XLVIII. Francezii continud si practice Eiiin{a hermetici
gtiin!ei hermetice 99 in secolul al XVII-lea 183

XXXI. iean de Rupescissa, cilugir franciscan XLIX. Englezii se implici puternic in practicarea
gi filosof herrnetic 104 qtiinlei hermetice 187
L. Eyr6n6e Filaletul 189
XXXIL Nicolas Flarnel, filosof hermetic 105
XXXIII. Perfeclionarea qtiinlei hermetice in Italia LL Alli alchimigti germani din secolul al XVII-lea t92
gi in Anglia. Experimentele lui |ohn Crerner 111 LlI. Olatrs Borrichius 195

XXXry. Shtutul gtiinfei hermetice pAni in secolul al XV-lea. LIII. Giuscppe Francesco Borri r97
LIV. Starea itcttrali qtiintei hemretice 205
Basil Valentin gi Isaac Olandezul tt4 Lr

$tiinlu lu't nrctittl itt r\frict 206

XXXV. Bernard Tr6visan 116
$tiinlt I n' rtr trl irtl i t t () tt't itr 206
XXXVI. $tiinfa hermetici este in continuare cultivatl
$tiinfu I n' r tt r t irrl i t rl
t t t tt r itu 206
in secolul al XV-lea t22
$tiinfu hartrtalit d itr l'ttropt - Augliu 207
lacques Coeur t23 208
$tiinla lutrttutlir:t1 irr lhtntlttr I:rutln
XXXVIL AI[i alchimiqti din secolul al XV-lea: Norton, Ripley,
$tiinfu hcrnu'liri itt littntlttr ()lttrtdu 209
cardinalul Cusanus gi Trithemius t29
 $tiinla hermeticd in Europa - Germania 209
$tiinla hermeticd in Europa - Italia g Spania 2t0
Felurilele condi\ii care au contribuit odinioard la practicarea
Stiinlei hermetice 2Lt
Clerici chimisti 2r2
LdLugan chimt$ti 2r2
Cronologia celor mai celebri alchimisti pi practican{i
aifilosofiei hermetice ' i 213
Inainte de Isus Cristos 2r3
Dupd Isus Cristos 2t5

Not5, despre autor 235


Prefatl
t opiniilor acestora. Am petrecut agreabil un timp de reculegere, in
o Istorie a Filosofei Hermetice,pe care o ofer astdzi cititorilor,
nu a rnai fost alcatuita pAnd acurn; dar nu trebuie s6 ne mirim.
savantii care se ocupi cu cercetarea Istoriei dispre{uiesc, cu temei,
tot ceea ce are legdturd cu aceastd qtiintd, iar filosofii ocupa{i doar
cu domeniul lor de activitate neglijeazi Istoria gi anestecd epocile.
S-a creat o mare confuzie in ceea ce-i priveqte pe Geberr, pe Filaletr,
pe Hermes, pe Cosmopolit3 - totul la acegti autori a fost arnestecat.
'Jabir ibn Haryan, iatinizat Geber (cca 721_Bl5), a fost un celebru
invifat origine arabd sau persani, care a adus o contribufie substanfiali
de
la dezvoltarea culturii islamice. printre multipiele sale preocupiri
puiem
enumera: chimia, aichimia, astronomia, astrologia, ntosofia, farmacia,
medicina. (N. fr.)
'zFilalelii (cdutdtorii adevirului) reprezinti in francrnasonerie
numele dat Ritului filalelilor. Acest regi'r de masonerie filosofici
sau
mistici este infiinfat in 1773 de citre charles-pierre paul, marchiz de
Savalette de La'ges, in sAnul Lojii priete'ii reu'i{i, qi a funcfionat
pini Ia
moartea fondatorului, in 1797. intrucdt uutorul folosegte aici singularul,
este posibil ca persoana dese'rnati sd fie ori Eugd'e phiraldihe (un
pseudo'im al iui rhomas vaughan), ori'Eyrd'de philalethe, arnbil autori
de tratate hermetice. (N. fr)
3
cosmopolitul este un autor de tratate alchimice, fi'd vorba, pro babii,
despre Alexander sethon (mort in r 603) sau despre Michal
Sendivogius
(1566-1636), discipolul siu, care i-ar fi uzurpat pseudonimul (N.
. ir.)
Istoria filosofiei hermetice
Pentru unii cercetatori, nici nu urai conteazd iu ce secol trebuie
si situeze aceqti Artigti celebri, ci doar s[-i imite 9i sa-i urmeze in
lucririle qi nebuniile acestora.
Dar, fiind mai pasionat de istoria acestei parli a filosofiei
decAt de Filosofia in sine, arn creust cd pot si risc si alcdtuiesc acest
eseu ca pe un Preambul al unei Opere mai mari, la care am lucrat
multi vreme; este vorba despre Istoria FilosoJiei, a Filosoflor Si a
care oricare altul s-ar fi plictisit.
Poate cd se va splllle cd nu am aprofundat cum se cuvine
subiectul de care m-am ocupat gi c[ a9 fi putut inc[rca lucrarea
plicut
cu un mare numir de citate greceqti 9i latinegti, care le-ar fi
savanlilor gi care ar fi obosit persoanele cu alte gusturi, dar am
spart gheala gi sper c[ intr-o zi cineva va duce la bun sfArgit ceea ce
eu <1oar am schilat in aceste pagini. Las altuia n-rai abil gi mai harnic
cititorii cu compilalii de citate; cit despre
pldcerea de a plictisi
mine, eu md mullumesc si instruiesc oamenli qi si o fac intr-o
manier[ limpede gi succinti - de aceea, am oferit referinle doar
atdt cAt am crezut cd este necesar. Daca nu am amintit suficiente
lucruri pentru a fi pe gustul savanlilor, in schimb, am spus destule
pentru oamenii obignuili, care nu se vor supara sd-i cunoasci pe
acegti ilugtri nebuni care s-au rltacit pe tot felul de cii 9i a c6ror
istorie am scris-o aici.
Lucrarea mea esle alcltuiti in aqa fel incAt sd se poatd distra
diferite categorii de persoaue. cel care are obiEnuinla de a cunoagte
particularitilile, firi a se adanci in prea rnulte lecturi, va descoperi
in primul volum gi in prima parte a celui de-al doilea tot ce i-ar
putea satisface curiozitatea. Va descoperi aici ceea ce nu cunogtea
sau despre care nu avea decdt idei confuze, sau poate niciun fel de
idee. Va descoperi, nu fbrd mirare, cd nici cei mai inlelep{i oameni
l3
 Nicolas Lenglet du Fresnoy I s t ori a filo s ofiei herm etic e

nu au fost scuti{i de viciile cer mai des i'tilnite printre

muritorii de Dar cei care, flri
sI munceascd' au profitat de opera altora
rind, cum ar Ii curiozitatea Ei ldcomia. prin lucrdri adevirate sau false, au fost oare mai fericifi? Mai intot-
Filosoful dezinteresat vrea si pitrundi tainere gi si o deauna ii vedem murind in condilii funeste; poate nu atAt din
descifreze pana in cere mai mirunte detalii. vrea 'aturii cauza rdutdfii oamenilor, cdt din pricina propriilor gregeli' Este o
s6 qtie ceea ce arta
poate adluga naturii. Atunci cdnd rdmdi intre limite
rezonabile, nu dovadi sigurd cd Providenla nu a asociat soarla ornului la aceste

ai c'rn sd fii blamat, mai pulin atunci cAnd artistul

nesdbuit incearcd lucriri extraordinare, pline de curiozitdli; cerul ne-a fburit aqa incit
mai degrabl si descopere puterea naturii gi a artei, decit
si_gi satii_ si ajungem la descoperiri pe cii mult mai simple 9i mai bdtdtorite'
faci propriile dorinfe. Dar in prima parte a lucrdrii noastre Asupra acestui lucru trebuie sd mediteze orice om de bun-sim! 9i sd
vorn
vedea ce pedepse le-a aplicat providenla celor
care au dat dovacli se pronun{e asupra faptelor istorice intAlnite itl lucrarea mea.
de ldcomie, prin imensele nevoinfe
9i egecuri care li s_au inttmplat. Al doilea volum este destinat unui alt tip de personaje. Am
zgdrcitulpierde adesea totur, cici vrea si oblind totul.
Nu cunosc crezut cd Filosoful nebun gi curios mi-ar fi recunoscitor ci ii <lfer
vreo pedeapsd mai mare. povestea Filaletului, aqa cum ntl a apdrut vreodati nici in latini, nici
DacI vom observa cu atenfie, vom vedea ci cel care s_a in francezl. Cred c[ aceqti artiqti nesdbui{i vor profita de aceastd
liudat ci a reugit in Marea Operi Hermetica nu a fost nici poveste. Dacd ag fi considerat cA le fac plicere, a9 fi adiugat nu
el
scutit de griji. $i el a avut parte de pedeapsd. Aqa au stat doar operele acestui alchimist, ci le-ag fi hso{it de un mare numdr
lucrurile
in cazul lui Tr6visan, care a lnuncit vreme de gaizeci de ani la de detalii asupra operaliunilor {bcute pe metale, toate extrem de
opera sa, pentru a se bucura doar doi_trei ani; sau altii _ curioase gi de utile despre ceea ce poli se ob$i, unele dintre opera-
precum
zachairet sau Filaletul - au fost constrAnsi sd se autoexileze
din liunifiind mai cunoscute prin efecte decdt prin proceduri. Poate ci
patria lor. A fi intotdeauna fugar rnereu cu spaima voi oferi gi lucrul acesta, dacd voi vedea ci mi se va cere.
9i in suflet;
a ciuta neincetat libertatea, flri odihnd; a te separa de s{hrgit, al treilea volum le va face placere spiritelor care
in
socie_
tatea umand si a te priva astfel de una dintre binefacerile
pe care au un alt caracter. in secolul in care triim se citeqte cloar super-
Dumnezeu i le-a ldsat omului _ iati cdteva dintre peclepsele ficial, dar toati lumea vrea sd gtie cel pulin titlurile multor cdrli'
ce
pot surveni. Vae soli, vai de cel singur, este o vorbd Existi unii ambiliogi care vor si gtie cdt de rare sunt unele lucrdri
din Scripturi,
vorbd care a reprezentat conditia sau statutul acestor pentru a-gi impodobi cu ele biblioteca, aqa cum ar proceda cu niqte
filosofi, care
s-au luat la tra'td cu destinul qi care au cdutat sd pitrundd tainele bibelouri gi porlelanuri. Unii cauti s1-9i cAgtige bunivoin{a celor-
qtiinfei. Iatd pedepsele la care au fost supugi. lalli pentru a reugi mai bine in viald; alpi cunosc chiar 9i operele
scriitoriilor de duzind, Pentru a-qi lua in societate aere de savanfi
rBernard Trevisan (1406-1490) atoategtiutori, spunAndu-le ceiorialli: ,,Ah, nu-l citili pe lsta, e un
a fost un alchimist itarian. Denis
Zachaire (1510-i556) gi-a cheltuit intreaga avere pentru autor mediocru; citili-l pe celdlalt, aqa cum am fbcut eu; e bun' sunt
a descoperi
piatra filosofali Ei eiixirul viefii. (N. fr) mullurnit de el, in timp ce pe acesta nu vd sfbtuiesc sdJ citili, dar
14 t5
 Nicolas Lenglet du Fresnoy
noroc ci am aflat gi gtiu sx rni fe'esc..i'Iati care este g'stul
lului nostru! Ei bine, il voi satisface in lucrarea mea.
Omul montlen va fi deci incAntat de istoricul pe care-l ofer in
volumul de fafr; Artistull vamedita addnc asupra celui de-al cloilea
volum, iar cel curios in materie de cir{i nu-gi va opri atenfia decdt
asupra celui de-al treilea volum.
Ca sd nu omit tot ceea ce poate fi plauzibil in acesti Istorie,
am sfdrsit prim'l volum cu o cronologie a ArtiEtilor (alchimig-
tilor) celebri, adici arn oferit o listd a celor mai de seamd visdtori
pe care umanitatea i-a cunoscut. Dar, mi veti intreba, de ce sd pui
o cronologie la sfirqitul u'ei Istorii bine ordo'ate din p'nctul
de vedere al timpurilor? Nu ar fi oar-e o repetitie? Nu, nu este. Nu
to{i alchimigtii meriti sr intre in cuprinsur istoriei rnele, cici aciesea
avem de-a face cu personaje obscure, gterse, ale cdror opera{iuni
fxcute in secret in vreun laborator nu au fbst cunoscute decAt clupi
moartea lor' i' timpul viefii nu.s-a stiut nimic despre acestea, despre
cit de reusite au fost rezultatele. in lucrarea mea, nu i-am amintit
decAt pe cei mai cunosculi dintre aceEti alchimigti, iar informa{iile
pe care le-am oferit sunt de obicei sigure; ba chiar am avut grijd
si atrag aten{ia atunci cdnd am avut dubii asupra unor informafii.
Aceasti Cronologie se raporteazi la Istorie, la fel cum Istoria pe
care o ofer aici se videgte a fi completati. de cronologie. Reprezinti
un fel de rezumat al lucririi mele, care trebuie si fie luat in searni
fie prin vechimea gtiinlei alchimice, fie prin numele personajelor
enumerate. Cred cI unii vor fi incAntafi sI descopere, dintr_o
privire, ci. a existat o traditie neintrerupti.. Aceasti Cronologie
tin
cazul de fa(i, termenul ,,Ar:tist'] care se va repeta de_a lungul
,
lucririi, trebuie acceptat cu intelesui ,,Alchirnist", ceci alihimlgtii erau*cei
care practicau arta transmutdrii metalelor. De aceea, in continuare, vom
traduce acest termen prin ,,Alchimist". (N. tr.)
t6
I stori a filo s ofiei hermetic e
seco- poate servi chiar unei ordoniri cronologice a epocilor, a tuturor
acestor alchimigti iluqtri gi vizionari'
clrlilor
Acum este timpul si spunem citeva cuvinte despre etimologia
qtiinfei alchimiei, a c[rei istorie o voi relata. Trebuie s[ observdm
c[ existi doui feluri de Chimie: una inleleaptl, ralionali, necesari
pentru a fabrica remedii utile pentru toate lucrurile din naturl'
fbrl a lisa deoparte metalele sau rnineralele; alt termen este cel
dat Chimiei nesibuite, dar care este mult rnai veche qi cu ajutorul
cireia alchimigtii i9i imaginau ci pot transmuta metalele irnper-
fecte in metale pure 9i perfecte. Prima gtiinli gi-a plstrat numele
,,Chimie'l iar celei de-a doua i s-a dat numele ,,Alchimie'l Dar de
unde ne vin aceste nutne? Oare etimologia ii pune in incurc[turi
mai pu{in pe filosofi decAt pe filologi? O parte dintre cei din urml
au zis ci termenul Chimie ar deriva din numele lui Cham' fiul iui
qtiinli in Egipt qi
Noe, despre care se zice cd, a practicat aceastd
care a dat chiar numele acestei plr{i a Africii, clci in Scripturi este
<lenurniti Jara lui Cham, Terra Cham, Tentoria Cham; iar aceastl
provincie a fost numiti multi vreme Chemia, la fel ca qtiin{a despre
care vorbim. Dar aceasti tradilie este cit se poate de ancestral[' aga
irrclt nu ag pune mare temei pe aceastl etimologie' Allii cred cl ter-
menul provine fie dintr-un cuvdnt grec, care inseamni ,,a topi'] fie
dintr-un altul, care inseamni ,,a extrage", pentru cd, pe de o parte,
altl parte, cu extra-
Chimia se ocupi cu topirea metalelor, iar pe de
gerea esenlelor din corpurile cele mai dure, ch ajutorul focului; de
aceea i s-a mai dat deuumirea Pirotehnie, adici arta focului, dar 9i
denumirea Spagirie, care inseamni tot a extrage'
S-a ciutat, de asemenea, qi etirnologia termenului Alchimie' Nu
voi povesti aici cum au incercat unii ignoranli si afirme ci termenul
vine de la un rege numit Alchimin, care, zice-se, ar fi fost inventa-
torul gtiin{ei, rege care, de altminteri, nu a existat niciodatS. Aceste
L7
 Nicolas Lenglet du Fresnoy

etirnologii trebuie ldsate tot pe seama alchirnigtilor de duzind, care

gdndesc ;i aclioneazi la fel de prost. Toatd lumea gtie astitzi cd
arabii au luat de la gfeci qi qtiinla, qi denumirea ei, au conservat-o,
addugdndu-i doar silaba Al, care se intdlnegte deseori in gramatica
lor, pentru a conferi un plus de energie lucrului pe care doreau sd-l
infbptuiasc[; adicd gi-au dorit un fel de chimie fundamentala, la fel
I. Filosofia hermetici rePrezinti
cum Al-Quran reprezintd pentru ei cartea fundamentald.
Aceastd ramurd a chimiei a primit gi numele $tiinfa,
deopotrivi o ePoci a nebuniei
sau
Filosofie Hermeticd, de la numele lui Hermes, un stravechi rege al
qi a infelePciunii umane
Egiptului carie a fost initiatorul acesteia sau care s-a ocupat cel mai
indeaproape cu practicarea ei. A mai fost denurnita gi Chrysopee,
V,ro, oferi in aceasti mici lucra'e istoria celei mai mari nebunii
qi Argyropee, cici se ocupa cu fabricarea aurului qi argintului, sau
de care oamenii au fost capabili vre-
chiar Metalurgie, intrucdt opera cu ajutorul metalelor. in fine, vechii Ei a celei mai mari inlelepciuni
oclatl. Oare ce poate fi mai nebunesc declt s[ wei si schimbi
natura
greci, care au practicat-o, i-au dat numele,,$tiinln divinf'sau,,Arti
gi a fiinlelor, adicl si-!i atribui, ca s[ zic aga' drepturile qi
lucrurilor
sacrf' - {bri indoiald, pentru cI ea
a atrage aten{ia asupra faptului
imagina cu
nu trebuia nici divulgatd, nici profanatd, nici pusi in mAinile popo- prerogativele Creatorului Suprem? Oare chiar ne putem
seriozitate faptul cl putem pStrunde, ba chiar dezvilui c5ile secrete
rului. Astfel, anticii au fbcut din alchimie un tnare mister, vorbind
despre ea doar in termeni alegorici, la fel cum vorbeau despre mis- prin care Divinitatea s-a folosit pentru alcituirea corpurilor metaiice?

terele care aveau legdtura cu religia sau divinitatea. Compozilia acestor corpuri abia dacl o cunoaqtem'

Nu trebuie sd crede{i ci tot ceea ce voi spune in lucrarea Dar, de asemenea' nu reprezinti oare o dovadl de adev[rati
mea
reprezintd cu certitudine adevirurile $tiinlei hermetice; eu vorbesc in{elepciune s[ reuqeqti si-!i datorezi fericirea 9i averea doar lie
de migulitor este gindul c[ ai descoperit
doar ca istoric, qi nu in calitate de filosof; eu ofer ceea ce am citit si insuli? Cit de satisficltor Ei

mijloacele de a fi util prietenilor tli, de a-i uEura pe cei slrlci' diru-

nu ceea ce am pracl.icat.
indu-le cdte ceva, de a imbogifi societatea prin mijloace cinstite 9i
avantajoase pentru binele public! Este o mingAiere
pentru omul de
si jefuiesc sau
bine si-gi poati zice: departe de a ciuta, ca mulli allii'
s[ impu]inez bunul altuia, pentru a trage foloase' eu am fost in stare

si ofer lumii un bun care nu a fost cunoscut pAn[ acurn 9i la care nu

se agtepta nimeni. M6 simt fericit ca pot s[-i imbogifesc pe cei care

o meriti, firi a confrsca nimic niminui'

18
 Nicolas Lenglet du Fresnoy I st o ria filo s ofiei herm etic e

II. Cat de veche din miruntaiele pdmintului gi si le preschimbe pe cele impure in

este qtiin(a hermetici nretale pure gi perfecte.
Din Cartea Sfrnti afldm despre copiii lui Noe c5, au impirlit intre
Acegtia sunt oamenii despre care vreau s6 vd vorbesc; vont ei diversele indemAniiri gi indeletniciri pe care oamenii le pot practica.
intdlni in istoria mea multi escroci gi foarte pufini infelepli. Aceasta Ca si firn drepli, mai toate acestea aveau legdturi cu agricultura,

este $tiinfa a cirei istorie o voi dezvdlui aici, in pufine cuvinte, ocupafia de cipitAi a primilor oameni; aceasta a fost chiar cea dintAi
rpi in
care vom descoperi mai mult minciuni decAt adevdruri. Oare suntem pedeapsl impusa prirnului om, pedeaps.l care a devenit o necesitate,

in stare sd credem cd aceasti cunoa$tere aprofundatd a metalelor, dacd oamenii doreau si supravieluiasci gi sa-gi prelungeasci viala.

a transmutirii gi perfectdrii lor, care le-a intrat oamenilor

lafet gi unnagii lui au adbugat ocupaliei prirnitive a oamenilor
in cap, a
fost totugi una dintre cele mai vechi de pe pamdnt? Nu vreau totugi talentul rizboiului, qtiinla armelor gi a ingrijirii cailor, tot ceea ce are
legdturi cu viafa activd gi turlultuoas[. Sem gi urmaqii sii, care aveau
si cobor in timp alchinia pAni in vremea lui Tubal-Cain, pe care
un caracter rnai blAnd, sau aceia dintre ei care au dorit pdstrarea naturii
cAfiva autori l-au considerat zeul Vulcan al istoriei profane, prirnul
paqnice a viefii, s-au ocupat r-tu doar de cultivarea pimAntului, ci gi
care ar fi topit gi manipulat metalele. Dar gi rnai pulin, aqa curn au
cu pdstoritul. O profesie pagnicd, o ocupafie linigtiti, care il impaci
flcut unii autori, vreau sd leg aparitia aichirniei de ingerii rii citzu\i
pe om cu sine gi nu il arunca in necazurile lumii. Pdstoritul le-a dat
pe pdmAnt, cei care au fost fermecali de frumuselea femeilor din
acestora prilej si admire noaptea - atunci cAnd stelele striluceau mai
preistorie, pe care le-au sedus gi, zice-se, le-au invilat cunogtin{ele
puternic - narelia primei fiinle, rndre{ie oglindite in mersul stelelor
cele rnai secrete, care aveau iegatura cu transmutarea metalelor. De
pe care aceaste prirnd fiir46 le-a fiurit gi pe care le face sd se miqte cu
alffel, ar fi exagerat sd coborAm apari{ia acestei gtiinfe inainte de
o regularitate nu mai pulin admirabili declt crearea lor.
Potop, ci e suficient s[ considerim cd a apirut la mult timp dupi
acest dezastru universal.
IV. Filosofia hermetici
la egipteni'
III. Copiii lui Noe iEi impart
practicarea artelor gi a gtiinfelor Dimpotrivd, Ham sau, mai bine spus, urmaqii sdi au ales fie
dupl inclinalia proprie, fie printr-o inleleapti hot5,r6re a Cerului,
Abia gi-au revenit oamenii din acest trist naufragiu, c[ au recles-
sI practice artele 9i qtiinfele. Dacd Mi{raim, fiul lui Ham, nu aprac-
coperit mijloacele de a-qi satisface nevoile cele rnai presante gi mai
tintrucAt Egiptul a purtat odinioari numele Chemia, de la Ham,
obignuite; abia s-au iniliat in gtiinfa rnorawrilor, qtiin{d necesarl gi
prelioasd pentru buna funclionare a societdlii, cd au qi inceput
primul locuitor pe acele meleaguri, unii autori att niscocit numele
sa
,,Chimie'l adeseori scris Chemia. Dar aceasti etimologie o las in seama
rnanipuleze metalele, adici si dea o formi celor pe care le extrdgeau criticilor mai instrui{i, e treaba lor, nu a mea. (N. a.)
20 21

Nicolas Lenglet du Fresnoy
ticat el insugi gtiin{a chimiei, se pare cd aceasta a
fost practicatd de
fiul siu cel mare, Thot sau Athotis, denumit gi Hermes sau Mercur,
care a devenit regele Tebei.
in concluzie, Ham'- sau cel pu{in fiul siu Milraim - a adus
aceasti gtiinfi in Egipt. Iar de acolo, a inceput s[ se rispAndeascd
pe suprafaf a pirn6.ntului.
CAt despre faptul ci Noe ar fi avut copii la venerabila vlrsti
500 de ani, nu voi afirma, precltm Vincent de Beauvais, c5. sfAntul
patriarh a reugit aceasti performanfi, intrucAt a practicat el insugi
arta chimiei per:fecte gi ar fi oblinut elixirul viefii, care reprezinti
scopul ultim al Filosofiei hermetice, adici al alchimiei. Este suficient
s[ atribuim aceasti gtiinll lui Ham sau descendenlilor s5i, care au
cultivat-o gi au rispAndit-o in Egipt, impreunl cu alte stiinte necu-
noscute restului lumii. Iar daci este si credem c[ lucrlrile amintite
in manuscrisele greceqti despre aceasti gtiin{a ar avea-o ca autoare pe
Isis, fiind scrise cumva de aceasti regini, ne putem totusi asigura de
vechimea alchirniei in Egiptul antic, intrucAt Isis era soata lui Osiris,
care este una gi aceeasi persoani cu Milraim. Astfel se face cd practi-
carea gtiintei hermetice pare si coboare in timp mai bine de dou[zeci
si cinci de secole inainte de era noastr5. insi nu ag merge atdt de
departe cu aceastd datare temporali; este suficient si i-o atribuim lui
Hermes sau Mercur, cel r-runrit qi Trismegistul.
V. Povestea lui Hermes,
sau Mercur Trismegistul
Egiptul avea deja un rege denumit Hermes sau Mercur, care
se pusese in fruntea nobililor din aceasti regiune, purtind numele
Toth - sau Athotis -, fiul lui Osiris, sau al lui Mitraim, qi al lui
22
I st oria filo s ofiei herm e tice
Isis. Chiar daci qi-a ilustrat domnia prin inventarea scrisului gi prin
descoperirea arilmeticii 9i a astronomiei, ba chiar a legilor poli-
ticii, chiar dactr a fost un geniu extrem de subtil gi de imaginativ
pentru a inventa lucruri necesare sau utile pentru viala oamenilor,
el nu este totuqi cel pe care chirnigtii il consideri a fi intemeietorul
Etiinfei lor. Acegtia rnerg inapoi in timp pAni la Siphoas, care ar fi
trdit cam la 800 de ani dupa Athotis 9i cu 1900 de ani inainte de era
de
cregtind. $tiinfa extraordinard a acestui rege i-a adus renumele de al
doilea Thot; grecii l-au cunoscut sub numele Hermes, sau Mercur
Trismegistul. Numele siu a fost atAt de celebrat in Egiptul antic
pentru cd a inventat Etiinlele gi arta metalurgiei' ba chiar a fizicii,
incit de atunci incolo i s-a atribuit inventarea a tot ceea ce a fost
rnlre!, a tuturor lucririlor care s-au scris despre gtiinle' Ceea ce
a dus la aparilia multor tratate de filosofie pAnd in primele secole
ale creqtinismului, a ciror asemdnare sare in ochi. Iar arabii, care
primeau cu rnare aviditate tot ceea ce le dddeau grecii, au tradus in
limba lor lucrdrile care i s-au atribuit despre otrdvuri, despre astro-
logie gi despre pietrele prelioaset.
Acest rege ar fi fost deci modelul desdvArgit de dreptate 9i
pietate. De indatd ce s-a urcat pe tron, ar fi restabilit puritatea religiei
gi le-a redat legiior tnorale strlvechea lor vigoare. Pentru aceasta,
ar fl ciutat toate vechile lucrdri ale lui Athotis qi Atrib, sau princi-
piile cultului public, care erau gravate pe stele sau monumente de
piatrd, in special cunogtinlele despre metalurgie gi lege, pentru a le
face cunoscute, transcriindu-le in graiul folosit in vremea sa. Dar,
I
Hermes de Venenis et Antidotis: Hermetis Astrologia se gdsesc
in manuscrisele arabe din biblioteca publicd din Leyda; qi Thomas van
Erpe de{inea o carte a h-ri Hermes, De Lapidibus pretiosis, scrisi in
aceeaqi limbd. David Hoeschel a editat la Augsburg, in 7597, Hermetis
latrotmathematica,fis| a mai vorbi de cele qapte capitole care se gisesc in
'lbatro Chimico, $i de multe alte lucr[ri. (N, a.)
23
 Nicolas Lenglet du Fresnoy
observAnd ci tradilia il conduce cltre principiile prrirnordiale qi ciL
trebuia si mai adauge ceva pentru a se folosi de acestea, a adiugat
nigte Comentariil in 42 de volume.
Prima dintre aceste cirfi nu conline imnuri in cinstea
decdt
Divinitalii, dar a doua era Lln tratat complet despre indatoririle pe
care le au regii. Poate pirea periculos pentru un rege mediocru ca
supugii si-i examineze conduita, dar increderea lui Siphoas era
intr-atAt de mare, incAt nu se sfia sd supuni judecilii comporta-
mentul regilor, prin niqte reguli mult rnai drastice, pentru ca orice
rege si fie intr-adevir demn se porunceasci altor oameni.
Siphoas a scris apoi urmitoarele patru cdrli pentru a fi de folos
Ordinului preo{ilor care se ocupau cu astronomia. Prima dintre
ele vorbea despre catalogul planetelor, a doua despre conjuncliile
Soarelui qi Lunii, a treia gi a patra tratau rdsdritul gi apusul Soarelui.
Apoi Siphoas a inglobat in zece volume toate scrierile preo{iior,
denumite Hierograme, sau scrieri sacre. Primul volum din acest
ciclu ne fi"cea cunoscute caracterele hieroglifice Ei toate cele-
lalte scrieri misterioase. Al doilea conlinea o descriere generali
a lurnii, al treilea vorbea despre pirnintul nostru, in general; al
patrulea, despre rota{ia Soarelui gi a Lunii; al cincilea, despre
rnigcarea celorlalte planete; al Easelea conlinea o descriere a
Egiptului; al qaptelea, o descriere a cursului Nilului 9i a terenu-
rilor dimprejuml lui; a opta, o descriere a locurilor cunoscute; a
noua vorbea despre unitifile de misuri, iar a zece carte, despre
toate cele necesare sacrificiilor.
Preolii care aspirau la o funclie de conducere in tagmi se
adAnceau in lectura urmltoarelor zece cir\i, in care Siphoas des-
crisese tot ce are legdturd cu disciplina ecleziasticd, sau cu cultul
' Clement al Alexandriei, cartea VI, Stromatum, de unde ofer aceste
anr5nunte despte Cdrlile lui Hermes sau Mercnr Trismegistnl, adicd cel
de trei ori mare. (N. a.)
24
I storia filo s ofi ei hermetic e
zeilor, ori cu cele necesare sacrificiilor. in prima carte oferea regulile
sacrificiilor. A doua vorbea despre ofrande, a treia, despre imnuri, a
patra, despre rugiciuni, a cincea, despre ceremonii, a qasea, despre
zilele de sdrbitoare, a qaptea, despre regirnul abstinenfelor, a opta'
despre purificiri, a noua, despre mAntuire qi peclepse, iar a zecea,
despre funeralii.
in fine, acest rege savatlt a rnai compus zece ci.r!i' mult mai
inillltoare decdt celelalte, in care a inclus legile generale 9i par-
ticulare, impreuni cu doui tratate antple, unui despre natura
sufletului, celilalt despre natura zeilor. Cei care iqi insuEiseri deja
cunogtin{ele din primele 26 de c6r\i treceau la studiul acestora din
urmi, fapt ce ii flcea apli de a exercita funclii inalte in ierarhia
preoleasci qi civili gi puteau stabili gi percepe impozitele. Se gtie
astizi ci in Egiptul strivechi religia, filosofia, legile 9i finanlele se
aflau in rniinile preo{ilor. Astfel, toatd Etiinfa egiptenilor acelor
vremuri era inglobati in primele 26 de volume alcltuite de regele
Siphoas, ultimele 6 vorbind in special despre medicind, fapt care
intra obligatoriu tot in prograrna de studii a preolilot care se pre-
giteau astfel si ugureze suferinlele oamenilor:. Primul dintre aceste
tratate de medicini conlinea o descriere generali a corpului uman;
al doilea vorbea despre cauzele bolilor; al treilea, despre instru-
mentarul folosit in aceasti gtiin!5; al patrulea, despre rernedii, al
cincilea, despre bolile ochilor gi vindecarea lor, al qaselea, despre
femei s,i tot ce avea legiturl cu sinitatea lor.
in acest fel, acest rege, cel mai savant dintre toli regii pe care
i-a avut Egiptul, a reugit si impirtigeasci qtiinla 9i filosofia, ficAn-
du-le cunoscute supugilor sli sau, cel pu{in, modul in care acestea
pot si le foloseasci oamenilor. Ptolemeu Filadelf'ul l-a angajat pe
Manetho sd traduci in grecegte aceste miltunate lucrlri, dar, din
picate, originalul gi copiiie s-au pierdut deopotrivi, astfel ci nu
25
Nicolas Lenglet du Fresnoy Ist oria filo sofiei hermetice

ne-a rAmas decit arnintirea unor nofiuni generale. Poemandrul
(un capitol din Corpus Hermeticum) qi toate celelalte cdr{i atribuite
Trisrnegistului nu sunt decAt falsuri sau apocrife. Pe bunl clreptate
se plAngea Eusebiu de faptul ci preofii Egiptului, avAnd un fond
atdt de minunat de gtiin{d 9i religie,l-au neglijat, substituindu-i ale-
gorii frivole, fic{iuni inutile sau de-a dreptul periculoase.
Dar dintre toate lucrdrile celebre ale lui Siphoas, niciuna
nu este mai demni de menfionat, esenliali pentru Istorie, decAt
schimbarea pe care a ficut-o in calendar in ceea ce privegte durata
anului, pe care a sporit-o cu cinci zile pentru anii obignui{i qi cu
iase pentru anii bisec!i.
Dar, ca sd revenim la domnia acestui monarh, se pare cd ori
necazurile pricinuite Tronului, ori pericolele izvordte dintr-un rizboi
continuu au scurtat domnia acestui rege, care a fost in jur de 14 ani.
Acesta este regele din care filosofii chimigti au ficut eroul lor
fondator. Aceqtia spun cd regele s-ar fi retras din societate pentru
a se dedica studiului naturii gi contemplirii Creatorului, dispre-
luind onorurile omenegti gi grijile cotidiene, De aceea, israelilii au
invilat din Egipt ctte ceva despre gtiinla prelucrd,rii metalelor
pe filierd egipteand a pitruns aceastl gtiinll in Grecia.
VI. Moise face cunogtinfi
cu gtiinla hermetici
Moise fusese inifiat in toate $tiinfele egiptenilor, dintre care
cea mai secretd qi, in acelagi tirnp, esenliali era cea a transmutdrii
metalelou de aceea, nu trebuie si ne. mirim cind il vedem cum
topegte, calcineazdgi transformd in pulbere imensa cantitate de aur
din care era flcut vilelul de aur, idol din care poporul lui Israel, in
absen{a sa, igi {Icuse o divinitate aseminitoare cu boul Apis din
Egipt. Aceastd calcinare nu se putea efectua frri ajutorul focului.
Mai mult, Moise a dizolvat qi a purificat in api acest aur calcinat
(vezi Ieqirea 32:20), contrar tuturor experimentelor incercate dupi
aceea, cici, firl ajutorul unei qtiinfe speciale, aurul, indiferent cAt
de minusculi este cantitatea pe care o posedim, se precipiti intot-
deauna pe fundul vaselor, indiferent de dizolvantul folosit.
Or, tocmai acestei gtiin{e, acestor cunoqtinle speciale care
schimbi natura metalelor le conferim de multi vreme denumirea
Filosofie sau Chimie Hermeticl; gtiin{i care a fost numitl de greci,
gi, probabil, de citre egipteni, Arta sacri, Siiinla divini.
VII. Daci Sfintul Ioan Evanghelistul
a avut cunogtint[ despre gtiinfa hermetici
Chiar daci mi refer la un aspect al istoliei sfinte, nu indriznesc
s[ afirm, impreuni cu un celebru autor ecleziastic, c[ Sfbntul Ioan
Evanghelistul a fost el insuqi chimist. Adam de St. Victor rc7ateazd,
intr-un text alt[dati recitat in Bisericl, faptul ci acest sfrnt apostol, ca
qi tot
si ugureze soarta slracilor, fiurea nu doar diarnaute - fie din pulberea
acestor pietre prelioase, fie din simple pietricele -, ci ar fi fabricat chiar
gi aurr. Dar noi qtirn c[ alchimia hermeticl nu lucreazi cu pietre
prefioase, ci doar cu metale.
I
Cunt gemmarum Partes fractas
Solidasset, has distractas
Tribuit pauPeribus.
Inexhaustum fert
Thesaurum qui de virgis fecit aurum,
Gemmas de lapidibus.
Iati ce se poate citi intr-un text despre SfAntul Ioan Evanghelistul,
compus de Adam de St. Victor, care a triit in sdcolul al XII-lea; dar 9i
Vincent de Beauvais a afirmat aceiagi lucru, in lucrarea Speculo Naturali.

26 27