SECŢIUNEA III

CAIET DE SARCINI

1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investiţii: Canalizare şi staţie de epurare în comuna Hăghig , Jud.
Covasna
1.2 Faza de proiectare: Proiect tehnic şi detalii de execuţie - P.T.+D.E.
1.3 Proiectant de specialitate: S.C. IGUT SRL Braşov
1.4 Beneficiar: Primăria comunei Hăghig, Jud. Covasna
1.5 Indicativ proiect: C 4667/ 2006.
Amplasament: Amplasamentul obiectivului de investiţii: Intravilanul si extravilanul comunei
Hăghig, în bazinul hidrografic al râului Olt, astfel:
− Ob.1 Canalizare – locaţia: intravilanul şi extrsvilanul comunei Hăghig.
− Ob.2 Staţie de epurare – locaţia: în vestul comunei Hăghig, în extravilanul comunei.
1.7 Condiţii geotehnice şi de fundare
Conform studiului geotehnic, fundarea construcţiilor, se va adopta în gruparea fundamentală de
încărcări în conformitate cu STAS 3300/2-85 presiune convenţională de bază (pentru B=1,00 m şi
Df=2,00 m) 200 kPa. Pentru complexul de praf nisipos argilos- nisip argilos.
Adîncimea minimă de fundare va fi de Df= 1,30 m în funcţie de adâncimea maximă de îngheţ care
variază între 1,00 – 1,10 m.
1.8 Potenţialul seismic al zonei
Conform „Cod de proiectare seismică - Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri” - indicativ
P100-1/2006, zona seismică se caracterizează prin :
− a g = 0,20 g şi Tc = 0,7 s.
În versanţii slab şi moderat înclinaţi - sub 15 0 , construcţiile vor fi fundate la minim 1,20 m , în
depozitele deluviale formate din nisipuri , nisipuri prăfoase şi argiloase, prafuri nisipoase argiloase, etc,
adâncimea de fundare este impusă de adâncimea maximă de îngheţ a terenului natural.
 Valoarea presiuniii convenţionale este de 220 Kpa, pentru complexul de praf nisipos argilos-nisip
argilos.
1.9 Adâncimea de îngheţ
Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054-77 este de -1,00 m – 1,10 m raportată la cota terenului
amenajat la exterior.
1.10 Categoria de importanţă a obiectivului:
În conformitate cu STAS 4273-83, lucrările proiectate, d.p.v.d. al construcţiilor şi instalaţiilor
hidrotehnice, se încadrează în clasa de importanţă IV, categoria 4, respectiv:
− după durata de exploatare : definitivă
− după rolul funcţional: secundar
1.12 Necesitatea şi oportunitatea investiţiei
Localitatea Hăghig este amplasată în judeţul Covasna, în partea de S-V a judeţului având în
perspectiva anului 2032 un număr de 2.000 echivalenţi locuitori.
Localitatea nu dispune decât parţial de alimentare cu apă, iar canalizarea menajeră centralizată,
este executată numai pe o mică porţiune.
Actualmente, apele menajere din gospodăriile cu instalaţii interioare de apă sunt evacuate în: fose
septice vidanjabile şi puţuri absorbante vidanjabile sau nevidanjabile.
Apele pluviale se evacuează liber prin rigolele şi şanţurile drumurilor.
Apele menajere se înfiltrează în sol, poluând pânza de apă freatică. Din acest considerent lucrările
de canalizare şi epurarea apelor uzate într-o staţie de epurare, sunt necesare şi oportune.
În concluzie, soluţiile actuale de evacuare a apelor uzate menajere nu sunt corespunzătoare, ele
fiind un potenţial pericol la adresa mediului înconjurător şi un poluant atât al apelor de suprafaţă cât şi a
pânzei de ape freatice.
Situaţiile descrise mai sus impun o intervenţie urgentă pentru prevenirea poluării pânzei de apă
freatică, a cărei remediere este deosebit de costisitoare şi de durată.
Prin promovarea şi realizarea acestei investiţii, va fi canalizată întreaga comună, iar apele uzate
rezultate vor fi epurate într-o staţie de epurare modernă şi eficientă.
Toate măsurile prevăzute în prezentul proiect, vor conduce la îmbunătăţirea substanţială a calităţii
vieţii locuitorilor din această zonă, precum şi la protejarea mediului înconjurător.
 1.13 Baza de proiectare:
La baza întocmirii prezentului proiect au stat:
• Tema de proiectare.
• Studiul de fezabilitate
• Studiul topo
• Studiul geotehnic
• Studiul hidrogeologic
• Planuri de situaţie.

2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

Debitele apă uzată care au stat la baza dimensionării:
Q uz zi mediu = 3,57 l/s
Quz zi max = 4,45 l/s
Quz orar max = = 8 l/s
Proiectul cuprinde următoarele obiecte :
Obiect 1: Canalizare menajeră
Obiect 2: Staţie de epurare

OBIECT 1 CANALIZARE MENAJERĂ

La proiectarea reţelelor de canalizare au fost respectate actele normative în vigoare (standarde şi
normative), dimensionarea fiind făcută pentru perspectiva de dezvoltare a localităţii până în anul 2031,
considerând că vor fi racordate la reţeaua de canalizare toate gospodăriile, consumatorii publici precum şi
agenţii economici.
În baza calculelor de dimensionare, a standardelor şi normativelor în vigoare
s-au prevăzut reţele de canalizare din tuburi PVC KG , Pn 4 produse în ţară şi agrementate pentru acest gen
de lucrări, cu lungimea de 6 m şi diametrul de min. 250 mm.
La proiectarea reţelelor de canalizare din localitatea Hăghig , s-a avut în vedere configuraţia
generală a terenului.
Traseele reţelei de canalizare menajeră au fost astfel proiectate încât să poată prelua apele uzate din
întreaga localitate.
 Din acest motiv , s-au prevăzut două staţii de pompare ape uzate, acolo unde terenul nu a permis
realizarea unei canalizări cu curgerea gravitaţională spre staţia de epurare.
Lungimea totală a reţelelor de canalizare nou proiectate este de 9.510 m din tuburi PVC KG Dn
250 mm .
Pe reţelele de canalizare s-au prevăzut 237 cămine de vizitare din polietilenă Dn 800 mm., şi Dn
800/1000.
Caminele cu adâncimea pâna la 1,5 m vor fi din polietilena Dn 800 mm, iar cele cu adancimea mai
mare de 1,5 m, vor avea camera de lucru de Dn 1000 mm.
Căminele de vizitare s-au prevăzut în reţeaua de canalizare pentru supravegherea, întreţinerea şi
curăţarea canalelor, la schimbări de pante şi diametre, la intersecţii şi schimbări de direcţie, la capetele
terminus, la racorduri şi diferite construcţii speciale ale canalizării care trebuie să fie vizitate şi întreţinute.
Traseele reţelei de canalizare, paralele cu instalaţiile subterane existente, se pozează la distanţele
impuse de STAS 8591/1-91 şi normativul I6-98.
Pe drumul naţional şi judeţean, drumuri asfaltate, s-a prevăzut execuţia reţelei de canalizare pe
ambele părţi ale drumurilor, pentru a permite racordarea consumatorilor la canalizare fără a afecta
carosabilul..
Adâncimea medie de pozare a reţelei de canalizare este de – 2,00 m impusă de configuraţia
terenului.
Conductele de canalizare se vor poza pe un strat de nisip de 15 cm.grosime, şi vor fi acoperite tot
cu un strat de 15 cm grosime.
Reţeaua de canalizare este prevăzută conform prevederilor STAS 3051-91 cu cămine de vizitare
din polietilenă acoperite cu capace cu ramă din fontă tip IV (STAS 2308-81 ).
Apele uzate menajere colectate sunt conduse spre staţia de epurare, amplasată conform planului de
situaţie 1AC - 05, în partea de N-V a comunei.
În localitatea Hăghig s-au mai prevăzut următoarele lucrări pe reţelele de canalizare:
- 1 buc subtraversare (SD5) , drum naţional prin foraj orizontal , cu conducta de
canalizare PVC KG 250 mm , în conductă de protecţie din ţeavă oţel De 324 x 8 mm. Conducta de
protecţie se va izola anticoroziv cu bandă PVC izolaţie foarte intărită. Lungime de subtraversare = 9,00 m.
- 4.buc subtraversări ( SD1, SD2, SD3, SD4) de drumuri judeţene, prin foraj
orizontal deschisă, cu cu conductele de canalizare PVC KG 250 mm , în conducte de protecţie din ţeavi
oţel De 324 x 8 mm. Conductele de protecţie se vor izola anticoroziv cu bandă PVC izolaţie foarte intărită.
Lungimile de subtraversare :
SD1 = 15,50 m.
SD2 = 8,50 m.
SD3 = 14,50 m.
SD4 = 14,00 m.
- 3.buc subtraversări ( SD7, SD8, SD9) de drumuri comunale, prin săpătură deschisă, cu
conductele de canalizare PVC KG 250 mm , în conducte de protecţie din ţeavi oţel De 324 x 8 mm.
Conductele de protecţie se vor izola anticoroziv cu bandă PVC izolaţie foarte intărită.
Lungimile de subtraversare :
SD7= 10,00 m.
SD8 = 13,00 m.
SD9 = 9,00 m.
- 1.buc subtraversăre (SD6) de drum comunal, prin săpătură deschisă, cuconductă de
canalizare PVC KG 250 mm şi cu conducta de refulare de la staţia de pompare ape uzate SP1 – PEHD
63x3,6 mm , ambele conducte în tub de protecţie din ţeavă oţel De 324 x 8 mm.
Conductele de protecţie se vor izola anticoroziv cu bandă PVC izolaţie foarte intărită. Lungime de
subtraversare = 11,50 m.
- 2 buc. subtraversări cu conducta PVC KG 250 mm ale pârâului Hăghig (SB1,SB2), prin
săpătură deschisă cu ranforsarea tubului de protecţie De 324 x 8 mm în beton.
Lungimile de subtraversare :
SB1 = 8,00 m.
SB2 = 16,30 m.
- 1 buc.subtraversare (SB3) cu conducta de refulare De 63 x 3,6 mm de la staţia de pompare
SP1, prin săpătură deschisă cu ranforsarea tubului de protecţie De 324 x 8 mm în beton. Lungimea de
subtraversare = 13 m.
- 2 staţii de pompare ape uzate. SP1 şi SP2 amplasate conform planurilor de
situaţie 1AC-10 şi 1AC-12.
Executarea terasamentelor a fost prevăzută astfel:
- Săpături manuale în şanţuri cu pereţi verticali sprijiniţi
 - Săpături manuale în şanţuri cu pereţi în taluz .

Reţeaua de canalizare se pozează astfel:

- în carosabil modernizat;
- în carosabil împietruit.
- în zona verde a drumurilor acolo unde este cazul.
După execuţia lucrărilor de canalizare , suprafeţele din carosabil, trotuarele şi rigolele afectate se
readuc la starea iniţială corespunzător condiţiilor impuse de avizele emise de deţinători.
In urma executării reţelelor de canalizare, terenurile ocupate temporar se vor elibera aproape în
întregime. Pe timpul realizării lucrărilor, circulaţia pe drumurile şi străzile respective nu va fi întreruptă.
Definitiv se vor ocupa doar terenurile necesare pentru construirea căminelor de vizitare şi a staţiilor de
pompare .
Executarea lucrărilor de canalizare vor începe din aval spre amonte pentru a putea fi dată în
folosinţă canalizarea pe tronsoane imediat după execuţie.
Prin executarea lucrărilor în acest mod, se crează posibilitatea evacuării gravitaţionale a apelor ce s-
ar strânge în săpătură (datorită precipitaţiilor sau infiltraţiilor), fără a fi necesare epuismente.
Pentru realizarea reţelei de canalizare s-au prevăzut ca materiale principale:
- conducte din PVC rigid tip KG cu dimensiunile De 250 mm . îmbinate cu inele de
cauciuc cu lungimea de 6 m.
- conducte PEHD Pn 4 mm
- conducte din oţel STAS 404;
- cămine de vizitare din polietilenă cu capace cu ramă din fontă carosabile (STAS 2308/81);
- strat de umplutură din nisip corespunzător condiţiilor impuse de furnizorul tubulaturii şi
anume: pat cu grosimea de 15 cm + D/15, umplutură pe înălţimea conductei şi strat de acoperire de 15 cm
grosime.
Staţiile de pompare
Funcţionarea corespunzătoare a sistemului de canalizare până în staţia de epurare, impune din cauza
reliefului şi a unor obstacole ( ex. subtraversări de cursuri de apă, şi de drumuri modernizate şi
nemodernizate) , precum şi neputinţa de a asigura în unele zone pantă minimă de curgere a apelor uzate
colectate, prevederea unor staţii de pompare.
 Conductele de refulare ale staţiilor de pompare vor fi din polietilenă de înaltă densitate PEHD cu
De 63 x 3,6 mm şi De 90 x5,1 mm Pn 6.
Aceste conducte, vor descărca apele uzate în căminele de vizitare,( descărcare) la cca 30 cm de
cotă radier cămin, de unde vor fi preluate de colectoarele sau de reţelele de canalizare, din tuburi PVC KG
250 mm Pn 4,5 , având curgere gravitaţională.
Staţiile de pompare vor funcţiona în regim automat, în funcţie de nivelul apei din bazinul de
recepţie.
Comanda pompelor se va realiza de la tablourile de comandă locală.
Staţia de pompare ape uzate SP1
Staţia de pompare SP1 va fi o construcţie subterană Ø 1,5 m, echipată cu 2 buc. electropompe
submersibile (1A+1R) cu rotor tăietor , cu următoarele caracteristici: Qp = 2,0 l/s; Hp = 15 mCA; P=1,7
kW. Volumul util al staţiei de pompare SP1 = 0,6 mc.
Conducta de refulare va fi din PEHD 63 x 3,6 mm. Pn 6, lungimea ei fiind de 370 m .Cu această
conductă se va subtraversa şi pârâul Hăghig , ( SB3) pe o lungime de 13m..
Conducta de refulare va descărca în căminul de vizitare C 32.
Staţia de pompare ape uzate SP2.
Staţia de pompare SP2 va fi o construcţie subterană cu Ø 1,5 m, V util = 1,5 mc., echipată cu 2
buc. electropompe submersibile cu rotor tăietor (1A+1R), cu următoarele caracteristici: Qp =5 l/s; Hp = 15
mCA. P= 2,60 kw.
Conducta de refulare va fi din PEHD 90 x 5,1 mm. Pn 6, lungimea ei fiindde 285 m.
Conducta de refulare va descărca în căminul de vizitare C21.
Pentru execuţia staţiilor de pompare SP1 şi SP2 s-a adoptat soluţia cu cheson deschis, deoarece
nivelul apei subterane este forte ridicat. Corpul chesonului se va executa din beton armat C18/22.5 (B300)
cu diametrul interior de 1,50 m şi grosimea pereţilor de 25 cm.
Armarea radierului şi pereţilor se va realiza cu armături OB37 şi PC52.
Staţiile de pompare vor fi acoperite cu planşee din beton armat monolit C18/22,5 (B300) de 15 cm
grosime prevăzute cu capace metalice şi scări pentru acces.
S-au mai prevăzut:
- aerisiri în planşee din ţeavă Ø108 x4, prevăzute cu căciuli de ventilaţie din tablă neagră de 3 mm
grosime, grunduite şi vopsite.
 - coşuri pentru protejarea electropompelor de reziduri, care depăşesc conţinutul normal al apelor
uzate.
Coşul grătar, este confecţionat din plasă de sârmă din oţel beton Ø 6 cu lanţ pentru a putea fi ridicat
şi curăţat.
Având în vedere prezenţa apei, s-au prevăzut piese de epuisment care se vor monta în radierul din
beton al staţiilor de pompare.
Fiecare staţie de pompare va fi împrejmuită cu plasă de sârmă profilată pe stâlpi metalici.
Suprafaţa împrejmuită este de 5,00 m x 5,00 m.
Instalaţii electrice la SP1 si SP2
La fiecare staţie de pompare se prevede câte un branşament de alimentare cu energie electrică, care

face parte dintr-un proiect al unei firme de specialitate .

De la acest branşament se alimentează tabloul de alimentare şi automatizare al pompei , tablou care

face parte din furnitură. Pentru toate instalaţiile electrice din staţiile de pompare , branşament , pompă ,

tablou de alimentare şi automatizare se prvede o instalaţie de priză de pământ constituită din priza naturală

a construcţiei şi o priză artificială din 4 bucăţi electrozi verticali, din ţeavă din oţel Tv 2½ OLT 35 Zn

îngropaţi în pământ şi conductorul princupal de legare la pământ Bd 40 x 4 din OL Zn 37 . Priza de pământ

artificială va avea scoasă o legătură de racord, unde se vor prevede piese de separaţie cu rolul de a izola

priza de pământ de restul instalaţiei pentru verificări şi măsurători , pentru a da posibilitatea de a măsura

rezistenţa de dispersie a prizei.

În interorul fiecărei staţii de pompare se prevede o centură interioară la care se leagă toate receptoarele

electrice pentru a asigura protecţia împotriva electrocutărilor .

OBIECT 2 STAŢIE DE EPURARE

Debitele de apă uzată la intrarea în staţia de epurare sunt următoarele:

Q uz zi mediu = 3,57 l/s
Quz zi max = 4,45 l/s
Quz orar max = = 8 l/s
 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC:
− Linia apei:
Apa uzată, colectată din reţeaua de canalizare a comunei Hăghig (Ob.1) , intră în staţia de
pompare ape uzate a staţiei de epurare.(OB.2).

Din staţia de pompare apa uzată va fi pompată în instalaţia compactă cu deznisipator şi separator
de grăsimi aerat.(GDSGA).

Din această instalaţie, după îndepărtarea a nisipului şi grăsimilor prin flotare, apa uzată trece
gravitaţional în instalaţia de epurare biologică – Biocos.

Apa epurată, după contorizare într-un cămin debitmetru , este evacuată printr-o gura de vărsare în
canalul de desecare existent , care varsă în râul Olt.

- Linia nămolului:
Singurul nămol evacuat în procesul epurării este nămolul în exces evacuat din două din cele 4
compartimente SU. Acesta, printr-un sistem de sifonare air-lift ajunge gravitaţional în rezervorul tampon
de nămol, amplasat lângă bazinul Biocos, pe partea laterală a acestuia.
Capacitatea de stocare a rezervorului de nămol este pentru cantitatea de nămol evacuată timp de 4
zile. Odată la 4 zile acesta va fi deshidratat în instalaţia tip filtru bandă. După deshidratare rezultă o
cantitate de nămol deshidratat de 1,60 m3. .Acesta va fi descărcat prin intermediul unui transportor elicoidal
în exteriorul clădirii de într-o remorcă aflată în depozitul de nămol deshidratat Odată la 12 zile, nămolul
va fi transportat, după caz sau pe câmp (dacă o analiză prealabilă permite) sau la cea mai apropiată rampă
ecologică de gunoi.
Staţia de epurare va avea in componentă următoare subobiecte:
a) Staţie de pompare ape uzate SPuz
Este o construcţie circulară din beton armat, cu diametrul de 1,5 m, grosimea pereţilor de 30 cm
şi adîncimea de 5,9 m. S-a adoptat soluţia de execuţie sistem cheson deschis, deoarece nivelul apelor
subterane este foarte ridicat.Corpul chesonului se va executa din beton armat monolit C18/22.5(B300),
armături OB37şi PC 52.
Staţia de pompare se va acoperi cu planşeu din beton armat de 15 cm grosime
prevăzut cu capace metalice şi scări de acces.
S -au mai prevăzut:
 - aerisiri în planşeu din ţeavă Ø 108 x 4,prevăzute cu căciuli de ventilaţie din tablă de 3 mm
grosime, grunduite şi vopsite.
- un coş cu acţionare manuală pentru protejarea electropompei de reziduri, care depăşesc ca mărime
conţinutul normal al apelor uzate.
In staţia de pompare s-au prevăzut 2 buc.electropompe active +1 buc. rezervă, cu următoarele
caracteristici pentru o pompă : Q auz = 4 l/s Hp = 13 mCA, Pi '=1,7 kW,pentru pomparea apei uzate din
staţia de pompare în desnisipatorul separator de grăsimi aerat. GDSGA.
Conducta de refulare va fi din conductă PEHD 110 x 4,3 mm Pn 4, SDR 21. Ea va fi pozată partial
ingropat, partial aparent. Lungimea totală a conductei de refulare va fi de 5 m, din care:
− 3 m pozată îngropat, sub adancimea de îngheţ;
− 2 m pozată aerian.
Săpătura pentru montarea conductei îngropat, se va executa manual cu sprijiniri.
Pozarea conductei se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. De asemena peste conductă se va
prevedea un strat de nisip de aceiaşi grosime. Adâncimea medie de pozare a conductelor –1,20 m, iar a
săpăturii –1,30 m. Lăţimea şanţului va fi de minim 70 cm.
La intrarea in GDSGA, conducta PEHD 110 x 4,3 mm se va poza aerian pe o porţiune de 2 m. Pe
această porţiune conducta se va izola cu saltele de vată minerală, protejată cu tablă zincată 1 mm grosime.
Pornirea şi oprirea electropompeor se va face automat în funcţie de nivelul minim, maxim a apei
uzate din staţia de pompare.
Electropompele vor fi livrate cu tablou de alimentare şi comanda ce se va amplasa local..
b) Instalaţia compactă cu grătar, desnisipator şi separator de grăsimi (GDSGA)
Instalaţia compactă cu grătar, desnisipator şi separator de grăsimi (GDSGA) este un utilaj cu rolul
de a desnisipa si a separa grăsimile. GDSGA se va monta pe o platformă betonată. Platforma are
dimensiunile în plan : 5,80 x 3,00 m şi va fi realizată din beton armat C18/22.5 (B300) şi plase sudate Ø
6/150/150. Grosimea platformei este de 60 cm, din care 30 cm deasupra cotei ± 0,00 a terenului amenajat.
Apa uzată va fi pompată în GDSGA, cu o conducta PEHD 110 x 4,3 mm se va poza aerian pe o
porţiune de 2 m. Pe această porţiune conducta se va izola cu saltele de vată minerală, protejată cu tablă
zincată 1 mm grosime.
De la GDSGA, apa va intra în căminul de intrare al bazinului de aerare BIOCOS.
 Această conductă este în lungime totală de 16 m din care 2 m pozată aerian, de la ieşirea din
GDSGA până la intrarea în pământ, şi 14 m, pozată îngropat în şanţ până la intrarea în căminul de intrarea
apă uzată în bazinul de aerare BIOCOS.
Conducta va fi PEHD 200 x 7,7 mm Pn 4 SDR 26.
c).-Instalaţia de epurarea biologică prin procedeu BIOCOS
Instalaţia de epurarea biologică prin procedeu BIOCOS constă dintr-un bazin de tip cuvă
semiîngropată, cu dimensiunile în plan : 11,40 x 11,50 m, compartimentat, cu grosimea pereţilor de 0,30 m
şi grosimea radierului de 0,40 m.
Se va compartimenta în:
- 2 bazine de aerare B, având fiecare dimensiunile interioare de :
L = 4,50 m; l = 5,30 m; Htotal = 5,50 m; hutil= 5,00 m.
- 4 bazine de sedimentare SU, având fiecare dimensiunile interioare de :
L = 5,00 m; l = 2,50 m; Htotal = 5,50 m; hutil= 5,00 m.
Bazinul va fi îngropat în pământ pînă la adâncimea de 4,20 m, iar deasupra nivelului terenului
amenajat este la înălţimea de 1,70 m
Pentru intrarea apei uzate în bazinele B, s-a construit un compartiment de intrare apă
uzată, amplasat în zona de mijloc dintre cele 2 bazine B, cu dimensiunile interioare de 1,20 x 2,40 m, cu
pereţii de 0,20 m , Ataşat bazinelor SU este construit un jgheab colector pentru apa epurată cu dimensiunile
de : 11.50 x 0.60 m
Structura de rezistenţă a bazinului este din beton armat C18/22,5 (B300) şi bare independente din
oţel beton PC 52 şi OB 37.
La interior bazinul se tencuieşte cu mortar M100 T şi apoi se vopseşte cu 3 straturi de vopsea
epoxidică rezistentă la agenţi chimici, pentru a crea o suprafaţă netedă, lucioasă şi impermeabilă. La
exterior cuva se va hidroizola.
Cota ± 0,00 corespunde cotei superioare a cuvei din beton armat.
Pământul rezultat din săpătură se va utiliza la realizarea unui taluz în jurul bazinului, până la
înălţimea de 1,20 m de la nivelul pământului amenajat
Pentru accesul la coronamentul bazinului s-au prevăzut scări de acces construite în taluz. De jur
împrejurul bazinului de la nivelul taluzului se va amenaja o cale de acces cu lăţimea de 1,0 m, care se va
pava cu dale din beton.
 Treapta de epurare biologică – Sistem BIOCOS –
Este compusă din două linii Biocos care fiecare poate epura biologic apele uzate rezultate de la un
număr de 1000 locuitori echivalenţi.
Fiecare linie va consta din :
- 1 bazin de aerare cu nămol activat (B) şi
- 2 bazine de sedimentare (SU)
Procedeul Biocos este un procedeu de epurare biologică a apei uzate, cu utilizarea unei combinaţii
dintr-un bazin de aerare cu nămol activat B urmat de două bazine în care are loc sedimentarea şi
amestecul nămolului cu apa uzată provenită din bazinul B, numit prin licenţă bazin SU (bazin de
sedimentare şi amestec). După sedimentare şi evacuarea apei limpezi, din aceste bazine are loc
recircularea intermitentă a nămolului în bazinul de aerare cu nămol activat B, prin intermediul unor
sisteme air-lift. Bazinul SU înlocuieşte decantarea secundară a sistemului clasic de epurare biologică,
simplifică şi îmbunătăţeşte sistemul de recirculare a nămolului biologic. Acest procedeu, foarte asemănător
procedeului clasic de epurare biologică, este denumit Procedeul Biocos.
- În bazinul de aerare B are loc, în primul rând, descompunerea substanţelor organice şi nitrificare
prin aerarea continuă a acestuia;
- În bazinul SU se produc diferite procese fizice şi chimice, cum ar fi continuarea procesului de
nitrificare, o denitrificare avansată şi eliminarea fosforului.
Cantitatea de apă evacuată periodic este egală cu cantitatea de apă uzată care intră în bazinul B.
Fiecărui bazin B îi corespund câte două bazine de sedimentare SU.
Deoarece cea mai mare parte a procesul biologic se desfăşoară în bazinele SU, acesta se
desfăşoară în 4 faze. În cele două bazine SU, aferente fiecărui bazin de aerare B, cele 4 faze se desfăşoară
decalat, astfel încât totdeauna unul din cele două bazine de sedimentare va fi în faza de evacuare apă
limpezită. Aceasta face posibilă funcţionarea continuă a sistemului BIOCOS.
O altă caracteristică a sistemului de epurare Biocos este un conţinut ridicat de nămol activ în
bazinul de aerare B şi prin aceasta, în cazuri de încărcări şoc ale apelor uzate care acced în staţia de
epurare, se obţine o capacitate foarte bună de epurare. Sistemul poate funcţiona în cele mai bune condiţii
cu o concentraţie de nămol activ în jur de 8 g/l substanţă uscată, faţă de sistemul clasic, care nu poate
funcţiona cu concentraţii de nămol mai mari de 4 g/l. În cazul încărcărilor variabile a apei uzate care
necesită epurare se adaptează ciclurile de funcţionare prin utilizarea unui comutator selectiv (comutarea pe
funcţionare la jumătate, normală sau în plin) reglându-se corespunzător pentru fiecare mod de funcţionare
(timpi mai lungi de aerare, sau un timp mai lung de decantare, însă cu menţinerea aceleiaşi durate a
ciclului).
Procedeul Biocos se caracterizează prin faptul că în bazinul B este asigurată vârsta suficientă a
nămolului pentru nitrificare şi se obţine astfel o nitrificare avansată. Pe lângă aceasta, procesul de
denitrificare începe din bazinul B, continuând cu o eficienţă mărită în bazinele SU . În faza U are loc
nitrificarea sau nitrificare şi denitrificarea simultan. În faza de sedimentare stratul de nămol care
decantează coboară până la mai mult 50 cm, astfel încât deasupra se formează un strat de apă limpezită,
care va fi evacuată în faza de evacuare apă limpezită, iar sub stratul de nămol, care coboară prin
sedimentare, se crează o zonă anoxică care facilitează denitrificarea. În timpul fazei de amestec prin agitare
cu insuflare de aer în bule grosiere, are loc eliminarea azotului gazos format în timpul denitrificării.
Pentru eficienţa funcţionării, bazinul B şi bazinele SU sunt în aşa fel construite, încât să formeze
din punct de vedere hidraulic vase comunicante. În bazinul B sunt montate instalaţii de aerare, iar în
bazinele SU sunt montate instalaţii de amestec prin aerare a conţinutului acestor bazine şi instalaţii de
recirculare a nămolului (elemente de aerare combinate cu plăci verticale de direcţionare). Sistemele de
aerare sunt astfel concepute, încât în bazinele B aerarea funcţionează, indiferent de faza de lucru din
bazinele SU, iar cantitatea de aer introdusă se va regla automat, funcţie de necesarul de oxigen cerut de
încărcarea apelor uzate.
Legătura dintre aceste bazine este făcută în aşa fel, încât, cu excepţia fazei de amestec, pe radierul
bazinelor SU să ajungă un strat de nămol fără bule de aer (zonă anoxică).
Prin utilizarea de compresoare moderne şi a instalaţiilor de aerare cu bule fine eficiente, se reduce
la minim necesarul de consum energetic al staţiei de epurare.
Un avantaj în plus este faptul că în instalaţia de epurare nu se folosesc echipamente mecanice şi că
toate agregatele, cum ar fi suflantele şi elementele de comandă, sunt instalate într-un tablou de comandă
protejat, aflat într-o clădire (sau container de exploatare). Elementele de aerare ale staţiei, practic, nu au
nevoie de întreţinere şi necesită doar un control anual. Din punct de vedere al consumului energetic,
sistemul de aerare cu bule fine este foarte avantajos în privinţa costurilor de exploatare, deoarece asigură
raportul maxim al aportului de oxigen per kWh.
Evacuarea nămolului în exces se face cu sistem air-lift, din bazinele de sedimentare, într-o cantitate
bine definită. De obicei, din fiecare bazin SU, la fiecare fază de recirculare a nămolului, o linie air-lift este
destinată pentru evacuarea nămolui în exces. La trecerea conductei în bazinul B aferent, există prin
construcţie un bazinet de recepţie a acestui nămol.
 Cele două bazinete din bazinele B, comunică între ele cu o conductă de legătură, astfel montată
încât să asigure curgerea gravitaţională a nămolului din unul în celălalt şi de aici tot gravitaţional printr-o
conductă acesta este condus în rezervorul tampon de nămol.
Prin aceasta se asigură ca în bazinele B şi SU să existe o cantitate constantă de nămol.
Apa epurată limpezită din cele 4 bazine SU se evacuează tot cu un sistem air-lift, la sfârşitul fazei
de sedimentar, de la aproximativ 30 cm sub nivelul apei.

Eficienţa în epurare a acestei instalaţii este de 94% în ceea ce priveşte reducerea CBO5-ului, 92% în
reducerea suspensiilor şi 95% pentru reducerea azotului amoniacal.
Pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de epurare biologică, aerul necesar este furnizat
de către două suflante cu o putere instalată pentru fiecare de 5,5 kW,
dar prin faptul că funcţionarea acestora este automatizată, puterea consumată va fi redusă la minimul
necesar.
Suflantele sunt montate într-o încăpere special amenajată din pavilionul de exploatare. Pentru o
bună eficienţă în funcţionare, vor fi montate 3 suflante, dar în funcţiune vor fi întotdeauna numai două
dintre ele.
Tot în această încăpere se va monta sistemul de automatizare a acestora, precum şi comanda,
controlul şi supravegherea funcţionării întregii staţii de epurare.
d) Cămin debitmetru
Este o construcţie semiîngropată, tip cuvă din beton armat, cu dimensiunile interioare în plan de
1,00 x 2,30 m şi adâncimea la radier de 1,70 m Grosimea pereţilor şi a radierului este de 20 cm.
Căminul va fi acoperit cu placă din beton armat prevăzută cu un capac metalic şi ramă din metal.
Structura de rezistenţă a căminului este realizată din beton armat C 18/22,5 (B300) şi plase sudate .

Debitmetru electromagnetic – tip PROMAG – este intercalat pe circuitul apei epurate în căminul de
debitmetru între doi robineţi clapă fluture Dn 80 mm.
e) Gură de vărsare – GV –
Apă epurată după măsurarea debitului, va fi evacuată prin intermediul unei conducte din PVC KG
200 mm, şi a unei guri de vărsare în canalul de desecare existent.

Gura de vărsare va fi o construcţie din beton B 200 (C12/15).

 f) Rezervorul tampon pentru nămol în exces
Este o construcţie semîngropată, din beton, de formă rectangulară. Acest rezervor are montate pe
radier trei panouri de aerare tip Aerostrip T2,5-EU-18, cu rolul de a aera nămolul din când în când.
Rezervorul tampon este prevăzut cu un sistem air-lift pentru sifonarea apei separate la suprafaţa bazinului.
Sifonarea se va efectua odată pe zi, iar apa de nămol decantată în timp de 24 de ore se va transvaza în
bazinul B alăturat.

g) Pavilionul de exploatare – PE –

Este o construcţie tip parter, astfel compartimentată, încât aici să poată fi montate staţia de suflante
cu automatizarea necesară funcţionării în regim automat a staţiei de epurare şi instalaţia de deshidratare
nămol în exces care rezultă din procesul tehnologic. De asemenea, tot aici se va amenaja o încăpere pentru
pesonalul de exploatare şi unde se vor putea executa un minim de analize pe bază de chituri pentru
verificarea bunei desfăşurări a procesului tehnologic. Instalaţia pentru deshidratarea nămolului în exces
este tip filtru bandă, cu o capacitate de deshidratare pentru un debit de 0,5 – 4 m3/h de nămol. Instalaţia va
fi montată într-o încăpere separată, special destinată acestui proces tehnologic .
Pavilionul de exploatare este o construcţie tip parter, având dimensiunile în plan de 8,20 m x 10,20
m şi înălţimea liberă de 3,30 m.
Cota ±0,00 corespunde cotei pardoselii de beton din hală şi este cu 10 cm mai sus faţă de cota
platformei betonate şi cu 20 cm mai sus faţă de cota terenului amenajat din zonă.
Este o construcţie uşoară alcătuită din profile uşoare EURO, din oţel superior de cea mai bună
calitate, are o mare rezistenţă şi o greutate foarte redusă, nefiind astfel afectată de acţiunile seismice.
Structura de rezistentă, alcătuită din stâlpi, ferme, pane, contravântuiri, montanţi şi rigle de
închidere este în totalitate din profile (EURO), din oţel zincat la cald şi profilat la rece. S-au prevăzut
fundaţii izolate din beton armat C 16/20 (B250) şi oţel OB 37 sub stalpi, în care se înglobează piesele
metalice de ancoraj ale structurii de rezistenţă şi socluri din beton simplu C 8/10 (B150) pe tot perimetrul
construcţiei.
Închiderile perimetrale şi pereţii de compartimentare sunt alcătuiţi din montanţi şi rigle din profile
cu pereţi subţiri C 100, tablă cutată trapezoidală, la interior şi exterior şi termoizolaţie din vată minerală,
fixate cu şuruburi autoforante de structura de rezistenţă.
Tâmplăria pentru uşi şi ferestre este din PVC dur (sau aluminiu), cu geam termopan clar.
 Acoperişul este în două ape cu panta de 140, având un sistem de jgheaburi şi burlane pentru
scurgerea apelor pluviale.
Înălţimea la streaşină este de +3,60 m şi înălţimea la coamă este de +4,80 m faţă de cota ±0,00.
Învelitoarea este tip sandwich cu protecţie anticondens şi ruperea punţii termice, din tablă cutată
trapezoidală (interior şi exterior) şi termoizolaţie din vată minerală aşezată între panele acoperişului.
Stratul suport al pardoselii este din beton C 8/10 (B150) armat cu OB Ø6/150 x 150 cm dispusă în
reţea, pe un strat filtrant de balast (sau pietriş) de 15 cm grosime.
Stratul de uzură al pardoselii este din gresie în toată clădirea inclusiv grupurile sanitare.
Pavilionul de exploatare va avea toate utilităţile necesare si anume:
Instalaţia de iluminat interior şi prize
Instalaţia de iluminat interior şi prize din pavilionul de exploatare ese alimentată din tabloul
secundar TSD care almentează şi iluminatul exterior .
Iluminatul interior din pavilionul de exploatare se face cu corpuri de iluminat cu tuburi
fluorescente şi cu becuri incandescente în funcţie de destnaţia şi mărimea încăperii . Sunt prevăzute două
circuite separate de iluminat şi trei circuite monofazate pentru prize , unul separat pentru centrala termică
unul pentru alimentarea prizelor din hala de tratat nămol şi unul pentru alimentarea prizelor din birou-
laborator , o priză trifazată pentru alimentarea unor consumatori ocazionali în hala de tratat nămol.
Iluminatul de la uşile de intrare este automatizat împerună cu iluminatul exterior al incintei staţiei
de epurare .
La depozitul de nămol se asigură iluminat cu două reflectoare de exterior echipate cu lămpi cu
vapori de sodiu de 150 W .
Instalaţia interioară de apă şi canalizare (sanitare).
Alimentarea cu apă potabilă, atat pentru consum menajer cât şi apa necesară pentru consumatorii
tehnologici se va face printr-o conductă comuna de apă, din polietilenă de înaltă densitate PEHD 63x3 mm.
Pn 6, de la căminul de apometru CA aflat în incinta staţiei de epurare.
Consumatorii de apă tehnologică vor fi :
− Instalaţia de ridicare presiune apă pt.spălare filtru record 1 '', debit necesar pt.spălare 2,5 mc/h;
− Preparare polielectrolit record 1'', 1000 l/h = 0,27 l/s
− un robinet dublu serviciu 3/4'' pt.spălare pardoselă în hala utilajelor;
Consumatorii de apă pt. consum menajer:
 − o chiuveta amplasată în incăperea laborator;
− un grup sanitar echipat cu 1 buc. WC, 1 buc. lavoar, 1 buc.dus.
− Un robinet dublu serviciu ½'' pt.umplere instalaţie de încălzire;
− apă rece potabilă pentru preparare apă caldă menajeră într-un boiler de 160 l.
Instalaţiile de alimentare cu apă a consumatorilor de apă se vor executa conform desenelor: Plan
Instalaţii sanitare desen nr. 2S – 01 şi Schema coloanelor desen nr. 2S-02.
Apa caldă menajeră se va prepara într-un boiler cu s capaciatea de 160 l.
Conductele vor fi din teavã de polipropilenă , montajul lor făcându-se prin strângere prin
compresiune.
Canalizarea menajerã interioarã se va realiza cu tuburi din PVC de scurgere şi piese de legãturã tot
din PVC de scurgere (Dn 32, 40 ,50 mm şi 100 mm) tip KA.şi KG
Conductele de scurgere vor avea pante spre coloane de cca 2 %-3%, şi vor fi pozate îngropat,
Pentru aerisirea conductelor de canalizare menajerã s-a prevãzut o coloană de aerisire PVC KA
110 mm.
Pentru evacuarea apelor (filtrat) de la filtru presă s-au prevăzut pâlnii de preluare ape uzate şi
conducte PVC KG 50 mm pînă în colectorul de canalizare din hală.
Pâlniile se vor executa din tablă neagră 1,5 mm grosime grunduită şi vopsită sau tablă zincată.
Evacuarea apelor uzate din clădire se va face prin tuburi PVC KG-110 mm la căminul de
canalizare (Cm1) din incinta staţiei de epurare
Instalaţia de incălzire
Producerea agentului termic, necesar încălzirii şi preparării apei calde menajere, se va realiza prin
intermediul unei instalaţii cu pompe de căldură tip sol-apă, având o putere de 12 [kW].
Instalaţia de preparare a agentului termic va fi complet echipată cu senzori de temperatură, cu
sonde,senzori de temperatură exterioară,ventile cu 3 căi,vas de expansiune, ventile de aerisire, etc. şi va
funcţiona în regim complet automatizat.
Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unui boiler cu capacitatea de 160 l, care
face parte integrantă din instalaţia mai sus amintită.
Instalaţia termică interioară va funcţiona cu agentul termic produs de pompa de căldură, iar acesta
va fi apa caldă, cu temperatura apei pe retur de 35 oC. Aceasta se va monta aparent şi se va izola
corespunzător.
 Corpurile de încălzire folosite sunt de tip panou şi vor fi amplasate, de regulă, în dreptul ferestrelor.
Acestea vor fi echipate cu robineţi de reglaj pe tur şi retur şi cu ventile de aerisire.
Conductele de distribuţie a agentului termic sunt din Cu, certificate şi omologate, conform
standardelor în vigoare.
h) Reţea apă potabilă
Branşamentul de apă se va face de la conducta de apă existentă în zonă, pâna la căminul de
apometru (CA). Această conductă este din polietilenă de înaltă densitate PEHD 90 x 5,1 mm Pn 6.
Branşamentul se va executa după obţinerea avizului definitiv pentru execuţia branşamentului.
Căminul de apometru este amplasat în incinta staţiei de epurare la cca 1 m faţă de gardul
propietăţii.
Căminul de apometru este o construcţie din beton cu următoarele dimensiuni interioare : 1,00 m x
2,00 m; H = 1,5 m, cu capac şi ramă din fontă carosabilă, scări etc.
Căminul va fi amplasat conform planului de situaţie 2AC-01.
Montajul echipamentului din căminul de apometru se va face conform planşei 2AC-02.
Conducta de apă potabilă din incinta staţiei de epurare de la CA şi până la intrarea în hala va fi din
polietilenă de înaltă densitate PE 80 SDR 21 Pn 6 bari, PEHD 90 x 5,1mm. - 27 m şi PEHD 63 x 3 mm.-
15 m.
Pe conducta de apă se va monta un hidrant suprateran Dn 80/90. Montajul hidrantului se va face
conform Desen 2AC-03., şi va fi amplasat conform planului de situaţie 2AC-01.
Şanţul de pozare al conductei trebuie să fie astfel realizat încât să permită instalarea perfectă a
conductei la o adâncime suficientă pentru a preveni deteriorările la îngheţ.
Săpăturile se vor executa manual cu sprijiniri.
Executarea şanţului pentru pozarea conductei se va face conform DIN 4124 „Excavări şi şanţuri” şi
DIN 19630 „Instrucţiuni pentru construcţia reţelelor de apă. Reguli tehnice DVGW”.
Asamblarea conductelor se va face prin sudură cap la cap conform DIN 19533, sudură prin
electrofuziune cu manşoane între fitinguri sau între fitinguri şi conductă.
Conducta se va poza pe un strat de nisip corespunzător condiţiilor impuse de furnizorul conductei
din polietilenă de înaltă densitate şi anume: pat de nisip cu grosimea de 15 cm şi strat de acoperire de 15
cm grosime peste conductă.
Adâncimea medie de pozare a conductelor va fi de –1,05 m, iar a săpăturii -1,20 m. Lăţimea
şanţului va fi de min. 60 cm.
 i) Conducte tehnologice
Conductele tehnologice sunt conductele care fac legătura dintre obiectele tehnologice care compun
staţia de epurare si anume:
- Conducta de refulare ape uzate de la staţia de pompare ape uzate (SPuz) la desnisipatorul
separator de grăsimi (DSGA).
In staţia de pompare s-au prevăzut 2 buc.electropompe active +1 buc. rezervă, cu următoarele
caracteristici pentru o pompă : Q auz = 4 l/s Hp = 13 mCA, Pi '=1,7 kW,pentru pomparea apei uzate din
staţia de pompare în desnisipatorul separator de grăsimi aerat. GDSGA.
Conducta de refulare va fi din conductă PEHD 110 x 4,3 mm Pn 4, SDR 21. Ea va fi pozată partial
ingropat, partial aparent. Lungimea totală a conductei de refulare va fi de 5 m.
Săpătura pentru montarea conductei îngropat, se va executa manual cu sprijiniri.
Pozarea conductei se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. De asemena peste conductă se va
prevedea un strat de nisip de aceiaşi grosime. Adâncimea medie de pozare a conductelor –1,20 m, iar a
săpăturii –1,30 m. Lăţimea şanţului va fi de minim 70 cm.
La intrarea in GDSGA, conducta PEHD 110 x 4,3 mm se va poza aerian pe o porţiune de 2 m. Pe
această porţiune conducta se va izola cu saltele de vată minerală, protejată cu tablă zincată 1 mm grosime.
- Conductă cu curgere liberă de la DSGA la căminul de intrare al bazinului de aerare
BIOCOS.
Această conductă este în lungime totală de 16 m pozată parţial aerian îşi parţial îngropat până la
intrarea în căminul de intrarea apă uzată în bazinul de aerare BIOCOS.
Conducta va fi PEHD 200 x 7,7 mm Pn 4 SDR 26.
Condiţiile de pozarea vor fi cele de la punctul 1.
- Conductă de nămol în exces de la bazinul BIOCOS la rezervorul de nămol în exces
Această conductă va fi din polietilenă de inaltă densitate PEHD De 160 x 6,2 mm Pn 4. Conducta
se va monat îngropat , sub cota de îngheţ . Lungimea conductei = 2 m.
Pozarea conductei se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. De asemena peste conductă se va
prevedea un strat de nisip de aceiaşi grosime. Adâncimea medie de pozare a conductelor –1,20 m, iar a
săpăturii –1,30 m. Lăţimea şanţului va fi de minim 70 cm.
- Conductă de nămol în exces, refulare, de la rezervorul de nămol în exces la instalaţia de
deshidratare nămol.
 Această conductă va fi din polietilenă de inaltă densitate PEHD De 63x3,6 mm Pn 6. Conducta
se va monat îngropat, sub cota de îngheţ, până la intrarea în hala de deshidratare la instalaţia de
deshidratare a nămolului. Lungimea conductei =15 m.
Condiţiile de pozare a conductei sunt identice cu cele de la punctul 2.
- Evacuarea apei epurate din bazinul de aerare BIOCOS
Evacuarea apei epurate din bazin se va face la căminul de debitmetru pe o lungime de 8 m.cu
conductă PEHD 110 x 4,3 mm Pn 4.
In căminul de debitmetru se va monta un debitmetru electronic Dn 80 mm între două robinete
pt.măsurarea debitului de apă epurată.
Din acest cămin apa epurată va fi evacuată până in căminul de vizitare C tot prin intermediul unei
conducte PEHD 110 x 4, 3 Pn 4 şi apoi prin curgere liberă cu tuburi PVC KG 200 mm (L = 45 m ) până la
gura de vărsare.
Executarea a cestei canalizări se va face conform planurilor de situaţie 2AC-01.
Pe această conductă s-a prevăzut un cămin de vizitare (C).Căminulde canalizare se va executa din
PVC.
Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. De asemena peste conducte se
va prevedea un strat de nisip de aceiaşi grosime.
Reţelele de canalizare au fost prevăzute conform STAS 3051/91.
- Reţea de canalizare menajeră şi apă cu nămol rezultată din procesul de deshidratare.
S-a prevăzut o reţea de canalizare în incinta staţiei de epurare care va colecta apele uzate menajere
şi tehnologice din hala de tratare nămol, apele uzate menajere din pavilionul de exploatare până în staţia
de pompare ape uzate menajere (SPuz.)
Lungimea totală a reţelei de canalizare menajeră va fi de 25 m, şi se va executa din tuburi PVC KG
200 mm Pn 4.
Îmbinarea tuburilor se va realiza cu mufă şi inel de cauciuc.
Căminele de canalizare prevăzute sunt din PVC şi capac cu ramă din fontă necarosabil.
Canalizarea se va realiza conform planurilor de situaţie 2 AC-01.şi şi Profilului
în lungul canalizării menajere Desen nr.2 AC - 02.
Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. De asemenea peste conducte se
va prevedea un strat de nisip de aceiaşi grosime.
 j) Instalaţii electrice de forţă şi automatizare
Proiectarea instalaţiilor electrice de forţă , control şi măsurători s-a făcut în conformitate cu tema
tehnologică , în care sunt indicate puterile electrice instalate ale utilajelor , precum şi regimul de
funcţionaere ale fiecărui receptor condiţionat de mărimea unor parametrii măsuraţi în cadrul procesului
tehnologic .
Consumatorii de forţă sunt următorii :
- staţia de pompare ape uzate SPuz Pi = 2 x 1,70 kW
- instalaţie cu grătar , deznisipator şi separare grăsimi aerat Pi = 4,92 kW (tablou propriu în furnitură -
TDSGA) ;
- instalaţie de epurare boilogică BIOCOS - suflante Pi = 3 x 5,5 kW (tablouri proprii în furnitură ) ;
- instalaţie de deshidratare nămol, tip filtru bandă Pi = 5,77 kW
- priză 380V – 16A pentru racordarea consumatorilor trifazaţi ocazionali (pentru reparaţii şi montaj)
Alimentarea cu energie electrică a receptoarelor din incinta staţiei de epurare se realizează de la
tabloul general TGD, amplasat în “Camera suflantelor ”, din pavilionul de exploatare .
Racordarea tabloului TGD la reţelele furnizorului S.C. Electrica S.A., se va realiza prin grija
beneficiarului . Instalaţia de alimentare (inclusiv cablul de alimentare a TGD) va face obiectul proiectului
întocmit de proiectantul de specialitate agreeat de către S.C. Electrica S.A. .
Pentru cazul în care furnizarea energiei electrice este întreruptă pentru o perioadă mai îndelungată
este prevăzut un grup electrogen, PGE = 40 kW , care să menţină staţia de epurare în funcţiune pe durata
deranjamentului .
Tabloul TGD s-a echipat cu întrerupătoare automate – disjunctoare alese ţinând cont de puterile
cerute de receptoarele electrice şi luând în considerare că acestea au tablouri de comandă proprii în
furnitură , conform specificaţiei .
Distribuţia electrică de forţă de la TGD, se realizează cu cabluri de tip CYAbY, dimensionate
corespuntător puterii instalate a fiecărui receptor . Cablurile se pozează îngropat în pământ între obiecte
conform planurilor în exterior iar în interior pe suporţi de cabluri pe pereţi .
Protecţia la scurtcircuit a circuitelor electrice de alimentare este realizată cu releele
electromagnetice cu care sunt dotate întrerupătoarele automate .
Protecţia motoarelor electrice se realizează cu relee electromagnetice la scurtcircuit şi relee termice
la suprasarcină (din tablourile furniturilor proprii) .
 Tabloul TGD va avaea dimensiunile L x H x I = 400 x 400 x 300 mm şi grad de protecţie IP 64.
Acesta se va echipa conform specificaţiei şi confirm schemei electrice monofilară a TGD.
Tabloul TGD , tabloul general de distribuţie , se va echipa cu :
- un întrerupător automat principal tripolar , Q1 , pe circuitul de alimentare de la firida
furnizorului de energie electrucă
- un întrerupător automat tripolar , Q2 , pe circuitul de alimentare al staţiei de pompare apă uzată
- un întrerupător automat tripolar , Q3 , pe circuitul de alimentare instalaţiei de
deznisipare şi separare de grăsimi aerat GDSGA .
- un întrerupător automat tripolar , Q4 pe circuitul de alimentare a tabloului suflantelor instalaţiei
de epurare BIOCOS .
- un întrerupător automat tripolar , Q5 pe circuitul de alimentare a instalaţiei de deshidratare nămol
- un întrerupător automat tripolar , Q6 pe circuitul de alimentare a tabloului TSD , tablou pentru
circuitele de iluminat şi prize din pavilionul de exploatare şi iluminat exterior ,
- un întrerupător automat monopolar , Q 7 pe circuitul de alimentare a debitmetrului
- un întrerupător automat tripolar , Q7 rezervă trifazată
- un întrerupător automat monopolar , Q10 rezervă monofzată
Tabloul TSD , tablou pentru circuitele de iluminat şi prize din pavilionul de exploatare şi iluminat
exterior se va echipa cu :
− un întrerupător automat principal tripolar , Q1 , pe circuitul de alimentare de la TGD
− un întrerupător automat monopolar , Q2 , pe circuitul de alimentare a circuitului de iluminat 1 ,
care alimentează încăperile : hala de tratat nămol , depozitul de nămol şi holul
− un întrerupător automat monopolar , Q3 , pe circuitul de alimentare a circuitului de iluminat 2 ,
care alimentează încăperile : grupul sanitar , birou – laborator , camera suflante ,
− un întrerupător automat monopolar , Q4 , pe circuitul de alimentare a circuitului de prize
monofazate 1 , care alimentează hala de tratat nămol
− un întrerupător automat monopolar , Q5 , pe circuitul de alimentare a circuitului de prize
monofazate 2 , care alimentează încăperile : birou – laborator , camera suflante ,
− un întrerupător automat monopolar , Q6 , pe circuitul de alimentare a circuitului de priză
monofazată pentru centrala termică
− un întrerupător automat tripolar , Q7 , pe circuitul de alimentare a prizei trifazate pentu
consumatori ocazionali montată în hala de tratare nămol
 − un întrerupător automat monopolar , Q8 , pentru un circuit de rezervă
− un întrerupător automat monopolar , Q9 , pentru circuitul de iluminat exterior ,
− un întrerupător automat monopolar , Q10 , pentru circuitele interne de comandă a iluminatului
exterior
− un contactor C1 acţionat de către un releu de întuneric , R1 , şi de un comutator , k pentru
iluminatul exterior .
− un comutator cheie cu minim două contacte normal deschise şi un contact normal închis
− două lămpi indicatoare cu LED pentru afişarea modului de funcţionare a iluminatului exterior .
Pentru alimentarea debitmetrului , a staţiei de pompare ape uzate , a instalaţiei deznisipare şi
separare de grăsimi aerat GDSGA , a grupului electrogen sunt instalate cabluri de forţă şi comandă pozate
îngropat . Pompa cu şurub instalată la RTN are instalat un cablu deasemenea pozat îngropat până la HTN
unde este instalat tabloul din furnitură .
Cablurile de alimentare a circuitelor de iluminat exterior vor fi pozate îngropat în pământ .
Traseele de pozare sunt figurate pe planşa : Plan de situaţie . Reţele electrice exterioare de forţă şi
comandă E - 01 . Se folosesc cabluri protejate armate tip CYABY .
La pozatrea cablurilor se vor avea în vedere prevederile din normativul PE- 107 privind distanţele
dintre cabluri sau dintre cabluri şi alte tipuri de instalaţii , protecţia cablurulor , adâncimea de pozare , etc.
Pentru susţinerea cablurilor în interiorul clădirilor se vor folosi cleme tip “gheară” fixate de elementele de
construcţie prin intermediul unei şine din cornier zincat tip “C”.
Instalaţia de protecţie împotriva electrocutărilor
Prin prezenta instalaţie s-au prevăzut mijloacele şi măsurile minime obligatorii, pentru protecţia
prin atingere directă şi indirectă .
În afara prizei naturale a construcţiilor se prvrde construcţia unei prize artificiale de pământ
distribuităîn lungul saţiei de epurare de la staţia de pompare ape uzate până la RTN. Se prevăd puncte
de legătură de la aceasta la toate obiectvele care au instalate utilaje şi tablouri alimentate cu forţă . Excepţie
face căminul debitmetrului unde se foloseşte numai priza naturală şi conductorul de protecţie adus prin
cablul comun de alimentare şi semnal , puterea cerută fiind foarte mică .
În ceea ce priveşte protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere directă , toate aparatele şi
echipamentele electrice se vor monta în dulapuri electrice, în doze, etc..
Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă se va realiza prin legarea la nulul de
protecţie şi la priza de pământ .
 Instalaţia de protecţie prin legare la pământ cuprinde priza de împământare şi reţeaua de legătură .
Reţeaua de legătură este constituită dint-un conductor de platbandă de OL Zn 25 x 4 montat aparent
pe construcţie – pentru tabloul general de distribuţie şi pentru tablourile echipamentelor , în incintele cu
utilaje (sala suflante şi hala tratare
nămol ) .
Priza de pământ artificială, va fi construită din electrozi verticali, din ţeavă din oţel Tv 2½ OLT 35
Zn îngropaţi în pământ şi conductorul princupal de legare la pământ Bd 40 x 4 din OL Zn 37 . Priza de
pământ artificială va avea scoase cel puţin două legături de racord, unde se vor prevede piese de separaţie
cu rolul de a izola priza de pământ de restul instalaţiei şi pentru a da posibilitatea de a măsura rezistenţa de
dispersie a prizei.
Reţelele interioare se vor racorda la priza de pământ prin două legături pe care se vor monta piese
de separaţie pentru măsurători.
Rezistenţa totală de dispersie a prizei de pământ nu trebuie să depăşească 4 Ω , în caz contrar se vor
planta şi conecta electrozi suplimentari.
Se vor lega la instalaţia de protecţie la pământ toate elementele conductive care nu fac parte din
circuitele curenţilor de lucru , dar care accidental are putea intra sub tensiune :
- carcasele şi elementele de susţinere metalice sau din beton armat al instalaţiilor şi echipamentelor
electrice, etc.
- tablourile electrice cu două benzi OL Zn 25 x 4
- bara de nul a tablourilor electrice
- construcţiile metalice de susţinere ale cablurilor : stelaje, console, etc..
Iluminat exterior
Iluminatul exterior asigură iluminatul perimetrului şi a drumurilor interioare din incintă şi
supravegherea instalaţiilor tehnologice exterioare .
Iluminatul exterior este realizat cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu vapori de sodiu
montate pe stâlpi din ţeavă de oţel .
Circuitele sunt realizate din cabluri de cupru tip CYAbY 3 x 2,5 mm2 , montate îngropat în pământ ,
parţial pe trasee comune cu alte cabluri de forţă şi comandă şi parţial separat .
Alimentarea şi comanda iluminatului exterior se va realiza din tabloul secundar de distribuţie TSD ,
pruntr-un contactor acţionat de către un releu de întuneric şi de un comutator pentru selectarea funcţionării
automate sau manuale .
 k) Drumuri, alei în incintă
Pentru accesul la toate obiectele din staţia de epurare s-au proiectat drumuri de acces. Pentru
amenajarea acestora se va aplica următorul sistem : pat de balast, cilindrat, de 15 cm, strat de uzură din
piatră spartă de 15 cm şi un un strat de nisip de 2 cm şi un strat de nisip pilonat de 3 cm, peste care se
toarnă un strat de beton B 350 (C20/25), de 20 cm grosime pe platforma din faţa staţiei de epurare, iar
pentru aleile de acces la obiecte se aplică 8 cm pavaj din plăci profilate din beton (pişcoturi).
l) Împrejmuire incintă şi porţi
Împrejmuirea staţiei de epurare se va face pe o lungime totală de 144,00 ml Întreaga incintă a staţiei
de epurare este împrejmuită cu gard din plasă de sârmă zincată pe stâlpi din beton armat. Înălţimea
gardului este de 2,00 m. Pentru intrarea în staţia de epurare a personalului şi a mijloacelor auto s-a
prevăzut o poartă de acces, cu deschiderea de 4,0 m, acţionată electric.
m) Drum de acces din macadam
În vederea satisafacerii cerinţelor de trafic pentru deservirea Ob.2 - Staţie de epurare s-a proiectat
un sector de drum cu îmbrăcăminte din macadam, racordat la strada de deservire existentă.
Drumul proiectat respectă pe cât posibil configuraţia terenului şi este realizat cu o bandă carosabilă,
cu lăţimea de 3,50 m.
Sistemul carosabil proiectat, are în profil transversal o pantă unică de 3,5%. Lungimea în plan a
sectorului de drum proiectat este de 203,88 m, formată dintr-un sector în aliniament în lungime totală de
161,07 m, de patru curbe cu raze circulare, cuprinse între 8.00 m şi 20,00 m, ce se dezvoltă pe un sector în
lungime totală de 42,80 m.
Declivităţile în profil longitudinal ale acestuia sunt cuprinse între 0,08% şi 1,23%.
Pentru colectarea transportul şi descărcarea apelor provenite din precipitaţii s-a prevăzut pe partea
dreaptă a drumului o rigolă dalată din beton.
Pentru carosabil, în profil transversal s-a stabilit următorul sistem rutier:
- 8 cm macadam cf. STAS 174/1984
- 24 cm fundaţie din piatră spartă, cf. STAS 667/1984 şi STAS 6400/ 1984
- 20 cm substrat de balast, cf. STAS 6400/1984
n) Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare se va realiza din LEA de 20 kV existentă în
imediata apropiere a locului de amplasare a acesteia, printr-un racord de LEA de 20 kV de stâlp de
derivaţie, ce se va planta în axul LEA 20 kV, până în apropierea obiectivului, unde se construieşte un PT.
 Evaluările pentru racordurile la reţelele de distribuţie ale furnizorului vor fi definitivate de
deţinătorul utilităţii prin studiul de soluţie pentru alimentare cu energie electrică.
În cazul de defecţiuni majore pe reţeaua de alimentare cu energie electrică a staţiei, pentru a nu
periclita procesul tehnologic de epurare, s-a prevăzut un grup electrogen de 49 kW.
3. DATE ŞI INDICI CARE CARACTERIZEAZĂ INVESTIŢIA ROIECTATĂ
3.1. Suprafaţa ocupată definitiv de obiectele Ob.2 : 1.260 mp
3.2 Lungimea reţelei de canalizare PVC KG 250 mm : L= 9.510 ml
3 .3 Lungimea totală a conductelor de refulare din PEHD : 655 ml.
4. TRASAREA LUCRĂRILOR
4.1. Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar si proiectant pe baza procesului verbal
de predare - primire a amplasamentului si a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidenţă în
activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor publicat în Buletinul Construcţiilor volumul 2/1981
4.2. Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoaşterea terenului, în prezenţa proiectantului,
pentru verificarea concordanţei proiectului cu situaţia reală de pe teren.
4,3. Confirmarea poziţiei reţelelor subterane, pichetarea acestora şi precizarea măsurilor ce
se impun pe durata execuţiei se va face pe bază de proces verbal încheiat cu delegaţii unităţilor de
exploatare a reţelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. în funcţie de situaţia reală la teren, dacă
este cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.
4.4. Trasarea lucrărilor se va face topometrie pe baza coordonatelor şi a reperelor planimetria şi de
nivelment indicaţi în proiect.
4.5. Materializarea axelor conductelor şi a principalelor construcţii accesorii se va face prin
ţăruşi bătuţi în pământ ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte: în centrul căminelor, în
punctele de secţiune a conductelor,în punctele de intersecţie ale traseului cu alte reţele sau construcţii
subterane existente, în punctele intermediare, dacă sunt necesare pentru o execuţie corectă a lucrării.
4.6. Reperarea ţăruşilor de ax se va face prin ţăruşi martor amplasaţi lateral, pe direcţia
perpendiculară faţă de axul conductelor, astfel încât să nu fie afectaţi pe durata execuţiei lucrărilor.
4.7. Amplasarea lucrărilor în plan vertical şi verificarea cotelor de săpătură şi pozare se vor face cu
ajutorul riglelor de nivel şi a teurilor de vizare. Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu în
amplasamentul căminelor şi în punctele caracteristice ale traseului, poziţionarea lor realizându-se pe baza
unui nivelment topografic de precizie, care să asigure aceeaşi înălţime faţă de fundul şanţului ce urmează a
se executa.
 4.8. Pentru verificarea şi stabilirea adâncimilor exacte ale şanţului şi conductelor se va
folosi teul mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.
4.9. Periodic şi ori de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare se va verifica şi reface
topometrie poziţia acesteia.
4.10. Înainte de a începe execuţia săpăturilor pentru conducte executantul va verifica traseul
acestora conform planşelor desenate. Lungimea traseului va fi măsurată cu exactitate, inclusiv cotele
de nivel în zonele specificate de proiectant. Traseul conductelor va fi marcat clar pe pământ.
Conductele interioare sau exterioare vor fi montate după ce, în prealabil, s-a făcut trasarea lor. La trasare se
va respecta o pantele prevăzute in Profilele în lungul onductelor de canalizare.
5. DESFACEREA PAVAJELOR
La săpăturile executate pe trotuare, se va proceda la desfacerea prealabilă a pavajului pe
lăţimea şanţului plus 50 cm de fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor pentru
protecţia muncii în vigoare.
6. TERASAMENTE
Generalităţi
Executantul va fi responsabil de excavaţii, spargeri şi imprastierea materialelor
excavate rezultate din construcţia acestor lucrări. Nici un fel de săpături nu vor fi începute
până când executantul nu a luat masurile de siguranţă necesare, inclusiv prevederea de bariere
şi mijloace de dirijare a circulaţiei.
Se vor utiliza următoarele Normative:
- P10/86 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la
construcţii.
- C169/88 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.
- C16/84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente.
Începerea săpăturilor
Pentru orice săpături de pământ executantul va prezenta proiectantului de specialitate o notă
scrisă, înainte de începere, în care va preciza programul de lucru, în această perioadă executantul
va întocmi un proces verbal privind terenul natural şi topografia, situaţia pavajelor, a
instalaţiilor subterane de apă, canalizare, gaze naturale, etc., pentru a permite şefului de proiect să
măsoare lucrările ce se execută.
Terenul natural
Terenul natural reprezintă suprafaţa terenului la situaţia de dinainte de a începe operaţiile
de săpătură a pământului, dar după curăţirea generală a locului.
Lăţimea săpăturilor
Lăţimea săpăturilor va fi cea minimă necesară, în opinia proiectantului de specialitate pentru
realizarea lucrărilor. Săpătura şanţului pentru conducte va fi întotdeauna limitată la dimensiunile
aprobate în scris de către proiectant. Cu excepţia aprobărilor scrise ale proiectantului, lucrul la
fiecare tronson aprobat va fi terminat definitiv în conformitate cu cerinţele proiectantului înaintea
începerii unui nou tronson.
Săpături în teren nesigur
Dacă executantul întâlneşte la săpătură un teren pe care îl consideră necorespunzător
pentru montarea conductelor sau fundarea construcţiilor va face o informare imediată la proiectant,
care va decide în scris dacă se poate funda sau nu pe acel teren, în cazul în care terenul nu este
sănătos, atunci acesta va fi evacuat şi înlocuit prin nisip sau pietriş, conform dispoziţiei
proiectantului. Lipsa vreunei decizii a proiectantului nu scuteşte pe executant de responsabilitatea
oricărui defect din lucrare, dacă înainte de realizarea construcţiei executantul nu a cerut în scris
proiectantului să inspecteze terenul de fundaţie respectiv.
Siguranţa săpăturilor şi a construcţiei
Executantul va prevedea toate sprijinirile şi susţinerile necesare pentru asigurarea stabilităţii
şanţurilor, a drumurilor, construcţiilor adiacente, a conductelor sau cablurilor intersectate la săpătură.
Alunecări. Prăbuşiri şi exces de săpătură
Executantul va lua măsuri de prevenire a alunecărilor şi a prăbuşirilor de materiale din malurile
şanţurilor şi ale taluzurilor. În cazul unor alunecări sau prăbuşiri în excavaţii, sau în cazul unor excavaţii în
exces faţă de dimensiunile specificate, acestea se vor scoate din săpătură. Costurile aferente acestor lucrări
suplimentare nu vor fi suportate de către beneficiar.
Dacă apar goluri prea mari rezultate din surparea terenului în excavaţiile făcute peste dimensiunile
specificate şi se periclitează stabilitatea conductelor sau a construcţiilor, executantul va realiza consolidări
din beton sau alte lucrări cu aprobarea prealabilă a proiectantului.
 În cazul în care pe fundul şanţului există proeminenţe provenite din bolovani, stânci, fundaţii
vechi etc., care pot să producă deteriorarea conductelor, se va crea un pat protector de balast, nisip sau
pământ mărunt pe care să se monteze conducta.
Umpluturi de pământ
Materialul de umplutură plasat lângă conducte sau construcţii va fi lipsit de bolovani,
fragmente de rocă cu dimensiunea mai mare de 50 mm. Restul de săpătură se va realiza cu material selectat
din excavaţii cu mărimea de până la 75 mm.
După obţinerea aprobării de la proiectant, se poate trece la reaj. umpluturilor ce se vor
face pe părţi din lucrare.
Materiale de umplutură
Prin materiale de umplutură se înţeleg următoarele:
a. Nisip având dimensiuni 0-7 mm, conform STAS 662/82
b. Balast având dimensiuni O - 70 mm, conform STAS 662/82
c. Piatră spartă având dimensiuni 40 - 60 mm, conform STAS 667/84
Patul pentru pozarea conductelor va fi realizat din 15 cm nisip Lăţimea patului de pozare al
conductelor este Dn + 30 cm.
Localizarea şi protejarea instalaţiilor subterane
Înainte de a începe execuţia săpăturilor, executantul va obţine autorizaţiile necesare de la deţinătorii
instalaţiilor subterane existente (, ROMGAZ, DJPTC, FRE. ELECTRICA, .), Primărie, Consiliul Judeţean
Directia de drumuri Jud. etc.
După obţinerea autorizaţiei se vor chema pe teren reprezentanţii deţinătorilor de reţele subterane
existente (ROMGAZ, ELECTRICA, etc.) care împreună cu proiectantul şi cu executantul vor încheia un
proces de verbal de predare - primire amplasament care prezintă şi actul scris de aprobare a săpăturilor, în
acest act se va preciza şi adâncimea de montare a conductei proiectate, corelat cu poziţiile şi
adâncimile celorlalte instalaţii subterane (de apă, canalizare, gaze, cabluri electrice, telefonice etc.)
existente sau în proiectare pe sectorul respectiv. Executantul va solicita toate informaţiile de la aceşti
reprezentanţi, astfel încât să se poată poziţiona toate reţelele şi racordurile existente pe traseu, respectiv
răsuflători de gaze, capace de hidranţi, vane de concesie, cămine de vizitare, plăcuţe indicatoare pe
pereţi, poziţii existente la intrarea branşamentelor în clădiri (gaze naturale, apă, canalizare etc.).
 Înainte de a începe execuţia săpăturilor se va încheia un proces verbal de predare-primire
amplasament împreună cu proiectantul precum şi cu reprezentanţii tuturor instituţiilor care
deţin instalaţii subterane.
Pentru depistarea poziţiei conductelor sau a cablurilor existente, metalice, executantul va
folosi în mod obligatoriu detectoare electromagnetice pe care trebuie să le aibă în dotare în
conformitate cu condiţiile din documentaţia de preselecţie. în cazuri mai dificile, la dispoziţia şi în
poziţia stabilită de proiectant, se vor executa şi şanţuri de sondaj la adâncimea de l - 1,5 m, după
necesităţi. Sondajele vor continua până la depistarea conductei, acestea urmând a se deconta de
către proiectant.
După depistarea conductei existente se va chema proiectantul pentru a se verifica diametrul,
adâncimea de montaj şi starea de funcţionare, în vederea fitingurilor şi altor lucrări (prelucrări)
necesare pentru realizarea racordului cu conducta nouă. Se vor lua măsuri din timp pentru
obţinerea autorizaţiilor de săpătură şi a predării (eliberării) de amplasament astfel încât să se poată
stabili corect poziţia pe orizontală şi verticală, cât şi panta conductei.
Executantul este responsabil pentru exactitatea localizării instalaţiilor subterane şi va lua toate
măsurile pentru a nu le deteriora în timpul execuţiei, în caz de necesitate se vor lua toate măsurile de
protecţie-susţinere a acestora pe toată durata execuţiei, în cazul unor stricăciuni ale instalaţiilor
subterane existente, executantul va anunţa urgent proprietarul acelei instalaţii şi va lua măsuri de
reparare promptă. Executantul va suporta toate costurile aferente reparării acestora.
Dacă se întâlneşte o instalaţie sau orice alt obstacol în lungul traseului conductei proiectate,
executantul va informa imediat proiectantul, indicandu-i tipul obstacolului, dimensiuni, adâncimi,
iar proiectantul va preciza in timp util măsurile care urmează a fi luate.
Recomandări suplimentare la execuţia săpături
A. Indiferent dacă săpăturile au fost realizate cu pereţi verticali in taluz sau în trepte, la cel
puţin 30 cm deasupra coronamentului conductei, se vor realiza pereţi verticali la lăţimi minime
aplicabile, astfel ca între peretele exterior al conductei şi marginea şanţului sau sprijinirii să nu fie
mai mult de:
- pentru conducte având D < 300 mm => 150 mm;
Materialul rezultat din sapatura va fi manevrat cu grijă, placile, piatra, betonul spart la
săpătură urmând a fi depozitat separat faţă de materialul granular de pământ natural.
 B. Umpluturile se vor realiza în două etape. Sprijinirile de maluri vor fi scoase treptat, în
concordanţă cu împrăştierea şi baterea materialului de umplutură. Astfel:
Etapa I-a. Conducta şi patul conductei vor fi acoperite până la adâncimea de 30 cm
deasupra coronamentului tubului, lăsând îmbinările libere. Materialul excavat selectat cu particule mai
mici de 25 mm va fi aşternut uşor şi compactat în straturi de maximum 10 cm grosime după
compactare. Straturile vor fi compactate manual doar pe părţile laterale ale conductelor, în nici un caz
deasupra lor.
Umplutura se va compacta până la atingerea a cel puţin 90% densitate uscată conform STAS
2194/84. Această operaţie va începe cât mai repede posibil. Testele iniţiale de realizare a compactării
umpluturilor vor fi făcute pentru verificarea eficienţei metodei de compactare, iar în continuare la
intervalele precizate de şeful de proiect.
Îmbinările dintre conducte se lasă libere pentru efectuarea probei de etanşeitate.
Etapa a Il-a. După efectuarea probei de etanşeitate şi funcţionare se vor realiza
umpluturile şi în dreptul îmbinărilor până la realizarea unei densităţi de minimum 90%, după
uscare. Restul de umpluturi se va realiza cu material rezultat din săpătură, cu particule de
dimensiuni de maximum 100 mm împrăştiate cu grijă şi compactate în straturi de maxim 200 mm
grosime realizată după compactare. Compactarea va atinge cel puţin 95% densitate la uscare,
determinată conform STAS 2194/84. Şanţurile vor fi umplute pana la nivelul de refacere al pavajului
sau până la nivelul adiacent şi mentinut cu o mica supraîncărcare până la terminarea perioadei de
garanţie.Nu se vor da in lucru alte fronturi până nu se termină tronsonul anterior, inclusiv umpluturile
Materiale de umplutură aduse
Prin materiale de umplutură se înţeleg următoarele:
a. Nisip având dimensiuni 0-7 mm, conform STAS 662/82
b. Balast având dimensiuni O - 70 mm, conform STAS 662/82
c. Piatră spartă având dimensiuni 40 - 60 mm, conform STAS 667/84
Patul pentru pozarea conductelor va fi realizat din 15 cm nisip. Lăţimea patului de pozare al
conductelor este Dn + 30 cm.
7. INSTALAREA CONDUCTELOR
Montarea
Montarea conductelor se va realiza în concordanţă cu standardele in vigoare.
 Conductele vor fi aduse pe şantier cu piesa de îmbinare aferentă fiecarui tub (mufă, flanşă etc.).
îmbinările în lungul traseului pot fi făcute în paralel pe mai multe tronsoane. Programul de montaj va
fi aprobat de către proiectant. Nu se permite manevrarea conductelor cu echipamente metalice sau
atingerea lor de obiecte grele. Conductele vor fi manevrate numai cu chingi de postav, cauciuc sau
piele. Nu se permite utilizarea de lanţuri, cabluri sau orice alte echipamente care pot zgâria conducta
sau izolaţia. Orice deteriorare a izolaţiei va fi remediată. Se vor lua măsuri pentru a nu intra în
tuburi sau fitinguri materiale strâmte.
Înainte de îmbinare, conductele şi fitingurile vor fi curăţate cu grijă. Conductele vor fi aşezate
în conformitate cu liniile şi nivelele indicate pe planşe cu o toleranţă de ± 5 mm. Executantul va
obţine de la producător toate informaţiile speciale legate de manipularea conductelor şi de
realizare a îmbinărilor şi el va trebui să fie pe deplin informat în legătură cu fazele de instalare
înainte de a-şi depune oferta. Tuburile se verifică bucată cu bucată înainte de coborârea lor în şanţ,
îndepărtându-se cele care au defecţiuni.
Conductele vor fi coborâte în şanţ manual sau prin folosirea utilajelor specializate (lansatoare)
acţionate manual sau mecanic . Coborârea în şanţ se face bucată cu bucată. Conducta va fi suspendată în
chingi cu lăţime de cel puţin 15 cm, care să nu deterioreze izolaţia şi să reziste la greutatea conductei. Nu
se vor târî conductele pe fundul şanţului. Tuburile trebuie să se rezeme pe pământ în mod conţinuu si
cat mai uniform, pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Acest strat se va realiza şi în terenuri stâncoase,
unde conducta nu trebuie să vină în contact direct cu proeminenţele stâncii.
În cazul terenurilor cu capacitate portantă redusă săpătura şanţului se face cu 35 - 40 cm mai
adâncă, executându-se pe fundul şanţului, sub conducta, un pat de bolovani de 20 - 25 cm grosime şi
deasupra acestuia un pat de nisip de 15 cm grosime.
Capetele conductelor care rămân libere, inclusiv ramificaţiile, se acoperă cu dopuri sau flanşe
oarbe pentru a împiedica pătrunderea corpurilor străine în conductă la întreruperea montajului de la o zi
la alta.
Conductele se montează cu o pantele explicitate în profilele în lungul conductelor de
canalizare. . Este necesar a se asigura realizarea pantelor pentru o funcţionare corectă a reţelei
de canalizare.
Controlul pozării conductei se va face cu rigle şi cruci de vizare.
 Executantul va solicita de la furnizorii tuturor materialelor instrucţiuni de montaj, caiete de
sarcini şi orice fel de informaţii privind montarea şi îmbinarea lor, fiind deplin edificat asupra fazelor de
lansare şi îmbinare a conductelor.
Montarea conductelor din PEID se realizează conform instrucţiunilor date de fabricant. De
asemenea, se vor utiliza fitinguri de îmbinare specifice tuburilor din PEID şi indicate de fabricant.
Îmbinările
Îmbinarea conductelor va fi făcută în conformitate cu recomandările şi specificaţiile
producătorului.. Instrucţiunile de utilizare de la producător vor fi puse la dispoziţia proiectantului.
Executantul va asigura personal specializat corespunzător la lucrările de îmbinare a conductelor şi va
folosi şi echipament adecvat, costul total al acestora fiind inclus în ofertă. La îmbinările conductelor
sau fitingurilor, abaterea nu o va depăşi pe cea recomandată de furnizor.
Siguranţa săpăturilor şi a construcţiei
Executantul va prevedea toate sprijinirile şi susţinerile necesare pentru asigurarea stabilităţii
şanţurilor, a drumurilor, construcţiilor adiacente, a conductelor sau cablurilor intersectate la săpătură.
Instalarea conductelor - controlul cotelor de montaj
Criteriile pentru controlul cotelor de montaj privind instalarea conductelor sunt următoarele:
- se vor respecta planşele cu detalii de execuţie, acoperirea minimă la conducte fiind de 1,10 m;
- panta de montaj va fi conform profilelor în lungul conductelor de canalizare.
Patul conductelor va fi realizat conform planşelor de detaliu şi recomandărilor studiului
geotehnic, folosindu-se 15 cm nisip. Acesta va fi realizat în funcţie de diametrul conductei, dar nu mai
mult de 0,4 m lăţime, în zona îmbinărilor se vor realiza gropi de mufă astfel încât conducta să aibă o
pantă liniară. Alte specificaţii privind patul conductelor impuse de către furnizor, vor fi în prealabil
acceptate de către şeful de proiect
Materiale pentru conducte
Consideraţii generale
Tipurile de conducte şi fitinguri ce vor fi utilizate vor avea certificat de agrementare tehnică
de la MLPAT - ÎNCERC şi aviz sanitar de la Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală a Medicinii
Preventive şi Promovare a Sănătăţii. Toate conductele vor avea certificat de calitate şi de garanţie, cu
probe de încercare la presiune şi etanşeitate, verificare aspect (zgârieturi, excrescenţe, fisuri,
rugozitate interioară şi exterioară, ovalizări, grosime perete etc.).
 Conductele şi fitingurile aduse pe şantier vor fi păstrate în condiţii perfecte de curăţenie
urmărindu-se ca în timpul transportului sau al montajului să nu apară corpuri străine în tuburi.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (ţevi de materiale
plastice, materiale de izolaţii) se depozitează sub şoproane sau în magazii.
Ţevi de oţel şi fitinguri
A. Ţevi - Ţevile se execută din oţel marca OL 35 conform STAS 404/1 -80. Compoziţia
chimică, caracteristicile mecanice şi tehnologice vor fi conform standardelor de material sau, în lipsa
acestora, conform condiţiilor stabilite prin contract. Suprafaţa exterioară şi interioară a ţevilor trebuie
să fie netedă, lipsită de fisuri, crăpături, suprapuneri de materiale, rufluri, incluziuni nemetalice. Se
admit mici rizuri, ridicaturi, adâncituri, un strat subţire de ţunder sau urme de curăţire a
defectelor rezultate din procesul de fabricaţie fără ca grosimea peretelui să scadă sub limita admisă.
Bavura interioară a cusăturii sudate nu se îndepărtează. Proeminenţa exterioară a cusăturii sudate se
va îndepărta. Se admite îngroşarea cusăturii în limitele diametrului exterior. Cusătura sudată trebuie să
fie compactă şi continuă, fără întreruperi, fisuri şi alte defecte care să reducă rezistenţa cusăturii sub
aceea a materialului de bază. Extremităţile ţevilor vor fi retezate perpendicular pe axa ţevii.
B. Fitinguri - Fitingurile se execută din fontă (prefabricate) şi oţel (confrecţii metalice)
conform standardelor, NID şi proiectelor tip. Pe baza înţelegerii dintre producător şi beneficiar,
fitingurile se pot executa şi din alte mărci de material. Fitingurile negre trebuie să prezinte suprafeţe
netede şi curate. La fitingurile zincate, stratul de zinc se depune pe cale termică. Verificarea
aspectului se face cu ochiul liber, pe fiecare bucată; piesele găsite necorespunzătoare se
resping. Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obişnuite de măsurat, şabloane sau calibre,
iar verificarea filetelor se face cu calibre. Verificarea se face asupra unei probe de 2 % din lot,
dar cel puţin 5 bucăţi.
Fiecare lot de fitinguri va fi însoţit la livrare de un buletin, eliberat de uzina
producătoare, în care se vor specifica următoarele: denumirea uzinei
producătoare, denumirea beneficiarului, specificarea fitingurilor livrate
verificările şi încercările efectuate şi rezultatele obţinute, semnă organului de control tehnic al
calităţii (C.T.C.). Această enumerare de conditii nu este limitativă, urmând a fi completată în
mod obligatoriu cu cele cuprinse în standardele în vigoare.
 Ţevi de PEHD şi fitinguri
A. Ţevi - Ţevile din PEHD sunt conform Caietului de Instrucţiu Tehnice
303.610 REHAU. Ţeava utilizată la conducta de alimentare cu apă este tip RAU
PE 80 SDR 17, Pn 6 sau SDR 11 Pn 10 (ultima cu aprobarea proiectantului)
Detaliile privind caracteristicile geometrice şi funcţionale ale ţevii sunt prezentate în
documentaţia menţionată mai sus şi în cele mai noi prevederi ale
fabricantului.
B. Fitinguri - Fitingurile pentru îmbinarea prin termofuziune/electrofuziune
(topire a ţevii de plastic) racorduri cu manşetă de comprimare şi accesorii sunt prezentate în Caietului
de Instrucţiuni Tehnice al producătorului.. Alte fitinguri de îmbinare sunt cele specifice ţevilor de
PEHD şi sunt indicate în documentaţia tehnică a firmelor producătoare. Fitingurile trebuie să prezinte
suprafeţe netede şi curate. Verificarea aspectului se face cu ochiul liber, pe fiecare bucată; piesele găsite
necorespunzătoare se resping. Verificarea dimensiunilor se face cu aparate obişnuite de măsurat, şabloane
sau calibre. Verificarea se face asupra unei probede 2 % din lot, dar cel puţin 5 bucăţi.
Fiecare lot de fitinguri va fi însoţit la livrare de un buletin, eliberat de uzina producătoare, în
care se vor specifica următoarele: denumirea uzinei producătoare, denumirea beneficiarului,
specificarea fitingurilor livrate, verificările şi încercările efectuate şi rezultatele obţinute,
semnătura organului de control tehnic al calităţii (C.T.C.). Această enumerare de condiţii nu este
limitativă, urmând a fi completată în mod obligatoriu cu cele cuprinse în standardele în vigoare.
8. CERINŢELE PENTRU PROBE HIDRAULICE
Generalităţi
În afara cazului în care se specifică altfel, conductele vor fi supuse unor probe hidraulice cu
apă în prezenţa proiectantului, conform standardelor si nomelor în vigoare. Executantul va
cuprinde toate articolele necesare pentru proba hidraulică. Se vor avea în vedere instrucţiunile
date de firma producătoare a ţevilor din PEHD privind proba hidraulică.
Probele vor fi efectuate în două sau trei etape:
(I) Probe preliminare pe tronsoane pe măsură ce se desfăşoară lucrările;
(II) Probe finale pe secţiuni de lucrări;
(III) O inspecţie vizuală a îmbinărilor între conductele noi şi cele existente, dacă este cazul.
Probele hidraulice vor fi efectuate la presiunea maximă hidraulică de testare: cu probe
efectuate pe toate conductele, sau cu probe efectuate în punctele unde sunt interconectate un număr
mare de conducte. Unde o singură conductă se leagă la două conducte existente, atunci se va face
numai prima probă, în toate cazurile, proba de inspecţie vizuală va avea loc după ce conductele noi
au fost conectate la cele existente. Nu se permit conexiuni la conducte care ar implica tăierea,
subţierea sau alte modificări la lucrările permanente. Fiecare secţiune a conductei de probat va fi
închisă la ambele capete cu dopuri (flanşe oarbe) fixate astfel încât să suporte forţele care se vor
exercita la aplicarea presiunii de probă. Vanele de închidere vor fi prevăzute cu flanşe oarbe şi acestea,
ca şi vanele de pe conductă, vor fi lăsate deschise.
Manometrele de testare vor fi produse de producători autorizaţi, având cadrane cu diametrul de
cel puţin 150 mm, gradate astfel încât presiunea de probă să fie cel puţin 75 % din cea care poate fi
citită. Dacă este necesar, pentru diferire secţiuni de conductă vor fi furnizate manometre diferite.
Câte două manometre de fiecare tip vor fi furnizate pentru uzul inginerului şi vor rămâne în posesia
şefului de proiect pe toată durata execuţiei. Executantul va aranja astfel încât să existe un mijloc rapid
de instalare şi de îndepărtare a manometrelor în timpul probelor. Toate manometrele vor fi probate
uscat înainte de utilizare şi ulterior, la intervale regulate, după cum o cere proiectantul.
Parametrii de probă
Lungimile maxime de probă nu vor depăşi pe cele specificate de producător. Dacă
presiunea de regim este mai mică de 6 bari, presiunea de probă va fi 2 x presiunea de regim. Dacă
presiunea de regim este mai mare de 6 bari, presiunea de testare va fi de 1,5 x presiunea de regim, dar
nu mai mică de 10 bari. Presiunea reală de probă pentru fiecare probă va fi confirmată de proiectant.
Presiunea se va obţine cu o pompă manuală; nu se admit pompe centrifugale.
Secţiunea de probă se va umple, având grijă ca tot aerul evacuat printr-un ventil de aerisire fixat la
capătul superior al conductei; apoi secţiunea va rămâne sub o presiune moderată constantă de l bar
până la 2 bari pentru mai multe ore până când presiunea poate fi menţinută fără pompări
suplimentare. Presiunea va fi apoi mărită uşor până la 5 bari (sau presiunea de probă, dacă aceasta este
mai mică decât 5 bari); după atingerea presiunii de 5 bari, aceasta va fi mărită gradat cu câte 2 bari la
15 minute până la atingerea presiunii de probă.
Mijloacele şi metodele de aplicare a presiunii şi măsurare a scurgerilor vor fi supuse aprobării
proiectantului; în general, cantitatea de apă pompată pentru a restaura presiunea va fi măsura
scurgerilor de la oprirea pompării şi până la reluarea ei.
Se va considera că secţiunea conductei a trecut testul dacă scurgerile sunt sub 0,02 l/mm de
diametru de conductă/kilometru/24 ore pentru fiecare bar de presiune aplicată, măsurată pe o perioadă
de presiune constantă de cel puţin 4 ore. Perioada de presiune constantă va fi extinsă în
conformitate cu instrucţiunile proiectantului, în cazul în care există mari diferenţe de
temperatură de la zi la noapte în mediul înconjurător, proiectantul poate cere ca probele pe o durată de
24 ore să fie obligatorii.
Pentru conductele executate din ţevi de PEHD durata probei preliminare va fi de 4 ore la
conductele fără îmbinări şi 12 ore la cele cu îmbinări conform instrucţiunilor tehnice ale producătorului.
Proba finală (principală) va fi de 3 ore, iar condiţia este ca pierderea de presiune să fie mai mică sau
egală cu 0,10 bar/oră.
Fără a lua în considerare rezultatele satisfăcătoare la proba hidraulică, dacă există scurgeri
vizibile de la conducte sau îmbinări, executantul va trebui să înlocuiască conducta, să o repare sau să
refacă îmbinarea şi să repete testul .
Probe hidraulice, preliminare
Executantul ca efectua probele preliminare pe fiecare sectiune de conducte de încercat. Acestea
vor avea loc imediat după instalarea conductelor realizarea îmbinărilor şi reumplerea până la cel
puţin 300 mm deasupra coronamentului conductei, îmbinările între secţiunile testate vor fi
lăsate descoperite până când conducta a trecut proba hidraulică şi de funcţionare. Toate conductele vor
fi testate corespunzător.
Proba hidraulică finală
După ce toate conductele dintr-o zonă, care urmează a fi conectate, au fost îmbinate la
terminarea testărilor preliminare, se va face o probă hidraulică întregii subzone, înainte de legarea
finală a acelor conducte în sistemul de distribuţie existent, daca acesta există. După conectarea
conductelor noi în sistemul existent, îmbinările între conductele noi şi cele existente ( dacă este cazul)
vor fi lăsate descoperite şi liniile vor fi presurizate la presiunea de probă. Proiectantul va aproba
îmbinările, după o inspecţie vizuală satisfăcătoare.
Proba hidraulică finală nu va fi necesară dacă a fost instalată o singură linie de conducte care să
lege două conducte existente, şi aceasta a trecut în mod corespunzător proba hidraulică.
Recepţia lucrării
Elementele urmărite în cadrul recepţiei sunt cele menţionate anterior (tipul, dimensiunile şi
calitatea ţevilor, fitingurilor şi armăturilor puse în operă, modul de realizare a îmbinărilor, tipul şi calitatea
execuţiei căminelor, cotele şi panta conductelor, faţă de cota terenului amenajat, modul de pregătire a
patului de pozare şi realizarea umpluturilor, continuitatea aliniamentelor şi a pantelor pe tronsoane între
cămine, etc). La recepţia lucrărilor, executantul va preda în mod obligatoriu toate elementele necesare
pentru completarea cărţii construcţiei conţinând datele tehnice ale lucrărilor realizate. De asemenea, vor fi
prezentate toate modificările faţă de proiectul iniţial şi aprobările obţinute în acest sens din partea
proiectantului şi beneficiarului.
Rezultatele verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei vor fi consemnate în procese verbale de
lucrări ascunse şi probe, în mod obligatoriu vor fi prezentate la recepţie procesele verbale pentru
următoarele verificări: natura terenului de fundaţie şi recepţia patului de pozare, continuitatea pantei
pe tronsoane şi cotele la radier determinate prin nivelment topometrie, etanşeitatea canalelor.
Controlul calitativ pe parcursul execuţiei şi evidenţa acestuia se va face în conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/95.
9. CĂMINE DE DERIVAŢIE DE VANE, LINIE SI GOLIRE
Execuţia căminelor de derivaţie , vane se va face conform prevederilor proiectului, proiectelor tip,
normativelor în vigoare şi cu respectarea condiţiilor şi dimensiunilor standardizate.
În interiorul căminelor se vor prevedea scări de acces executate din oţel beton Ø20 mm, fixate în
pereţii căminului alternativ, pe două rânduri verticale. Prima treaptă a scării de acces va fi poziţionată la
maximum 50 cm distanţă de capac, iar ultima la maximum 30 cm deasupra banchetei. Treptele vor
fi protejate împotriva coroziunii prin vopsire.
Înainte de astuparea şanţurilor cu pământ, spaţiile rămase între pereţii căminului şi tuburile de
oţel şi fontă vor fi astupate cu mortar/mastic bituminos.
Montarea ramelor pentru capacele căminelor de vane se va face în mod obligatoriu în
conformitate cu prevederile STAS 2448 - 82, asigurând solidaritatea corectă a acestora cu placa sau
corpul căminului.
10. DISPOZIŢII FINALE
La realizarea lucrărilor de alimentare cu apă vor fi respectate prevederile următoarelor
standarde şi normative în vigoare la data execuţiei:
● Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de apă I 22/99;
● Normativul pentru proiectarea si execuţia instalaţiilor sanitare indicativ I 9 – 94.
● Normativ C56-2002 pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente.
● Normativ C 300/1994- NPSI pe durata executării lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente acestora.
 ● STAS 1343/1-06 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru
centre populate.
● STAS 4163/1-95 Alimentări cu apă. Reţele exterioare de distribuţie. Prescripţii de
proiectare.
● STAS 4163/2-95 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de calcul.
● STAS 4163/3-96 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi
exploatare.
● STAS 2308-81 Alimentări cu apă. Capace şi rame pentru cămine de vizitare.
● STAS 8591/1-Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură.
● STAS 7656/90 şi STAS 404 pt. ţevi din oţel zincat.
● STAS 4163/1-95 Reţele exterioare de distribuţie a apei.
● STAS 6002/88 Cămine pentru branşamente de apă.
● STAS 6848/90 Cămine de vizitare
● Legea nr.10 privind calitatea în construcţii DIN 1995.
● Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 şi Normele metodologice de aplicare, ed.1996, M.M.P.S.
● M.S. - Normele Generale de Protecţia Muncii - ed. 1996.
● M.M.P.S. - Norme Specifice de securitate a muncii pentru lucrări edilitare.
● Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - 1993.
● Normele generale de prevenire şi stingerea incendiilor 381/219/M.C./1978.
● Decretul 290-1977 - Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la
acţiunea focului etc.
De asemenea, se vor respecta toate standardele şi instrucţiunile care intră în vigoare pe
perioada executiei.
11. MASURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PSI
La executarea lucrărilor prevăzute în prezenta documentaţie se va respecta
obligatoriu toate normele de PM şi PSI în vigoare, în special următoarele:
− Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobat de MLPAT cu ordinul nr.
9N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5-6/1993;
− Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu
Ord.34/1995 şi 60/1979;
 − Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate de M.C.Ind. cu
Ord.nr.1233/D/1980;
− Normativ republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor d.p.d.v al prevenirii
incendiilor;
− Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiune focului,
indicativ P.118-83
− Dotarea personalului cu echipament de protecţie şi de lucru prevăzut în normative – Cadru de
coordonare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie aprobat prin ordinul MMPS
nr.225-1995.
Măsurile de protecţia muncii şi protecţia împotriva incendiilor nu sunt limitative, ele urmând a
se complecta de la caz la caz cu altele în funcţie de condiţiile ivite.
La proiectarea lucrărilor s-au prevăzut soluţii care asigură condiţii corespunzătoare de execuţie
şi exploatare şi elimină pericolul de îmbolnăvire.
Conform Legiinr.10/1995, proiectul trebuie verificat de verificstori de proiecte atestaţi de
către MLPAT, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor.
Muncitorii care participă la execuţia lucrărilor vor avea instructajul de protecţia muncii
efectuat, care se va ţine la zi de responsabilul cu protecţia muncii al firmei ce va executa lucrarea.

PROIECTANT,
SC I.G.U.T - S.R.L.Braşov,