Studiul geografic al potențialului turistic din Depresiunea

Brașov

Scurt istoric
Prezența din timpuri străvechi a omului în județul Brașov este semnalată în
numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Așezările umane au persistat
mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului și, în final,
epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede,
obiecte de podoabă, unelte agricole și de meșteșugărit etc.) atestă larga dezvoltare a
civilizației locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava
(Râșnov). În această perioadă, zona județului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de
vedere, atât materiale cât și culturale. După epoca cuceririi romane, viața și-a continuat
același ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina".
Autoritățile de ocupație au adus meșteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre,
apeducte și drumuri.
După retragerea legiunilor aureliene, populația autohtonă care a rămas fără
intrerupere a cunoscut populații migratoare care au trecut prin această zonă atrase de bogăția
locurilor. Cea mai pregnantă amprentă și-au pus-o triburile slave, așezate în număr mare, care
au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii și hidronimii. Secolele X-XI marchează
cristalizarea primelor formațiuni politice în zona Țării Făgărașului și Țării Bârsei. Astfel, la
1003, ducatul lui Kean, care se întindea și asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele
ungar Ștefan. Ducatul lui Kean (strămoșul lui Salanus) era intre Dunăre și Tisa. El trebuie
raportat, desigur, la dominația Primului Țarat Bulgar în zonă, dominație care, fără să aibă
amploarea susținută de unii istorici, a fost, totuși, o realitate. [2] Se pare totuși că, vreme de
două secole, regalitatea maghiară nu și-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor
locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizați sașii, secuii și teutonii. Multă
vreme, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Țara
Făgărașului a fost o feudă a Țării Românești de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă
încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraș și condusă de
legendarul Negru Vodă "descalecă" în Țara Argeșului, la Câmpulung Muscel, și pun bazele
Țării Românești de mai târziu.

Braşovul este pe locul trei pe ţară ca număr de turişti

 
Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, Braşovul a fost vizitat, în primele nouă luni
ale anului, de 411.447 turişti. Cifra este aproape triplă faţă de Mureş şi dublă faţă de Sibiu.
Deşi până nu demult Braşovul era plin de turişti iarna, situaţia s-a schimbat în acest
an. Vârful se sezon s-a înregistrat în luna august când au fost înregistraţi 65.815 turişti, număr
dublu faţă de lunile de iarnă când au venit, în medie, cam 30.000 de vizitatori lunar.
Cu toate acestea, gradul de ocupare a locurilor de cazare este destul de mic. În
februarie doar 13,8% din locuri au fost ocupate. La polul opus, în august, s-au ocupat
30, 7% din locurile de cazare. Turiştii care au venit la Braşov au stat în medie două zile.
Cifrele situează oraşul nostru pe locul trei pe ţară ca număr de turişti. Cele mai
vizitate obiective au fost Castelul Bran şi Biserica Neagră.
Transilvania, preferată de nemţi şi israelieni
În ceea ce priveşte naţionalitatea turiştilor străini care vin în Transilvania, cei mai
mulţi vizitatori sunt israelieni, urmaţi de nemţi şi olandezi. Statististicile au înregistrat şi
enghezi, italieni, francezi, spanioli şi americani.
1
 Așezarea geografică

Poziţionare
 
Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, având o suprafaţă de 5363 kmp,
respectiv 2,2% din suprafaţa ţării. Aflat în sud-estul Transilvaniei, include regiunile istorice
Țara Bârsei, Țara Făgărașului și Altland-ul săsesc.
 Judeţul Braşov se învecinează cu 8 judeţe:
• Argeş - la sud-est, pe o distanţă de 72 km,
• Dâmboviţa - la sud, pe o distanţă de 15 km,
• Prahova - la sud-est, pe o distanţă de 73 km,
• Buzău - în extremitatea sud-estică, pe o distanţă de 2 km,
• Covasna - la est, pe o distanţă de 144 km,
• Harghita - la nord, pe o distanţă de 35 km,
• Mureş - la nord-vest, pe o distanţă de 28 km,
• Sibiu - la vest, pe o distanţă de 88km.
 Judeţul Braşov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin
localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeţul prin
municipiul Făgăraş.
Prin poziţia geografică de excelenţă, protejat de arcul Carpaţilor, judeţul Braşov este
inima turistică a României şi reprezintă cel mai important pol economic şi cultural, centru al
oamenilor de afaceri români şi străini, oferind cu generozitate condiţii dintre cele mai
favorabile pentru întâlniri ori distracţie.

Potențialul natural al Depresiunii Brașovului

Relief
 
Sub aspect fizico-geografic, judeţul Braşov se
află la joncţiunea a trei mari unităţi naturale: Carpaţii
Orientali, Carpaţii Meridionali şi Podişul Transilvaniei,
de unde rezultă o pronunţată complexitate şi diversitate
în trăsăturile geologice şi geomorfologice, reflectată în
climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună.
Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează
curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi,
Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciale
Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord
printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca
în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului
transilvănean.
În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafaţa judeţului, iar cel depresionar
şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase şi şesurile depresionare ale
Făgăraşului şi Braşovului creează contraste altimetrice şi clinometrice, scoţând şi mai mult în
relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferenţa
maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a judeţului (2544m în
vărful Moldoveanu şi 400m în talvegul Oltului, la ieşirea din judeţ).

2
 Munţii Făgăraşului – atrag atenţia prin relieful
alpin modelat pe roci dure, de origine
metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de
şisturi cristaline. Creasta principală are înălţimi
de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta
fiind Moldoveanu (2544m).
Munţii Piatra Craiului –  cei mai grandioşi
munţi calcaroşi din România – sunt reprezentaţi
printr-o creastă calcaroasă principală lungă de
circa 25km şi înaltă de peste 2000m. O înşeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă
în creasta principală două subunităţi: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-
estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al
Zărneştilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascuţită şi zimţată, depăşind în unele
locuri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii 2231m, ş.a.).
Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietrii
Craiului la vest şi masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu masivele
muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicaţii
rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.
Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă
de şisturi cristaline, se desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov.
Munţii Bucegi – munţi calcaroşi cu fundament cristalin, din cel mai înalt vârf
(Omul, 2505m, situat la limita cu judeţul Dâmboviţa), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea,
Clincea ş.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Ţara Bârsei cât şi spre pasul Predeal.
Munţii Bârsei – cuprind două masive de înălţime aproape egală – Postăvarul
(1799m) şi Piatra Mare (1843m) – separate între ele prin valea adâncă a Timişului. În masivul
Postăvarul pe treapta de 1000m este situată staţiunea turistică Poiana Braşov. Spre NNE
Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape
vertical, de 400m, deasupra oraşului Braşov. Spre NE Postăvarul se prelungeşte cu munţii
scunzi ai Dârstelor (Varna, 1 428m – cel mai înalt).
Munţii Codlei - (cu vf. Măgura Codlei) fac tranziţia între Masivul Făgăraşului
(şisturi cristaline în partea vestică şi centrală) şi Munţii Perşani (calcare, gresii şi marne în
est).
Munţii Perşani – se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. Situaţi între
munţii Codlei (înşeuarea de la Vlădeni) şi munţii vulcanici Harghita, sunt formaţi de
asemenea dintr-o diversitate mare de roci (şisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice şi lavă
bazaltică). În partea centrală a acestor munţi se află Pădurea de fag a Bogăţii care începând
din 1971 a fost declarată rezervaţie peisagistică.
Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi
marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcţie
NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg
dezvoltate pe malul stâng al Oltului.
Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este
de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui
compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de
Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această
groapă au format un lac în care s-au colmatat depozite
sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri; prin defileul
antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din
bazinul Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din
urmă; după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către
agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la realizarea
fizionomiei actuale.

3
 În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o
unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată
şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele,
Codlea şi Râşnov).
Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă
muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m)
aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea
include munţii Codlei şi munţii Perşani.
Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea estică se
află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune submontană de
origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munţi apropiaţi, mai
întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul
cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită şi extinsă către nord prin
acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munţilor Făgăraşului care au
forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului Târnavelor.
Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief
caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.
Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având
aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.
 
Rezervaţii naturale
 
Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale
naturii, plante care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase specii de animale ocrotite.
Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului. Rezervaţia
din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăiesti unde sunt
protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice rare. Tot în Bucegi se
găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra Craiului sunt protejaţi în
întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăieşte numai într-un
anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei Craiului - specie unicat mondial,
macul galben, floarea de colţ.
Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu
narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş şi
multe altele.
 
Climă
 
Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia
dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din
est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulaţia
atmosferică din nord-vest.
Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic modificate
de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se realizează o
compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă
absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ
50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului
are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vântul
la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1,5 şi
3,2 m/s
 
Hidrografie
 

4
 În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane
– freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri
care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al
Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul
Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt:
Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului
(Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.
 
 
Peșteri

Peștera Valea Cetății (Fundata) (Brasov»Râsnov)

Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte,
respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

Fenomene și structuri geologice

Mlaștina eutrofă (în Prejmer) (Brasov»Prejmer)

Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoare reci care adaposteste stânjenelul
siberian etc, specii glaciare relicte.
Mlaștina eutrofă Dumbrăvița Bârsei (Brasov»Dumbravita)
Rezervatie naturala în suprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în
care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul
etc. Mlastina este alimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele
ploioase.
Punctul fosilifer Vama Strungă (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)
Rezervatie naturala (paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin
prezenta într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii
calcaroase, calcare nisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode.
Suprafata rezervatiei este de 1 kmp.

Rezervații naturale

Mlaștina eutrofă (în Prejmer) (Brasov»Prejmer)

Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoare reci care adaposteste stânjenelul
siberian etc, specii glaciare relicte.
Mlaștina eutrofă Dumbrăvița Bârsei (Brasov»Dumbravita)
Rezervatie naturala în suprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în
care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul
etc. Mlastina este alimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele
ploioase.
Pădurea de strejar (din Cristian) (Brasov»Cristian)
Rezervatie naturala (forestiera). Padurea este prezenta la o altitudine relativ înalta
(600-700 m) la care se dezvolta stejarul. Exemplare seculare de stejar (circa 400 ani).
Pădurea Prejmer (Brasov»Prejmer)
Rezervatie naturala. Padure alcatuita din stejar, carpen, frasin la parterul caruia
vegeteaza mai multe plante rare, între care: laleaua pestrita, stânjenelul siberian.
Peștera Valea Cetății (Fundata) (Brasov»Râsnov)
Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte,
respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.
Poiana cu narcise din Poiana Vadului (Brasov»sercaia)

5
 Rezervatie naturala (botanica, peisagistica). Padure de stejari, dumbravita printre care
poieni mari, caracterizate printr-o neobisnuita abundenta, în luna mai a narciselor. Prezenta
lor este explicata prin existenta unor conditii de viata favorabile. 
Punctul fosilifer Vama Strungă (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)
Rezervatie naturala (paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin
prezenta într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii
calcaroase, calcare nisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode.
Suprafata rezervatiei este de 1 kmp.
Rezervația naturală de pe Muntele Tâmpa (Brasov»Brasov)
Rezervatie naturala (botanica). Pe versantii Tâmpei se afla rezervatiile cu ochiuri de
vegetatie stepica (pajisti xerice dominate de rogozul pitic).
Rezervația Vârful cetății (Brasov»Sânpetru)
Rezervatie naturala (botanica). Rezervatia ocroteste pajisti stepice dominate de
rogozul pitic, calia, frasinelul etc. ce se dezvolta în partea sudica a Dealului Cetatii. Partea
estica a dealului este acoperita de o padure de gorun, carpen si tei, iar în partea sudica creste
pinul si fagul.

Resursele antropice

Monumente istorice
Biserica Evaghelică (din Hălmeag) (Brasov»sercaia)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în anii 1160-1190, biserica
este un monument reprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranzitie de la
romanic la gotic.
Biserica Evanghelică fortificată (din Feldioara) (Brasov»Feldioara)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, initial romanica, ridicata în
sec. al XIII-lea, transformata în stil gotic, cu incinta fortificata în sec. XVI-XVII.
Biserica Evanghelică fortificată (din Râșnov) (Brasov»Râsnov)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în sec. al XIV-lea,
în stil gotic. Fortificarea s-a realizat în sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti
cu fresce în stilul Renasterii, datând din 1500.
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (din Cristian) (Brasov»Cristian)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1795, în
stil neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale,
executate de Stoica Popovici, în 1821.
Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae (din Râșnov) (Brasov»Râsnov)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost ridicata de fratii Udriste
cu sprijinul Domnului Dan I, în anul 1384, reprezentând prima ctitorie a Basarabilor în
Transilvania. Biserica a fost restaurata în 1600, de Mihai Viteazul si amplificata în 1770. 
Biserica Ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul (din Feldioara) (Brasov»Feldioara)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. al XVII-lea.
Castelul Bran (Muzeul Bran) (Brasov»Bran)
Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta
cuprindea un post avansat de aparare, cu 2 rânduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de
guri de tragere.
Mânăstirea Sâmbăta (Brasov»Voila)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea cuprinde biserica
Adormirea Maicii Domnului, a carei constructie a început în 1657 din initiativa vornicului
Preda Brâncoveanu si a fost terminata în 1707.

Etnografie și folclor

Activități artistice și manifestări tradiționale (în orașul Codlea) (Brasov»Codlea)

6
 Manifestari traditionale. Grup vocal; ansamblu de dansuri populare maghiare,
germane si românesti; fanfara (în vechi traditii); maialul de la Poiana Noua.
Centrul folcloric (în Bran) (Brasov»Bran)
Creatie populara: rapsozi populari. Obiceiuri traditionale: calendaristice si familiale.
Centru folcloric (în Moieciu de Jos) (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)
Creatie populara: ansamblu folcloric (dansuri), cor taranesc. Obiceiuri traditionale:
calendaristice, familiale.
Centrul (în Poiana Mărului) (Brasov»Poiana Marului)
Creatie populara: rapsozi populari, cor taranesc, echipa de dansuri si obiceiuri
populare; Obiceiuri traditionale: calendaristice; Manifestari traditionale: sarbatoarea
crescatorilor de animale.
Muzeul sătesc (din Șirnea) (Brasov»Fundata)
Muzeu satesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramica interioare de
locuinte, piese de cult, tesaturi.

Arhitectura și tehnica populară

Centru etnografic (în Bran) (Brasov»Bran)

Arhitectura populara: structura traditionala (tip risipit); arhitectura traditionala
(locuinta dezvoltata pe orizontala cu un singur nivel). Arta populara: port popular, prelucrarea
artistica a lemnului, cojocarit, tesaturi.
Centru etnografic (în Moeieciu de Jos/Sus) (Brasov»Moieciu de Jos/de Sus)
Arhitectura populara - arta populara. - Arhitectura populara: arhitectura traditionala si
interioare traditionale; - Arta populara: port popular, tesaturi, cusaturi, cojocarit si pielarie.
Centru etnografic (în Poiana Mărului) (Brasov»Poiana Marului)
Arhitectura populara arta populara.
Centru etnografic (în Sâmbăta de Sus) (Brasov»Voila)
Arta populara. Centru de pielarie si cojocarie.

Alte resurse antropice

Zonă de agrement (în Codlea) (Brasov»Codlea)

Zona de agrement. Padure de foioase în mijlocul careia se afla un strand care
foloseste apele unui izvor cu ape mezotermale. Mic lac amenajat pentru canotaj.

Localități turistice

Stațiuni montane

Pârâul Rece (Brasov»Predeal)

Statiune montana si climatica de interes general cu activitate permanenta, situata în
zona Clabucetelor Predealului, la 960 m altitudine, la 12 km V de Predeal si 34 km SV de
Brasov. Climat de munte, tonic.
Poiana Brașov (Brasov»Poiana Brasov)
Statiune montana si climaterica de interes general cu activitate permanenta. Este
recomandata în urmatoarele afectiuni: nevroza astenica forma usoara, stari de astenie psihica
si fizica, debilitate, anemie secundara, boli endocrine si respiratorii.
Predeal (Brasov»Predeal)
Statiune montana si climatica de interes general, cu activitate permanenta. Este
indicata în urmatoarele afectiuni: nevroza astenica, forme usoare fara depresie si anxietate
pronuntata, stari de astenie psihica si fizica, debilitate, stari de suprasolicitare psihosomatica.

Atracții turistice

7
  Templul de la Șinca Veche - peste 7.000 ani vechime
 Municipiul Brașov și împrejurimile sale
 Rezervația Naturală Tâmpa (singura din lume aflată in centrul unui oraș)
 Munții Făgăraș
 Tigăile din Munții Ciucaș
 Complexul Piscicol Dumbrăvița
 Parcul Național Piatra Craiului
 Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervație naturală), (momentan
închisă pentru conservare)
 Pădurea Bogății
 Bazaltele de la Racoș
 Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită de la Comăna de Sus
 Peștera Comăna
 Mlaștina Hărmanului
 Peștera Bârlogul Ursului
 Peștera Valea Cetății
 Peștera Liliecilor de la Peștera, comuna Moieciu
 Cheile Zărneștilor
 Vulcanii noroioși de la Băile Homorod
 Muntele Postăvaru
 Cascada Tamina și Canionul Șapte Scări din Masivul Piatra Mare
 Cheile Dopca
 Situl fosilifer Ormeniș
 Microcanionul în bazalt de la Hoghiz
 Bisericile fortificate din Țara Bârsei
 Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus
 Mănăstirea Franciscanilor, Brașov
 Cetatea Făgăraș
 Castelul Bran
 Cetatea Rupea
 Cetatea Feldioara
 Cetățile țărănești de la Râșnov, Prejmer, Hărman, Sânpetru
 Stațiunile Poiana Brașov, Zizin și Predeal
 Turbăria de la Mândra, (Rezervație naturală)

Potențialul socio-economic al Depresiunii Brașovului

Economie
Economia judetului Brasov este complexă, cu un pronunțat caracter industrial. La
începutul anului 2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se
ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenților
economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activități a economiei celor
14.796 agenți economici din județ este următoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri
fiind industria constructoare de mașini si cea a prelucrării metalelor, urmată de industria
chimică);
- agricultura și silvicultura - 229; - construcții - 530; - comerț - 8.257; - transporturi -
563; - cercetare și proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii -
1.599; - finanțe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producția industrială din anul
2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în
8
județul Brașov decât la nivel național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când
s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendința în ultimii doi ani consecutivi este de
usoară creștere (cu 2,7% în anul 2002 față de 1999 și cu 0,5% în anul 2001 față de 2000). În
industria județului Brașov, scăderea producției industriale în perioada de după 1990, se
datorează în primul rând existenței celor două societăți mari cu capital majoritar de stat, S.C.
Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariați și câștigurile salariale ale
acestora nu au avut corespondent în creșteri de producție și productivitate.

Din punctul de vedere al producției fizice, tendința generală de-a lungul perioadei
1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare
structurală a producției brașovene funcție de cerere dar și de posibilitățile de asigurare a
materiei prime. Scade continuu producția de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum,
îngrașăminte chimice, dar crește producția de brânzeturi, bere, încălțăminte, rulmenți, motoare
electrice de 0,25 kw și pește. Numărul salariaților din industrie a scăzut constant în perioada
1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996,
acest lucru datorându-se scăderii producției industriale. O parte dintre salariații disponibilizați
din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert,
domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul
mare al acestora, rezultând o creștere dramatică a șomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în
2001. După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991 exportul
județului Brașov are o tendință puternică de creștere. Exportul brașovean a fost în mare parte
susținut de marii agenti economici de stat care și-au pierdut treptat piața de desfacere, iar
firmele nou aparute pe piața economică, deși unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu
au reușit să compenseze pierderea piețelor externe ale marilor agenți economici. O parte
importantă a agenților economici cu activitate de export lucreaza în loan.

În anul 2001 față de anul 1996 volumul exportului județului Brașov a crescut cu
50,0%.
Până în anul 1997 soldul balanței de comerț exterior al județului Brașov a fost în
general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de
-108.216 mii $. Acestă situație a avut loc pe fondul creșterii într-un ritm mai accelerat a
importurilor față de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafață
agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din județul Brașov, restul
fiind ocupat de păduri, ape și alte categorii de folosință. Terenul arabil ocupă 118.151 ha,
pașunile 119.890 ha, iar fânețele, viile și livezile 20% din suprafața agricolă (59.326 ha). În
agricultură județului Brașov creșterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de
stat, cât și în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârșitul anului 2001
următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparținând fermelor
familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine și caprine total
209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care
23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din județul Brașov deține ponderi
mari în producția totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la
ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi
reprezentative pentru județul Brașov. Existența încă a unor institute de cercetare, dar și
intensificarea acestei activitați pe lângă universități ar putea crea premizele unei dezvoltări
tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în județul Brașov 13 centre
de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajisti), în domeniul
automobilistic sau al produselor refractare și metalelor. S-au înfiintat chiar și centre de
cercetare private în domeniile arheologiei si medicinii.

Rețeaua căilor rutiere

Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km
sunt drumuri naționale.
Șosele internaționale
9
  E60 - Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-
Napoca - Brașov - București - Constanța, cu prelungirea Poti - granița cu China
 E68 - Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș -
Brașov
Drumuri naționale
 DN1 - Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Făgăraș -
Brașov - București
 DN1A - Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești - Buftea -
București
 DN1J - Șercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
 DN10 - Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
 DN11 - Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești - Bacău
 DN73 - Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești
 DN73A - Predeal - Pârâul Rece - Râșnov - Șinca - Șercaia
Rețeaua căilor feroviare
Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul
dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc șase
ramificații:
 Tronsonul Brașov - Predeal - București
 Tronsonul Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
 Tronsonul Brașov - Rupea - Sighișoara - Teiuș
 Tronsonul Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos
 Tronsonul Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului
 Tronsonul Brașov - Zărnești

Populația (la nivelul ultimului recensământ)

Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe
(Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu 150 sate.
Numărul total al populației la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbații
reprezintă 307.151 și femeile 321.492.
În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizați pe grupe
de vârstă locuitorii județului Brașov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59
ani 67,3%; 60 ani și peste 15,6%.
Densitatea populației este de 117,2 locuitori /Km2.
Date generale:
 Total locuitori .............. 596.642
 Populație urbană ......... 440.701
 Populație rurală ........... 155.941
 Sex masculin .............. 290.196
 Sex feminin ................. 306.446
Populația stabilă pe orașe:
 Municipiul Brașov .............. 278.712
 Municipiul Făgăraș ............ 38.125
 Municipiul Săcele .............. 32.185
 Municipiul Codlea .............. 24.570
 Orașul Predeal ................ 5.270
 Orașul Zărnești ................. 25.796
 Orașul Râșnov .................. 16.193
 Orașul Victoria .................. 8.788
 Orașul Rupea .................... 5.664
 Orașul Ghimbav ................. 5.398
Structura etnică:
 Români .......................... 87,3%
 Maghiari (și secui)........... 8,7%
10
  Germani (și șvabi, sași).... 0,8%
 Alte naționalități .............. 3,3%
Structura după religie:
 Ortodocși .............. 85,4%
 Romano-catolici ..... 3,9%
 Evanghelici ............ 2,6%
 Reformați ............... 2,5%
 Unitarieni ............... 1,1%
 Greco-catolici ......... 0,8%
 Alte religii ............... 3,7%

Evoluția demografică a Județului

Noi activități turistice în zona Brașovului

Lansarea unui nou produs turistic: “Mobile Cooking Romania – evenimente

Gourmet în locuri spectaculoase”

  “Mobile Cooking Romania” – proiect comun al mai multor asociaţii româneşti de

dezvoltare turistică – este un produs turistic inovativ ce combină vizitarea locurilor
spectaculoase cu degustarea comorilor culinare din Grădina Carpatilor. “Mobile Cooking
Romania” oferă cursuri tematice gourmet de gătit şi evenimente “haute cuisine”, încadrate de
bucătari şi sommelieri cu experientă internaţională. Aceste evenimente se vor desfăşura în
locuri fascinante din România cum ar fi castele, biserici fortificate, între vii sau în Delta
Dunării.

11
 Ideea conceptului “Mobile Cooking Romania” este să atragă noi turişti cu un
program culinar turistic de excepţie. O bucătărie mobilă special concepută si un sistem de
transport vor facilita ofertarea evenimentelor în locuri extraordinare cum ar fi: experienţe
culinare medievale în incinta castelelor, prepararea peştelui pe barcă în Delta Dunării,
preparate cu vin între viile Dealului Mare sau aventuri culinare în aer liber în pădurile
buzoiene. “Mobile Cooking Romania” include mai mult de 20 de locaţii spectaculoase din
România cum ar fi castelul Bran, Fortăreaţa Făgăras, mai multe biserici fortificate saxone sau
Focul Viu de la Lopătari.
“Mobile Cooking Romania” a fost conceput pentru toţi turiştii interesati de haute
cuisine, în special pentru expatriaţi, turiştii străini si companiile doritoare să ofere un
teambuilding în locatii neconvenţionale, acompaniate de evenimente speciale. “Mobile
Cooking Romania” oferă lunar show-uri şi evenimente ce cuprind teme culinare sezonale
pentru publicul larg şi programe standard, pentru grupuri de minim 6 persoane, ce pot fi
rezervate individual.
 Evenimentele culinare sunt combinate cu activităţi specifice, în functie de locaŃia
aleasă: vânătoare de trufe, cules de ciuperci, ateliere de producere a brânzei sau vizite ghidate
ale regiunii în care se desfăsoară evenimentul.
Unul dintre primele evenimente “show – cooking” va avea loc în incinta castelului
Bran, în martie 2011. Evenimentul va demara cu o introducere în lumea bucătăriei medievale,
urmată de un atelier “medieval cooking” la care vor participa toti invitatii, o degustare de
vinuri încadrată de un sommelier si un show medieval.

  
A fost lansat oficial Clusterul de Turism Carpatin România

 “Carpathian TOURISM CLUSTER ROMANIA”- reţea inovatoare de organizaţii

profesionale şi de dezvoltare, având ca membri persoane de decizie la nivel regional şi
naţional, experţi în industria turismului din România, a fost lansată la 1 Noiembrie 2010.
Misiunea Clusterului este promovarea turismului durabil şi crearea valorii adăugate
pentru industria turismului în regiunea Munţilor Carpaţi.  “Carpathian Tourism Cluster” se
bazează pe strategia naţională de dezvoltare a Clusterelor în România, strategie sprijinită de
Comisia Europeană.
“Carpathian TOURISM CLUSTER ROMANIA” a fost înfiinţat la iniţiativa
Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov (APDT Braşov)
împreună cu Monteoru Renaissance - Asociaţia pentru dezvoltare regională durabilă în turism
(judeţul Buzău). “Carpathian TOURISM CLUSTER ROMANIA” este o reţea de manageri şi
experţi din industria turismului, organizată la nivel regional şi naţional, fiind primul cluster de
turism inter-regional de interes naţional din România.
Clusterul va cuprinde asociaţii de dezvoltare a turismului şi de dezvoltare regională,
alte ONG-uri, autorităţi locale şi naţionale, tour-operatori, agenţii de turism, ghizi de turism,
agenţii de evenimente, furnizori de cazare şi alţi furnizori din industria turismului.
“Carpathian Tourism Cluster” se bazează pe strategia naţională de Cluster a României,
strategie sprijinită de Comisia Europeană. Planul de acţiuni privind marketing-ul pentru
regiunea turistică Munţii Carpaţi va fi dezvoltat în concordanţă cu strategia de brand şi turism
naţional: “România – Exploraţi grădina Carpaţilor”.
Obiectivele Clusterului sunt inovaţia şi diversificarea - însemnând dezvoltarea
produselor turistice şi a serviciilor asociate acestora, modernizarea şi inovarea acestora, pentru
creşterea interesului pieţelor externe şi interne pentru Munţii Carpaţi ca destinaţie turistică. De
asemenea, activităţile cele mai importante sunt creşterea competitivităţii prin optimizarea

12
lanţului de valori în industria turismului local şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice,
pentru a atinge standardele europene. Clusterul este integrat într-o reţea de turism
internaţional şi vizează, în special, promovarea Munţilor Carpaţi ca destinaţie turistică pentru
turiştii români şi străini.
Proiectele clusterului au un caracter inter-regional, concentrându-se pentru început,
pe regiunile turistice carpatice şi subcarpatice din centrul Arcului Carpatic, incluzând judeţele
Braşov, Buzău, Sibiu, Covasna, Argeş şi Prahova. Ele vor contribui la dezvoltarea
parteneriatelor locale şi regionale, la punerea în valoare a resurselor şi capabilităţilor
organizatiilor în scopul îndeplinirii obiectivelor generale asumate de Cluster.
 
Noul brand turistic al judeţului Brasov a fost lansat cu ocazia Târgului
Internaţional de Turism de la Berlin, care a avut loc în perioada 11-15 martie 2009.  

Acesta îşi propune să promoveze atât diversitatea culturală cât şi dinamica unui loc
viu şi modern. Identitatea verbală turistică a judeţului – “BRAŞOV BE.LIVE IT” este
concepută în engleză, pentru a fi adresată audienţei internaţionale, şi transmite două concepte
majore. În primul rând vizează o atitudine existenţială prin folosirea verbului “a fi” (BE),
completată de o dimensiune interactivă a sintagmei “a trăi” (LIVE IT). Sintagma “BE.LIVE
IT” s-ar putea traduce prin “Fii şi Trăieşte Braşovul”. Secundar, jocul de cuvinte astfel creat
(BE.LIVE IT), devine fonetic “Believe it”, care stabileşte astfel promisiunea făcută turistului
“Crede în Braşov”.

Noul brand turistic al Braşovului este dezvoltat şi coordonat de către Asociaţia de

Promovare şi Dezvoltare a Turismului din Judeţul Braşov - APDT, în cooperare cu Consiliul
Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi agenţia de comunicare
Firestarter.

Concluzii

 Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa

dezvoltarea unei zone defavorizate prin:
- atragerea unui flux de turişti străini în zonă;
- modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport
astfel încât să nu afecteze mediul natural existent;
- crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor umane locale prin
perfecţionarea angajaţilor;
- păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă.
Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor străini,
exprimate în cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele
promovate de produsul respectiv şi un înalt grad de satisfacţie al turistului.
Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi
menţinerea unui turism durabil.
Dintre propuneri vom menţiona următoarele:
- informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor
privind importanţa creării unor produse turistice competitive care să determine
realizarea unui turism durabil în zonă;
13
 - implicarea statului prin acordarea unor facilităţi agenţiilor de turism care
promovează astfel de produse turistice româneşti în zone defavorizate din punct de
vedere economic;
- angajarea de către touroperatori şi agenţiile de turism a personalului
specializat, care să aibă studii superioare în domeniu.

14