Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5.

E, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 2

Capitolul 5
PRESCRIEREA PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE
A SUPRAFEŢELOR

• Noţiuni lămuritoare privind forma microgeometrică

şi rugozitatea suprafeţelor
Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU
a. D e f i n i r e a f or m e i m i c r o g e o m e t r i c e
Forma microgeometrică a suprafeţelor este o caracteristică constructivă, care exprimă starea
geometrică a suprafeţelor sau muchiilor, caracterizată de existenţa abaterilor de ordinul 3 -
striaţii şi rizuri, şi de ordinul 4 - smulgeri, urme de scule, goluri şi pori” (fig. 5.1).

T O L E R A N Ţ E
♦ Pentru uzul studenţilor ♦

Partea întâi
BAZELE TEORETICE ALE PRESCRIERII PRECIZIEI
CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ALE PRODUSELOR

a b
Figura 5.1. Rugozitatea suprafeţelor: a - striaţii şi rizuri; smulgeri, urme de scule; b - goluri, pori etc.

Capitolul 5 b. Defini ţ i a r u g o z i t ăţ i i
− În general, rugozitatea se defineşte ca fiind “ansamblul neregularităţilor suprafeţei al căror
pas este relativ mic şi care, în general, cuprinde neregularităţile rezultate din procedeul de
PRESCRIEREA PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE fabricaţie utilizat şi/sau determinate de alţi factori”.
A SUPRAFEŢELOR − În funcţie de ordinul de mărime al abaterilor geometrice, rugozitatea reprezintă
„ansamblul neregularităţilor care formează abaterile de ordinul 3-striaţii şi rizuri (fig. 5.1a),
♦ Rezumat ♦ periodice sau pseudoperiodice, şi abaterile de ordinul 4-smulgeri, urme de scule (fig. 5.1a),
goluri, pori etc. (fig. 5.1b), aperiodice, al căror pas este relativ mic în raport cu adâncimea
lor”.
− Conform DEX, rugozitatea este “însuşirea suprafeţelor unor corpuri solide de a fi aspre” [37].
c. Principalele cauze sau factori de influenţă care determină rugozitatea suprafeţelor
1. Metoda şi procedeul de generare a suprafeţelor;
2. Geometria sculelor aşchietoare;
3. Parametrii regimului de prelucrare;
4. Natura şi proprietăţile cuplului de materiale sculă-piesă;
5. Mediul de prelucrare - de răcire şi ungere;
6. Erorile sistemelor tehnologice de prelucrare, respectiv: deformaţiile elastice, deformaţiile termice,
vibraţiile, uzura etc.
Bucureşti, UPB, Catedra TCM
© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 3 Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 4

5.1. MĂRIMI UTILIZATE PENTRU PRESCRIEREA ŞI EVALUAREA PRECIZIEI B. P r i n c i p a l i i p a r a m e t r i d e r u g o z i t a t e u t il i z aţ i p e n t r u p r e s c r i e r e a

FORMEI MICROGEOMETRICE A SUPRAFEŢELOR si evaluarea rugozităţii suprafeţelor - Definire, reprezentare, relaţii

• Conform SR ISO 4.287:2001 mărimile utilizate pentru prescrierea preciziei formei microgeometrice a 1. Înălţimea maximă a profilului, Rz: „suma dintre cea mai mare înălţime a proeminenţelor
suprafeţelor se definesc şi se împart în următoarele 7 categorii: profilului, Zp, şi cea mai mare adâncime a golurilor profilului, Zv, în limitele unei lungimi de
1. Mărimi caracteristice; bază”:
2. Parametri geometrici;
3. Parametri de amplitudine referitori la proeminenţă şi gol; Rz = max{ Zpi } + max{ Zvi } = Zpmax + Zvmax (5.3)
4. Parametri de amplitudine referitori la media ordonatelor;
5. Parametri de pas;
Xs1 Xs2 Xs3 Xs4 Xs5
6. Parametri hibrizi;
Z

Axa OX = Linia medie

7. Curbe şi parametri asociaţi.

Zp2 = Rp; (Pp; Wp)

A. P r i n c i p a l i i t e r m e n i c a r a c t e r i s t i c i u t i l i z aţ i
1. Profilul de rugozitate: „profil care rezultă din profilul primar prin suprimarea

Zp3
componentelor cu lungime de undă lungă”.
Z

Zp4

Zp5

Zp6
Zt3
Zp1
Zt1
c

Zt6
Zp

M l1 M l2 O
Linia medie X

Zv2 = Rv; (Pv; Wv)

Zt2 = Rz; (Pz; Wz)

Zv4

Zt5
Zv1

Zt4

Zv5
Zv3
X

Zv
Zt

lr = Lungime de bază

Zv6
Figura 5.2. Mărimi caracteristice şi parametri geometrici conform SR ISO 4287:2001 Lungime de bază
2. Linia medie: „linie care se determină calculând o linie a celor mai mici pătrate, de formă
nominală, pornind de la profilul primar”. Figura 5.3. Parametrii profilului conform SR ISO 4287:2001
3. Lungimea de bază, lr: „lungime în direcţia axei X, care se utilizează pentru identificarea
neregularităţilor care caracterizează profilul evaluat pentru rugozitate”. 2. Înălţimea medie a elementelor profilului, Rc: „valoarea medie a înălţimilor elementelor
profilului, Zt, în limitele lungimii de bază”:
4. Lungimea de evaluare, ln: „lungime, în direcţia axei X, care se utilizează pentru stabilirea
profilului evaluat”. Lungimea de evaluare poate cuprinde una sau mai multe lungimi de bază. 1 m
Rc = ∑ Zt i . (5.4)
5. Parametrul R: „parametru care se calculează pe profilul de rugozitate”. m i =1
6. Proeminenţă a profilului: „parte a profilului evaluat, orientată către exterior (de la material
către mediul înconjurător) care uneşte două puncte consecutive de intersecţie a profilului cu axa X” 3. Înălţimea totală a profilului Rt: „suma celei mai mari înălţimi a proeminenţelor profilului,
(fig. 5.2). Zp, şi a celei mai mari adâncimi a golurilor profilului, Zv, în limitele lungimii de evaluare”
(fig. 5.3).
7. Gol al profilului: „parte a profilului evaluat, orientată către interior (de la mediul
înconjurător către material) care uneşte două puncte consecutive de intersecţie a profilului 4. Abaterea medie aritmetică a profilului evaluat, Ra: „media aritmetică a valorilor absolute
cu axa X” (fig. 5.2). ale ordonatelor Z(x) în limitele unei lungimi de bază”:
8. Element al profilului: „proeminenţă şi gol, consecutive, ale profilului” (fig. 5.2).
1 lr
9. Înălţimea unei proeminenţe a profilului, Zp: „distanţa dintre axa X şi punctul cel mai înalt Ra = ∫ Z ( x ) dx , (5.5)
al proeminenţei profilului” (fig. 5.2). lr 0
10. Adâncimea unui gol al profilului, Zv: „distanţa dintre axa X şi punctul cel mai de jos al golului 5. Abaterea medie pătratică a profilului evaluat, Rq: „media pătratică a valorilor ordonatelor
profilului” (fig. 5.2); Z(x), în limitele unei lungimi de bază”:
11. Înălţimea unui element al profilului, Zt: „suma dintre înălţimea proeminenţei şi adâncimea
golului, ale unui element al profilului” (fig. 5.2), respectiv: 1 lr 2
Zt = Zp + Zv. (5.1)
Rq = ∫ Z ( x ) dx . (5.6)
lr 0
12. Lungimea portantă a profilului la nivelul c, MI(c): „suma lungimilor segmentelor care se obţin
intersectând elementul profilului cu o dreaptă paralelă cu axa X, la un nivel dat, c”, respectiv
(fig. 5.2):
MI(c) = Ml1 + Ml2. (5.2)
© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 5 Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 6

5.2. STABILIREA VALORILOR PARAMETRILOR DE RUGOZITATE 5.3. ÎNSCRIEREA ÎN DESENE A PRECIZIEI FORMEI MICROGEOMETRICE
A SUPRAFEŢELOR
• Valorile parametrilor de rugozitate abaterea medie aritmetică a profilului Ra şi înălţimea maximă a
profilului Rz sunt standardizate conform SR ISO 468-1997 . Acestea sunt în funcţie de precizia A. Simboluri utilizate pentru înscrierea în desene a stării suprafeţelor
netezimii suprafeţei, determinată de rolul funcţional al suprafeţelor. Cu cât precizia netezimii este mai
mare cu atât valorile celor doi parametri trebuie să fie mai mici. • Conform SR ISO 1302/95, pentru înscrierea stării suprafeţelor în desene şi a rugozităţii se utilizează
4 simboluri, respectiv:
Valorile parametrului Ra [μm] Tabelul 5.1
0,008 - - - - − Un simbol de bază: ;
0,010 - - - -
0,012 0,125 1,25 12,5 125 − Trei simboluri derivate, care au semnificaţiile următoare [66]:
0,016 0,160 1,60 16,0 160 - “suprafeţe pentru care se cere o îndepărtare de material prin prelucrare”;
0,020 0,20 2,0 20 200
0,025 0,25 2,5 25 250
0,032 0,32 3,2 32 320 - “suprafeţe pentru care este interzisă îndepărtarea de material sau care trebuie
0,040 0,40 4,0 40 400 menţinute în starea obţinută prin stadiul precedent de fabricare”;
0,050 0,50 5,0 50 -
0,063 0,63 6,3 63 -
- “toate suprafeţele piesei au aceeaşi stare a suprafeţei”.
0,080 0,80 8,0 80 -
0,100 1,00 10,0 100 -
• Simbolurile derivate pot fi completate cu un braţ „pentru înscrierea unor caracteristici speciale”, în care
Valorile parametrilor Rz [μm] Tabelul 5.2
în locul literelor a, b, c, d, e şi f se pot înscrie, respectiv, caracteristicile precizate în continuare.
- 0,125 1,25 12,5 125 1250 b
- 0,160 1,60 16,0 160 1600
- 0,20 2,0 20 200 - a c/f
0,025 0,25 2,5 25 250 - (e) d
0,032 0,32 3,2 32 320 - • În locul literei „a” se poate înscrie:
0,040 0,40 4,0 40 400 -
0,050 0,50 5,0 50 500 - − Fie simbolul unuia dintre parametrii de rugozitate - Ra sau Rz, urmat de valoarea acestuia,
0,063 0,63 6,3 63 630 - în micrometri, care reprezintă limita superioară sau valoarea maximă admisibilă a
0,080 0,80 8,0 80 800 - parametrului de rugozitate respectiv. Exemplu: Ra 0,8
0,100 1,00 10,0 100 1000 -

• Pentru a ţine seama de dependenţa valorilor parametrilor de rugozitate de precizia netezimii Ra 0,8
suprafeţelor se definesc şi se simbolizează clasele de rugozitate. În tabelul 5.3 se prezintă clasele de
rugozitate, simbolizate după ISO şi după standardele româneşti, precum şi valorile parametrilor de rugozitate
Ra şi Rz asociate acestora. − Fie simbolurile unuia dintre parametrii de rugozitate urmate de valorile acestuia, atunci când
se specifică valorile limită, superioară şi inferioară. Exemplu: valoarea superioară Ra 6,3 şi
Clasele de rugozitate şi parametrii asociaţi Tabelul 5.3 valoarea inferioară Ra 1,6.
Nr. Simbolul clasei de rugozitate Parametrii de rugozitate [μm] Lungimea de bază [mm] Ra 6,3
crt. ISO SR ISO 468/97 Ra Rz l Ra 1,6
1 N0 0,012 0,050 0,08
2 IT4 N1 0,025 0,100
3 IT5 N2 0,050 0,20 • În locul literei „b” se înscrie „procedeul de prelucrare” sau „alte condiţii referitoare la
4 IT6 N3 0,100 0,40
0,25 fabricaţie”. Exemplu: „Rectificare” Rectificat
5 IT7 N4 0,20 0,80
6 IT8 N5 0,40 1,60 Ra 0,8
7 IT9 N6 0,80 3,2
8 IT10 N7 1,60 6,3 0,8
9 IT11 N8 3,2 10,0 • În locul literei „c” se pot înscrie:
10 IT12 N9 6,3 20
2,5
11 IT13 N10 12,5 40 − Fie „simbolul parametrului ondulaţiei urmat de valoarea acestuia”, în
12 IT14 N11 25 80 micrometri. Exemplu: Wa 0,8 Rectificat
13 IT15 N12 50 160 8
Ra 0,8 Wa 0,8
14 - N13 100 250

• Pentru parametrii Ra şi Rz se definesc: − Fie „lungimea de bază”, în milimetri, pentru unul dintre parametrii prescrişi, Ra sau Rz, atunci
când aceasta nu este o valoare standardizată. Exemplu: 3
− 12 clase de rugozitate conform ISO, simbolizate cu IT4, IT5, IT6,…, IT15;
Rectificat
− 14 clase de rugozitate conform SR ISO 468-1997, simbolizate cu N0, N1, N2,…, N13, în ordinea Ra 0,8
descrescătoare a preciziei netezimii suprafeţei, respectiv în ordinea crescătoare a valorilor parametrilor 3
de rugozitate.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 7 Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 8

• În locul literei „d” se înscrie simbolul orientării neregularităţilor, conform SR ISO 1302:95, respectiv B. Principalele modalităţi de înscriere în desene a stării şi rugozităţii
Simboluri grafice pentru neregularităţile suprafeţelor Tabelul 5.4 suprafeţelor
Simbol
grafic Interpretare Exemple

= Conform SR ISO 1302: 1995, se folosesc 3 modalităţi de înscriere a stării suprafeţelor în desene,
Paralel cu planul de proiecţie a suprafeţei respectiv:
pe care figurează simbolul
= Direcţia striaţiilor
1. Înscrierea individuală pentru fiecare suprafaţă a unuia dintre parametrii de rugozitate, Ra sau
⊥ Rz, şi a unor caracteristici suplimentare de stare.
Perpendicular pe planul de proiecţie a
⊥ suprafeţei pe care figurează simbolul Exemplul 1: Înscrierea valorii limită superioare Exemplul 2: Înscrierea celor două valori limită
Direcţia striaţiilor
Rectificat Ra 0,8 Rectificat
Încrucişat-înclinat faţă de planul de × Ra 0,4
Ra 0,8
× proiecţie a suprafeţei pe care figurează
simbolul Direcţia striaţiilor 0,5 =
3/Rz 0,8
0,5 =
3/Rz 0,8

M
2. Înscrierea generală deasupra tabelului indicator a unui singur simbol cu caracteristicile de stare,
M În mai multe direcţii care reprezintă starea suprafeţelor neindicată în desen.
Direcţia striaţiilor
Exemplu:
C
Aproximativ circular faţă de centrul
C Ra 1,6
suprafeţei pe care figurează simbolul
Direcţia striaţiilor

Aproximativ radial faţă de centrul Acest mod se aplică în două cazuri, respectiv:
R suprafeţei pe care figurează simbolul
Direcţia striaţiilor − În cazul în care toate suprafeţele au aceeaşi stare, dar neindicată individual în desen;
− În cazul în care majoritatea suprafeţelor au o stare diferită indicată individual în desen, iar
P simbolul reprezintă starea acelor suprafeţe neindicată individual în desen.
Striaţii speciale, nedirecţionate sau
P protuberante
Direcţia striaţiilor 3. Înscrierea generală deasupra tabelului indicator a mai multor simboluri, respectiv a unui simbol
general, aşezat în faţa unei paranteze, care reprezintă starea acelor suprafeţe neindicată în desen,
urmat, în paranteză, de unul sau mai multe simboluri de bază, care reprezintă starea suprafeţelor
indicată individual în desen.
• În locul literei „e” se înscrie „valoarea adaosului de prelucrare”, în milimetri. Exemplu: 0,2 mm
Exemplul 1: Exemplul 2
Rectificat
Ra 0,8 Ra 1,6 Ra 0,8 Ra 1,6 Ra 0,8 Ra 0,4
3
0,2
= ( ) ( )

• În locul literei „f” se poate înscrie „valoarea altor parametri de rugozitate”. Exemplu: valoarea
parametrului Rz 0,8

Rectificat
Ra 0,8 3/ Rz 0,8
0,2
=

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul © Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora. autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.
Prof. Dr. Ing. A. Vişan, Conf. Dr. Ing. N. Ionescu, TOLERANŢE, Capitolul 5. Prescrierea preciziei formei microgeometrice a suprafeţelor - Rezumat 9

5.4. RUGOZITATEA SUPRAFEŢELOR OBŢINUTĂ PRIN DIFERITE PROCEDEE

Valorile parametrului Ra obţinute la prelucrarea suprafeţelor prin diferite procedee Tab. 5.5
Procedeul Rugozitatea Ra [μm]
Nr.
de prelucrare 50 25 12,5 6,3 3,2 1,6 0,80 0,40 0,20 0,10 0,05 0,025 0,012

1. Turnare în forme
de nisip
2. Turnare în forme fuzibile

3. Turnare sub presiune

4. Rulare la cald

5. Forjare

6. Matriţare

7. Extrudare
Laminare la rece,
8. trefilare
9. Tăiere cu flacără
Curăţare grosolană cu
10. abraziv

11. Debitare cu fierăstrăul

12. Găurire
13. Frezare chimică

14. Electroeroziune - EDM

15. Frezare

16. Broşare

17. Alezare cu bară

Prelucrare cu fascicul de
18. electroni

19. Prelucrare cu LASER

20. Prelucrare
electrochimică
21. Alezare pe strung
şi strunjire
22. Tobare

23. Rectificare electrolitică

24. Rulare
25. Rectificare
26. Honuire

27. Lustruire electrică

28. Lustruire
29. Lepuire
30. Superfinisare
Aplicaţiile cele mai frecvente

Aplicaţii mai puţin frecvente

În condiţii speciale pot fi obţinute valori mai mari sau mai mici decât cele prezentate.

© Fiecare student poate realiza o singură copie a acestui material, numai pentru uzul personal. Orice altă multiplicare / utilizare fără acordul
autorului contravine legilor dreptului de autor / copyright şi poate fi pedepsită în baza acestora.