www.cimec.

ro
GH. GHEORGHIU=DEJ

ARTICOLE ŞI CUVINT ĂRI

EDIŢIA A lV-a

EDITURA DE STAT
PENTRU LITERATURA POLITICA
Bucureşti- 1955

www.cimec.ro
RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL
LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULill
COMUNIST ROMlN
Octombrie 1945

1
SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ

Tovarăşi 1 Conferinţa naţională a Partidului Comunist

Romin se ţine în condiţiile terminării victorioase a celui de-.al
doilea război mondial. Irnperialismul german hitlerist şi miii·
tarismul }aqxmez au ,fost zdrobite, .şi puten1 'spune că aceasta
este o victorie nemai:întîlnită în Lstoria tuturor războaielor.
După cum prevăzuse marele geniu a.J omenirii progresiste
şi conducătorul popoarelor Uniunii Sovietice - Generalisimul
Stalin -, fadorul esenţial care a hotărît •soarta celui de-al
doilea război mondial a fost unirea tuturor popoarelor iubitoare
de pa·ce şi Hbertate tmpotriv!cl ·celui mai mare duşman al civili-
mţiei şi progresului omenirvi, împotriva fascismului cotropitor.
De aici se desprinde un mare învăţămînt şi totodată
perspectiva înfăptuirii unei păei durabile în lume.
Rolul prindpal în obţine::-ea victor.iei 1-a avut Uniunea Sovie-
tică. (Aplauze puternice.)
Armaba Roşie s-:a !clcoperit de o .glorie nepi·eritoare în răz­
boiul de nimÎICire a forţelor hiUeriiSte şi ale imperiaHsrnului japo-
nez, mărind astfel admiraţia întregii lumi faţă de puternicul
Stat sovietic al muncitorilor, ţănanilor şi intelectualilor.
(Aplauze.)
Al doilea 1învăţămint al ,acestui război a.rată unde :a dus poli-
tica de conoosii f:aţă d·e :agresor. Fiecare cedare fă,cUtă agre-

www.cimec.ro
8 OH. OHEOROHIU-DEJ

sorului, tn loc de a consolida pa,cea, măreşte poftele imperia-

listeşi -d~ ~ nqi $gresiunf.
.Se, pare.că a9este fnvăţ~minte nu. au fo~t tnsuşite de
anumite cercuri, le~;tţc; d~ cunoscuta politică muncheneză, care
tnoearcă să tmpiOOice construirea unei păei durabile tntre
popoare.
Fadorii care a'cţionează în .fa·voarea păcii stnt tnsă mult mal
puternici.

1. ECONOMIA MONDIALA IN URMA RAZBOIULUI

In .primul rtnd, economia mondială a ieşit adtnc zdrun-

cinată şi dezorganizată din acest răz.boi. Uriaşe distrugeri de
bunuri, întrebuinţarea neproductivă a materiilor prime, distru-
gerea unei mari părţi din utilajul industrial al statelor euro-
pene pe teritoriul cărora s-a desfăiŞUMt războiul, toate acestea
au contribuit .}a agravarea situaţiei economice. In numeroase
ţări se manifestă. tendinţe inflaţioniste. Dezorganizarea trans-
porturilor, attt feroviare cît şi fluviale, ·împiedică df!culaţia bunu-
rilor. De asemenea, aceasta contribuie la scumpirea produselor
şi la diferenţe considerabile de preţuri. Problema cea mai impor-
tantă, tnsă, este trecerea industriei de război pe picior de pace.
Reconversiunea, cum se numeşte ea tn Statele Unite şi k1
Anglia, pune în pericol munca şi existenţa a milioane de lucră­
tori. Economiştii ameri~ani discută dacă într-un viitor apropiat
vor fi 8.000.000 sau 18.000.000 de şomeri' în S.U.A. Pericolul
şomajului ameninţă nu mai puţin şi Marea Britanie.
Scăderea nivelului de viaţă al muncitorirnii din aceste ţări,
ca o ,consecinţă .firească a dezordinei economice !Provocate de
trecerea intreprinderilor industriale, crescute mult în timpul
răzh9iului, la produ·cti~ de pace, a determinat mari acţiuni
muncitoreşti, care cuprind mHioane de oameni : astfel, grev~le
minerilor, metalurgiştilor şi muncitorilor din porturi tn S.U.A.
şi grevele minerilor şi dochţrilor în Anglia. De asemenea, greu-

www.cimec.ro
 ~APO~TUL POLITIC AL C. C. LA CONFE~INŢA NATIONALA f

tăţile econornke, complicate cu dHicultă.ţi politice, au contri-

buit la rapida dezvoltare a mişcărilor naţional-eHbenatoore in
IndLa, Indiile Olandeze, Egipt, .Palestina, Ţările arabe etc. De
subliniat ·greva-protest a muncitorilor din porturile australiene,
care refuză să incarce material de război trimis pentru a fi
folosit impotriva mişcării naţionale din Java.
In asemenea împrejurări, cind mişcările muncitoreşti din
metropolă sint in creştere şi cind popoarele coloniale işi .afirmă
tot mai hotărît dreptul la independenţă. naţională, cercurile
reacţionare, .intretinind focare fasciste ca acelea din Grecia,
Spania, Argentina şi impingind spre neînţelegeri in sinul
Naţiunilor unite, caută să impiedice construirea păcii.

2. ORGANIZAREA ŞI CONSOLIDAREA PACII

SINT STRINS LEGATE DE DEMOCRATIZAREA
FIECAREI TARI
Crearea Federaţiei
Sindkal·e Mondiale - care, prin cei
63.000.000 de membri a·i săi, muncitori conştienţi şi organizaţi
din lumea întreagă, e:ste expresia unităţii dasei muncitoare -
va 0vea un rol deosebit de important rîn reconstrucţia l1JJJ11ii şi
tn .oornbaterea :partiLanilor politicii "echULbrului de forţe".
In dezbater.ile congresului mondial ~Sindioal s-a evidenţiat
faptul d organizarea şi consolid•area păcii sînt stfiîns ·legate de
lupta pentru nimicirea rămăşiţelor fasciste, de democratizarea
fiecărei ţări.
Pe plan politic, dacă luăm în oonsidenare alegerile care au
avut loc in ultimul timp intr-o serie de ţări eliberate de sub
jugul robiei hitJ.eri.ste, observăm o deplasare ootegori·că a opi-
niei publke_ .spre forţele politice consecvent democratice. Aşa,
de pildă, in Franţa, •.CehosloV'acia, Nor·vegia şi alte ţări, comu-
niştii întrunesc majorităţi însemnate, lărgind astfel frontul
,?ăcii şi baza prieteniei dintre popoare.
Un eveniment de importanţă politkă mondială îl constituie
alianta, nu de mult încheiată, intre Uniunea Sovietkă şi Chin:a.
www.cimec.ro
1 GH. GHEORGHIU-DEJ

Cele două pop~re, cu potenţialul lor eoonoiilic, politic şi

militar a~proape nelimitat, interesate deopotrilvă in stabilirea
armoniei internaţionale. ş-i a bunei î-nţelegeri între popoare, vor
aduce o puternică contribuţie la realizarea şi asigurarea păcii.
Reactiunea 1ncearcă, într-WI oadru istorJc nou, să reînvie
politica ce tindea La izolarea U.RS.S. Ea încearcă să ignoreze
importanţa internaţională mult ·!iporită a Uniunii SovieUce
după vittor,ia asupna Germaniei hitleriste şi a milibari•smului
japonez.
Nu o politică de "echilibru al forţelor", nu o politică de
împărţi•re a lumii în "blocuri", ci una de înţelegere şi colabo-
rare între popoare şi între state. Oacă la conferinţJa de la Lon-
dra s-,au ivit unele divergenţe, acestea pot şi trebuie să fie rezol-
vate tot în spiritul prieteniei şi colaborării făurite în anii grei
de război. Divergente ·rpot exista şi .între membrii unei•a şi ace-
lei,aşi grupări politice, cu atît mai mult între state destul de
deosebite ·aa strudură ; esenţial este, însă, •spir:Hul de ·colabo-
rare şi voinţa de a rezolv!<i- t.oote ,problemele prin buna înţele­
gere. Aceast~ este prima condiţie a unei păei dunabile. (Aplauze
puternice.)
Uchi:darea tuturor rămăşiţelor fasciste şi izol,area cercurilor
reacţionare, care încearcă să tulbure pacea lumii, este a doua
condiţie. (Aplauze.)
O pace durabilă tn lume nu poate fi concepută decît dacă
toate forţele .progresiste ale lumii vor continllia lupta pentru
asi,gunarea unei democraţii r·eale şi active. lnstaunarea în fie-
oare ţară a unei democraţii consecvente v1a fi ·cea mai bună
garanţie a ..păcLi. A·ceasta este a treia condiţie. (Aplauze
puternice.j
In fine, a patna şi ultima condiţie pent.,u făurirea unei păd
dunabile este respectarea· voinţei fiecărui pQPor de :a-şi făuri
singur regimul său sodal, respectarea independenţei naţionale
şi neamestecul în afacerile interne ·ale altor popoare. (Aplauze
irldelt:tng repetate.)

www.cimec.ro
 !f.I\PORTUL POLITIC AL C. C.. LA CQNFERI~TA NATIONALA .9

Aceasta este situaţia politică generală în care se ţine Con-

ferinţa naţională a pa.rtidului nostru. Deşi expusă sumar, ne va
îngădui să înţelegem mai uşor problemele care .frămîctă ţara
noastră, rolul şi sarcinile Partidului Comunist Romîn~

D
SITUATIA INTERNĂ

1. DRUMUL PARTIDULUI - DRUMUL LUPTEI

PENTRU LIBERTATEA ŞI DREPTURILE
POPORULUI ROMIN

Tonrăşi! Inainte de a trece la problemele actuale, consi-

derăm necesară o scurtă analiză a drumului greu şi plin de
învăţăminte pe care paoitidul nostru l-13 parcurs în lupta pentru
libert•atea şi drepturile poporului romîn.
După o lungă şi ·aspră experienţă, dobîndită în cei 20 de
ani de adîncă ilegalitate şi în timpul scu1rtei perioade scurse
de Ia 23 August 1944 şi JPÎnă azi, partidul nostru ·a devenit
principall3 forţă poliUcă •oore sprijină cu hotărî·re regimul instau-
rat J,a 6 Martie 1945 şi guvernul de concentrare democraUcă
al d-lui dr. Petru Groza.
Intr-13devăr, dacă ne gindim ce a reprezentat partidul nostru_
!:a înfiinţarea sa, prin ce greutăţi şi frămîntări a trebuit să
treacă, şi facem o comparaţie ·~u situaţia în care se găseşte 1azi,
putem privi cu încredere în viitorul parUdului nostru, în viito-
rul dasei rnuncitoore şi ·al .întregului popor romîn. Inainte de
a intra însă în analiza sarcinilor noastre actuale, considerăm
necesară o scurtă expunere .asupna originii _partidului nostru.
Născut în condiţii istorice care nu se deosebes·c în fond de
cele în oore 13U luat naştere toate parttdele comunhste din ulti-
mele decenii, şi abia desprL1s din frămîntările vechii mişcări
www.cimec.ro
10 GH. GHEORGHIU-DEJ

muncitoreşti, tînărul Partid Comunist Romîn îşi luă asupra sa

măreaţa şi totodată istorica sarcină de a restabili unitatea poli-
ti-că şi de acţiune ;a da,sei muncitoare, de a organiZia şi oon-
·duce lupta muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor pentru ridi-
-carea stării lor materilaie, politice şi culturale, pentru o Romî-
nie liberă, democmUcă şi Independentă. De asemenea, Partidul
Comunist Romîn, călăuzit in activitatea 518. de teoriJa marxist-
leninistă, şi-a luat asupra sa sarcina · să indrumeze clasa
muncitoare şi intregul popor pe calea înfăptuirii unei societăţi in
oare să di!Sp!8ră eXJploatarea omului de către om. (Aplauze
entuziaste.)
Pl8rtidul noc;tru cunoaşte cîteva perioade distinde 1În dez-
voltarea sa. Intrunind majorita1ea membrilor vechiului partid
muncitoresc, hotărît să rupă cu reformismul şi metodele pasive,
care au .dus la eşecul grevei generale din 1920, tînărul partid
muncitoresc, p'artidul comunist, s-a impus chLar de la primii
p:aşi fă·cuţi în arena luptei politi·ce c:a o forţă politkă indepen-
dentă, producînd o serioasă deplasare în cursul vieţii politice
a ţării noastre.
Bucur,fndu-se de increderea şi de Sipri1inul maselor munci-
toreşti, organizate tn sindioa1e unite, precum şi de 1simpatLa
unei însemnate părţi ale celor neoT>ganiZ!8te de la oraşe şi Sl8.te,
partidul nostru r·euşeşte, stînd ·tn fruntea maselor muncitoare,
să menţină cea mai mare parte din revendicările oîştigate prin
g.revele din 1918-1920 de către clasa muncitoare.
Desi.gur, ~cercurile reacţionare nu .puteau rămîne indiferente
faţă de pempectivele politice ·coare erau deschise clasei munci-
toare şi poporului romîn sub steagul partidului nostru.
Aceste cercuri, ·dezrnetidte după primul VIBl de luptă pQJ>U·
Iară oare ,ge desfăşura în perioada anilor 1918-1920, -aînd mun-
citor-imea din RomtniiB, ca şi cea din lumea întreagă, se găsea
în .plină ofensivă, călăuzită de lozinci ca : pace, pîine, pămînt,
libertate, şi-au regrupat forţele şi au trecut la contraofensivă.
In primul rînd au căutat să lovească tn partea cea mai conş ..

www.cimec.ro
 IAPOR11JL POLITIC: AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA J1

tientă a clasei muncitoare, tn avangarda sa, 1în partidul

oomunist.
Astfel, in 1924, lfJIBrti<lul comunist este scos în afiS ra legilor
ţării de către guvernul liberal, care dezlănţuie in acelaşi timp
un 18tae direct împotri·va libertăţilor cetăţeneşti şi mai ·Cu seamă
irnpotriV'a cuceri.ri!or clasei muncitoare. Partidul nostru insă nu
deZ18rmează. Roor:fllaniz•în<lu-se ,~ oo·ze conspirative, si! it fiind
să intre in· adîncă ilegalitate, el işi afirmă dreptul Ia existenţă,
conti~utnd să fie de f18pt mobilizatorul, ·organizatorul şi condu-
cătorul luptei de emancipare a muncitorilor, ţăranilor şi intelec-
tualilor. (Aplauze puternice.)
Cea de•a doua perioadă este ca~raderizată prin descreşte~rea
luptelor populare, ca urmare a stabilizării relative a capitalis-
mului, survenită după primul răZ<boi mondial.
In această perioadă, care <se întinde pînă în pr.eajma :anului
1929, dl8sa muncitoare din Romînil8 îşi îmbogăţeşte experienţa
in lupte de apărare impotriva politi:cii 1811Udemocratice :a guver-
nelor brătieniste-averescane. Dacă o parte din cuceririle obţi­
nute înainte de către masele muncitoreş'ti au fost pierdute,
aceasta 'se dl8toreşte în !Primul rind slăbirii org·aniZI8torice şi
lipsei de unttl8te politi<că şi de 18Cţiune a dasei muncitoare.
Partidul nostru nu reuşis.e să tnohege unitatea de luptă cu
partidul social-democrat, şi a•ceastă stare de lucruri ducel8 apă
l·a moară duşiTIJ8ni!or' rnuncitortmii.
Fără să n~gărn . slăbiduniJ.e şi greşelile p18rHdului nostru
faţă de problema frontului unk, nu putem trece cu vederea
faptul că în conducerea partidului social-democrat de atunci
se găseau elemente ca Mirescu, Flueraş, Grigorovici etc., excluse
pînă la urmă din partid pentru că s-au înhămat la carul dic-
t,aturii reg.ale, treo.înd desohis în l18gărul re~S·cţiunii.
AceşUa imprimau ,partidului social-~democrat un spirit d•e
aprigă duşmănie atît impotriva pa.rtLdului comunist, dt şi impo-
triva ideii stabilirii unităţii de a:cţiune a clasei muncitoare, iar
acolo unde fP18rHdul nostru reuşea s-o tnfă.ptui•ască peste capul
www.cimec.ro
t2 . GH. GHEOJromU~DEJ

lor, căutau s-o spar.gă prin toate mijloacele, cO.ntri:buind astfel

în mare măsură la întîrzierea dezvoltării mişcării muncitoreşti
în Romînia.
Nu era de mirare deci pentru oe o :parte destul de îrusem-
nată a cliasei muncitoare, inrapoiată din ·punct de vedere politic,
şi in special marea masă a ţăranilor noştri, constituia in mod
obişnuit clientela electorală a di·venselo:- p:arţide .politke care :se
schimbau !~a cîrma ţării. In asemenea condiţii, desigur, dasa
muncitoare şi ,poporul romîn erau mai uşor deposedate de drep-
turile economice şi poliHce, libertăţile cetăţeneşti mai uşor
gîtui te.
Exploatînd nemulţumirea cres'Cindă a mase!or muncitoreşti
şi ţărăneşti, care simţeau arpăsa.r•esa unui regim politic !Dpsit de
libertăţi şi apăsarea greutăţilor economice, partidul naţional­
ţărănesc reuşise !Să cîştige teren politic.
In 1929, cînd primele semne ale unei noi crize economice
au început să 1se facă- simţite în ~aproaiPe toate colţurile lumii
şi cînd era de prevăzut că şi ţaroa noastră Wl trece prin :a-ceatStă
încercare, dată fiind strudurra sa poTitică, economică şi socială,
partidului naţional-ţărănesc i se detStinrase de către Viîrfurile
.-eacţionare ale claselor domina[\te din Romînia, printre ca,re se
numărau Maniu, Vaida, Mihalache şi alţii, rolul de canalizator
al noului v,aJ de lupiă populară care urma să se dezvolte ca o
consecinţă firea,scă ~a noii crize. Trecînd peste .contradicţiile
existente ,în sînul cer·curilor reacţionare, partidul Hberral şi
marioneta sa averescană au trecut puterea în mîinile partidului
naţional-ţărănesc.
Primul guvern naţional-ţărănesc, in frunte ·CU Maniu, vine
la ctrma ţării sprijinindu-se pe o largă mişcare populară.
Mulţi credeau pe atunci că se vor produce cu a•cest prilej
schimbări rradioale în viaţ.a politică ~a ţării.
Aiproape 1ntreg poporul aştepta, aşa ·cum i se promisese în
opo.~iţie de către Ji.derii pta-rtidului naţional-ţărănesc: tmbună­
tăţlrea. situaţiei materiale şi dreptate socială, prin instaurarea

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA fS

unui regim care să introducă şi să respecte libertăţile cetăţeneşti.

.Marea dez,amăgire n-a întîrziat însă să-şi facă loc în rîn-
durile ce!or păcăliţi.
Primul act "politi·c" al iguvernului Maniu-Vaida ·a fost să~şi
ciipătui·ască partiz,anii şi să acapareze avutul ţării.
Muncitorilor le-a cerut să-şi strîngă cureaua.
Asutpr,a delegaţilor muncitorilor organizaţi în sindioate uni-
tare, adunaţi în Congresul de Ira Timişoara (3-7 aprilie 1929),
se trage în plin din ordinul călăilor muncitorimii; Maniu-Vaida.
La Lupeni, cînd au ,jneer•cat să folosească dreptul de grevă
pentru rapărarea intereselor lor, în loc de Ji;bertăţile cetăţeneşti
promiiSe în opoziţie, printre care şi dreptul la grevă, le-rau oot
gloanţele jandarmilor, •Jre care 'i-!8U trimis să-i trnpuşte. 118r .sin-'
dicatele unitare, devenite un fnstrwnent de luptă onganizată a
muncitorimii şi o puternilcă stavilă în calea 1plranurilor de a
arunca pe spinarea maselor ~opulare greutăţile crizei econo-
mice, au fost şi ele dizolvate tn acefaşi &n.
Cu toată teroarea dezlănţuită împotriva libertătii sale de
organiz,are, clasa muncitoare a continuat lupta nu numai Jren"
tru interesele ei rnaterirale, ci şi pentru existenţa deschisă a
sindi·oatelor sub conducerea Consiliului general. (Aplauze.)
Au început "currbele de sraerirficiu", şomajul, scă·derile de
s·alrarii, scădere·a nivelului de trai al muncitorilor, funcţionari­
lor, învăţătorilor, invaHzilor, noi sarcini fiscale .asupra ţărani·
lor, cu scopul de ·a ieşi din criză pe S~pinarea maselor populrare
şi de a plăti dratoriile făcute în străinătat·e. . .
Apărătorii celorr apăsaţi de măsurile guvernului, deputaţii
Blocului muncitoresc-ţărănesc sprijinit de. Parti·dul Comunist
Romîn, au fost daţi af~Hă din parlament' pentru a răpi muncito-
rilor, ţăranilor şi inteledualilor !pOsibilitatea să-şi aibă repre~
zentanţii lor în Cramera' deputaţilor. e~ ·acest prilej, deputfltif·
reacţionari naţional-ţărănişti şi liberali",' arundndu-şi Jos măş­
tile, au votat pentru eliminarea deputaţilor· Blocului muncito-
resc-ţărănesc din parl·ament.

www.cimec.ro
14: OH. OHEOROHIU-DEJ

Speranţele maselor înşelate se îndreaptă mai accentuat spre

singura forţă politi:că consecventă, pusă în slujha intereselor
poporului, spre rpartidul nostru, 1mpotrivl3 căruil3 guvernul nl3ţio­
nal-ţărănesc de sub :preşedinţia lui Maniu dezlănţuie o teroare
şi mai iSălootică.
Trebuie spus aici că nu întîmplător se produc frămîntări
fmcţioniste tocmai în .aceste împrejurări, cînd unitatea de luptă
a partidului trebuil3 să fie mai puternică decît oricînd.
Explicaţia ·oouzelor oare :au dus 113 izbucnirea fooarelor frac-
ţioniste o găsim ·în învă,ţătura ml3rxi·st-leninistă despre partid,
C"a·re lămureşte că ,.izvorul fracţionismului în partid il consti-
tuie elementele lui oportuniste" 1• Pînă ha Congresul al V-lea,
în sînul partidului nostru existau încă serioase rămăşiţe opor-
tunist·e ~ dreapta şi de stinga, dt8torită pe de o parte confu-
ziei ideologice, polttioce şi organi.z,atorice moştenite de la vechiul
partid socÎ!al·democoot, pe de altă parte prezenţei 1în orgl3nele
de condu:cere 13 elementelor· cu mentalitate şi concepţie mic-
burgheză, cunoscute prin instabilitatea lor politică şi spiritul
de aventură.
Ce-13u însemnat frămîntăriie fi'I8Cţioniste în desfăşurarea :acti-
vităţii .generale a partidului?
In primul rînd, pt8rtidul a fost abătut de 113 preocuparea s:a
fireaStcă de or,ganizator şi conducător .politic al luptei cl13sei
muncitoare şi ·poporului •într-un moment de grea înceroare ·a
poporului nostru.
In al doilea 11lnd, p13rtidul rărntnoo descoperit în fl3ţa duş­
manului şi se i,zol,a de mase, tn faţa cărooo îşi măcina
autoritatea.
In al treilea 11înd, llliPtele fracţioniste duceiClu Ia descompu-
nerea ideologică, politică şi oftg13nizatorică a .partidului, pri-
mejduind de moarte însăşi existenţa sa.
r.ată pentru ce una din sarcinile centmle ale ,partidului este
de a sfărtffiiCl înceftoarea de slăbire a unităţii sale de voinţă, .a
1 J, Stalin, Opere, voi. 6, Editura pentru literatură politică, 1953, pag. 197.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 15

des·coperi şi înăbuşi din faşă m.-ani,festări care pot submina

unitatea ideologi·că, politi.că şi organimtorică a partidului.
Congresul al IV-lea are marele merit nu numai de a fi reuşit
să pună ordine în viaţ,a internă de partid, ci m.-ai cu seamă de
a fi luat poziţie faţă de problemele fundamentale de partid.
Congresul a soobilit obiecti~ul strntegic în faţa căruia se
găseşte partidul plecînd de la caracterul specific al ţării noas-
tre ; a lămurit poziţia partidului nostru faţă de problema ţără­
ne.a~că, privită din punctul de vedere al necesităţii stabilirii une:
alianţe tminice între clasa muncitoare şi ţărăndmea muncitoare,
combătînd in acel,aşi timp teoriile false in iegătură cu rolul
ţărănimii. •
Congresul a socotit ţărănimea muncitoare ca principalul
aliat .-al dasei muncitoare, ca un rezervor imens de energie
neiSeoată, oare po.ate ~i trebuie să He .pus în slujba luptei pen-
tru democraţie şi ,progres, .pentru oCă a:oeste mase ,,lutptă pentru
a se elibera de jug şi de mizerie". Congresul a subliniat îndeo-
sebi necesitatea lichidării rămăşiţelor feudale, oonsidertndu-le
ca principale piedici Jn calea .progresului economi-c, politic, cul-
tural şi social al marilor mase ţărăneşti şi al ţării noastre în
genenal. De aceea oongresula pus problema luptei ·pentru împăr­
ţirea pămînturilor moşiereşti intre ţăranii fără pămînt şi cu
.pămînt puţin. El a pus problema sprijinului .pe oare ţărănimea
muncitoare trebuie să-I primească în această luptă din partea
clasei muncitoare, subliniind că partidul trebuie să se aşeze în
fruntea acestei lupte.
Călăuzit de principiul marxLst că "un popor nu poate fi
liber dacă asupreşte alte popoare", Congresul al V-lea a fix·at
ca o sarcină de bază a partidului tupta împotriva asupririi
naţionale, p.entru egalitatea completă in drepturi a naţionalită­
ţilor conlocuitoare, din punct de vedere economi·c, politk şi
cultural.
A fixat linia politică generală şi sarcinile imediate ale par-
tidului, revizuind totodată metodele ~sale de muncă.

www.cimec.ro
".16 OH. OHi::OROHIU-DEJ

Potrivit acestor hotăliiri, partidul, eu toate slăbiciunile şi

greşelile săvîrşite în oacea5tă perioaaă, ta reuşit să dobîndească
o serie de succ-ese importante în munca sa, care au culminat cu
evenimentele din ianuarie-februarie 1933. (Aplauze puternice.)
In 1932 şi la începutul anului 1933, guvernul Mţional-ţără­
nesc porneşte la un nou asoalt impotriva maselor popul,are, cu
scopul de a asigura plata ratelor imprumuturilor străine, dobîn-
zile lor, ~cheltuielile înanmărilor, printr-o nouă lovitură contra
standardului de viaţă al celor ce muncesc.
Cl,asa muncitoar~e răspunde printr-un val de lupte, organi-
zate şi ~condu5e de partidul nostru pe boaza Frontului unic mun-
citoresc dlt jos.
In această perioadă afluxul spre organizare sindicală creşte
paralel cu acţiunile cJ,asei muncitoare şi tale poporului romîn
impotriva curbelor de soacriHciu, pentru libertăţi democratice,
pentru dreptul de organizare, de existenţă deschisă a sindica-
t~lor dizolvate. (Aplauze.)
Aceste acţiuni silesc guvernul rea,cţionar să recunoască tn
fapt sindic·a tele.
Ceferiştii, primii loviţi de a·saltul rea,cţiunii, dau semnalul
luptei. Lor li se alătură rnun·citorii pet.rolişti; Jorestieri, textilişti
etc., care. intră în grevă pentru reoîştiguuea drepturilor pier-
dute, pentru revendi·cările economice imediate, împotriy:a stării
de· asedi·ti, pentru izgonirea guvernului fasdzant naţional-ţără­
nMc, ca::-e răspunde 1piin măcelărirea a sute de luptători ·Cefe-
rişti, prin întemniţarea altora, .prin dc.sfăşunarea unei terori
nemaipomenite.
In toate regiunile ţării au loc ,arestă.ri în masă, schingiuiri
la Siguranţă, se tnscenează zeci de procese, sînt aruncaţi în
închisori sute ,de· luptători ceferişti, şi, p~ntru ·-că temniţele
deveniseră neîncăpătoare, guvernul Vaida, de comun acord cu
Maniu, a înfiinţat pentru prima oară lagăre în ţara- noastră.
După greva generială din 1920, lupta erokă a muncitorirnii
ceferiste şi petroHste,~ organizată· şi condusă de partidul nostru

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 17

tocmai în împrejurările instaUJrăli'ii dictaturii hitleriste tn Ger-

mani•a, înseamnă o cotitură ·adîncă în desfăşunarea luptelor cla-
sei muncitoare şi ale poporului romîn, o manifestare hotărîtă a
voinţei de luptă împotriva fascismului. (Aplauze prelungite.)
Dar nici călăul V13ida, nici întrea:g1a reacţiune ro.rnînă nu au
reuşit să împiedice ca aceste lupte să devină pentru un timp
un zăgaz puterni·c în calea fascizării ţării şi a pregătirilor
războinice.
Procesul cef'eriştilm, la care conducătorii luptelOif de la Gri-
viţa s-au transformat din acuzaţi în acuzatori împotriva guver-
nului terorist de atunci şi împotriva regimului reacţionar pe
<:are îl reprezenta, a avut un răsunet internaţional în cercurile
democratice de pretutindeni. El a dat partidului nostru posibi-
litatea de a mobiliza, pe baza simpatiei largi de care s-a bucurat
lupta ceferiştilor şi conducătorii lor, mase din diferite straturi
social·e, care ptnă atunci stăteau departe de viaţa polifică.
(Aplauze.)
Evenimentele din ianuarie-februarie 1933 au dat prilej Comi·
tetului Central al partidului să verifice justeţea liniei sale poli-
tice şi să const·ate că aceastl3 a devenit un bun al ·într€!gii dase
muncitoare şi al maselor 113r:gi.
Deşi regimul sîngeros al partidului na·ţional-ţărănesc, în
frunte cu Vaida, cunoscutul "naş" al Gărzii de fier, a fost înlă­
turat ca o urmare directă a evenimentelor din ianuarie-februarie
1933, întregul curs al evenimentelor politice din Romînia ar.ăta
că cer·curile reacţionare, în frunte cu guvernul de atunci, se
orientau categoric spre fascism.
In această perioadă partidul nostru a avut şi unele slăbiciuni
şi greşeli în activitatea sa, care nu au putut să. umbrea:scâ
p5.rtile pozitive ale muncii şi nici rolul juoat de partid în apă­
r.area intereselor poporului, dar care au pus piedici în muncă
şi care ne pot servi drept învăţămînt pentru viitor.
Trebuie să vorbim aci despre aprecierea falsă care susţinea
'Că Romînia -nu a:r fi ieşit din- criză în 1932-1933; nu ar fi it1tt.at

www.cimec.ro
18 CiH. CiHEORCiHIU-DEJ

într-o depresiune de un fel deosebit şi că "Romînia se află in

această privinţă intr-o situaţie excepţională faţă de celelalte
tări". Această apredere falsă a1supra sitooţiei economi·ce din
Romînia a detemtinat unele devieri şi in ceea ce pri.veşte apre-
cierea raporturi·lor de forţă, cit şi in metodele de muncă şi for-
mele de organizare şi de acţiune, făcînd ca partidul să încline
spre stîn.gism şi sectarism, contribuind la greşeala tactică a sub-
aprecierii parţiale a rolului partidelor şi organiZIBţiilor deschi·s-
f>as.ciste (Gar·oo de fier, L.A.N.C.) etc. In urma acestui lucru,.
partidul nu a indreptat impotriva acestona {ocul concentri·c şio
principal al luptei poporului.
Aceeaşi apreciere falsă a stat la baza organizării de demon-
straţii de stradă, cu care ocazie au fost scoase numai cadrele de
partid, ceea ce a dus la sacrificarea unei părţi importante a
activului de partid şi la izola•rea partidului de mase. Aceste
e·ctiuni, rupte de. Inasă, nu au putut determina, desigur, nici un
fel de Îmbunătăţire a situaţiei maselor populare.
In faţa primejdiei f>ascismului, partidul nostru s-a a.dresat
tuturor forţelor democratice, inclusiv partidelor "istorice",
pentru a inchega un larg front popular antifascist
In 1936-1937 se inchea;gă pentru prima oară un front demo-
cnaUc de luptă in Romînia, pe baza propunerilor fă·cute de
Partidul comunist, cu Frontul plugarilor, Madosz-ul, Blocul
democrat şi unele organiZIBţii ale partidului social-democrat,
care ,fun.cţionează şi in alegerile -.parţiale din 1937 de la Mehe-
dinti şi Hunedoara. Atit la Hunedoara, Mehedinti dt şi la ale-
gerile parţiale din Bucureşti, Iaşi etc., forţele fasciste şi rea.cţio­
nare sint inf.rînte de coaliţia ·forţelor democrati-ce. (Aplauze
puternice.)
Succesul forţelor democratke in aceste alegeri a dovedit jus-
tetea punctului de vedere al partidului nostru, că împrejurările
obiective din Romtnia permiteau .înch~rea unui lar;g front
popular antifascist bazat pe Frontul unic muncitoresc, care ar fi
putut stăvili drumul fasdsmului. Dovada că masele au simţit

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA f8

necesitatea înoheg·ării a~oostui front .popular de IUJptă o constituie

grevele şi .acţiunile muncitorimii, ţărănimii şi studenţimii demo-
crate, larga mobilizare a maselor tn jurul proceselor antifasciste,
,angajarea maselor cetăţeneşti în jurul frontului unic încheg:at
jos între muncitorii comunişti şi social-~democraţi pentru apăt"!a­
rea presei dernocm Uce, lliiPtele din închisori şi mobiliz,ar.ea mase-
lor în jurul a·cestor lupte.
Dacă totuşi partidul nostru nu a reuşit să realizeze pe un
plan mai larg, în practică, această sarcină, se datoreşte tn primul
rînd sistematicei respingeri a propunerilor făcute .celorl,alte par-
Ude, între oare <Şi aş1a-zi1sele .partide "istorice", şi în al doilea rînd
_greutăţilor ilegalităţii, .precum şi slăbiciunilor noastre proprii.
Repr-ezentanţii acestor :parUde au Ioot poziţie desohisă ţmpotriva
i.deii frontului p01pular, înfăţişînd-o oa o "manevră" a oomuni-
ştilor, sprijinind în acelaşi timp organizaţiile politice fasciste.
In ·ceea ce-l priveşte pe Maniu, em fericit d poate stronge
mîna .şefului Gărzii de fier, lui Codreanu, cu care încheiase P'8·C·
tul electonal din timpul alegerilor din 1937.
Prin a'cest pact, Maniu recunoaşte Garda de fier oa o forţă
p(!)litică de guvernămînt, deŞi Corneliu ·Zelea Codreanu nu s-a
sfiit să declare deschi.s că, în 48 de ore de la venirea Gărzii de
iier la putere, Romînila va merge alături de Germania hitleristă.
In sprijinirea Gărzii de fier, Maniu nu s-a mărginit numai la
'tncheierea a-cestui pact, ci prin declanaţiile sale de la Cluj el ·a
preamărit regimul lui Hitler şi MliiSsolini pentru a da autoritate
politică acţiunii organizaţiilor fasciste din Romînia, indicînd ţării
.drumul Gărzi·i de fier, drumul stabHirii regLmului fas<:ist în Romt-
nia. Pactul lui Maniu cu Gaiida de fier, declaraţiile făcute şi ati-
1udinea sa politică au constituit semnalul declanşării ofensi'Vei
iasdiSIIIlului în Romînia. .
In această perioadă parUdul nostru nu a făcut totdeauna şi
·destul de hotărU deosebire între condu-cătorii rea·cţionari ai par-
tidelor "Istorice" şi între masele înseşi oare urmau aceste par-
Ude, ceea ce nu ne-a îngăduit mobilizarea acestor mase, peste
www.cimec.ro
 QH. GH!;ORGHIU-DEJ

capul şi împotriva voinţ-ei condl,l·cătorilor lor, în cadrul frontului

popular.
Drept urmare, la cîrma ţării s-a putut instaura guvernul
Goga-Cuza, care a dezlănţuit un val de teroare şi de antisemi-
tism, netezind drumul fasci.smului şi împingînd R.omînia mai
departe pe drumul apropierii de Germania hitleristă.
Ceea ce n-a reuşit guvernul Goga-Cuza în cele 44 de zile de
guvernare, a luat asupra sa r~gimul didaturii r~gale a lui Carol,
care a desfiinţat p,artidele poliUce, sindicatele şi org1anizaţiile
democratice.
Din cauză că-i Hpsea baza de masă, didatura regală, care
urmărea stăruitor 'să introducă în R.omînia un regim fascist des-
chis, trece la înfiinţarea breslelor şi apoi a Frontului renaşterii
naţionale.
Dktatu:-a regală a. însemnat desfiintarea ultimelor libertăţi
democratice sindiCJa!e şi politi<!e, asigunînd 'astfel introducerea
unui regim f~B.sdst în ţara noastră, ·slăibirea reziJStenţei noostre
naţionale în fl(lţa ame.ninţărilor tot mai grl(l,ve l(lle imperialiSIIJ1ului
f·asdst german, cu pregătirea condiţiilor ocupării ţării noastre de
către ootrotpitorii fas-cişti.
Dictatura reg;;~lă a mers pe linia miincheneză, a capitulării
Îll faţa agresorului şi a transformării R.ornîniei într-un av1anpost
în vederea războiului IB.nUsovieUc.
Prin p,actul economic încheiat cu Germani·a în martie 1939
dictatura regală a vtndut Germaniei naziste bogăţiile ţării, prim
pas hotărîtor spre pierderea independenţei noastre naţionale, iar
prin ,a.ccept,area dict,atului de la Viena 'ş marcat ced,area completă
în faţ•a _imperi1allsmului hitlerist, ·pe ·care f,ascismul .regal nu-l
mulţumea, el urmărind ocup,ar.ea R.omîniei.
Deşi partidul nostru a caracterizţ~t just conţinut)ll 'dictaturii
regale, el •a alurieoat în· devieri de drea_pta şi de stînga; din lipsa
unei ana.fize complete şi a.:profundate atît .a camderului F.R..N-
cît şi a posibilităţilor de folosire a breslelor,

www.cimec.ro
 R~PORTUL POLriiC:·AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA ;&.j

Prima ;greşeală a Comitetului Centml a fost că în momentul

dizolvării Confedemţiei Generale a Mundi nu ra luat măsurile
corespunzătoare de a o apăr~.
Pornind de la aprecieroo falsă că F.R.N. poate cuprinde
mase largi şi că aceste mase trebuie să fie influenţate în sens
democratic fnăunt.rul F.R.N., conducerea de atunci ~ partidului a
dat dispoziţii ·unor membri de partid să intre în F.R.N. şi, prin
mobilizarea maselor acolo, să-1 orient•eze împotriv~ scopurilor
didaturii -r~rale.
Aceasta a fost a doua greşeală fă·cută în ~ceastă pe::-ioadă.
Devierile ~-cestea, fiind recunos•cute ca g.reşeli de dreapta," nu
au ferit Comitetul Central al partidului nostru să alunece într-o
deviere de stîng~, prin cuvintul de ordine dat comuniştik>r, in
primăvrara anului 1940, să iasă din bresle.
Cu toată experienţa unor acţiuni organizate şi condutSe de
partid prin bresle (spre pildă demonstraţia de 1 Mai 1939},
Comitetul Centr:al nu a înţeles folosirea posibilităţilor legale în
rnobiliz.area maselor muncitoare dinăuntru şi în afar•a breslelo::-
lra luptă pentru revendicările lor şi împotriva dkMturii reg;ale.
In timpul alegerilor din 1937 ram făcut greşeala de a ISuoopre-
cioa perircolul Gărzii de fier, îrhpotrivta cărei~ trebuia deschis
focul în primul rînd, iar mai tîrziu, concentrrînd tot focul contr~
Gărzii de fier, ~m pier.dut din vedere perircolul dicMturii r~le.
Cu toate 'că fOIStul rege Carol se împăcarse cu legionarii şi-i
eliberarse din inchisori şi lagăre, în toamna lui 1940, ·conducerea
de tatunci ra. partidului nostru nu a văzut peri•colul iminent al
introducerii di•cbaturii legionrare-tantonesciene. Această serie de
greşeli a fosrt posibilă din cauza ·superficialei pregătiri teoretice
a conducer-ii şi nivelului teoretic şi politic scăzut al partidului
în general.
Politica de neintervenţie a sMtelor imper~aliste în Spania,
politica de "bloc occidental", care la Munchen a dat mină liberă
agresorului să cotropească Republica Cehoslovacă, a agravat
situaţia internaţională şi s-a răsfrînt şi asupra ţării noastre. ·
www.cimec.ro
 GH. GH·EORGHIU-DEJ

Planul reacţionarilor imperhtlişti era să deschidă drum, să

împingă Germania spre răsărit, impotriva Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste, pe seama căreia doreau să rezolve contra-·
dicţiile dintre ei.
Cu toate angajamentele solemne luate de Hitler tn a·oondul
de la Munchen, războiul a izibuonit, lovind în primul rînd pe
a·ceta care voiau să sooată castanele din foc cu mîna altom.
După ce un număr însemnat de ţări au fost ootropite in
Europa de hitlerişti, agresiunea germană se îndreaptă spre
sud-est, vizînd direct Romînia şi ţările balcanice.
Prin dictatul de la Viena, Romîniei ti este smuls nordu~
Ardealului ; nu mult după aceasta armatele germane încep să-şi
fa·Că drum prin ţana noastră Sipre Ba•kani şi s-o transforme rÎn
bază de atac în vederea agresiunii de mai tîrziu oontna U.R.S.S.
Atît dictatura regală cît şi ·cercurile rea"Cţionare, în frunte
cu Maniu şi Brătianu, au acceptat dictatul ruşinos de la Viena.
Răpirea nordului Ardealului a stîrnit în mijlocul poporului
romîn un val de indignare generală, care a culminat cu marile
manifestaţii de ma,să de la Cluj, Braşov, Timilşoora et·c. Munci-
tori, ţămni, intelectuali, ofiţeri, soldaţi, răiSipunz.înd chemării Par-
tidului Comunist Romîn, au manifestat împotriva hitlerismului
şi a trădătorilor din guvernul dictaturii regale.
In timp -ce dictatura regală trăda ~ara, iar Moaniu şi Bră­
tianu erau complicii acestei vînzări, singurul partid care .a luat
atitudine hotărîtă şi a mobilizat masele populare împotriva
dictatului de la Viena a fost partidul comunist. (Aplauze
puternice.)
In aceste împrejurări de doliu naţional, alături de noi s-au
găsit Frontul plugarilor şi Madosz-ul.
Lipsind .,unitatea clasei muncitoare, lipsind frontul popular
anUfa,sdst, poporul romîn n-a reuşit să, împiedi·ce întronarea
regimului f·asdst în ţarra noastră şi aruncarea Romîniei în ara-
ţele Germaniei hitleri:ste.
Aceasta a dus la pie11derea independentei naţional·e, la răpi-

www.cimec.ro
.. RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 23

rea nordului Ardealului şi la instawrarea dictaturii Iegionare-

.antones-ciene.
Nemţii, care aveau nevoie de Romînia pentru bogăţiile ei
şi oo bază de ~operaţii împotri,va Iugoslaviei şi Greciei şi în
epecial împotriva Uniunii Sovietice, intră în Romînia, la che-
;marea trădătorului Antonescu, pentru a întări regimul servil şi
.complice al acestuil8.
ID~nd mînă liberă bandelor legionare să jefuia,sd şi să ucidă
populaţia evreiască şi populaţia romînească bănuită de senti-
mente antifasciste, folosind demagogia caracteristică fascismului,
unită cu teroarea cea mai sălbatică dezlănţuită împotriva orga-
nizaţiitlor democratice şi antifasciste, regimul lui Antonescu a
reuşit vremelnk !Să provoace un curent şovin, antisemit şi anti-
:sovietic şi să ducă la culme masacrele începute încă în perioada
dictaturii regale.
Antonescu a împins pQporul romtn în aventura războinkă a
lui Hitler, sprijinindu-se pe Maniu şi Brătianu şi pe cer·curile
reacţionare politice şi militare.
In timp ce Maniu şi BrăUanu refuzau orice_ col18bomre cu for-
maţiile democraUoe şi patriotice şi cu partidul nostru, ei erau
în ~trînsă şi permanentă legătură cu trădătorul Antonescu şi
clka acestuia.
Situaţia creată în urma agresiunii mişeleşti împotriva Uni-
unii Sovietice a schimbat conţinutul şi amploarea războiului,
război just din partea U.R.S.S. şi a celorlalte Naţiuni unite, pen-
tru apărarea libertăţii şi a independenţei naţionale a popoarelor.
In jurul Uniunii Sovietice s-a creat astfel frontul popoarelor
iubitoare de pa·ce şi libertate, în lupta împotriva fascismului,
·pentru democraţie şi progres. Marele Stalin spunea la 3 iulie
1941 :
"Războiul nostru pentru libertatea Patriei noastre se va con-
-topi cu h.!JPta popoarelor din Europa şi din America pentru inde-
pendenţa lor, pentru libertăţi dernocmUoe. Acesta va fi frontul
unk al popoarelor care se ridică pentru libertate, împotriva
www.cimec.ro
24 GH. QH.EORGHit:J-DEJ

înrobirii şi ameninţării de înrobire din partea armatelor fasciste

ale lui Hitler" 1•
In această situaţie, Sl8rcina istorică a partidului nostru a
fost mobiHz.area tuturor patrioţHor pentru lupta de elibenare
naţională de sub jugul hitlerist, pentru dărîmarea I"l~imului
antonescian, pentru încetarea războiului Îffi1Potrivl8 aHaţilor şi
înoa.drl8rea Romîniei în lupta popoarelor iubitoare de libertate ..
împotriva fascismului. Aceste .sarcini au devenit plaHorma Prar-
tldului Comunirst Romîn, propusă Ira începutul lui septembrie
1941 tuturor partidelor şi iormaţiHor democrntke şi p.atriotiooo_
Pentru realiz•area ra•cestor sarcini era neceSI8rră constituirea unui
J.arg front P'Btriotic, sprijinit pe clasa muncitoare unită în cardnit
Frontului uni<: muncitoresc. (Aplauze.)
Toată desfăşurarea evenimentelor de la izbucnirea .războiului
cu Naţiunile unite pînă l.a 23 August 1944 a dovedit că nu exitstă
altă ..cale pentru popo:-ul romîn, a dovedit justetea lini·ei partidu-
lui, iar 23 August însuşi ra însemnat în fond realizarea :acest•ei
linii cu ajutorul hotărHor •al Armatei Roşii.
Primul succes mai important pe baz,a .a.·cerstei linii îl reali-
zează .pa.rtidul nostru la inceputul lui 1943, cînd .a reuşit să se
unească în lupta pentru democraţie şi libertate cu o:-ganizaţiile
Frontului plugarilor, Uniunii patrioţilor, Madosz-ului, partidu-
lui socialist-ţărăneSrc, cu care a încheil8t frontul patriotic anti-
hitlerist. Ceva mai tîrziu s-ra realiz,at o înţelegere şi cu p·artidul
liberal condus de Gheorghe Tătărăscu.
Abira după ce Armatra Roşie, în marşul ei victorios, eliberează
nordul Moldovei şi formează frontul de-a lungul Prutului şi
Siretului, la 1 Mai 1944, se încheagă Frontul unic muncitmesc,
expresie a unităţii de acţiune .a clasei muncitoare. Prin aceasta
s-a pornit pe drumul de a se pune capăt dezbinării de peste 20
de ani din sînul muncitorimii şi s-·a făurit .coloana vertebrală :a ·
concentrării tuturor forţelor patriotice, antifasciste din Romînia.

1 /. Stalin, Despre Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea

Patriei, E.S.P.L.P. !955, edi!ia a IV-a, pag. 15.

www.cimec.ro
 ~APORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA. 25

cu toată s-tăruinţa partidului nostru ş• a Frontului unic mun-

ciioresc, abia la 20 iunie 1944, şi numai 'cu două luni înainte
de ieşirea Romîniei din război, Maniu şi BrăUanu _acceptă crea-
rea Blocului naţional democrat. Dar şi a·ceasta nu a fost în fond
decît o nouă manevră prin care ei căutau să salveze şi să con-
serve poziţiile economi·ce şi politice, să-1şi cr~ze puncte de spri-
jin pentru a putea 513rbotl3 şi submina dinăuntru llllpta poporului
pentru libertate şi pentru înscăunarea unui regim cu adevărat
democratic în ţara noastră. Lucrul acest& il dovedeşte faptul că
ei s-au opus de la început oa Blocul naţional democrat să devină
o adevărată concentrare 'a forţelor democratice, refuzînd orice
colabonare cu Frontul plug.arilor, Uniunea patrioţilor, .partidul
naţional-Hbena.J de- sub conducerea ·lui Gheorghe Tătărăscu, par-
tidul sociaHst-ţărăne-sc şi Madosz-u_I.
Partidul comunist, consecvent liniei sale politi•ee de a uni
toote forţele patriotice şi democrntice intr-un singur front de
luptă, şi-a rezervat de J,a inceput dreptul de a continua oola·bora-
l!'ea cu toate organiz-aţiile democratice şi patrioti·ce în vederea
zdrobirii duşmanului comun.
Cu toată linia sa justă, Comitetul nostru Central a avut
mari slăbiciuni în această perioadă.
Astfel, el a întîrziat să înarmeze partidul politkeşte. Acest
lucru a făcut posi-bilă naşterea a numeroase confuzii politi·ce în
nîndul or~aniZiaţiilor de partid şi în rînduri:·e patrioţilor şi a
îngreuiat unitatea de acţiune a partidului nostru pentru mobili-
zarea maselor în cadrul unei linii politice precise. Conducerea
din acea vreme nu :a pus s-ardni concrete şi nu a îndrumat prac-
tic pe membrii p'artidului în lupt:a pentru mobilizarea maselor
largi la acţiuni de sabotaj,. de partizani, a<;:ţiuni care au lipsit
aproape în întregime la noi. Partidul nu ra reuşit să mobilizeze
cltas'a muncitoare şi pe toţi patrioţii într-o luptă hotărîtă, cu
forme Vl8.riat·e, împotriva cotropitorilor şi slu:gilor lor din ţară.
Din cauza srabotării luptei de eliberare din p·artea .reacţionari!or
grupaţi în jurul lui Maniu şi Brătianu, cum şi din oauzra .aces-

www.cimec.ro
26 OH. OHEOROHIU-DEJ

tor slăbiciuni, crearea frontului patriotic a reuşit tirziu şi incom-

plet, şi numai tn urma şi sub influenţa tnaintării victorioase a
Armatei Roşii.
Regimul fascist antonescian şi sprijinitorii săi, dîndu-şi
seama de rolul politic pe care trebuia să-1 joace partidul in lupta
impotriva regimului fascist, au incercat şi au reuşit să strecoare
in rîndurile noastre citeva elemente provocatoare şi duşmănoase,
care rau dat lovituri dureroaiSe organizaţiilor noastre, distrugind
o serie de cadre ale partidului şi tmpiedicînd dezvoltarea !Sănă­
toasă a muncii. Tndepărtarea acestora de la conducerea partidu-
lui a dat un nou elan, un mare avint muncii partidului şi luptei
sale în fruntea poporului rornin.
Tmpreună -cu Germania hitleristă, regimul dktaturii lui Anto-
nescu primeşte lovitur,i din ce in ce mai nimidtoore din p.artea
Armatei Roşii. Sute de mii de romtni cad vi-ctime aae intereselor
lui Hitler şi eticii ·lui Antonescu ta Odesa, Sevastopol, Cotul
Donului, Stalingrad. Jaful nemtesc, di1strugerile provocate de
bGmbardamente măresc la maximum suferinţele poporului şi
sentimentul de indignare şi de ură impotriva nemţilor şi regimu-
lui antonescian.

*
* *
Actiunea mflit:ară în vederea loviturii de stat de la 23 August
1944 fusese pregătită de către o comisie in oare, pe lingă un
grup de generali şi, ofiţeri superiori, partidul nostru a fost sin-
gurul partid care a participat prin delegaţii săi.
In veder-ea acţiunii politice, propunerea partLdului nostru de
a coaliza toate partidele şi grtiqJările democratice, sau oare atunci
se pretindeau a fi democratic~. nu a putut fi realiz.ată decit în
cadrul Blocului naţional-democrat, format, în afară de partidul
nostru, din partidul ISOCial~dernocrat, partidul naţional-ţărănesc
şi partidul naţional-liberal, datorită refuzului categoric al lui

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATION.ALA 27

.Maniu şi Brătianu de a raocepta partici:parea celorlalte partide

sau grupări democratice.
Refuzul acesta, care cara,cterizează net Si81botajul ·celor doi
oameni politici în realizarea acţiunii de scoatere a Romîniei din
războiul dus alături de nemţi .împotriva Naţiunilor unite în· frunte
cu Uniunea Sovieti-că, a fost repetat prin manevra intreprinsă de
Maniu şi Brătianu în chiar ziua de 23 August, de a se sustrage
de Ia formarea unui guvern potiti'C, aş.a cum convenLseră în cadrul
Blocului naţional democrat.
Efortul partidului nostru de a pune la temelia .actului de la
23 August 1944 un cadru guvernamental format în întregime din
reprezentanţi politici chemaţi să mobilizeze toate forţele naţiunii
şi să grupeze tntr-un larg front antihitlertst toate energiile orga-
mzate ale dernocraţi.ei, a găsit tn f~Bţa sa frontul de s~Bbotori
Maniu-Brătianu, care tn mod fraudulos au format guvernul
Sănătescu.
In fond ostili actului de la 23 August 1944, care trebuia să
ducă Romînta alături de Armata Roşie în marele răz,boi de eli-
berare a omenirii de sub jugul hitlerist-fascist, Maniu, Brătianu
şi clioa reacţionară din jurul şi de sub influenţa lor au a·oceptat
acest act, siliţi de loviturile tot mai viguroase ale Armatei Roşii
şi de furia populară crescîndă ,împotriva cotrop.itorilor nemţi şi
slugilor .antonesciene. Ei I-au acceptat pur formal, siliţi de nevoia
de a-şi apăra propria piele şi de a nu pierde armătura politică
destinată să reprezinte şi să restaureze interesele reacţiunii.
In tot cursul războiului dus de Antonescu împotriva Uniunii
Sovietice şi celorlalte Naţiuni unite, Maniu şi Brătianu nu au
încetat să-I susţină, să-I încurajeze.
Iată extra1se după memor.iile adresate lui Antonescu de aceşti
doi sabotori şi reprezentanţi ai reacţiunii :
1. Memoriul din 18 iulie 1941 semnat de Iuliu Maniu: "Recu-
noştinţa ţării pentru generalii, ofiţerii şi •soldaţii romîni şi pen-
tru dv., domnule general, comandantul de căpetenie, va fi eternă".

www.cimec.ro
 OH. GHEORGHIU-DEJ

2. Memoriul din 8 noiemb.r·ie 1941 semnat de Iuliu Maniu:

"Partidul naţional-ţărănesc, împreună cu în1.reagl8 opinie publid,
aprobă acţ-iunea militară întreprinsă... şi adamă cu însufleţire
rezull:Ştele obţinute în 1această privinţă" ... "Atprobă tendinţa de
romtnizare legală ta vieţii sociale şi ecortomke".
3. Memoriul din 30 ianua~ie 1943 semnat de Iuliu Maniu
şi Dinu BrăUanu (după deZiastrul de la Stalingmd) :
"Astăzi privim cu mîhnire, cum desigur priviţi şi d•v., rămă­
şiţele mîndrei noastre oştiri, în cea mai mare p~arte distrusă pe
cîmpiile depărtate dintre· Don şi Volga, unde s-a găsit expusă
atacului unor forţe zdrobitoare tn oameni şi mijloace de luptă,
f·ată de oare vitejie ei neas-emuită a fost zad·arnică".
Aceasta 18 fost lini1a directoare a partidelor "istorice" fn
timpul războiului. Fondul ei reacţiona!' şi profund dăunător inte-
reselor pQPorului nostru nu 18 suferit nici o modifi.oore.
Tn a.stfel de condiţii, Slardne mobilizării mase!or pentru izgo-
nirea nemţilor din ţară, pentru sfărîmerea regimului antones-
dan şi susţinerea ermatei -noastre, pentru ducerea răz;boiului
impotriva G~rmaniei hitleriste şi elăturării consecvente şi sin-
cere ta Romîniei de Naţiunile unite a apăsat exdusi1v asupm par-
tidului nostru, 18 P.S.D., cît şi 18 Frontului .plugarilor, Uniunii
patrioţilor şi sindicatelor, aceste din urmă p·artiode şi grupări
politice şi profesionale neacceptate de Maniu şi Brătianu în
Blocul naţional democrat, dar cu care partidul nostru încheiase
un acorei sepenat de colaborare.
In aceeaşi măsură sarcina încheierii armi·stiţiului cu Naţiu­
nile unite a revenit efectiv acestor forţe politice,- pa.rHcipoarea
delegaţilor partidelor "istorice" la semnarea armistiţiului pro-
ducîndu-se după o îndelungată rezistenţă a acestora, deci pur
formal, lucru clar dovedit prin sabotajul persistent tn executa-
rea armistiţiului, practicat de reprezentanţii partidelor "istorice"
din guvernele care au st.at în fruntea ţării de J,a 23 August 1944
la 6 Martie 1945.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 29-

In aceste împrejurări dăunătoare poz·iţiei Roonîniei alături

de Naţiunile unite şi extrem de perkuloo·se pentru interesele
maselor populare în frunte cu clasa muncitoare, împrejurări care
nu îngădui.au nici democratizarea ţării, nid eHţJerarea ţă.rănimii
de sub jugul moşieres·c, nici organizaPea · efortului nostru de _
război, problema luptei pentru instaurarea unui guvern .politic,
expresie a ·concentrării tuturor forţelor democratice, deveni pro-
blema oentnală.
Acţiunea întreprinsă de prindpalele forţe democratice în acest
sens a .avut ca urmare sehimbarea guvernului de militar·i şi teh-
nicieni, instaurat Ia 23 August 1944, şi înlocu.irea lui cu un
guvern cu ooză politică democratică lărgit~. deşi încă incompletă.
Acţiunea ~ceasta ÎI15earnnă totuşi un ptaJŞ important înainte
pe calea lărgirj,j dernocratiee a hazei de gwvernare.
Ea a fost continuată .c:tăruitor după înjghebarea, Frontului
naţional democrat de către Partidul comunist, partidul socLa,l-
democr·at, Frontul plug,arilor, Uniunea patriotilor şi sindi·catele
muncitoreşti. La crearea Frontului naţional democrat, partidul
nostru a jucat un rol hotărîtor în întreaga perioadă de la 23
August 1944 încoace.
Sprijinul de masă al Frontului naţional democrat a fost
în mod decisiv lărgit cînd, pe baza platformei Frontului .naţional
democrat, partidul nostru a trecut în primele rînduri ale_ luptei
pentru înfăptuirea reformei a:gr•are, făurind în această luptă
ap·rigă împotriva moşierimii - sprijinită de Maniu şi Brătianu
- condiţiile aii1anţei dintr·e muncitori şi ţărani. Frontul naţional
democr:at astfeJ,alcătuit zădărnici cu succes înceroarea lui Manlu
•
şi Brătianu de a instaura un guvern de tehnicieni, asi•gurînd în·
guveunul Rădescu, ·oare fu al·cătuit la 6 decembrie 1944, o parti~
cipare îmbunătăţită a reyrezentanţi!or p.artbdelol' unite în Frontul
naţional democrat.
Pasul hotărîtor pe această cale. a fost făcut abia Ia 6 Martie
1945, cînd deveni mai mult decîţ c!ar· că partidele "istorice";
sprijinite de reactiunea internă şi de o: conjunctură de moment

www.cimec.ro
30 OH. OHEOROHIU-DEJ

f:a·vorizată de ~reuri reacţionare din st::ăinătate, tindeau, prin

i·iltermediul guvernului Rădescu, să ajungă la restaurarea dicta-
turii burghezo-moşiereşti.
Intre timp Frontului naţional democnat i s-a alăturat puter-
nica grupare naţional-ţărănLstă formată din p•artea progresi·stă a
partidului, sub conducerea d-lui Anton Alexandrescu, ia.r mai
ttrziu, şi in plină acţiune de mobilizare a maselor pentru răstur­
narea guvernului Rădescu, F.N.D. işi .asigură colaborarea lui
Gh. Tătărăst:u, preşedintele unei grwpă.ri a !partidului naţional­
Hberal.
Această concentrare de forţe mobilizatoare de mase, cuprin-
zind toote categorHle soeLale, aruncă peste bo11d guvernul
Rădescu, l:a 6 .Martie 1945.
In intreg intervalul de la 23 August 1944 1încoace, partidul
nost.ru a trebuit nu numa·i să stea in primele 11induri ale luptei
pentru realizarea diferitelor obiective, dar şi să ducă a~astă
luptă in condiţii de plină reo~niz:are a cadrelor sale, grav
atinse numeric de teroarea perioadei de ilegl81itate, să crească
repede oa.dre noi şi să se transforme într-un partid puternic.
Sarcinile acestea, oa şi soardnile politice generale ale parti-
dului, au fost rezolvate, cu toate lipsurile inevitabile trecerii de
la ilegalitate La l~litate.
6 Martie reprezintă Hni.a de despărţire dintre două perioade.
De o parte, perioada creşterii mpide a putWului nostru ieşit din
ilegalitate, a creşterii influenţei acestuia asupra maselor, perioa-
da dezvoltării şi a concentrării forţelor democratice împotriva
partidelor "Lstorice.. reacţionare şi acţiunii lor pentru rest.ăura­
rea dictaturii; de altă rparte, perioada guvernării forţelor demo-
cratice, .a consoHdării regimului democrat şi a reconstrucţiei ţării.
Instaurarea La 6 MartJe 1945 a adualului .guvern de roncen-
trare democratică tnseamnă, pentru lupta partidului nostru şi a
forţelor democrntice particiiptante la guvern, inceputul unor reali-
zări al că.ror proces de desă\irşire este în curs.

www.cimec.ro
 P.APORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 31

Relaţiile Romîniei cu .Uniunea Sovietkă, relaţii atît de grav

compromise prin .politica de duşmănie faţă de U.R.S.S. practicată
de .MJB.niu şi Brăti.anu rin perioada dominaţiei lor în guvern, ctt
şi prin sabotarea executării aniniLStiţiuiui, au căpătat înfăţiŞ&area
unor relaţii de susţinută prietenie, îmbrăţişată de masele largi
populare cu cea mai mare căldură. Este prietenia sinceră, loială
şi permanentă pe care partidul nostru a avut-o întotdeauna
înscrisă pe steagul său.
Această politică de prietenie a înscnis printre .p:imele reali-
zări ale guvernului readucerea nordului Alrdealului, contestat
Romîniei datorită politicii şovine de crimă, jaf şi teroare, dusă
de Maniu împotriva populaţiei maghiare conlocuitoare.
O 'a doua reali:z.a:e Lrnedi.ată a acestei polritici o constituie
cotitum hotărîtă din partea guvernului Groz.a în executarea
armirstiţiului.
Nraţionalită·ţ.ileconlocuitoare din Romînia se găsesc pentru
prima dată în istoria politică a ţării în faţa unui guvern care
proclamă deschis absoluta lor egalitate în drepturi şi îndatoriri.
Refo11ma agrară, legi!enată în primele zile ale guvernăt'lii.
sfărîmă puterea economică şi politică a moşierimii, eliberînd
ţărănimea Romîniei. Partidul nostru, adept al unei înfăptuiri
hotăr-îte şi imediate a reformei agrare, rămîne fruntaş şi în acţiu­
nea de mobiliz.are a clasei muncitoare în vederea ajutorării ţără­
nimii muncitoare pentru .asigurarea insămînţărilor şi pentru con-
soli<darea cucer-irii pămîntului.
Aceste mărsuri a!e guve:::-nului au îngăduit mărirea conside-
rabilă a efortului de război, a-sigurînd .ai:matei noastre de opera-
ţii nu numai mijloace materiale superioare, dar dîndu-i şi
gaoonţia unei susţineri ferme şi unitare din partea popo:ului şi
a guvernului.
Inceputul de democratizare a armatei, stăruitor s.a.hotată de
reacţionarii din guvernele de pînă la 6 Martie 1945, a dat un
puternic impuls nu numai pentru susţinerea loviturii finale împo-
www.cimec.ro
 32 GH. GH.EORGHIU-DEJ

t.riva hitleri•smului, drar şi pentru legar-ea ei temeinică de năzuin­

ţele PQPorului şi ale guvernului.
Bacă epuraţia începută de .g.uvern -în aparatul de stat, dar
neterminată, a fost .fn măsură să imbunătăţea!Slcă tn parte cali-
tatea acestui ap.artat, îndeosebi in domeniul administraţiei, apoi
judecarea şi cond,amnarea unei prime părţi a criminalilor de
război a dat poporului satisfacţia dreptăţi•i, refuzată •pînă ·atunci
de partidele "tstorice".
Măsuri -cu oar,acter economic au venit să completeze opera
·de guvernare, repunînd in funcţiune numeroase întreprinderi,
îmbunătăţind în ·parte situaţia materială 18 lumii muncitoare,
punînd anumite stavile în oal-ea tendinţelo; de inflaţie susţi-
nute de .roo•cţiune. ·
Prin eforturi supraomeneşti, tnansporturile noastre de cale
ferată au fost puse în situaţia nu numai de a asigura real nevoile
frontului, ci· şi de a crea condiţii care să ducă la o normalizare
a circul.aţiei fe.rovi•are.
In sfîrşit, administraţia ţării, compromisă timp de şapte luni
de sabotajul şi agitaţia provocate de partidele "istorice", a fost
rea·dusă la condiţii de normalizare pe întreg cuprinsul ţării.
Fireşte, a-cţiunea guvernului şi realiz•a.rea I{Jrogramului de
guvernare nu s-au desfăşur.at fără numero!llse greutăţi şi piedici,
provooate în parte de dewrg·anizarea rezultată din stările de
război, în p:arte de insuficienta pregătire a ·cadrelor noi şi in
mare parte de sabotajul continuat cu persistenţă de Maniu şi
Brătianu îndeosebi în domeniul finand.ar, unde BrăUanu deţine
încă influenţă, avînd concursul a numeroşi compJi.ci.
O importantă S•ardnă •a guvernului o constituia problema
schimburilor 1:u străinătatea, fireşte în condiţii care să asi-gure
satisfacerea trebuinţelor maselor populare şi reconstrucţia ţării.
Sarcina aceasta a putut fi rezolvată pînă astăzi în parte,
datorită concursului nelimitat di-il partea Uniunii Sovietice, cit
şi înţelegerii celorlalte ţări vecine şi prietene.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA. CONFERINŢA NATIONALA 33

AsHel, 1~ LScurt timp după încheierea războiului ~antihitlerist.

prin victoria nbţinută l·a 9 M·ai ,asupm duşmanului comun, guver-
nul a reuşit să încheie cu Uniunea Sovietică -cunoscutele ~cor­
duri comerciale, care asi,gură ţă,rii noostre nu numai materii
prime indispen:Siabile, oa bumb:a·cul, dar înseamnă, prin societăţile
sovieto-romîne, un preţios sprijin în dezvoU,area economi-că ·a
Rom1niei, avîndu-se în vedere interesele marilor mase popul~are
şi .întărirea poziţiilor economiei noastre naţionale.
Schimburi comerciale utile economiei noastre 'aU fost asi-
gurrate cu ,guvernele prietene din Polonia, Cehoslovada, Bul!g,aria
şi Ung,ar·ia. F;aţă de aceste două ţări din u:1mă, vecine imediat .ale
Romîniei, poliUaa naţională justă a ,guvernului nostru a creat
condiţii pentru lichidarea de.fmitivă a orkăror diferende terito-
ri:ale &au de altă natură, consoHdînd .prin acea•sta nu numai inte-
gritatea st,atului nostru, dar dîndu-i, într-un complex de prietenii
folositoare, perspectiv:a unei paşnice şi rodnice dezvoltări.
Un ,act de extremă importanţă politkă 1-.a constituit p-entru
ţar:a şi guvernul nostru restabilirea rel,aţiilor noa•stre diplomati-ce
cu Uniunea Sovietică, act urmat recent de dovezi de cea mai
l1ar,gă şi ,generoasă înţelegere. Uniunea Sovietică nu numai că
ne-:a Stprijinit, acor-dîndu-ne .ajutoare substanţLale pentru ·com-
baterea spectrului foametei provocat de secetă, nu numai că .a
redus considembil sarcinile :armi-stiţiului, ·nu numai că ne-.a res-
tituit numeroaLSe mijloa-ce de transport şi de a•părrare, dar a sus-
\inut ·consecvent interesele noastre, afirmînd alături de noi şi în
numele nostru independenţa şi suveranitatea noa:Stră oa popor
şi oa stat.
In istoria politică a ţării noastre nici un guvern nu a putut
înscrie asemenea realizări..
Războiul o dată !iochidat, -guvernul şi-a concentmt for.ţele în
interior asupra problemei centrale a ref,acerii ţării.
Partidul nostru a trecut în primele rînduri ale realizării
a-cestei lozinci. Conferinţele regionale de partid au .avut oa scop

www.cimec.ro
34 GH. GHEORGHIU-DEJ

să îruarme:re cadrele noastre, şi prin ele ma,sele, pentru atacarea

hotărîtă şi îndeplinirea acestei sarcini.
Dar cît de neclintită a fost şi este hotărîrea noastră şi a
tuturOIT celorlalte parHde g~rupate în guvern de a realiza obiecti-
vele fixate, pe atît de desperată caută reacţiunea să mobilizeze
forţele ei pentru ză.dămicirea acţiunii guvernului.
Cu puţin îruainte de prima 18.nivemare a lui 23 August, reac-
tiunea, repre.zentl8.tă prin partidele "i·storke", în frunte 'cu Maniu
şi Br.ătianu, l€!gîndu-şi sper.anţl8. de Coruferinţa de la Londr·a, spri-
jinită de rege în ţară şi de unele cercuri reacţionare din străină­
tat·e, a înceroat printr-o manevră brutală să răstoa.rne rguvernul.
Hotăr.îrea neclintită şi perfect unitară a Îlntr~gului guvern,
sprijinit de ma•sele popul18.re de !18. oraşe şi de l,a sate în frunte
cu cl18.518. muncitoare, hotănîre oare ,a consolidat poziţi1a guvernu-
lui atît în ţară cît şi în străinătate, poziţia fermă a Uniunii
Sovietice la Con1erin~ de 118. Londra 18.U ză.dărnidt planurile
rea·cţiunii.
Lupta unită a poporului, strîns legat de guvernul său, va
îngrop,a pentru totdeaurua ,aceste planuri.

*
* ",.
După cum în intervalul de la 23 August 1944 şi pînă astăzi
p18.rUdul nostru a înregi•strat numeroase succese şi 1a făcut un p1as.
serios îruainte, tot ,astfel el a .avut de înregistroat şi multe lipsuri
şi slăbiciuni.
O IiJpsă mare ,a ,P'artidului nostru constă în 18.Ceea că irufluenţ·a
Slil polititcă
întrece cu mult creşterea sa org,aniz,atorkă. In ,aceJ,aşi
timp creşterea i.deologică şi politkă 18. oadrelor noastre nu ţine
p.as cu CPeşterea p·artidului. Multă vreme p,arUdul nostru a ·avut
de suferit de pe urma secta~rismului care a dominat politica noas-
tră de atragere a noi membri de partid. Astăzi multe organe de

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 3.)

jos ,au trecut în extrema .cealaltă, slăbind vigilen~a de dasă, ':oare

trebuie să garanteze partidului creşterea rîndurilor sale cu ele-
mente cinstite, devotate şi nepătate în trecutul lor.
lv\unca organizatorică lasă şi .ea mult de dorit, şi aceasta
pe soara tuturor or:g,anelor. Incă nu toţi activiştii noştri au înţeles
că munca organizatorică decide soarta liniei politice.
Lipsa unui control permanent asupra executării hotărîrilor
formează .încă, în multe organe de parUd, o aamderistkă
curentă.
O altă caracteristică o formează graba, pripeala cu care hotă­
rîrile se i1au 1n ultima dipă, fără o analiză serioasă a tutuwr ele-
mentelor care determină o hotărîre. De ai,ci numeroase greşeli,
avînd oa rezultat 13.·cţiuni dezlînate şi nesi,guDanţă în justeţea
hotărîrilor. Pripea],a est~e o pel"!l1Nlnentă sursă de ab-ateri de
stînga. G:1aba aceasta are l1a bază o desconsi,del"!are 13. chestiunilor
<le amănunt, atît de importante pentru o justă îndrumare a
muncii de p1artid.
Lips,a de considemre pentru chestiuni mărunte duoe uşor J,a
izola1rea partidului de preocupăril·e zilnice ale masei şi de kă­
mîntările ei, îl faoe SJ3.U să ~ tîras-că în coada maiSei, ISlaU să ·se
depărteze de ea, luînd-o înainte.
Desconsiderarea chestiunilor mărunte împiedică întocmirea
metodică a unui pJ,an just de muncă.
Nu toţi activiştii noştri 1au inţe!es că linLa politică este dată
pentru a fi înfăptuită şi că înfăptuirea liniei politice nu este posi-
bilă fără munca de masă, fără mobilizarea masei, fără contact
viu şi permanent cu maiSJa.
Metoda de comandă nu poate înlocui niciodată metoda de
<:onvingere, şi nu este de ajuns să owpi funcţii oo 1să ,deţii
influenţa politică. Mulţi activi-şti de;ai noştri au ~să,V1îr,şit ,gmve
abateri de stînga, lăsîndu-se împinşi la acţiuni provocatoare, ca
-ocuparea de întrep:>inderi şi sechestrarea p,atronilor. Abateri ase-
mănătoare au fost săv,îrşite şi în executarea reformei 13.gmre, prin

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

depăşirea fără temei l~gl(ll a limitelor fix•ate de lege, dăunînd prin

a·ceasta enorm unei opere de importanţă n:aţională. Anarhi·srnuT
loool, oa:'le se manHestă încă în unele părţi, nu este oombătut cu
energi·e de tovarăşii noştri, după cum disciplina din unele între-
prinderi nu a fost încă întărită prin lUJpta de zi cu zi ta ·comuniştilor.
SoHdarităţii sindicale şi res.ponsabilităţii leg.ate de rolul sin-
dicatelor IÎn marea Operă de refacere i3. economiei flO.a:Stre naţio­
oole i-a luat locul în unele înbeprinderi l(l!l'arho-sindicalismul.
p.araliz:ator 1(11 produc·ţiei.
ln politi<oa naţiooolă nu toţi tovarăşii noştri s-1au orientat
just. Aooteri naţioi11al-.şovine de o parte şi de l(llta au întîrzi,at an
multe părţi din nordul Ardea1lului p.rocesul de sudură a forţelor
democrratice romîno-maghi,are, favoriZ!înd prin ;acea,sta reactiunea
soJi.dară din l(lmbele părţi. Membrii de partid trimi.şi l•a muncă
în organizaţii de masă. maghiare se lasă de multe ori în aşa
măsură influenţaţi de curentul şovin, încît se consideră mai
degrabă reprezentanţi ai organizaţiei de masă în partid, în loc
să se considere activişti de partid în organizaţia de masă, pe care
s-o îndrumeze hotărît împotriva reacţiunii maghiare.
Tendinţele autonomiste întreţinute în Ardeal de către reac-
tiunea maghiară sau romînă au influenţat adeseori munca tova-
răşilor noştri în sensul tîrîrii lor pe panta şovinismului.
In acţiune,a de ·susţinere a guvernului Gro21a, mulţi I(!Ctirvişti
au uitat adeseori că nu toate actele lor de iniţiativă sînt în stare
să consoUdeze autoritl(ltea guvernului.
Simţul critic şi I(IUtocriUc este încă sl1ab dezvoltat l:a foarte
mulţi din tov,arăşii noştri, Hpsindu-i de cea mai bună armă pentru
comooteroo :atît la greŞelilor lor proprii, cît şi a ;greşelilor •a.Jtorra.
f nlăturarea !ilp,suriJor Şi slăbiciuniJDr partidului trebuie Să fie
opem întregului partid, ·oo şi a fiecărui membru al partidului.
Invă~înd din greşelile şi slălbidunil·e s.ale, p.artidul v:a .putea trece
cu succes toate .piedidle ·oore-i stau în ·oale, îndeplinindu-şi rolut
de îndrumător şi ongta.nizator al clasei muncitoare.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NAŢIONAL.\ 37

2. BATALIA ECONOMICA

Ieşită, prin actul de la 23 August, din ~aHanţa nef,astă cu Ger-

mani:a hitleristă, di'n războiul criminal în oare fusese împinsă de
clioa lui AnioneSJcu, Romîni'a se :afla într-o situaţie economică
dezastruoasă.
Cu producţia industrială dezorg,aniz,ată, cu tnan51porturile
îngreuiate considerabil de gravele distrugeri suferite de pe urma
războiului şi a bombardamentelor, ·cu o a:g.ricultură oare folos€18.
în cea mai mare parte mijloace rudimentare de muncă, cu insti-
tuţiile de credit deţinute şi comandate de o clică reacţionară, re-
dresarea eoonomiei romîneşti era deosebit de gr€18.. La aceasta
s-1a mai ,adăugat s:abotajui permanent al rea,cţiunii, ·oa,re 'a ,căutat
timp de 6 luni şi jumătate să :adînoea.scă haosul, ana;:1hi,a şi dezor-
ganizarea în economi·a romînească, pentru a submina ~aplioarea
Convenţiei de ,armistiţiu, pentru a împiedica instaunar€18. unui
regi,riJ cu adevănat democr.ati·c în Romîni~a.
Guvernul de concentrare democmtică Petru Groz,a a moş­
tenit ],a 6 lV\:artie ace:a,stă situaţie. :Din IJ>rimul moment s-13 văzut
clar d rea·cţiunea, care pierduse o bătălie pe teren politic, îşi va
ooncentna toate forţele şi v1a folosi toate resmsele pentru :a în-
frînge guvernul pe plan economic.
Specula ·cea mai deşănţată, sabotajul criminal, dosirea măr­
furilor, evmiunea fiscală, toate aceste mijloace au fost folosite
pentru a săpa tînăna .democraţie din ţana noastră.
Bătălia pe tărîm economk 'împotriv1a specultanţilor şi sab~to­
rilor va fi cea mai grea bătălie, va fi piatra de încercare a ;acţiunii
p,arUdului nostm, a F. N. D.-ului şi e guvernului Petru Groza.
Partidul Comuni,st ·Rornîn va da tot sprijinul său guvernului în
această luptă şi v;a mobilim toate forţele Siale în vederea acestui
scop.
Astăzi punctul de concentrare al reacţiunii îl coflJStituie ale-
gerile.

www.cimec.ro
 38 GH. GHEORGHIU-DEJ

,Reacţionarii nă:dăjduies·c că prin manevre mur•dare, prin să­

parea unităţii Frontului unk muncitoresc dinăuntru! lui, intri-
gînd ~n af,ara ţă,rii, informînd greşit, tendenţios guvernele englez
şi ~amerioan, vor putea ·Oa la viitoarele al€geri, prin metodele de
oorupţie, înşelătorie şi teroare din trecut, ISă obţină un număr mai
mare de voturi decît forţa lor electorală, care este astăzi foarte
mică. De 18.·ceoo parUdu! nostru trebuie să dea o 18.tenţie deosebi·tă
pre;gătirii acestor :ale;geri şi îndeosebi să lucreze pentru o cît mai
sir·îooă legătură cu masele muncitoreşti, ţărăneşti şi intelec-
tuale. De asemenea să întărească col1abom~·ea cu celel18.1te p'artide
şi organizaţii democratice din F. N. D. şi cu partidul liberal
(Tătără·&cu).
Alegerile care vor avea loc vor însemna o mare bătălie între
forţele demoonatke şi .reacţiune, şi în 18.ceastă bătălie reacţiunea
va trebui zdrobită. Pentru a.ceasta nu este suficient danul de
muncă şi entuziasmul !18. luptă, ci este nevoie de o tactică adap-
tată condiţiilor speciale în care se află ţara noastră.
Incheierea tratatului de pace între Romînia şi Naţiunile unite
,a f·ost împiedi.ootă ;pînă a·cum de intrtgile cJi.cii reacţionare. Vo-
inţ:a poporului romîn de ·a susţine guvernul Groz:a, voinţă mJ-
nifestată în mod c!la,r şi ferm J,a alege~i. va contribui 'în mod
esenţi18.l la prătbuşirea minciunilor reacţionare şi Ioa recunoaş­
terea .guvernului nostru.

a) STAREA DEZASTRUOASĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE

Trec-em acum l,a analiza !Situaţiei economke ~actuale din ţara

noastră, pentru ·aa din studierea acestui însemnl8.t sector de adi·
vioote socil8.lă să stabilim Sl8.rdnile oare IStau în f:aţ.a poporului
nostm şi ta partidului comunist pe acest tăr,tm.
Poporul romîn ta moştenit de pe urma regimului fascitst -al
lui Antones<'u o situaţie economi-că dezastruoasă.
Alăturarea Romîniei de plllrtea Germaniei hitlerj.ste ta avut
ca rezult-at imediiB.t transformarea ţării noastre într-<l adevărată

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC •AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 39

::olonie ,germană, dînd imperLaliştilor hitlerişti !POsibilităţi nelimi-

tate de a jefui avuţiile s,aJe şi a-i secătui rezervele.
Pagubele cauzate economiei romîneşti de pe urma subjugării
tării noastre de către Germani,a hitleri;stă se ri:dkă 113 cifM i3'stro-
nomid de 10.000 de miliarde de lei l·a vraloarea lor 13duală, ~adică
bugetul ţării pe mai bine de 12 ani.
-Vina şi raspunderea :acestm J,af nu le poartă numai Antones-cu
şi re,gimul lui, ci şi Brătianu şi Maniu, împreună cu oamenii lor.
Ei au 1aprobat, ei au susţinut, ei au dştigat din ~acest j,af. Ei sînt
complicii şi părtaşii lui Antonescu şi ai nemţilo:::-.
Unul din prindp1alele instrumente cu !ajutorul drona s-1a făcut
jraful nemţesc ra fost Branoa naţională, oorre prin oamenii lui
BrătiJanu şi Maniu a stat în întregime J,a di,spoziţil3 nemţilor.
Toate raoordurile, ratît în ceea ce priveşte cantitatea ·de bunuri, cît
şi în ceea ce priveşte condiţiile de plată, au avut adeziunea
necondiţionată a conducerii de atunci a B. N. R., conducere for-
mată în marea ei majoritate din oameni de casă ai conducăto­
rilor partidelor "istorice".
Din numeroasele dovezi existente, să cităm decl13raţiile lui
Dinu Brătianu despre convenţia tîlhărească încheiată cu Ger-
mani,a },a 4 decembrie 1940, .dedarl3ţii făcute două luni şi jUJmă­
f,ate mai tîrziu în calitate de pîeşedinte· al coJlJSiliului de admi"
nistraţi·e 1al Băncii romîneşti.
"Această convenţie nu poate fi decît binevenită" - spune
Dinu Brăti.anu ; şi oontinuă : "naporturile noastre (,ale Băncii
romîneşti) cu instituţii<le bancare . din Gerrnania şi ltralia au
luat o dezvolbare consider·abilă". Ştiind ce-13 însemnat pentru
poporul nostru convenţia cu Ger.manfa, ştiind cum a fost je-
fuită ţ.ara pe temeiul a-cestei convenţii, "dezvoltarea conside-
rabilă" a raporturilor băncii lui Dinu Brătianu cu băncile nem-
ţeşti 'a însemnat o Siprijinire considembilă a ",afacerilor" genmane,
a însemnat o participare considerabilă 118. aceste ",afaceri".
J,ar mai tîrziu, cînd Antonescu ne-a ,dus ~ana în războiul
criminal ~antisovietk, acelaşi Brătianu sublini18. în a.dunarea ge-

www.cimec.ro
40 GH. GHEORGHIU-DEJ

nerală de l,a 20 februarie 1943 13. Băncii romîneşti solidarizarea

politicii băncii cu politioo 1generală a statului antonesdan, ~B.ră­
tînd că "importan1,a efortului nostru, ,oare depă.şeşte capit,alul
băncii pe exerciţiul trecut, dovedeşte îndeajuns soli-citudinea
noastră în această dire,cţie".
Dar nici clica din jurul lui Maniu nu s-a lăsat mai prejos
în colaborarea cu nemţii. Vom lua din lunga listă a colabo-
raţioniştilor mani,şti num,ai cHev1a nume : în afară de sp,eda-
liştii puşi la di,spoziţia lui Antonescu ,de către Maniu, cum ,a
fost D. Geroba, secretar genenal l:a Mini'Sterul Justiţiei pe vre-
mea legionarilor, ing. Mihăescu, !Preşedinte al consiliului de
administraţie al C.A.M., şi colonel Stoica, secretar general la
Ministerul Inzestrării, o altă parte din corifeii ţărănişti au
ţinut să p1artk~pe personal Ja ,;oolahomrea" cu nemţii. Astfel,
Ghiţă Pop, secretar general al partidului naţional-ţărănesc.
era preşedinte al consiliului de administraţie al societăţii "Wal-
lenborg" şi reprezentant în Romînia al intereselor imperialiş­
tilor germani de la uzinele "Bayerische Motorenwerke Munchen"
(B. M. W.), "Hansa Lloyd", "Goliath Werke" din Bremen,
,.Loewe" din Berlin, de la uzina de caucmcuri "Metzeler" etc.
Ion Hudiţă, alt secretar general al partidului national-
ţărănesc, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie
al "Garajelor Mihăescu", s-1a pus .direct ·În slujba armatei :ger-
mane, lucrînd pentru nemţi cu beneficii considerabile. In afară
de 13.·ceasta, el ena ,a-gentul comexilal :al firmelor nemţeşti "Auto-
Union", "Biissing-N.A.G.", "D.K.W." (motodclete), "Brenna-
bor" (bicidete) etc.
Aceşti doi oo!,abomţi<!lişti lacomi de cîştiguri au mai fost
părtaşi, împreună ·CU vărul lui Mihai Antonescu, Ervin Anto-
nescu, la societatea de export de produ~e IB.grkole romîneşti în
Genmani'a "Dunărea Romînă". "Dunărea· Romînă" făcea parte
din acele numeroase într€1Prinderi al căror unk s·cop a fost de :a
scoate produsul trudei muncitorilor şi ţăranilor noştri din ţară
şi de a-i ghiHui pe nemţi.

www.cimec.ro
 RAPORTUL pOLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 41

Exemplele spicuite din __n~ianul_ de fapte ş~ d~t~le oare ~e

stau Ia îndemînă ilustreaza m pnmul rmd cardaşta condu-ca-
torilor manişti ai partidului naţional-ţărănesc şi a celor bră­
tienişti ai p,arHdului naţional-libeml cu clka lui Antonescu.
precum şi colaborarea lor directă şi nemijlocită 118. }aful nem-
ţesc.
Dar moştenirea grea primită nu se rezuma numai la je-
fuirea şi ISecătuirea ec::momiei noastre. Să trecem .acum l.a cerce-
tarea sumară a distrugerilor şi p.a:gubelor provocate de răz­
boiul dus de Ant~nescu alături de nemţi împotriva Uniunii
Sovietice şi celorlalte Naţiuni unite.
Aceste di:stru.geri, oore nid pînă astăzi nu au putut fi eva-
luate în întregime, pot fi grupate în trei categorii :
a) Distrugerile provocate de .bombl3r,damentele 18.Viatiei
aHa te.
b) Cele din Nordul Moldovei şi Nordul Ardealului, unde
s-au dat luptele cele mai grele de pe teritoriul Romîniei.
1c) Cele provocate de :armata germană în retragere.
Cele mai mari p13gube de pe urma războiului le-au suferit
căile fenate şi industria petroliferă. Au fost di,struse 1.900 krn
de linii de oale f.enată, 3.000 km de linii curen-te şi de ,g,araj,
42 de linii şi triaje cu o lungime de 2.800 de km. Tri,ajele din
Bucureşti, Ploieşti şi Bnaşov .au fost complet !SCOase din func-
ţiune. Clădiri C.F.R., gări, Ioooluri de administnaţie 13U fost dis-
truse pe o 1Supnaf1aţă de 540.000 rn. p. Din totalul de 3.260 de
maşini-unelte în funcţiune înainte de î~ceperea bombarda-
mentelor, rămăs·eseră în funcţiune ),a 5 noiembrie 1944 doar
300. L'a 13•cooaşi dl3tă mai erau în funcţiune numai 50% din
parcul total de locomotive şi 68% din cel de vagoane. Capa-
citatea de transport a căilor ferate la 23 August "1944 se redusese
113 30% fl3ţă de cea din 1943.
Industria petroliferă, în urma distrugerilor provocate de
bombardamente, şi-a redus capacitatea de prelucrare a rafi-
năriilor ·cu 85% la distil18.re şi cu 82% l.a cracking. Cap:acitl3tea

www.cimec.ro
 42 GH. GHEORGHIU-DEJ

de •înma:g•azi.IlJare a fost redusă cu 61%, ·ca rezultat al distru-

gerii rezervoal'elor. Maloaroo pa:gubelor suferite de industrila pe-
troHferă se ridică i,a 70 de miHarde de l·ei. Aeest.e distrugeri,
combinate cu ex,ploatarea sălbatică şi ne:-aţională :a resurselor
de petrol ale ţă.rii, cu neglijarea menţinerii nivelului de pro-
ducţie prin noi exploatări de terenuri, au făcut ca în 1944 pro-
ducţia de petrol să scadă. la 3.505.000 de tone, faţă de 5.273.000
de tone în 1943, deci o scădere de o treime.
De pe urma războiului, numai în judeţele laşi, Hai~a şi Ro-
man, o evaluare aproximativă şi p:ar~ţială ~arată că ~au fost
distruse peste 1i.OOO de locuinţe săteşti, 18. fost nimicită o mare
parte a inventarului agricol şi a stocului de vite de tracţiune
şi tăiere şi a fost distrusă o bună parte din numărul spitalelor,
şcolilor şi raltor clădiri publke.
Pa,gube enorme au suferit de rasemenea şi instal.aţiile in-
dustri,ale, oare, chi:ar dacă nu au ,fost distmse în întregime, s-·au
degradat prin "dispersarea" lor în alte regiuni ale ţării.
In retragerea lor, nemţii, ca în toate ţările unde au dus
războiul lor t.îlhăresc, au munaat în :aer instal:aţii, .au di·strus
linii de comunicaţii, telegrafice şi telefonice, centrale telegrafo-
1elefonice et-c. Ei :au distrus 14.000 de stîlpi de tele,gra.f şi tele-
. (on, 12.000 km de fire .aeriene, 9.000 de aparate de telegraf
şi telefon, 315 staţii de centmliZJatori de.
Iată o raită parte din moştenirea :grea primită de pe urma
distrugerilor :p.rovo.c~e de războiul purtat alături de Germania
hitleristă, ·precum şi de pe urma sălbătidei hitleriste.
Prin ră•stu.rnarea regimului f,a·sdst ~antonescian, l:a 23 Au-
gust 1944, şi încheierea Convenţiei de a11mistiţiu, s-a deschis
poporului romîn pos~bilit:ate:a de a porni imedi,at la ref:a.cerea
~conomică a ţării. D:ar .guvernările cu preponderenţă reacţio­
nară oare au u11m:at :pînă l:a 6 Martie 1945 nu numai oCă nu au
folosit posibilităţile largi deschise prin actul de la 23 August, ci,
dimpotrivă, au împiedicat şi sabotat in mod conştient această
operă, adăug;înd l:a greutăţile tll0Ştenite .altele noi.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA. 43

Jn sectorul industrii(!! nu s-a luat de către 'guvernele cu

maJoritate reacţionară nid o mă·sură •pentru ridkarea produc-
ţiei. Elementele fasciste şi reacţionare din departamentele eco-
nomice şi din întreprinderi nu l(lU fost epunate, ci, .dimpotrivă,
instalate şi menţinute în posturi de conducere, astfel că au
putut să-şi exercite nestânjenit acţiunea lor de sabDtaj prin ne-
punerea în funcţiune a instalaţiilor existente, dosirea materiilor
prime şi ,a produselor, închiderea f,abricilor, refuzul de a primi
comenzi, g,au întîrzierea executării lor, utilizarea personalu-
lui calificat în afara procesului de producţie, refuzul de a investi
capitalul în producţie, sporirea vertiginoasă a preţurilor etc. etc.
De ,asemenea a•cest·e !guverne nu au luat nici o măsură pen-
tru readucerea şi punerea în funcţiune l(l instalaţiilor industriale
di:SiperSiate, ·Ce€1(l ce l(l reduiS cu mult posibilitatea de ri·dk~are a
producţiei industriale. Aceeaşi politkă de s.abot•aj a fost dusă
şi în ceea ·ce priveşte l(lprovizionarea industriilor cu mat·erii prime..
In domeniul transporturilor nu s-1a lUtat nki o măsură pen-
tru restabilirea căilor de comuniooţie. Nu s-a făcut nici un plaru
de reoonstruire ;a depourilor şi 13telierelor de rep,araţii 13le
C.F.R. Par.cul rul13nt l(l continuat ISă fie cxploatl3t ·într-un mod
8ălbatk, uzîndu-ISC astfel mpid ·ceea ·Ce a mai răma'S din loco-
motive şi vagoane. De la preluarea conducerii Ministerului Co-.
muni,aaţiilor de către rey.rezentantu! partidului co.muni·st, cînd
s-.a pornit hotărît l1a 13'cţiunea de refa.cere l(l căilor ferate, sa-
botajul s-l(l manifest1at prin refuzul de l(l se aoorda creditele
neceg,are.
In •sectorul 13.gricol, sabot,ajul moşierilor 13 început prin
tmpiedj.oarea strîngerii recoltei din toomna anului 1944, ţănanii
nefiind lăsaţi să culeagă roadele pămînturilor boiereşti muncite
de ei şi părăsite de marii proprietl3ri. Acest ISa·botaj, 113 oare
a contribuit 13.titudinoo conducerii reacţionare 13 Ministeru-
lui Agriculturii, s-a înteţit şi mai mult cu prilejul ·camp,aniei:
însămînţărilor de toamnă, CJ3re au fost :astfel grav primejduite-.
Sahotajul a ·culminat cu prilejul însămînţărilor de I}Jrimăvară.

www.cimec.ro
44 GH. GHEORGHIU-DEJ

cînd to-.ate mij!oacele au fost puse în ~a·cţiune pentru a zădărnid

marea operă de asigurare a recoltei, necesară nevoilor ţării.
Nu s-a întocmit un 'Pl,an de însămînţări b.az.at pe realităţi : tnac-
taarele şi maşinile a,gri-oole ză,ceau ascunse sau deteriorate,
sămînţa nu era distribuită, iar ministrul a.griculturii, Slabotorul
Hudiţă, găsea cu c.ale să suspende din serviciu pe cei mai buni
tehnideni ai săi, pentru că îşi în,găduiseră să-i atna.gă atenţia în
mod ofidal asupm consecinţelor c.at!aiStrof,ale p·entru ţară pe
care le putea avea lipsa voită de activitate a Ministerului Agri-
culturii.
Intirzierea de două luni provoc,ată de Hudiţă în pregătirea
însăm1nţărilor a contribuit direct· 1!8 mkşonarea pmducţiei cul-
turilor de pri-măvară, ;a căror însămînţ.are s-!8 realiz,at mai
tîrziu decît trebui1a.
P,asivitalea voită :a reacţionarilor din ,guvernele SănătescLt
şi Rădes·cu s-a manH·estat cu urmă,ri deo5ebit de ,gr,ave şi în
sectorul comerţului. Sahotorii şi 1Specul,anţii ;au avut deplină li-
bertate de a stoca şi specula mărfurile existente, provocînd
lipsa lor tot mai :a~c.centuată pe tiJi.aţă şi ur·oarea nestărvilită ICi
J>I"~ţurilor. Din septembrie 1944 pînă în februarie 1945 in-
dusiv, preţurile de detaliu s-au urcat cu 245%. Urcările de sa-
J,arii nu au reuşit să :amelioreze situaţi:a muncitorilor şi func-
tionarilor, a căror putere de cumpărare i3. continuat să scad:}
fără întrerupere. Reacţionarii din aceste guverne au căutat să
provoace o cunsă între s:al1arii şi preţu:-i, des-chizînd drumul in-
flaţiei monetare şi deci haosului economic. Ei nu au luat mă­
suri de aprovizionare a populaţiei, aceasta rămînînd la discreţia
absoţută a speculanţilor.
O privire 51pecială trebuie să aruncăm şi asupna modului
în ca:-e s-a deiSfăşunat apHoarea Convenţiei de :armistiţiu în
sectorul economic, sub guvernările Sănătescu-Rădes.cu, deoa-
rece felul în oore !3 fost apHoată această Convenţie a contri-
buit de asemenea la agravarea dificultăţilor economice în care
ne zbatem .âstăzi.
www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ 45

Jn acest sector, ,grijra reacţionarilor a fost de :a :arunoa

oblig,aţiile .anmistiţiului asupra păturilor sărace, şi în primul
rînd a~Supna ţărănimii muncito:are. Ţăranii muncitori :au fost lo-
viţi direct, în modul cel mai greu, prin rechiziţii de vite şi •Cereale,
rămase neplătite ISau plătite cu preţuri derizorii, prin s:abotajul
şi fraudele oamenilor de :af1a•ceri l(li p1artidelor "istori·ce", l(l.ceştia
al·cătuind o nouă oategorie de îmbogăţiţi : îmbQgăţiţii de pe urma
apJi.cării oarmistiţiului. Jn :acest domeniu este sufident să cităm
banda Adorian-Hurmuzescu, ·care 1(1 realiz,at ea singură beneficii
·de miliar.de din ".colecharea" în condiţiile cunoscute a vitelor de !:a
ţăr.ani.
Pentru împlinirea oblig:aţiilor izvorîte din :a·plioare.a l(lf·
mistiţiului nu s-a procedat nici la confiscarea averilor crimina-
lilor de război şi a benefi·ciilor profitoriior de război, nici l:a
:aşezarea unor impozite l(liSUpm păturilor înstărite, a:stfel oa
toate categoriile sodale să contri•buie în mod proporţional cu
veniturile lor. Guvernele cu preponderenţă reacţionară au folosit
numai resursele generale ale statului şi au recurs la pro-
cedeul e:miterii de monedă de către B.N.R. Prin acest proce-
deu s-1a mers di.rect pe linia inHaţiei monetare, cu to:ate oon-
secinţele ,grave pe oare le comportă ea pentru economia ţării.
Pe de :altă p1arte, prin introducerea unor elemente inca-
pabile şi corupte la conducerea întreprinderilor cu participare
de capital inamic, sub .controlul şi administrarea st.atului, pre-
cum şi prin neglijarea totală a operaţiilor de identificare,
inventariere şi păstrare a bunurilor inamice, averi de zeci de
miliar.de au fost fnaud.ate şi irosite, economia ţării resimţin­
du-·se de pe urma •a•cestei situaţii.
Aoeaosta este, în linii mşri, moştenirea .grea preluată în sec-
torul economic l,a 6 Martie 1945 ·de către guvernul de ooncentnare
demoor:ati.că Petru Groz.a, l(lCestea sînt condiţiile în care ;guvernul
şi pl(lrti.dul nostru, oa f1actor compon<>nt :al lui, :au trebuit să
pur•coodă la opera de ref1acere a ţării.

www.cimec.ro
46 GH. GHEORGHIU-DEJ
~--------------------------------------~-----

Vom trece a~cum l'a expunerea sumară a situaţiei actuale, a

difi,cultăţilor
intimpinate ,jn domeniul economic în a·ooastă nouă
perioadă, a realizărilor înd'ă,ptuite de ,guvernul Grom şi a muncii
pline de abneg18.ţie :a 18.ctivi·ştilor noştri de parUd.

b) REALIZĂRI ŞI DIFICULTĂŢI
IN PERIOADA DE LA 6 MARTIE 1945

Sarcinile de bază pe care partidul nostru le-a pus în f,a~a

membrilor săi şi a poporului întreg în domeniul economic au
fost următoarele :
1) Ridioorea producţiei indUJStrLale şi, .în primul ,nînd, încor-
darea tuturor energiilor ţării pentru susţinerea frontului antihit-
1erist, iar dUipă sUrşitul răz,boiului, J,a S:arcina de mărire a
producţiei s-a adăug:at sarcina de trecere a indUJStriHor de J,a
q:>roducţia de război J,a producţi:a de pa·ce.
2) Organizarea transporturilor pentru a face faţă atît nece-
sităţilor frontului, oît şi nevoilor interne.
3) Desă1V'îrşirea reformei agrare, începută de ţărani din
iniţiativ1a p'arUdului nostru încă de pe vremea guvernării lui
Rădescu, precum şi :asigur,area producţiei 18.grkole nece518.re a·oo·
peririi nevoilor ţării.
4) Executarea întoomai a obHg~aţiilor luate prin ConvenţÎia
de mmistiţiu.
5) Organizarea aprovizionării populaţiei, şi în primul rînd
a muncitorimii.
6) Asigunarea re1alizării veniturilor bugetare necesare pen-
tru împlinirea nevoilor statului, precum şi îndrumarea masivă
a creditului spre :activităţi productive.

Sectorul industrial
Mărirea producţiei industriale presUipune, des1gur, în 1afară
de condiţiile subiective, oa hotărîrea şi voinţa de muncă ;a claiSei

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLiTIC AL C. C. LA -CONFERINŢA NATIONALA 47

muncitoare, şi <anumite condiţii obiecti-ve, ca : exirstenţra 1n ·can-

titate suHdentă a materiilor prime, ~ utHajului neces.ar, .a unor
oapihaluri suficiente şi a mijloocelor de tr:ansport corespunză­
toare.
In ceea ce priveşte ravîntul ipratriotk .al clrasei muncitoare pen-
tru ri·dic:area JProducţiei, avint iniţi•at şi dezvoltat de către p!arti-
dul nostru, fără îndoirală că acest element principral .a exirstat şi
s-.a manifestat în forme impresionante. Nenllil11ărate rsînt exem-
plele de mărire ,a .producţiei dratorite efortului ·conştient al munci-
torilor.
O problemă de o deosebită importanţă, care 'S-ra pus în special
industriei rnetalur,gice, ra fost trecerea acesteira Ira producţi<a de
prace. o drată cu terminarea victorioasă ra războiului :antihitlerist.
în1.reiprinderi .din <aQest sector indurstrial, afectate raiproope în intre-
gime producţiei de război, s-au văzut mai mult decît oricare altă
r:amură industrirală în f<aţa necesităţii de a-şi adapta utilrajul Ira
nevoi noi şi de ra începe farbrioaţia de noi produse.
In <acea•stă pri;vinţă trebuie 5ă menţionăm oă s-a manifestat
o oonoopţie eronată asuprra modului cum trebuia rsă se opereze
această trecere Ira producţi,a de pace în industriile de război rale
statului. Prin concedierea muncitorilor şi încercraroo de a-i re-
prartiZJa }.a <alte industrii metralurgiroe rSe păşea de frarpt la lichidarea
întreprinderilor aparţinînd Subsecretariatului industriei de stat.
ceea ce nu <ar fi corestpuns ·CU politica de folosirre a tuturor forţelor
constructive în scopul măririi producţiei.
Această ooncepţie eron<ată a fost combătută de noi şi s-ra
izbutH ca industriile .aprarţinînd racestui Subsecretarirat de stat
să dnceapă ra produce materirale necesare căilor ferate şi să
areopere o parte din nevoile consumului intern. Unele din 13Ceste
indurstrii rau fost trecute la C.F.R. (Arsenalul Armatei din Tîr·go-
. vi·şte, Ansenalul Aeronautic din Medtaş).
Marile întrepr.inderi rrietalur,gice. particulare au primit co-
menzi importante pentru ·căile ferate. S-ra început de ra·semenea

www.cimec.ro
48 GH. GHEORGHIU-DEJ

f,abri·oarea şi repl(lnarea de tr:adoare, maşini, unelte agricole, auto-

camioane, rnateri,ale de construcţie şi de uz casni·c. Uzinele
"I.A.R." .au primit o comandă de 5.000 de tractoare şi un credit
însemnat pentru .a înzestna uzinele cu instal,aţiile necesa.re f,abri-
caţiei. Se tratează comenzi noi şi se studiază posibilităţile de ,a
fabrica produse noi.
Astfel, operaţia de adaptare la producţia de pace a indus-
triilor de război este în plin mens.
Dar, cu tot avîntul patriotic al muncitorilor, cu toată abne-
gaţia şi spiritul lor de sacrificiu în munca pentru ridicarea pro-
ducţiei şi adJa,ptarea industriilor Ira producţia de pace, nu p.utem
afirma că producţi,a în ans,amblul ei ,a crescut mult. In industri1a
petroli.feră, de pildă, s-a ajuns în prezent la o producţie medie ·de
13.400 de tone pe zi, ceea ee ar corespunde Ira o producţie anuală
de 4.800.000 de tone, faţă de 3.505.000 de tone în 1944.
In industria textilă, mulţumită importului masiv de bumbac
sovietic, producţia textilă a crescut în mare mă~;ură, deşi, din
cauza s.abotajului unor fabricanţi, nu se foloseşte deoît doar o
parte a capacităţii productive.
Intr-adevăr, cea mai mare parte din filaturi au întîrziat să
trea.că Ira producţia cu trei schimburi, şi ;a:bi,a .a·cum, după mai bine
de trei luni pierdute, îşi or,ganizează lucrul în trei schimburi.
In celelalte industrii producţia nu a crescut prea mult, ba
chirar în unele, cum este în speciral industri,a cărbunelui, ea ,a
scăzut simţitor.
Una din cauzele menţinerii producţiei industriale la un nivel
scoboiît, sau a scăderii producţiei industriale, este sabotajul
unora dintre marii industri,aşi reacţionari. Astfel în V•alea Jiului,
c~l mai important ooz.in carbonHer din ţ.ară, producţia a scăzut
la 4.000 - 4.500 de tone de cărbuni ·pe zi, faţă de 7.000-7.500
de tone, dt era în trecut. Aceasta se datoreşte srabotajului dir€C-
ţiei ISOCi·etăţii "Petroşani". Sa.botajul la societatoo ,,Petroş,ani"
s-1a manifestat şi se manifestă sub următoarele .forme :

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NAŢIONAI.A 49

a) Contramandarea de către direcţia generală din Bucu-

reş1.i .a tuturor măsurilor luate de oătre organele ·ConducătOtare
din Valea Jiului, rnă,suri menite să :amelioreze producţi,a.
b) Sabotarea aprovizionării minelor cu unelte şi materiale
neces,are.
c) Dezorganizarea exploatării prin punerea anumitor ele-
mente s:abotoare în fruntea unor mine.
d) Şi, în fine, lucru care a dus la rezultatele cele mai dezas-
truoase, crearea unor condiţii de viaţă insuportabile pentru mun-
citorii din Valea Jiului. A fost sistematic sabotată aprovizionarea
cu ,alimente şi a.rtico!e de îmbrăcăminte, precum şi ·;amena}area
unor locuinţe mai omeneşti pentru mineri. Condiţiile rnateri,ale
extrem de grele au făcut ca minerii, flămînzi şi goi, să nu mai
poată da un mndament normal, Iar pe mulţi dintre ei i-,au .făcut
să părăseasd regiunea, căutîndu-şi în altă p.arte mijloace mai
bune de existenţă.
Această împrejurare a dat naştere Ia lipsa de brate de muncă,
lipsă care se resimte din ce în ce mai mult.
Desigur că ~xistă şi cauze obiective care determi.nă o pro-
ducţie industrială scăzută. Aici trebuie să ne referim I.a lipsa de
cantităţi suficiente de materii prime, la lipsa pieselor de schimb,
precum şi la dificultăţile de transport. Prin acordurile econo-
mice încheiate la Mos.cov,a, guvernul Petru Groza .a reuşit să
soluţioneze în mare măsură problema materiilor prime şi a
transporturilor. Incheierea acestor acorduri între Romînia şi
Uniunea Sovietică constituie un ajutor considerabil pentru ridi-
carea economică a ţării, pentru evitarea şomajului industrial.
Industria noastră metalurgică a şi început să fie în mod
substanţial ap.rovizioruată cu materii prime, combustibil, fero-
aliaje diverse etc. Industria noastră textilă are asigurată, prin
importul 13 40.000 de tone de bumba,c, producţi,a_ pe un an de zile,
lucrînd cu întreag.a ei aapacitate de producţie.

www.cimec.ro
 50 GH. GHEORGHIU-DEJ

Pe baza aceloraşi acorduri, industria lemnului, celulozei şi

hîrtiei, 18. oeoomicei etc. obţin de asemenea materii indispens;abile
pentru producţil8. lor.
Tot Uniunea Sovietică ne-a înlesnit încheierea unui acord
comerdal cu Poloni,a, prin oare obţinem 830.000 de tone cărbuni
de Silezia, dintre care 430.000 de tone vor trebui să intre în ţară
p,înă J,a fme!e anului.
Cantitatea de cărbuni importată va acoperi complet deficitul
producţiei noastre interne, a:.igurînd adivit,atea industriilor şi a
căilor noastre ferate.
Ajutorul imens pe care Uniunea Sovietică ni-l acordă şi sub
această formă trebuie să adîncească şi mai mult în conştiinţa
poporului romîn sentimentul d~ recunoştinţă pentru !generozita-
tea cu oore marele nostru vecin a înţeles să răspundă !1a agresiu-
nea Romîniei ,alături de nemţi şi }1(1 jaful din teritoriile .cotropi te ;
dar, în acelaşi timp, trebuie să dezvolte în popor sentimentul de
ruşine pentru f18.ptul că s-18. lăs.at mînat în a·cest ră:z;boi criminal
fără LSă mani,feste rezi•stenţa şi opunerea neces•ară.

Transporturile şi comunicatiile
A doua mare preocupare a guvernului de concentrare demo-
cnatkă 'a fost or,g~aniz•area mij Joo,celor de locomoţie în vederea
asigurării tnansporturilor militare pentru frontul antihitlerist şi
. a tmfkului intern de mă.nfuri şi călători.
Atenţia a fost îndreptată în primul rînd asupra căilor ferate.
In scopul refacerii cît mai rapide a reţelei de căi ferate şi repu-
nerii în funcţiune a materialului rulant, s-a pus în aplicare un
plan geneml ·de lucrări şi s-a l(llocat un credit speci:al de 97 de
mi.JLarde de Iei.
Pe această bază, în 6 luni s-au refăcut 60% din ramificaţii,
podeţe şi linii ; 85-90% din liniile tril8.jelor Bucureşti, Ploieşti
şi Bmşov, ~oare e!"lau distruse; 70% din teleoomunkaţii, 45% din
gări şi loooluri tn ISUpr,af>aţă de 240.000 m 2 ; se construiesc linii,

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA :ii

ateliere, depouri şi conducte noi. O atenţie deosebită se acordă

p.arcului rul18.nt. Din 2.520 de maşini-unelte 1aV18.riate şi di,spersat;~
au fost repuse în funcţiune aproape 2.000.
In fine, două realizări mari în domeniul C.F.R. sînt: legea
de reorganizare a căilor ferate şi noul statut al C.F.R.-ului, care
au 18.idus •îmbunătăţiri atiît instituţiei dt şi ·situaţiei pensonalului.
Noul statut este în prezent luat ca model pentru statutele
~ ltor ins ti tu ţii.
Un mare ajutor a fost acordat Căilor Ferate Romîne de către
Uniunea Sovietică, pe baz.a acordurilor încheiate la Moscova,
prin restituirea fără nici o compensaţie .a 115 locomotive, 18.
15.000 de vagoane şi a unui număr de trenuri speciale (ateliere,
băi etc.), proclli111 şi prin închirierea a 6.400 de va1goone de marfă
pe timp de doi .ani.
De asemenea şi tn transporturile pe apă şi aeriene, sprijinul
pe oare ni .I-18. 18.cordat U.R.S.S. prin ap·ortul în :societăţile create
ne-a dat posibilitatea să adivăm şi ,aceste sectoar·e.
Cele 2.000 de camioane, precum şi materia !brută pentru fa-
brka.rea de .oauciucuri în ţară formează un 18.lt 18.jutor .preţios pe
care Uniunea Sovieti<că ni l-a dat în ca.drul 18.•condului .de col,abo-
rme economkă. Aceste materiiale, dintre oare o parte 18.U şi sosit
în ţară, vor contribui simţitor l'a îmbunătăţirea transporturilor fPe
şosele.

Sectorul agricol
In domeniul 18.grkulturii, preocup!8.rea centrală !8. partidului
nostru 18. fost legi,ferarea şi desăvîrşirea reformei <a•gmre, precum
şi asigurarea producţiei agricole pentru acoperirea nevoilor ţării.
Prin aplicarea legii de reformă agrară s-au expropriat şi dat
tănanilor 28.218 moşii, tot<aliz.înd peste un milion de hectare,
ceea ce reprezintă a 9-a parte a suprafeţei arabile a ţării. Moşiile
expropriate au fost împărţite la 495.526 de gospodării, repre-
zentînd a 5-a parte din totalul gospodăriilor rurale, cifra de mai

www.cimec.ro
52 GH. GHEORGHIU-DEJ

sus necuprinzînd numărul gospodăriilor împroprietărite din 17

judeţe.
Ref·orma ,ag:-,ară .a mărit c!,anul de muncă al ţăranilor, care.
în condiţii naturale neprielnice şi cu toate :greutăţile provooat·e
de război, au reuşit printr-un efort uriaş să acopere 94% din pla-
nul de însămînţări. In a·cea,gtă muncă ţăranii muncitori au .fost
ajutaţi de către muncitorii din fabrici, mobilizaţi de partidul
nostru. Sute de echipe de muncitori au plecat la ţară, ducînd
unelte pentru ţărani. Metalurgiştii noştri au plecat să repare
gratuit uneltele ţăranilor. Ni·ciodată solidariZ:area muncit·orilo:- cu
ţănanii muncitori nu s-a manifestat mai puternic oa în i•ama şi
primăv,ana anului 1945. Din cifre p.arţiale rezultă că eohi•pele de
muncitori au dăruit ţăranilor 10.200 de maşini şi unelte agricoie,
combustibil, sămînţă, harnaşamente şi oau rep.anat gratuit peste
2.700 de unelte agricole şi tnadoore. In această oampanie ţără­
nimea muncitoare a fost activ sprijinită şi de toate organizaţiile
noastre locale de partid şi de tehnicieni democraţi, mobilizaţi
de asemenea de partidul nostru. Guvernul Groza a sprijinit acea-
stă luptă eroică a ţărănimii muncit01are, asigurînd combustibi-
lul, seminţele şi mij!oa·ce!e neces,are de transport. Armata Sovie-
tică a sprijinit de a:semenea în multe locuri muncile agricole,
punînd l·a diSipoziţie mijloa·ce de tnansport şi ·chiar sămînţă. Un
punct ·special din campania de însămînţări •a fost mărirea su-
prafeţelor de oleaginoase, •sfeclă de z,ahăr şi legume. Aportul
p•artidului nostru a fost deosebit de mare în camp•anLa de extin-
dere a supnafeţelor cultivate cu legume.
To.ate l<l·ceste eforturi au fost însă anihilate în mare pl<lrte de
socet•a neobişnuită care a bîntuit anul a.oesta şi oare 1a provocat
cea mai slabă recoltă, :atît de gr.îu oît şi de porumb, de 45 de
ani înooace. AooaiStă .secetă a creat o situaţie p.rooa:-ă şi vitelor,
din cauz.a lip,sei mari de nutreţuri. Org•ane!e noastre looale de
partid, în colaborare cu organizaţiile Frontului plugarilor, au
mobilizat masele ţărăneşti şi pe tehnicieni, organiz,Ind o luptă

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 53

ener:gkă pentru •combaterea efectelor secetei, prin executarea de

frunzare, tooarea p1aielor, a cocenilor etc.
Pentru a sprijini desăvîrşirea reformei agrare şi a ridica pro-
ductivit.ate.a muncii .agricole, p1artidul nostru a susţinut 18cţiu­
nea guvernului de înfiin~are a staţiunilor de maşini 18gricole şi
tradoare. Astfel, tr:actoarele, ·În număr de 6.618, preclli1ll şi ma-
şinile mari agricole ale Camerelor de .agricultură, împreună cu
cele expropriate, au fost g1rupate în centre şi repartizate î'n aşa
chip, încît să dea un randament cît mai mare.
O altă iniţi.ativă pe ·care a avut-o partidul nostru este stimu-
larea org,anizării de coopemtive săteşti oare 1să servească la
rlesf,acerea produselor 1agrkole şi •aprovizionarea popul·aţiei
runale, eliminînd astfel pe int·ermediarul specul,ant. Coopemti-
vele 13cestea fPOt aduce mari economii ţărănimii 118 cumpărarea
produselor orăşeneşti şi cîştiguri mari la vînzarea produselor
.agri·oole. Astfel, pentru a da un exemplu, ţăranii .din judeţul
Fă:gănaş ;au refuzat să-şi vîndă vitele individual colectorilor spe-
culanţi, oare l·e revindeau statului. Ei au vîndut statului 18oeste
vite prin .coopenativl8 "Piu.garut', obţinînd o diferenţă de
600.000.000 de lei între preţul !Scăzut oferit de colectorii .specu-
lanţi şi cel obţinut de la stat. Această diferenţă 18 fost împăr­
ţită ţăranilor care 1au vîndut vitele ·coopenativei.

Aplicarea armisti(iului
Am arătat modul în care reprezentanţii reacţionarilor din
guvernele precedente au sâbotat aplicarea armistiţiului, precum
şi neajuns urile izvorîte din situaţia creată, neajuns uri care au
constituit piedicile cele mai importante în stabilirea de relaţii
prieteneşti cu Uniunea Sovietică.
De la venirea guvernului de concentrare democratică Petru
GroZia, 13plkarea loLală şi mmpletă 18 13rmistiţiului, înlăturl8rea
abuzurilor şi fr:audelor săv1îrşite de sabotorii acestuLa şi intra-

www.cimec.ro
54 . GH. GHEORGHIU-DEJ

ducerea unei ordini depline în acest domeniu au format obiedul

unei preocUipări deosebite din p1artea s1a.
In g.oopul unei juste repartiţii a obligaţiilor ~rmi•stiţiului, a
fost întocmit proiectul de lege pentru impunerea îmbogăţiţilor
in genere.
Guvernul Uniunii Sovieti·ce ~ înţeles să rămînă f,aţă de noi
pe aceeaşi linie de susţinere şi ajutorare mărinimoasă, fără de
oare ref1acerea şi ri1dioaarea economică a ţării noastre ~ar fi mult
îngreuiată şi întîrziată.

Aprovizionarea salariatilor
Una din :acţiunile care au fost urmărite cu multă stăruinţă
a fost înfiinţarea de economate pentru aprovizionarea ·salaria-
ţilor şi de ooopenaUve de consum.
!După datele exiJStente, pînă !1a 15 octombrie 1945 ~u fost
înfiinţ•ate 759 de economate de s.almLaţi p1articul~ri, care aprovi-
zionează 1.589.512 persoane (sall3.riaţi şi membri ~i familii-·
lor lor).
Acestora le-au fost reparti.wte următoorele oantităţi de pro-
duse: 5.252 de v1agoane de cereale, 894.000 kg de ulei, 748.000
kg de zahăr, 287.000 kg de săpun, 1.612.000 m de pînză şt
464.000 m de rpostav, 65.800 de duzini de ciorapi, 360.000 de
perechi de bocanci şi piantofi ek. ek.
In cifrele de mai sus nu ·sînt cuprinse dateJ.e privitoare !1a
~l~riaţii publici şi ai căilor ferate, oare ~u economate genenale
separate.
Aceste cantităţi reprezintă, desigur, un ~jutor substanţial
dat S:al1ar~.ţilor, dar nu se poate încă srpune că IS<'!uţionarea pro-
blemei a.provizionării Sial~ri.aţilor a fost la. sigumtă prin înfiinţa­
roo de economa te.
GreutăţHe care ·se ridi·că în f•aţa dezvoltării economatelor sînt
în primul rînd cele de ordin financiar. Finanţarea economatelor
de aprovizionare căzînd în sarcina statului - pentru funcţia-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 55

narii publid - şi în sarcina întreprinderilor- pentru sa!.ariaţii

particulari-, se pune în plin problema găsirii mijloacelor nece-
sare. Statul nu poate întrebuinţa în .acest SICOip deoît resurg,ele
bugetare, i1ar întreprinderile p~B.rtkul,ar.e .adesea nu-şi dau oste-
neală să găsească mijloacele necesare pentru asigurarea pro-
ducţiei şi finanţ:aroo eoonomatelor. Dacă l•a .aceste condiţii obiec-
tive se mai .adaugă şi liJpiSia de concur.s, i~B.r a.dese.a şi sabotajul
direct al multor pl(ltroni, se poate explioa de •oe, din numărul
total de 759 de economate înfiinţate pînă la 15 octombrie 1945,
numai 157 au putut priani credite, în sumă tot:ală de 18,5 mi-
liarde de lei.
Această dependenţă 18. finanţării economatelor de patroni şi
st.at mai IB.r~ însă şi marele neajuns că elimină iniţi.aUviB. şi
.a.cţiunea directă a sala.rLaţi,lor în ooe.a •oe priv~te ~B.provizionarea,
totul urmînd .a .fi făcut de .alţii din afară, i,a.r succesul depinzind
exclusiv de concursul şi solicitudinea statului şi patronului.
De 1a·oeea economl8.tele nu trebuie să constituie sinrgur.a cale
pentru rezolvarea problemei aproviz·ionării. Acţiune.a guvernului
în .acest domeniu trebuie ISă fie 1nsoţită şi de o a•cţiune proprie
a S:a\.ari,aţilrar, şi .a•cea-sta în dir·ecţi,a ·înfiinţării de cooper.ative de
consum.
P,arUdul nostru ;a dat un Lmpuls puternic :mLşcării cooper.a-
tiste, prin mobilizarea activiştilor de p.artid pentru munoo de
:nfiintare a ·coopenativelor de .aprovizionare },a or.aoşe şi l•a Sl8.te.
Această ~B.cţiune nu este însă sufidentă. Ea tr~buie aodîncită
in modul cel mai hotărît, toţi salariaţii trebuind să fie atraşi în
mişcarea •Cooperatistă, cooperativele fiind singura formă de co-
laborare economică, care, pe lîngă faptul <:ă este clădită pe
.acţiunea şi spiritul de iniţi1ativă şi solidaritate al mernbrHor
săi, mai a.re şi av~B.ntiB.jul de .a se baza în primul r·înd pe mij-
1oa·c.ele financiare colective, adunate prin aportul fiecăruia.
Din .acest punct de vedere, reaH:z.area coo m.ai importantă
este iniţiativl8. sal,ariaţilor C. F. R., a căror acţiune de .coopera-
tivizare a şi luat forme concrete. Această aoţiune trebuie extinsă

www.cimec.ro
56 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi Ia alte instituţii şi întreprinderi, ea constituind una din sar-

cinile cele mai important·e care trebuie avute în vedere pentru
viitorul cel mai .apropi,at.
Pentru soluţionarea problemei 18.provizionării maselor con-
sumatoare ale oraşelor s-a întreprins şi o acţiune serioasă pen-
tru descoperirea stocurilor de mărfuri dosite de speculanţi.
Organele de control ale statului, ajutate din ce în ce mai
mult de către cetăţenii conştienţi, 18.U reuşit să dea lovituri seri-
oase speculanţilor prin descoperirea de stocuri considerabile de
mărfuri ascunse, care .au fost distribuite pc1pu:aţie•i prin eco-
nomate şi coopenaUve. Numai în 25 de zile (de la 14 iulie pînă
},a 8 ,august 1945), or,g,anele Ministerului de Interne ;au scos din
mîinile speculanţilor mărfuri în valoare de 16.661.000.000 de lei.
Un ajutor important pentru aprovizionarea populaţiei îl
constituie marile oantităţi de gr.îu, porumb şi bumbac 18.duse
din U.R.S.S. în baza :aco.r.durilor economke de la Mos-cov~a.
F~aţă de insuficienţa recoltei de grîu şi porumb din a.cest an
ajutorul dat de U.R.S.S. 1Jrin împrumutul pe termen de doi 18.pi
a 15.000 de v.agoane de 1grîu şi 1.5.000 de v1agoane de porumb
înseamnă pllir şi simplu salvarea poporului romîn de la foamete.

Sectorul financiar
Trecem acum la analiza sectorului .financiar al economtei
ţării noastre - bugetul statului şi piata financiară - , sectocul
cel mai impo~rtant pentru problema stabilităţii monedei şi a cre-
ditului şi în a•celaşi timp sectorul cel mai slab şi oriticabil al
economiei noastre.
Credincioşi plfincipiului nostru de a privi în faţă şi deschis
greutăţile, vom arăta situaţia acestui sector în lumina ei ade-
vărată, pentru ca, din analiza ce o vom face, să tragem conclu-
ziile nece-Siare, să vedem ce 18.jutor putem da guvernului pentru
soluţion.a.rea problemelor economice 18.t1t de îns-emruate .şi să fixăm
.atenţia membrilor de :partid asupra lor.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NAŢIONALI\ 57

Pentru a ne da seama de 18.devănata situaţie 'a finanţelor

noastre în legătură ,cu situaţia economică generală, este nevoie
să aruncăm o privire asU4Jrl8. bugetului statului aşa cum 18. fost
el întocmit J,a 1 'aprme 1945 şi cum ,a fost realiZJat în primele
cind luni de aplicare. ·
Cifra butgetului statului pe !(Inul 1945-1946 a fost st,abilită
la suma de 815,7 miJi,arde de Iei.
Acoperirea acestei sume em prevăzută în felul următor :

Impozite şi taxe . . . ·• • • . . • 333,8 miliarde (40,9%)

Exccdcntele regiilor şi veniturilor
ministerelor . . . . • . . . . 104,3 miliarde (12,8%)
Imprumuturi, mijloace de trezoreric
şi alte operaţii de credit • . . 377,6 miliarde (46,3%)
Total • . . . 815,7 miliarde

Cu ,aJte cuvinte, 54% urma să se 18.Copere din venituri buge-

tare, iar restul de 46% din împrumuturi.
Prin urmare, chiar de Ia alcătuirea bugetului, aproape o ju-
mătate a rămas neacoperită prin venituri obişnuite, urmînd să fie
procurată pe calea împrumuturilor la Banca naţională şi pe piaţă.
Bugetul pe anul acesta, ca şi bugetele pe anii trecuţi, a lăsat
neatins sistemul fiscal care se bazează pe 13.şez,area greuJu,i SJar-
cinilor bugetare pe umerii marilor mase consumatoare, şi deci,
în prLmul rînd, 18.i muncitorilor, funcţionarilor şi ţămnilor.
Intr-!Cldevăr, impozitele directe - plătite de fiecare cetăţe13.n
după mărimea veniturilor sale - intră în compunerea venituri-
lor bugetare numai cu 31,2%, pe cînd impozitele indirecte -
oare intră în preţul rnăr,furilor şi deci sînt I)JiătHe de toată lumea,
indiferent de mărimea venitului - cu 68,8% 1•
Această împărţir~e a veniturilor bugetare - moştenire a tre-
cutului - se datoreşte f,aptului -că, ori de cîte ori 18. fost nevoie
să se măreasd veniturile bugetului statului, 18.U fost majorl8.te
veniturile indirecte, dar nu au fost atinse decît într-o măsură
neînsemnată veniturile celor avuti.

www.cimec.ro
58 GH. GHEORGHIU-DEJ

0 ,astfel de alcătuire ra bugetului Şi O ICliStfel de 1Împărţire ICl

SlarciniJ.or nu este nici dreaptă, nici democratică şi nici !Sănă­
toasă, dar ea iese la iveală şi mai izbitor dacă constatăm că
din totalul impozitelor directe 42,9% reprezintă impoZJitul pt:
sala·rii, şi aceasta în timp· ce impozitul comercial şi industrial
intră numai cu 30%.
Cu ralte cuvinte, toate întreprinderile comerciale, biClnoore şi
industri,ale din ~ntreagl8. ţ,ară Ira un loc dau pentru bugetul sta-
tului mai putin decît salariaţii. Dar şi atît cît se încasează de
J.a comerciranţi şi inrdustriarşi se suportă de frapt tot de către con-
sum,atori, deoarece impo~itele directe ·oomerdale şi industri!3le
sînt incluse şi ele în preţul prodUrselor sau mărfurilor vîndute.
Alcătuirea nedemocraţică a bugetului nostru public a ieşit
Ira iveală şi mai mult în primele cinci luni .de 18.iplkare ,a lui.
Prin mărirea cheltuielilor st,atului, veniturdle bugetare oau
ajuns să acopere în această perioadă abia a treia parte din chel-
tuieli, restul de 2/a fiind ,a·coperit prin împrumuturi, contna.ctate
în cea mai mare parte la Banca naţională prin emisiune de
monedă-hîrtie.
Partea impozitelor directe a coborît la 15% din veniturile
bugetl8.re, irar partea impozitelor indirecte s-,a ridicat la 75%.
In !3celra.şi timp, impozitul pe Slalarii ICl ICljuns să acopere
66,6% din totalul impozitelor directe, ~ar partea impozitului co-
merci,al şi industrial ICl ooborît Ira 15,7%.
Cu o IClstfel de structură bugetară, în oare ,acQp.erirea chel-
tuielilor nu se poate face decît cu ajutorul B.N.R., prin emisiune
de monedă-hîrtie, cu un arstfel de sistem de impozite, în oare
tot greul sarcinilor bugetare apaiSă pe umărul maselor coilJSu-
matoare, şi cu o astfel de politică financiară, care primejduieşte
stiClbilitatea monedei noastre, nu este de mirare că situaţi.a finan-
ţe!or noastre publice a ajuns atît de grea.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 59

Situaţia pieţei oopi~alurilor poartă toate semnele ,situaţiei

economice generale.
O primă camcteristică este înmulţirea ·aapitalurilor di,sponi-
bile ; pe de ,altă parte însă, în domeniul producţiei industri•ale
se vorbeşte de lipsa creditelor necesare pentru investiţii, repa-
raţii şi ,achiziţionări de materii prime.
Această situaţie paradoxală se explică prin febra specula-
tivă oare stăpîneşte pi,aţa capitalurilor, dar în ,acelJaşi timp şi
prin ,politica de credit 18 marilor bănci.
Intr-1adevăr, f,aţă de continua creştere a preţurilor şi de scă­
derea puterii de cumpărare ,a monedei, capitalurile dis.ponibile
sînt aruncate pe ptaţă în openaţii specuJ,aUve, oar·e aduc bene-
ficii enorme fără muncă : se cumpără şi se revînd cantităţi mari
de mărfuri J,a preţuri negre; se investes·c oapitaluri în noi între-
prinderi, "comerciale", care de asemenea nu contribuie cu nimic
J,a mări.roo producţie,i şi formează doar noi intermedi,ari ; se
sp·eculează acţiunile, care prin mărirea cererii au 18juns J,a cursuri
excepţiona·le.
Circulraţta mare de c,apitaluri neproductive permite în ·a·ceJ,aşi
timp băncilor să reaJd,zeZe cîştiguri importl8nte fără ,a trebui să
fad investiţii pe termen lung în industrii, invetStiţii oare să
contribuie la însănătoşirea pieţei financiare şi Ia mărirea pro-
ducţiei.
Acea•stă politică dăunătoare economiei ţării nu serveşte decît
interesele profitorilor care ţintesc - şi reuşesc - să se îmbo-
găţea·9că fără muncă prin simp!:a şi repetat,a cumpănare şi vîn-
zare a produselor şi v>alonilor exi,stente.
Politica de credite a Băncii naţionale a fost caracterizată în
ae>est timp de o ex·cesivă reţinere în ,acor.dl8.rea de credite pen-
tru producţie .
. Indrumarea politicii de ·credit spre investiţii cu car,ader p::o-
ductiv apare astfel şi pentru acest domeniu ca o măsură abso-

www.cimec.ro
60 GH. GHEORGH!U-DEJ

lut necesară în vederea stăvilirii speculei şi măririi producţiei,

care sînt obiectivele cele mai importante ~le timpului de faţă.

3. SARCINILE NOASTRE
PENTRU RECONSTRUCŢIA ŢARII

a) SECTORUl INDUSTRIAl

Industrialiiarea (ării

Am arătat moştenirea economică grea preluată de actualul

guvern la 6 Martie 1945 şi am trecut în revistă situaţia econo-
mică actuală, realizările guvernului Petru Groza şi dificultă­
ţile pe care le-a întîmpinat.
Din a·ceastă expunere trebuie acum să scoatem în evidenţă
sarcinile oare st~u în faţa :guvernului de concentnare democr.a-
tică şi a partidului nostru pe tărîm politi·c.
Aceste sardni sînt toote lc,gate de pr-oblerna ridicării pro-
ducţiei şi refacerii ţării sub to.ate aspectele şi în toate dome-
niile vieţii economice : indl!IStrie, tnansporturi, ag.ricultură, co-
merţ, preţuri, credit, finanţe publice. Şi ~S:a:-cinile sînt cu ,atît
mai mari şi mai grele, cu cît nu este vorba numai de 1a reface
ceea ce s-a distrus, ci .şi de .a construi şi dezvolta economi,a
Romîniei.
Desigur că ref;acerea economică a ţării trebuie să porneas·că
de la folosirea integrală a -oap:a~ităţii p:-oductive a industriei.
Ihdustr~a romînească se împ1arte în două mari grupe :
1) indl!IStria de stat şi aceea în ·oare statul ,are p'artidp,aţii, şi
2) industria parti·cula.ră.
Aceste două sectoare :ar trebui să se completeze reciproc şi
să formeze un tot or:g,anic, ceea ce pînă 1acum nu s-a realizat.
Statul nu ~ dus o politică de bună gospodărire :a întreprin-
derilor ~le, nu a folosit decît într-o măsură neînsemnată ·capa-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 61

citate:a de rproducţie a acestor întreprinde;:-ri, în fruntea căror.a se

raf!lau elemente inoapra,bile şi corupte.
A lăiSiat necontrolate în fa,pt rnari!e întreprinderi în oare avea
participa ţii masive - "Astra-vagoane", "Societatea naţională
de g~az metan" etc.
A lăsat să se irosească zeci de miliarde din bunurile inamice
puse sub controlul său.
Nu s-a ingrijirt rde finanţarea acestor întrerprinderi cu mijloace
îndestulătoare, pentru susţinerea unei producţii norma-le.
Exemplu 1n această ultimă privinţă pot sta "Uzinele de fier
Hunedoara", care constituie cel mai puternic centru metalurgic
din ţară şi care, împreună cu minele de cărbuni din Valea Jiu-
lui, rar putea să s.atis-fracă ·cerinţele de materii prime şi semifa-
brioate :a!e întregii industrii rnetl31urgke de stat şi prarticulare,
rămînîndu-i un disponibil şi pentru eXJport.
Creşterea producţiei industri,ei de stat şi antrena:-ea alături
de ea a celei pra.rticulare V•a fi fo!ositoa.re în egală măsură ratît
st,atului dt şi p.articulrarilor.
Mărind producţia, veniturile statului vor creşte, preţurHe
p:·oduselor vor ,putea fi mioşorate, industriaşii rşi comerdanţii îşi
vor mări veniturile, datorită creşterii volumului •afacerilor, irar
marsele consumatoare vor ravea la dispozdţire cantităţi mai mari
de mărfuri. Pentru realizarea 13cestor sardni este nevoie de mobi-
lizarea tuturor f,adorilor care rau un rol radirv în economil3 ţării.
Lucrul :a-cest,a, ştim bine, nu va fi uşor.
Sînt unii întreprinzători aar·e nu înţel~g că propriul lor inte-
res este de a se alătura efortului general. Pe aceştia va trebui
;să-i convingem şi să-i antrenăm în munoa de refacere ra ţării.
Sînt ra!ţii care înţel€1g că inte:-esul lor de întreprinzători este
să producă cît mai mult, drar care din motive politice, din ură
faţă de regimul democratic, preferă să nu cîştige sau chiar să
piardă. P~entru 1aceştira vom gărsi mijloacele potrivite de ra-i obliga
să se înoadreze efortului comun. Refracerea industrieri raduale şi

www.cimec.ro
62 GH. GHEORGHIU-DEJ

folosirea ·integrală a capiacităţii de producţie Sint problemele de

bază ale reconstrucţiei generale a ţării, şi rezolvarea _lor consti-
tuie punctul de plecare pentru dezvoltarea industrială a Ro-
mîniei.
Se .ştie, tov~răşi, că 1n ţ.ar.a noastră s-:au dus multe şi pre-
lungite diStcuţii •a,supm caracterului eoonomiei romîneşti. Unii
teoreticieni susţineau că Romîni:a este o ţară "eminamente ~gri­
cală" şi că, prin urmar·e, .accentul în polititaa economkă trebuie
pus pe producţia agricolă şi pe exportul cerealelor. Aceşti teo-
reticieni căutau în fond să justifice existenţa şi interesele marii
moşierimi. Ei tindeau să ţină Romînia în ·condiţii .de inferiori-
tate faţă de statele mari industriale, 1să rămînem tributarii aces-
tor sbate .în ce priveşte !Produsele industriale. Tmpiedidnd dez-
voltarea industri.ală a Romî-niei, ei împiedicau prin ~ooast.a dez-
voltarea cultunală şi bunăstarea materuală ~ maselor largi popu-
l~re. Impiedicînd de~;.voltarea industrială ~ Romîniei, deci crea-
rea unei industrii grele, ei împiedicau în fond dezvoltarea agri-
culturii, nepunînd-o pe baze ştiinţifice, nefolosind maşinile şi
tehnica modernă pentru a mări randamentul muncii, a mări pro-
ducţia şi a ridica nivelul de trai al ţărănimii. Impotriva acestor
teoreticieni reacţionari, care căutau să facă din ţara noastră un
apendice al marilor state industriale, ne-am ridicat dintotdeauna
noi, marxiştii, .comuni:ştii, susţinînd că !Progresul ţării noastre
este în directă şi nemijlocită legătură cu progresul industriali-
zării ţării şi că de tăria industrială a ţării· depinde în mare mă­
sură însăşi independenţa statului nostru.
De existenţa unei industrii dezvoltate se leagă existenţa
dasei muncitoare, car.e reprezintă garanţi·a democmtiză.rii vie-
ţii noastre rpubHce, garanţia lichidării ·feudalismului şi a moşie­
rimii.
La baza acţiunii de refacere şi reconstruire a ţării trebuie
să stea deci refacerea şi dezvoltarea industriei grele.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 63

Pr0blemele ·oare s.e .pun industriei noaiStre aiStăzi, după ter-

mina:-ea celui de-,al doilea război mondial, s:înt cu totul diferite
a~~ cele dinaintea 18.cestui război. De unde înainte Romînia ena
împinsă Ira periferi'8. activităţii industriale, mai rales în domeniul
industriei grele, rastăzi ea este deosebit de .f,avori.z;ată pentru ra
purcede la penfecţionarea industriei s.ale 18.ctuale şi mai ales la
crearera unor noi ramuri induiStriiale, absente pînă ra:cum în eco-
nomi,a noastră.
Şi cum industria grea formează baza intregii economii a
unei ţări, trebuie să se dea consolidării şi dezvoltării acestei in-
dustrii un loc de frunte în planul de refacere a ţării.
O industrie grea ,puternică, bazrată pe folosirea rl8.ţională a
bogăţiilor ooturale .ale ţăr.ii şi dezvoltată pe linia nevoilor interne
şi ra posibilităţilor iz'Vorîte din l~gături 00merdale t:-rainice cu
vecinii, constituie pivotul în jurul ·căruia întreag;a economie a
ţări·i se Wl dezvolta în condiţii noi.
Acest lucru este nooesa.r şi este şi posibil.
De ce este neceS'ar?
rn primul rînd, fiindcă numai prin d·ezvoltarea industriei
grele ,se pot pune în valoare toate botgă1iile pămîntului ţării noas-
tre, bogăţii exploatl8.te 18.•stăzi doar într-o măsură redusă.
In ral doilea r:ind, fiindcă în jurul industriei ,grele, de p·e-
urma dezvoltării ei şi in legătură cu ea, vor putea lua dezvol-
tarea necesară industriile existente şi vor putea lua rnaştere noi
industrii.
In al treilea rînd, fiindcă fără existenţa unei industrii grele
nu ISe rpoat·e rasi•gur.a funcţionarea şi dezvoltarea 18.~1ui sector
economic fără de oare nu se poate concepe însăşi vi,aţa eco-
nomică - transporturile. Nici atelierele căilor ferate, podurile,.
tunelurile, şantierele navale şi nici mijloacele de locomoţie pe
?ămînt, .pe 18.'Pă şi în 18.er nu pot fi nici construite şi nici între-
tinute in starea şi numărul necesare nevoilor economice ale ţării,.
dacă nu exi•stă o temelie industruală solidă.

www.cimec.ro
64 GH. GHEORGHIU-DEJ

In al patrulea rînd, fiindcă numai prin dezvoUarea indus-

triei grele se va da posibilitatea ca sectorul atît de important
al economiei noastre - agricultura - să fie înzestrat cu toate
acele maşini, unelte, produse şi instalaţii de prelucrare care să-i
ridice atît productivitatea cît şi rentabilitatea ; iar aceasta este
singura cale de a consolida reforma agrară înfăptuită şi singura
cale de a ridica nivelul de viaţă al plugărimii.
Dezvoltînd industria grea, se deschid posibilităţile cele mai
largi pentru utilizarea întregii forţe de muncă a poporului nos-
tru şi pentru crearea acelor bogăţii care sînt necesare refacerii
ţării, ridicării ei şi a condiţiilor de viaţă la oraşe şi la sate, pre-
cum şi îndeplinirii acelui rol economic important pe care ţara
noastră poate şi trebuie să-1 joace în această parte a Europei.
Prin exportul produselor muncii noastre şi importarea bunurilor
de care avem nevoie, noi nu vom face un simplu comerţ, ci vom
contribui la schimburile necesare refacerii economiei şi a altor
popoare care au suferit de pe urma războiului hitlerist şi de co-
tropire.
Dar este acest lucru posibil ? Da, pent:-u că avem l1a înde-
mînă toate elementele oare să ne permită să păşim l'a crearea
unei puternice industrii grele în ţara noastră :
- avem materiile prime de bază ;
- avem mîna de lucru şi rezervele neceS~are.
Şi dacă nu avem un utilaj industr~al oare să permită &atis-
f,a·oerea tuturor nevoilor schiţate mai sus, .avem în ori.ce caz
armătuna neceSiară pentru a !POrni l·a drum.
Să aruncăm o privire asupra posibilităţilor pe care ni le
oferă resursele noo•stre de astăzi pentru dezvoltarea indus-
triei grele.
Avem zădminte de cărbuni ră~Spîndite în numeroa~Se locuri
din ~ară ·şi c·are însumează o rezervă de peste 1,8 mi!ilar.de tone,
dintre oare peste 1,5 miHar.de de tone în Malea Jiului; peste
150.000.000 de tone din la•ceste rezerve sînt cărbuni oore se pre-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NAŢIONAL.\ . 6.'i

tează la cocsLf.icare. Zăcămintele noastre .de cărbuni pot

asigura pentru o durată nelimitată toate nevoile industriale
ale ţării.
In c~a ce priveşte zăcămintele de minereu de fier, ~stăzi nu
se cunoaşte 1precis decît un si!ligur zădmînt mai mare, cel din
regiunea Teliuc-Ghelar, în Hunedoara, ·oare poate a'siguna ne-
voile industriale ale ţării noastre, după calculele specialiştilor,
pe cel puţin 30 de ani. Acţiunea de exp.!orare pentru a se descoperi
rezerve noi a fost pînă acum atît de negtlijată ·şi de înapoiată în
ţara noas1ră, încît aci rămîne ca statul să orgarnizeze expediţii
ştiinţifice de geologi, tehnkieni, chimişN etc. şi să păşească cu
hotărîre la explorălfile necesare descoperirii şi punerii în va!oare a
zădmintelor existente. Situaţia se prezintă în acelaşi fel şi în
ceea ce priveşte minereurile cuprinzînd alte metale.
RornînLa are unul din cele mai bogate zăcăminte de bauxită
din Europa. In munţii Bihoorului se .găsesc rezerve de peste
20.000.000 de tone, care conţin aproximativ 55% oxi.d de alu-
miniu, iar noi importăm aluminiu. La Bai·a Sprie, Herţa şi
Băluş există minereu de antimoniu. Avem 5.122.000 de tone de
minereuri de cupru •cunoscute în diverse locuri, ceea ce fra·ce
82.230 de tone de cupru rnet,alic, în timp ce noi l(lffi importat IJleste
80% din cantitatea totală de cupru consumată în ţară. Sîntem
una din puţinele ţări din lume oare arvem minereu de mercur,
:şi noi importăm mercur. Avem 2.000.000 de tone rezerve de
minereu de crom, complet ·pără·site. Avem cantităţi apredabile
·-de mangan.
Dar dacă zăcămintele noastre de mdnereuri cunos.cute nu
-sînt deocamdată e~ploatate, a•vem în rschimb rezerve de bunuri
care constituie baza schimburilor noastre internaţionale şi care,
pe măsura deivoltării industriei noastre proprii, ne pot asigura
alimentarea cu ceea ce ne lipseşte. Acestea sînt : petrolul, lemnul
:şi produsele agricole.
5- Articole şi Cuvtntlrl
www.cimec.ro
(j(j GH. GlfEORGHIU-DEJ

Dar posibilităţile ·cele mai apropiate de dezvoltare a unei

industrii grele în ţara noastră sînt deschise de situaţia actuală
în sectorul industriei metalurgice.
Care este situaţia actuală a industriei metalurgice din Romî-
nia ? Industria metalurgică este concentrată în trei mart între-
prinderi: "Uzinele de fier Hunedoara" (U.F.H.), proprietatera
statului, cel mai puternic centru metalurgic din ~ară, Jnzestroat
cu 5 fur.oole, avind o capacitate de producţie de 175.000 de tone
de fontă pe :an; "Uzinele Reşiţa" (U.:O.R), cu 2 furnale şi o
ootpacitate de 70.000 de tone de fontă pe an, şi "Tit·an-Nadrag-
Calan", cu un singur furnal şi o oapacitoate de 24.500 de tone
pe an. La U.F.H. nu funcţionează astăzi decît un singur furnal
şi este utilizată circa 1O% din capacitatea de producţie.
Inainte deci de a fi nevoie să dăm o dezvoltoare nouă indus-
triei noa.~stre grele, avem sarcina de a .pune în va.Ioare. poten-
ţialul industrial metalur:gk existent, şi anume de a pune în func-
ţiune cele 5 furnale de la U.F.H., care, dacă ar luc.ra din plin,
ar s•aUs.fa.ce nevoile tnt.regului aparat existent, furnizind Reşi­
ţei produsele pe care astăzi le importă, şi ar asigura buna dez-
voltare a altor indusrtrii.
Aceasta trebuie să fie prima etapă, şi cum pentru a o rea-
liz'a este nevoie în primul rînd de asi1gurarea mateniei prime
necesare, tot în această primă etapă se situează şi necesitatea
unei valorificări cît mai complete a zăcămintelor de cărbuni
din V·alea Jiului, oare formează un tot induostrial organ:i·c cu
zăcărmintele de minereu _de fier din Hunedoara. Şi aid, înainte
de a fi nevoie să se discute înfiinţarea de noi ·centre .de exp!oa-
Lare, pr.ima sarcină este ridicarea producţiei actuale, scăzută
astăzi J.a mai puţin de jumătate faţă de capacitatea normală,
aare este de ·circa 9.000 de tone pe zi.
O dată cu repu.nerea în funcţiune a U.F.H., rhdkarea !Pro-
ducţiei de cărbuni din Valea Jiului şi fo!osirea tuturor posibi-
lităţilor izvorîte din coordonarea efortului industrial din aceste

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 67

două centre, vor putea fi grup·ate în această regiune toate indus-

triile neceSaare unei v.alorificări cît mai productive a cărbunelui
şi minereurilor : fabricile de cocs metalurgic, laminoarele nece-
sare fabricării oţelurilor, industriile chimice anexe pentru pre-
lucnarea derivatelor cănbunelui etc.
Aci va trebui să se formeze, pe de altă parte, centrul de cap-
tare şi de distribuire .a gazelor rezult·ate din f,arbrioaţie, a căror
ener.gie va putea fi folosită liitît pe Joc, pentru nevone industriei
prqprii, oît şi pentru întreag:a regiune din jur, economisindu-se
Jastf.el consumul cărbunilor.
Prin dezvoltarea şi folosi.rea întregii cap.adtăţi ·de producţie
a U.F.H. şi a minelor de cărbuni din Valea Jiului şi din Banat,
Wl putea fi aiSigunată şi producţita maximă a "Uzinelor Reşiţa"
şi "Titan-Nadrag-Ca!.an", realizîndu-se astfel, prin aceste trei
mari industrii, condiţiile necesare dezvoltării industriale şi agri-
cole .a Romîniei.
Urmările realizării acestui pl,an vor influen~a întrea,g~a evo-
luţie 18. eoonomiei noastre. Este calea cea mtai sigură pentru
ref.a·cerea ţării noastre şi pentru ,a.sigurnr·ea ridicării ei.
Pentru rMliZ18.rea acestui p:18.n este nevoie, în primul rind,
de dr·a<gOISte pent.ru ţara noa·stră şi muncitorimea ei, de cinste
şi bună credinţă şi, mai 18.les, de hotănîre, energie şi foarte
multă muncă.
Tot ce reste activ, energic ·şi competent în ţara noastră tre-
buie chemat să contribuie la roolizaroo acestui pl.an de refa-
cere şi ridioare 18 ţării noast.re.
Partidului nost'l"u îi revine sarcin.a de a se .alinia ca un
singur om în vederM roolizării ;acestui scQp şi de 18 constitui
motorul acestei a•ctiuni, dreil8. numai cel c.a:-e nu doresc ridi-
oarea ţă.rii nu i s-e vor .alătura.
Aproape totalitatea problemelor economice care se ridică în
f.aţl8. noastră pentru viitor se Joogă de dezvoltarea industriei
grele.

www.cimec.ro
68 GH. GHEORGHIU-DEJ

Cele mai multe din aceste probleme ·au fost enunţate sau
schiţate în cadrul pl~anului ex.pus. Ne rămîne l(l·cum să le legăm
cu celelalte probleme care nu au fost disoeutate pînă acum.
In afară de dezvoltarea industriei grele, apar ca sarcini ime-
diate următoarele probleme în legătură cu întreprinderile de
stat şi de sub controlul statului :

Transporturlle

In sectorul căilor fenat·e, Sl(lrcinile oore se pun siÎnt mari şi

multiple. In primul rînd, e nevoie de restabiliii'ea parcu!ui [U-
lant, şi mai l(lles 1(1 parcului de locomotive, prin ridioorea p::-oduc-
ţiei atît la ateHerele C.F.R. cît şi în uzinele paorticu'la.re. Para-
lel cu repararea ·p~a.r·cului rulant I(IVI(Iril8.t, oa şi a celui care nece-
sită rep~aor~aţii curente, t::-ebuie reaJ.iZ~at programul de construcţii
noi de locomotLve şi Vl(lgoane pentru a ·crea un parc în stare
să LSatiosfi(I;Că necesităţile sporite l(lle transportului feroviar în
Romînia.
Pentru a putea readuce parcul de locomotive la numărul de
3.400 de bucăţi dinainte de război, ar t::-ebui executate încă 265
de locomotive.
Totuşi C.F.R. poote să LSe menţină încă un număr de ani cu
cele 3.135 de .locomotive cu cîte ~a •rămas în prezent în parc,
cu două condiţii :
1(1) să ref~a·că ut.ilajul exi•stent, ca să ~ajungă mai repede la

res~una.rea parcului actual ;

b) să asigure anual o cotă de reînnoire a •pl(lrcului actual
de locomotive de cir·ca 100 de locomotive pe an, prin elirninl(l-
rea pe această. cale a tipurilor învechite.
Aceste 100 de locomotirve 18.nu.:~l pot fi obţ.inute prin comenzi
date industriilor di1n ţaii'ă, realizi'nd astfel şi standardizarea
par•cului.
Parcul necesar de Vi8.,goane de marfă, ciLSterne şi călători
.este de cir.ca 85.000 de bucăţi. C.F.R. disiPune I(IZÎ numai de

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NAŢIONALI\. . 69

'56.000 de v,agoane. A·ceasta înseamnă că p·entru complet•are;a

parcului pînă Ia nevoile traficului ar trebui să achiziţionăm
29.000 de vagoane.
După C•apacitatea de astăzi la fabridlor, în 1946 se vor putea
.construi în ţară drca 2.500 de vagoane.
N-:am putea în nici un caz organiza un tr.ansport ferovi•ar
normal dacă nu vom reface Ia timp şi completa cu altele noi
.triajele, liniile, telecomunicaţiile, gările, atelierele, depourile, con-
.dudele, precum şi localurile de administraţie. Se impune de
asemenea repararea maşinilor-unelte avariate şi uzate şi înlocu-
irea lor, în limita posibilităţilor, cu altele noi.
Pentru 1946 sînt pr·evăzute !Să fie tenminl!te liniile Bucu-
reşti -Craiova, Tecuci - Făurei, Bumbeşti- Livezeni. Pentru
J946- 1947 se va termina linia Deva- Brad.
O s.ardnă din cele mai impo:-tante este dezvoltarea, il3 în-
tregul personal .al căilor fertate, ,a simţului de ,gospodărire şi de
răspundere pentru tot ce este propridatea C.F.R. şi ce este in-
teres 131 1acestei iootituţii. Nu este admi1sibilă situaţi,a, oare se
mai observă în unele centre feroviare, cînd averea instituţiei,
<leei a statului, este lăs.ată în părăsire, expusă intemperiilor şi
furturilor, în ti.mp ce în alte centre se simte lipsa acestui
'invenbar.
Parcul de locomotive şi v1a:goane trebuie folOISit din plin prin
reducerea [,a minimum a timpului de încărcări şi descărcări, .a
staţionării prin gări etc., prin introducerea a două sohimburi
pe locomotive, .prin sporirea tonajului.
Ţinem să reamintim că pentru normalizarea transporturi-
iar feroviare este ,absolută nevoie să fie în mod mdiool şi just
rezolvată problema producţiei de cărbuni, deoarece această pro-
blEmtă este strîns legată de realizarea progmmului de norma-
lizare ·a căilor ,fenate. In acest scop este nece513r oa minele de
cărbuni ale oocietăţii Petroşani - al cărei oopital este în majo-
ritate inamic - să treacă în administrarea C.F.R., principalul
consumator de cărbuni.
www.cimec.ro
 iO GH. GHCORGHIU-DEJ

Tn sectorul tr·anspo:-turi!or fluvi.ale şi maritime trebuie acor-

dat tot sprijinul noii societăţi sovieto-romîne de navigaţie
"Sovromtransport", care, prin numărul de vase ce posedă, de-
vine unul din principalii factori ai reorganizării transporturilor
noastre pe apă. (Aplauze.)
Pentru întărirea navigaţiei fluviale şi maritime romîne,
trebuie acordat un sprijin larg atît construirii de vase noi cît şi
ridicării la suprafaţă a vaselor scufundate, dintre care unele
sînt în stare foarte bună. ·
Mărirea parcului este necesară, deoarece în timpul războiului
o parte din vase au fost distruse, iar din cele maritime 30%
au fost vîndute, fiind surprinse de război în străinătate, i·ar
43,90% au fosr sechestnate de către Anglia şi S.U.A.
Pentru îmbunătăţir·ea tnan!Siporturilo;r ·aer.iene, ravem Srarcina
urgentă de ra reconst:-ui, •armen.aj!a şi moderniz·a aeroporturile
noastre distruse de nemţi. în retragere. Această sarcină guvernul
şi-a luat-o în cadrul convenţiei pentru înfiinţarea societăţii
sovieto-romîne de avia.ţie ciyilă "TARS", în scopul unei utili-
zăr.i cît m.ai bune ·a rnateriralului aeronautic cu care contribuie
Uniunea Sovietică la noua societate. Toate .aceste construcţii de
pe ·aerodromun c·ad în sarcina statului ro:mîn, deoarece &lnt şi
rămîn !Proprietatea lui. (Aplauze.)
Pentru reor;gmliz.area tranrspo;turilor rutiere, trebuie or:ga-
nimt în cel mai scurt timp un oficiu -centrralizator al trransportu-
cilor de racest f·el, !Pe J.îngă M.ini•sterul Comunicaţiilor şi ·al Lu-
crărilor Publke. Acest ofi.ciu v.a .avea ca sarcină rraţionaliz.a­
rea tr.ansporturi·lor rutiere în aşa fel ca să fie un complement
al celor feroviare, maritime şi fluvi!8le, deoarece tr.ansporturile·
pe şosele joacă un rol de prim ordin în economia ţării.
Ministerul Comunicaţiilor şi rai Lucrărilor Publice a întoc-
mit un pr<~gmm de refacere şi construcţie ra drumurilor în ordi-
nea ur.genţei lor.
Pentru ·anui viitor se prevede definitiv:are.a .a 225 km de şo­
sele, 3.000 m de poduri distruse, 100 km de pavaje semiperma-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 71

nente, îmbunătăţirea punctelor rele de pe drumurile pietruite pe

o reţea ,de 1.700 km etc. (Aplauze.)
Ca prog,~m de viitor mai îndepăr~t. ministerul îşi propune
să definitiveze o reţea de 5.535 km, inclusiv Ardealul de nord.
Pentru realizarea acestui prQgnam vom ~vea nevoie de un
număr de maşini speciale, dintre care o parte le putem confec-
ţiona în ţară, ia,r restul poate fi importat prin ·compensaţie din
străinătate.

Electrlficarea tirii
Nevoia de ~ se pune în v,aloare toate bogăţiile de resunse
energetice ale ţării pune însă şi o altă problemă, care trebuie
de asemenea să fie înscrisă printre sarcinile ce trebuie să fie
urmărite în vederea ridicării economice a ţării noastre, anume :
electrificarea ţării.
DUtpă părerea specilalişUlor noştri, cunsurile noastre de ~pă
permit construirea unor centre de producere a energ·iei elec-
trice oare să satiStfatCă în viitor nu numai nevoile ţării, oor -chiar
şi pe cele se dincolo de gmniţele noa,stre, putîndu-se furniz,a
curent electric pentru întrea,ga regiune a Blal·oanilor.
Prin crea,rea în ţară a unei reţele de aentnale h~droelectrice,
se v,a putea purcede la e!ectrdJi.oarea căilor ferate şi întrebuinţ,a­
rea masivă a energiei electrice în dezvoltarea tuturor industriilor
noastre. De asemenea, prin extinder·ea reţelei de curent elec-
tric se va putea introduce lumina şi forţa electrică pînă şi în cel
mai depărtat cătun al ţării, rididndu-·Ste astfel nivelul de viaţă
şi de ·cultură al plugărimii noastre.
Utilizînd acest nesecat izvor de energie - cărbunele alb -,
vom putea face economii considerabile în rezervele noastre de
petrol şi cărbune.
Pentru îndetplinirea ~cestei opere uriaşe de electDifioare a
ţăJrii, tehnicienii noştri au făcut de mult planuri, şi unele destu,l
de bune, dar p.înă la 23 August toate guvernele care s-au pe-

www.cimec.ro
72 GH. GH'EORGHIU-DEJ

rindat 113 cîrma ţării nu au ştiut şi nu au vrut să v,alorifke nid

munaa creatoare a specialiştilor noştri, nici nesecatele izvoare
de energie ale cărbunelui alb, ocupîndu-se numai de căpătuiala
lor şi a partizanilor politicii lor reacţionare.
P13rtidul nostru trebuie să înscrie printre cele mai de
seamă sarcini sprijinirea acţiunii pe care a început-o guvernul
de ra valorifica pentru pqpoor aceste nesfîrşite bogă:ţii ale ţării.
(Aplauze puternice.)

Intreprinderile cu partfclpa..e de capital inamic

şi cu capital de stat

O atenţie deosebită V1a trebui dată sectorului întreprinderi-

lor cu particip13re de oopitiCll inamic, puse sub ·adminiiStr:aţia sta-
tului în baz,a art. 8 ,al Convenţiei de 13rm~stiţiu.
Cum 13cest sector se admini•strează pe ră·spunder·ea int~g~ală
a st·atului, este necesară o ,acţiune imedi.ată, energică şi hotărîtă
pentru a se înlocui toţi administrl3torii incorecţi şi incapabili.
numiţi sub guvernările trecute, pentru a se proceda la verifi-
ciarea amănunţită a gestiunii lor şi ,a se păşi l,a stabili~ea tutu-
ror rărspunderilor şi recurpemrea tuturor pagube!or produse, pen-
tru oare rămine rărspunzător statul romîn, şi deci, în ultimă
·analiză, poporul rom:n.
O întărire a contmlului statului este ·absolut necesară şi Ira
întreprinderi!e în oore statul participă cu păr•ţi însemnate de
ca1pital, pentru a îndruma activitratea acesta~ întreprinderi în
s-copul întăririi sectorului economi·c dirij,at de stat. Acest lucru
este absolut necesar, deoarece există ·întreprinderi, cum sînt, de
exemplu, "Societratea nraţiooolă de gaz metan", "Creditul indus-
triral", "Astra vagoane" etc., în oare statul, deşi are majoritatea
capitalului S!8U o p,artidpra~e marsivă, totuşi nu are cuv1ntul ho-
tărîtor în conducere, - întreaga politică de producţie, p!rasa-
rnente .şi mai 1a!res beneficii ,fiind în mîna unor particulari, care
o duc adesea chi,ar împotrivra statului. S-au înregistrrat cazurj

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NAŢIONAL.!. 73

în oare astfel de întreprinderi au plătit taxa de •amnistie fiscală

pentru ,a acoperi evaziunile fisoale săVIirşite în dauna statului,
c.are le finanţează.

Productia Industrială

Trebuie să subliniem din capul locului că o d•ată cu cele

expuse mai sus, privind sectorul industri18.l de st;at, este ne·ce-
sar să depunem toate sforţările pentru mobilizarea tuturor
capacităţilor productive ale particularilor în scopul dezvoltării
ramurilor industr~ale existente şi creării 18.ltom noi. Iniţiativa
particulară trf!'buie stimulată şi interesată, a·si:gurindu-i-se posi-
bilitatea de creştere şi de cîştig echitabil. Toată cap·acitatea in-
dustrială a ţării, a .statului şi particulară, trebuie să formeze un
tot organic, în colaborare strînsă, pentru reconstrucţia ţării,
pentru înflorirea economiei romîneşti. (Aplauze.)
Pentru întreprinderile industriale particulare, de asemenea,
sardoo ooo mai importantă rămîne desăvînşirea acţiunii de tre-
cere a industriilor ,la producţia de pa•ce şi ridicarea producţiei.
Acea·stă trecere nu trebuie însă să fie lă•Siată nllliTIIai pe •seama ini-
ţiativelor private izolate. Noua producţie .a acestor întreprinderi
trebuie să fie îndrumată pe linia nevoilor esenţiale în legătură
cu refacerea economică a ţării, l})e bază de planuri întocmite.
pentru fieaare r·amură în parte şi ţinîndu-•se sooma 1atît de aapa-
cit•atea de producţie clt şi de felul şi mărimea nevoilor interne
şi a posibilităţilor .de import şi export existente.
Statul va trebui să îndrumeze distribui1rea materiilor prime,
să reglementeze preţurile de desfacere, să controleze circulaţia
mărfurilor şi să asigure orientarea creditelor necesare în
primul rînd spre mmurile de producţie oare interesează ref.ace-
rea ţării. '
Pe primul ,pJ,an de preocupare în ceoo ·Ce priveşte refacerea
şi completarea instalaţiilor existente şi ridicarea producţiei,
trebuie să fie puse :

www.cimec.ro
74 GH. GHEORGHIU-DEJ

-1ndustria metalurgică şi minieră, ·care trebuie dezvoltată

!Xmforrn planului de rirdicar·e a producţiei indUJstriale },a Hune-
doar:a, Valea Jiului, Reşiţ:a şi Tit:an-Nadrag-Gal;an. O :atenţie
deosebită trebuie dată in acest sector dezvoltării explorării şi
exploatării zăcămintelor de antimoniu, cupru, mercur, mangan,
aur, precum şi creării unor centre de exploatare a zăcămintelor
rle bauxită (aluminium) şi minereu de crom.
- Industria petroliferă. In a•cMJstă mmură este nevoie de
1ntensificarea exploatării şi a acţiunii de explorare pentru găsi­
rea şi punerea in exploatare :a noi surse de ţiţei, in scopul ridi-
cării produoţiei :aduale. lmportanţJa :a·cestei industrH este cu atit
mai mare, cu cît petrolul nu este numai un combustibil esen-
ţi,al pentru industrie, trarusporturi şi :agricultură, ci şi produsul
cel mai important pentru exportul nostru.
De~voltarea a·cestei mmuri indu,stri:ale tPOate f,i urmărită cu
attt mai hotărît cu cit există multe regiuni neexplorate încă,
i·ar industrLa petrolului in ţara noastră ~are astăzi asigurat spri-
jinul U.R.S.S. prin înfiinţarea societăţii "Sovrompetrol".
(Aplauze.)
- Industria materialelor de construcţii. Industriile lemnu-
lui, cimentului şi sticlei, prin refa•cerea bstal,aţiilor distruse şi
ridic;area producţiei actual·e, trebuie să fie :aduse in situaţi·a de
a contribui în mod •activ şi sati.sfădtor atît J,a refacerea distru-
gerilor ră,z,boiului dt şi },a asi.gunarea nevoilor curente şi de
export.
In acest scop atenţia trebuie îndreptată mai :ales în dire.oţi1a
măririi producţiei de lemn fa;sonat, şi în speci•al a cherestelei,
precum şi !Pentru crearea unei industrii de .prelucr·are a lemnu-
lui in produse fabricate ca : mobilă standard pentru muncitori
şi ţărani şi părţi din case-tip demontabile, care prezintă mari
posibilităţi pentru export.
- Industria textilă. In această ramură industrială sarcina
esenţi18lă este în prezent de a :asigura folosiroo întregii sale ca-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 75

•pacităţi de producţie în vederea utilizării enormelor cantită~i de

bumbac importate din U.R.S.S. (Aplauze.)
-- Industria alimentară. Sarcina esenţială -oare se pune in~
dustriei ·aHmentare este folosirea ei pentru o valorificare cît maf
bună a produselor agricole :atît prin r~dioaroo producţiei fabri-
cilor exi·stente cit şi prin crearea de noi industrii looa·le în cen-·
trele de piToducţie respective, şi în primul rînd pentru industria~
lizarea laptelui, fructelor, cărnii, peştelui şi Iegumelor.
O condiţie esenţi~ală pentru ri.dioarea producţiei industria1e
este nu nUJmai ex.i,stenţa mîinii de lucru, ci şi necesitatea oa
muncitorii să contribuie cu toţii în mod egal Ia efortul pen-
tru mărirea prodtH~ţiei, l{lrintr-o di•sciplină severă şi un control
reciproc. Producţia nu poate fi ridicată numai prin echipe de
şoc şi eroi a·i muncii.
In acea~Stă privinţă, p•artidul nostru t'ebuie :să îndrumeze
onganiw{iile Joc:ale în vederea ridicării gener18.le a mndamen-
tului muncii prin mobilizarea tuturor muncitorilor în jurul echi-
pe!or de şoc.
Normaliz,area regimului muncii nu este însă posibilă în
întregime fără asigurarea pentru muncitori a unui nivel de viaţă
în oare nevoile esenţiale aJ.e muncitorilor să fie Sl8.tisfăcute pr·in
inte111Siiicare:a acţiunii de asigurare a aprovizionării organizate
18. S18.lariaţilor şi .a illiCl•selor de consumatori în geneml. AceaiStă
ISiarcină tr.ebuie urmărită prin în~iinţare:a şi dezvoltarea coopera-
tivelor, p·recwn şi prin folosirea economatelor în limita posibi-
lităţilor. Scopul fiM! trebuie să fie înlocuirea econorootelor prin
coopemtive de aprovizionare, oare, avînd toate avantajele eco-
nomatelor, sînt în a.cel.arŞi timp lipsite de neajunsur.Ue acestom,
mai ales în ceea ·ce pri'Veşte problema procurării fondurilor
necesare.
Prin înlăturarea intermediarilor specul~anţi şi asigunarea ·a1pro~
vizionării direct de la producători, la preţuri mai ieftine decît
cele de pe piaţă, se obţine o mărire a puterii de cumpărare ·a
salariilor fără a se recurge Ioa ridicmea a~stora.

www.cimec.ro
7ti GH. GHEORGHIU-DEJ

b) SECTORUL AGRICOL

Jn sectorul agricol, prima sarcină care ni se pune este desă­

vîrşirea reformei ,a.gr.are. In af.ară -de măsur.ile luate de curînd
de Comisi1a de reformă agnară, oDg<aniZiaţiile partidului nostru,
împreună cu a!e F.N.D.-ului, trebuie să dea concursul l1a îndrep·
tarea tuturor greşelilor săvîrşite în aplicarea legii reformei
agrare. Totodată să înl~snească grăbirea împărţirii titlurilor de
proprieta1te plugarilor împroprietăriţi. (Aplauze puternice.)
A doua sarcină importantă este organizarea centrelor de
închiriere de maşini agricole, care să fie îndrumate şi contro-
late de stat printr-tHl organ centnal. Aceasiii măsură este .reali-
zabilă l"n cadrul unui plan care să ţină seama de inventarul agri-
col exi•stent şi de completarea lui prin comenzi date industriei
noastre na-ţionale şi prin import din străinătate.
A trei,a sarcină ·care se impune ·ag.rkulturii noastre este mă­
rirea producţi·ei prin îmbunătăţirea mijloacelor de prelucr1are a
pămîntului şi pr.in mărirea stipr:afeţelor de însămint,are cu
800.000 ha faţă de anul trecut.
Pentru a obţine marirea ISUipr·afeţei de cultură a ţării într-un
viitor cît mai apropiat, trebuie începute şi sprij-inite lucrări de
îmbunătăţiri funciare : !ndiguiri, drenaje, irigaţii etc. Printr-o
astfel de ~acţiune bine susţinută se pot dşti.g~a imense supnafeţe,
astăzi neproducti·ve.
· Inmulţirea numărului de vite exi·stente v1a contribui la îmbu-
nătăţirea condiţiilor de muncă a pămîntului, v,a ·ameHona a'Provi-
z:onarea populaţiei cu produse animale - carne, lapte, oot,
brînză etc. -, ri:di1oînd în ·acelaşi timp standardul de viaţă ,al
ţăranului.
O altă mare !Sarcină este înfiinţar•M şi dezvoltarea coopera-
tivelor săteşti, cu ajutorul cărom plug,arul poate :
1a) să se aprovizioneze cu produse industriale direct de la
producător prin coop-emtiv-e de aproviziooore, înlăturînd :astfel
pe :intepn~diar (aplauze puternice);

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 7'7

b) să valorifice şi să desf,ad produsele ·agricole prin coo·

perative de des:f acere.
Partidul nostru îşi mai ia ca sal'1cma SipriJ'lmrea luptei pe
oare o duce C.G.M. pentru sindiaalizarea muncitorilor ag::-lcoJ.i.
(Aplauze.)
De a·semenea trebuie dată o deosebită atenţie .pădurilor, avînd
în vedere marele rol pe oare ele îl joacă în economia ţării ,atît ca
element de IB.pănare a culturilor contra secetei, cît şi ca rezervor
însemnat de materie primă pentru industria forestieră, 18. ce!u-
Iozei şi a hîrtiei.
Trebuie sprijinită conservarea acestei bogăţii naturale prin-
tr-~n plan de exp!oota.re riB.ţioniB.lă, trebuie încur,a}ată împăduri­
rea terenurilor deg~radate, de coastă sau de pe albiile rîurilor,
salvînd totodată de Ia distrugere suprafeţe imense de teren.

c) COMERTUL EXTERIOR

Ca o urmare a sprijinului ce trebuie dat activităţii întreprin-

derilor industriale, a îndrumării distribuţiei materiilor prime şi a
producţiei, va trebui să se reglementeze în mod strict controlul
statului atîf in ceea ce priveşte importul şi exportul materiilor
prime cît şi al produselor fabricate.
Comerţul exterior trebuie să fie o parte compon~ntă în siste-
mul general de reglementare a economiei ţării.

d~ CREDITUL, FINANTELE PUBLICE, MONEDA

Sarcinile refacerii economice a ţării necesită importante ca·

pitaluri pentru finanţarea industriei şi agriculturii. Analiz~ situa,
tiei economice actuale ne dovedeşte că în ţara noastră există
numeroase capitaluri disponibile sau care nu au o întrebuinţare
productivă din punct de vedere economic. Trebuie organizată co·
lectarea acestor capitaluri prin instituţiile de credit, pentru a fi
puse în serviciul ref.acerii ţării, statul garantînd depozitele la
aceste instituţii.

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

Plasarea acestor capitaluri va trebui -îndrumată. de către stat

nu numai în legătură cu nevoile întreprinzătorului, ci şi pe baza
planurilor de finanţare generală, întocmite după necesitatea de
~ se întări sau dezvolta diferitele sectoare de producţie.
In această operă de finanţare, Banca naţională a Romîniei
trebuie să fie pirghia principală nu numai pentru acordarea de
credite de producţie, dar şi pentru controlul întrebuinţării ace-
stora, ca mandatară a statului.
O dată cu reorganizarea creditului este însă absolut necesar
să fie reorganizate şi finanţele publice prin modificarea siste-
mului fiscal în aşa fel încît sarcinile bugetare, care astăzi sînt
împlinite în cea mai mare parte pe calea impozitelor indirecte şi
taxelor de consumaţie, să fie trecute într-o măsură însemnată
asupra venitului, pe calea impozitelor directe, - cu excepţia im-
pozitului pe salarii, care astăzi este e~trem de ridicat. De aseme-
nea, va trebui stabilit pentru fiecare contribuabil un domiciliu
fiscal, la care să se centralizeze toate veniturile pe baza cărora
să se poată face impunerea. ·
Pe această cale se va realiza nu numai o aşezare mai dreaptă
şi mai democratică a sarcinilor fiscale, dar se va da posibilitate
statului să-şi creeze veniturile necesare echilibrării bugetului,
fără a trebui să apeleze la emisiunea B.N.R., oprindu-se astfel
procesul de inflaţie.
Pentru mărirea veniturilor statului va trebui stăvilită eva-
ziunea fiscală enormă, controlîndu-se temeinic atît producţia cît
şi circulaţi~ mărfurilor de la producător pînă la consumator.
Măsurile care trebuie luate în domeniul creditului şi al finan-
ţelor publice, combinate cu cele de reglementare şi îndrumare a
vieţii economice sub toate aspectele, precum şi ridicarea produc-
ţiei, sînt condiţiile fără de care nu se poate concepe şi nu se
poate realiza .stabilizarea monedei noastre. (Aplauze.)

*
* *
www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINŢA NATIONALA 79

Aşadar, tovarăşi, in faţa noastră, în vederea refacerii şi dez-

voltării ţării, se ridică următoarele sarcini principale :
l. Utilizarea capacităţii maxime a "Uzinelor de fier Hune-
doara" şi a minelor de cărbuni din Valea Jiului, precum şi a
,,Uzinelor Reşiţa" şi "Titan-Nadrag-Calan".
2. Grăbirea trecerii industriei de război la producţia de pace,
precum şi creşterea producţiei industriale în general.
3. Refacerea şi dezvoltarea sistemului nostru de transpor-
turi pe pămînt, pe apă şi in aer.
4. Electrificarea ţării şi construirea centralelor hidro şi ter-
moelectrice.
5. Desăvtrşirea reformei agrare ; organizarea şi dezvoltarea
staţiunilor ·de închiriere de tractoare şi maşini agricole, care vor
forma baza pentru mărirea productivităţii şi rentabilităţii agri-
culturii ; industrializarea produselor agricole şi buna lor valo.:
rificare.
6. Dezvoltarea cooperativelor la oraşe şi la sate şi asigurarea
unei aprovizionări normale a populaţiei.
7. Reorganizarea sistemului de credit prin indrumarea ope-
raţiilor bancare de către stat, în vederea asigurării mijloacelor
financiare necesare producţiei.
8. Reforma fiscală, care să asigure o mai dreaptă reparti-
zare a sarcinilor şi un echilibru bugetar ..
9. Partidul :nostru se preocupă şi trebuie să se preocupe de
învăţămînt. Problemele de bază ale învăţămîntului nostru sînt :
a) lichidarea analfabetismului ;
b) reorganizarea intregului învăţămînt, de la cel primar pînă
la universitate, pe baze democratice, ca să asigure un minim de
cunoştinţe gE)flerale pentru intregul tineret, formarea de tehnicieni
pentru nevoile industriei, ·agriculturii etc., iar pentru cei cu cali-
tăţi intelectuale deosebite posibilitatea de a urma studii supe~
rioare, fără a mai fi legaţi de lipsa mijloacelor materiale
(aplauze puternice) ;

www.cimec.ro
80 GH. GHEOROHIU-DEJ

c) formarea de cadre pentru învăţămîntul primar, mediu şi

superior, prim înfiinţarea de institute pedagogice în care să-şi
desăvîrşească pregătirea ;
d) democratizarea corpului didactic, prin înlăturarea tuturor
elementelor profasciste, reacţionare, care îndrumează formarea
tineretului pe calea urii de rasă, a şovinismului etc.
Lupfînd pentru realizarea acestor deziderate, putem asigura
poporului nostru condiţii de dezvoltare fireşti, putem face din
fiecare om un cetăţean conştient de drepturile şi obligaţiile lui,
şi în acelaşi timp, înarmîndu-1 cu un minimum de cunoştinţe
profesionale, îl vom face mai util atît lui cît şi societăţii.
1O. O atenţie deosebită trebuie dată problemei sănătăţii
publi·ce. (Aplauze.)
Este lucru ştiut că în special la ţară asistenta medicală este
aproape inexistentă, datorită atît tendinţei medicilor de a profesa
la oraşe, cît şi interesului slab din partea statului.
a) Trebuie să fie făcute ~nlesniri medicilor pentru a se aşeza
tn mediul rural şi, în acela-şi timp,
b) să se înfiinţe,ze cît mai multe dispensare la sate, dotate
cu materialul necesar combaterii mai ales a bolilor sociale.
Prin îndrumările şi ajutorul medicilor vom putea schimba
condiţiile de igienă - foarte relative astăzi - în care trăieşte
ţărănimea şi vom face să scadă procentul - foarte ridicat - al
mortalităţii infantile.

Tovarăşi,

Aceste sarcini principale stau tn faţa întregului popor şi

pentru realizarea lor este nevoie de mobilizarea şi activizarea
tuturor energiilor ţării noastre. Intreaga muncitorime, întreaga
ţărănime, întreaga intelectualitate, industriaşii, comercianţii, oa-
menii de f~nanţe, tot ce este cinstit şi patriot în această ţară
trebuie să se încadreze în marea operă de refacere economică a
ţării, în opera de valorificare a bogăţiilor imense pe care le po·

www.cimec.ro
 R-\PORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 81

sedă Romînia, în opera de ridicare a nivelului general de viaţă

.al întregului popor. ·
Dar coordonarea efortului general presupune şi un organism
-capabil să cuprindă variatele compartimente ale vieţii economice,
-capabil să mînuiască pîrghiile de comandă ale economiei tromî-
neşti, capabil să dea la timp soluţiile potrivite diverselor pro-
bleme care se pun şi să aibă şi autoritatea şi forţa necesară
pentru a le transpune în viaţă.
Acest organism există. El a fost creat de curînd, la propu-
nerea miniştrilor noştri comunişti di:n guvern. El este Consiliul
economic superior, organul suprem de coordonare a activităţii
<liverselor departamente economice, organ care va face cu putinţă
îndrumarea de către stat a tuturor sectoarelor economiei noastre.
l1ndrumarea t:conomiei noastre, înţeleasă pe plan larg de echili-
brare şi armonizare a diferitelor compartimente, pe baza unor
planuri stabilite în amănunt, îndrumarea •ceasta este cu putinţă
ţ;i trebuie realizată. Ea presupune tnsă şi un aparat de control
suplu şi eficace şi o organizare a admtnistraţiei de stat care să
corespundă noilor nevoi. Aceasta este iarăşi una din eroblemele
principale care se pun astăzi statului şi care va trebui rezolvată
,neîntirziat.

4. SARCINI POLITICE GENERALE

Pentru ref a cerea ţării şi crearea unei Romînii puternice şi

bogate, partidul nostru luptă pentru strîngerea laolaltă a tuturor
forţelor productive din ţară pentru realizarea următoarelor sarcini
politice generale :
l. Intărirea Frontului unic muncitoresc şi lupta pentru înfăp­
tuirea unităţii politice a clasei muncitoare. (Aplauze puternice.)
2. Intă~irea Frontului naţional .democrat. (Aplauze.)
3. Jntătrirea alianţei dintre muncitori, ţărani muncitori şi in-
telectuali. (Aplauze.)

www.cimec.ro
82 GH. GHEORGHIU-DEJ

.4. Jnfrăţirea dintre poporul romîn şi naţionalităţile conlocui-

toare. (Aplauze.)
5. Mobilizarea partidului ·În coopemre cu forţele democratice
•În ill!pta .pentru dştig13.rea bătăliei alegerilor. (Aplauze.)
6. Sa>rijinirea adivă a guvernului 1dr. Petru Groza. (Aplauze.)
7. Jntărirea prieteniei cu marele popor sovietic, cu popoarele
înconjurătoare ·Şi cu toate popoarele iubitoare de libertate.
(Aplauze puternice.)

5. SARCINI INTERNE DE PARTID

Pentru reuşita realizării sarcinilor politice generale, trebuie

să îndeplinim următoarele sarcini interne de partiq :

a) IN DOMENIUL MUNCII ORGANIZATORICE

1. Consolidarea organizaţiilor existente prinţr-o viaţă de

partid regwiată şi prin prelucrarea temeinică a liniei şi sarcinilor
de partid.
2. Lupta pentru lichidarea nepotrivirii dintre influenţa po-
litică şi situaţia organizatorică a partidului în vederea ridicării
sarcinilor organizatorice la nivelul rolului pe care partidul trebuie
să-1 aibă în aceste împrejurări.
3. Intărirea muncii organizatorice în rîndurile muncitorilor,
ţăranilor muncitori şi intelectualilor. Bătălie în sectorul ţărănesc.
Deosebită atenţie pentru atragerea femeilor în partid.
4. Control riguros şi ajutor continuu din partea organelor
de conducere privitor la îndeplinirea sarcinilor.
5. Ridicarea nivelului politic al cadrelor şi al întregului
partid.
6. Intărirea simţului de · răspundere colectivă şi individuală.
7. Organizarea muncii pe baza unui plan elaborat temeinic
în urma studierii situaţiei concrete şi pe baza angajamentelor

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 83

organizaţiei respective. Lupta pentru introducerea unei discipline

şia unui sistem în munca noastră.
8. Lupta împotriva pripelii şi grabei în luarea hotărîrilor.
Nici o hotărîre fără o chibzuire matură. Fiecare acţiune să fie
pregătită amănunţit şi minuţios.
9. Rezolvarea colectivă a problemelor ·de bază ale partidului.
10. Intă.rirea di,sciplinei de partid. Luptă fă·ră cruţ·are ţmpo­
triva curentului anarho-sindicalist şi devierilor sectariste.
ll. Jn~ărirea şi ascuţirea vigilenţei noa,stre ·şi a vi·gilenţei
maselor.
12. Metoda noastră de muncă să fie metoda convingerii.
13. Intărirea criticii şi autocritkii pentru analizarea şi lichi-
darea slăbiciunilor noastre. Imprimarea unui spirit sănătos critic
şi autocritic în toate organizaţiile noastre.
14. Jntă·rirea legăturilor cu ma,sele.

b) IN DOMENIUL MUNCII DE EDUCATIE POLITICĂ

l. Reorganizarea întregului învăţămînt de partid, dînd o

atenţie deosebită problemei naţionale, pe baza studiului temeinic
al marxism-leninismului.
2. Reorganizarea universităţii partidului pe termen de 6 luni,
cu un auditoriu permanent.
3. Organizarea şcolilor de cadre pe lîngă comitetele regionale
de partid, tot cu un auditoriu permanent. · ·
4. Jmbunătăţirea editurii de partid, intensificînd editarea ope-
relor clasicilor marxism-leninismului şi dînd o atenţie sporită
lucrărilor privitoare la ţara noastră.
5. Difuzarea largă a literaturii politice.
6. Imbunătăţirea conţinutului presei.
7. Tratarea regulată şi temeinică de către presa de partid
, a problemelor teoretice şi politice.
8. Organizarea unei reţele de corespondenţi permanenţi.
9. Organizarea de şcoli de cadre gazetăreşti.
www.cimec.ro
84 GH. GHEORGHIU-DEJ

Tovarăşi,

C.C. al P .C.R. supune discuţiei şi aprobării Conferinţei naţio­

nale raportul său asupra activităţii şi sarcinilor care stau în faţa
partidului. (Aplauze frenetice. Delegaţii ovaţionează pe raportor~
Strigăte: "Trăiască tovarăşul Gheorghiu-Dej! Trăiască Comi-
tetul Central! Trăiască Partidul Comunist Romîn !". Delegaţii,
în picioare, inionează "/ nternaţionala" .)
"Scînteia" nr. 357
din 20 octombrie 1945

www.cimec.ro
POZITIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÎN FATĂ
DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE
Expunere făcu.tă la şedinţa lărgită a C. c. al P. c. R.
Iulie 1946

Hotărîrile Conferinţei de la Paris cu privire la Transilvania

au dat o grea lovitură cercurilot reacţionare dinăuntru! şi din
afara ţării, confirmînd totodată justeţea liniei politice a Comite-
tului Central faţă de problema naţională.
Hotărîrea reprezentanţilor celor 4 mari puteri, declarînd nul
şi neavenit dictatul de la Viena, a restabilit vechea graniţă dintre
Romînia şi Ungaria, recunoscînd prin aceasta : ·
în primul rînd contribuţia poporului romîn la efortul alia-
tilor în lupta pentru zdrobirea definitivă a hitlerismului,
şi în al doilea rînd caracterul democrat al regimului instau-
rat la 6 Martie 1945, care a creat condiţii obiective pentru asigu-
rarea drepturilor depline şi liberei dezvoltări a naţionalităţilor
conlocuitoare în cadrul statului romîn.
Partidul nostru nu a fost surprins de hotărîrea luată la Paris.
Comitetul Central a făcut cunoscut opiniei publice dinăuntru! şi
din afara ţării punctul de vedere al partidului asupra Transilva-
niei, susţinînd că nu poate fi vorba nici măcar de valabilitatea
parţială a dictatului de la Viena.
In conferinţele care au avut loc între reprezentanţii marilor
puteri în legătură cu încheierea tratatelor de pace, reprezentanţii
Uniunii Sovietice au susţinut punctul de vedere al guvernului
romîn cu privire la Transilvania, bazîndu-se pe obligaţiile luate

www.cimec.ro
 GH. GHF.ORGHIU-DEJ

de statul romîn de a asigura naţionalităţilor conlocuitoare drep·

turi egale cu ale poporului romîn.
După cum era de prevăzut, cercurile revizioniste maghiare,
nemulţumite de hotărîrile de la Paris, au intensificat agitaţiile şi
propaganda lor, atit pe plan intern cît şi pe plan extern, împo-
triva deciziilor luate la Paris de reprezentanţii marilor puteri.
în frunte cu Uniunea Sovietică. O armată întreagă de avocaţi ai
revizionismului - oameni politici, diplomaţi şi scriitori - s-au
concentrat la Paris, Londra şi Washington, unde nădăjduiesc să
po;~tă găsi sprijin pentru teza revizuirii graniţelor dintre Romî-
nia şi Ungaria.
In susţinerea tezei lor, revizioniştii maghiari califică "poli-
tica romînească, atît ·cea dintre cele două războaie cît şi cea
de după 23 August, inclusiv politica guvernului Groza, drept an-
tidemocratică, făcută cu scop de oprimare, sărăcire, despuiere şi
deznaţionalizare a elementului maghiar din Transilvania". Ei
afirmă că "nu există nici o deosebire între politica de opresiune
şi de deznaţionalizare a guvernelor reacţionare din trecut şi poli-
tica guvernului de azi şi că populaţia maghiară din Transilvania,
în ciuda tuturor cuvintelor frumoase din articolele de ziar şi din
declaraţiile oficiale, nu are nici o garanţie privitoare la drepturile
ei democratice şi populare sub regimul actual". '
Incercarea revizioniştilor unguri de a confunda politica re-
gimurilor reacţionare din trecut cu politica guvernului Groza
este pe cît de neîntemeiată, pe atît de tendenţioasă. Netemeinicia
afirmaţiilor revizioniştilor maghiari constă tocmai în deosebirea
fundamentală dintre regimurile reacţionare din trecut şi regimuf
democrat instaurat în Romînia la 6 Martie 1945.
Intr-adevăr, sub regimurile reacţionare din trecut, pe lîngă
politica de oprimare, sărăcire şi despuiere a întregii populaţii din
Transilvania, populaţia maghiară era supusă unei politici siste-
matice de asuprire naţională, culturală şi religioasă. Ceea ce uită
însă să a~auge revizioniştii unguri este că această politică a reac-
ţiunii romîne, de exploatare şi de asuprire, a fost dusă cu compli-

www.cimec.ro
 POZIŢIA P.C.R. FAŢA DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE 87

citatea reacţionarilor maghiari din Romtnia, care stau azi in

fruntea agitaţiilor revizioniste din Ardeal şi lucrează mină in
mină cu reacţiunea romtnă. .
DeQpotrivă interesate in exploatarea sîngeroasă la care erau
supuşi muncitorii şi ţăranii unguri şi romtni, reactiunea maghiară
şi romtnă au dus o politică şovină şi de aţtţare la ură, pentru
a abate atenţia maselor populare din Ardeal de la revendicările
lor economice, sociale şi pqlitice.
Este un adevăr istoric că imperiul austro-ungar şi regimurile
reacţionare romtne şi maghiare sînt deopotrivă responsabile
pentru crearea artificială şi întreţinerea sistematică a urii şovine
şi a neînţelegerilor dintre romînii şi ungurii din Transilvania.
Această politică. a lăsat in mod incontestabil urme adinci in men-
talitatea şi starea de spirit a unei părţi însemnate a populaţiei
transilvănene, ceea ce folosesc şoviniştii romtni şi revizioniştii
maghiari.
In agitaţiile ·şi propaganda lor, revizioniştii unguri confundă
în mod tendenţios politica regimurilor reacţionare din trecut cu
politica regimului instaurat la 6 Martie. Ei trec sub tăcere faptul
că instaurarea regimului de la 6 Martie 1945 a fost rezultatul
luptei comune a poporului romîn şi a naţionalităţilor conlocui-
toare şi că pentru prima dată în istoria ţării noastre, şi in special
în istoria populaţiei romtne şi maghiare din Transilvania, reven-
dicările naţionalităţilor conlocuitoare au căpătat o soluţionare
democratică. Revizioniştii unguri generalizează în mod tenden-
ţios provocările iniţiate de partidele "istorice" împotriva popu-
laţiei maghiare şi le pun pe seama guvernului Groza şi a po-
liticii sale faţă de naţionalităţile conlocuitoare, pentru a justifica
pretenţiile lor teritoriale. Măsurile guvernului Groza de comba-
tere şi sancţionare a celor care propovăduiesc ura de rasă
şi şovinismul şi uneltesc împotriva democraţiei şi păcii sint
calificate de revizioniştii unguri drept simple " cuvinte fru-
moase".

www.cimec.ro
88 GH. GHEORGHIU-DEJ

Cu toaote greutăţile intimpinate in aplicarea programului de

guvernare preconizat de forţele democratice înainte de 6 Martie
1945, realizările guvenmlui Groza stau mărturie a concordanţei
depline dintre vorbele şi faptele sale atît în problemele generale
ale ţării cît şi în politica sa faţă de naţionalităţile conlocuitoare.
Datorită politicii democratice a guvernului Groza, populaţiei
maghiare din Transilvania i s-au acordat drepturi depline de a
folosi limba maternă în şcoli, în administraţie şi în faţa instan-
ţelor .judecătoreşti ;
de a avea şcoli primare, secundare şi universităţi recunos-
cute şi susţinute de stat ;
de a avea teatre, biblioteci şi instituţii culturale ;
de a participa în administraţiile publice ;
de a se organiza în vederea dezvoltării culturii şi tradiţiilor
ei naţionale.
Cu pămîntul confiscat de la moşierii romîni şi de la grofii
maghiari au fost împroprietăriţi atît ţăranii romîni cît şi ţăranii
unguri.
Regimul instaurat la 6 Martie 1945 a creat astfel condiţiile
obiective de dezvoltare şi propăşire economică, politică, socială
şi naţională atît pentru poporul romîn cît şi pentru naţionalită­
ţile conlocui toare.
Evident, regimul instaurat la 6 Martie 1945 nu a reuşit şi nu·
putea în cele 16 luni de existenţă să şteargă toate urmările poli-·
ticii de întreţinere a urii şovine ş-i de asuprill"e naţională, politică,.
socială şi economică, dusă în mod succesiv în Transilvania de
regii şi principii unguri, de regimul habsburgic şi horthist şi de
guvernele reacţionare romîne. Desigur că mai sînt încă multe de·
făcut. Ceea ce este însă important şi ceea ce nu înţeleg şi nu vor·
să înţeleagă revizioniştii unguri şi reacţionarii romîni este că,
politica inaugurată de guvernul Groza o dată cu venirea sa la
drma ţă-rii a pus o piatră de hotal!" între două epoci istorice, meînd
condiţiile obiective pentru lichidarea definitivă a urmelor trecu--

www.cimec.ro
 POZIŢIA P.C.R. FAŢA DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE 8~

tului de împilare la care a fost supusă populaţia din Transil-

vania.
Nesocotind drepturile şi libertăţile acordate naţionalităţilor
conlocuitoare de către guvernul dr. Petru Groza, revizioniştii un-
guri urmăresc nu apă-rarea intereselor economice, politice, so-
ciale şi naţionale ale populaţiei maghiare din Transilvania, ci
satisfacerea pretenţiilor teritoriale ale _reactiunii maghiare.
In propaganda şi agitaţia lor, revizioniştii unguri afirmă că
prin satisfacerea revendicărilor teritoriale ale Ungariei s-ar crea
o stare de echilibru, fiind înglobaţi în Ungaria un număr de ro-
mîni aproximativ egal cu numărul ungurilor ce ar rămîne în
Romînia. O astfel de punere a chestiunii este pe cît de nejustă.
pe atît de periculoasă. Nejustă, pentru că, departe de a rezolva
problema naţională, o complică şi mai mult. A admite punctul de
vedere al revizioniştilor unguri înseamnă a crea în mod artificial
o prablemă naţională în Ungaria. Este nejustă, pentru că nu ţine
seama de schimbările intervenite în viaţa politică a statului ro-
mîn, pentru că nu ţine seama de conjunctura politică internă
şi externă şi prin faptul că ia drept punct de plecare în rezolva-
rea problemei naţionale revizuiri de gr;aniţe, şi nu ,condiţiile de-
mocratice create de regimul instaurat la 6 Martie ·t945, care
permit libera dezvoltare atît a poporului romîn cît şi a naţio­
nalităţilor conlocuitoare.
Este periculoasă pentru că ar întări curentele şovine şi
revizioniste din Transilvania, alimentate atît de reacţiunea
romînă cît şi de reacţiunea maghiară. Satisfacerea pretenţiilor
teritoriale ale revizioniştilor unguri ar duce în mod inevitabil la
slăbirea regimului democrat instaurat la 6 Martie şi ar lovi
nu în reactiunea romînă, ci în cuceririle democratice atît ale po-
porului romîn cît şi ale naţionalităţilor conlocuitoare. Este peri-
culoasă, pentru că subminează unitatea de acţiune a 'Poporului ro-
mîn şi a naţionalităţilor conlocuitoare împotriva reactiunii şi ră­
măşiţelor fasciste şi tinde să menţină un permanent focar de
conflicte şi neînţelegeri între poporul rom în şi poporul maghiar.

www.cimec.ro
90 GH. GHEORGHIU-DEJ

Reacţiunea romma şi maghiară se întîlnesc în ura lor îm-

potriva democraţiei, împotriva cuceririlor democratice ale po-
porului romîn şi maghiar. Sforţarea lor comună tinde să tmpie-
elice procesul de democratizare şi de colaborare prietenească între
cele două popoare. Lovind în cuceririle democratice ale Romîniei,
şoviniştii romîni şi revizioniştii unguri întăresc atît poziţiile
reacţiunii romtne şi maghiare cît şi ale cercurilor reacţionare
străine împotriva frontului democraţiei, care luptă în toată lumea
pentru înfrăţirea între popoare şi pentru asigurarea unei păei
trainice.
Agenţii revizionismului se leagănă în iluzia că, s.prijinindu-1
pe Maniu şi clica sa împotriva guvernului Groza, ar putea
schimba regimul instaurat la 6 Martie, ar putea aduce la cîrma
ţării un guvern reacţionar, şi prin aceasta s-ar crea starea de
nesiguranţă la care se referă revizioniştii unguri în agitaţia şi
propaganda lor, în speranţa că astfel pretenţiile lor teritoriale
ar putea găsi un temei în faţa marilor aliaţi.
Deşi nu o afirmă public, reacţionarii romîni, la rîndul lor,
socotesc că pot fi sacrificate cîteva judeţe poftelor revizioniştilor
unguri pentru a compromite astfel regimul instaurat la 6 Martie
1945 şi politica guvernului Groza, pentru a submina autoritatea
şi încrederea de care guvernul Groza se bucură în faţa poporului
romîn.
Prin atitudinea lor plină de ură faţă de populaţia maghiară,
partidele "istorice", fiind iniţiatorii, organizatorii şi conducătorii
provocărilor şovine din Transilvania, contribuie la întreţinerea
campaniei revizioniste şi provoacă dezordini pentru a dovedi in-
capacitatea guvernului Groza de a pune în aplicare politica sa
faţă de naţionalităţile conlocuitoare. Astfel, conducătorii partide-
lor "istorice" speră că ar putea să slăbească prestigiul guvernului
Groza în faţa opiniei publice dinăuntru! şi din afara ţării, să
submineze regimul instaurat la 6 Martie 1945 şi să împiedice
înţelegerea şi colaborarea dintre poporul romîn şi poporul ma-
ghiar.

www.cimec.ro
 POZIŢIA P.C.R. FAŢA, DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE 9f

Comunitatea de interese a forţelor democrate romîneşti ~i a

populaţiei maghiare reiese şi din atitudinea partidelor "istorice·'
faţă de guvernul Groza în problema naţională. Astfel, unul din
ziarele lor pretinde că. "în Transilvania s-au acordat ungurilor
cele mai cutezătoare drepturi naţionale şi cele mai neaşteptate
libertăţi publice".
Intr-adevăr, drepturile şi libertăţile pe care le asigură regi-
mul instaurat la 6 Martie 1945 naţionalităţilor conlocuitoare sînt
"cutezătoare", pentru că noile forţe politice care conduc astăzi
destinele ţării sînt sincer ataşate ideii de colaborare frăţească cu
naţionalităţile conlocuitoare; ele sînt "neaşteptate", pentru că
răpesc reacţiunii posibilitatea de a folosi problema naţională ca
o diversiune politică pentru a lovi în cuceririle democratice ale
poporului romîn şi ale naţionalităţilor conlocuitoare. ,Ele mai
sînt "neaşteptate" şi pentru revizioniştii maghiari, reducîndu-le
posibilităţile de agitaţie împotriva regimului democratic din Ro-
mtnla.
Susţinînd aceste drepturi, partidul nostru luptă deopotrivă
contra revizionismului maghiar şi şovinismului romînesc, care
reprezintă două aspecte ale luptei reactiunii împotriva demo-
craţiei.
Comitetul Central al partidului nostru socoteşte că nu tn-
tîmplător asistăm în ultimul timp la o intensificare a campaniei
şovine a partidelor "istorice", tocmai într-un moment cînd ches-
tiunea graniţelor dintre Romînia şi Ungaria a fost definitiv
hotărîtă la Conferinţa de la Paris. Provocările şovine iniţiate, or-
ganizate şi conduse de către partidele "istorice" în diferite părţi
ale Transilvaniei, campania de aţîţare la ură întreţinută de presa
lor împotriva populaţiei maghiare numai la cîteva zile după hotă­
rîrea marilor aliaţi cu privire la Transilvania .au dat prilej revi-
zioniştilor unguri să-şi intensifice agitaţia şi propaganda lor,
sub pretextul "stării de nesiguranţă" în care trăieşte populaţia
maghiară sub regimul guvernului dr. Petru Groza.

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

A ţîţă riie şovine şi provocările organizate de partidele "is-

torice" împotriva populaţiei maghiare trebuie să fie considerate
-ca făcînd parte din planul lor de subminare a unităţii ·de luptă
a poporului romîn şi a naţionalităţilor conlocuitoare, de submi-
nare a tinerei democraţii din Romînia.
Partidele "istorice", ocupîndu-se în presa lor de drepturile
şi libertaţile acordate naţionalităţilor conlocuitoare de către gu-
vernul dr. Groza, încearcă să-şi acopere crimele săvîrşite asupra
populaţiei maghiare din Transilvania şi politica lor colonială de
asuprire naţională, economică şi politică a populaţiei maghiare
din timpul regimurilor reacţionare. Scoţînd în evidenţă crimele
săvîrşite de regimul horthist asupra populaţiei romtneşti, par-
tidele "istorice" nu suflă nici un cuvînt despre crimele săvirşite
de Antoneşti, cu complicitatea lor, în Ardealul de sud, nici despre
crimele săvîrşite la Aita Seacă, Aghireş şi în alte părţi de către
bandele înarmate ale lui Iuliu Maniu, crime datorită cărora
guvernul Uniunii Sovietice a fost nevoit să dispună evacuarea
administraţiei instalate de ele în Ardealul de nord.
Iar acum, după ce s-a făcut cunoscută hotărîrea de la Paris
cu privire la soarta Transilvaniei, partidele "istorice" au dezlăn­
ţuit în presa lor o campanie de mari proporţii, care urmăreşte să
creeze impresia că ele au contribuit cu ceva la acest succes al
democraţiei din ţara noastră.
Scribii partidelor "istorice" încearcă în mod grosolan să
mistifice poziţia principială a partidului nostru cu privire la pro-
blema naţională. Luînd visurile lor drept realitate, conducătorii
partidelor "istorice~· ajung la concluzia că declaraţiile făcute la
Cluj de către Lucreţiu Patraşcanu ar insemna o "schimbare tac-
tică" în politica Partidului Comunist Romîn faţă de problema
naţională. Dar cum visurile nu pot fi confundate cu realitatea -
deoarece nu a intervenit nimic nou care să fi determinat partidul
nostru să-şi "schimbe tactica" în problema naţională - condu-
cătorii partidelor "istorice" se mulţumesc şi cu mai puţin, cău-

www.cimec.ro
 POZIŢIA P.C.R FAŢA DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE gg:

Und frămîntări şi disensiuni în sînul conducerii partidului nos-

tru.
Asemenea frămîntări nu pot exista decît în capetele înfier-
bîntate ale conducătorilor partidelor "istorice".
In conducerea partidului nostru nu pot exista disensiuni,
deoarece conducătorii partidului nu reprezintă interese indivi-
d"uale sau de clică. Cei care îşi închipuie că în partidul nostru
pot exista disensiuni dau dovadă de o totală ignoranţă în ceea ce
priveşte caracterul şi metodele partidului nostru, care se deo-
sebeşte de a.Jte partide prin faptul că ori de cîte ori membrii noştri
de partid comit greşeli sau abateri de la linia partidului, acestea
sînt supuse focului criticii şi autocriticii deschise, avînd ca urmare
lămurirea membrilor de partid - şi a acelora care au greşit
- şi menţinerea indistructibilei unităţi politice, ideologice şi de
acţiune .a partidului nostru. Aceasta constituie tăria şi viabili-
tatea partidului nostru şi asigură superioritatea lui faţă de adver-
sarii săi politici.
Comitetul Central a fost unanim în aprecierea că Lucreţiu
Patraşcanu, în discursul său de la Cluj, unde a afirmat că după
1918 s-ar fi deschis întregii populaţii din _Transilvania, atît ro-
mînă cît şi maghiară, noi izvoare de viaţă şi noi căi de progres,
îndreptînd focul principal împotriva revizioni!Ştilor ungmi, nu
a accentuat răspunderea politică a partidelor "istorice" în între-
ţinerea urii şovine, în asuprirea naţională la care a fost supusă
în trecut populaţia maghiară din Transilvania şi în provocările
recente iniţiate şi organizate de către partidele "istorice".
In nici un caz partidul nostru nu poate să treacă sub tăcere
vinovăţia regimurilor "istorice" în aţîţările şovine şi crimele să­
vîrşite împotriva populaţiei maghiare, căci, dacă ar face aceasta,
nu ar privi problema naţională în mod obiectiv, sub toate aspec-
tele ei, 1nu ar fi credincios
•
liniei sale politice şi s-ar lăsa tîrît de
curentele şovine. Ceea ce deosebeşte tocmai partidul nostru de
partidele "istorice" în metoda de a trata problema naţională este
că partidul nostru nu ascunde politica de asuprire a regimurilor

www.cimec.ro
94 GH. GHEORGHIU-DEJ
.~----------------------------------------------

reacţionare faţă de populaţia maghiară, ci, dimpotrivă, o scoate

!n evi•denţă, o deZibra'Că de toată Jr:azeologia ei naţionalistă şi
o arată in adevărata ei lumină. Această abatere in discursul lui
Patraşcanu a dat prilej partidelor "istorice" să arunce răspun­
derea provocărilor şovine din Transilvania exclusiv asupra ele-
mentelor revizioniste maghiare ·şi să pretindă că în problema na-
ţională există unitate de vederi intre partidele democratice şi
partidele "istorice".
Conducătorii partidelor "istorice" caută să asocieze partidele
democratice la politica lor şovină, pentru a crea impresia în
opinia publică dinăuntru! şi din afara ţării că toate partidele,
fără deosebire, inclusiv partidul nostru, merg pe linia şovinis­
mului antimaghiar. Ei confundă în acelaşi timp cercurile revi-
zioniste cu masele populare maghiare, căutînd să prezinte lu-
crurile ca şi cum lupta s-ar da nu intre democraţie -şi reacţiune,
ci intre romini şi maghiari.
Nu există şi nu poate ~xista unitate de vederi intre guvernul
Groza şi partidele "istorice" in probleme de politică generală.
şi cu atît mai puţin în problema naţională. Deosebirea fundamen-
tală constă in aceea că partidele "istorice" stau pe poziţia asu-
pririi naţionale, pe cind .partidele democratice, in frunte cu par-
tidul nostru, consider.ă deplina egalitate in drepturi a naţionali­
tăţilor conlocuitoare drept una din condiţiile dezvoltării şi con-
solidării democraţiei însăşi.
Partidul nostru, deşi silit să lupte in condiţii de adîncă ile-
galitate, datorită regimurilor reacţionare din trecut, a fost tot-
deauna principala forţă care a combătut aceste regimuri şi
politica lor şovină reacţionară faţă de naţionalităţile conlocui-
toare.
"Călăuzit de principiul marxist că «Un popor nu poate fi li-
ber dacă asupreşte alte popoare»" - în opoziţie cu punctul de
vedere al partidelor "istorice" cu privire la· problema naţională
şi la politicB; lor faţă de naţionalităţile conlocuitoare - "Con-
gresul al V-lea a fixat ca o sarcină de bază a partidului lupta

www.cimec.ro
 POZITIA P.C.R. FATA DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE 95

impotriva asupririi naţionale, pentru egalitatea completă in drep-

turi .a naţionalităţilor conlocuitoare, din punct de vedere econo-
mic, politic şi cultural" 1•
In stabilirea sarcinii sale cu privire la rezolvarea problemei
naţionale, partidul nostru a luat ca punct de plecare in analiza
sa condiţiile istorice, economice şi politice concrete ale ţării
noastre, privite in dezvoltarea lor, in strînsă legătură. cu situaţia
politică internaţională. Credincios principiilor şi liniei sale poli-
tice generale, partidul nostru este azi forţa de căpetenie car_e
merge ,pe linia rezolvării problemei naţionale prin acordarea
de drepturi egale naţionalităţilor conlocuitoare, singura cale de
rezolvare a problemei naţionale in condiţiile concrete economice,
politke şi sociale ale ţării noastre.
Condiţiile create ca o urmare a evenimentelor de la 23 August
1944 şi mai cu seamă a schimbărilor intervenite o dată cu instau-
rarea regimului democrat la 6 Martie 1945 au îngăduit punerea
în aplicare a principiilor preconizate de partidul nostru cu privire
la drepturile şi libertăţile naţionalităţilor conlocuitoare.
Des~virşirea libertăţilor şi· asigurarea drepturilor depline ale
naţionalităţilor conlocuitoare sînt însă condiţionate de democra-
tizarea ţării, care a rămas şi pe mai departe sarcina principală
a partidului nostru.
Partidul nostru priveşte populaţia maghiară din Transilvania
ca o aliată a forţelor democrate împotriva reacţiunii, care a fost
şi este duşmanul principal al libertăţilor şi drepturilor cîştigate
de poporul romîn ,şi de naţionalităţile conlocuitoare.
Comitetul Central a constatat că agitaţiile şovine şi revizio-
niste din Transilvania, şi mai cu seamă din partea de nord
a Transilvaniei, nu au rămas fără ecou în sînul organizaţiilor
de partid.
Datorită pe de o parte influenţei curentelor şovine, iar pe d~
altă parte neînsuşirii temeinice a liniei· politice· trasate de Comi-
tetul Central, s-au produs o serie de manifestări nesănătoase

www.cimec.ro
'96 GH. OHEOROHIU.DEJ

şi de abateri de la principiile partidului nostru în problema rna-

ţională.
Unii tovarăşi maghiari se mărginesc la combaterea reac-
tiunii romîne, ·fără să combată cu aceeaşi tărie şovinismul şi
revizionismul maghiar, după cum unii tovarăşi romîni nu atacă
reactiunea romînă cu aceeaşi vigoare cu care atacă reactiunea
maghiară.
Acei tovarăşi romtni care iau atitudine numai, sau mai ac-
-<;entuat, împotriva reacţiunii maghiare nu privesc problema na-
ţională în mod obiectiv, nu văd comunitatea de interese a reac-
tiunii romîne şi maghiare împotriva democraţiei. Aceşti tova-
răşi suferă de influenţa curentelor şovine sau de rămăşiţele edu-
<Caţiei şovine pe care au căpătat-o în trecut.
Greşesc acei tovarăşi romîni care nu precizează că Transil-
vania a fost alipită Romîniei democrate. Ceea ·Ce trebuie tocmai
:Să asigure încrederea populaţiei maghiare faţă de statul romîn
.este faptul că ea trăieşte într-o Romînie democrată.
Greşesc şi acei tovarăşi maghiari care au primit cu amă­
răciune hotărîrea Conferinţei de la P.aris privitoare la. Transil-
vania, deoarece aceşti tovarăşi nu ţin seama de schimbările pro-
funde care deosebesc Romînia de azi de Romînia din trecut.
Regimul democratic din Romînia întinde o mînă frăţească
populaţiei maghiare şi o cheamă la luptă împotriva reactiunii,
pentru ridicarea nivelului de trai al întregului popor, pentru dez-
voltarea culturală, politkă, socială şi naţională atît a poporului
romîn cît şi a naţionalităţilor conlocuitoare.
Comitetul Central al partidului nostru consideră ca o slă­
biciune în activitatea organizaţiilor de partid din Transilvania
că nu au dus o muncă sistematică şi stăruitoare pentru înfră­
ţirea şi colaborarea dintre poporul romîn şi populaţia maghiară
şi, totodată, că ele nu au combătut cu sufident avint şi convin-
gere manifestările şovi,ne şi rnu au lămurit populaţia romînă şi
maghiară asupra conţinutului reacţionar al acestor manifestări.

www.cimec.ro
 POZITIA P.t!.R. FATA Of! CURENTELE ŞOVINE ~1 REVIZIONISTE 97

Cu toate că s-au luat măsuri organizatorice tmpotriva unor

membri de partid care au deviat de la linia partidului în proble-
ma naţională, ele au avut mai mult un caracter administrativ.
Organizaţiile noastre de partid nu au înţeles să-şi îndrepte toată
atenţia lor asupra influenţelor şovine care au pătruns în rîndu-
rile partidului, subapreciind pericolul pe care îl prezintă pentru
unitatea ideologică, politică şi de acţiune a partidului.
· Un exemplu tipic pentru a înţelege mai bine cum poate fi
slăbită unitatea de voinţă şi de acţiune a partidului îl constituie
cele petrecute la Cluj şi în alte părţi ale Transilvaniei cu ocazia
sărbătoririi zilei de 10 mai. Deşi dispoziţia unui organ superior
este obligatorie pentru membrii de partid, s-au găsit cu acest
prilej membri de partid care nu s-au conformat instrucţiunilor,
dînd astfel posibilitate reacţiunii romîne şi maghiare să pro-
voace dezordini.
Există membri de partid care nu sînt pătrunşi de convinge-
rea că nu poate fi combătut cu succes şovinismul şi revizionis-
mul dacă nu se combat cu toată hotărîrea şi nu se elimină
influenţele şovine şi reprezentanţii lor ce pătrund în partid. In-
suşi Comitetul Central nu şi-a concentrat suficient atenţia asu-
pra agitaţiilor şovine şi revizioniste din ultimele luni, pentru
ca, eliminînd influenţa lor din rîndurile partidului, să poată în-
druma întreaga forţă de izbire a organizaţiilor de partid din
Transilvania asupra focarelor şovine şi reacţionare .

.
• *
In condiţiile de azi, cînd reacţiunea îşi îndreaptă toate for-
ţele ei împotriva democraţiei, se cere convingerea profundă a
necesităţii de a înlătura orice neînţelegere din~ poporul ~romtn
şi naţionalităţile conlocuitoare, a necesităţii convieţuirii paşnice
şi bunei vecinătăţi dintre Romînia şi Ungaria.

www.cimec.ro
 Coli. GHEORGHIU~DEJ

Este nevoie, pe lungă această convingere profundă, de mult

tact în combaterea manifestărilor şovine, orice jignire a senti-
mentului naţional al populaţiei romîne sau maghiare fiind ~on­
trară liniei partidului nostru.
Tradiţiile democratice ale poporului maghiar şi romîn : răs­
coala de la Bobîl111a, răscoala lui Doja şi cea a lui Horia, Cloşca
Şi Crişan, •revoluţia din 1848 şi toate celelalte evenimente din
istorie care au legat, în lupta lor comună pentru libertate şi pen-
tru descătuşarea iobăgimii, poporul romîn şi maghiar, ca şi lup-
tele date de romînii şi ungurii din Transilvania împotriva fas-
cismului, trebuie să fie cultivate ,şi date .ca exemplu.
Comitetul Central atrage atenţia organizaţiilor de partid
asupra propagandei şi agitaţiei provocatoare iniţiate de parti-
dele "istorice", prin agenţii lor, în rîndurile populaţiei romîne
din Transilvania. Acum, după hotărîrile de la Paris, ei agită lo-·
zinca : "Afară cu U!llgurii, căci Ardealul este al nostru", promi-
ţînd populaţiei romtne proprietăţile şi avutul populaţiei ma-
ghiare.
Paralel cu munca de lămurire a populaţiei romîne şi ma-
ghiare din Transilvania asupra scopului urmărit de partidele
"istorice" în agitaţia şi propaganda lor şovină, întreag~ forţă
a organizaţiilor noastre de partid trebuie îndreptată împotriva
~elor care agită ~asemenea lozinci provocatoare. In acelaşi timp.
organizaţiile de partid sînt obligate să ajute organele de stat
la identificarea celor care răspîndesc ideea urii naţionale.
Comitetul Central atrage de asemenea atenţia asupra acelor
elemente din instituţiile şi administraţiile publice care manifestă
atitudini şovine sau revizioniste şi sprijină direct sau indirect
acţiunea de învrăjbire a populaţiei romîne şi maghiare. Acolo
unde se ivesc cazuri concrete, organizaţiile de partid sînt obli-
gate să ia atitudine şi să mobilizeze masele romîneşti şi ma-
ghiare împotriva-lor. Totodată, ele trebuie să aducă aceste cazuri
la cunoştinţa organelor superioare ale partidului, care la rîn-
dul lor să poată interveni pe lîngă organele de stat în vederea

www.cimec.ro
 POZIŢIA P.C.R. FAŢA DE CURENTELE ŞOVINE ŞI REVIZIONISTE 99

sancţionării, potrivit legilor în vigoare, a celor care se fac vino-

vaţi de asemenea acte.
Pentru a pune partidul în situaţia de a putea îndeplini cu
succes sarcinile de mai sus, trebuie descoperite la timp şi prelu-
crate temeinic devierile şovine în rindurile partidului, originea
şi conţinutul lor politic. Atunci cînd se va ajunge la convingerea
deplină că un membru al partidului nostru în mod conştient
alimentează spiritul şovin în sinul organizaţiilor de partid sau
calcă disciplina de fier a partidului, trebuie luate măsuri conform
statutului, mergind pînă la excludere. Trebuie folosită fiecare
ocazie nu numai pentru a combate manifestările in sine, ci şi
pentru a educa membrii de partid in spiritul concepţiilor care
stau la baza parţidului nostru .
.,&înteia" nr. 568
din 8 iulie 1946

www.cimec.ro
 PARTIDUL COMUNIST ROMÎN ÎN LUPTA
PENTRU DEMOCRATUAREA ŢĂRII
Raport informatto făcut la consjătuirea reprezentanţilor
unor partide comuniste care a aout loc tn Polonia
la sjtrşitul lunii 6eptembrie 1947

In urma actului din august 1944, Romînia, care fusese aliată

cu Germania hitleristă, a ieşit di'n ["ăzboi, a trecut de partea
coaliţiei antihitleriste şi a întors armele împotriva nemţilor.
Acesta a fost rezultatul ruperii fronhtlui hitlerist din Moldova de
către trupele sovietice, ceea ce a creat o stare de descompunere
şi panică în armata lui Antonescu şi în aparatul lui de stat. Deşi
în perioada participării Romîniei la război de partea Germaniei
hitleriste, lupta antihitleristă nu căpătase în ţara noastră un
caracter larg, totuşi rolul iniţiator în evenimentele din august
1944 I-au jucat forţel.e patriotice în frunte cu partidul nostru, care
organizase gărzi muncitoreşti înarmate şi a chemat masele mun-
citoare să se ridice împotriva regimului hitlerist-antonescian.

LUPTA PENTRU REGIMUL DEMOCRAT IN ROMîNJA

Partidul nostru a trebuit să înceapă din prima zi, în condiţii

grele, lupta pentru cucerirea unui regim democrat în Romînia.
Deşi în momentul ieşirii din războiul hitlerist partidul nostru
era puţin numeros, influenţa şi autoritatea lui erau mari. El a
trecut fără întîrziere la organizarea fortelor democratice în ţară.

www.cimec.ro
 P.C.R. IN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA ŢARII 101

Organizaţiile de partid au fost reorganizate. Au fost înfiinţate

sindicatele unite, care au crescut extrem de repede, devenind o
forţă importantă în viaţa publică. In momentul de faţă, sindica-
tele numără aproape 1.300.000 de membri, cuprinzînd majoritatea
covîrşitoare a salariaţilor. La organizarea sindicatelor a fost atras
.şi partidul social-democrat, cu care partidul nostru încheiase un
acord de front unic încă în mai 1944. Organizaţia ţărănimii mun-
citoare Frontul plugarilor, de sub conducerea lui Petru Groza,
s-a extins în toată ţara. De asemenea partidul nostru a iniţiat
înfiinţarea unui Front naţional democratic, cuprinzînd partidele
~i organizaţiile democratice (P.C.R., P.S.D., Frontul plugarilor
.şi altele).

Asumîndu-şi rolul de organizator al acţiunii unite a forţelor

democratice, partidul nostru a cucerit un imens prestigiu, orga-
nizînd în toată ţara, şi îndeosebi .Ja Buwreşti, un val de demons-
traţii populare puternice pentru a determina o grabnică demo-
cratizare a regimului. Guvernul 5--ănătescu, venit la putere după
23 August, era alcătuit îndeosebi din generali reacţionari, îndru-
ma ţi politiceşte de conducătorii reactiunii Maniu, Brătianu şi
alţii. Partidele comunist şi social-democrat nu erau reprezentate
în acest guvern decît de cîte un ministru fără portofoliu. Celelalte
parCde democr.atice nu erau de loc reprezentate. Masele populare,
conduse de către comunişti, au ieşit în stradă pentru a cere for-
marea unui guvern alcătuit din reprezentanţi ai partidelor poli-
tice. Partidul comunist a cerut realizarea reformei agrare, acor-
darea de largi libertăţi cetăţeneşti maselor populare, defascizarea
tării şi îndeosebi o participare efectivă la războiul antihitlerist,
alături de Uniunea Sovietică. In urma acţiunii noastre, un prim
succes a fost obţinut. Guvernul de generali a fost silit să cedeze
locul ·unui guvern alcătuit din reprezentanţii partidelor politice,
unde Partidul comunist a căpătat portofoliu! Justiţiei şi al Comu-
nicaţiilor, precum şi subsecretariatul de stat la Interne. Totuşi,
rolul preponderent în acest guvern continuau să-I joace partidele
rea·cţionare- P.N.Ţ. şi P.N.L. Dezvoltînd primul succes obţinut.

www.cimec.ro
i02 GH. GHEORGHIU-DEJ
--------------------------- --------------------
forţele democratice in frunte cu partidul nostru au intensificat
acţiunea de mobilizare a maselor largi la luptă pentru realizarea
reformelor cţrute. Am indr.eptat focul impotriva ministrului de
Interne, care lua. măsuri represive impotriva organizaţiilor mun-
citoreşti şi mişcărilor ţărăneşti. Un nou val de demonstraţii a
silit şi acest al doilea guvern să. plece. In cel de-al treilea guvern
poziţiile Frontului naţional democratic au fost simţitor întărite.
Partidele democratice au reuşit să-I impună in postul de vicepre-
şedinte al Consiliului pe d-rul Petru Groza, preşedintele Fron-
tului plugarilor. Dar cele două partide reacţionare - P.N.Ţ. şi
P.N.L. - şi-au păstrat şi in acest guvern rolul precumpănitor,
sabotînd aplicarea prevederilor armistiţiului cu U.R.S.S. şi corn-
bătînd cu indirjire cerinţele de realizare a reformelor democra-
tice. In fruntea guvernului a fost pus generalul Rădescu, strîns
legat de cercurile imperialiste anglo-americane.
O dată cu instaurarea acestui guvern, lupta noastră împotriva
dominaţiei reacţionare în guvern şi pentru reforme democratice
s-a ascuţit. Reactiunea trecuse la organizarea de atacuri făţişe
ale bandelor fasciste împotriva sediilor muncitoreşti şi fruntaşilor
muncitorimii. Rădescu a retras de pe front unităţi de infanterie
şi chiar de tancuri, concentrtndu-le la Bucureşti. S-a tras în
demonstranţii muncitori. In Transilvania s-au organizat pogro-
muri împotriva populaţiei maghiare.
Faţă de această situaţie, parfidul nostru a adoptat noi metode
de luptă. Ca răspuns la refuzul lui Rădescu de a inlocui pe pri-
marii şi prefecţii antonescieni, noi am dat cuvînt de ordine de a
se proceda la instalarea de noi prefecţi şi primari, desemnaţi de
populaţie, prin forţa maselor. Acest lucru a şi fost realizat in
numeroase judeţe, cu toate că organele lui Rădescu au recurs in
multe cazuri la arme. Faţă de sabotarea reformei agrare, care
fusese hotărîtă principial, Partidul comunist, împreună cu Fron-
tul plugarilor, îndeamnă· pe ţăranii fără pămînt şi cu pămînt
puţin să ocupe şi să împartă cu de la sine putere pămînturile
moşiereşti. Dînd ascultare acestui indemn, ţărănimea trece in

www.cimec.ro
 P.C.R. IN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA ŢARII 103

masă la realizarea pe teren a reformei agrare, pe baza normelor

stabilite în platforma elaborată de Frontul naţional democratic.
F.N.D. a dezlănţuit acţiunea de răsturnare a guvernului Rădescu,
intens susţinut atît de reactiunea anglo-americană, cît şi de parti-
dele reacţionare din ţară. Mari mişdri de stradă, care au culmi-
.nat cu demonstraţia din faţa palatului regal, care a durat aproape
24 de ore, au silit guvernul Rădescu să demisioneze. Rădescu s-a
refugiat Ia Misiunea ·engleză, iar mai tîrziu a fost transportat de
americani în străinătate, unde duce o acţiune împotriva Romîniei
democrate. In urma manifestaţiilor populare, regele a fost silit
să accepte formarea unui guvern de coaliţie a partidelor demo-
cratice, prezidat de d-rul Groza, fără participarea partidelor reac-
ţionare.

In noul guvern, venit Ia putere în ziua de 6 Martie 1945,

partidul nostru, precum şi celelalte partide din F.N.D. (Frontul
plugari lor, P.S.D., P.N.P. şi alţii), a cîştigat poziţii serioase.
Partidul comunist a primit Internele, Justiţia şi Comunicaţiile.
Noul guvern avea o bază mai largă decît F.N.D., cuprinzînd şi pe
Tătărăscu cu partidul său. Cu toate dificultăţile ce decurgeau din
prezenţa lor în guvern (acest partid încerca să ciuntească
reforma agrară, se apunea politicii financiare a forţelor demo-
cratice etc), în condiţiile date, lărgirea bazei politice a guvernului
constituia un factor pozitiv.
In răstimpul dintre venirea Ia putere a guvernului Groza şi
alegerile .parlamentare de Ia 19 t11oiem1brie 1946, am avut de luptat
cu dificultăţi economice extrem de mari. Economia ţării era în
stare de haos.
Am avut şi doi ani consecutivi de secetă. Cu ioate acestea în
perioada aceasta au fost traduse în viaţă numeroase reforme şi
măsuri care au constituit un mare pas înainte în procesul de
democratizare a Romîniei.
A fost terminată şi legiferată reforma agrară. 1.109.000 ha
au fost date în stăpînire l·a 918.000 de ţărani. Masele de ţărani
nevoiaşi, mobilizate de partidul nostru, în conlucrare cu Frontul

www.cimec.ro
 104 OH. OHEORGHIU-DEJ

plug.arilor, au partiCipat efectiv la traducerea în viaţă a refor-

mei sub conducerea comitetelor ţărăneşti de reformă agrară.
Un rol mare în realizarea reformei agrare I-au jucat echipele
de muncitori trimise în sate de partidul nostru şi de sindicate
pentru a ajuta ţărănimea să efectueze reforma agrară. Muncito-
rimea a dat de asemenea un mare ajutor ţărănimii muncitoare
în campania de însămînţări şi la repararea de unelte agricole.
Muncitorii multor întreprinderi au trimis în dar ţăranilor unelte
agricole, fabricate în orele libere.
Sprijinul acordat de proletariatul mobilizat de P .C.R. ţără­
nimii nevoiaşe a dus la consolidarea alianţei între muncitorime
şi ţărănimea muncitoare şi la întărirea rolului conducător al cla-
sei muncitoare.
In urma instaurării regimului democrat, .participarea Romîniei
la războiul antihitlerist a căpătat un caracter efectiv: 14 divizH
ale noastre au luptat pe front, alături de trupele sovietice.
In urma înlăturării guvernelor cu majoritate reacţionară, care
sabotau aplicarea clauzelor armistiţiului cu U.R.S.S. şi partici-
parea Romîniei la războiul antihitlerist, în politica externă a
Romîniei s-a produs o ·cotitură istorică în direcţia stabilirii rela-
ţiilor de prietenie cu Uniunea Sovietică.
Romînia democrată a căpătat posibilitatea de a se bucura de
sprijinul Uniunii Sovietice. In timpul guvernărilor reacţionare,
Guven'lul sovietic, drept răspuns la dezordinile provocate de
bandele fasciste în Transilvania, a ordonat retragerea autorităţi­
lor reacţionare romîne din Transilvania. A treia zi după instau-
rarea guvernului Groza, tovarăşul Stalin, ca răspuns la o scri-
soare a guvernului romîn, şi-a dat consimţămîntul ca în Transil-
vania să fie restabilită administraţia romînească.
S-a pus în aplicare o politică naţională democratică, bazată
pe egalitatea în drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare, creîn-
du-se condiţiile lichidării antagonismului secular dintre romîni
şi unguri în Ardeal. Guvernul nostru a condamnat deschis actul

www.cimec.ro
 P.C.R. TN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII 105

imperialist de răpire a Cadrilaterului de la Bulgaria în 1913, înlă­

turînd orice litigiu în relaţiile dintre Romînia şi Bulgaria.
Guvernul a trecut la defascizarea aparatului de stat. Au fost
judecaţi şi executaţi principalii criminali de război.
Aparatul Ministerului de Interne a fost complet reorganizat.
Cn organele Ministerului ele Interne au fost înlo::uite cadrele
vechi cu numeroase elemente democratice active, recrutate din
păturile muncitoare ale populaţiei.
Din armată au fost înlăturaţi numeroşi generali şi ofiţeri reac-
ţionari. S-a creat şi a fost trecut prin lege aparatul de educaţie
politică a armatei.
S-a făcut reforma electorală, prin ·care se des_fiinţa Senatul
şi se acorda dreptul de vot femeilor şi militarilor.
A început acţiunea de refacere economică. Indeosebi s-a reuşit
să se refacă căile de comunicaţie, care au avut mai mult de suferit
de pe urma distrugerilor provocate de război.
Partidul nostru a jucat rolul de iniţiator şi factorul cel mai
dinamic al acţiunii de ajutorare a regiunilor lovite de secetă. S-a
reuşit să se evite ravagiile foametei de mari proporţii.
In acest scop a fost creată o organizaţie specială, cu partiei-
parea organelor de stat şi a numeroase organizaţii de masă, în
care rolul conducător 1-a jucat partidul nostru. Indeosebi pentru
salvarea copiilor din regiunile infometata s-au făcut eforturi mari
cu rezultate pozitive.
Aceste reforme şi măsuri s-au tnfăptuit în condiţiile unei lupte
ascuţite între forţele democraţiei şi reacţiunea internă, activ
susţinută şi inspirată de cercurile reacţionare externe. ·
Sub influenţa acestora din urmă, curînd după venirea Ia
putere a guvernului Groza, regele a cerut guvernului să plece.
El a declarat că nu mai recunoaşte guvernul, a rupt cu acesta
toate relaţiile şi a refuzat să semneze legile şi decretele guvernu-
lui, pentru a le da caracterul de acte "neconstituţionale".
Jn această situaţie, guvernul Groza a guvernat timp de 5 luni,
continuînd a traduce în viaţă programul de prefaceri democratice.

www.cimec.ro
 1011 GH. GHEORGHIU-DF.J

Paralel cu aceasta, cercurile reacţionare anglo-americane au

încercat pe cale de presiune diplomatică să înlăture noul guvern
ca nereprezentativ şi să redea partidelor reacţionare locul condu-
cător în guvern. Datorită sprijinului energic al Guvernului sovie-
tic, reprezentanţii Angliei şi ai Statelor Unite ale Americii au
fost siliţi să accepte soluţia dată de acordul de la Moscova din
ianuarie 1946. Guvernul Groza a rămas la putere. Reacţiunea nu
a obţinut decît posibilitatea de a avea cîte un ministru fără porto-
foliu din fiecare din cele două partide reacţionare: P.N.Ţ. şi
P.N.L. Dar şi aceşti doi miniştri urmau să fie acceptaţi de
guvernul Groza.
După luarea acestei hotărîri, regele a reluat contactul cu
2"Uvernul democratic.
O nouă încercare de amestec direct în treburile interne ale
ţării noastre a fost făcută de guvernele Angliei şi Statelor Unite
ale Americii în preajma alegerilor, cînd au cerut revizuirea legii
electorale. Această cerinţă a fost categoric respinsă de guvernul
nostru.
La Conferinţa de pa,ce de la Paris, delegaţiile engleză şi ame-
ricană şi delegaţiile care lucrau din însărcinarea lor au căutat să
impună Romîniei condiţii foarte grele, care puneau în primejdie
independenţa noastră politică şi economică.
Graţie sprijinului delegaţiei sovietice, intenţiile lor nu au
putut fi realizate în întregime. Ei au reuşit .totuşi să includă în
tratatul de pace cu Romînia unele clauze grele, privind compen-
sarea pierderilor suferite de capitalul anglo-american în Romînia
în timpul războiului.
In interiorul ţării, rolul de focar principal al luptei duse de
reacţiune contra regimului democratic şi reformelor sale 1-a jucat
P.N.Ţ.
Partidele reacţionare au recurs în lupta lor împotriva noului
regim la metode extreme. Afară de o intensă propagandă
anticomunistă, antisovietică şi şovină, de lansarea unor zvonuri
provocatoare etc., partidele reacţionare au trecut la asasinate.

www.cimec.ro
 P.C.R. J:-J LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII 107

atacuri împotriva activiştilor de partid şi sindicali, împotriva pre-

şedinţilor comitetelor de reformă agrară etc. In noiembrie 1945
bandele fasciste au tras în muncitori, omorînd 9 oameni. A fost
descoperită o reţea întreagă de organizaţii fasciste subversive,
care plănuiau organizarea unei răscoale armate.
Impotriva acestei activităţi a partidelor reacţionare s-a făcut
uz de severe măsuri represive.
Am reuşit să zădărnicim încercările reacţiunii, atît a celei
interne cît şi a celei externe, de a provoca sciziunea în lagărul
guvernamental şi de a izola partidul nostru de aliaţii săi. Reac-
tiunea a mizat pe preşedintele. partidului social-democrat, Titei
Petrescu, care a luat pe faţă atitudine împotriva conlucrării între
P.S.D. şi P.C.R. şi a încheiat un acord secret cu partidele reac-
ţiu~ii. La Congresul P.S.D., din martie 1946, Titei Petrescu a
fo~t demascat şi exclus din rîndurile P.S.D.-ului. El a încercat
să creeze un partid social-democrat "independent", dar nu a fost
urmat decît de foarte puţini social-democraţi, din aripa de dreapta
a partidului. Frontul unic şi coaliţia guvernamentală au fost men-
ţinute, Titei Petrescu şi grupul lui au fost izolaţi, demascaţi ca
unelte directe ale reacţiunii.
Reacţiunea internă şi externă a făcut presiuni serioase şi asu-
pra partidului lui Tătărăscu. Un grup de fruntaşi ai acestui partid
a trecut la vechiul partid liberal reacţionar, pronunţîndu-se îm-
potriva participării P.N.L.-Tătărăscu în Blocul partidelor demo-
crate.
Dar încercările de a scinda guvernul nu au fost încununate de
succes. Faptul că masele muncitoare au acordat un sprijin activ
politicii noastre de luptă hotărîtă împotriva reactiunii, ne-a per-
mis să păstrăm stabilitatea politică şi să evităm orice criză de
guvern, în ciuda situaţiei economice grei~. In aprilie 1946, în
vederea alegerilor parlamentare, s-a format Blocul partidelor
democrate şi s-a hotărît ca toate partidele guvernamentale să
candideze pe liste unice în alegerile parlamentare.
La obţinerea acestor rezultate, o contribuţie extrem de p:re-

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

ţioasă a adus-o sprijinul de care ne-am bucurat din partea Statu-

lui sovietic. Afară de sprijinul diplomatic, care ne-a ferit de grave
imixtiuni ale imperialismului anglo-american în treburile noastre
interne, Guvernul sovietic a acceptat o serie de reduceri la obli-
gaţiile de armistiţiu ale Romîniei. De asemenea ajutoarele în
grîne ce ne-au fost acordate de U.R.S.S. ne-au permis să facem
faţă situaţiei grave ce se crease în regiunile lovite de secetă.
In aceste împrejurări, am intrat într-una din cele mai intense
campanii politice pe care le-a dus partidul nostru în aceşti trei
ani, campania pentru consolidarea regimului democratic prin
obţinerea victoriei care să ne de(} o serioasă majoritate în alege-
rile parlamentare.

u
TRANSFORMĂRILE DEMOCRATICE
DIN ŢARA NOASTRĂ
Victoria repurtată de partidele democratice în alegerile parla-
mentare din noiembrie 1946 a contribuit la intensificarea proce-
sului de dezvoltare democratică a Romîniei.
Ne-am prezentat în aceste alegeri în cadrul Blocului partide-
lor democrate, din care făceau parte P.C.R., P.S.D., P.N.L.-
Tătărăscu, Frontul plugarilor, P.N.P., P.N.Ţ.-Alexandrescu. Co-
laborarea noastră cu aceste partide în alegeri a purtat un caracter
principial. Noi am elaborat, iar celelalte partide au acceptat o
platformă-program a Blocului partidelor democrate, care schiţa
programul de acţiune guvernamentală în toate domeniile şi preco-
niza o serie de reforme importante- etatizarea B.N.R., democra-
tizarea sistemului fiscal, reforma justiţiei, reducerea stagiului
militar etc. In campania electorală am avut de dus o luptă îndîr-
jită împotriva partidelor reacţionare coalizate, susţinute pe iaţă
de anumiţi reprezentanţi ai Angliei şi ai Statelor Unite în
Rpmînia. Aceste partide mai păstrau o oarecare influenţă îndeo-
www.cimec.ro
 P.C.R. TN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA ŢARII 10!J

sebi printre păturile avute ale ţărănimii. Ele încercau să utilizeze

în avantajul lor situaţia materială extrem de grea a populaţiei.
Campania noastră electorală a cuprins mase foarte largi ale
populaţiei. Ani avut pe teren peste 20.000 de îndrumători. Toate
fe1rţele partidului nostru, alături de alte forţe democratice, au fost
m0bilizate pentru asigurarea victoriei îrr alegeri.
Succesul repurtat în alegeri a însemnat întărirea poziţiei
regimului democrat şi a guvernului. Blocul partidelor democrate,
în ciuda încercărilor din interiorul şi din afara ţării de a-1 des-
trăma, a fost menţinut. Campania electorală a arătat din nou
că forţa principală în ţara noastră este clasa muncitoare, aliată
cu ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea progresistă, sub con-
ducerea Partidului comunist. In noul parlament există o majori-
tate democratică stabilă. Şi în guvern poziţiile noastre s-au întă­
rit. La ministerele pe care le aveam pînă atunci s-a adăugat
Ministerul Industriei şi Comerţului, deţinut înainte de liberalii
lui Tătărăscu.
După alegeri, în faţa partidului şi a întregului popor s-a pus
problema trecerii la refacerea economică a ţării. Era necesar să
se ia măsuri r.adicale împotriva acţiunii de subminare a monedei,
dusă de cercurile capitaliste, de a curma inflaţia, de a scoate eco-
nomia din haosul în care se găsea.
Intr-o perioadă de timp relativ scurtă au fost adoptate o serie
de legi economice de mare însemnătate. A fost etatizat Institutul
de emisiune, B.N.R., care se afla pînă atunci în mîinile capitalului
brătienist. S-a votat legea de reorganizare a Ministerului Indus-
triei şi Comerţului, care extilndea sfera de activitate a acestui
minister. S-a votat legea Oficiilor industriale, constituite pe prin-
cipalele ramuri de producţie, care dau statului posibilitatea de a
îndruma şi controla activitatea industrială şi comercială a între-
prinderilor private. In iunie a. c. partidul nostru şi-a publicat pro-
punerile pentru îmbunătăţirea situaţiei economice şi financiare.
Aceste propuneri, care au fost însuşite de guvern, cuprind un pro-
gram de activitate industrială pe timp de 6 luni, în vederea atin-

www.cimec.ro
110 GH. GHEORGHIU-DEJ

gerii a circa 70% din nivelul producţiei din anul 1938. Propune-
rile au pus ca o sarcină de bază a guvernului şi a forţelor demo-
.cratice efectuarea reformei monetare şi a stabilizării.
O serie de legi democratice noi privesc sectorul agricol, unde
recolta bună a acestui an creează perspective îmbucurătoare pen-
tru întreaga noastră economie. S-a introdus predarea unei cote
obligatorii de grîne către stat pentru a asigura pîinea populaţiei
orăşeneşti. S-a votat legea circulaţiei bunurilor agricole, care
pune pied!ci concentrării de pămînturi ţărăneşti în mîinile chiabu-
rilor şi stabileşte dreptul de preemţiune al statului. Vînzările
făcute de ţăranii nevoiaşi sub imperiul foametei au fost anulate.
A fost desfiinţată una din rămăşiţele feudale în economia noastră
agrară, dijma. In vederea întăririi şi raţionalei exploatări a pro-
prietăţilor agricole ale statului (ferme de stat etc.), a fost înfiin-
ţată o instituţie specială - R.E.A.Z.I.M.
Concomitent cu aceste legi şi măsuri, care urmăresc întărirea
democraţiei noastre în domeniul economiei naţionale, am izbutit
să traducem în viaţă moi măsuri de democratizare a aparatului
de stat. Comprimările de funcţionari publici au dus la înlăturarea
din instituţiile de stat a unor elemente necinstite şi reacţionare.
In urma alegerilor s-au consolidat legăturile dintre partidul
nostru şi aliaţii săi cei mai apropiaţi. Bătălia alegerilor a fost
pentru clasa muncitoare şi Partidul comunist o bătălie pentru
aliaţi, îndeosebi pentru aliatul principal, ţărănimea muncitoare.
In această bătălie un rol mare îl are Frontul plugarilor. Pe
a!ocuri, în organele de conducere ale Fifontului plugarilor se infil-
traseră elemente chiabureşti, antimuncitoreşti şi anticomuniste.
După alegeri, conducerea Frontului plugarilor a hotărît înlătu­
rarea .din or,ganele de conducere ale Frontului plugarilor a ele-
mentelor chiabureşti şi transformarea F,rontului plug;arilor in
onganizaţia ţărănimii munci:toare.
In rezoluţia conducerii Frontului plugarilor se subliniază
necesitatea alianţei dintre proletariat şi ţărănimea muncitoare.
recunoscîndu-i-se proletariatului rolul de conducere, precum şi

www.cimec.ro
 F.C.R. TN Lt;PTA PENTRU DEMOCRATIZAREA ŢARII 111

necesitatea strînsei colaborări între P.C.R. şi Frontul plugarilor.

Un proces analog de democratizare a compoziţiei organelor
de conducere a avut loc şi la U.P.M., gruparea democratică a
ungurilor din Transilvania, care are 29 de deputati în parlament.
Activitatea în rîndurile tineretului a fost multă vreme unul
din sectoarele înapoiate ale muncii noastre. Anul acesta a fost
organizată Uniunea Tineretului Muncitoresc. In scurtă vreme
U.T.M. a devenit cea mai numeroasă şi influentă organizaţie de
tineret din ţară.
U.T.M.-ul, Tineretul plugăresc şi organizaţia democrată a
studenţimii joacă rolul preponderent în Federaţia Naţională a
Tineretului, care grupează toate organizaţiile de tineret din tară.
In domeniul muncii printre femei, Federaţia Democrată a
Femeilor grupează toate organizaţiile feminine din ţară. Cea
mai numeroasă şi mai influentă organizaţie feminină este Uniu-
nea femeilor antifasdste Romîne (U.F.A.R.).
In rîndurile intelectualilor, reactiunea are încă rădăcini puter-
nice. In universităţi au mai rămas mulţi profesori reacţionari.
Dar totodată printre intele~tuali capătă avînt curentul progre-
sist. Foarte mulţi intelectuali marcanţi, savanţi, scriitori, artişti,
au intrat în partidul nostru sau stau aproape de el.
Măsurile de întărire a poziţiilor democraţiei au fost puse în
practică în condiţiile unei mari ascuţiri a luptei duse împotriva
reacţi unii.
P.N.Ţ. şi-a intensificat acţiunea complotistă şi de provocare
a intervenţiei străine. Intr-un interviu cu un ziarist american,
Maniu a cerut deschis intervenţia armată împotriva guvernului
Groza. Un grup de principali fruntaşi ai P.N.Ţ. au încercat să
fugă în străinătate pentru a forma acolo un guvern de emigraţie.
Activitatea P.N.Ţ. constituia o piedică în dezvoltarea demo-
cratică a Romîniei. Existenţa acestei piedici nu mai putea fi tole-
rată. Recent, guvernul nostru a dizolvat P.N.Ţ. Mandatele depu-
taţilor P.N.Ţ. au fost anulate, iar parte din deputaţi şi conducă­
tori ai partidului au fost arestaţi. Procesul lui Maniu şi al corn-

www.cimec.ro
112 GH. GHEORGHIU-DEJ

plicilor sai va constitui o lovitură nu numai pentru reactiunea

~nternă, dar şi pentru cercurile reacţionare anglo-americane.
Desfiinţînd P.N.Ţ., regimul nostru democrat a dat o grea lovi-
tură politică părţii celei mai reacţionare şi agresive a marelui
-capital şi a moşierimii expropriate, al cărei exponent este P.N.Ţ.
In interiorul B.P.D., Partidul comunist şi celelalte partide
democratice au trebuit să lupte împotriva manifestărilor antide-
mocratice ale liberalilor lui Tătărăscu. Tătărăscu, judecind după
propriile sale manifestări, intenţionează să-şi transforme parti-
dul într-un centru de raliere a grupărilor burgheze duşmănoase
regimului democrat. !

Incercările sale de a manevra în interiorul blocului guverna-

mental, pentru a sparge unitatea forţelor democrate şi a izola par-
tidul nostru, n-au fost încununate de succes.
La Paris, cu ocazia Conferinţei de pace, Tătărăscu a luat în
mod deschis poziţie împotriva politicii interne şi externe a guver-
nului, căutînd să impună punctul său de vedere celorlalţi membri
ai delegaţiei trimise de guvern pentru a apăra interesele econo-
mice, politice şi naţionale ale popor~;~lui romîn.
După Conferinţa de pace, Tătărăscu şi-a intensificat activita-
tea înlăuntrul şi în afara Blocului guvernamental, concretizînd
poziţia partidului liberal, pe care-I prezidează, într-un "memoriu"
inspirat de aceleaşi cercuri care au obţinut îndepărtarea comu-
niştilor din guvern în Franţa şi Italia.
Acest "memoriu" lua apărarea duşmanilor regimului demo-
cratic şi cerea revizuirea întregii politici interne şi externe a
Romîniei.
Deşi "memoriul" era prezentat formal ca o bază de discuţie
in interiorul Blocului partidelor democrate, el era de fapt desti-
nat cercurilor reacţionare din ţară şi străinătate, pentru a le servi
drept armă împotriva guvernului şi statului ramin.
In august 1947 Tătărăscu a organizat la Craiova o întrunire
cu ocazia împlinirii a 4 ani de ctnd şi-a lansat scrisoarea circu-
lară către aderenţi. Este cazul să amintim că în această scrisoare

www.cimec.ro
 P.C.R. IN LUT•TA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII 113

Tătărăscu se abţinea de la atacuri la adresa nemţilor şi formula

o serie de lozinci demagogice. Scrisoarea aceasta era răspîndită
sub privirea binevoitoare a autorităţilor antonesciene. Luînd
cuvîntul la Craiova, Tătărăscu şi-a caracterizat punctul său de
vedere asupra politicii externe a Romîniei, în sensul că în timp ce
noi sîntem legaţi de Uniunea Sovietică prin situaţia noastră geo-
grafică, de puterile occidentale ne leagă îndelungate tradiţii şi
simpatii.
Astfel pare evident că relaţiile de colaborare cu grupul Tătă­
răscu se apropie de sfîrşit.
In lagărul guvernamental s-a petrecut o regrupare a forţelor
legate de o linie politică mai fermă.
Irn colaborarea noastră cu P.S.D. am avut de întîmpinat anu-
mite dificultăţi datorită poziţiei reacţionare, anticomuniste şi
antisovietice a elementelor de dreapta. Din vina acestora din
urmă, Frontul unic muncitoresc nu a funcţionat un timp oarecare.
Partidul comunist a deschis focul împotriva aripii drepte a parti-
dului social-democrat.
Pe de altă palft.e, într-o serie de centre ·industrqale muncitorii
social-democraţi au luat o atitudine energică împotriva dreptei.
Comitetul Central al P.S.D. a exclus din partid o serie de
conducători ai aripii drepte, iar doi dintre ei au fost destituiţi şi
din posturile pe care le ocupau în guvern.
Aceste măsuri au dus la întărirea frontului unic al comuni-
ştilor şi al social-democraţilor.
In alegerile sindicale care au avut loc recent în Romînia,
alegeri efectuate pe baza autonomiei sindicale, majoritatea mun-
citorilor au votat pentru comunişti, care se află pretutindeni în
fruntea luptei pentru ridicarea producţiei şi a activităţii obşteşti,
şi au cucerit popularitate şi autoritate în rîndurile maselor mun-
citoare.
Trebuie spus că, în ciuda tuturor dificultăţilor avute în rela-
ţiile cu P.S.D., ambele partide au activat de comun acord în toate
chestiunile hotărîtoare.

www.cimec.ro
114 GH. GHEORGHIU-DEJ

Acţiunea comună a celor două partide, P.C.R. şi P.S.D., fap-

tul că aripa dreaptă a social-democraţilor a fost demascată şi în
fine faptul că partidul nostru a fost iniţiatorul tuturor realizări­
lor -principale ale regimului democratic, au dus Ia formarea în
rindurile .P.S.D.-ului a unui puternic curent în favoarea unităţii
cu comuniştii. In urma succesului reformei monetare, acest
curent a crescut simţitor în sînul maselor social-democrate şi
în special printre muncitori.
Dorinţa de unitate a maselor muncitoare pune pe ordinea de
zi crearea Partidului unic muncitoresc.
Crearea partidului unic va fi precedată de o largă campanie
de lămurire ideologică. Realizarea unui partid muncitoresc unic.
întemeiat pe doctrina lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, va
aduce o şi mai ma.re întărire a rolului conducător al clasei mun-
citoare.
Lichidarea influenţei străine în mişcarea muncitorească va
fi uşurată. Va fi creată Romîniei, prin democraţie, una din pre-
misele dezvoltării Romîniei, prin democraţie populară, către so-
cialism.
Elaborăm un proiect de platformă pentru partidul muncito-
resc unic, platformă care va fi supusă unei discuţii publice.
O şi mai mare întărire a prestigiului de care se bucură par-
Udul nostru a fost determinată de reforma monetară. Această
reformă, care reprezintă un pas important făcut în drumul reali-
zării propunerilor P.C.R. în vederea refacerii economice a ţării,
a lovit puternic în capitalul speculativ, care a acumulat în peri-
oada inflaţiei C·îştiguri enorme.
Reforma monetară a dus Ia o simţitoare creştere a nivelului
de trai al salariaţilor.
E necesar să subliniem că această reformă a fost făcută fără
credite anglo-americane, în ciuda afirmaţiilor partidelor reacţio­
nare, inclusiv ale liberalilor lui Tătărăscu, că aceste credite con-
stituie o condiţie neapărat necesară pentru refacerea economică a
Romîniei.

www.cimec.ro
 F.C.R. IN LUI-TA PENTRU DEMOCRATIZAREA ŢARII 115

w
PENTRU DEZVOLTAREA DEMOCRATIEI NOI

In urma succesului reformei monetare şi a tntăririi presti-

giului şi influenţei partidului nostru, în faţa noastră se pun o
serie de noi sarcini politice şi economice.
Mai avem foarte mult de făcut. Sectorul de stat în industrie
:şi comerţ este slab. Productivitatea muncii şi nivelul producţiei
mai sînt scăzute. Aparatul administrativ n-a fost democratizat
.decît în parte.
Voi enumera cîteva sarcini la a căror îndeplinire pornim :
Ducerea la bun sfîrşit a operei de stabilizare, sporirea pro-
<iucţiei industriale, treptata ridicare a nivelului de trai al maselor
muncitoare prin scăderea preţurilor.
Intărirea şi lărgirea sectorului de stat în industrie.
Controlarea şi îndrumarea sectorului priyat prin oficiile in-
dustriale.
Frînarea b'eneficiilor excesive în sectorul privat prin măsuri
fiscale, politica de credite, control de stat, apli~area legii sabo-
tajului.
Concentra rea bancară, controlul asupra creditelor şi depune-
rilor prin B.N .R.
Inzestrarea ţărănimii, în primul rînd a celei împroprietărite,
cu unelte şi maşini agricole. Atenţie deosebită fermelor de stat.
Folosirea dreptului de preemţiune a statului pentru cumpărarea
pămînturilor. Lărgirea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de
producţie.
Dirijarea de către stat a comerţului exterior. Crearea maga-
zinelor de stat pentru comerţul interior. Extinderea cooperaţiei
de consum muncitoreşti.
Reforma administrativă.
Reforma justiţiei - asesori populari, de la judecătoriile de
ocol pînă la curţile de apel.

www.cimec.ro
li o GH. GHEORGHIU-DEJ

Reforma fiscală.
Democratizarea învăţămîntului.
Elaborarea unei noi constituţii, care să corespundă schimbă­
rilor petrecute.
O ultimă sarcină asupra căreia doresc să insist este aplica-
rea fermă a politicii noastre externe, şi mai ales întărirea rela-
ţiilor de prietenie cu ţările vecine democrate.
Politica rnoastră externă poartă un caracter nou. Aceasta rnu
mai este politica de dependenţă a Romîniei faţă de ţările impe-
rialiste. La baza politicii noastre stă prietenia cu Statul sovietic
socialist. Perspectiva încheierii unui tratat de asistenţă mutuală
cu U.R.S.S. este privită de poporul nostru ca garanţia indepen-
denţei şi suveranităţii noastre, ca un important aport la cauza
păcii.
Noi ducem o permanentă acţiune de ancorare în mase a dra-
gostei şi recunoştinţei pentru· Uniunea Sovietică. Asociaţia
romînă de strîngere a legăturilor cu ·Uniunea Sovietică
(A.R.L.U.S.) este una din cele mai numeroase şi active organi-
zaţii de masă din ţară.
In ceea ce priveşte relaţiile noastre cu ceilalţi vecini, dele-
gaţiile noastre guvernamentale au vizitat în ultimul timp Sofia,
Belgradul şi Praga, luînd în examinare problema strîngerii rela-
ţiilor noastre cu aceste ţări. Există bune perspective de intensifi-
care a relaţiilor comerciale şi culturale cu toţi vecinii noştri :
Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia.
Sarcini serioase stau în faţa noastră în domeniul muncii de
partid. Dintr-un partid cu cadre puţin numeroase, ne-am trans-
format în cel mai mare partid politic din ţară. P .C.R. numără
în prezent 710.000 de membri, dintre care 44% muncitori şi 39%
ţărani. In judeţele industriale, procentul de muncitori este de
60-78%.
Aceste cadre tinere atît de numeroase trebuie să fie educate

www.cimec.ro
 P.C.R. IN LUPTA PENTRU DEMOCRATIZAREA TARII 117

şi ridicate politiceşte. La noi funcţionează o reţea ramificată de

şcoli de diferite grade :
Şcoala superioară de partid (6 luni).
Şcoala centrală" de cadre (4 luni).
Şcoala centrală de gazetari (3 luni).
Şcoala centrală în limba maghiară.
Şcoala centrală pentru activiste.
Şcoala centrală pentru activiştii tineri.
21 de şcoli de cadre judeţene.
Avem aproape 32.000 de îndrumători, care capătă pregătirea
tn şcoli de scurtă durată, fără scoatere din producţie.
P.C.R. are în toată ţara o serie de ziare cotidiene şi săptă­
mînale. Ziarul central "Scînteia" este cel mai răspîndit ziar din
ţara noastră.
Partidul nostru desfăşoară o largă activitate editorială. S-au
editat multe lucrări ale clasicilor marxism-leninismului. In luna
august 194 7 a apărut pentru prima oară în traducere romînească
.,Capitalul". Apareîn mare tiraj literatura sovietică.
Partldul nostru este preocupat de intensificarea luptei împo-
triva influenţelor ideologice străine, şi îndeosebi împotriva influ-
enţei reacţionare a cercurilor imperialiste anglo-americane în
literatură, artă, cinematograf, radio, presă.
In activitatea noastră de palftid mai există lipsuri serioase,
ale căror rădăcini trebuie să fie căutate îndeosebi în nivelul ideo-
logic şi politic scăzut al cadrelor noastre. Sînt cazuri cînd ca-
drele noastre mijlocii şi de jos utilizează în munca lor metode
de comandă, ceea ce dăunează organizaţiilor noastre de partid.
O parte din activişti, chiar dintre cei ce au fost ridicaţi din
intreprinderi, s-au izolat de mase.
In unele regiuni, mai ales în Ardeal, nu au fost încă lichi-
date definitiv printre membrii de partid rămăşiţele şovine.
Avem organizaţii unde activiştii noştri au comis greşeli în
aplicarea tacticii de front unic. Au fost cazuri de ruptură a co-

www.cimec.ro
 GH. GHEOIWHIU-DEJ

laborării între comunişti şi social-democraţi pe chestiuni neprin-

cipiale.
In sfîrşit, trebuie constatat că. tn activitatea organizaţiilor
noastre de partid nu s-a înrădăcinat încă "în destulă măsură
metoda criticii şi autocriticii.
O sarcină centrală a organizaţiilor noastre de partid este
consolidarea organizatorică a influenţei crescute a partidului şi
totodată continuarea muncii începute pentru eliminarea din rîn-
durile P.C.R. a elementelor străine strecurate în partid. Aceasta
ne va ajuta să luptăm cu mai mult succes pentru lichidarea lip-
surilor care există in munca organizaţiilor noastre de partid.
Considerăm că in actuala etapă şi Rominia a intrat în pro-
cesul de construire a democraţiei populare. Intărirea partidului
şi a influenţei sale creează perspectiva unei desfăşurări mai
rapide a acestui proces.
Partidul nostru a primit cu adîncă satisfacţie iniţiativa tova-
răşilor noştri polonezi de a convoca o consfătuire a partidelor
comuniste. Noi salutăm propunerea de a găsi formele de perma-
nentizare a schimbului de experienţă şi coordonării acţiunilor
intre partidele comuniste, şi socotim că acest contact va fi de
mare ajutor în lupta noastră pentru cauza democraţiei şi a păcii.
"Scinteia" nr. /.010
din 3/ decembrie 1947

www.cimec.ro
CUVINTARE ROSTITĂ CU PRILEJUL INAPOIERU
DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMINE
DE.LA MOSCOVA
10 februarie 1948

Cetăţeni şi cetătene,

Tovarăşi şi tovarăşe,

Prin semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă

rnutuală cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, aducem
poporului nostru sentimentul consolidării stabilităţii poliiice a re-
gimului democraţiei noastre populare, o întărire a sentimentului
de încredere în forţele sale, în perspectivele deschise poporului
romîn prin adîncirea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre
Republica Populară Romînă şi uriaşa forţă economică, politică
şi militară care este Uniunea Sovietică.
Tratatul care a fost semnat la Moscova dă o lovitură pu-
ternică iluziilor nutrite de cercurile reacţionare din interiorul
şi din afara ţării noastre în posibilitatea reintoarcerii regimurilor
din trecut, cînd Romînia era un instrument pus în slujba inte-
reselor unor puteri imperialiste. străine de interesele popurului
rom în.
Prin semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă
mutuală, Republicii Populare Romîne îi sînt larg deschise pers-
pectivele dezvoltării vieţii economice şi politice.
Acest tratat este menit să prevină eventualitatea unor noi
agresiuni ce s-ar putea produce din partea Germaniei sau a celor
care s-ar alia cu dînsa şi ar al1)eninţa astfel independenţa şi su-
veranitatea noastriL

www.cimec.ro
120 GI-1. G!!EORGHIU-ftE.J

Acest tratat nu ameninţă pe nimeni, dar el ne face să pri-

vim cu încredere viitorul.
Partizanii împărţirii lumii în blocuri, politice sau militare,
cercurile imperialiste care întreţin atmosfera de nelinişte interna-
ţională şi focare de război, caută să aţîţe popoarele unul împo-
triva celuilalt. Forţele democraţiei, popoarele iubitoare de pace şi
libertate în frunte cu Uniunea Sovietică sînt în măsura nu numai
să prevină, dar să şi respingă orice încercare de ameninţare a
păcii şi securităţii.
Consecventă politicii sale externe, politicii staliniste, Uniu-
nea Republicilor Sovietice Socialiste a fost şi este partizana prie-
teniei între popoare şi a colaborării internaţionale, hotărîta să
sprijine popoarele doritoare de pace şi libertate în apărare<! in-
dependenţei şi suveranităţii lor.
In ciuda sforţărilor cercurilor imperialiste şi ţipetelor lor iste-
rice, în ciuda ameninţărilor venite din partea trusturilor, carte-
lurilor şi magnaţilor capitalismului mondial, U.R.S.S., sub stea-
gul lui Lenin şi al lui Stalin, merge înainte pe calea păcii şi în-
ţelegerii între popoare, pe calea prieteniei între popoare, pe calea
asigurării independenţei şi suveranităţii statelor doritoare de pace
şi libertate. (Aplauze şi ovaţii prelungite.)
Nici o forţă nu va putea să împiedice mersul puterilor păcii,
mersul popoarelor pe drumul libertăţii şi al păcii.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Fără săsubapreciem - departe de noi această greşeală

forţele reacţiunii mondiale şi tendinţele lor de reaprindere a
focarelor războinice, putem totuşi să spunem cu încredere cA
nimeni, nici o forţă nu va putea să împiedice mersul puterilor
păcii, mersul popoarelor pe drumul libertăţii şi al păcii.
Garanţia acestui mers neşovăitor înainte este U.R.S.S., care,
în împrejurări cînd ţara noastră î~i pierduse independenţa şi de-
venise o colonie a Germaniei hitleriste, ne-a dat tot ajutorul

www.cimec.ro
 CL'VINTARE LA INAPOIEREA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE 121

pentru a ne elibera şi a oferit poporului romîn posibilitatea de

a-şi lua soarta în propriile sale mîini şi de a-şi făuri regimul
care-i convin-e mai bine. (Aplauze puternice.)
Judecînd după manifestaţia voastră şi după cele care au avut
loc pe întregul parcurs al delegaţiei noastre spre Bucureşti, jude-
cînd după sentimentele majorităţii poporului Republicii noastre
Populare, regimul democraţiei populare este regimul politic care
îi convine poporului nosbru şi pe care-I va cansolida cu toate pu-
terile sale. -
Din convorbirile noastre cu reprezentanţii U.R.S.S., şi în
special cu Generalisimul Stalin, am desprins marea sa dragoste
şi prietenie 1pentru poporul nostru (aclama ţii puternice), inalta
sa consideraţie pentru calităţile, pentru aptitudinile, pentru pu-
terea de creaţie pe care le posedă pop()rul nostru şi pentru vii-
torul măreţ ce i s-a deschis prin înfăptuirea Republicii Populare
Romîne. (Aplauze puternice.)
Avem un popor harnic, care şi-a cîştigat prin jertfe şi luple
dreptul de a fi lfber, dreptul de a se bucura de roadele muncii sale.
Avem un popor a cărui maturitate politică creşte în fiecare zi pe
măsură ce forţele sale avansate îşi fac datoria să-i trezească con-
ştiinţa politică şi să-i întărească încrederea în forţele sale proprii,
în resursele naturale ale ţării noastre şi în posibilităţile de a crea
o ţară bogată şi frumoasă, cu un popor ridicat din punct de ve-
dere material şi cultural, un popor fericit.
Spre această fericire mergem cu toată hotărîrea, pentru că
sîntem 'convinşi -că vom ieşi vidorioşi. (Aplauze puternice.)
Vorbea d-1 ministru Traian Săvulescu în cuvîntarea sa în legă­
tură cu semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă
mutuală, arătînd că acesta este un scut al independenţei noastre
naţionale, .al suveianităţii statului romîn, un scut al păcii şi un
instrument al prieteniei între popoare, şi adăuga că !osii
Vissarionovici Stalin este străjerul păcii. Dar pentru ca acest
Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală să devină în-
tr-adevăr un scut al păcii, al independenţei noastre naţionale,

www.cimec.ro
122 GH. GHEORGHIU-DEJ

al suveranităţii statului romîn, este necesar ca intregul popor, cu

toate forţele .sale, •să-I _facă să deV~ină realitate, adică fiecare în
sectorul său de activitate - unii în fabrici şi uzine, pe şaniierele
reconstrucţiei, alţii în birourile instîtuţiilor de stat sau particu-
lare, ceilalţi pe ogoare sau in armată - să-şi dubleze şi să-şi tri-
pleze puterile lor de muncă.
Referindu-mă in această enumerare de preocupări la scumpa
noastră armată, cred că sînt în asentimentul colegilor mei din
guvern dacă reamintesc cu acest prilej contribuţia adusă de di-
viziile romîneşti, care au luptat alături de eroka Armată Sovie-
tică pentru zdrobirea hitlerismului.
Armata noastră trebuie şi poate să devină mîndria, fala ţării
noastre, o armată bine îmbrăcată şi bine întreţinută, cu rădăcini
adînci în popor, educată în spiritul democraţiei noastre populare,
pusă în slujba intereselor poporului muncitor de la oraşe şi sate,
în Jslujba apărării independenţei şi suveranităţii ţării noastre, •În
slujba R~publicii noastre Popuiare. (Aplauze prelungite.)
Permiteţi-mi, tovarăşi şi tovarăşe, să strig împreună cu dv.
din toată inima :
Trăiască prietenia şi colaborarea dintre poporul romîn şi
po.poar·ele Uniunii Sovietice! (Aplauze puternice.)
Trăiască marea şi puternica noastră prietenă, Uniunea Re-
publicilor SovieHce Socialiste! (Ovaţii.)
Trăiască marele 'Şi 'genialul conducător al IPO/Poarelor
U.R.S.S. şi prieten al poporului nostru, Generalisimul Stalin!
(Aplauze puternice şi aclamaţii.)
Trăiască R~publica Populară Rornînă! (Aplauze prelungite
şi aclamaţii.)

"Scinteia" nr. 1.044

din 13 februarie 1948

www.cimec.ro
RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL
LA CONGRESUL
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN
21 februarie /948

Tovarăşi şi tovarăşe,

Congresul nostru desăvîrşeşte ceea ce am realizat încă îna-

inte de congres în domeniul unificării politice şi organizatorice.
Crearea partidului unic al clasei muncitoare nu este o simplă
hotărîre, care abia urmează să fie tradusă în viaţă într-un viitor
mai mult sau mai puţin apropiat, deoarece noi venim la acest
congres cu organizaţii unice şi cu conduceri unice ale organiza-
ţiilor de partid.
Unitatea organizatorică pe care am înfăptuit-o în organiza.
ţiile noastre de partid de întreprinderi şi instituţii, de sector,
locale, de plasă şi judeţ, a izvorît în mod organic din unitatea
noastră de acţiune în cadrul Frontului unic muncitoresc, din ac·
ţlunea de lămurire ideologică şi din apropierea tovărăşească ce
s-a închegat în munca şi în lupta dusă în comun. In felul acesta
am izbutit să făurim o bază solidă, de nezdruncinat Partidului
Muncitoresc Romîn - unicul partid al clasei muncitoare - a
cărui realizare o vom consfinţi aci. Nu numai faptul in sine al
creării unui partid muncitoresc unic, dar şi felul în care s-a făcut
unificarea reprezintă o mare izbîndă a muncitorimii din
Romînia.
De aci înainte sîntem cu toţii membri ai aceluiaşi partid, iar
clasa muncitoare are un singur partid, avangarda sa marxist-
leninistă - Partidul Muncitoresc Romîn !

www.cimec.ro
124 GH. GHEORGHIU-DEJ

SITUATIA INTERNAŢIONALĂ

Imprejurările externe în momentul unificării politice, orga-

nizatorice şi ideologice a proletariatului din Romînia constituie
o confirmare categorică a aprecierii că în politica internaţională
există în prezent două tendinţe profund deosebite - tendinţa
imperialistă, antidemocratică, şi cea antiimperialistă, democra-
tică. In lunile ce s-au scurs s-a vădit şi mai mult deosebirea
profundă care există între ţările lagărului imperialist şi cele ale
lagărului democratic în tot ce priveşte organizarea postbelică
a lumii.
Intrucit forţa conducătoare a lagărului imperialist şi antide-
mocratic este imperialismul american, ale cărui interese şi sco-
puri determină politica lagărului imperialist, este util să rezu-
măm obiectivele urmărite în politica internaţională de cercurile
imperialiste americane.
Aceste cercuri urmăresc, în primul rînd, să cucerească domi-
naţia mondială, reducînd la situaţia de sateliţi ai Statelor Unite
toate statele mai slabe, inclusiv Anglia şi Franţa.
Lupta popoarelor pentru suveranitatea şi independenţa lor
constituie o piedică în calea transformării întregii lumi în moşia
bancherilor şi preşedinţilor de trusturi americane. Crearea de
baze militare, jefuirea diferitelor ţări pe cale de credite cămă­
tăreşti, înlăturarea din guverne a- forţelor politice credincioase
ideii de independenţă naţională, propaganda împotriva ideii de
suveranitate naţională, făcută de slugile imperialismului ameri-
can, de la Churchill Ia Bevin şi Blum - toate aceste mijloace
politice, economice, ideologice urmăresc acelaşi scop : de a des-
fiinţa suveranitatea altor state, pentru a avea pretutindeni "porţi
deschise" în faţa expansiunii imperialismului ·american.
Măreaţa putere socialistă, Uniunea Sovietică, precum şi
ţările democraţiei populare, care s-au smuls din cătuşele impe-
rialismului şi şi-au cucerit independenţa, reprezintă îndeosebi·

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 125

un obstacol de netrecut în calea expansiunii imperialiste a noi-

lor pretendenţi la dominaţia mondială.
Puternica mişcare muncitorească şi democratică din toate
ţările reprezintă o a treia piedică în calea cuceririi dominaţiei
mondiale de către imperialismul an1erican. De aceea imperialis-
mul american joacă rolul de instigator principal al înăbuşirii şi
înecării în sînge a mişcării democratice, îndeosebi a celei mun-
citoreşti.
Acestor obiective urmărite de expansioniştii şi aţîţătorii de
război imperialişti le slujeştefaimosul plan Marshall. Propagan-
diştii imp~rialişti declară că acesta ar fi un plan de ajutorare
a ţărilor europene. In realitate însă esenţa planului Marshalt
constă în organizarea unui bloc al statelor legate prin obliga-
ţiile lor faţă de Statele Unite. Prin acordarea de credite ameri-
cane, planul acesta urmăreşte ca statele europene să renunţe la
independenţa lor economică, iar apoi şi la cea politică.
Diferite ţări ne oferă destule exemple ale "binefacerilor" aju-
torului american. Ploaia de dolari nu a putut curma foametea.
şomajul şi înspăimîntătoarea mizerie a maselor populare din
Grecia. In Franţa "ajutorul" american paralizează ramuri întregi
ale industriei. Devalorizarea francului, întreprinsă din ordinul
bancherilor americani, transformă Franţa, după aprecierea tova-
răşilor noştri francezi, într-o sucursală a Wall Street-ului. In
Italia concurenţa produselor americane sileşte o serie de mari
întreprinderi ale ţă"rii să-şi închidă porţile sau să-şi restrîngă
simţitor producţia. Cît despre Anglia, oamenii de afaceri ame-
ricani obligă această ţară să le cumpere tutun pentru 123.000.000
de lire sterline, pe cînd valoarea utilajului minier ce va putea
fi importat din America nu atinge nici 2.000.000 de lire sterline_
In schimbul tuturor acestora, imperialismul american îşi ia
dreptul să dicteze compoziţia guvernelor şi regimul intern din
Franţa şi Italia, iar unul din reprezentantii americani oficiali
(ministrul de război, Forrestal) a declarat făţiş că ţările "aju-
tate" de Statele Unite vor trebui să le pună acestora la dispo-

www.cimec.ro
126 GH. GHEORGHIU-DEJ

ziţie baze militare şi chiar să subordoneze forţele lor armate

Ministerului de Război american.
Planul Marshall este un plan de subjugare economică şi
politică a ţărilor europene, de paralizare a industriei lor naţio­
nale şi de desfiinţare a suveranităţii lor.
Scindarea în două a Germaniei, pe care o săvîrşesc imperia-
liştii anglo-americani, este şi ea strîns legată de planul Mar-
shall, deoarece acest plan prevede transformarea Bizoniei şi
îndeosebi a Ruhr-ului în principala bază militară şi economică
a expansiunii imperialiste, intr-o bază de pregătire a unui nou
război. In timp ce milioane de muncitori din zonele .engleză şi
americană protestează prin greve şi demonstraţii împotriva foa-
metei, monopolurile americane acaparează industria din Ger-
mania şi construiesc, cu complicitatea naziştilor absolviţi de
pedeapsă, un avanpost imperialist în inima Europei.
Acum, după divizarea Germaniei, organizatorii lagărului
imperialist încearcă şi divizarea Europei. Fruntaşul laburist
Bevin a luat cuvîntul în parlamentul englez pentru a proclama
necesitatea înfiinţării unui bloc occidental, adică tocmai acel
bloc al statelor legate prin obligaţiile lor faţă de Statele Unite
ale Americii, despre care am vorbit mai sus. Lacheii europeni
ai marilor capitalişti americani vor să le uşureze acestora din
urmă sarcina de a stăpîni şi jefui ~emicoloniile lor europene.
Politica blocurilor militare şi politice este politica cercurilor
imperialiste, care vor să împingă omenirea într-un nou război.
De aceea acest plan al falsului socialist Bevin a fost salutat
cu entuziasm de toţi stîlpii reacţiunii internaţionale - Churchill,
Vandenberg, Dulles şi alţii.
Astfel arată în adevărata ei lumină linia politică a lagă­
rului imperialist şi antidemocratic, în frunte cu forţa sa condu-
cătoare - imperialismul american. Popoarele, maturizate în pro-
cesul războiului antihitlerist şi al luptei democratice, au învăţat
să descifreze adevăratele ţeluri ale celor care încearcă să dea

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CDITRAL LA CONGRESUL P.M.R. 127

popoarelor libere lecţii de democraţie,

iar în realitate visează
robirea naţională şi socialăa tuturor popoarelor.
Propag~da imperialistă încearcă adeseori să compare "blo-
cul occidental", proiectat de reactiunea anglo-americană, cu
tratatele şi acordurile încheiate între ţările democratice din cen-
trul şi răsăritul Europei şi să arunce asupra aces,tor din urmă
ţări vina pentru scindarea în două a Europei.
Tratatele încheiate între ţările democratice se bazează pc
ideea colaborării internaţionale, pe cînd blocul occidental se înte-
meiază pe ideea spargerii colaborării internaţionale. Tratatele
fncheiate între ţările democratice nu sînt îndreptate împotriva
nimănui, ci prevăd asistenţă mutuală între părţile contractante,
în eventualitatea repetării agresiunii din partea Germaniei sau
vreunei alte ţări ce i s-ar alătura Germaniei în scopuri agresive,
iar blocul occidental ascunde în realitate politica de hegemo-
nie mondială a imperialismului american şi englez şi este îndrep-
tat împotriva Uniunii Sovietice şi ţăr-ilor democraţiei noi, forţe
puse în slujba păcii şi a securităţii generale.
Tratatele dintre ţările democratice se bazează pe respec-
tarea scrupuloasă a suveranităţii şi intereselor fiecărei ţări şi
pe ajutorul reciproc între părţile contractante, pe cînd planul
blocului occidental urmăreşte aservirea mai multor ţări mari şi
mici de către un imperialism hrăpăreţ - imperialismul ameri-
can. In sfîrşit, tratatele între ţările democratice se bazează pe
respectarea obligaţiilor intE-rnaţionale în conformitate cu scopu ·
riie şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe cînd ideea
blocului occidental este legată de călcarea în picioare a obli-
gaţiilor şi acordurilor internaţionale.
Acestea sînt cele două concepţii asupra relaţiilor între
popoare - concepţia lagăruhii democratic, în frunte cu Uniu·
nea Sovietică, şi concepţia lagărul.ui antidemocratic, în frunte
cu cercurile imperialiste americane.
Pentru a intimida pe cei cu nervii slabi, propaganda impe·
rialistă caută să prezinte expansiunea imperialistă a Statelor

www.cimec.ro
128 GH. GHEORGHIU-DEJ

Unite ale Americii şi diverseie planuri şi manevre legate de ea

drept o manifestare a forţei imperialismului american.
Şi Ia noi în ţară rămăşiţele fasciste reacţionare caută prin
toate mijloacele ce le sînt accesibile să facă reclamă acestei
forţe, devenită singura speranţă a tuturor celor care îşi închi-
puie că după ziua de azi ar mai putea urma nu ziua de mîine,
ci ziua de ieri.
Acestora noi sîntem nevoiţi să le pricinuim o crudă deza-
măgire. Tonul ţipător al unor anumite discursuri nu poate
ascunde neliniştea de care sînt cuprinşi autorii lor în faţa vigoa-
rei crescînde a forţelor antiimperialiste, în faţa ascuţirii tutu-
ror contradicţiilor interne ale sistemului capitalist.
Priviţi tabloul lumii capitaliste. Mult lăudata democraţie
burgheză este în stare de total faliment. Ea nu a reuşit, aşa
cum visa clasa capitalistă, să inăbuşe flacăra luptei de clasă
şi să stabilească "pacea socială" intre exploatatori şi exploa-
taţi. Masele populare îşi dau tot mai limpede seama de ade-
văratul conţinut al democraţiei bun~heze ca o !formă 1a dicta-
turii burgheze. Văi urile sint aruncat~ de o parte. In ţările
clasice ale democraţiei parlamentare burgheze, ca Franţa, cele
mai elementare principii parlamentare sint călcate în picioare.
Jn numeroase ţări, poliţia, din ordinele unor miniştri ce-şi zic
socialişti şi democraţi, trage in muncitori cu un zel demn de
echipele S.S.
Pseudodemocraţii americani desfiinţează fără jenă pînă şi
libert~tea conştiinţei. Se adînceşte contrastul dintre situaţia
clasei dominante şi a celei asuprite. In timp ce numărul
şomerilor totali şi parţiali din Statele Unite se cifrează la mai
multe milioane, Truman a mărturisit că beneficiile nete ale
monopolurilor americane au atins in 194 7 cifra de 17 miliarde
de dolari, faţă de 12 1/ 2 miliarde in 1946.
Dar şi mai evident este falimentul sistemului economic capi-
talist. Pe cind ţările democraţiei noi îşi reconstruiesc in mod
planificat economia naţională şi aplică cu succes reforma mone-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 129

tară, economia ţărilor capitaliste este -cufundată în haos, iar

inflaţia a lovit direct în interesele oamenilor muncii nu numai
în Anglia, Franţa, Italia, dar chiar şi in Statele Unite.
In Statele Unite cresc stocurile de mărfuri ce putrezesc în
depozite a izbucnit un crah de bursă, se devalorizează dolarul.
Toate acestea prevestesc apropiata criză economică. Această criză
este aşteptată cu spaimă nu numai în Statele Unite, ci şi în
toate ţările legate economiceşte de acestea. Niciodată nu a fost
atît de vizibil ca acum că regimul capitalist este neputincios
de a soluţiona problemele vitale sociale şi economke ·Ce se pun
în faţa popoarelor, că el reprezintă o piedică gravă in calea
progresului omenirii, că este necesară înlocuirea· lui printr-o
orînduire socială superioară, orînduir.ea socia.listă.
După cel de-al doilea război mondial, pe arena internaţio­
•nală s-au pet~recut deplasări î•n .favoarea forţe:or democraţiei şi
socialismului. Mersul evenimentelor arată partidelor muncito-
reşti că dacă ele vor sta ferm pe poziţiile lor, dacă ele nu se
vor lăsa intimidate şi şantajate, dacă ele vor şti să se pună
în fruntea tuturor fo.rţelor ce sînt gata să apere onoarea şi
independenţa naţională, atunci planurile imperialiştilor sint sor-
tite eşecului.
Noi asistăm în momentul de f.aţă la un avint al luptei duse
de mişcarea muncitorească şi democratică de pretutindeni. Ma-
rile greve ale muncitorimii franceze şi italiene au constituit o
demonstrare a forţei combative a proletariatului din ambele ţări.
\
Forţele populare din ţările capitaliste opun o rezistenţă cres-
cîndă inrobitorilor americani şi guvernelor ce li s-au vîndut.
Datorită acestei rezistenţe, in prima etapă a bătăliei pentru
Europa imperialiştii americani nu au reuşit să atingă obiectivele
pe care le urmăreau.
Chiar in Statele Unite, in ciuda zgomotoaselor campanii
anticomuniste şi a barbarelor l!lăsuri . antimuncitoreşti şi an-
tidemocratice, forţele democraţiei se înmulţesc, se întăresc şi
capătă tot mai multă coeziune. In Anglia, ca răspuns la cam-

www.cimec.ro
 130 GH. GHEORGHIU-DEJ

pania anticomunistă a conducerii laburiste, muncitorii realeg

pe comunişti în fruntea· organelor sindicale. In Franţa, încer-
cările trădătorului Jouhaux de a sparge mişcarea sindicală au
dat greş.
Manevrele socialiştilor de dreapta şi ale altor agenţi ai
imperialismului din Statele Unite, Anglia şi Franţa de a sparge
Federaţia Sindicală Mondială sînt demascate şi înfierate de
masele muncitoreşti, care văd în Federaţia Sindicală Mondială
un puternic instrument de luptă al clasei muncitoare din întreaga
lume pentru interesele ei, pentru pacea generală, împotriva impe-
rialismului ş.i instigatorilor Ia un nou război.
In Grecia, nici avioanele şi tancurile engleze, nici dolarii
americani nu au putut frînge voinţa poporului grec de a-şi cu-
ceri libertatea. Armâta democratică controlează în prezent
aproape jumătate din teritoriul ţării. Cea mai mare parte a
poporului ·grec este strîns unită în jurul forţelor democratice
şi-şi manifestă nezdruncinata hotărîre de a se elibera de sub
jugul invadatorilor imperialişti.
In China, armata de eliberare naţională, condusă de tova-
răşul Mao Ţze-dun, a trecut la ofensivă aproape pe tot terito-
riul acestei imense ţări. Manciuria şi Nordul Chinei au fost
aproape complet eliberate. Lupte mari se dau nu numai în cen-
trul, dar şi în Sudul Chinei. Armatele populare se află în
nemijlocita apropiere a centrelor vitale ale Chinei. Străluci­
tele succese ale poporului chinez în lupta împotriya regimu-
lui antipopular al lui Cian Kai-şi dau un nou avînt luptei de eli-
berare a popoarelor coloniale din Asia.
·In Spania, cu toate spînzurătorile şi ocnele, eroicul popor
spaniol îşi intensifică lupta împotriva călăului Franca. Regimul
lui Franca este sprijinit de cercurile imperialiste din Statele
. Unite, Anglia şi Franţa, dar el este urît şi dispreţuit de popoarele
întregii lumi.
Un însemnat aport Ia întărirea lagărului democratic îl aduc
tările democraţiei noi. Asemenea evenimente ca naţionalizarea

www.cimec.ro
 RAPORTUL I'OL!TIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.It 131

industriei în Bulgaria, încheierea unei serii de tratate de prie-

tenie şi asistenţă mutuală între ţările de democraţie populară,
înlăturarea monarhiei în Romînia arată în mod· elocvent că în
timp ce lumea capitalistă este cuprinsă de puternice zguduiri
sociale şi economice, ţările democraţiei noi înaintează pe dru-
mul spre socialism, rezolvînd cu deplin succes problemele în
faţa cărora s-a dovedit complet neputincios sistemul capitalist
şi democraţia burgheză.
Un factor hotărîtor în raportul de forţe pe arena interna-
ţională îl constituie continua consolidare a forţei politice şi eco-
nomice a marelui stat socialist - Uniunea Sovietică.
Popoarele sovietice au repurtat în ultimele luni o mare vic-
torie : în octombrie 1947 nivelul producţiei industriale din
U.R.S.S. a atins pe cel dinainte de război. Reforma monetară
şi desfiinţarea raţionării produselor a fost o nouă demonstraţie
a covîrşitoarei superiorităţi a regimului socialist asupra celui
capitalist. La îndemnul muncitorilor din Leningrad, milioane de
muncitori sovietici îşi iau obligaţia de .a realiza planul de cinci
ani în patru ani. Prevederile primilor doi ani ai celui de-al patru-
lea plan cincinal au şi fost realizate cu deplin succes. Acţiunea
dusă în Consiliul Miniştrilor de Externe şi Ia O.N.U. de dele-
gaţii sovietici, călăpziţi de politica de pace stalinistă, a însem-
nat o serioasă lovitură dată instigatorilor de război şi o nouă
întărire a prestigiului internaţional al Uniunii Sovietice.
Acest bilanţ sumar al evenimentelor din ultimele luni arată
clar că raportul de forţe favorabil lagărului democratic nu este
un fenomen accidental, ci efectul unei legi a dezvoltării istorice.
TărLa l·agărului ,antiimperi·aHst şi slă1bkiune.a celui impe::ia-
list constau în aceea că lupta dintre aceste două lagăre are loc
în condiţiile continuei ascuţiri a crizei generale a capitalismului,
ale slăbirii forţelor capitalismului şi ale întăririi forţelor socia-
lismului şi democraţiei.
Reacţionarii americani şi-au asumat sarcina de salvare a
sistemului capitalist, care trosneşte din încheieturi. Dar impe-
www.cimec.ro
132 GH. GHEORGHIU-DEJ

riaHsmul este ultimul st~diu al capitalisanului. ImperilaHsrnul

este capitalismul in putrefacţie, in agonie, şi sfîrşitul său, cu
toate zvircolirile sale, este inevitabil.
Imperialiştii de dincolo de Ocean şi cei de mai aproape sint
secundaţi in sforţările lor de a salva capitalismul de vechii spe-
cialişti în domeniul 'încercărilor de această nafură - socialiştii
de dreapta : Attlee şi Bevin, Blum şi Ramadier, Saragat şi
Renner. Dar legile dezvoltării istorice sint mai puternice decit
gloanţele lui Ramadier şi Mach, decit zăngănitul de arme al lui
Bevin şi Attlee, decît încercările ridicole de falsificare a marxis-
mului făcute de trădătorul Leon Blum.
Eforturile unite ale imperialiştilor şi ale vătafilor lor- social-
democraţii de dreapta - de a izola partidele comuniste şi de
a le compromite in ochii poporului dau greş. In toate ţările lumii,
partidele comuniste, oricît de grele ar fi condiţiile în care acti-
vează, se află în fruntea luptei populare pentru libertate, împo-
triva exploatării capitaliste, împotriva jugului imperialist, pen-
tru o pace trainică.
Pe de altă parte, într-o serie de ţări are loc apropierea de
partidele comuniste a acelor social-democraţi care văd că refor-
mismul duce direct în braţele imperialismului. Hotărîrea Congre-
sului Partidului Socialist Italian de a se prezenta în alegeri pe
liste unice cu comuniştii, recenta hotărîre a Partidului Social-
Democrat Bulgar de a porni pe drumul unificării cu Partidul
Muncitoresc (Comunist) Bulgar, unitatea de acţiune între comu-
niştii şi socialiştii din Polonia şi Ungaria etc., - toate acestea
demonstrează o dată mai mult justetea drumului nostru.
Acestea sînt împrejurările internaţionale în care noi înfăp­
tuim 1în ·Romînia Parti·dul Muncitoresc Romţn ·ca 1pa:rtid unic al
·clasei muncitoare.
Analiza a•cestor 1funprejurări arată limpede că viitorul este
de partea forţelor democraţiei şi socialismului. Popoarele pun
la ordinea zilei transformarea socialistă a societăţii. Lagărul
imperialist nutreşte speranţa de a putea împiedica acest lucru prin

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 133

dezlănţuirea unui nou război mondial. Dar forţele muncitoreşti

şi democratice luptă cu hotărîre pentru salvgardarea păcii împo·
triva capitalismului generator de războaie.

u
REALIZĂRILE REGIMULUI DEMOCRATIC

Inainte de a trece la analizarea împrejurărilor interne în

care are loc realizarea Partidului Muncitoresc Romîn, daţi-mi
voie să aruncăm o privire asupra trecutului, pentru ca în lumina
transformărilor din ultima vreme să adîncim semnificaţia ett~·
pelor principale ale luptei duse de la 23 August încoace de
forţele noastre democratice.
Jn masa poporului nostru - muncitori, ostaşi, ţărani nevo·
iaşi, partea cea mai bună a intelectualităţii - răsturnarea dic·
taturii lui Antonescu a produs o răscolire profundă şi a stîrnit
un puternic avint de luptă. Datorită acestui lucru, noi am putut
avea· pe front după 23 August numeroase divizii, care şi-au
nP.monstrat combativitatea pe cîmpul războiului antihitlerist.
Aceasta n-a fost, fireşte, meritul lui .Mihai 1 şi nici al guver·
nului Sănătescu sau Rădescu, ci meritul forţelor democratice ale
ţării noastre, care, în ciuda piedicilor ce le puneau guvernele
reactionare şi sabotoare, au ştiut să imprime elan şi voinţă de
luptă atît trupelor noastre de pe front, cît şi maselor munci-
toare din spatele frontului.
Reacţiunea din ţara noastră a simţit curînd vigoarea aces-
tei voinţe de luptă a maselor muncitoare.
Schimbarea de la 6 Martie, hotărîtoare pentru soarta demo-
craţiei noastre, n-a fost obţinută prin pertractări, ci smulsă
prin luptă populară regelui şi reacţiunii grupate în jurul lui.
Acelaşi caracter de acţiune de luptă a forţelor populare 1-a
avut şi una din reformele fundamentale ale regimului nostru

www.cimec.ro
134 OH. GHEORGHIU-DEJ

democratic - reforma agrară. Să ne amintim că reforma agrară

a început să fie aplicată. pe teren cu mult inainte de legifera-
rea ei, in urma apelului către ţărani lansat de Partidul comu-
nist la Il februarie, de a trece cu de la sine putere la înfăp­
tuirea reformei agrare pe teren. In acelaşi timp, in diferite
părţi ale ţării masele populare au înlăturat prin luptă pe reac-
ţionarii din fruntea prefecturilor şi primăriilor, inlocuindu-i cu
elemente democratice. Guvernul de la 6 Martie s-a sprijinit în
acţiunea sa de realizare a reformei agrare pe activitatea comi-
tetelor ţărăneşti de reformă agrară, care au luptat impotriva
moşierimii şi tuturor celor ce căutau s-o salveze de lichidare_
23 August, 6 Martie, participarea la războiul antihitlerist.
reforma agrară, alegerile parlamentare, transformările petre-
cute în ţara noastră în a doua jumătate a anului ce s-a scurs
sînt verigi ale unui şi aceluiaşi lanţ, etape di.ferite ale aceluiaşi
proces de făurire prin lupta poporului .muncitor a unui regim
de democraţie popula~ră în ţara noastră.
Rezultatul acestui proces este Republica Populară Romînă !
Noua Constituţie pe care o va căpăta in curînd Republica
noastră Populară - Constituţia unui regim născut şi închegat
în luptă - va trebui să consemneze că puterea populară in
tara noastră a fost cucerită în urma luptei duse împotriva
fascismului, reacţiunii şi imperialismului, de muncitorimea
aliată cu ţărănimea muncitoare, precum şi cu intelectualitatea
inaintati=i.

Tovarăşi şi tov,arăşe,

Perioada de pregătire a partidului muncitoresc unic a fost

:leosebit de bogată în evenimente, care au avut adînci urmări
in viaţa noastră de stat. Aceasta nu este, desigur, o simplă
~oincidenţă. Tocmai pentru că transformările interne pun sar-
~ini noi in faţa proletariatului, în calitatea lui de forţă condu-
~ătoa'!"e a democraţiei din tara noastră, a fost nevoie să se gră-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 135

bească făurirea acestei admirabile arme de luptă a clasei mun-

citoare, care este Partidul Muncitoresc Romîn.
Transformările la care mă refer se plasează în scurta
perioadă de 7 luni: iulie 1947-ianuarie 1948. Ajunge să com-
parăm situaţia politică şi economică de acum 7 luni cu cea pe
care o avem astăzi, pentru a ne da seama că în acest răstimp
atît de scurt ţara noastră a săvîrşit în evoluţia ei ceea ce e
denumit în teoria marxistă un salt calitativ . .Momentul de coti-
tură I-au constituit propunerile Partidului Comunist Romîn pen-
tru îmbunătăţirea situaţiei economice şi financiare a ţării, şi
îndeosebi reforma monetară.
In pofida tuturor scepticilor, răuvoitorilor şi clevetitorilor,
în pofida sabotajului şi acţiunii de subminare a monedei noastre
naţionale din partea duşmanilor regimului democratic, dinăun­
tru şi din afară, am izbutit să realizăm reforma monetară, sii
punem capăt haosului monetar, să curmăm inflaţia, să dăm sta-
bilitate preţurilor. Această reformă noi am înfăptuit-o fără îm-
prumuturi externe, fără ştirbirea independenţei economice a ţării,
în deplin contrast cu reformele monetare efectuate de regimu-
rile reacţionare.
Am reuşit să obţinem schimbări în situaţia industriei. Cu
toate piedicile de care ne izbim din partea multor întreprinză­
tori, volumul producţiei noastre industriale creşte şi se apropie
de nivelul anului 1938. Bugetul statului a fost echilibrat. Acea-
sta în timp ce în ţările conduse de cozile de topor ale imperia-
liştilor economia se cufundă tot mai mult în marasm.
Lichidarea complotului organizat de conducerea fostului
partid naţional-ţărănesc a reprezentat, din punctul de vedere al
însemnătăţii sale pentru dezvoltarea democraţiei populare în
Romînia, un mare succes al regimului democratic.
Luaţi materialele procesului complotiştilor. Aceste maLe-
riale au arătat întregii lumi în ce cioacă a trădării de ţară s-au
bălăcit acei pe care oficinele reacţionare străine încearcă să-i
prezinte drept "democraţi" şi "patrioţi".

www.cimec.ro
 13fi GH. GHEORGHIU-DEJ

E lesne de închipuit ce soartă ar fi avut tînăra noastră demo-

craţie populară dacă nu am fi retezat tentaculele pe care le întin-
deau spre noi serviciile de spionaj şi diversiune, dacă am fi
lăsat pleava fascistă să înjghebe diri nou bande teroriste.
Lichidarea bandei complotiste şi pedeapsa meritată dată
trădătorilor ţării şi ai poporului nostru au fost o manifes.tare a
vigoarei regimului de democraţie populară din Romînia.
Demascarea şi pedepsirea criminalilor complotişti a însem-
nat falimentul partidelor burghezo-moşiereşti, falimentul vechi-
lor clase dominante din Romînia, al marilor capitalişti şi al
moşierilor. După primul război mondial, aceste clase transfor-
maseră Romînia, cu toată Constituţia ei "belgiană", într-una
din cele mai înapoiate ţări. Bogăţiile ţării încăpuseră în scurtă
vreme în mîinile capitaliştilor englezi, americani, francezi, ger-
mani, olandezi, belgieni. Creditorii străini dictau ţării politica
ei economică, iar statele-majore ale ţărilor imperialiste - poli-
tica ei externă. Cînd miinchenezii anglo-francezi au cedat lui
Hitler "sfera de influenţă" din această parte a Europei, fostele
clase dominante s-au reorientat foarte repede şi au slujit pe Hit-
ler şi marete capital german cu aceeaşi servilitate cu care slu·
jeau înainte pe reacţionarii şi marii capitalişti anglo-franco-
americani.
1n timpul cînd poporul era aruncat într-un război criminal.
iar tineretul ţării era transformat în carne de tun pentru inte-
resele imperialismului german, exponenţii claselor dominante
făceau afaceri mănoase cu trusturile şi băncile hitleriste şi se
îmbogăţeau din jefuirea teritoriilor sovietice cotropite. După
zdrobirea Germaniei hitleriste, aceşti veşnici vînzători ai inde-
pendenţei naţionale, aceşti sîngeroşi spoliatori ai poporului şi
profitori ai mizeriei materiale şi culturale în care se afla poporul.
sperau să poată continua. vechiul joc, sub ordinele imperialiştilor
străini, făcînd negoţ· cu interesele ţării, cu avuţiile ei,· cu nea-
tîrnarea ei. Dar s-a schimbat ceva în ţara noastră. Ceea ce era
posibil în Romînia de ieri nu mai era posibil după prăbuşirea

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 137

Germaniei hitleriste, după eliberarea Romîniei de sub jugul hit-

lerist-antonescian şi trezirea maselor ·largi ale muncitorimii la
o viaţă politică activă. Dezvăluirea complotului a discreditat
în ochii poporului pe autorii lui, care, voind să readucă Romî-
nia la rolul de pion al politicii imperialiste, au decăzut pînă la
cea mai nedeghizată trădare naţională.
Procesului complotiştilor i-a urmat curînd înlăturarea de la
guvern a celeilalte grupări politice exponente a intereselor mare-
l"ui capital şi a moşierimii expropriat~ - gruparea )ui Tătă­
răscu.
Nu insistăm asupra nefastei activităţi depuse de reprezen-
tanţii acestei grupări la departamentele pe care le-au condus,
îndeosebi la externe şi finanţe. Faptele sînt cunoscute şi mai
sînt vii în memoria tuturor. Important este că, prin înlătura­
rea tătărăscienilor din guvern, forţele sociale principale din ţara
noastră - clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare -
şi-au afirmat hotărîrea de a nu mai permite niciodată clase-
lor exploatatoare şi exponenţilor lor de a lua parte la condu-
cerea treburilor statului. ·
Precum vedeţi, înlăturarea tătărăscienilor n-a fost o rema-
niere oare.:are ·de ~guvem, oi o fwndamentală schimbare a ca-
racterului pe care-I are guvernul nostru, o schimbare a carac-
terului puterii de stat. Guvernul nostru în noua lui structură este
un guvern care exprimă fidel interesele clasei muncitoare, inte-
resele ţărănimii muncitoare şi ale intelectualităţii înaintate.
Dar mai era necesar să se lichideze adînca nepotrivire care
exista între caracterul nou al puterii de stat şi forma de stat.
Era necesar să înlăturăm o formă de stat care nu numai câ
era învechită şi cu totul nepotrivită noilor condiţii sociale şi
politice din ţara noastră, dar constituia o piedică gravă în dru-
mul dezvoltării noastre democratice.
Nu era cu putinţă să consolidezi puterea oamenilor muncii
atîta vreme cît în fruntea statului se afla cel mai mare moşier

www.cimec.ro
 13R GH. GHEORGHIU-DE-:J
--------------------
şi unul din cei mai bogaţi capitalişti a1 ţării, care păstra o parte
însemnată a puterii în stat.
Nu era posibil să porneşti la construirea temeliilor unei
orînduiri sociale superioare, cîtă vreme statul mai avea o formă
moştenită din timpurile întunecate ale evului mediu.
Monarhia a fost un parazit uriaş pe corpul ţării noastre.
Fosta familie regală poseda nenumărate moşii, vii, păduri, livezi,
însumînd sute de mii de hectare.
Membrii ei deţineau acţiunile mai multor întreprinderi mari.
Cît despre rolul politic jucat de monarhie în Romînia,
acesta este bine cunoscut de fiecare dintre cei prezenţi.
In anii de luptă p"entru construirea democraţiei populare,
palatul devenise centrul de atracţie a tuturor forţelor reacţio­
nare. De el îşi legau speranţele duşm_anii imperialişti ai suve-
ranităţii şi independenţei noastre de stat. Nu o dată măsuri
democratice de o importanţă vitală pentru ţară întîmpinau la
palat o îndîrjită şi îndelungată rezistenţă.
Adînca nepotrivire în viaţa interioară a statului nostru,
pricinuită de existenţa monarhiei, a fost lichidată prin actul
istoric al înlăturării monarhiei.
Locul regatului 1-a luat în ţara noastră o formă de stat
nouă, înaintată - tepUJblka populară.
De ,ce·,i zicem noi reqmblicii noastre republică populară?
. Noi îi zicem reyUJblkă populară .pentru că ea nu are nimic
comun cu republicile capitaliste, care formal sînt conduse de
un preşedinte ales, dar care în realitate sînt stăpînite de cîteva
sHte de familii de mari bancheri, mari industriaşi şi conducă­
tori de monopoluri capitaliste.
Ea este o formă nouă de stat, deoarece nu numai în compa-
raţie cu monarhia, dar şi în comparaţie cu orice republică bur-
gheză, republica populară reprezintă un nou pas înainte în evo-
luţia socială.
Republicile burgheze, oricît âe democratice s-ar pretinde ele,
sînt chemate să apere privilegiile claselor exploatatoare împo-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 1391

triva maselor exploatate. Acest caracter al republicilor burgheze

se oglindeşte în întreaga lor suprastructură socială, politică,
juridică, morală etc.
Lenin scrie : " ... Democraţia burgheză rămîne întotdeauna
- şi în condiţiile capitalismului nu poate să nu rămînă -
strîmtă, ciuntită, falsă, ipocrită, un rai pentru cei bogaţi, o cap-
cană şi o minciună pentru cei exploataţi şi săraci" 1•
Cu totul alt caracter are republica populară.
Ceea ce este nou în republica noastră e faptul că ea se află
în slujba majorităţii poporului în lupta lui pentru bunul trai,
pentru un viitor fericit. Republica noastră populară este un
instrument de apărare a poporului muncitor împotriva oricărei
exploatări şi asupriri.
Marele Lenin prevedea încă în 1916 că "toate naţiunile vor
ajunge la socialism, aceasta e inevitabil, dar toate vor ajunge
nu chiar rîn acelaşi fel, fiecare va aduce un spedfk î·Iitr-o ,formă
sau alta a democratiei... într-un ritm sau altul .al transformări­
lor socialiste ale diferitelor laturi ale vieţii sociale"~.
Republica populară este forma de stat prin care noi mer-
gem spre realizarea măreţului ţel : desfiinţarea exploatării şi
a claselor exploatatoare şi instaurarea orînduirii socialiste în
tara noastră.

Tovarăşi,

Politica naţională a regimului nostru democratic reprezintă

o realizare a democraţiei populare din ţara noastră, de care
ne putem mîndri.
Forţele muncitoreşti sînt iniţiatoarele liniei democratice con-
secvente în politica naţională. Egala îndreptăţire a ţăranilor
nevoiaşi de orice naţionalitate la reforma agrară, susţinerea de

1
V. /. Lenin, Opere alese în două volume, voi. II, E.S.P.L.P. 1954,
ediţiaa II-a, pag. 361.
2
V. /. Lenin, Opere, voi. 23, Editura pentru literatură politică, 1953.
pag. 60.

www.cimec.ro
140 GH. GHEORGHIU-DEJ

către stat a şcolilor naţionale, crearea universităţii maghiare,

dreptul de a folosi limba maternă in administraţie şi justiţie,
participarea efectivă, bazată pe deplina egalitate in drepturi a
naţionalităţilor conlocuitoare şi a organizaţiilor lor democratice.
la viaţa politică - toate acestea caracterizează politica naţio­
nală a Republicii Populare Romine.
Printre realizările regimului nostru democratic, un Joc de
cinste îl ocupă rezultatele obţinute de noi in domeniul politicii
externe.
In trecut, cînd ţara noastră era condusă de guverne aservite
imperialiştilor străini, .aceştia din urmă aveau putinţa de a pro-
voca conflicte şi incordare intre Romînia şi vecinii ei. Scopul a-
cestei politici a puterilor imperialiste era clar : pentru a putea
fi dominaţi, trebuia să fim slabi şi izolaţi. Incheierea de tratate
de prietenie şi asistenţă mutuală _între Romînia şi celelalte ţări
de democraţie populară şi, recent, între Rominia şi Uniunea So-
vietică demonstrează că acestor stări de lucruri li s-a pus capăt
pentru totdeaun~. Noi nu avem nevoie de blocuri. Respingem
ideea blocurilor pentru că ea ascunde idei a.gresive, iar nouă ne
sînt cu desăvîrşire străine astfel de idei. Noi respingem ideea
blocurilor şi pentru ca ea ascunde renunţarea ţărilor mai mici la
suveranHatea lor in favoarea puterilor imperialiste.
Activitatea diplomatică a guvernului nostru izvorăşte din
dorinţa firească de a avea legături de strînsă prietenie cu toate
statele realmente dornice de pace şi de a preveni eventualitatea
unei noi agresiuni din partea Germaniei sau a altor ţări care
s-ar alătura Germaniei in scopuri agresive. Această activitate a
noastră nu poate să displacă decît acelora care nutresc intenţia
de a incuraja sau provoca o astfel de agresiune, reeditind ne-
fasta politică de încurajare a agresorului hitlerist. In schimb,
politica noastră este privită cu simpatie şi intelegere de toţi cei
care vor să vadă cimentată pacea între popoare şi colaborarea
bazată pe egalitatea in drepturi, pe respectarea reciprocă a in-
dependenţei şi suveranităţii.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 141

O importanţă deosebită reprezintă pentru ţara noastră Tra-

.
tatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală incheiat intre
'
Republica Populară Romină şi Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste. Vreme indelungată ţara noastră a fost folosită de im-
peria'lişti drept pall'te integrantă a "oordonului sanitar" in jwrul
Uniunii Sovietice, apoi drept bază de operaţii pentru atacul
direct impotriva ei. Trecutul acesta nu se · va mai intoarce
niciodată.
Conţinutul recentului tratat, ca, in genere, conţinutul rela-
ţiilor politice şi
economice între ţara noastră şi Uniunea Sovie-
tică, prezintă un izbitor contrast cu tratatele şi acordurile de
"prietenie", "ajutor", sau oricum le-ar zice, tncheiate intre sta-
tele imperialiste şi vasalii lor. Relaţiile de prietenie romtno-so-
vietice contribuie la consoli-darea suveranităţii noastre, ne ajută
să ne dezvoltăm economia, ne ajută să întărim independenţa
noastră politică şi economică.
Semnarea tratatului de prietenie cu Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste, cît şi încheierea de tratate de prietenie cu
alte ţări democratice şi doritoare de pace din vecinătatea noas-
tră sint acte de întărire a păcii generale şi a independenţei
noastre, acte de asigurare a condiţiilor externe favorabile pen-
tru nestingherita continuare a operei de dezvoltare democratică
şi de ridicare economică a Romîniei.

m
REFORMELE CE AVEM DE INF ĂPTUIT

Cuceririle regimului nostru de democraţie populară trebuie

să capete o consfinţire într-o nouă Constituţie, in care aceste cu·
ceriri să fie consemnate.
Ce trăsături caracteristice trebuie să aibă Constituţia Repu ·
blicii Populare Romîne ?

www.cimec.ro
t42 GH. GHEORGHIU-DEJ

Inainte de· toate, această Constituţie trebuie să exprime ca-

rracterul nou :al statului nostru - stat al oamenilor muncii ma-
nuale· şi intelectuale de la or~şe şi sate, unde toată puterea e-
mană de la popor, fiind exercitată prin organe alese de popor.
In al doilea rînd, Constituţia va trebui să oglindească
schimbările petrecute în structura social-economică a ţării. Ea
trebuie să consemneze existenţa, în afară de proprietatea parti-
culară şi proprietatea cooperatistă, a unei forme noi de proprie-
tate - proprietatea obştească - bun comun al întregului popor.
In al treilea rînd, noua Constituţie, lege fundamentală a
unui stat popular, nu se va mărgini să proclame în mod pur
formal diferite drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Se ştie ~are a fost
în trecut soaria acestor libertăţi. In realitate, în ţările capitaliste,
marii mase a poporului ti este răpită posibilitatea materială de
a-şi exercita nestingherit drepturile. In Constituţia noastră, Con-
stituţie a regimului de democraţie populară. vor fi înscrise nu
numai drepturile cetă,ţeneşti, ci şi garantarea lor materială. D.a-
torită faptului că puterea în Republica Populară Romînă aparţine
poporului, libertatea scrisului este garantată prin faptul că mij-
loacele de tipărire, hîrtia, clădirile necesare se află la dispoziţia
oamenilor muncii. Libertatea cuvîntului şi a întrunirilor este ga-
rantată pentru toţi cei ce muncesc prin faptul că ei au la dispo-
ziţie săli sau alte locuri de întrunire etc. Aceasta este una din
marile realizări ale regimului nostru democratic.
Noi dorim să asigurăm poporului drepturi care nu figurează
în nici o Constituţie a ţărilor pseudodemocraţiei capitaliste: drep-
tul la muncă, dreptul la odihnă, dreptul la învăţătură. In ţările
capitaliste, statul - arma de exploatare şi asuprire a celor ce
muncesc - le refuză pînă şi simpla recunoaştere a acestor drep-
turi. La noi în ţară, în ciuda dificultăţilor mari pe care le avem,
statul democrat va depune mari eforturi pentru a traduce în
viaţă dreptul la muncă, învăţătură. odihnă, ocrotire socială.
In sfîrşit, Constituţia noastră trebuie să proclame deplina
egalitate în drepturi între toţi cetăţenii Republicii Populare Ro-

www.cimec.ro
 RAPORfUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 143

mîne, fără
deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, gr:td de
cultură sau stare materială. Noi vom înscrie în Constituţie drep-
tul pe care-I au în ţara noastră cetăţenii aparţinînd naţionalităţi­
lor conlocuitoare de a .avea şcoli de orice grad în limbă proprie,
de a folosi limba lor maternă în administraţie şi justiţie etc. Pen-
tru a putea pune capăt inegalităţii în drepturi între femeie şi băr­
bat, noi vom consfinţi prin Constituţie deplina egalitate politică,
economică, socială, juridică de care se bucură femeia în statul
nostru democrat şi vom asigura o protecţie specială femeii
mame, temeii gravide şi copilului.
Din cele spuse reiese clar că noua noastră Constituţie se
va deosebi ca cerul de pămînt de constituţiile impuse popoarelor
de clasele asupritoare din ţările imperialiste.
Una din reformele cele mai mari pe care vom avea să le în-
făptuim în scurtă vreme şi care va trebui să fie încadrată tn noua
Constituţie este reforma administrativă. Trebuie create în ţara
noastră organe ale puterii locale, care să ia locul învechitelor
organe administrative, moştenite de pe vremea lui Napoleon.
Aceste organe ale puterii locale vor fi consiliile p~pulare,
alese de populaţie prin vot universal pe sate, comune, plăşi.
judeţe.
Consiliile populare vor avea atribuţii largi şi multilaterale.
Ele vor îndruma activitatea administrativă locală, vor asigura
respectarea legilor şi a drepturilor cetăţeneşti, vor întocmi buge-
tele şi planurile locale, vor îngriji de administrarea bunurilor
comunale.
Noile organe vor uşura mobilizarea tuturor energiilor şi a
resurselor materiale locale în vedeFea reconstrucţiei. Crearea
unor astfel de organe ale puterii locale va însemna atragerea la
opera de conducere a treburilor statului a maselor populare. Ea
va însemna crearea unei adevărate şcoli, la care se vor forma
oamenii de stat de tip nou, ieşiţi din adîncurile poporului.
In trecut, sub regimurile capitalisto-moşiereşti, un adevărat
"zid chinezesc" se ridica într-e cetăţean şi aparatul de stat -

www.cimec.ro
t44 GH. GHEORGHIU-DEJ

unealta claselor exploatatoare. Acum, sub regimul de democraţie

populară, zidul acesta este surpat. Vom avea organe local~. lega-
te prin mii de fire de mase, IJ"ăspunzătoare în faţa lor pentru
activitatea pe care o depun.
Tnfiinţarea noilor organe locale ale puterii poporului va avea
ca efect un nou avint în munca de refacere economică şi de întă­
rire a temeliilor democraţiei.
Reforma justiţiei este astăzi un fapt împlinit. Această reformă
duce la o democratizare profundă a justiţiei noastre prin pre-
zenţa şi activitatea judecătorului popular, a~es de mase, în toate
instanţele de judecată, prin apropierea aparatului justiţiei de
popor, prin simplificarea intregului mecanism al justiţiei.
De asemenea avem în pregiitire reforma învăţămîntului, care
trebuie să deschidă elementelor <;elor mai valoroase şi înzestrate
ieşite din popor calea sp1re cele mai înalte trepte ale ştiinţei.
Socot că este necesar să ne oprim în mod deosebit asupra
îndatoririlor pe care le avem faţă de armată.
Pentru ţara noastră profund pacifică şi pentru poporul ei,
armata pusă în slujba întăririi republicii populare este apără­
toarea 'cuceririlor democratice ale poporului nostru, apărătoarea
independenţei şi suveranităţii noastre.
Dar nu numai atît. Pentru masa de tineri cetăţeni care
trec prin perioada de stagiu militar, ea trebuie să devină o ade-
vărată instituţie de cultură, o adevărată şcoală de educaţie cetă­
ţenească, patriotică şi democratică. Educînd pe ostaş în spiritul
devotamentului neţărmurit pentru patria democrată şi pentru
poporul muncitor, ridicînd nivelul de cultură al ostaşului romîn,
armata are misiunea să contribuie la creşterea cetăţeanului nou
al Republicii noastre Populare.
Nu există sacrificiu prea mare pentru noi cînd este _vorba
de armată şi de nevoile ei. Dorim s-o vedem bine dotată, bine
îmbrăcată, bine hrănită, perfect instruită. Să rămînă o ruşinoasă
amintire vremurile cînd soldatul şi ofiţerul romîn, prost îmbră-

www.cimec.ro
 RAPORlUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CO:-IGRESUL P.M.R. 145

caţi, ·umiliţi,
erau puşi să slujească nu interesele adevărate ale
ţării şiale poporului, ci interesele claselor exploatatoare.
Scut al intereselor poporului şi al Republicii Populare Ro-
mîne, şcoală a poporului - astfel concepem noi misiunea arma-
tei în Republica Populară Romînă.

IV
SARCINILE NOASTRE IN DOMENIUL ECONOMIC

In ceea ce priveşte problemele economice, ele trebuie să se

găsească în centrul preocupărilor noastre.
Pentru a î-nţelege mai just trăsăturile specificE! ale procesului
de dezvoltare democratică a ţării noastre, este necesar să ţinem
seama de faptul că în domeniul politic noi am evoluat mai repede
pe drumul democraţiei populare decît în domeniul economic.
Această rămînere în urmă se explică printr-o serie de cauze.
23 August a însemnat prăbuşirea politică a regimului de
dictatură fascistă, dar structura economică n-a suferit modificări
esenţiale. Poziţiile de comandă ale vieţii noastre economice au
rămas în mîinile aceleiaşi clase şi ale aceloraşi oameni eare
dispuneau de ele şi înainte de 23 August.
Această împrejurare a constituit piedica principală în drumul
refacerii economice a ţării, întrucît pentru marele capital, pentru
moşierime, pentru cercurile reacţionare în general, ruina econo-
mică era o armă de luptă împotriva forţelor democratice. ·
La aceasta se adaugă situaţia precară a industriei, a trans-
porturilor, a rezervelor de materii prime, datorită războiului
hitlerist.
Cei doi ani de secetă au avut ca urmare, pe lîngă foametea
din anumite regiuni ale ţării, şi o dezorganizare a comerţului
exterior, lipsind ţara de posibilităţile de import de utilaj şi ma-
terii prime.

www.cimec.ro
146 GH. GHEORGHIU-DEJ

Din cauza inflaţiei, care luase proporţii considerabile de pe

urma nivelului scăzut al producţiei agricole şi industriale şi a
dezorganizării sectorului economic in general, nu se putea depu-
ne un efort perseverent de redresare economică.
Scopul principal al luptei noastre impotriva inflaţiei şi pen-
tru reforma monetară a fost acela de a crea condiţiile redresării
economice pentru a putea făuri o viaţă mai bună poporului nostru.
Punerea în aplicare a propunerilor Partidului Comunist Ro·
min pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării ne-a adus
o serie de succese serioase atit în domeniul industrial, cît şi în
domeniul financiar, dar care nici pe departe nu ne pot mulţumi.
Cu toate fluctuaţiile care se mai observă într-o serie de ra-
muri industriale Şi cu toate că ritmul de creştere a producţiei
încă nu este satisfăcător, nivelul producţiei industriale începe să
se apropie de 1938.
Acordurile economice din 20 februarie 1947 şi 18 februarie
1948 între U.R.S.S. şi Romînia au contribuit mult la redresarea
producţiei noastre, asigurind o însemnată parte din cocsul, oţe­
lul, fonta, feroaliajele, bumbacul şi alte materii prime necesare
industriei noastre.
Astfel, in al doilea semestru al anului 1947 s-au obţinut ur-
mătoarele cifre de producţie faţă de a doua jumătate a anului
1938:
la fontă . . . . . . . . 86%
" oţel . . . . . . . . 79%
" industria chimică de bază .100%
ciment • .105%
hîrtie . 94%
" plumb . . 93%

In august 1947 am efectuat reforma monetară. Efectul ei

binefăcător il poate aprecia oricine. Acoperirea in mărfuri şi aur
a monedei noastre este in prezent dintre cele mai solide, iar pre-
ţurile produselor de primă necesitate manifestă o puternică ten-
dinţă de scădere.

www.cimec.ro
 ~APO~TUL POLITIC AL COMITETULUI CENT~AL LA CONGRESUL P.1'-'\.R. 147

Aceasta se întîmplă în timp ce în ţările înfeudate imperia-

lismului american - Franţa, Belgia etc. - situaţia valutei de-
vine tot mai şubredă. Lucrul acesta demonstrează o dată mai
mult cît de strîns este legată economia de politică. Aceasta de-
monstrează că o orientare politică democratică constituie condi-
ţia necesară pentru o politică economică corespunzătoare atît in-
tereselor vitale ale maselor populare, cît şi intereselor naţionale
ale ţării respective.
Am înregistrat un deosebit succes şi în domeniul financiar
prin realizarea - pentru prima oară după decenii - a echili-
brului bugetar.
Ritmul încasărilor bugetare este in continuă creştere după
schimbarea conducerii Ministerului de Finanţe, produsă Ia 7
noiembrie 1947.
Aceasta se datoreşte în bună parte măsurilor severe de com-
batere a evaziunii fiscale din partea capitalului industrial şi co-
mercial, măsuri îmbinate cu epurarea apar,atului fiscal.
Precum se ştie, noi am renunţat acum, pentru prima oară
după 23 August, de a recurge la emisiunea B.N.R. pentru acope-
rirea nevoilor bugetare. Cheltuielile statului, precum şi obligaţiile
sale, se împlinesc din veniturile ordinare.
De asemenea, deşi mai sînt unele lipsuri şi dificultăţi, trebuie
să menţionăm că aprovizionarea oraşelor cu produse agricole
şi a satelor cu mărfuri industriale s-a îmbunătăţit considerabil.
Toate aceste rezultate dobîndite în sectoarele industrial şi
financiar au făcut să apară în economia noastră puternice ele-
mente de stabilitate, care formează o bază sănătoasă pentru ac-
ţiunea noastră de lichidare a rămînerii în urmă a regimului
nostru de democraţie populară în domeniul economic.
In economia noastră· coexistă mica producţie de mărfuri,
sectorul capitalismului privat, sectorul capitalismului de stat şi
elemente socialiste în diversele compartimente ale economiei.
Cu toate că sedorul particular este încă predominant în e~o­
nomie, totuşi, datorită poziţiilor politice deţinute de proletariat

www.cimec.ro
148 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi de aliaţii săi şi datorită măsurilor de dirijare, control şi limi-

tare a beneficiilor, capitalismul este îngrădit de limitele fixatt>-
de stat.
Dar, deşi aceste măsuri ·lasă capitalului particular posibili-
tatea recuperării unui profit legal, burghezia a acţionat în sensut
sabotării şi dezorganizării producţiei, al evaziunii capitalurilor
din întreprinderi. S-au înmulţit cazurile de abandonare directă a
întreprinderilor, ceea ce impune statului măsuri de salvare a
acestor întreprinderi.
Micii producă'tori, meşteşugarii, meseriaşii joacă şi au de
jucat şi pe viitor un rol de seamă în ansamblul economiei noas-
tre. De aceea ei trebuie să găsească sprijin la organele noastre
de. stat.
In ceea ce priveşte industria noastră de stat, ea se compune
dintr-un număr de întreprinderi construite sau cumpărate de
regimurile trecute în special în vederea producţiei de război.
La crearea lor nu s-a ţinut seamă de problema rentabilităţii.
Mai ales după război ele au devenit, prin deficitele lor, o sarcină
pentru bugetul statului.
Din aceste cauze, aceste întreprinderi nu erau organic legate
între ele, iar integrarea lor în economia de pace cere o regrupare
şi completare a utilajului, precum şi noi investiţii.
In cadrul eforturilor de redresare economică, contribuţia in-
dustriei de stat s-a manifestat în special în sectorul metalurgic,.
unde greutatea ei specifică poate fi evaluată la 20% în siderurgie
şi între 30-40% în industria metalurgică prelucrătoare.
Dar importanţa industriei de stat constă nu atît în g1reu-
tatea ei specifică actuală, ci în perspectivele ei de dezvoltare,
cît şi de formare a cadrelor tehnice şi administrative, şi de găsire
a celor mai raţionale forme de organizare, care să permită dez-
voltarea industrială a ţării.
Condiţiile naturale pentru dezvoltarea industriei sînt foarte
favorabile în ţara noastră.· Ele ne permit crearea unei puternice
industrii chimice, bazată pe gazul metan, ţiţei, cărbuni şi sare.
www.cimec.ro
 RAPOR"IUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 149

Avem posibilitatea să dăm o mare dezvoltare unuia din

sectoarele hotărîtoare ale industriei, industria siderurgică, in-
1roducîod metode moderne de lucru şi utilizînd minereurile
neîntrebuinţate pînă acum.
De egală importanţă este reorganizarea producţiei de ţîţei,
pentru care măsurile sînt în curs. Lucrările sistematice de pros-
pecţii şi explorări pe care va trebui să le întreprindem ne vor
permite să cunoaştem mai precis bogăţiile naturale ale ţării şi
să intensificăm exploatarea lor.
Bogate perspective de dezvoltare are la noi în ţară industria
forestieră.
Avem tot ce ne trebuie pentru îndeplinirea misiunii istorice
pe care şi-a luat-o regimul nostru democratic, forţele noastre
democratice : lichidarea înapoierii noastre economice, transfor-
marea Romîniei într-o ţară industrial-agrară înaintată şi asigu-
rarea unui nivel de trai ridicat maselor muncitoare.
Pentru a face faţă acestei misiuni, statul nostru democratic,
statul celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea, va trebui să-şi
lărgească şi să-şi întărească rolul de conducere în diversele com-
partimente ale vieţii economice.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Probleme importante stau în faţa noastră în sectorul in-

dustrial : realizarea de investiţii pentru refacerea şi dezvoltarea
sa, asigurarea rentabilităţii întreprinderilor şi organizarea pro-
ducţiei, raţionalizarea muncii, mărirea productivităţii muncii şi
scăderea preţului de cost.
Dezvoltarea industrială a ţării nu se poate realiza fără un
efort considerabil de investiţii. Noi stăm pe punctul de vedere că
investiţiile necesare industriei noastre trebuie şi pot fi făcute din
acumulările statului.
Sursele acestei acumulări sînt :
1. O politică de economisire.

www.cimec.ro
150 GH. GHEORGHIU-DEJ

2. Utilizarea braţelor de muncă disponibile, in special pen·

tru marile lucrări publice.
3. Mărirea productivităţii muncii.
4. Mărirea volumului şi extinderea numărului de produse
exportate, care să asigure posibilităţi noi de importare a utila-
jului necesar.
5. O politică fiscală aşezată pe temelii noi, care să asigure
statului sume importante pentru investiţii şi să contribuie la
introducerea unei noi repartizări a venitului naţional.
Viitoru~ buget va trebui să fie alcătuit pe baza principiului
economiilor Ia capitolul cheltuielilor statului. O reformă fiscală
democratică, pe care intenţionăm s-o realizăm, trebuie să se ba-
zeze pe principiul progresivităţii după venit a impozitelor.
O altă problemă centrală a industriei noastre este problema
rentabiiităţii intreprinderilor. Ea trebuie asigurată atit prin mă­
rirea volumului producţiei, cît şi prin raţionalizarea procesului
tehnic de producţie, prin buna gospodărire a întreprinderilor şi
Indeosebi prin ridicarea productivităţii muncii - factori esenţiali
în scăderea preţului de cost.
Preţul de cost al produselor noastre este încă foarte ridicat.
Această situaţie frînează acţiunea de redresare economică şi
loveşte în interesele populaţiei muncitoare. Sînt necesare măsuri
energice pentru a realiza o scădere a preţului de cost al produ-
selor industriale.
Disciplina muncii lasă încă foarte mult de dorit. Absenţele
şi întîrzierile de Ia lucru, nerespectarea ierarhiei în întreprinderi
nu au fost lichidate.
Este nevoie, pe de o parte, de o serie de măsuri adminis-
trative în direcţia accelerării operaţiilor de distribuire raţională
a mîinii de lucru. Pe de altă parte, însă, o mare răspundere le
revine organizaţiilor Partidului Muncitoresc Romîn. Problemele
producţiei trebuie să stea în centrul preocupărilor fiecărei orga-
oizaţii de întreprindere, ale fiecărui organ de partid.
Sindicatele au, Ia rîndul lor, de jucat un rol de mare însem-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 151

nătate în acest domeniu. Trebuie să se dea o extindere mare şi

să se asigure o bună organizare întrecerilor în producţie, care
au început să prindă teren în industria noastră. Astfel de exemple
ca apelul muncitorilor din Lupeni şi e~oul stîrnit de el printre
munci tor ii din industria carboniferă, ca intrecerea între o serie
de întreprinderi metalurgice, sau ca intrecerea dintre 21 de fila-
turi, sînt vlăstare tinere, dar cu atît mai preţioase, ale unei noi
atitudini faţă de muncă. Aceste întreceri stimulează producţia,
iar creşterea producţiei înseamnă posibilitatea de a îmbunătăţi
viaţa maselor.
Sindicatele trebuie să privească sarcina întronării unei stric·
te discipJi.ne în producţie drept o sarcină permanentă ce le-a
fost încredinţată de regimul democratic al ţării noastre.
Tineretul, şi indeosebi Uniunea Tineretului Muncitoresc, ne-a
arătat şi ne arată şi el, pe şantierele de muncă voluntară, un
exemplu al unei astfel de atitudini noi faţă de muncă.
Cele trei mari lucrări realizate prin muncă yoluntară, con-
ducta Agnita-Botorca, Sanatoriul Marila şi conducta Ceanul-
Mare-Cluj, sînt pilde strălucite ale spiritului şi atitudinii
acesteia ·noi.
Aceste două mişcări înrudite între ele - întrecerile in pro-
ducţie şi munca voluntară - trebuie încurajate şi stimulate prin
toate mijloacele. Ar fi inadmisibil să subapreciem rezultatele
politice, morale şi economice ale acestor noi fenomene ale vieţii
noastre. Prin măsurile de redresare luate pînă acum şi cele ce
urmează să fie luate, împletite strîns cu mobilizarea energiei
creatoare a muncitorimii noastre, a tineretului nostru, se creează
premisele pentru realizarea în timpul apropiat a obiectivului
nostru nemijlocit în sectorul industrial - atingerea şi depăşirea
nivelului producţiei din anul 1938. Se creează premisele pentru
or:ganiZJa,rea economiei noastlie ipe bază .de !Plan. Este necesar sa
ne pregătim de a ,face noi paşi înainte în dezvoltarrea n01astră eco-
nomică, trecind de la programele de producţie, pe baza cărora

www.cimec.ro
152 GH. GHEORGHIU-DEJ

lucrăm acum, Ia forme superioare de planificare, pentru a con-

centra toate forţele materiale, financiare şi omeneşti în vederea
'refac-erii rapide, a dezvoltării economice a ţării şi a .creării unor
condiţi·i de viaţă .feridtă pentru toţi cei ce munc·eoc în ţara
noastră.
Am arătat mai sus că noi dorim să asigurăm dezvoltarea
industrială a ţării noastre. Este evident că aceasta nu înseamnă
să atingem acest şcop dezvoltînd industria în detrimentul agri-
culturii. Dimpotrivă, aceasta înseamnă că, o dată Cj.l dezvoltarea
intensă a industriei, şi agricultura noastră va trebui scoasă din
starea de înapoiere, modernizată, înzestmtă cu mijloacele tehnice
necesare, cu seminţe selecţionate şi vite de soi.
In urma r·efonmei 1agrrare, lîn srate predomină numerirc mioa
proprietate ţărăneasrcă. Alături de ea există Ira ţrarră elemente
capitrali.ste oare, folosind mîna rde lucru rsalra.rirată şi di·srpunînd
d2 mijlorarce de rproducţie, îşi rmenţin o poziţie ·economică prepon-
derentă în raprovizionarea cu !Produse agricole ra oraşelor.
Bste necersară întărirea economică a micului producător,
epărrarea lui împotriv.a. eX!ploatării sub toate fot:mele multiple tn
care ea 'Se manifestă Ira ţară, spor·irea părţii lui .în s•chimbul de
produse •cu or.a.şul şi dezvoltarea cooperării şi .ajutorului rreciproc
între ţăranii 1sărraci.
T.rebui·e dată o deosebită .atenţie fermelor de st:at, cărorra li
se rardaugă acum rdomeniile coroanei. Rolul lor este nu numrai de
a contribui direct la mai buna raprovizionare •a ora·şelor, drar şi de
o servi rdrept educator şi îndrumător rai mioHor rgos.podării prin
utili:z.area raţională ra rmijloacelor moderne de producţie agricolă
şi - lucru deosebit rde important - p•rin organizrarea rstaţiunilor
dţ• maşini.
Indeosebi este nevoie rde ·sprijinir.era şi îocurra}area -oooperaţiei
Ira srate. In condiţiile unui r~gLm rde democrraţie populară, coope-
raţi.a. trebuie să promoveze interesele ţăranului muncitor, să-I
apere rimpotriva expJ.oatării şi sărărcirii, să contrirbuie Ira moderni-

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLIT!C AL Cm•\ITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 153

zarea ragrkulturii, la S!porirea productivităţii ISOiului, ],a ridicarea

bunului tnai material şi ·culturral 181 ţărănimii muncitoare.
Cîtev1a ·cuvinte cu privire J,a circulaţia mărr:furilor.
In acest domeniu sectorul de st:at 1a ,fă·cut progrese simţi­
toare în ultimul timp.
Astfel ra ·fost în mare mă-sură eliminat capitalul ·partriculrar
din comerţul cu ridiroatra, iatît prin regimul colectorului unic al
celor mai îns-emnate prroduse 18.grkole, cît şi prin crearea -socie-
tăţilor de stat pentru distribuirea mărfurilor manuf1adunate.
Comerţul exterior, ca:-.e constituia o !SUrsă de b-enefi-cii impor-
tante pentru Caipitalul parUcular, pe Hngă marile !posibilităţi de
evraziune :pe oare le oferea, 1a fost .fie preluat ·de s~1at, fie pus sub-
directul şi nemijlocitu! său control.
In ce priveşte comerţul cu amănuntul, sectorul particular este
predominant. Şi aici statul, prin înfiinţarea magazinelor de stat,
a apărut ca un factor regulator în ·domeniul circulaţiei şi al
preţurilor.
Dar înfiinţarea mag1azinelor rde !Stat nu înseamnă şi nu tre-
buie interpretată ca o lichidare a sectorului particular în dome-
niul comerţului cu amănuntul.
Dimpotrivă, noi rsocotim că .în :acest domeniu coexistenţa
sectorului de rstrat şi ra sectoru~ui particular este posibilă şi nece-
S•ară pentru .întronarea unei bune circulaţii 18 rnăr.furilor. Micul
comerdant, cinstit frarţă de stat şi dient, 1are de îndeplinit un rol
de seamă în procesul de circulaţie a măr.furirlor şi poate conta
pe înţelegere din p13rtea reg~mului democratic. .
Precum vedeţi, tovarăşi ·delegaţi şi delegate, sardnile c·are
st,au în ,f1aţa noostră •în domeniul economic sînt extrem de va.ste.
Ele vor necesita eforturi ,ser.ioase pentru aducerea lor Ira îndepli-
nire. Dar noi .avem încrederea fermă că aceste sarcini vor fi
traduse cu ·deplin succes în vi:aţă.
Muncitorii, ţăr,anii, intelectua·lii, .călăuzi1-i de Partidul Mun-
citoresc Rom'în, devin tot mai conştienţi rde faptul că ei stnt
slă!pîni în această ţară, stăpîni peste bunurile şi bogăţiile ei, şi,

www.cimec.ro
154 GH. GH'EORGHIU-DEJ

ca buni ,gospodari, au dator'i'a rsă îngrijeasd şi să .înmulţească

acesie bunuri, cu toate forţele lor, spre folosul lor.
Acesta este izvorul încrederii noastre în succesul operei de
redreSiare economică.

V
REALUAREA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN

Tovarăşi şi tovarăşe,

RealiZiarea Partidului Muncitoresc Romîn - p.alftidu! unic

a! dasei muncitoare - tr,ebuie .privită C'a o nouă şi mare izbîndă
a prolet:ardia.tului din Romînil8. în munoa lui ~de :clădire 13. demo-
c:-:aţiei popul,are.
Cunoaştem cu toţii :ce urmări .pă,gubitoore a avut :pentru
muncitorime şi pentru tot .poporul tsciziunea 1în lf,îndurile c:,asei
muncitoare. Omenirea 18.r ,fi ta.juns mult mai dE11JI8.rte :pe drumul
progresului d,acă mundtorimea nu ar ,fi fost scizionată, dacă
elementele de dreapta, vîndute clicilor capitaliste-moşiereşti şi
guvernelor lor, nu :ar fi 18.rvut posibilitatea să desmmpună şi să
dezor,g1anizeze r,induri1e proletariatului.
Unitatea muncitorimii este deosebit .d-e neceSiară atunci cînd
o ţ;ară ,are :de înfăptuit, sub conducerea proletari:atului, prefaceri
adînci d.e o;:-,din socil8.l şi economic. Aşa :cum arăta tovl8.răşul
Stalin, "pentru ~ca muncitorii să poată 'învin,ge, ei trebuie să fie
însufleţiţi de o singură voinţă, trebuie să fie tconduşi de un 's-ingur
partid, care rsă se bucure de încreder~ea indis~cutlabilă :a major;-
tăţii dasel muncitoare" 1 • Acea:stă idee este rezultatul e:x,perien-
ţei i~storice 'a darsei muncitoare ,din întreagta lume. EXJper~ienţa
noast::-ă proprie constituie ,:ncă o 'confirmare :a justeţei ei.
P~entru :a putea îndeplini cu suc~ces rolul său de ,forţă condu-
cătoare, de heg~emon :al la,gărului demooc,atic tdin ţ,ara noastră,
pentru ,a ~putea 1antrena ,întregul popor în ·opera de ~dezvoJt,are
1
/. Stalin, Opere, voi. 7, ed. P.M.R. 1950, pag. 36.
www.cimec.ro
 RAPQJHUL POLITIC AL COM.ITETULUJ CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 155

democnaUcă şi reconstrucţie economică a Romîniei, pro!etariratul

trebuie să f,ie rconrdus de un singur ·stat-major.
Acest stat-major ral darsei muncitoare este rarstăzi Prartirdul
Muncitores·c Romîn.
Realizarea unităţii prol·etariratului este rezultatul unui procec;
îndelung1at. Nouă nu ne-ra forst de loc indiferent cum se va rajunge
Ia realizarea unităţii. Principialitatea de clasă - iată ee a stat
J,a baza rarcţiunii de realizare a PrarUdului Muncitoresc Romîn.
Unitat.ea s-a făurit în Iu,pta neîmpăcată împotriva sociral-demo-
eoraţi!or de dreapta - ra,genţi rai duşmanului de clasă în rîndu-
rile muncitorimii şi duşmani rai unităţii proletare. Social ...demo-
cr.aţii de drea·pta, fi-deli instrucţiunilor şi sugerstiilor :primite din
afrară, urmăreau să izoleze P.S.D. ·de restul forţelor democra-
tice, şi în primul rrînd de P.C.R., şi să tnansforme P.S.D. într-un
instrument rai da,selor pasecLante. Fără demascarea şi izo\rarea
lor, fără plivirea buruienilor de felul lui Titei Petrescu şi al .aco-
liţilor săi, unitatea rpolitkă .şi orgranizra~orkă ra dasei munci-
toare rar .fi fost Î!ng;reuiată !Şi înt·îrzLată. Este bine rsă cercetăm
cu bărgra:-e ·de •seamă rgrădina noarstră, oa nioi un fir de rărdăclnă
a ra·cestor buruieni să nu rămînă printre brrazde!e ei.
Principiul unităţii ongranice - racea:Sta este ra doura idee ce
ne-:a călăuzit .în acţiunea de :-.era!iz,are a ParN.dutui Muncitor-esc
Romîn. Nu se putea merg-e pe linia •Creării unui partid de titp
l·aburri-st, ralcătuit din ·di.ferite or,ganirsme rautonome şi eterogene.
Nu se putea ·înfăptui o unitate formală, oare să !arse cîmp liber
exi·stenţei ra tot felul ·de rgrupuri şi gmpuleţe în interiorul p·ar-
Hdului.
De aceea congresul acesta a fost prec·edrat de o îndelung13.tă
perioadă de lămurire i·deo!ogkă, de rarpropiere tovărăşească ~i
de acţiune pmctică ·comună. Unitatea organi.că ra lf·îndurilor
1partidului norstru muncitoresc este rastăzi un fapt. Datorira noastră
primă este de ,a o reonrsoHda şi ra o păzi C'a ochii din ·oap.
Trebuie spus că, începînd ·de la cele ·două Comitete Centrale
ale noastre şi de Ia Comisia c·entr.ală de organizare ra prartidului

www.cimec.ro
156 GH. GHEORGHIU-DEJ

unic muncitoresc şi sfîrşind .cu ultima organizaţie de jos, acţiu­

nea de pregăUre şi tnaduoere în viJaţă 13. unităţii organizatorice
în ca·drul Partidului MuncitoreS<C Romîn s-a desfăşurat într-un
spirit de conlucnare tovărăşească. Putem să ne .felicităm cu toţii
pentru :ac·est rezultat 1al muncii noastre.
Prin convocarea I3.•Cestui congres, oare încheie procesul de
unifi.oare or,g.anizatorkă a proletariatului din Romînia, sarcina
încredinţată ·celor două Comiteie Centnale :ale noastre - Comi-
tetul Central :al Partidului Comuni.st Romîn şi Comitetul Centnal
al P,artidului social~democr:at - Jn domeniul înfăptuirii unităţii
or:ganice a dasei muncitoar·e a fost terminată. iVă revine vouă,
tovmăşi delegaţi şi dele~ate, sarcina de 13. :alege primul Comitet
Central al garUdu!ui Muncitores·c Romîn!
Dacă nu ne-a fost indiferent cum să fie realizat partidul unic,
cu atît mai 1puţin ne-1a ·putut fi indiferent pe ce baze ideologi·ce
să coootruim Partidul Muncitores·c Romîn!
Aşa cum :s-:a văzut şi din pl!8.tforma partidului unic munci-
toresc, adoptată de cele două Comitete Centnale 1ale no:astre, la
haZia Partidului Muncitores·c Romîn noi am pus ideologia dc-
dasă !8. proletar~atului - ideo~ogi:a marxist-leninistă. Noi am
declanat :Că întreaga acti:vitate .a P1artidului Muncitoresc Romîn
se întemei1ază :'Pe 1glorioaS1a învăţătură :eărei:a proletarLatul de
pretutindeni îi datorează toate vidoriile lui şi care-i va aduce
-şi în viito:- noi vidorii strălucitoare - învăţătura lui Marx,
Engels, Lenin şi St:alin.
P1arUdul Muncitoresc Romîn :se încheagă (~a un p:artid al
luptei ne!mpă•oate împotriva exploatării, împotriva tuturor
exiploatatorilor muncitorimii şi 1ai ţărănimii muncitoare, pentru
dezvoltarea mai :departe a democnaţiei popul:are, p-e .oare noi o
consi:derăm ca drum îns~:pre realizarea măreţului nostru scop
final - societatea socialistă şi oocietatea comuni·stă.
Pmtidul Muncitoresc Romîn .se încheagă totodată ca un
p:arti.d al luptei împotriva imperia!ilsmului, care primejduieşte .
independen:ţJa noastră politkă şi economică, suveranit,atea noastră

www.cimec.ro
 RAPORTUL PO!.ITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 157

Iliaţională şi pacea între popoare. Pl(lrtidul Muncitores·c Ro.mîn

conod:amnă şi combate cu tărie pe trădătorii .sooial-tdernocraţi de
dreapÎI(l, care, otrăvind ccnştiin~ rnundtorimii, urmăresc - a~
cum just l(lflată plratrforma P.U.J\\. - .~întărirea forţelor irmperira-
nsrnului şi slăbirea forţ~lor rdemocraiice şi ale dasei munci-
toare ... " •.
Consfătui:::ea informativă 1(1 celor nouă partWe ·comuniste
a arătat necesitatea ca "lagărul antiimperialist, democratic~
să-şi strîngă rîndurile, să elaboreze o .platformă de l(lcţiune
coordonată, ·să-şi ell(lboreze tactiroa iSI8. Um,potriVla prindpralelor
!forţe J8.!e lragărului imperiaHst, împotriva imperiralis.mului ameri-
can, împotriva aliaţilor săi englezi şi francezi, împotriva socia-
liştilor de dreapta, ·în primul rînd :a •celor din Anglia şi din
Fnanţra" 2
•

Partidul Muncitoresc Romîn trebuie să fie un adiv prartid-

pant ~al racestei acţiuni wo:::·donate împotriva impe:::ialismului şi
instig·aţiilor la un nou război.
Acestea :sînt bazele Ldeologirce şi ipolitice J8.1.e P18.rUdului Mun-
citoresc Ro.mîn, de la oare rs-a .pornit la el·aborarea proiectului de
statut al partidului ce va fi supus .aprobării congresului nostru.
Statutul V•a trebui să fie l~gea hmdamentală :a partidului
nostru muncitoresc, .constituţia s·a. Sarc:na de a vă p:-ezentra mai
în rafnănunţime acest statut îi revine unui alt tovarăş. Eu mă
voi ocupa de dtev.a tră-sături es·en.ţi:ale •ale lui.
In determinarea oarraderu:ui Partidului Muncitorersc Romîn,
proiectul de statut se ins·piră din toofi.a J.enihi•st-stalini·stă a par-
tidului de tup nou. In celebrra sa lucrra:-e ,,Despre bazele leninis-
mului", St:alin amtă d în împrejurările stadiului imperiralist 1(11
capitalismului, o:nd în faţ.a pro!etari•atului se pun sarcini noi şi
măreţe, ra ·crede ·Că ~ac-este sarrdni noi .pot fi .îndeplinite de p:arti-
dele vechi sociral-democrrate ar însemna să te osîndeşti la o

1 "Platforma Partidului unic muncitoresc", Bacureşti 1947, pag. 8.

2"Declaraţia Consfătuirii informative a reprezentanţilor unor partide
comuniste asupra situaţiei internaţionale", ed. P.C.R. 1947, pag. 9.

www.cimec.ro
158 GH. I&J-ItEORGHIU-DEJ

înfrîngere inevita.bilă. In asemenea condiţii este nevoie de un

partid de ll.llptă revoluţionară, înarmat cu teori<:~ marxist-leni-
nistă, oare să-i permită 5ă cunoască legile d.e dezvolt<lre a i·sto-
riei. P<:~rtidul acesta trebuie să fie detaşamentul ·de av,ang,ardă
<1l pa-olebariatului, <:~dkă un partid care nu :se mărg.ineşte •Să înre-
gistreze ce :simte şi •Ce ;gîndeşte maiSia cl.a:sei muncitoare şi oare
nu se tîrăşte în coada mişcării spontane sau a unor stări de
spirit înapoi.ate, d 1ştie ·să se ridke deasupr:a intereselor de
moment ale proletari<:~tului .şi să r-idice masele ],a nivelul inte-
reselor de da:să 1ale proletariatului, <:~.şa •CUm •a ştiut :s-o facă şi
avang.a,l'lda celor ce munces·c din ţ:ana noa.stră .în mu:te momente
rompUc:ate ale ultimilor ani.
Un p1a:-Ud de <1V1angardă ·al dasei muncitoare, ·p<:~rtid ,a!oeătuit
din .cele mai hotăr.îte, cele mai g.ata .de Slacrificiu ·şi oele mai
luminate elemente 1ale ·c~<:~:sei muncitoare, elemente devot;ate cu
irup şi suflet ·oauzei noastre - aşa trebuie să fie P,artidul Mun-
-citor·esc Romîn.
Pentru 1a asigura un asemenea oanacter partidului, proiectul
·de •statut prevede că elemente 'aparţinînd •Claselor exploatatoare
nu pot ·fi membri ·a·i pa:-Udului. De <:~:semen{ia proiectul de st•atut
introduce rpentru toţi .cei ce .doresc să intre de acum înainte în
partid un ·stagiu de candidat ·de 6 luni, pentru ra lua cunoştinţă
de prQgramul, statutul şi tadioa prartidului şi •pentru la da org~a­
niz,aţiilor partidului posibilitatea verificării însuşirilor candi-
datului.
Twbuie ve::-i.fi.cată situa·ţi1a fiecăruil8., trecutul lui, .activit,atea
şi devotamentul lui. Elemente străine de dasa muncitoare, stre-
curate în rîndurile noastre, elemente care au activat în mişcarea
legionară, diverşii 1afa•cerişti şi carierişti, oameni cu o atitudine
necoreSipunzătoare mo;:-,alei ·proletare nu 1au iCe căuta în partid.
·Curăţirrea r•îndurilor parti.dului de elementele duşmănoase,
străine, necinstite nu poate dec.ît :să-i întăreas·că ·prestigiul în
-ochii într·e!lului oooor si •să-i cimenteze si mai mult rîndurile.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 1.59

O ,altă problemă importantă de oare -se ocupă 1statutul este

cea a îndatoririlor membrului ·de IPI8rtid. Prindpiul org1ani:z.atoric
de hază .al Partidului Muncitoresc Rom:n este ·centmlismul demo-
cnatic. Acest principiu, de un .democnatism autentic, pre·vede
largi drepturi pentru Gricare membru al partidului, indiferent de
sitooţia pe •aar.e o ocupă 1În ip1arUd. Dar totodată el prevede şi
îndatoriri, obligatorii pentru toţi membrii, fără excepţie, -
.aceasta de 1a:semenea indiferent de sitooţia pe •care o ocupă în
p1artid.
Partidul este unitatea de ·voinţă şi ,a.cţiune. De 18Ceea datori·a
sfîntă 18 membrului ·de partiod este •să ·păstreze cu ,stricteţe disd-
plioo de p18rtid şi să 181Pere •cu stră~nkie unitatea partidului .împo-
trivla tuturor .celor ce .ar ameninţ18-o. Muncitorul conştient nu se
teme de disdplină. NuiDICli el·ementelor ,anarhice, străine de das•a
muncitoare, păstnarea :strictă •a disci·plinei li :se pare o ,îndatorire
prea :grea. Dm asemenea elemente se pun ele însele în ~fara
pmtidului. Cu ,atît ffiiCli mult n-.au •ce căuta în ~partid cei ce .ar
înooroa •Să aducă ·cea mai mică 18tin,gere unităţii p•arti.dului. Nici
un fel de !fracţiuni şi grupuleţe nu pot fi .admise în partidul revo-
luţionar .al IProletariatului, ,avl8n!gardă a 'întregului popor.
O •altă îndatorire a membrului de partid este .de a lua p1arte
.adivă la vLaţ,a politi·că 18 •p,artLdului şi a statului. El este d.ator
să-şi întărea·scă •permanent legătura cu masele, să le antreneze
în 18.cti-vibatea politică •şi obştea:scă, să le ~ie, ·cum 'spune proiectul
de st•atut, sfătuitor şi conducător devotat.
Un exemp!u de înţelegere 18 18·cestei 1îndato:-iri ne dau îndru-
mătorii partidului nostru. Noi ne-.am pus acum ca s:ardnă să
dobîndim .~a numă.rul îndrumătorilor .de partid să treatCă de
100.000 ; •aceasta în a.f:ară de îndrumătorii din sindi·oate şi .alte
org1aniz,aţii ·de masă. Avem credinţa că a·ceastă sa:-cină va fi înde-
plinită şi, •poate, chi,ar .depăşi fă de org,aniz•aţiile noa:stre de partid.
D:ar 1800asta nu 'ajunge. Trebuie :să tindem •Ca, pînă 118 urmă,
fieoare membru 181 Partidului Muncito:-esc Romîn să devină un
îndrumător.
www.cimec.ro
1.60 GH. GHEORGHIU-DEJ
---------------------
Indatorirea membrilor de ·partid este de a fi .for~a motrice
~ org:ani·Ziaţiilor de masă.
Avem în ţara noastră o puternkă mişoare sindk.ală. Orga-
niz.area sindioatelor unite p·e baza principiilor unităţii de dasă
-şi a luptei de c!rasă ra uşurat înfăptuirea unităţii organice ra dasei
muncitoare în cadrul Partidului ~\luncitoresc Romîn. Confede-
rraţia Gener:ală ra Muncii, .cu ·cei peste 1.300.000 ·de membri ai ·ei,
reprezintă un reazem rai rregimului de democraţie populară. Eill
joad un mare rol în 01perra de reconstrucţie economică. Prin
rolul lor ·de educator :al maselor muncitoare, sindioatele noastre
îndeplinesc .funcţia ·de şcoală ra socii8.Ji.smului.
Avem, de asemenea, o mişcare feminină, care se lărgeşte şi
sz întăreşte. Recenta unifi·aa.re :a org•aniz·aţii!or de femei şi or:gra-
nizarea Uniunii .femeilor ·democ:-ate vor f,ace posibilă o mai larrgă
mobilizare ra marii forţe obşteşti pe care o reprezintă mase!e de
femei 118. munca de întărire ·a Republicii Populare Romîne.
Tineretul muncit~ :a izbutit să-·şi făurea-scă o organiz.aţie ~a
lui, în jurul căreia se strîng tot mai mult masele de tineri -
Uniunea Tjne::-etului A\uncitoresc. 1\1\ari s·:nt s.ardnile oare stau
în faţa tineretului muncitor şi 18. organizraţiei s.ale. Ea trebui.e să
dea un lrarg av.int mişcării de muncă vo!untară, să mobilizeze
energia şi entuzi,asmul tineresc ·pentru refracerea economică, să
antreneze alături de el tineretul sătesc, şcolăresc, universitar, să
reeduce tine::etul in ~Spirit marxist-leninist.
Membrii PrarUdului Muncitoresc ·Romîn sînt datori să mun-
cească pentru .întărirea orrg.aniza•ţiilor de masă, oare; după
drasj.aa expresie 18. lui Stalin, reprezintă curelele de transmisie
care leagă rp.arti.dul ·de mase.
Este necesar să ne educăm membrii de prartid în stpiritul unei
noi ratitudini faţă de. stat şi faţă de raparatul de stat. Statul nostru
nu mai poate fi privit, .aa înainte, drept unealta de exploat:are şi
~suprire .a celor ce .munces-c. Trebuie lichidate rămăşiţele vechii
atitrudini faţă de stat ~i aparatul lui pe ca•re le păstrează unii
tovarăşi. Organele statului democrat, organele chemate să apere

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 11)1.

securitatea republicii noastre populare împotriva duşmanilor ei

dinăuntru şi din afară, organele chemate să descopere pe cei ce
sabotează refacerea sau vor să frustreze sub orice formă statul,
într-un cuvînt toate organele ~apanatului de stl8t, toate măsurile
gosrpodăreşti şi administnative ~ale statului, trebuie să găsească
un sprijin ~adiv l~a orice membru ~al P.M.R. ·
Statutul nostru va trebui să-1 oblige pe membrul de partid să
fie exemplu ,în păstmroo disciplinei în muncă. El trebuie să fie
intolerant faţă de actele de indisciplină, faţă de lenevie, faţă de
furt şi ânşelăciune. Cel c.:are ~are o atitudine nepă·sătoare f~aţă de
rooşini şi scule, cel oore risipeşte materialele, cel oare înstrăi­
nează bunul obştesc - 'împiedică ridioorea nivelului de trai al
pQporului. Membrii P.M.R. trebuie să creeze un ~a.devăoot curent
.al 01piniei muncitoreşti tmpotr\va unor .astfel de oameni. Ei tre-
buie 1să fie promotorii noii atitudini a muncitorilor şi funcţiona­
rilor .f,aţă de muncă şi f~aţă de bunul ob:ştes·c.
Enumemrea de ·îndatoriri ale membrului de p.artid începe în
statut cu îndatorirea de a-şi ridica necontenit nivelul politic,
însuşindu-şi principiile de bază ~ale învăţăturii lui Marx, Engels,
Lenin şi St,alin. Trebuie să recunoaştem că mai s.înt încă mulţi
tovarăşi .oare neglijează această înootorire şi oare nu-şi dau
searoo, •Siau îşi dau seama numai formal, oCă neglij~area ·a•cestei
îndatoriri primejduieşte creşterea şi dezvoltarea lor şi poate
primejdui creşterea p.artidului .însuşi.
Organizaţiile de partid trebuie să se preocupe în mod serios
de 1aceas.tă problemă. Trebuie ,acordată 13.tenţia cuvenită învăţă­
mîntului de partid, în vederea ridi·cării de cadre ciilJStite şi veri-
ficate şi totodată LSO!id pregătite din punct .de vedere ideolo,gic.
Numa.i .a'ş.a vom evita greşelile ·şi chLar 181ooterile primejdioase în
acticvitl8too or.ganLzaţiilor noostre .de pl8['tid. Numai aşa vom
înv ă~a cadrele noa•stre să se orienteze !n mod independent în
problemele pradice oare stau în faţ13. lor.
Influenţele stră~ne se refugiază cu deosebită uşurinţă în dome-
niul ideolQgiei, în literatură, în ~artă, în ştiinţă. De ~aooea. oonti-
11 - Articole şi Cuvtnurr
www.cimec.ro
162 GH. GHEORGHIV-DEJ

nuarea activă a luptei pe frontul ideologic împotriva influenţelor

imperi18liste, · 1împotriva 18titudinii 18dmirtative în .ftata culturii în
putrefacţie din ţările capitaliste, împotriva influenţelor refor-
miste şi revizioniste în teorie şi polţtică - reprezintă o sarcina
extrem de însemnată a partidului nostru.
Vom {13ce totul pentru ca ;p,arti.dul nostru să fie puternic din
punct de vedere organizatoric şi tot atît de puternic şi din punct
de ,vedere i·deologk. Cunoaştem interesul cu oare realizarea
P.M.R este urmărită de mundtorimea din •străinătate. Pa•rtide!e
muncitoreşti din 18lte ţărrvor profita tatît de învăţămintele c:are
se desprind din succesele noa1stre, cît :şi .de c·ele ·OOre se desprind
din greşelile noostre. Din JP•artoo noostră vom căutta oo gr~eiHe
noaLStre LSă fie mai puţin numeroase deoît succesele. Avem o armă
minunată - arma criticii şi autocriticii. Ea este mijlocul principal
de lichi1d:are a greşelilor şi de îmbunătăţire ,a muncii. Dl8că vom
mînui cu !Îndrăzneală .acoostă armă minunată, vom şti să creş­
tem 1şi să dezvoltăm tot ffil8i mult uni.cul partid 181 dasei munci-
toare din Rornînil8, .statul ei major - P.artidul Muncitoresc
Romîn.

VI

FRONTUL DEMOCRATIEI POPULARE

Una din problemele funoomenttale •oare va trebui să preocupe

Partidul Muncitoresc Romîn este problema !Întăririi relaţiilor cu
alita1ii pro!ettaritatului, şi în primul rînd -cu ţărănimea muncitoare.
Incă dascălii noştri Marx şi Engels arătau în scrierile lor că
pentru cucerirea puterii I)JOlitice p~arUdul trebuie să devină
puternic l1a .s~ate. Engels a definit •CU o dtarviziune geni•ală atitu.
dinea ptarUdului proletar faţă de ţărănimea muncitoare. El scril8:
"Noi sîntem în mod hotărît de p.artea ţăranului cu gospodărie
mică ; vom face tot ce se poate ca să trăiască: mai uşor, ca s.ă-i

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 163

înlesnim trecerea la asociere, în caz că el se va hotărî la aceasta;

i:ar .dacă nu va fi încă '1n stare să ia ·acea,stă hotărîre, vom dut~
să-i dăm cît mai mult timp să ·Se gîndească !pe petecul său de
pămînt" 1
•

Problema ,alianţei dintre rnuocitorime şi ţărănime a fost întot-

deauna una din problemele fundamentale ~ale politi·cii noastre.
Datorită lUJptei d-îrze duse de p:arti·dul de av,anga:Ddă ~al proleta-
rilatului, tpartidul comunist, ,pentru interesele vitale ale ţărănimii
muncitoare, proletari:atul 1a dşUg,at rolul de forţă conducătoare
.a ~alianţei muncitoreşti-ţărăneşti. Ori·ce ţăran muncitor •cu rnintoo
limpede ştie că sîngeroasa înfrîngere suferită de ţărănime în
răocoal•a din 1907 împotriva boierilor se datoreşte ftaptului că
ac-eastă mişcare nu ;a :a•vut sprijinul şi îndrumarea unei mîşcări
muncitoreşti revoluţionar~. După ~primul război mondi,al, .cînd
regele Fer;dinand şi partidul brătieni.st au înşel,at ţărănimea prin
reforma ciuntită din 1922, P,arti.dul comunist a fost s.ingurul
care a avut curajul să ceară o nouă şi adevăr.ată reformă agrară,
iar mai tîrziu tot el ta fost a'cel1a care :a dus lupta împotriw cri-
minalei legi 1a circulaţiei bunurilor agri·cole ;a "ţărăniiStului" Miha-
l:ache, care răpea pămîntul ţăranilor nevoi.aşi în f,avoarea moşie­
rilor ~i cllLaburilor. In 1933 muocitorimea .ceferistă şi jpetrolistă,
ridicîndu-se împot:-iv.a faimosului pl~an de la Geneva, impus de
bancheri străini şi ,acceptat cu slugărnicie de guvem:area manistă,
a luptat nu numai pentru :propriile ei revendicări, ci ~i pentru
interesele maselor ţărănimii, ,împotriiVta dezmăţului ,g,cumpetei şi
impozitelor oare-1 ISără-coou pe ţăran.
După 23 August 1944 1p1arUdul de luptă :al proletarmtului a
fost l(lcel,a c:are a chemat ţăranii să păşeas-că cu de lta sine put.ere,
peste •capul guvernului Rădescu, la .îlllfă;ptuiroo reformei ~grare.
Ţărănimea muncitoare ţine minte ,frăţescul tajutor ce i-~a fost
dat de muncito:-i în vederea realizării reformei agrare pe soco-
tool~a. moşi·erimii. Ţărăntrnea mai ţine minte şi roorele l(ljutor ce

1
K. Marx şi F. Engels, Opere alese în două volume, voi. Il, ed. P.M.R.
1952, pag. 398.

www.cimec.ro
 164 OH. QHEOROHIU-DEJ

i-a fost aoordat de rnuncitorime în muncile agricole în p·erioada

grea a secetei şi tn multe alte ocazii. Ea vede statornicia cu care
muncitorimea şi avangarda ei luptă pentru a da satelor produse
industriale mai multe şi mai .ieftine, pentru a .înzestraagri·cultura
cu maşini tŞi unelte.
Iată .de ce marea masă a ţărănimii muncitoare r.ecunoaşte în
muncitor-ime şi i'n partidul ei pe fratele ei, pe sp.rijinitorul credin-
cios al intereselor ei, pe călăuza ei în drumul ,spre un viitor mai
bun, mai tnstărit şi mai luminos.
Zadarnk 18.U .încercat politicienii reacţionari, îmbră.ctnd straie
ţărăneşti, să despartă ţărănimea de mundtorime pentru ca- ţăna­
nul 1să rămînă şi pe viitor rob 1al moşierilor, al bancherilor şi
cămătarilor, .al industriaşilor şi marilor comercianţi.
Nu există şi nu pot exista în fara noastră două drumuri deo-
sebite - unul pentru ţărănime şi altul pentru muncitorime. Dru-
mul lor este acelaşi. Ţăranul muncitor este şi el interes-at în întă­
rirea şi .demoltarea regimului de democraţie populară, care i-ra
dat pămînt, i-a dat .dr€1Ptul de a lU18 p·arte prin reprezent.anţii lui
la conducerea treburilor st•atului. Ţănanul muncitor este şi el
interesat în înlăturarea oricărei forme de exploatare a omului de
către om in ţ.ana noastră.
Partidul Muncitores.c Romîn, fiind partidul ·proletaril3tului,
este totodată apărătorul intereselor ţărănimii muncitoare,
călăuzitorul ei.
Tocmai de aceea exi.stă o strînsă conlucnare între partidul
nostru şi Frontul plu.g:arilor - ong~anizaţia ţărănimii muncitoare,
prezidată de şeful guvernului nostru democnatk, doctorul Petru
Groza. -
Se ştie că Frontul plugarilor, aşa cum se subliniază în hotă­
rîrile conducerii sale, este o organizaţie a ţărănimii muncitoare,
adică ·a ţărănimii oare nu eX>ploatează munca altuia. Frontul plu-
garilor evidenţiază în documentele sale rolul conducător al mun-
citorimii şi proclamă necesitatea unei cît mai mari consoHdări a
alkmţei dintre muncitorime şi ţărănimea muncitoare.

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 165

•Statornkită pe .astfel de temelii, oeol.abomrea 1str.însă dintre

P.M.R. şi Frontul plugarilor este o formă esenţială de manifes-
tare 13 .ali13nţei dintre muncitorime şi ţărănime.
Această strînsă conlucrare trebuie să ne ajute să-I apărăm
pe ţăranul muncitor împotrivl3 exploatării din 'P'artoo elementelor
capitali.ste 1ale ~S>atului, -să dăm :coopemţiei un ·conţinut corespun-
zător. intereselor oamenilor muncii, să modernizăm agricol-
tuna noostră, să dăm o l13rgă răspîndire culturii 113 ţ~Bră.
Nici un efort nu trebuie crut~BteP·entru 13 întări 13lianţa dintre
mundtorime şi ţărănirne~B muncitoare - temelia regimului de
democraţie popula1ră, una din p1rincipalele garanţii ale succesului
in lupta I)Jentru definitiva. Hchidare 13 poziţiilor reactiunii .atît în
domeniul politk, dt ·şi 1n domeniul economi.c.
Proletari:atui ţării noost.re este de 13semenea urmat şi de alte
stnaturi socilale. Partea ce~B rnl3i bună a intelectualităţii noastre
vede în proletaril(lt cl13~ !€ea mai aVlansată .a societăţii.
Ea î.şi .dă seama că prolet·ariatul, prin lupta sa, cree~Bză con-
diţiile pentru .înflorirea ·culturii, adusă l:a -degrl3d.are oşi putref,acţie
de burghezie.
E13 .tşi cons.a.cră eforturile creatoare poporului şi p,artidpă în
mod a·ctiv ],a opem de reconstruoţie economkă, 113 combateroo
idool~iei bungheze reacţionare. la ridicarea nivelului culfural
al p-Qporului.
Călăuzită de partidul •său în spiritul nobilei ideolo.gii a frăţiei
între popoore, muncitorime~B din Romînia 13 ·făcut mult pentru a
dezrădăcina şovinismul şi neîncrederea reciprocă pe oare au
cultivat-o clasele exploatatoare in rindurile populaţiei ţării noas-
tre. In Rominia democrată, oamenii muncii, indiferent de naţio­
nalioote, muncesc umăr la umăr pentru ridicarea Patriei lor
comune şi luptă cot la cot impotriva duşmanilor lor comuni -
re.a·oţionarii şi extploatatorii de orice neam, din interiorul şi din
af,ar.a ţării. •
In sfii"Şit, meseri·aşii, pensionarii, micii intreprinzători for-
mează o altă categorie numeroasă care consideră democraţia

www.cimec.ro
166 GH. GHEOR9HIU-DEJ

popuiară ca singurul r~irn capabil :să salveze :aceste straturi ale

popull(lţiei de ruină şi lip·să de drepturi, la ·OO.re le osîndeau
regimurile politice a~ll(lte in slujba marelui capital industrial şi
banoar şi a moşierimii.
Muncitorimea, ţărănimea muncitoare, rneserirarşii, intelectualii
- toate aceste cl:ase şi straturi sociale raare formează OOVJîrşi­
toore:a majoritate a poporului nostru - sînt vital interesrate oa
republica noastră populară să se dezvolte şi să se întăreas<eă.
Este neapărat neces·ar un lrarg or:granism politi.c oare să înmă­
•
nuncheze toate a•ceste clase şi rstraturi -într-o singură mişcare
viguroa~ă. IIB.rrgă, puternică prin sudura ei lăuntrică.
A·oost organism va fi Frontul democr:aţiei popuJ,are.
Al~;ătuit ·din Partidul Muncitoresc Romîn, din Frontul plu-
garilor, din Partidul naţional popular şi din Uniunea populară
maghiară, Frontul democraţiei populare va fi expresia politică
a unităţii de voinţă a întregului popor 111uncitor din ţara noastră
în lupta sa pentru întărirea Repubhcii Popul!Clre Romîne.
In cadrul acestui front se vor prezenta partidele şi organiza-
tiile ,dernocratke în apropiatele alegeri pentru Marea Adunrare
Naţională, menită să dea ţării o nouă Constituţie, o Constituţie
democratică.
Oarr Frontul democraţiei 1populare nu v:a fi o simplă .formaţie
electorolă. El nu poate fi asemuit ·CU celel·alte rblocuri de partide
la oore am parti-cipat în trecut. Nu mai vorbim de Blocul parti-
delor democratice, unde :am fost nevoiţi ~ă tolerăm vremelnic.
alături .de noi, o ,grupare politi'Că capiMlistă-moşierească - gru-
p'11rea lui Tătărăscu. Dar să luăm Frontul naţional democmt.
format Îln septembrie 1944. Din arcest front făceau parte cam
acelea:şi partide oare vor forml(l 1acum Frontul democraţiei popu-
lare. Dar ·de atunci ţara noaiStră a trecut printr-un ard.înrc prroces
de dez·volMre democratică.
Avînd drept forţă ·conducătoare P.M.R., Frontul democrraţiei
populare va constitui. un minunat mijloc de mobilizare a celor
mai }rangi mase popull(llfe la munca de refacere economică, un

www.cimec.ro
 RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 167

mijloc de .adiviz,are politică a maselor orăşeneşti şi, ceea ce este

deosebit de important, .a celor săteşti, un mijloc de antreoore a
maselor cît m.ai largi la lupta împotritV.a reactiunii.
Frontul democraţiei ,populare va lfi o armă de âăurire a unităţii
politice-morale a 1între:gului popor muncitor din ţana noo•stră.
R~acţiunea nu se dă înapoi de 113. nici un mijloc pentru 13. .subrnioo
această unitate. Voi da în .această privinţă un exemplu oor·acte-
risHc. O parte din ·Credincioşi I3.•Jll8rtin în ~ana noastră biiSericii
-aatolice. Sîntem nevoiţi să ·constatăm >Că .cercurile clerului catolic
nu 13.U o 13.titudine potrivită cu regimul democratic al ·Rom!niei,
.cu interesele ţării şi 13.le poporului. In .întreaga lume clerul .catolic
.ascultă de ordinele V.atioanului, a cărui furLbundă activitate rea-c-
ţioooră şi proimperi•alistă este bine •cunos~ută. Nu este .admisibil
e:a ·cercurile clerului catolic să abuzeze .de posilbilităţile pe care
le .au de 13.-i influenţa pe credincioşi, pentru .oa, urmînd directivele
Vatioanului, să utilizeze biiSerioa drept rni•jloc de prop,a:gandă
îndreptată ·trnpotriv:a o11înduirii dernocraUoe şi menită s!1 slă­
bească voinţa poporului de .a-şi .a•păr.a indetpendenţ,a. împotriV'a
imperialiştilor străini.
Noi credem că această atitudine a clericilor catolici, potriv-
ni-că intereselor întregului popor, inclusiv 13.le credincioşilor oato-
fici, nu poate lă•s\3. indi-ferent nid ·clerul hi·sericii ortodoxe şi nici
pe credincioşii aparţinînd bisericii catolice.

Tovarăşi delegaţi şi delegate,

Succe!Sele repurtate de regill11ul nostru democr.ati·c sînt mari
şi în~Semoote. Oar trebuie să îndepărtăm din noi orice s·entiment
de mulţumire de sine. Se întîmplă dteodată că tovl3.răşi buni de
ai noştri, îmbăta-ţi de suocese, ifi3.•C uz de o fraz.eologie uşut,aUcă,
dedarînd că "re acţiunea 13. iost complet lichidată", că "ultimele
citadele ale reactiunii .s-au prăbuşit" etc. O asemenea atitudine
nu poate duce decît J,a demobiliz.are .şi l:a pieroerea vigilenţei
fl3.ţă de duşrnl3.nii democraţiei.

www.cimec.ro
 168 OH. OHEOROHIU-DEJ

. Oa, . rea-ctiunea internă Şi externă a •suferit înfrîngeri ,grele

118 noi 1n ţJară. Dar rar ,fi ridi·col •să ne inchipuim că ea nu ~a. f~B.ce
încercări de ra ridioo din nou -capul, că reacţionarii, le~gionrarii,
spionii şi diversioniştii vor renunţa la josnicele lor arme de luptă
împobriviB. poporului !Şi li-bertăţilor sale.
Frontul democraţiei populrare, o dată creat, Vl8 deveni ex,presia
. vo'inţei necHntite ·a întregului popor muncitor de a ridica eco-
nomiiB. ţării şi o dată cu ra·ceastiB. bunul tra·i 13.1 .celor ce muncesc.
El VIB. fi expresii~! v:oinţei poporului de 18 apăr,a ·cu cea mai m,are
stră;şnicie .indeq>enidenţa sa ·şi cuceri,rile sale democrl(ltke împo-
triv·a imperiraHştilor şi celor ce le sînt vînduţi, de ra ·strivi în ger-
mene orice încercare a reactiunii de a scoate din nou capul. Astfel
Vl8 18stguoo •condiţiile necesare pentru munca cre~B.torare în· ·oare
sîntem 11i.ngaj aţi. ·

Tovară·şi şi tovrarăşe,

Realizarea partidului unic al proletariatului din Romînia

coincide cu .împlinirea 18 100 de 13.ni de la două mari evenimente
istorice : apariţia "Manifestului Partidului Comunist" al lui
Marx şi Engels şi revoluţia din 1848.
Sărbătorim anul acesta 100 de ani de la apariţia Manifestului
Comunist, prin oare ..Marx şi Engel·s rau trranSJformat sodaHsmul
din utopie 1în ştiinţă. Cu o pătrundere 1genirală, drascălii noştri 18U
descoperit ·contr.adi·ctiile de nerezolv18t ale sistemului oapitaHst,
demonstrînd că 1prăbuşirea Lai este inevitrabilă Şi că proletariatul
va fi groparul lui. Expunînd teoria. marxistă, Friedrk~ Engels
scrie 1aceste .cuvinte crare sună ratît de adual : "Forţele productive
sociale - .aar.e nu mai ipOţ încăpea ,în mîinile burgheziei - nu
aşteaptă decît lul(lrea lor ·în stăpînire de către proletari,atul raso-
dat, spiT·e 13. ~înfăptui o or.înduire care să dea posihrlitate fiecărui
'membru al I.Societăţii să ira ·.p;arte nu numai 1~ producer~a. dar ş'i
·1ra împărţirea· ;şi· administnarea bogăţ'iilor · socira1e, ş'i · care să
tlimulţească -rntt:,;.atît .forţe1e .. :soda'h~ productive şi ·roadele lor,
prin conducerea planificată a întregii•prod'l'Icţii, încît îndestularea.

www.cimec.ro
 RAPORlUL POLITIC AL <:OMITETULUI CENTRAL LA CONGRESUL P.M.R. 169

tutur01r trebuinţelor raţionale să fie asigurată fiecăruia într-o

măsură mereu cresdndă".
DUtPă ·un ·secol; justetea ideilor lui Marx 'Şi Engels este mal
,evident'ă oa oricînd.
A trecut de rasemeriea un secol de dnd Bălcescu şi alţi ·con-
ducători 1B.i revoluţiei din 1848 rau fonmul•at programul lor .de
pre~oceri democrraUce. Nu .era vorbta de loc în acest prQgram
despre prefaceri cu caracter socialist. Reformele cerute de el
purtau un oanader hurghezo-demo.cnatk. Dar •cele rrirai multe din
aceste ·cerinţe, ·cu tot .canacterul lor limitat, nu au putut fi tra-
duse în viraţă, deoorece revoluţia din 1848 s-a săvtr~it sub bege-
monLa burgheziei. Ar;!p,a .stîngă a burgheziei, în ,frunte cu Băl­
ces·cu, ra fost nevoită, după revoluţie, să ira drumul exilului.
Desăvîrşirea revoluţiei' bunghezo-democratice în· Romtni.a a
devenit •posi1bilă numai sub hegemonia proletariratului, atunci
cînd clas.a muncitoare ia Romîniel, punîndu-se în .fruntea celor-
kllte fonţe populare, ra .cucerit un rol hotărîtor în viaţ.a de stat.
Ex,ponenţii ·Claselor exploatatoare JaU căutat radesegri să se pro-
cl:ame păstrători ai tnad'iţiilor naţionale. Oar i·storia ne invraţă că
păstrătorii şi IJOOŞtenitorJ.i , iarlevănatelor tradiţii rlaţionale ale
poporului nostru, rai tnadiţiilor luptei s·ale pentru :un viitor mai
Iuminos, sîntem noi, oamenii muncii, noi- partidul oamenilor
muncii - şi nu exponenţii acelor dase oore rau t.ră-dat rev<lluţta
în 1848, Lar rapoi, timp de un veac, rau împiedicat realizarea
cerinţelor ei.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Ideile lui Marx şi EngeliS, dezvoltate şi tmbogăţite de Lenin

şi Stalin, •au devenit realitate .în Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste - primul stat socialist din lume. Aceste idei însufle-
ţese pQpoarele democraţiei noi în munoo lor de ·construire a
socitalismului. Ideea necesităţii înlocuirii ·capitalismului printr-o
orînduire superioară - orinduirea socialistă - a pătruns adînc
in conştiinţa a zeci de milioane de oameni din întreaga lume.

www.cimec.ro
170 QH. QHEOROHIU-DEJ

Trăim într-un secol .oare deschide o eră nouă în vtaţa ome-

nirii. Avem putinţa •Să uronărim măreţul tablou al descătuşării
forţelor creatoare 1ale omului acolo unde socialismul a invins şi
unde .se construiesc temeliile societăţii comuniste - Uniunea
Sovietică. Avem putinţa să .profităm de urLaşa experienţă şi
înţelep-ciune a .gloriosului partid -oare conduee poporul sovietic
din iz.bîndă •În izbîndă, Partidul Comunist (bolşevic) •al Uniunii
Sovietice, partid care are în frunte tpe genialul învăţător al oame-
nilor muncii de pretutindeni, continuatorul nemuritoarei opere
a lui Marx, En.geiiS şi Lenin - Iosif lVissarionovici Stalin.
De treizeci .de ani îrwăţătura lui Marx, Engel•s, Lenin şi
Stalin serveşte avangănzii proletare din Romîilia drept călăuză
în a-cţiune.
Succesele pe care le-a dobîndit în opena de dezvoltare şi
întărire a democraţiei noastre se datoresc ·faptului că avangarda
proletară s-a străduit ~ntotdoouna ISă 1aplice în mod creator teoria
marxist-leninistă la condiţiile specifice ale ţării noo•stre.
Invăţătura lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin este acel far
strălucitor oare va lumina drumul Partidului Muncitoresc Romîn,
drumul ce duee ·~Mpre noi victorii ale democr·a~i.ei pqpulare, StPre
Romînia soctalistă 1
.,Scinteia" nr. 1.053
din 28 februarie 1948

www.cimec.ro
 EXPUNERE DE MOTIVE LA PROIECTUL
DE LEGE PENTRU NAŢIONALUAREA
INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE, MINIERE,
BANCARE, DE ASIGURĂRI ŞI DE TRANSPORT
Il iunie 1948

Domnule Preşedinte,
Onorat Prezidiu,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Incepind cu victoria de la 6 Martie 1945, democraţia a în-

registrat în ţara noastră o serie de succese dintre cele mai im-
portante pe tărîm economic, dar mai ales pe tărîm politic.
După reforma agrară, măsurile de refacere economică au
fost urmate de reforma monetară din 15 august 1947, reformă
care a pus capăt haosului provocat de inflaţie şi a dus la stabi-
lizarea şi consolidarea situaţiei noastre economice. Succesele ob-
ţinute însă pe tărîmul politic, cum au fo'st : eliminarea reprezen-
tanţilor burgheziei din guvern, trecînd răspunderea guvernării
în mîinile clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare,
precum şi îndepărtarea monarhiei o dată cu proclamarea Repu-
blicii Populare Romîne, au deschis posibilităţi largi pentru a
putea face noi paşi importanţi pe tărîmul consolidării poziţiilor
cucerite, precum şi al cuceririi de poziţii noi.
Situaţia aeată în urma transformărilor petrecute impune
o schimbare structurală în domeniul economiei naţionale, pentru
a putea pune toate forţele productive ale ţării în slujba ridicării
nivelului politic, economic şi cultural al poporului nostru.
Această schimbare structurală este trecerea în mîinile statu-
lui, ca bun comun al poporului, a celei mai importante părţi din
mijloa·cele de ,producţie. (Aplauze prelungite.)

www.cimec.ro
172 GH. GHEORGHIU-DEJ

Incă de la 23 August 1944 reprezentanţii burgheziei au cău­

tat, atît pe teren economic cit şi pe teren politic, atît inăuntrul
guvernului ctt şi din afara lui, să lupte cu toate mijloacele contra
întăririi regimului de democraţie şi să saboteze din toate puterile
măsurile lui.
In cele mai importante sectoare industriale am avut de luptat
cu sabotarea producţiei, degradarea utilajului, vinzarea la negru
şi "'ărădrea Îlntreprinderilor pr>in "'toarcerea lor pentru benefioii
personale, care luau drumul străinătăţii.
Nici unul dintre producătorii particulari rnu producea cu ca-
pital propriu. Toţi se foloseau de creditele Băncii naţionale, uti-
lizînd aceşti bani pentru a plăti consiliilor de administraţie sume
mari drept tantieme, iar mulţi cumpărau cu ei propriile lor case
sau propriile lor acţiuni.
Trecerea celei mai importante părţi a mijloacelor de produc-
ţie in mina statului este o necesitate, deoarece aceşte arme eco-
nomice se smulg din miinile acelora de la care am smuls armele
politice.
Lăsînd mai departe uneltele de producţie in aceste miini, ar
însemna să permitem burgheziei înlăturarea poporului de la con-
ducerea politică, să permitem burgheziei continuarea politicii ei
de a dezorganiza viaţa noastră economică pentru a compromite
regimul în ochii poporului ; ar însemna să-i permitem să folo-
sească mai departe aceste unelte ca mijloace de manevră in
scopul de a restaura vechiul regim.
Trecîndu-le în mîna statului, la cirma carllla stă guvernul
reprezentînd interesele poporului, înseamnă a lărgi în sectorul
~conomic al Republicii noastre Populare succesele obţinute pe
teren politic.
Este evident că mici planificarea economiei naţionale nu
poate fi concepută atîta timp cît cele mai importante mijloace
de producţie sint în mina capitalului particular.
Pentru a putea trece la o economie planificată, pe care cea

www.cimec.ro
 VCPUNERE DE MOTIVE LA PROIECTUL DE LEQE PENTRU NAŢIONALIZARE 173

mai mare parte a poporului o aşteaptă din partea guvernului,

este necesar a trece aceste mijloace tn mtinife statului.
Infăptuind acest act revoluţionar, vom putea stimula toate
energiile creatoare ale poporului nostru printr-o muncă con-
ştientă şi tnsufleţită. Prin consolidarea puterii economice a Re-
publicii Populare Romtne vom putea asigura un ritm încă ne-
cunoscut în d~zvoltarea economică, IPOHtică şi socială a repu-
blicii noastre populiB.re.
Permiteţi-mi, doamnelor şi domnilor deputaţi, să dau citire
proiectului de lege pentru naţionalizarea întreprinderilor indus-
triale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi. (Se dă
citire proiectului de lege.)
Inchei prezentarea legii de naţionalizare a intreprinderilor
industriale, cu rugămintea de a da urgenţă votării acestei legi.
(Aplauze prtN.ungite.)
.,Scinteia" nr. 1.144
din 13 iunie 1948

www.cimec.ro
SARCINILE PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
IN LUPTA PENTRU INTĂRIREA ALIANŢEI
CLASEI MUNCITOARE CU ŢĂRĂNIMEA
MUNCITOARE ŞI PENTRU TRANSFORMAREA
SOCIALISTĂ A AGRICULTURD
Raport la şedinţaplenard a C. C. al P. M. R.
din 3 - 5 martie 1949

Plenara Comitetului Central are la ordinea zilei problema

muncii partidului pentru transformarea socialistă a agricul-
turii, în cadrul măreţei opere de construire a socialismului în
ţara noastră.
Această problemă izvorăşte ca o urmare necesară a im-
portantelor succese pe care clasa muncitoare, în alianţă cu ţă­
rănimea muncitoare, le-a repurtat, sub conducerea partidului
nostru, pe drumul de luptă pentru cucerirea puterii politice şi
consolidarea democraţiei populare în Republica P·opulară
Romînă.
Problema ţărănească pusă astăzi în discuţia plenarei noa-
stre este una din cele mai grele şi mai complicate probleme ale
revoluţiei socialiste şi ale construirii socialismului.
Republica Populară Romînă se găseşte în perioada de tre-
cere de la capitalism la socialism, cînd sarcina centrală care
stă în faţa partidului şi a clasei muncitoare este nimicirea capi-
talismului şi făurirea socialismului.
Pe măsura înaintării construcţiei socialiste, lupta de clasă se
va ascuţi din ce în ce mai mult.
Ţara noastră are condiţiile necesare pentru reuşita operei
~!e construire a socialismului.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 175

1. Marele ajutor al Uniunii Sovietice, condiţie esenţială pentru

construirea socialismului - ajutor ideologic, politic, economic
şi tehnic -, întăreşte poziţia noastră f.aţă de planurile impe·
rialiste de jaf şi înrobire şi ne asigură o bază trainică de dezvol-
tare socialistă.
Ştiinţa genială a lui Lenin şi Stalin, experienţa Partidului
Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice ne-au arătat cum să
organizăm şi să conducem clasa muncitoare în fruntea poporu-
lui muncitor, pentru a răsturna burghezia şi moşierimea de Ia
putere, pentru a cuceri puterea politică. Ele ne învaţă ~i cum să
construim societatea socialistă.
Armatele glorioase ale Uniunii Sovietice au alungat ocu-
panţii germani fascişti şi ne-au dat posibilitatea de a dezvolta
cu succes lupta poporului muncitor pentru independenţa naţio­
nală şi democraţie populară.
Uniunea Sovietică ne-a dat şi ne dă ajutor economic şi
tehnic pentru ca prin munca şi lupta clasei noastre muncitoare,
sub conducerea partidului nostru, să realizăm scopul măreţ pen-
tru care au luptat şi au căzut sute şi mii din cei mai buni fii
ai poporului nostru - societatea socialistă, în care nu există ex-
ploatarea omului de către om.
Crearea Consiliului de asistenţă economică mutuală, care
cuprinde Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, ne
dă o bază economică solidă atît în lupta pentru independenţa
naţională, împotriva planurilor imperialismului anglo-american
de înrobire .a popoarelor, cît şi în munca de construire mai grab-
nică a socialismului în ţara noastră.
2. Puterea politică se află în mîinile clasei muncitoare,
care are ca aliat ţărănimea muncitoare. Clasa muncitoare foi o-·
seşte puterea de stat pentru a înăbuşi şi nimici toate încer-
cările clasei "burgheze de a restabill vechea ei stăpînire de clasă
şi de a împiedica clădirea societăţii socialiste.

www.cimec.ro
176 GH. GHEORGHIU-DEJ

Clasa muncitoare foloseşte puterea de stat pentru a lichida

clasele exploatatoare şi a asigura trecerea de la economia capita-
listă la cea socialistă.
3. Prin trecerea principalelor întreprinderi industriale, mi-
niere, de transport, bancare şi de asigurări în mîinile statului,
precum şi prin monopolul de stat al comerţului exterior, clasa
muncitoare deţine o mare parte din mijloacele de producţie din
industrie şi are posibilitatea materială de a mobiliza resurse fi-
nanciare şi rezerve de tot felul în vederea acumulării socialiste.
Partidul Muncitoresc Romîn, călăuzit de învăţăturile lui
Marx, Engels, Lenin şi Stalin, conduce şi mobilizează clasa mun-
citoare, în fruntea forţelor întregului popor muncitor, în lupta
pentru desfiinţarea exploatării omului de către om şi pentru cons-
truirea socialismului.
Ceea ce ne propunem astăzi în munca noastr_ă la ţară este,
pe de o parte, îngrădirea creşterii elementelor capitaliste şi a
posibilităţilor de exploatare a ţărănimii sărace şi mijlocaşe de
către chiaburime, iar pe de altă parte pregătirea condiţiilor de
organizare socialistă a agriculturii, asigurînd astfel ţărănimii
muncitoare un ni'vel de trai din ce în ce mai ridicat.
Micile gospodării ţărăneşti, nefiind în stare să facă o agri-
cultură înaintată cu o înaltă productivitate a muncii, nu pot asi-
gura ţăranilor săraci şi mijlocaşi bunăstarea materială şi cul-
turală, nu pot scăpa definitiv ţărănimea săracă şi mijlocaşă de
starea de dependenţă economică faţă de chiaburi, de exploatarea
chiaburească.
Jecmănitoriisatelor, chiaburii, vor să subjuge pe ţăranii
săraci şi mijlocaşi, să le acapareze pămîntul şi să întărească
exploatarea capitalistă la ţară.
De aceea statul democraţiei populare ia - în lupta de clasă
care se încinge tot mai aprigă la sate între ţărănimea săracă şi
mijlocaşă, pe de o parte, şi chiaburime, pe de altă parte -
o atitudine hotărîtă pentru apărarea intereselor ţărănimii mun-
citoare.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA. A AGRICULTURII 177

Călăuzit de învăţătura leninist-stalinistă, partidul nostru

vede în problema ţărănească o parte a problemei generale a dic-
taturii proletariatului, şi· anume problema aliatului principal al
clas.ei muncitoare.
Rezolvarea problemei ţărăneşti este o sarcină a dictaturii
proletariatului, o sarcină de luptă neîntreruptă pentru îngrădirea
şi lichidarea elementelor capitaliste din agricultură, de întărire
a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare în scopul
construirii socialismului. Stadiul în care se află astăzi problema
ţărănească la noi în ţară este rezultatul luptei de aproape treizeci
de ani pe care a dus-o partidul nostru împotriva burgheziei şi
moşierimii şi împotriva principalului lor sprijin, monarhia
reacţionară.

LUPTA PARTIDULUI PENTRU DESĂVÎRŞIREA

REVOLUŢIEI BURGHEZQ .. DEMOCRATICE

Istoria ţăriinoastre a fost străbătută de focul frănrîntărilor

şi răscoalelor ţărăneşti împotriva jugului claselor exploatatoare.
Neuitate sînt în amintirea poporului nostru răscoala de la
Bobîlna din 1437,- cea a lui Gheorghe Doja de la 1514, răscoa­
lele conduse de Horia, Cloşca şi Crişan la 1784 în Ardeal, de
Tudor Vladimirescu la 1821 în Oltenia şi Muntenia, mişcările
ţără,neşti din 1888-1892 şi marile răs<:oale din 1907.
Apariţia la noi în ţară a mişcării muncitoreşti, deşi slabă
şi confuză din punct de vedere ideologic şi organizatoric, precum
şi ecoul mişcărilor revoluţionare din Rusia, mai ales al revolu-
ţiei burgheza-democratice din 1905, care au influenţat atît asupra
refacerii mişcării muncitoreşti din ţara noastră în 1905 cît şi
asupra izbucnirii răscoalelor din 1907, nu puteau să nu determine
schimbări în politica burgheziei şi moşierimii faţă de ţărănime şi
in relaţiile de clasă.
Răscoalele ţărăneşti din 1907, înăbuşite prin asasinarea a
1LOOO de ţărani, au demascat în faţa poporului întreg legăturile
www.cimec.ro
f78 OH. OHEOROHIU-DEJ

strînse ale moşienmll cu burghezia în ascensiune. Din primul

moment al extinderii răscoalelor ţărăneşti, partidul moşieresc al
conservatorilor a predat puterea partidului liberal al burgheziei.
iar îmbrăţişarea şefilor celor două partide în incinta parlamen-
tului a consfinţit răspunderea comună a burgheziei şi moşierimii
in reprimarea sîngeroasă a mişcărilor ţărăneşti.
După 1907 clasele exploatatoare au adoptat o politică
de creare la sate a unei baze sociale de sprijin, prin întărirea bur-
gheziei săteşti cu ajutorul Casei rurale şi al altor instituţii special
înfiinţate în acest scop ; iar pe de altă parte ele au introdus măsuri
de terorizare sîngeroasă şi permanentă a ţărănimii, înfiinţind
jandarmeria rurală.
Sub influenţa spiritului reformist şi oportunist al Internaţio­
nalei a 11-a, străin de marxismul revoluţionar, conducerea parti-
dului socialist nu a înţeles că ţărănimea este un imens rezervor
de forţă revoluţionară şi că realizarea alianţei intre clasa mun-
citoare şi ţărănime, sub conducerea clasei muncitoare, este o con-
diţie principală a victoriei proletariatului.
Partidul socialist nu s-a pus in fruntea ţărănimii pentru a o
organiza şi conduce în această luptă, nu i-a dat claritatea perspec-
tivelor şi a sarcinilor, căci însăşi conducerea partidului socialist
stătea pe o poziţie oportunistă, in coada mişcării spontane a
ţărănimii în •fierbere revoluţionară, înlesnind astfel marilor pro-
prietari de pămînt şi capitaliştilor ca, împletind teroarea sînge-
roasă cu promisiuni demagogice, să înăbuşe pentru un timp des-
făşurarea largă a luptelor ţărăneşti pentru pămînt.
Cu toate acestea, elementele avansate ale muncitorimii .au
incurajat ţărănimea in timpul răscoalelor, iar in unele locuri
muncitorii au susţinut în mod direct pe ţăranii răsculaţi, cum au
făcut-o, de pildă, .ceferiştii din Paşcani şi petroliştii din Prahova"
Un astf~l de. fapt nu putea scăpa dilll veqere claselor domi-
nante. Jncă în 1913, Vintilă Brătianu, acesţ duşman feroce ar
poporului muncitor, analizînc;i ceea ce el nume.;. ;,crizele de s,tat"
din 1900, 1.~07 .Şi 1913..• şi constatînd "CQIJ.~n.trarea şi la· ·no~

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 179

.a> maselor de lucrători... in industria mare, unde ciocnirile dintre

capital şi muncă sint mai puternice''. atrăgea atenţia burgheziei
şi moşierimii ramine că "această revoltă neorganizată din 1907
poate găsi o organizare la oraşe şi deci să ia in viitor un caracter
nu de revoltă, ci âe revoluţie", căci - spunea el -- "in viitor
trebuie să ţinem seama şi de masele muncitoare de la oraşe, mai
lesne de aprins şi de revoltat".
Izbucnirea revoluţiei burgheza-democratice din Rusia, in fe-
bruarie 1917, şi apoi victoria Marii Revoluţii Socialiste din Oc-
tombrie s-au răsfrint in mod direct asupra cursului desfăşurării
luptei de clasă in ţara noastră, au influenţat masele largi ale
clasei muncitoare şi ale ţărănimii şi au deschis o nouă perioadă
in lupta pentru rezolvarea problemei ţărăneşti.
Cucerirea puterii politice de către proletariat pe a şasea parte
a globului a dat clasei muncitoare de la noi un curaj şi un avint
revoluţionar incă necunoscut pină atunci. Primele semne ale
creşterii valului revoluţionar, ca urmare directă a Marii Revoluţii
Socialiste din Rusia, incepusera să se manifeste în rindurile
clasei muncitoare şi ale ţărănimii in condiţiile cînd ţărănimea,
inarmată şi mobilizată pe front, stătea cot la cot cu armata rusă,
aflată in plină framintare revoluţionară.
De teama extinderii revoluţiei la noi in ţat_ă, sub presiunea
creşterii valului revoluţionar muncitoresc şi a ţărănimii cuprinse
de frămintările pentru pămînt, burghezia şi moşierimea romină,
pentru a nu pierde totul, au fost silite să promită şi să acorde re-
forma agrară.
Conştienţi de faptul că ţărănimea ar putea deveni o rezervă
a mişcării revoluţionare a proletariatului, că alianta clasei mun-
citoare cu ţărănimea ar putea duce la răsturnarea revoluţionară
a regimului burghezo-moşieresc, clasele dominante au făcut totul
pentru a impiedica proletariatul să devină conducătorul luptei
ţărănimii pentru pămint. Ele erau conştiente că proletariatul,
ciştigind ţărănimea de partea sa, nu se va mărgini la exproprie-
rea revoluţionară a moşierimii in favoarea ţărănimii, dar că in

www.cimec.ro
180 GH. GHEORGHIU-DEJ

mod inevitabil va trece la revoluţia socialistă, la instaurarea· dic-

taturii proletariatului, urmînd exemplul proletariatului rus.
Manevrtnd cu promisiunea că va da pămînt ţăranilor, bur-
ghezia a urmărit şi a reuşit să izoleze ţărănimea de lupta clasei
muncitoare, să-şi salveze şi - tn anumite privinţe - să-şi con-
solideze poziţiile sale de clasă.
Nu tnttmplător au apărut tn 1917-1920 tot felul de partide·
burgheze cu titulaturi ţărăneşti ; ele au avut un rol bine definit,
acela de a atrage masele ţărăneşti sub influenţa lor şi a le·
împiedica să-şi îndrepte privirile spre mişcarea muncitorească.
Partidul social-democrat, dominat de oportunism, nu a mers-
pe linia unirii valului revoluţionar tn creştere, al mişcărilor mun-
citoreşti din 1917-1920, cu luptele ţărănimii pentru pămînt, a
impiedicat alianta clasei muncitoare cu ţărănimea, sub conduce-
rea proletariatului, şi a fost impotriva realizării acestei sarcini tn
focul luptelor pentru pămînt.
Faptul că încă nu exista un partid comunist înarmat cu ideo-
logia marxist-leninistă a permis ca manevrele burgheziei şi mo-
şierimii şi trădarea mişcării muncitoreşti de către conducerea
social-democrată de dreapta să ducă la izolarea luptelor crescinde
ale clasei muncitoare de luptele şi frămîntările ţărănimii, care
se desfăşur.au în acelaşi timp, dar paralel.
Burghezia şi moşierimea au izbutit astfel să tnfrîngă pe rind
mişcarea revoluţionară proletară din 1917-1920 şi mişcările
ţărăneşti pentru pămînt şi să-şi prelungească zilele cu un sfert
de secol.
Clasa muncitoare de la noi din ţară a văzut, în lumina des-
făşurării valului revoluţionar din 1917-1920, necesitatea formării
partidului marxist-leninist. Astfel, în focul luptelor împotriva bur-
gheziei şi moşierimii şi împotriva conducerii oportuniste social-
democrate, a luat naştere Partidul Comunist din Romtnia.
Reforma agrară din 1921 a fost acordată şi apoi aplicată în
asemenea condiţii, încît marea proprietate moşierească a fost
menţinută, majoritatea ţăranilor fără pămînt sau cu pămînt puţin

www.cimec.ro
.SARCINILE P.M.R_. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 1.81

.nu au fost împroprietăriţi, iar celor improprietăriţi li s-au creat

asemenea condiţii, încît într-un timp mai mult sau mai puţin
scurt să piardă pămîntul în favoarea chiaburilor şi a moşierilor.
Pentru a da aparenţa că este un ad pornit din iniţiativa bur-
gheziei şi nu cedat sub presiune, burghezia, în interesul său de
clasă, a întocmit o lege a reformei agrare care exprimă pe de o
parte înşelarea ţărănimii, pe de altă parte faptul că burghezia
s-a înţeles cu moşierimea asupra menţinerii marii proprietăţi mo-
:şiereşti. In acelaşi timp, ea întărea şi dezvolta burghezia satelor
ca forţă principală care să asigure exploatarea la sate.
După înlăturarea de la dreptul de împroprietărire a numeroase
-categorii de ţărani săraci, au fost înscrise cu drept de improprie·
tărire în 1921 un număr de 2.308.922 de familii. In ianuarie
1934 - deci după 13 ani de aplicare a reformei agrare, de fapt
după 16 ani de la primele legiferări - statisticile Direcţiei agrare
din Ministerul Agriculturii arătau că pînă atunci nu au fost îm-
proprietărite decît 1.478.663 de familii, ceea ce înseamnă că 34%
din cei cărora clasele dominante nu au avut încotro şi au trebuit
să le recunoască dreptul de împroprietărire nu au mai fost
împroprietăriţi, pentru ca pe spatele lor să se poată întări pozi-
ţiile chiaburilor. Din suprafaţa expropriată nu a ,fost predată ţă­
ranilor decît abia 56%, restul rămînînd sub diferite forme in
mîinile moşierilor. După cifrele recensămîntului din 1930, pe care
nu le putem lua decît ca indicaţie - căci lucrările au fost întoc-
mite în mod neştiinţific, iar rezultatele ,falsificate - , se găseau
în acel an la noi în ţară, totuşi, 700.000 de ţărani complet lipsiţi
de pămînt.
Ţăranii împroprietăriţi, ca şi, în general, ţărănimea săracă
şi imensa majoritate a ţăranilor mijlocaşi, erau lipsiţi de vite,
de unelte etc. şi au fost nevoiţi să se indatoreze pînă în gît la
chiaburi, cămătari şi bancheri, atît pentru procurarea unui oa-
recare inventar agricol cît şi pentru plata pămîntului, căci "tm-
proprietărirea" s-a făcut cu răscumpărarea pămîntului moşieresc
la un preţ destul de ridicat.

www.cimec.ro
182 OH. 0Ji1EOROHIU-DEJ

Taxele vamale de export de cereale duceau la preţuri de vîn-

zare .foarte joase a cerealelor ţărăneşti ; în primii ani după re-
formă, diferenţa foarte mare dintre preţurile scăzute ale produselor
2gricole şi preţurile ridicate ale produselor industriale, impozitele
agricole grele ,au dus la sărăcirea şi îndatorarea ţărănimii mici
şi mijlocaşe. Dobînzile cămătăreşti sporeau an după an cu dobîndă
Ia dobîndă, perceptorii vindeau cu toba bunurile ţăranilor care nu
puteau plăti impozitele. Astfel, o bună parte din ţărani şi-au pier-
dut pămîntul în contul datoriilor către cămătari şi bănci.
Reforma agrară din 1921 nu a lichidat moşierimea, nici rela-
ţiile de muncă semifeudale din agricultură, de pildă munca în
dijmă. Contradicţia dintre ţărănime şi moşierime se ascuţea din
an în an, în timp ce creştea şi lua 1forme din ce în ce mai ascuţite
exploatarea ţărănimii de către capitalul monopolist.
In regiunile cu naţionalităţi conlocuitoare, rezolvarea pro-
blemei agrare se agrava şi se împletea cu asuprirea naţională
crescîndă a maselor poporului.
Partidul Comunist din Romînia, întemeiat în 1921 prin voinţa
imensei majorităţi a muncitorilor din fostul partid socialist, a
întrunit partea cea mai conştientă a proletariatului, hotărîtă să
pună capăt reformismului. El a luat de la început asupră-şi sar-
cina istorică de a realiza alianta dintre proletariat şi ţărănime,
pentru apărarea ţărănimii împotriva exploatării moşiereşti şi ca-
pitaliste, pentru smulgerea pămîntului din mîinile moşierimii şi
trecerea lui în mîinile celor ce-l muncesc.
Impotriva clasei muncitoare, tn frunte cu avangarda sa, gu-
vernele reacţionare au îndreptat teroarea cea mai sîngeroasă;
Partidul comunist fiind scos în 1924 în afara legii şi silit să-şi
continue lupta în adîncă ilegalitate. El nu a încetat însă nici o
clipă să ducă munca de organizare a maselor ţărănimii sărace
şi mijlocaşe, mobilizîndu-le la luptă.
Datorită dem-agogiei partidelor burgheze, şi în special a par~
tidului naţional-ţărănesc, mase ale ţărănimii stăteau sub influ-
enţa politică a burgheziei şi a moşierimii. In felul acesta au cana~

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 183

lizat spre apele reactiunii noul val de lupte ce se anunţa în

apropierea crizei economice şi agrare.
Prima guvernare naţional-ţărănistă a dezvăluit caracterul de
clasă al politicii antimuncitoreşti şi antiţărăneşti, instrument sîn-
geros al capitalului financiar şi al moşierimii.
Guvernele naţional-ţărăniste au introdus cunoscuta "lege
.Mihalache", de liberă circulaţie a bunurilor agricole. Libertatea
de vînzare şi cumpărare a loturilor ţărăneşti a deschis larg calea
.exproprierii legale în masă a ţărănimii sărace şi mijlocaşe de
<'ătre moşieri, chiaburi, cămătari şi bănci. Izbucnirea şi ascuţirea
crizei economice mondiale din 1929, care s-a împletit cu criza
agrară, a agravat situaţia ţărănimii, a dat o intensitate mai mare
procesului de sărăcire şi de diferenţiere de clasă la ţară şi a sporit
nemulţumirile adînci ale ţărănimii împotriva apăsării fiscale şi
.cămătăreşti.
Anii 1930-1932 sînt caracterizaţi prin nenumărate mici re-
volte ţărăneşti, ciocniri cu jandarmii, alungarea perceptorilor,
ocuparea pămînturilor de păşune, tăierea pădurilor ·fără învoire
.şi, mai ales, refuzul de a plăti datoriile către bancheri şi cămătari
.şi împotrivirea în masă faţă de sechestrarea bunurilor ţăranilor
îndatoraţi. Aceasta avea loc în condiţiile creşterii unui puternic
val revoluţionar al clasei muncitoare, sub conducerea Partidului
Comunist din Romînia, care a culminat în luptele eroice ale cefe-
riştilor şi petroliştilor în februarie 1933.
Intrucît naţional-ţărăniştii începuseră a se compromite în rîn-
durile maselor largi ţărăneşti, care au văzut adevărata lor faţă
antiţărănească, clasele exploatatoare au lansat în sate organiza-
ţiile cuziste şi gardiste, pentru a împiedica sub formule diversi-
oniste ţărănimea să meargă pe calea luptei unite cu clasa mun-
citoare împotriva regimului burghezo-moşieresc şi a o ţine legată
de reacţiune.
Clasa muncitoare, sub conducerea Partidului comunist, lăr­
gise legăturile sale cu ţărănimea săracă şi mijlocaşă. Sub pre-
siunea frămîntării revoluţionare a maselor ţărănimii muncitoare,

www.cimec.ro
{84 . GH. GHEORGHIU-DEJ : :\1 ·.

care .se vedea tot mai mult ameninţată să-şi piardă pămtnturile
în folosul chiaburilor şi moşierilor, guvernele burghezo-moşiereşti
au hotărtt să manevreze cu legea conversiunii datoriilor agricole~
care urmărea în acelaşi timp o întărire a proprietăţii moşierimii şi
chiaburimii. . . ·;r;~
Congresul al V-lea al Partidului Comunist din Romîni~: din
1932 ..:.._ congres care are o importanţă istorică în lupta parti-
dului nostru, căci a fixat linia strategică şi tactică a partidului
pînă la desăvtrşirea revoluţiei burgheza-democratice -, repre-
zintă in acelaşi timp o cotitură hotărîtoare în lupta parHdului,
nostru pentru realizarea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţă­
rănime.
~on_gresul al V-lea a clarificat, în spiritul marxist-leninist~
perspectivele, sarcinile, caracterul şi forţele motrice a1e revolu-
ţiei. din Romtnia. Congresul a respins teoria burgheza-liberală a
neofobăgiei, pe care partidul o moştenise de la social-democ'raţie,
teorie după care Romînia stă în faţa revoluţiei burgheze, şi bur-
ghezia - nu clasa muncitoare - este chemată să joace în această
revoluţie rolul de factor revoluţionar şi conducător. ·Congresul a
indicat că Romînia stă în faţa desăvîrşirii revoluţiei burgheza-
democratice, că revoluţia burgheza-democratică va fi desăvîrşită
fără burghezie şi împotriva ei, sub hegemonia proletariatului şi
sub conducerea Partidului comunist ; Congresul al V-lea a stabilit
că sarcina cea mai importantă a partidului este crearea alianţei
de_ luptă a muncitorilor şi ţăranilor muncitori, sub hegemonia
proletariatului şi sub conducerea Partidului comunist, şi că par-
tidul trebuie să treacă la organizarea şi conducerea luptei · ma-
selor ţărăneşti pentru nevoile imediate ale ţărănimii munci-
toare şi pentru "rezo1varea r~voluţionară a problemei ţărăneşti".
Partidul Comunist din Romînia a dus o muncă intensă după
Congresul al V-lea pentru organizarea luptelor ţărănimii, în con-
diţiile în care legea Mihalache, de liberă circulaţie a bm1urilor
agriCole, tşi producea efectele tn ce priveşte procesul de Hchiaare
a reformei- agrare din 1921. Ritmul deposedărif de pamtrit ·a 'tără-

www.cimec.ro
 SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA So'CIALISTA A AGRICULTURII ,185

nimii sărace şi mijlocaşe şi de întărire a moşierimii şi chiaburirrtii

a luat un curs mai puternic"în timpul c'rizei şi după criza econo-
mică mondială din 1929-1932.
'Guvernările reacţionare s.e ori.entau categoric spre fascism şi
spre pregătirile de război impotriva U.R.S.S., ceea ce a făcut să
sporească jefuirea ţăranilor săraci şi mijlocaşi de către moşierime
şi chiaburime.
Pe măsură ce Romtnia intra mai mult tn orbita Germaniei
hitleriste, interesele economice ale acesteia transformau ţara noas·
tră tn ţară producătoare de produse agricole la dispoziţia Ger-
maniei hitleriste şi împingeau spre organizarea agriculturii romî-
neşti pe baza marii proprietăţi.
Capitaliştii şi moşierii au ţinut gospodăriile ţărăneşti într-o
stare de inapoiere tehnică ce prezenta cele mai .diverse şi mai
tipice forme de degradare : reducerea şi degradarea uneltelor
agricole, lipsa unui utilaj modern, scăderea consumului de îngră­
şăminte chimice, reducerea numărului de animale de muncă şi
scăderea plităţii lor, scăderea producţiei la hectar şi scăderea
calităţii produselor agricole. Aceste manifestări de descompunere
a agriculturii romîneşti erau Însoţite de degradarea biologică a
maselor largi ale ţărănimii muncitoare şi de scăderea consumului
acestor mase .
.Instaurarea dictaturii fasciste la noi în ţară şi aruncarea Ro-
mîniei în braţele Germaniei hitleriste de cătr.e clica fascistă an·
tonesciană şi partidele "istorice", ca şi războiul criminal dus -îm-
potriva Uniunii Sovietice, au intensificat exploatarea şi apăsarea
muncitorimii şi ţărănimii sărace şi rnijlocaşe, tntărind puterea
economică şi politică a marii burghezii, a moşierim{i şi chia-
burimii.
Sarcina principală care stătea în fa\a proletariatului, con-
dus de Partidul· Comunist Romîn, a devenit ·salvarea: Romtniei
. de dominaţia fa'scistă, recucerlrea independenţei 'nation'ale a ţării
în
prin in'frtngerea război a ·Ge~maniei fasciste şi a armatelor 1ui
www.cimec.ro
181i GH. GHEORGHIU-DEJ
------------------------------------------------
Antonescu, ieşirea ţării noastre din războiul criminal hitlerist şi
alăturarea de Uniunea Sovietică. ·
Victoriile Armatei Sovietice .asupra hoardelor fasciste au în-
lesnit forţelor democratice interne, în frunte cu Partidul Comu-
nist Romîn, să făurească actul de la 23 August 1944, de răstur­
nare a dictaturii fasciste antonesciene, împotriva voinţei şi sabo-
tajului partidelor "istorice".
Eliberarea teritoriului ţării noastre de către eroica Armată
Sovietică, loviturile zdrobitoare pe care a·ceasta le-a dat hoardelor
hitleriste au creat condiţiile favorabile ca Partidul Comunist Ro-
mîn, avangarda proletariatului, să realizeze sarcinile istorice puse
de Congresul al V-lea, înfăptuind alianţa de luptă a clasei mun-
citoare cu ţărănimea, sub conducerea proletariatului, trecînd la
desăvîrşirea revoluţiei burgheza-democratice la noi în ţară.
Partidul Comunist Romîn a pus la ordinea zilei problema
lichidării imediate a proprietăţii moşiereşti printr-o reformă
agrară democra1ică.
Direcţia
atacului principal al partidului nostru a fost îndrep-
tată spre izolarea partidelor burghezo-moşiereşti şi a social-de-
mocraţilor de dreapta de masele largi ale ţărănimii şi ale micii
burghezii, spre atragerea acestor mase în alianţa 'Şi sub condu-
cerea proletariatului pentru desăvîrşirea revoluţiei burgheza-de-
mocratice. Toate forţele reacţionare coalizate în jurul monarhiei
şi al partidelor "istorice" şi sprijinite de imperialismul anglo-
american au luat atitudine împotriva reformei agrare, fie în mod
deschis, fie sub forma ipocrită a amînării pînă "după război".
Dar, spre deosebire de situaţia din 1918-1919-1920, ţărănimea
n-a mai putut fi înşelată şi atrasă în apele partidelor burghezo-
moşiereşti, căci în fruntea luptei pentru reforma agrară a stat
clasa muncitoare, condusă de Partidul comunist. Spre deosebire
de 1918-1919-1920, legiferarea reformei agrare nu a mai durat
timp de 2 ani, pentru ca apoi aplicarea ei să se tărăgăneze ani
de zile, pînă la împotmolirea definitivă de către comisiile şi para-
comisiile numite de guvernele burghezo-moşiereşti, ci de astă

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 187

dată Partidul Comunist Romîn, în fruntea clasei muncitoare, a

alcătuit sute şi mii de echipe de muncitori care au împînzit satele,
au chemat ţărănimea muncitoare la luptă pentru pămînt, au or-
ganizat comitete săteşti şi, împotriva voinţei regelui şi a parti-
delor "istorice", în pofida gloanţelor regelui şi ale guvernului Ră­
descu, s-au pus în fruntea ţăranilor şi au intrat pe pămînturile
moşiereşti, confiscîndu-le şi împărţindu-le ţăranilor pe calea lup-
tei revoluţionare, fără să se mai aştepte legea, pe care regele şi
guvernul Rădescu nici nu aveau de gînd s-o .alcătuiască.
Ţărănimea a primit pămînt la începutul anului 1945, prin
lupta organizată şi condusă de Partidul Comunist Romîn. In
focul acestei lupte s-a realizat alianta dintre clasa muncitoare şi
ţărănimea muncitoare şi s-a afirmat puternic rolul conducător al
proletariatului. Mobilizînd sub conducerea sa masele cele mai
largi ale poporului muncitor, lupta sub lozinca "pămînt ţăranilor"
a fost o parte a luptei revoluţionare a clasei muncitoare, în frunte
cu partidul nostru, pentru democratizarea ţării, ca şi luarea cu
asalt a prefecturilor şi primăriilor de către masele cele mai largi
ale poporului muncitor, ca şi demonsbraţiHe uriaşe a zeci şi sute
de mii de oameni ai muncii din toate oraşele ţării. Ele au dus
acolo că partidul nostru, în fruntea clasei muncitoare, a răsturnat
guvernele cu majoritate reacţionară burghezo-moşierească şi a
obţinut victoria de la 6 Martie 1945, cînd au .fost înlăturate ele-
mentele cele mai reacţionare din guvern, instaurîndu-se un regim
democratic. Noul guvern n-a avut decît să legifereze, din primele
zile, reforma agrară, a cărei aplicare începuse de fapt cu cîteva
săptămîni înainte, prin lupte revoluţionare.
Proletariatul, sub conducerea Partidului comunist şi aliat cu
ţărănimea, a sfărîmat puterea economică şi politică a moşierimii,
lichidînd-o ca clasă. A fost dărîmat astfel unul din stîlpii reac-
tiunii romîneşti şi una din piedicile principale în calea dezvoltării
forţelor de producţie agricole ; prin lucrările reformei agrare au
fost împroprietăriţi un număr de 918.000 de ţărani săraci, cărora

www.cimec.ro
188 QH. QHEORQHIU.DEJ

li s-a dat 1.109.000 ha din cele 1.468.000 ha expropriate, restul

devenind rezervă de stat.
S-au putut întemeia peste 400.000 de noi gospodării, iar alte
500.000 de gospodări! mici şi-au sporit şi întărit proprietatea,
datorită suprafeţei de pămînt expropriat ce le-a fost adăugată.
Prin desfiinţarea moşierimii ca clasă, noi am înlăturat o forţă
reacţionară care stătea în ca lea dezvoltării ţării noastre. Ţără·
nimea săracă şi mijlocaşă a căpătat posibilitatea de a-şi îmbu·
nătăţi situaţia materială. Dar în a~elaşi timp s-a lărgit baza pro·
prietăţii private, generatoare de capitalism.
Lichidarea moşierimii ca clasă şi împărţirea pămîntului ex·
propriat prin reforma agrară ţărănimii fără pămînt sau cu pă·
mint puţin au întărit încrederea ţărănimii muncitoare în forţa po-
litică a clasei muncitoare şi au contribuit la închegarea alianţei
dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
Reforma agrară a adus schimbări importante în relaţiile de
clasă la ţară.
Dacă în ce priveşte exproprierea pămîntului moşieresc era
interesată întreaga ţărănime, inclusiv chiaburimea, care nădăj·
duia să ia o parte din acest pămînt şi să vadă înlăturată marea
ei" concurentă la exploatarea ţărănimii, - o dată cu aplicarea re-
formei agrare, şi chiar în cursul aplicării ei, s-au· manifestat pu·
ternic interesele de clasă deosebite şi opuse ale chiaburimii, de o
parte, şi ale ţărănimii sărace şi mijlocaşe, de altă parte.
Chiaburimea, scăpată de concurenţa moşierului, a încercat
să tragă foloasele exproprierii moşiilor şi să intre ea în stăpî·
nirea pămîntului, pentru a exploata mai departe, cu forţe întă­
rite, ţărănimea săracă şi mijlocaşă. Legea reformei agrare stabi-
lea ca pămîntul expropriat să fie împărţit ţăranilor fără pămînt
sau cu pămînt puţin, în primul rînd soldaţilor de pe front, vădu­
velor, orfanilor şi invalizilor de război. Chiaburimea a căutat să
împiedice aplicarea în acest fel a reformei agrare şi, pătrunzînd
în numeroase comisii săteşti şi de plasă însărcinate cu aplicarea
pe teren a reformei, a izbutit să falsi,fice în unele locuri spiritul

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 189

reformei şi săacapareze o oarecare parte din pămîntul expropriat,

întărindu-şi astfel poziţiile. Pe de altă parte, haosul economic şi
financiar dintre anii 1945-1947 şi efectele secetei consecutive din
anii 1945-1946 au împiedicat ţărănimea săracă şi mijlocaşă
să-şi consolideze proprietatea şi au dat posibilitate chiaburimi·i
să manevreze pentru acapararea pămîntului ţărănimii nevoiaşe.
Numai datorită măsurilor luate de guvern, din iniţiativa par-
tidului nostru, chlaburii au fost siliţi să dea înapoi ţăranilor
pămînturile pe care le-au smuls.
După înlăturarea din guvern a ultimilor reprezentanţi ai bur-
gheziei, după răsturnarea monarhiei şi preluarea puterii politice
de către proletariat, aliat cu ţărănimea muncitoare, noi am dus cu
mai multă tărie politica de apărare a ţărănimii sărace şi mijlocaşe
împotriva exploatării .de către elementele capitaliste de la sate,
politica de curăţire a organelor politice şi administrative de unel-
tele burgheziei săteşti, care s-au strecurat şi au folosit aceste
poziţii pentru a sabota consolidarea şi dezvoltarea regimului de
democraţie populară.
Forţele clasei muncitoare şi influenţa partidului nostru în
masele cele mai largi ale celor ce muncesc la oraşe şi sate au
crescut foarte mult prin succesele în lupta pentru îmbunătăţirea
situaţiei economice şi financiare a ţării şi a poporului muncitor.
Alegerile din martie 1948 pentru Marea Adunare Naţională au
constituit un mare succes politic al partidului nostru, dovedind
că alianta dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare s-a
întărit. Aceasta ne-a permis să trecem la naţionalizarea principa·
lelor întreprinderi industriale, miniere, de transport, bancare ~i
de asigurări, să trecem la construirea socialismului.

PARTICULARITĂTILE DEZVOLTARD GOSPODĂRDLOR

T ĂRĂNEŞTI IN REPUBLICA POPULARĂ RO MINĂ
In lupta pentru înfăptuirea socialismului şi în domeniul agri-
culturii este necesar să avem în faţa noastră un tablou clar al
stării actuale a agriculturii noastre, al locului pe care îl ocupă

www.cimec.ro
190 GH. GHEORGHIU-DEJ

agricultura în ansamblul economiei naţionale, al relaţiilor de

clasă Ia ţară şi al posibilităţilor pe care le creează industri'a
noastră socialistă în dezvoltare, pentru transformarea socialistii
a agriCulturii.
Pîrghiile economice prin care statul de democraţie populară
îşi exercită acţiunea sa de dezvoltare a întregii economii pe calea
socialismului, deci şi a transformării socialiste a agriculturii, sînt :
•
- industria socialistă (în primul rln!f industril8 grea),
instituţiile de credit,
- gospodăriile agricole de stat,
- staţiunile de tractoare şi maşini agricole de stat,
- cooperativele,
- comerţul de stat şi
- transporturile.
Pirghia principală pentru îndrumarea agriculturii pe calea
socialismului este industria socialistă, industria grea.
Regimurile burghezo-moşiereşti au pus Ia dispoziţia capita-
lului internaţional bogăţiile naturale ale ţării şi i-au dat conce-
siuni care puneau ţara noastră în stare de dependenţă economică
şi politică faţă de interesele ţărilor capitaliste imperialiste.
Prin urmare, ţara noastră constituia o piaţă de desfacere ~i
o sursă de materii prime pentru capitalul monopolist străin, fiind
nevoită să importe aproape întregul utnaj şi principalele semi-
fabricate şi să exporte produse agricole şi materii prime.
Aşa se explică faptul că am preluat, prin naţionalizare, o
industrie construită în mod anarhic, după interesele de profit ale
capitaliştflor romîni şi ale trusturilor străine. Aceste interese fă­
ceau ca industria producătoare de materii prime, semifabricate şi
utilaj să fie disproporţionat de mică faţă de nevoile industriei
noastre prelucrătoare.
Prin cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, prln
smulgerea din mîinile capitaliştilor a principalelor mijloace tie
producţie industrială, minieră, de transport, a întreprinderilor
bancare şi a societăţilor de asigurare, prin politica de prietenie

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 191

şi colaborare economică cu Uniunea Sovietică,

precum şi cu ţările
de democraţie populară, ţara noastră s-a eliberat de starea de
dependenţă economică şi politică faţă de capitalul monopolist
străin şi au fost create condiţiile de dezvoltare a tuturor ramurilor
vietii economice a ţării, şi în primul rînd a industriei socialiste.
Astfel s-a putut trece la reorganizarea tuturor ramurilor in-
dustriale, prin regrupârea lor mai raţională, prin completarea şi
centralizarea utilajului, punînd centrul de greutate pe dezvoltarea
industriei grele şi a bazelor de aprovizionare cu materii prime a
acestei industrii.
Procesul tehnic din industria noastră se îmbunătăţeşte trep-
tat, datorită folosirii bogatei experienie a Uniunii Sovietice -
ţa·ra cu nivelul tehnic cel mai ridicat din 1lume; elanul în muncă
al clasei muncitoare, creşterea spiritului ei de iniţiativă şi avîntul
!ntrecerii socialiste au făcut să crească productivitatea muncii şi
nivelul producţiei în cele mai importante ramuri industriale.
Astfel, Jfaţă de 1938, producţia principalelor produse indus-
triale a fost în anul trecut de :
144% la fontă
123% la oţel
131 % la produse )aminate
149% la minereu de fier
420% la gaz metan şi
100% la cărbuni.
In industria petroliferă, scăderea producţiei - provocată îna-
inte de naţionalizare de sabotajul societăţilor străine anglo-ame-
ricane, olandeze, franceze etc. - a pufut fi oprită şi, datorită
forajelor masive (107% în 1948 faţă de 1938), 'se asigură o bază
pentru creşterea viitoare a producţiei de petrol. ·
Am ajuns astăzi să producem in ţară tractoare, utilaj agricol
cu tracţiune ,mecanică, batoze, utilaj petrolifer, ·ipsţalaţii pentru
echiparea noilor .fabrici, vase fluviale, motoare· Ş"i eompresoare
etc., care se procur au inainte numai din străinătate. Se construiesc
locomotive gr-ele şi -vagoane de mare tonaj, automotoare şi altele.

www.cimec.ro
192 GH. GHEORGHIU-DEJ
------------------------------------------------
Este în curs de organizare industria de maşini electrice şi de apa-
rataj electrotehnic.·
Planul de stat pe 1949 prevede o sporire a producţiei indu-
striale şi agricole cu 40% ·. Dacă la toate acestea adăugăm in-
vestiţiile prevăzute în planul de stat pe 1949, care se ridică la
suma de circa 82 de miliarde de lei, din care 47,2% pentru mij-
loace de producţie industriale, plus sume importante care se in·
vestesc în societăţile sovieto-romîne de către guvernele Uniunii
Sovietice şi Republicii Populare Romîne, se poate afirma că ţara
noastră a pornit pe drumul dezvoltării industriei socialiste -
ceea ce ne permite să tragem concluzia că industria, şi în primul
rînd industria grea, constituie o forţă capabilă să contribuie în
moJ hotărîtor la transformarea socialistă a agriculturii.
Faţă de ritmul de dezvoltare al industriei noastre, agricul-
tura prezintă un tablou cu totul deosebit.
Agricultura noastră este o agricultură înapoiată, care se ba-
zează pe proprietatea particulară asupra pămîntului, în care
domină mica producţie de mărfuri, pentru că foloseşte în mare
parte mijloace de producţie rudimentare, aplică metode primitive
de cultură şi nu utilizează îngrăşăminte minerale decît într-o
cantitate redusă.
După datele ultimului recensămînt din 1948, rezultă că din
cei 16.000.000 de locuitori ai Republicii Populare Romîne circa
75% trăiesc la sate şi 25% la oraşe. Din cei care trăiesc la sate,
circa 90% se ocupă cu agricultura.
Suprafaţa terenurilor agrosilvice din ţara noastră este de
circa 22.038.000 ha, repartizată astfel :
Pămînt arabil . . . . . . . . . . . 9.751.000 ha
Fineţe . . . . . . . . • . . . . . 1.696.000 "
Păşuni • . . . . . . . . . .2.820.000 "
Yii • • • • • . . . . • . . . . . • 227.000 "
Livezi cu pomi . . . • . . . . . . 221.000 "
Păduri . . . . . . • . . . . . .tl. 705.000 "
Curţi . . . . • . . . . . . . . . . 618.000 "
22.038.000 ha

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PE:-.ITRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA. A AGRICULTURII 193

Vedem dar că, din întreaga suprafaţă agrosilvică, aproape

10.000.000 ha sînt p::lmînt arabil şi aproape 7.000.000 ha pă­
duri. Dar pe cînd pădurile sînt repartizate în proporţie de 76,6%
instituţiilor (stat, comune, composesorate etc.), în cea mai mare
parte ale statului, şi 23,4% gospodăriilor individuale, pămîntul
arabil aparţine în proporţie de 95,7%' gospodăriilor individuale şi
abia 4,3% instituţiilor. Cam a-ceeaşi proporţie ca şi la pămîntul
arabil există şi la celelalte culturi, cu excepţia păşunilor, care
aparţin în proporţie de 68,9% instituţiilor - cea mai mare parte
comunelor - şi 31,1% gospodăriilor individuale. Trebuie de ase-
menea să arătăm că în ţara noastră există terenuri inundabile,
mlaştini, sărături etc., cu o întindere totală de 2.800.000 ha. Din
acestea 20% sînt cultivate cu riscul de .a fi inundate. După cal-
culele Ministerului Agriculturii, prin îndiguire şi alte măsuri de
ameliorare ar putea fi redate agriculturii aproape 1.400.000 ha.
Jnsemnătatea acestor date în privinţa stării agriculturii noas-
tre apare mai evident dacă li se adaugă cele din tabloul următor :
Număr %
Gosp. care deţin mai puţin de 0,5 ha 232.000
între 0,5- 1 . 295.000
7,6 }
9,6 17,2
)53.2
1 - 3 1.103.000 36,0
3 5 704.000 22,9 }
" " 17,8 40,7
5 10 546.000
10 20 150.000 4,9
" 20 50 32.000 1,0
" .." peste 50 5.000 0,2
Total 3.067.000 100,0
Ceea ce ne atrage atenţia, în primul rînd, este numărul mare
de proprietăţi cu suprafeţe mici şi foarte mici (între 0,5 şi 3 ha)
care domină în agricultura noastră, reprezentînd 53,2% din tota-
lul gospodăriilor individuale; în al doilea rînd, marele număr al
gospodăriilor ţărăneşti, astfel că suprafaţa totală de pămînt ara-
bil fiind repartizată între cele 3.067.000 de gospodării individuale,
rirca 94% din ele aparţin acelora cu pînă la 10 ha.

www.cimec.ro
194 GH. GHEORGHIU-DEJ

Din toate acestea, precum şi din faptul că multe din supra-

feţele de pămînt ale gospodăriilor ţărăneşti sînt parcelate şi risi-
pite, rezultă gradul de fărîmiţare a pămîntului >Şi starea de îna-
poiere în care se găseşte agricultura noastră din cauza acestei
fărîmiţări.
Pentru a stabili însă linia politică a partidului nostru, trebuie
să cunoaştem ce deplasări şi regrupări de clasă au avut loc în
sînul ţărănimii în ultimii ani şi ce factori le-au determinat.
In ţara noastră, intervalul dintre anii 1945-1949 poate fi îm-
părţit în două perioade : în prima perioadă, în care am împărţit
puterea politică cu o parte a burgheziei, partidul nostru a luptat
împotriva politicii de haos şi ruinare economică a ţării duse de
către burghezie şi resturile moşierimii (inflaţia, sabotajul, specula
etc.), a dat lupta pentru cîştigarea ţărănimii sărace şi" mijlocaşe
alături de proletariat, ceea ce în bună măsură a reuşit.
In acelaşi timp trebuie să constatăm o creştere însemnată
a elementelor capitaliste ale satului, mai cu seamă, în timpul
celor doi ani de secetă, pe de o parte, prin exploatarea ţără­
nimii sj.irace şi mijlocaşe, iar pe de altă parte prin vînzarea pro-
duselor. agrico~e la preţuri de speculă, jefuind pe muncitorii din
oraşe.

Cea de-a doua perioadă se caracterizează prin intensificarea

ofensivei clasei muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, îm-
potriva exploatării capitaliste. Din iniţiativa şi sub conducerea
directă a partidului nostru, s-a înfăptuit reforma monetară, pu-
nîndu-se capăt inflaţiei ; s-a înfăptuit naţionalizarea principalelor
mijloace de producţie industrială, minieră, de transport, a între-
prinderilor bancare şi a societăţilor de asigurări, ca şi a unoî
importante mijloace de educaţie şi cultură; au fost izgoniţi ultimii
reprezentanţi ai burgheziei di.n guvern, a fost doborită monarhia
şi s-a consolidat regiml..\1 efe ~emocraţie populară, care îndeplineşte
cu succes funcţiunile dictaturii proletariatului.
Toate acestea .s-au ~ăsfrînt şi au .influenţat cursul deplasărilor
şi regruparilor de clasă în sînul _ţără~nimii. Datorită îmbunătăţirii

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PE:-;TRU TRANSFORMAREA. SOCIALISTA. A AGRICULTURII 195

situaţiei generale economice _,.:... consecinţă a măririi producţiei

industriale şi a stabilizării monetare - şi ajutorului dat de către
stat, micile gospodării ţărăneşti şi-au îmbunătăţit situaţia şi a
crescut numărul gospodăriilor mijlocaşe.
Partidul şi guvernul au ajutat ţărănimea săracă şi mijlo-
caşă, ducînd in acelaşi timp o politică din 'ce in ce mai fermă
de îngrădire a elementelor exploatatoare capitaliste din sate,
chiaburii.
In această perioadă s-a ascuţit lupta de clasă dintre ţără­
nimea săracă şi mijlocaşă, pe de o parte, şi chiaburime, pe de
altă parte.

Ceea ce caracterizează, în condiţiile regimului de democra-

ţie populară, regruparea de clasă din sînul ţărănimii din ţara
noastră, este faptul următor:
In timp ce în societatea capitalistă linia de dezvoltare a
economiei agricole este aceea de destrămare a ţărănimii mijlo-
caşe şi de creştere a sărăcimii, pe de o parte, şi a chiaburimii,
pe de altă parte, în condiţiile democraţiei populare linia de
dezvoltare a economiei agricole este contrară : are loc Q , creş­
tere a ţărănimii mijlocaşe, concomitent cu o mărire relativă a
numărului chiaburilor (ridicaţi din, ţărani mijlocaşi înstăriţi), şi
o micşorare a masei săracilor, din care o parte se ridică în rîn-
durile r:nijlocaşilor. .
In lumina celor de mai sus trebuie să analizăm deci în ce
constă structura de clasă a economiei noastre agricole, cum se
repartizează populaţia agricolă într~ diferitele grupuri sociale la
ţara şi care sînt relaţiile de clasă în satele noastre.
Unii tovarăşi confundau deseori, în munca lor la ţară, gos-
podăria mijlocaşă cu cea chiabură, mijlocaşul cu ·chiaburul, şi
invers, din cauza faptului că nu ţineau ·seama de toate elemen-
tele şi se orientau în mod unilateral, luînd în considerare numai
suprafaţa de pămînt pentru a defini calitatea de chiabur sau de
mijlocaş.

www.cimec.ro
196 GH. GHEORGHIU-DEJ

Acest lucru a fost păgubitor, pentru că a împins ţăranul

mijlocaş în braţele chiaburului, slăbind alianţa clasei muncitoare
şi .a ţărănimii sărace cu ţărănimea mijlocaşă.
Fără îndoială, întinderea de pămînt pe care o posedă o gos-
podărie ţărănească este un element important în determinarea
categoriei din care face parte. Dar aceasta nu este şi nu poate
fi singurul criteriu.
Pentru a deosebi muncitorul agricol - ţăranul sărac şi cel
mijlocaş - de chiabur, trebuie să ţinem seama de următoarele
criterii : dacă are pămînt, în ce regiune se află pămîntul, dacă
mai posedă şi alte mijloace de producţie, cîte şi anume ce fel de
mijloace de producţie; felul de cultură; cît produce şi cît aduce
din producţia sa pe piaţă ; dacă exploatează sau nu muncă
străină ; dacă este sau nu exploatat de alţii ; mărimea familiei.
precum şi o serie de împrejurări locale pe care le putem aprecia
numai cercetînd fiecare caz concret în parte.
Hotărîtor însă este dacă eJQploatează sau nu muncă străină
şi dacă este sau nu exploatat de alţii ; dacă are sau nu· mijloace
de producţie, cîte şi ce fel de mijloace de producţie.
Spre exemplu : un proprietar agricol are o suprafaţă mică de
pămînt (l-2 ha)_ Cu toate acestea, el poate fi considerat chiabur.
pentru că ceea ce condiţionează situaţia sa de chiabur nu este în
acest caz întinderea sa de pămtnt, ci celelalte mijloace de pro-
ducţie - un tractor, o batoză - precum şi alte venituri: creş­
terea vitelor şi stupăritul pe scară mai mare, transportul etc .•
pentru care utilizează muncă sal.ariată, el singur cu familia sa
nefiind în stare să facă faţă muncilor gospodăriei sale de
chiabur.
Statisticile noastre, alcătuite pe baza recensămîntului din
ianuarie 1948, deşi suferă de unele insuficiente, ne înfăţişează
principalele elemente după care ne putem orienta în această
privinţă.
Avem circa 250.000 de muncitori agricoli. Majoritatea
gospodăriilor agricole, în proporţie de circa 57%, o formează

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 197

ţăranii săraci. Ţărănimea mijlocaşă reprezintă circa 34% din

numărul gospocăriilor. Circa 5,5% din gospodării aparţin chia-
burilor.
Din datele pe care le posedăm asupra forţei numerice şi a
puterii economice a diferitelor grupuri sociale de la sate, putem
trage următoarele concluzii :
1. Proletariatul agricol este puţin numeros in raport cu
restul populaţiei satelor (circa 2,5 %) .
Jn trecut, sub regimul capitalist, muncitorii agricoli .alcă­
tuiau cea mai exploatată parte a clasei muncitoare. Ei munceau
la moşieri şi chiaburi pentru salarii de batjocură, şi nu rare erau
. cazurile cînd lucrau un an intreg la stăpîn numai pentru o mîn-
care sărăcăcioasă, un rind de haine zdrenţuite sau de opinci, şi
dormeau pe o mînă de paie, in grajduri sau în bordeie, în condiţii
neomeneşti.
In regimul de democraţie populară, cînd la putere este clasa
muncitoare, interesele muncitorilor agricoli sînt apărate. Sindi-
catele de muncitori agricoli au obţinut o seamă de succese in
această privinţă.
Proletariatul agricol constitule forţa principală în lupta de
clasa la ţară. Important de subliniat aci este rolul pe care trebuie
să-I aibă proletariatul agricol in aplicarea liniei politice a parti-
dului nostru : a) de organizare şi consolidare a alianţei clasei
muncitoare şi sărăcimii satelor, pe de o parte, cu ţărănimea
mijlocaşă, de altă parte ; b) de îngrădire a creşterii elementelor
capitaliste ; c) de organizare a luptei împotriva exploatării chia-
burimii la sate ; d) în sfîrşit, de realizare a sarcinii de bază a
partidului, transformarea socialistă a agriculturii.
2. Ţărănimea săracă este partea care alcătuieşte cel mai
numeros grup social la ţară, reprezentînd majoritatea (circa 57%)
din gospodăriile agricole şi deci a populaţiei săteşti şi, în acelaşi
timp, aproape jumătate din populaţia ţării.
• In trecut, viaţa ţăranilor săraci se deosebea destul de puţin
de cea a muncitorilor agricoli. Peticul lor de p"ămint era prea mic

www.cimec.ro
t98 GH. GHEORGHIU-OEJ

pentru a le putea asigura existenţa lor şi a familiilor lor. Ei mun-

ceau din zori şi pînă-n noapte, munceau şi pe la moşieri şi chia-
buri, dar mi reuşeau să scape de mizerie. O parte din ei au avut
pămînt încă dinainte, iar parte I-au căpătat la reforma agrară
din 1945.
Fără îndoială, reforma agrară din martie 1945 a constituit
un însemnat progres, prin lichidarea rămăşiţelor feudale care
ţineau în loc dezvoltarea agriculturii. Ea a însemnat în acelaşi
timp şi o îmbunătăţire a situaţiei materiale a ţărănimii munci-
toare.
Dar în urma acestei reforme a revenit în medie doar ceva mai
mult de 1 hectar de pămînt de gospodărie, şi o întindere atît de
mică, se înţelege, este insuficientă pentru a hrăni o familie, mai
ales în condiţiile înapoiate şi cu tehnica rudimentară cu care îşi
muncesc ţăranii săraci pămîntul. ·
Starea de înapoiere a agriculturii este agravată şi de faptul
că cei mai mulţi dintre ţăranii muncitori nu îşi au pămîntul masat
pe o singură întindere, ci îl au fărîmiţat în cîteva parcele, al căror
număr poate fi uneori foarte ridicat.
Astfel, de pildă, în judeţul Făgăraş s-au găsit proprietăţi
agrare fărîmiţate în patruzeci de parcele.
In condiţii normale şi .chiar în anii buni, pe asemenea gospo-
dării agricole, cu loturi fărîmiţate în fîş!i de cîte 1.000 sau 2.000
de met.ri pătraţi - cinci ftşii la un pogon de pămînt - este im-
posibil să se facă o agricultură raţională, cu o tehnică avansată,
este aproape _imposibil să se ajungă la o îmbunătăţire simţitoare
a traiului ţărănimii sărace.
Cînd grindina, inundaţiile sau seceta lovesc recoltele gospo-
dăriilor sărace, o adevăr,ată nenorocire se abate asupra ţăranilor
săraci şi a familiilor lor. In asemenea împrejurări chiaburii,
aceste lipitori ale satelor, pot rezista calamităţilor naturale, da-
torită rezervelor acumulate prin exploatare şi speculă. Ba mai
mult, ei. se folosesc de situaţia g~ea în care se zbate sărăcimea
satelor - şi ţăranii îşi amintesc, de cei doi ani dţ seGetă şi de

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 199

foamete prih care am trecut - pentru a acapara pogoanele ţăra­

nilor săraci în schimbul unei baniţe de păpuşoi.
Pe vremea stăpînirii burghezo-moşiereşti, aceasta era una
din căile prin care chiaburii îşi rotunjeau mereu pămînturile pe
seama ţăranilor săraci, deposedaţi şi nevoiţi să devină slugi la
jefuitorii lor.
Partidul nostru, luînd apărarea intereselor ţărănimii sărace,
a intervenit la timp, restituind ţăranilor săraci pămînturile aca-
parate de la dînşii sub presiunea foametei. Acum ţăranii săraci
nu mai sînt expuşi fără apărare jafului chiaburimii. Regimul de
democraţie populară îi apără şi ei au sprijinul puternic al clasei
muncitoare şi al partidului.
Din analiza aceasta rezultă că :
a) micile gospodării ţărăneşti reprezintă în agriculturll
noastră mai mult de jumătate din totalul gospodăriilor indivi-
duale;
b) dată fiind starea economică a micii gospodării ţărăneşti,
ea nesatisfăcînd nici pe departe nevoile ţăranilor săraci
şi ale familiilor lor, .aceştia îşi închiriază braţele de muncă
la alţii ; .
c) ţărănimea săracă este cea mai numeroasă şi reprezinta
din punct rde vedere politic forţa principală pe care se sprijină
clasa munoitoare la sate.
3. Ţărănimea mijlocaşă reprezintă o parte însemnată. a satelor
noastre - circa 34% din numărul gospodăriilor. Jmpreună cu
ţăranii săraci, ţăranii mijlocaşi fac parte din Ţărănimea munci-
toare. Starea lor materială este foarte diferită.
Din cauza slabei productivităţi a muncii în agricultura noa-
stră înapoiată şi a faptului că sînt jefuiţi sub diferite forme de
către chiaburi, o parte din ţăranii mijlocaşi se deosebesc foarte
puţin de ţăranii săraci, abia ajungînd să înnoade cele două
capete.
Ceea ce este caracteristic ţărănimii mijlocaşe, este starea el
de şovăială, lipsa ei de hotărîre.

www.cimec.ro
200 GH. GHEORGHIU-DEJ

In ce constă această şovăială ?

Ţăranul mijlocaş şovăie încă pentru că se teme de chiabur.
El se teme de chiabur pentru că a simţit şi simte încă puterea
economică a chiaburului, asuprirea economică la care este supus
de către chiabur. El şovăie încă şi va şovăi atîta timp cît nu va
fi convins că alianţa sa cu clasa muncitoare şi cu sărăcimea sa-
telor îi apără gospodăria sa împotriva chiaburimii hrăpăreţe,
atîta Ump cît nu va simţi că această a-lianţă înseamnă un ajutor
matedal 'Şi !Politic pentru ridicarea rentabilităţii goS!podăriei $ale.
Trebuie înţeles dublul caracter al ţăranului mijlocaş.
Ca proprietar, el nu exploatează munca altor reprezentanţi
ai poporului muncitor. El este legat de interesele sale de pro-
prietar, dar suportă în acelaşi timp şi presiunea economică a
chiaburului şi este deci interesat a fi alături de sărăcimea sate-
lor, a fi alături de clasa muncitoare şi sub conducerea ei, în lup-
ta împotriva celei mai numeroase clase exploatatoare - bur-
ghezia satelor - chiaburimea.
4. După înlăturarea moşierimii, chiaburii au rămas de fapt
cea mai însemnată clasă exploatatoare a satelor noastre. Deşi
numărul lor este relativ restrîns, ei au încă o foarte însemnată
putere economică, şi această. putere a mai crescut după reforma
agrară din 1945. Muncitorii agricoli, ţăranii săraci şi mijlocaşi
sînt exploataţi direct şi indirect de către această burghezie a sa-
telor. Şi ţăranii, şi orăşenii simt pe pielea lor specula mîrşavă
pe care o exercită. chiaburii cu produsele lor şi cu cele indu-
striale, atunci cînd lac negustorie, cămătărie etc. la sate.
Sub guvernările burghezo-moşiereşti, chiaburimii i se dădea
nu numai deplină libertate, dar ea era sprijinită în jefuirea ţă­
rănimii sărace şi mijlocaşe.
Cîteva exemple în această privinţă sînt edificatoare.
In 1940 chi.abura Irina Olah i-a luat prin vînzare silită
plugarului Augustin Bara din comuna Oar, judeţul Satu Mare,
in contul unei datorii de 75 de lei, un cal, un ham, carul, un

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 201

plug de fier, o claie de trifoi şi alte lucruri, în valoare totală de

aproape 13.000 de lei.
Plugarului Ilie Mandache din comuna Zănoaga, judeţul Ro·
manaţi, i s-a vîndut silit casa, trei pogoane de pămînt şi toate
bunurile, pentru o datorie de 1.000 de lei, contractată la un că­
mătar chiabur. Casa şi pămîntul au fost luate de către cîrciu-
marul din sat, ginerele chiaburului cămătar. De notat că asupra
acestei datorii de 1.000 de lei plugarul urmărit plătise, în cursul
~nilor, 50.000 de lei capete şi dobîndă.
Aceste fapte au fost posibile din cauză că puterea politică
şi aparatul de stat erau în mîinile burgheziei şi moşierimii, care
foloseau legislaţia ţării împotriva poporului muncitor.
rn regimul de democraţie populară, puterea politică fiind
în mîinile clasei muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare,
posibilităţile chiaburilor de a exploata şi jefui ţărănimea· săracă
şi mijlocaşă sînt îngrădite.
De aceea chiaburii sînt plini de ură împotriva regimului de
democraţie populară şi :nu se dau în lături de la nici un fel de
uneltire, de la nici un fel de acte duşmănoase, sabotaj şi crime,
cum a fost de pildă - ca să dăm un caz tipic - asasinarea de
către chiaburi a primarului din Otopeni.
Chiaburimea deţine însemnate poziţii economice. De fie-
care exploataţie chiaburească revin în medie cîte 9 ha de pă­
mînt arabil, faţă de 2,3 ha pentru o gospodărie de ţărani
săraci şi mijlocaşi. Puterea economică a gospodăriilor chia-
bureşti va reieşi mai bine dacă vom spune că, în comparaţie
cu gospodăriile ţăranilor săraci şi mijlocaşi, o gospodărie de
chiabur are în medie de 4 ori mai mult pămînt, o suprafaţă
de vie altoită de 8 ori mai mare, de livadă de 5 ori, de pădure
de 11 ori mai mare, apoi de 3 ori mai multe animale de muncă,
de 2 ori mai multe vaci, de 3 ori mai mulţi porci, de 2 ori mai
,-nulte pluguri, de 12 ori mai multe semănători şi de 8. ori mai
.multe secerători.
www.cimec.ro
202 GH. GHEORGHIU-DF.I

Fiind în număr mic, stăpînind o suprafaţă de pămînt relativ

mare şi avînd un utilaj important, chiaburii consumă numai o
mică parte a produselor lor, restul speculîndu-le la piaţă.
Prin poziţiile lor economice şi prin şiretenia lor, prin fap-
tul că trăiesc în mijlocul ţărănimii, chiaburii reuşesc să men-
tină sub influenţa lor o parte a ţărănimii mijlocaşe şi chiar a
celei sărace. Dar poziţia lor de clasă exploatatoare la sate face
ca între chiaburi şi restul ţărănimii să existe contradicţii pro-
funde, care se ascut mereu, contradicţii care fac ca interesele
adevărate ale ţărănimii muncitoare să fie mult mai strîns le-
gate de cele ale clasei muncitoare, care luptă pentru desfiinţa­
rea exploatării omului de către om, decît de cele ale chiaburimii
exploatatoare.
Resturile moşierimii au făcut totul pentru a grupa în ju-
rul lor celelalte elemente reacţionare, întreţintnd legături cu
agenţii imperialismului (precum s-a dovedit în procesul sabo-
torilor şi spioni lor. în frunte cu Auşnit şi Popp), şi au mers
activ alături de burghezia urbană şi rurală în uneltirile lor Im-
potriva regimului de democraţie populară.
- - Statul a luat de curînd măsuri de lichidare completă a res-
turilor proprietăţilor moşiereşti.
Instaurarea regimului de democraţie populară schimbă fun-
d~mental situaţia şi mersul dezvoltării gospodăriilor ţărăneşti.
~eţermină o nouă regrupare a clas.elor la ţară şi o altă orientare
tn ·dezvoltarea formelor gospodări~i ţărăneşti. Regimul de de-
!Jlocraţ:e populară, care îndeplineşte funcţiunile dictaturii prole-
ţ~ri"atului, naţionalizarea marii industrii, a minelor, transportu-
rilor, băncilor şi· a societăţilor de asigurare din Republica Popu-
lară Romînă, creează condiţiile atragerii gospodăriei ţărăneşti
mici şi mijlocii pe făgaşul construirii socialismului şi făureşte
noi relaţii între oraşe şi sate.
Tovarăşul Stalin ne învaţă - şi realitatea noastră a con-
firmat pe deplin justeţea învăţăturii staHniste - că în condi-
tiile dictaturii proletariatului se produce un proces de schim-

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 203

bare a formării pieţei interne, care diferă fundamental de cel

care are loc în societatea capitalistă, in sensul desfiinţării anar-
hiei care caracterizează piaţa capitalistă şi înlocuirii acesteia cu
o organizare nouă.
Sectorul comerţului particular mai joacă încă un rol im-
portant, şi îndeosebi sectorul comerţului cu produse alimen-
tare, produse care, prin însăşi existenţa micii gospodării agri-
cole, apar încă pe piaţă în mare parte în mod anarhic, în timp
ce produsele industriale sînt îndrumate de către stat.
Se dezvoltă tnsă formele noi, socialiste, ale comerţului tn
general şi ale schimbului de mărfuri dintre sat şi oraş. în spe-
cial. Un rol din ce în ce mai important in această direcţie îl
au comerţul de stat şi cooperaţia. Acestea devin, în condiţiile
democraţiei populare, un puternic mecanism de transmisie, care
ajută industria socialistă să tragă după sine satul - micii. pro-
ducători de mărfuri.
Piaţa, în Republica Populară, creşte nu pe seama sărăcirii
şi proletarizării ţărănimii muncitoare, ci ·datorită creşterii
bunăstării ţărănimii mijlocaşe şi sărace. Prin aceasta, re-
grupă.rile de clasă înăuntrul ţărănimii capătă cu totul alt ca-.
racter.
Este evident că faptul împroptietăririi a 918;000 de ţărani
săraci cu peste l.IOO.OOO ha de pămînt a îmbunătăţit situaţia lor
materială, făcînd ca. o parte din elementele sărace ..să breacă
in rîndurile mijlocaşilor.
In ultimii ani, principalul în sectorul ţărănesc constă t11
măsurile luate de către stat, de îngrădire a chiaburimii, de apă­
rare a ţărănimii sărace şi mijlocaşe împotriva exploatării chia-
burilor. Astfel, acordarea de către statul democraţiei populare
a unor credite ieftine pe termen lung pentru cumpă.rări da vite,
mai ales în regiunile bîntuite de secetă, -ajutorul cu seminţe
la preţuri foarte reduse, scutirea de impozite şi uşurarea im.-
pozitelor pentru ţăranii săraci, politica· de continuă scădere , -~
preţurilor produselor industriale şi aprovizionarea cu produse
www.cimec.ro
204 GH. GHEORGHIU-DEJ

industriale şiîn special cu unelte agricole au determinat o re-

lativă creştere a capacităţii productive a gospodăriei ţărăneşti
mici şi mijlocii.
In analiza stării actuale a agriculturii noastre, un loc deo-
sebit îl ocupă elementul nou, format după crearea sectorului
socialist în industrie: sectorul socialist în agricultură.
In momentul de faţă sectorul socialist în agricultură este
reprezentat la noi prin gospodăriile agricole de stat şi sta-
ţiunile de maşini şi tractoare ale statului. Acestea sînt bunuri
ale statului democraţiei populare, deci bunuri ale celor ce
muncesc.
Gospodăriile agricole ale statului deţin peste 500.000 ha,
ceea ce reprezintă 4,3% din suprafaţa arabilă a ţării. La aces-
tea trebuie să adăugăm suprafeţele expropriate recent. In com-
paraţie cu suprafaţa arabilă particulară, gospodăriile agricole
de stat ocupă o întindere foarte mică, dar ele au un rol im-
portant, anume acela de a ridica nivelul agriculturii din punct
de v•edere tehnic şi ag1ronomk, de a aproviziona piaţa cu pro-
duse agricole pentru populaţie şi materii prime pentru in-
dustrie, de a ajuta ţărănimea să cultive mai bine pămîntul şi
de a servi ca exemplu de superioritate a agriculturii pe supra-
feţe mari de pămînt şi cu folosirea tehnicii celei mai perfec-
ţionate.
Gospodăriile agricole de stat au astăzi o serie întreagă de
neajunsuri in organizarea lor. In 400 de gospodării sint nu
mai puţin de 2.700 de parcele de teren agricol, 1.000 de par-
cele de livezi şi 500 de grădini de zarzavat. Fără îndoială, această
lmbucătăţire in parcele pune unele piedici organizării unei
agriculturi raţionale şi ridică. cheltuielile de producţie. Sint
multe lipsuri şi în ceea ce priveşte înzestrarea gospodăriilor
agricole de stat cu maşini şi unelte. Unele din ele nu au ma-
şini agricole suficiente, pe cind în alte locuri maşinile agricole
prisosesc şi ar putea fi utilizate şi pentru a se veni în ajutorul
tărănimii mundtoare, puntndu-i-se la dispoziţie maşini agricole.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 205

Gospodăriile agricole de stat nu au avut pînă acum ateliere de

reparat -şi de întreţinut maşinile agricole. Ele nu dau încă pieţei
şi industriei socialiste cantitatea de produse agricole pe care ar
putea-o da. Multe din ele consumă ele însele o prea mare parte
a produselor lor.
ln vederea înzestrării agriculturii cu utilajul şi maşinile ne-
cesare, şi în primul rînd cu tractoare, au fost organizate în
octombrie 1948 - după ce mai înainte funcţionaseră în cadrul
R.E.A.Z.I.M.-ului şi A.F.S.M.-ului - 76 de staţiuni de maşini
agricole şi tractoare (S.M.T.) ale statului.
In scurtul interval de timp de cînd fiinţează, staţiunile de
maşini agricole şi tractoare şi-au dovedit pe deplin utilitatea,
participînd activ la campania muncilor agricole de toamnă şi
de primăvară. Ele suferă însă de o serie de neajunsuri serioase
în organizarea lor, neajunsuri care au făcut ca ele să rnu lu-
creze raţional, iar preţul de cost să fie prea ridicat. Suprafaţa
arată de S.M.T.-uri în toamna trecută este mult sub capacitatea
lor reală de lucru. Ele duc lipsă de maşini, unelte şi scule pen-
tru atelierele lor de reparaţii, duc lipsă de mijloace de trans-
port etc.
Recentele măsuri luate de guvern cu privire la muncile agri-
cole executate de S.M.T.-uri pentru tăranii muncitori sînt de
natură a contribui la întărirea S.A1.T.-urilor, pentru ca ele să-şi
poată îndeplini rolul lor de ridicare a nivelului tehnic al agri-
culturii şi de îmbunătăţire a situaţiei maselor.

"
* *
Acestea sînt în linii mari situaţia actuală a agriculturii
noastre şi relaţiile de clasă la ţară.
De aci putem trage concluzii cu privire la linia noastră poli-
tică şi la ceea ce trebuie să facem pentru a transforma agricul
tu·ra noastră, dintr-o agricultură înapoiată, în una înaintată, so-
cialistă.

www.cimec.ro
 206 GH. GHEORGHIU-DEJ

LUPTA ·PARTIDULUI PENTRU TRANSFORMAREA

SOCIALISTĂ A AGRICULTURII

Ion faţa partidului nostru, în faţa clasei muncitoare stă sar-

cina măreaţă a construirii societăţii socialiste, .adică lichidarea
oricărei forme de exploatare a omului de către om. Clasa mun-
citoare din ţara noastră a şi păşit pe acest drum al construirii
socialismului.
Dar socialismul nu se poate construi numai la oraş. Sar-
cina construirii socialismului şi a înlăturării exploatării. capi-
taliste se pune la ţară ca şi la oraş. Construirea socialismului
cuprinde şi transformarea socialistă a agriculturii. Analiza
făcută asupra situaţiei agriculturii şi asupra schimbărilor esen-
\iale intervenite în ultimii ani în relaţiile de clasă din ţara
noastră ne arată că trebuie să mergt>m pe calea înlăturării con-
tradicţiei care apare în împrejurările cînd la oraşe se dezvoltă
socialismul, în timp ce la ţară rămîne predominantă mica gos-
podărie individuală, care - după cunoscuta teză a lui Lenin -
"generează ca1pitalism şi burghez-ie permanent, un .fiecare zi, în
fieca;re ceas, spontan şi în proporţii de masă"'.
Agricultura înapoiată care se practică la noi face ca pă·
mîntui să producă puţin şi prost, deşi avem un sol din cele
mai roditoare. Dar pe un pămînt fărîmiţat în milioane de
loturi nu se poate face o agricultură raţională. Avem în ţara
noastră peste 3.000.000 de gospodării, şi fiecare din acestea
este îmbucătăţită în mai multe loturi, împrăştiate şi distan-
ţate unul de altul. Această cifră ne arată una din cauzele pen-
tru care satele noastre sînt atît de înapoiate, pentru care ţă­
ranii săraci şi mijlocaşi o duc atît de greu, iar satele noastre
au un nivel atît de s-căzut din punct de vedere s.anitar şi r.ul-
turaL_Ţărănimea muncitoare nu-şi poate îmbunătăţi în mod du-
rabil sjtuaţia cu agricultura înapoiată de azi.

1
V. /. Lenin, Opere alese în două volume, voi. 11, E.S.P.L.P~ 1954,
ediţia a 11-a, pag. 573.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 207

Gospodăria individuală, fărîmiţată, după cum spune Lenin,

"condamnă oamenii la întuneric, la mizerie, la răzleţire".
" .. .In condiţiile producţiei de mărfuri - spune Lenin - sis-
temul micii gos.podării nu este în stâre să izbăvească omenirea
de mizeria maselor şi de asuprirea pe care o îndură ele" 1• Pen-
tru a scăpa oamenii de întuneric şi mizerie, trebuie să se con-
struiască socialismul ·Şi la sate. "Atunci - spune Lenin - tot
ce a cucerit ştiinţa omenească, tehnica omenească, toate per-
fecţionările, toate cunoştinţele specialiştilor vor trebui să ser-
vească pe omul muncitor unit" 2 •
Starea de înapoiere în care se găseşte agricultura noastră
constituie o piedică foarte serioasă pentru dezvoltarea indus-
triei noastre socialiste. Pe măsură ce industria noastră socia·
listă va creşte; vom avea noi contingente de oameni ai muncii
care vor veni să lucreze în fabrici şi uzine, ·tn mine şi trans-
portu;i. Pentru. toţi a'ceştia vor trebui cantităţi sporite de pro-
duse agricole. Ridicarea nivelului de trai al clasei muncitoare
cere din partea agriculturii cantităţi tot mai mari de alimente.
Industria noastră 1În dezvoltare are nevoie de cantităţi din ce în
ce mai mari de materii prime, ~in care o parte însemnată se pro-
duc în agricultură. Dar agricultura îpapo:ată nu poate da nici
cantitatea de produse necesară aprovizio.nării oraşelor, nici can.-
titatea de materii' prime cerută de creşterea industriei. Iar aceast~
se răsfrînge la rîndul său asupra ţărănimii muncitoare. Căci sta-
rea ei de înapoiere nu poate fi înlăturată dacă nu i se procură
din ce în ce n1ai "multe produse industriale de tot felul, atît pro-
dus-e de consum, cît mai ales unelte şi maşini peii •. . .: ~ucrarea
pămîntului.·· .
Prin urmare, dezvoltarea socialistă a industriei este condiţio­
nată de ridicarea continuă a nivelului agriculturii, a unei agri-
culturi înaintate, capabilă să asigure aprovizionarea dasei mun-
citoare şi materiile prime necesare industriei.
1
Op. cit., pag. 24.
2
V. /. Lenin, Opere, ed. a 3-a, voi. XXIV, pag. 41. ·
www.cimec.ro
208 GH. GHEORGHIU-DEJ

Aceasta este în acelaşi timp calea de lichidare a exploatării

şi de ridicare a nivelului material, sanitar şi cultural al celor
mai largi mase ale ţărănip1ii muncitoare.
Trecînd de la agricultura extensivă la cea intensivă, folosind
tractoarele şi maşinile agricole cele mai perfecţionate, folosind
îngrăşămintele naturale şi chimice, introducind metodele culti-
vării pămîntului după datele celei mai avansate ştiinţe agroteh-
nice din lume, ştiinţa sovietică, vom putea ridica productivitatea
muncii în agricultură, va creşte producţia la hectar şi vom pro-
duce pe aceeaşi unitate de suprafaţă mai multe cereale, mai multe
plante industriale, vom putea intensifica creşterea vitelor, pomi-
cultura, viticultura şi celelalte ramuri ale producţiei agricole.
Dar cu puzderia micilor gospodării ţărăneşti, izolate intre ele
prin haturi (răzoare), cu laturile risipite, nu se pot folosi raţio­
nal tractoare şi maşini agricole, nu se pot face asolamente pe
baze şmnţifice, nu se pot aplica cele mai bune procedee agroteh-
nice. Acest lucru nu se poate face decit pe mari gospodării agri-
cole.
Cum putem trece de la agricultura parcelară de astăzi la
marea agricultură ? Tovarăşul Stalin ne arată că pentru aceasta
există două căi : prima este calea capitalistă, care duce la rui-
narea ţăranilor săraci şi mijlocaşi şi la concentrarea pămîntului
în mîinile unui mic număr de mari proprietari capitalişti. Aceas-
ta ar fi - cum arată tovarăşul Stalin - calea mizeriei şi sărăcirii
tot mai accentuate a ţărănimii muncitoare. Este o cale lungă şt
dureroasă, un proces care s-a petrecut şi se petrece astăzi sub
ochii noştri. în ţări capitaliste cum sînt, de pildă, Statele Unite
ale Americii sau Anglia.
A doua este calea socialistă, calea unirii gospodăriilor indi-
viduale mici şi mijlocii in mari gospodării colective, adică unirea
ţărănimii sărace şi mijlocaşe intr-un efort comun, in muncă co-
lectivă pentru ridicarea bunăstării materiale şi a culturii celor ce
muncesc. Bineinţeles, între cele două căi, singura care cores-
www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICL'LTURII 2G9

punde ţelurilor clasei muncitoare şi intereselor ţărănimii sărace

:Şi mijlocaşe este calea socialistă de ridicare a agriculturii.
Marxism-leninismul şi măreaţa experienţă istorică a victoriei
:socialismului în U.R.S.S. ne învaţă că construirea socialismului
poate fi înfăptuită numai în baza tr.ecerii în proprietatea obşteas­
că a tuturor principalelor mijloace de producţie, atît la oraşe cît
şi la sate, adică în baza trecerii lor în proprietatea de stat şi
cooperatistă.
Prin urmare. victoria deplină a socialismului nu este posibilă
atîta timp cît mai continuă să existe la oraşe şi sate proprietatea
privată asupra mijloacelor de producţie, inclusiv asupra pămîn­
tului. Dar problema naţionalizării pămîntului în momentul de
faţă, în condiţiile tării noastre, nu este actuală.
O dată cu crearea bazei materiale-tehnice a socialismului la
sate, partidul va duce o muncă sistematică în sinul ţăranilor
săraci şi mijlocaşi, spre a-i convinge de necesitatea de a se reuni
treptat în gospodării colective, deoarece colectivizarea agricul-
turii e posibilă numai în baza liberei consimţiri a ţăranilor. Cînd
1ărănimea va trece la colectivizarea agriculturii, atunci, în baza
colectivizării masive, va deveni posibilă deplina lichidare a chia-
burimi-i ca clasă.
In urma dezvoltării satului pe această cale, gospodăriilor co-
lective le va fi asigurată pe veci folosinţa intregului pămînt care
aparţine acestor gospodării. Astfel va fi rezolvată problema tre-
cerii pămîntului în proprietate obştească, problema transformă­
rii socialiste a satului.

*
• *
Ce înseamnă socialism în agricultură, ne arată înflorirea
agriculturii colhoznice din U.R.S.S.
Pînă la colectivizare mai existau încă în Uniunea Sovietică
17.000.000 de sape de lemn. Astăzi, în agricultura sovietică pă-

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

mîntui este lucrat cu 600.000 de tractoare, 200.000 de combine,

sute de mii de maşini şi autocamioane. Boroanele şi celelalte
unelte înapoiate au fost trecute la muzeul istoriei.
Agricultura sovietică, bazată pe gospodăria agricolă colectivă,
este cea mai productivă din lume. Planul stalinist de transfor-
mare a naturii prin introducerea perdelelor forestiere de protecţie
şi a alternării culturilor de cereale şi de plante furajere, care va
duce la înlăturarea definitivă a secetei şi a recoltelor slabe, este
un măreţ exemplu al forţei agriculturii socialiste sovietice.
Statele capitaliste, care se laudă cu tehnica lor a-vansată în
agricultură, nu au putut şi 1f1U-şi pot pune asemenea probleme.
Agricultura capitalistă ,nu este în stare să înirunte consecintele
secetei şi ale altor catastrofe naturale.
Este oare interesată ţărănimea muncitoare la înlăturarea defi-
nitivă. a exploatării sale de către chiaburi?
Poate. fi convins.ă _ţărănimea săracă şi mijlocaşă că numai
unirea în gospodării mari colective este calea care duce la bună­
starea materială şi cultura.Iă ?
Fără îndoială că da.. Cu ajutorul şi sub conducerea clasei
muncitoare, printr-o stăruitoare şi, permanentă muncă de lămu­
rire şi convingere a 'ţărănimii sărace şi mijlocaşe despre supe-
rioritatea marii gospodării colectiv~ fată de mica gospodărie in-
div{duală, vqm putea uni marea masă a ţărănimii muncitoar,e
astfel tncît să. devină o forţă uriaşă, c~pabilă să lupte pentru
făurirea unei agriculturi înaintate socialiste.
Trebuie accentuat că alcătuirea gospodăriei agricole colective
va avea loc nu pe baza ruinării şi distrugerii gospodăriilor mid
şi foarte mici, nu pe calea luptei cu ele, ci pe calea ridicării lor
economice, a ridicării lor la un nivel mai înalt al tehnicii, culturii
şi organizării lor. Gospodăria colectivă :nu se opune gospodăriilor
individuale mijlocaşe ~.lJ sărace ca o forţă duşmană lor, ci li se
alătură şi constituie un ajutor pentru ele, un exemplu de superio-
ritate a gospodăriei mari, un îrndemn de unire treptată a lor în
gospodării mari.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PE:-.."TRt: TRANSFORMA_REA SOCIALISTA A AGRICULTURJI 2H

Este evident că trecerea ţărănimii sărace şi mijlocaşe la alcă­

tuirea gospodăriilor ~olective fii.nd un proces de durată, gospo-
·dăriile mici şi mijlocii au de jucat astăzi cel mai important rol
Jn aprovizionarea cu produse agricole.
Numai trecerea în masă Ia gospodăria agricolă colectivă va
putea duce la desfiinţarea exploatării capitaliste şi deci la lichi-
<larea clasei chiaburilor, care este purtătoarea acestei exploatări.
Dar, pentru atingerea acestui obiectiv, partidul trebuie să desfă­
~oare în prealabil o îndelungată muncă pregătitoare în vederea
tngrădirii elementelor capitaliste de Ia sate, în vederea întăririi
alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănime, sub' conducerea
.clasei muncitoare, în vederea dezvoltării industriei socialiste,
capabilă să organizeze producţia de maşini necesare muncii co-
lective în agricultură. Orice grabă în această privinţă nu poate
decit să pricinuiască prejudicii ireparabile.
Trecerea la agricultura socialistă. Ia organizarea gospodării­
lor colective, _presupune, cum am arătat m~i sus, o industrie dez-
voltată-, în stare să pună la dispoziţia agriculturii tractoarele şi
maşinile de care are nevoie, existenţ.a unor cadre de agronomi
capabili să conducă agq-icultura după cele mai perfecţionate me-
tode ştiinţifice, o muncă. sistematică de lămurire şi de convingere
a masei ţărănimii sărace şi mijlocaşe despre folosul gospodării­
lor colective. Atît timp cît moi n-am creat baza tehnică ~şi cadrele
necesare, atît timp cît noi n-am intensificat tncă munca de lămu­
rire temeinică a maselor ţărănimii muncitoare ~entru ca acestea
să treacă de bunăvoie la organizarea agriculturii colective, ar fi
greşit şi chiar păgubitor de' a ·trece la o colectivizare masivă.
Construirea socialismului în agricultură este o luptă grea. Noi
putem cîştiga această ·tuptă dacă nu ne vom pripi,. dacă vom a-
precia just forţele de care dispunem şi rezervele pe care le avem,
dacă vom introduce cu fermitate linia ·partidului, dacă vom cu-
noaşte forţele, intenţiile, planurile şi metodele duşmanului, spre
a le putea combate şi lichida. -
Care este forţa conducătoare in această bătălie ?

www.cimec.ro
212 GH. GHEORGHIU-DEJ

Ea este proletariatul, în frunte cu partidul nostru. Clasa

muncitoare are misiunea istorică de a desfiinţa exploatarea ca-
pitalistă şi a construi societatea socialistă. Pentru a putea în-
făptui această operă măreaţă, care corespunde cu interesul .între-
gului popor muncitor, clasa muncitoare îşi ,mobilizează rezervele
sale, aliaţii săi.
Cine sînt aliaţii clasei muncitoare şi care este dispoziţia for-
ţelor de clasă la ţară în lupta pentru transformarea socialistă a
agriculturii ?

Tovarăşul Stalin ne învaţă :

"Alianta dintre proletariat şi ţărănime în condiţiile dictaturii
proletariatului nu trebuie privită ca o alianţă cu întreaga ţără­
nime. Alianta dintre proletariat şi ţărănime este alianta dintre
proletari.at şi masele muncitoare ale ţărănimii. O astfel de alianţă
nu poate fi înfăptuită fără a lupta împotriva elementelor capi-
taliste ale ţărănimii, fără a lupta împotriva chiaburimii. O astfel
de alianţă nu poate fi trainică fără organizarea ţărănimii să­
race ca reazem al clasei muncitoare la sate. De aceea alianta
dintre muncitori şi ţăr.ani în condiţiile actuale ale dictaturii pro-
letariatului poate fi înfăptuită numai sub cunoscuta lozincă a
lui Lenin : sprijină-te pe ţărănimea săracă, înfăptuieşte o alianţă
trainică cu ţăranul mijlocaş, nu înceta nici o clipă lupta împo-
triva chiaburimii• Căci numai pll'in aplicarea acestei lozinci
poate fi înfăptuită atragerea maselor principale ale ţărănimii
pe făgaşul construirii socialismului" 1•
Intre chiaburimea satelor noastre şi restul tărănimii sînt pro-"
funde contradicţii de clasă, contradicţii dintre exploatatori şi ex-
ploataţi, care se ascut pe zi ce trece, adică pe măsură ce tendin-·
tele exploatatoare ale chiaburimii sint tot mai îngrădite de pu-
terea democraţiei populare.

1 1. Stalin, Opere, voi. 11, ed. P.M.R. 1951, pag. 106-107.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 213

Partidul are datoria să intensifice lupta de clasă la ţară, mo-

bilizînd sărăcimea satelor şi ţărănimea mijlocaşă împotriva ex-
ploatării capitaliste, pentru îngrădirea chiaburimii. Lupta împo-
triva chiaburimii face parte integrantă din sarcinile consolidării
şi întăririi poziţiilor democraţiei populare, care, ca o formă a
dictaturii proletariatului, are drept una din funcţii pe aceea de
a limita şi apoi lichida exploatarea omului de către om la oraşe
şi sate.
Trebuie să ne fie nouă înşine clar că, lovind în chiaburi, vom
întări alianţa noastră cu ţărănimea mijlocaşă, căci această clasă
.care şovăie va căuta să intre cît mai repede în înţelegere cu clasa
muncitoare - fadorul conducător al statului de democraţie
populară, clasa care îşi exercită dictatura sa împotriva duşma­
·nilor democraţiei şi socialismului - pentru a trage şi ea foloase
de pe urma dezvoltării socialiste a industriei şi a măsurilor care
trebuie să asigure încadrarea ţărănimii în sistemul economic so-
cialist.
Politica noastră faţă de ţărănime trebuie deci să fie clară :
Ne sprijinim pe ţărănimea săr,acă, strîngem ,'alianta ,cu ţără­
nimea mijlocaşă şi ~ucem o .luptă (neîntreruptă !împotriva ·chiabu-
rimii.
Fiecărui membru .de partid, fiecăflui muncitor trebuie să-i fie
clar ce înţelegem prin a ne sprijini pe ţărănimea săracă şi ce în-
ţelegem prin ~alianta ,cu ţăranul mijlocaş, şi cum ~pot fi înfăptuite
în practică aceste ,garcini.
Sărăcimea satelor - adică muncitorii agricoli proletari şi
semiproletari - trebuie să fie permanent mobilizată şi antrenată
în lupta împotriva exploatării chiabureşti. Organizaţi în sindi-
catele de salariaţi agricoli, muncitorii agricoli trebuie să silească
pe chiaburi să-şi îndeplinească pînă la capăt obligaţiile de sala-
rizare, de cotizaţii pentru asigurările sociale, de acordare de îm-
brăcăminte, hrană, locuinţe etc. stabilite prin angajamentele de
muncă şi prin deciziile gu-vernului, astfel înctt chiaburii să stea

www.cimec.ro
214: OH. OHEORGHIU..DEJ

permanent sub presiunea ofensivă

a sărăcimii satelor, care le-
slăbeşte influenţa morală, politică şi puterea economică.
Sărăcimea satelor este cea mai interesată tn tngrădirea şi
lichidarea exploatării capitaliste, în construirea unei agriculturi
socialiste, şi de aceea este sprijinul nostru principal la sate.
Trebuie să consolidăm zi de zi alianta clasei muncitoare cu
ţărănimea mijlocaşă, tare reprezintă peste 4.000.000 de oameni
din populaţia ţării. Tovarăşul Stalin a arătat. în momentul cînd
în Uniunea Sovietică se ducea bătălia pentru transformarea so-
cia.listă a agriculturii, că "b.aza mişcării colhoznice o constituie ...
alianţa clasei muncitoare şi a ţărănimii sărace cu ţăranul mij-
locaş, îndreptată împotriva capitalismului în general, împotriva
chiaburimii în special"•.
Din cauza lipsei de claritate politică, unii tovarăşi nu au fn.-
ţeles însemnătatea considerabilă a alianţei cu ţărănimea mijlo-
caşă, au făcut multe greşeli de natură a primejdui această
alianţă şi a arunca ţăranul mijlocaş, şi chiar pe cel sărac, în
braţele chiaburilor. Uneori tovarăşii noştri au pus în aceeaşi
oală pe ţăranii mijlocaşi şi pe chiaburi. Această confuzie este
foarte periculoasă. ·
"Sînt cazuri - spune tovarăşul Stalin - cind se duce lupta
impotriva chiaburimii, dar această luptă. e dusă cu atîta neîn-
demînare şi în mod attt de stupid, tnctt loviturile le primeşte
ţăranul mijlocaş şi ţăranul sărac. Urmarea este că chiaburul ră­
mîne intact, se produce ·o crăpătură în alianta cu ţăranul mij-
locaş, iar o parte din ţărănimea săracă încape pentru un timp
oarecare pe mîna chiaburului..." 2.
Tnvăţînd din experienţa P.C. (b) al U.R.S.s.,- fiecare mem-
bru de partid trebuie să ştie să facă deosebirea dintre mijlocaş
şi chiabur, să-I ajute pe ţăranul mijlocaş să vadă că numai mer-
gînd pe calea socialismului va termina cu nevoia de a recurge
la împrumutul de la chiabur pentru unelte şi vite, va termina cu
1
/. Stalin, Opere, voi. 12, E.S.P.L.P. 1955, pag. 216.
2
/. Stalin, Opere, voi. 11, ed. P.M;R. 1951, pag. 118.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 215

veşnica teamă de sărăcie, cu veşni<:a teamă că din cauza împru-

muturilor neplătite, a unui an agricol slab sau a unei nenoro-
ciri în familie va cădea în mizerie. Alianţa cu ţăranul mijlocaş
este strîns legată de lupta împotriva chiaburimii. Cu cît vom duce
mai hotărît lupta împotriva chiaburimii, cu atît mai sigur îl vom
convinge că este în interesul său de a fi alături de clasa munci-
toare în construirea socialismului.
Ţărănimea mijlocaşă va putea să fie atrasă pe calea socia-
lismului numai atunci cînd va fi convinsă că această cale este
în interesul ei. Lenin ne învaţă că ţărănimea mijlocaşă nu este
în nici un caz duşman al proletariatului sau al socialismului.
Dar, pentru a se hotărî să meargă pe drumul socialismului, va
trebui s-o convingem în practică. de faptul că această trecere
este necesară şi este in folosul ei. Deci numai pe calea aceasta,
a convingerii prin fapte, vom putea să-1 atragem pe ţăranul mij-
locaş pe drumul socialismului. .
Socialismul se construieşte cu munca entuziastă a milioane-
lor de oameni. Noi privim ţărănimea săracă şi mijlocaşă ca pe
o masă activă în lupta condusă de clasa muncitoare pentru con-
struirea socialismului.
Vedem aşadar care sînt forţele de luptă : proletariatul, în
frunte cu partidul, ca forţă conducătoare, masele ţărănimii să­
race ca sprijin principal şi ţărănimea mijlocaşă ca aliat al pro-
letariatului.

LINIA POLITICĂ A PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN

IN ETAPA ACTUALĂ ŞI MĂSURILE PRACTICE
IN MUNCA LA ŢARĂ
1n etapa actuală, lupta împotriva exploatălfii capitaliste la
sate şi politica de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii
sale economice şi a influenţei sale politice trebuie dusă cu şi mai
mare hotărîre.

www.cimec.ro
216 GH. GHEORGHIU-DEJ

Această sarcină se îndeplineşte pe baza politicii de clasă la

sate:
- prin apărarea intereselor proletariat,ului agricol, ale ţă­
ranului sărac şi mijlocaş faţă de chiabur, chiar în problemele
cele mai mărunte ;
- printr-o politică fiscală de clasă, care să uşttreze situaţia
ţăranului sărac şi mijlocaş, pe de o parte, şi să apese pe chiabur~
pe de altă parte.
Această politică de îngrădire a chiaburului nu înseamnă des-
fiinţarea chiaburimii ca clasă, dar ea va împiedica întărirea sa
economică, va limita exploatarea maselor ţărănimii muncitoare
şi ne va permite să trecem - atunci cînd condiţiile vor fi pre-
gătite - la -politica de desfiinţare completă a exploatării chia-
bureşti la sate, mobiliz'înd în această luptă întreaga ţărănime
muncitoare.
Partidul Muncitoresc Romîn îşi pune ca sarcină să ducă o
·astfel de politică la sate, să aplice astfel de măsuri practice~
încît să apere ţărănimea muncitoare de ruinarea sălbatică şi de
exploatarea barbară din partea chiaburilor şi a cămătarilor de
tot soiul, pregătind treptat condiţiile în vederea trecerii ţărăni~
mii la socialism.
In acest scop, partidul va căuta :
- să limiteze chiaburimea şi să pregătească condiţiile des.-
fiinţării treptate a exploatării omului de către om la sate ;
- să interzică vînzarea, cumpărarea şi arendarea pămîn­
tului, spre a feri ţărănimea săracă şi mijlocaşă de primejdia de·
a pierde pămîntul ;
- să dezvolte toate modurile de cooperaţie în agricultură ;.
- să contribuie la mecanizarea şi electrificarea tot mai largă;
a gospodăriei agricole cu ajutorul S.M.T. şi a mijloacelor pro-
prii ale cooperativelor;
- să dea un larg ajutor financiar cooperativelor, prin cre-
dite ieftine şi ajutor ţărănimii muncitoare.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 217

COOPERATIA
GOSPODARIILE AGRICOLE COLECTIVE

După cum am arătat, o dată cu crearea bazei materiale-teh-

nice a socialismului la sate, partidul va duce o muncă sistema-
tică printre ţăranii săraci şi mijlocaşi spre a-i convinge de ne-
cesitatea de a se reuni treptat, pe baza liberului consimţămînt, în
gospodării colective.
Pentru început trebuie să ne mărginim la organizarea nu-
mai a unui număr restrîns de gospodării agricole colective, acolo
unde ţăranii săraci şi mijlocaşi vor fi hotărîţi a trece la o ase-
menea organizare a agriculturii şi unde vor exista cele mai
bune condiţii tehnice. Aceste prime gospodării agricole colective
'vor avea rolul unor gospodării colective model, de la care ţăra­
rnii săraci şi mijlocaşi neorganizaţi să înveţe ce este o gospodă­
rie agricolă colectivă şi să se convingă cu ochii lor de avanta-
jele acestei forme superioare de lucrare a pămîntului.
Acestea pot fi· organizate numai cu aprobarea Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi a Guvernului Repu-
blicii Populare Romîne.
Dezvoltarea gospodăriilor agricole colective, extinderea nu-
mărului lor nu va putea şi nu trebuie să aibă loc decit :
- pe măsura creşterii industriei socialiste, capabilă să în-
zestreze agricultura socialistă cu maşini agricole perfecţionate,
- pe măsura formării cadrelor de agronomi, capabili să
conducă agricultura unei asemenea gospodării colective, şi
- pe măsura creşterii conştiinţei maselor largi ale ţără­
nimii muncitoare asupra superiorităţii şi necesităţii gospodăriei
agricole colective.
Va fi necesar ca de la început să elaborăm un statut model
al gospodăriilor colective, care să ţină seama de condiţiile con-
crete în care trecem la organizarea lor. Un asemenea statut
model va trebui să prevadă că :

www.cimec.ro
218 GH. GHEORGHIU-DEJ

1) în gospodăriile colective nu pot fi primiţi chiaburi, ci

numai ţărani săraci şi mijlocaşi ; ·
2) membrii gospodăriilor colective vin în această gospo-
dărie cu pămîntul pe care îl posedă şi cu inventarul de muncă,
cu dreptul de a păstra pe ltngă casă o mică bucată de pămînt
pentru zarzavaturi şi pomi fructiferi, un număr de vite, animale
şi jJăsări de curte pentru folosinţa familiei proprii, precum şi
unelte de muncă necesare cultivării şi întreţinerii grădinii şi ani-
malelor de pe ţîngă casă;
3) gospodăriile agricole colective se organizează pe prin-
cipiul distribuirii produselor după munca depusă ;
4) gospodăriile agricole colective vor putea să organizeze
pe lîngă ele gospodării auxiliare pentru creşterea vitelor, cres-
cătorii de păsări, fabrici de prelucrare a produselor agricole, stu-
pării etc. · .

COOPERAŢIA DE APROVIZIONARE, DESFACERE

ŞI PRODUCŢIE CASNICA-MEŞTEŞUGAREASCA

Rezolvarea sarcinii de bază care stă in faţa partiduhii şi a

clasei muncitoare, de transformare socialistă a agriculturii :......_
de unire a gospodăriilor sărace şi mijlocaşe şi de alcătuire a
gospodăriilor agricole colective - , este condiţionată de :
1) o intensă muncă de lămurire a ţărănimii sărace şi mijlo-
caşe asupra importanţei şi rolului gospodăriei colective în ri-
dicarea stării materiale şi culturale şi asigurarea independenţei
sale economice ;
2) o pregătire minuţioasă a tuturor mijloacelor tehnice pen-
tru înzestrarea agriculturii cu maşini şi unelte agricole;
3) dezvoltarea unei întinse reţele de cooperative, şi în pri-
mul rind de cooperative de aprovizionare şi desfacere la sate,
ca verigă principală in realizarea sarcinii de trecere de la for-

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 219

m-el-e cele mai simple de .cooperaţie la cele mai aVIansate, gos-

podăriile agricole colective.
In trecut, cînd ţara noastră se afla sub stăpînirea capita-
liştilor şi moşierilor, cooperativele erau în mîinile chiaburilor,
fiind utilizate ca un mijloc pentru întărirea capitalismului la
sate, ca un mijloc de îmbogăţire a specuÎanţilor, chiaburilor şi
capitaliştilor pe seama ţăranilor săraci şi mijlocaşi şi de stă­
pînire economică şi politică a satelor.
Puteau oare admite clasele stăpînitoare din timpul regimu-
lui burghezo-moşieresc, care ţineau în mîinile lor puterea poli-
tică şi economică, constituirea unor organizaţii cooperatiste ale
ţăranilor săraci şi mijlocaşi, care i-ar fi împiedicat pe capitalişN
să se îmbogăţească pe contul acestora ? .
· Desigur că nu.
In regimul capitalist cooperativele nu erau şi nu puteau fi
decît întreprinderi de tip capitalist. Fiind acaparate de · capita-
lişti, chiaburi şi speculanţi, ele constituiau un mijloc de exploa-
tare şi jefuire a ţarănimii muncitoare şi nu de promovare a in.-
tereselor ei economice. Cooperativele nu se bucurau. de încrede-
rea maselor şi deci nu puteau avea un caracter de masă.
Aşa se explică pentru ce cooperaţia nu s-a dezvoltat la noi ÎIJ
ţară ca o mişcare a maselor largi muncitoare, pentru ce după
eliberarea ţării noastre de ,către Armata Roşie noi am preluat o
cooperaţie extrem de slabă şi care păstra caracterul de clasă pe
care i-l imprima se stăpînirea burghezo-moşierească.
In condiţiile demooraţiei populare, ctnd puterea se află tn
miinile clasei muncitoare; cînd statul este stăpîn pe cea mai
mare parte a mijloacelor de producţie industrială, pe totalitatea
mijloacelor de credit şi pe aproape intreg comerţul de en-gros,
stattil dă tot ajutorul pentru transformarea cooperaţiei şi o spri-
jin~ în lupta împotriva capitalului privat.
rată de ce cooperaţia noastră trebuie şi poate să devină un
mijloc puternic de creştere a .bunăstării materiale a tritregii ţă-

www.cimec.ro
220 GH. GHEORGHIU-DEJ

rănimi muncitoare şi drurrtul de bază al transformării socialiste

a agriculturii.
Cooperativele trebuie să devină o organizaţie care să cu-
prindă cele mai largi mase ale poporului muncitor, o organi-
zaţie care să unească masele largi ale celor ce muncesc înainte
de toate în calitate de consumatori şi cu timpul ca producători.
Cooperativele trebuie să asigure permanenta şi strinsa le-
gătură a partidului şi clasei muncitoare cu masele ţărănimii şi
sâ uşureze ţărănimii muncitoare drumul spre socialism.
Tovarăşul Stalin ne învaţă :
Cooperativele sînt "o organizaţie de masă a celor ce mun-
cesc, nu o organizaţie de partid, ... o organizaţie care uneşte ma-
sele celor ce muncesc înainte de toate ca consumatori, dar cu
timpul şi ca producători (cooperaţia agricolă). Ele capătă o în-
semnătate deosebită după consolidarea dictaturii proletariatului,
în perioada de vastă muncă constructivă. Ele înlesnesc legătura
avangărzii proletariatului cu masele ţărănimii şi creează posi-
bilitatea de atragere a acestora din urmă pe făgaşul construcţiei
'Socialiste" 1•
'
Tn acest scop va trebui să dezvoltăm cooperativele de apro-
vizionare şi desfacere ca forme de cooperaţie mai simple, dar
mai accesibile ţăranului.
A merge pe această cal-e înseamnă a duce ţărănimea mun-
citoare spre gospodăria colectivă, pe drumul care poate fi în-
ţeles şi acceptat de către aceasta, căci îmbină interesele ei in-
dividuale cu cele generale ale economiei naţionale.
Cooperativele de aprovizionare şi desfacere sînt acceptabile
pentru ţărănimea mll!ncitoare în măsura în care aceasta poate
vedea foloasele materiale de pe urma cooperaţiei. Ele vor tre-
bui să primească mărfurile de la întreprinderile de stat, adică
de la întreprinderi socialiste, în condiţiile cele mai convenabile.
Prin urmare, ţăranii muncitori vor cumpăra mai ieftin mărfurile

1
1. Stalin, Opere, voi. 8, ed. P.M.R. 1950, pag. 35-36.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 221

industriale de care au .nevoie gospodăriile lor şi vor putea valo-

rifica mai bine produsele lor prin cooperative.
Cooperativele de consum, de aprovizionare şi desfacere au
rolul să organizeze schimbul de produse intre ţărănimea mun-
citoare şi industria socialistă, uşurînd industriei socialiste atra-
gerea pe făgaşul socialismului a micilor gospodării ţărăneşti.
Tovarăşul Stalin ne arată că aceasta este calea construirii
sociaHsmului la sate, că nu sint şi nu pot fi alte căi de salvare
.a, ţărănimii din mizerie.
"Şi cu cît mergem mai departe, cu atlt mai inevitabilă de-
vine această cale in condiţiile dictaturii proletariatului, deoarece
cooperarea pe linia desfacerii, coo.perarea pe linia aprovizionării,
in sfîrşit, cooperarea pe linia creditului şi a producţiei (asocia-
ţiile agricole) este singura cale de ridicare a bunăstării mate-
riale a satului, singurul mijloc pentru salvarea maselor largi ţă­
răneşti de mizerie şi ruină" 1 •
Lenin şi Stalin ne învaţă că garanţia creşterii mişcării coo-
peratiste în agricultură şi a construcţiei cooperaţiei agricole în
sat trebuie să fie inainte de toate atragerea in organizaţiile coo-
peratiste a masei de bază a ţăranilor.
"A înfăptui planul cooperatist al lui Lenin înseamnă a ridica
ţărănimea de la cooperaţia de desfacere şi de aprovizionare la
cooperaţia de producţie, la cooperaţia, ca să zicem aşa, co1hoz-
lflică. Prin aceasta, intre altele, se explică faptul că colhozurile
au început să apară la noi şi să se dezvolte abia in urma dez-
voltării şi consolidării cooperaţiei de desfacere şi de aprovi-
zionare" 2.

SITUAŢIA COOPERA ŢIEI SATEŞTI

La inceputul anului 1949 numărul cooperativelor din Repu-

blica Populară Romină era de aproape 7.000, cu peste 4.600.000
de membri şi cu un capital de aproximativ 2.600.000.000 de lei.
1
/. Stalin, Opere, voi. 8, ed. P ..M.R. 1950, pag. 85.
2
1. Stalin, Opere, voi. Il, ed. P.M.R. 1951, pag. 100.
www.cimec.ro
222 OH. GHEOROHIU-DEJ

Din aceste cooperatlve 6.000 erau cooperative de aprovizio-

nare şi desfacere,. restul fiind cooperative de credit, de ·produc-
ţie etc.
De la reforma monetară s-au distribuit prin cooperativ-ele să­
teşti mărfuri in valoare de peste 5 miliarde de lei, i·h maJoritate
unelte agricole şi bunuri de consum.
Aceasta arată însemnătatea cooperativelor de aprovizionare
şi desfacere la noi in ţară şi rolul pe care il pot juca in indru-
marea agriculturii noastre pe făgaşul socialismului. Ele pot servi
câ bază pentru transformarea cooperaţiei noastre intr-o ade-
vărată mişcare de masă, cu o reţea de mii de unităţi, cu milioane
de membri ţărani săraci şi mijlocaşi, care să dezvolte astfel
spiritul de colaborare sub toate formele şi de cooperare în muncă.
Ele trebuie să devină un instrument de luptă pentru îngrădirea
posibilităţii chiaburimii de a exploata şi specula ţărănimea mun-
citoare, precum şi pentru îngrădirea şi eliminarea comerţului
privat.
ln acest scop este necesar să reorganizăm in primul rînd
reţeaua cooperativelor, să dezvoltăm activitatea lor tn adînci-
me, determinînd o participare mai activă. a ţărănimii munci·
toare in aCtivitatea acestora, să asanăm situaţia lor fin anei ară
şi economică .
A întări şi dezvolta cboperaţia la sate nu inseamliă numai
1
• ·

a organiza lupta pentru eliberarea săracului şi a mijlocaşului de

exploatarea chiabqrilor, dar şi de specula şi de mizeria la care
sînt supuşi din partea cămătarilor · satului, care sînt aceiaşi
chiaburi.
Pentru a atrage tn cooperative mase tot mai largi de ţă­
rani săraci şi mijlocaşi, cooperativele trebuie să îmbrăţişeze toate
ramurile de activitate rurală.
Cooperaţia trebuie să organizeze pe ţăran nu numai tn cali-
tate de consumator, dar şi ca producător. Ea trebuie să devină
o preocupare a noastră şi să cuprindă o ramură după alta a
agriculturii, după specificul fiecărei regiuni : prelucrarea lapte-

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 223

lui, a untului, a cartofilor, a zarzavaturilor, a fructelor, a plan-

telor industriale, a materiilor prime de origine animală, stupă­
ritul, pescuitul etc.
O atenţie deosebită trebuie dată producţiei industriei cas-
nice-meşteşugăreşti, şi anume de ţesături, covoare, rogojini, ar-
ticole de lemn etc.
In timp ce în sistemul economiei capitaliste producţia indus-
triei casnice-meşteşugăreşti se degradează treptat, condamnînd
la mizerie şi" foame sute de mii de mici producători de mărfuri,
în sistemul economiei socialiste ea are toate posibilităţile de' a
se dezvolta cu succes alături de marea industrie, p~in coopera-
tia meşteşugărească. ·
Cooperativele meşteşugăreşti şi de industrie casnică vor de-
servi piaţa internă de la oraşe şi sate, vor ajuta industria socia-
listă fabricînd şi prelucrînd sertlifabricate, şi - ceea ce este mai
important __",. ele vor fi un mijloc d.e utilizare a prisosului de
braţe de muncă ale satului, un izvor ·de venituri· pentru ţără·ni­
mea săracă şi mijlocaşă.
Coopera ţi a agricolă trebuie să trezească interesul .ţărănimii
săr~_ce şi mijlocaşe cu privire la valorificarea prodqselor gos-
podăriilor, atît în sensul prelucrării cit şi. ~1 desfacerii lor.
Organele centrale ale uniunilor cooperative vor trebui să or-
ganiZ~eze în oraşe magazine de desfacere ale produselor coopera-
tivelor; întărind astfel sectorul comerţului socialist. Prin aceasta
se va realiza un schimb de mărfuri mai viu şi deci o mai bună
aprovizionare a oraşelor cu produse alimentare şi a satelor cu
produse industriale, realizîndu-se 'sudura economică intre gos-
podăria ţărănească şi industria socialistă.
O Ima>ortanţă deosebită o au diversele forme de asociere în
muncă ale ţărăJnimii muncitoare.
·In nenumărate sate ţăranii săraci şi mijlocaşi s-au consti-
tuit în asociaţii pentru a-şi munci pămtntul in comun, cu tractoa-
rele statului: în acest scop au î•nlăturat ră:z;oa~re!e (hatwrile) care
despărţeau micile lor terenuri, au lăsat doar ţăruşi pentru deli-

www.cimec.ro
224 GH. GHEORGHIU-DEJ

mitare şi au trecut cu tractoarele închiriate de la S.M.T. peste

întreaga întindere.
Masele ţărănimii muncitoare încep să se convingă că des-
fiinţarea haturilor înlătură buruienile şi bălăriile vătămătoare
agriculturii, ieftineşte aratul, înlesneşte efectuarea muncilor
agricole şi contribuie deci la îmbunătăţirea cantitativă şi calita-
tivă a recoltei.
La aceasta a contribuit faptul că în campania agricolă de
toamnă s-au constituit numeroase asociaţii de ţărani săraci şi
mijlocaşi, care s-au ajutat între ei la treierat şi la alte munci
agricole, obţinînd astfel înlesniri din partea S.M.T., cît şi în-
-lesniri provenite din ajutorarea reciprocă a celor din asociaţii.
Aceste asociaţii, ca şi sutele de asociaţii de ţărani muncitori
pentru folosirea tractoarelor şi maşinilor agricole ale statului,
arată că o mare parte a ţărănimii muncitoare a început să se
intereseze încă din toamna trecută de foloasele pe care le aduc
asocierea şi executarea muncilor agricole cu a;utorul maşinilor.
Pe de altă parte, Comitetul Central al partidului şi organul
central al partidului, "Scinteia", primesc din diferite regiuni
scrisori de la ţăranii muncitori prin care aceştia întreabă cui să
se adreseze şi ce să facă pentru a trece la gospodăria colectivă.
Sînt, desigur, cazuri izolate, dar semnificative, care arată că
ţărănimea muncitoare începe să se convingă că gospodăriile co-
lective sînt o formă superioară de gospodărie agricolă, de pe
urma căreia va avea numai avantaje.
Importanţa principală a cooperaţiei în condiţiile actuale stă
în faptul că ea îmbină interesele particulare ale milioanelor de
ţărani săraci şi mijlocaşi cu interesele generale ale clasei munci-
toare de a ,construi socialisrnui, creînd ptremisele pentru ca ţără­
nimea muncitoare să facă mai lesne paşii pe drumul socialismu-
lui. Lenin a arătat însemnătatea excepţională a cooperaţiei "din
punctllli de vedere al trecerii srpre noua orinduire pe o ca,le dt

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 22;:1

mai simplă, mai uşoară .şi mai accesibilă pentru ţăran. CJr, repet,
- a arătat uenin - acesta este esenţialul" 1 •
Burghezia a finanţat în trecut mişcarea cooperatistă pentru
ca aceasta să-i servească interesele sale de clasă, pentru a spri-
jini şi întări poziţiile economice ale chiaburimii.
Astăzi, după cucerirea puterii politice de către clasa mun-
citoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, cînd cooperaţia îşi
poate schimba conţinutul social, statul democraţiei populare tre-
buie să dea sprijinul economic şi financiar pentru a face din co-
operaţie o mişcarE:~ largă de masă, o formă a economiei so-
cialiste.
"Orice orînduire socială - spune Lenin - ia naştere nu-
mai cu sprijinul financiar al unei anumite clase. E de prisos a
mai aminti cîte 1sute şi .sute ·de milioane de mble ·;a costat 1naş­
terea capitalismului «liber». Acum trebuie să ne dăm seama că,
în momentul de faţă, orinduirea socială pe care trebuie s-o sus-
ţinem mai mult decît în mod obişnuit este orî'nduirea coop·era-
iistă, şi acest lucru trebuie să-I transformăm în realitate. Jnsă
orînduirea cooperatistă trebuie sprijinită în adevăra tu! înţeles
al cuvîntului, adică prin acest sprijin nu e destul să se înţeleagă
sprijlinkea orkărui schimb cooperatist ·de mărfuri, - prin acest
sprijin trebuie să se înţeleagă sprijinirea unui sthimb coope-
ratist la care să participe într-adevăr adevăratele mase ale
populaţiei" 2.
In afară
de marele său rol de a îmbunătăţi schimbul dintre
oraş şi sat, cooperaţia mai are sarcina de a extinde rînduiala
~!anului de stat asupra gospodăriilor săteşti şi de a sprijini dez-
voltarea industriei socialiste, ifurnizîndu-i materiile prime ne-
cesare.
Pentru aceasta se vor putea încheia ·contracte intre fabrici
şi cooperative, pentru mărirea suprafeţelor cultivate cu ln, cî-

1
V. /. Lenin, Opere alese în două volume, voi. Il, E.S.P.LP. 195<l, ediţia
a II-a, pa·g. 842.
2
Op. cit., pag. 842-843.
15 - Articole şi Cuvtntarl
www.cimec.ro
226 GH. GHEORGHIU-DEJ

.nepă, sfeclă de zahăr, bumbac etc., precum şi pentru livrarea de

produse animale necesare industriei alimentare.
In felul acesta, cooperaţia va contribui la transformarea în-
săşi a caracterului micii gospodării ţărăneşti.
Cooperaţia va trebui să acorde o atenţie deosebită industriei
locale de prelucrare a produselor agricole (carne, lactate, zar-
zavaturi, fructe), precum şi industriei casnice.
Cooperaţia nouă va trebui să fie un factor regulator pentru
păstrarea stabilităţii preţurilor la produsele agricole, condiţie în-
semnată pentru îmbunătăţirea stării matefiale a maselor celor
ce muncesc, consolidînd totodată unirea dintre sat şi oraş.
Principalele· sarcini organizatorice în domeniul cooperaţiei
sînt:
1) de a lărgi şi consolida reţeaua cooperati\1elor de aprovi-
ziona'fe şi ,desfac.ere şi a industriei casnice a ţărănimii sărace şi
mijlocaşe;
2) de a intensifica atragerea femeilor în cooperaţie, şi în spe-
cial a aoelora care muncesc în ramurile agricole unde munca fe-
meilor ocupă un rol important: industria casnică, creşterea pă­
sărilor, stupăritul .etc. ;
3) de a da o atenţie deosebită problemei organizării coo-
peraţiei meşteşugăreşti ;
4) de a încuraja înfiinţarea diferitelor tipuri speciale de coo-
perative ca mijloc 1p.entru trecerea treptată de la cooperaţia cie
aprovizionare şi desfacere la cooperaţia de producţie agricolă, la
gospodăria agricolă colectivă ;
5) de a organiza secţiuni care vor da cu chirie ţăranilor să­
raci unelte agricole în condiţii avantajoase, stimulînd astfel aju-
torul reciproc în agricultură ..
Iqtre comerţul de stat şi cooperaţie trebuie să existe relaţii de
colaborare şi emulaţie socialistă, cu scopul combaterii tendinţe­
lor speculative ale comerţului particular şi pentru o mai pună de-
servire a maselor consumatoare.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTUR!I 227

Statul trebuie să sprijine cooperaţia prin toate mijloacele :

1) printr-o politică de -credite ieftine pe termen lung ;
2) prin buna aprovizionare cu mărfuri industriale pentru ne-
voile maselor ;
3) printr-o politică fiscală corespunzătoare.
Mişcarea cooperatistă trebuie complet curăţită de elemen-
tele ·Capitaliste, care mai persistă fie în conducerea unor coopera-
tive de consum sau aprovizionare, fie tn unele cooperative de
producţie la oraşe, şi trebuie apărată impotriva influenţelor ace-
lora ·care încearcă să utiliz.eze -cooperaţia pentru îmbogăţirea lor.
Cooperativele trebuie reorganizate in aşa fel, înctt să poată
deservi masele de ţărani săraci şi mijlocaşi.
In conducerea cooperativelor trebuie să ia parte activă ţă­
rani săraci şi mijlocaşi.
Cooperativele trebuie să aibă o structură organizatorică ba-
zată pe alegerea organelor de jos in sus, pe subordonarea orga-
nelor inferioare celor superioare, pe controlul de masă asupra
organelor de conducere ale cooperativelor, p-rin critica deschisă
a adivităţii organelOIT de conducere ale cooperativelor.
Partidul Muncitoresc Romin consideră necesară reorgani-
zarea întregului sistem al cooperaţiei în lumina sarcinilor de mai
sus şi aprobă crearea uniunilor şi centralelor cooperatiste ca or-
-gane de conducere şi îndrumare a tuturor felurilor de cooperative
la sate, organe chemate a dezvolta la ţară - alături de coop·e-
rativele de consum, de desfacere şi aprovizionare, de prelucrare
şi valorificare a produselor agricole, meşteşugăreşti şi de indus-
trie casnică - cooperativele de producţie, educind milioanele
de ţărani in spiritul cooperaţiei socialiste.
Partidul Muncitoresc Romîn consideră o necesitate alcătu­
irea imediată a proiectelor legii de organizare a cooperaţiei şi a
statutelor pe baza cărora îşi vor desfăşura activitatea diversele
tipuri de cooperative.

www.cimec.ro
228 GH. GHEORGHIU-DEJ

GOSPODĂRULE AGRICOLE DE STAT ŞI S.M.T.

PIRGHII IMPORTANTE IN LUPTA PENTRU
SOCIALISM

Gospodălriile agricole de stat au de îndeplinit salfcini foarte

importante în vederea organizării socialiste a agriculturii. Ele
trebuie să realizeze următoarele :
a) gospodăriile agricole de stat au fost create dintr-o puzde-
rie de loturi risipite. Este necesar ca aceste loturi să fie comasate.
pentru ca gospodăriile agricole de stat să poată lucra pe mari
întinderi de pămînt unitare, ceea ce va duce la întărirea lor ;
b) ele trebuie să devină centre puternice de dezvoltare a agri-
culturii noastre, care să pună la dispoziţia ţărănimii muncitoare
seminţe selecţionate ;
c) ele trebuie să studieze şi să experimenteze noi soiuri de
plante şi noi metode de muncă în agricultură, să crească vite de
rasă pentru prăsilă etc.;
d) să devină într-adevăr astfel de gospodării model din care
ţăranii să înveţe cum trebuie făcută agricultura după datele şti­
inţei agronomice celei mai înaintate. Gospodă-ria agricolă de stat
are un rol educativ deosebit de însemnat, căci trebuie să dovedea-
scă maselor celor mai largi ale ţărănimii muncitoare superiorţ
tatea muncii agricole mecanizate şi pe terenuri întinse, superio-
ritatea metodelor ştiinţifice agrotehnice asupra metodelor actuale
de muncă ale ţărănimii, superioritatea agriculturii socialiste asu-
pra agriculturii particulare parcelare ;
e) gospodăriile agricole de stat trebuie să-şi însuşească în-
văţăturile agronomiei sovietice, care este agronomia cea mai îna-
intată din lume, şi să înveţe din preţioasa .experienţă a sovho-
zurilor.
Avem sarcina de a dezvolta staţiunile de maşini şi tractoare·
ale statului, căci ele au de îndeplinit un rol de o importanţă
imensă în consolidarea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea
muncitoare, împotriva chiaburilor şi tuturor elementelor capita-

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 229

liste de la ţară, .ca şi în politica noastră de a convinge şi de a

atrage ţărănimea muncitoare în munca de construire a socia-
lismului.
S.M.T. sînt cel mai însemnat mijloc de a introduce tehnica
avansată în agricultura noastră înapoiată. Ele trebuie să sprijine
gospodăriile ţărănimii muncitoare pentru ca aceasta să-şi lucreze
pămîntul mai bine şi mai ieftin, astfel ca tăranul săraoC şi mijlocaş
să poată obţine o recoltă bogată.
S.M.T. au marele rol de a convinge în practică pe ţăranul
sărac şi mijlocaş de superioritatea muncii cu mijloace mecani-
zate. Dar în acelaşi timp îi învaţă şi ii conving că, pentru a ob-
ţine roade mai bogate, nu se pot opri la haturi, ci trebuie să
treacă peste ele, unind bucată de pămînt cu bucată de pămînt,
delimitîndu-le cel mult cu un ţălfllş. f,n felul acesta S.M.T. sînt
cea mai bună şcoală şi cel mai bun prilej pentru ca ţăranii
săraci şi mijlocaŞi să se hotărască ei singuri a trece la cele
mai diferite forme de tovărăşii de muncă.
Staţiunile de maşini şi tractoare ale statului au rolul de a
stimula organizarea ţărănimii mundtoare in tot felul de asociaţii
de muncă sau cooperative de producţie agricolă, acordînd avan• ·
taje speciale ţăranilor săraci şi mijlocaşi care se hotărăsc să mun-
cească pămîntul în comun.
Ajutorul acordat de S.M.T. ţăranilor săraci şi mijlocaşi care
se întovărăşesc în asociaţii sau în cooperative de muncă agri-
colă nu constă numai în maşini agricole, ci trebuie să fie în-
soţit de sfaturi şi îndrumări practice pentru ridicarea nivelului
agrotehnic.
Ţăranii săraci şi mijlocaşi vor simţi astfel în muncitorii şi
conducătorii S.M.T. buni sfătuitori şi aliaţi sinceri în lupta îm-
potriva chiaburimii, pentru o viaţă apă-rată de sărăcie şi exploa-
tare.
S.M.T. sînt o armă puternică pentru scoaterea ţăranilor să­
rad şi mijlocaşi de sub influenţa chiaburilor. Ţărănimea munci-
toare care foloseşte maşinile şi tractoarele S.M.T. nu mai este

www.cimec.ro
230 GH. GHEORGHIU-DEJ

nevoită să recurgă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau

.vite.
Intărirea şifolosirea S.M.T. ale statului dezvoltă şi ::onsoli-
dează baza tehnică necesară trecerii la transformarea socialistă
a agriculturii, care înseamnă agricultură mecanizată, cu o înaltă
productivitate a muncii.
Ţinînd seama de numărul insuficient al tractoarelor şi ma-
şinilor, o dată cu lupta pentru folosirea unei tehnici înaintate
trebuie mobilizate şi educate milioanele de ţărani pentru ob-
ţinerea unei productivităţi mai ridicate a recoltei, prin folosirea
cît mai raţională a uneltelor simple şi prin îngrijirea vitelor
şi animalelor de tracţiune. ·
In scopul de a ajuta ţărănim'ea săracă şi mijlocaşă să-şi ri-
dice rentabilitatea gospodăriilor lor prin folosirea raţională şi în
condiţii avantajoase a tractoarelor şi maşinilor agricole afe
S.M.T., partidul nostru trebuie să ducă o muncă de lămurire a ţă­
rănimii muncitoare cu privire la avantajele comasării loturilor ri-
sipite ale acestor gospodării. Acolo unde ţăranii săraci şi mijlo-
caşi vor hotărî să treacă la comasarea loturilor, ei vor avea spri-
jinul statului pentru îmbunătăţirea· gospodăriilor lor.
Comasarea trebuie să constituie un mijloc de întărire a alian-
ţei das'et muncitoare şi ţărănimii sărace cu ţărănimea mijlocaşă,
în lupta împotriva exploatatorilor de la sate. Ea trebuie să consti-
tuie deci un mijloc de tngrădire a <:hiaburimii şi de întărire a po-
ziţiilor economice ale ţărănimii săracP şi mijlocaşe.

MECANUAREA AGRICULTURU
ŞI ELECTRIFICAREA SATELOR

Industria noastră socialistă formează o bază tehnică ce ne

permite să trecem în decurs de ctţiva ani de zile la mecanizarea
treptată a întregii noastre agriculturi şi să începem electrificarea

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 231

satelor. Numărul de tractoare de care dispunem tn prezent este

absolut insuficient, dar chiar şi tractoarele existente s1nt utili-
zate într-o. măsură încă redusă. Dacă socotim că un tractor poate
deservi pînă la 300 ha în cursul unei campanii agricole, vedem
că pentru mecanizarea completă a agriculturii noastre ar fi ne-
cesare aproximativ 30.000 de tractoare.
In rezolvarea problemei mecanizării agriculturii noastre şi
electrificării satelor, avem ajutorul direct şi efectiv al Uniunii
Sovietice, care ne-a livrat şi ne va mai livra, în cadrul acordu-
lui economic, tractoare şi materii prime pentru fabricarea la noi
în ţară a maşinilor agricole şi echipamentului pentru centralele
electrice.

DESPRE INT ĂRIREA ORGANELOR AGRICOLE

ŞI IMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢU LOR

Organele agricole de stat şi comisiile agricole care vor func-

ţiona pe lîngă Sfaturile populare ,au de îndeplinit un rol impor-
tant în înfăptuirea sarcinilor care stau în faţa partidului în le-
gătură cu ridicarea agriculturii. De aceea este necesar să se ia o
serie de măsuri pentru întărirea şi îmbunătăţirea muncii organe-
lor agricole :
- ele trebuie să devină îndrumătorii şi organizatorii ridi-
cării tehnicii agricole ;
- agronomii, veterinarii şi tehnicienii agricoli trebuie să
ridice nivelul tehnic şi să organizeze în mod raţional gospodăria
agricolă de stat ;
- ei trebuie să ajute în mod efediv şi permanent ţărănimii
muncitoare pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi pentru
întrebuinţarea metodelor ştiinţifice în gospodăriile lor, în ve-
derea măririi productivităţii muncii agricole.

www.cimec.ro
232 GH. GHEORGHIU-DEJ

SINDICATELE DE SALARIATI AGRICOLI

Partidul va trebui să îndrumeze munca sindicatelor de sala-
·riaţiagricoli, pentru a organiza pe toţi argaţii, pe toţi muncitorii
agricoli permanenţi şi sezonieri şi a intensifica lupta acestora
pentru revendicările lor, împotriva chiaburimii. Sindicatele de sa-
lariaţi agricoli au o mare răspundere şi în educarea muncitori-
lor agricoli de la ,gospodăriile agricole de stat şi de la staţiunile
de maşini şi tra-ctoare ale statului, pentru a munci în aşa fel,
încît acestea să devină modele de organizare socialistă a muncii
agricole, care să convingă şi să atragă ţărănimea muncitoare pe
drumul construirii socialismului la sate.
Sindicatele de salari-aţi agricoli au o mare răspundere în dez-
voltarea vigilenţei faţă de manevrele şi încercările chiaburilor de
a sabota şi unelti împotriva regimului de democraţie populară.

ROLUL SFATURILOR POPULARE

IN RIDICAREA GOSPODĂRIILOR TĂRĂNEŞTI
Sfaturile populare vor fi organizaţiile cele mai directe ale
poporului muncitor, deci cele mai democratice şi mai puternice,
şi vor forma temelia unică a întregii puteri de stat a democraţiei
populare din ţara noastră.
Jnsemnătatea imensă a Sfaturilor populare constă în faptul
că ele sînt cele mai largi organizaţii de masă, care asigură par-
ticiparea maselor la condu{:erea statului. Organizaţiile de partid
trebuie să atragă masa largă a ţăranilor săraci şi mijlocaşi la
activitatea Sfaturilor populare, cimentînd astfel alianţa de clasă
a proletariatului cu ţărănimea muncitoare.
Să facem din aceste organe locale ale .puterii de stat o ade-
vărată Ş{:oală de oameni de stat, luptători hotărîţi împotriva ex-
ploatării capitaliste şi buni gospodari ai satului pentru recon-
strucţia socialistă a agriculturii.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 233

Exercitînd puterea de stat în comune, Sfaturile populare vor

trebui să ducă o politică de clasă, o politică de apărare a ţărăni­
mii sărace şi mijlocaşe şi de lovire permanentă a poziţiilor chia-
burilor ; ele trebuie să devină o pîrghie pentru ridicarea nivelului
cultural al ţărănimii muncitoare, pentru crearea şi dezvoltarea
cooperaţiei sub toate formele ei, pentru încurajarea asociaţiilor
de muncă.
Alegerile pentru Sfaturile populare constituie una din sarei·
nile importante ale partidului nostru. Organizaţiile de partid tre·
buie să se ocupe îndeaproape de pregătirea alegerilor pentru Sfa·
turile populare. Acestea vor întruni fără îndoială toate condiţiile
spre a putea îndeplini cu succes sarcinile mari care le revin.

AJUTORAREA GOSPODĂRIILOR SĂRACE

ŞI MIJLOCAŞE

Imbinînd munca pregătitoare în vederea rezolvării sarctm!

de bază- de construire a agriculturii socialiste- cu munca per-
severentă şi zilnică de ajutorare tehnică şi economică a gospodă­
riei individuale sărace şi mijlocaşe, partidul nostru trebuie să
intensifice măsurile de ajutorare a gospodăriilor sărace şi mijlo-
caşe, pentru a le ridica nivelul tehnic, productivitatea muncii, vo-
lumul şi calitatea recoltei. Trebuie să dăm gospodăriilor indivi-
duale ale ţăranilor săraci şi mijlocaşi ajutorul multilateral în
ce priveşte acordarea seminţelor selecţionate, procurarea vitelor
de rasă, credite ieftine, uşurarea impozitelor, închirieroo de
tnactoare şi maşini 13grioole din partea S. M. T. în ,condiţii
av,anoojoo.se.
Toate acestea vor întări încrederea ţărănimii muncitoare în
clasa muncitoare, în frunte cu partidul său, în regimul democra·
tiei populare.
www.cimec.ro
234 GH. GHEORGHIU-DEJ

PROBLEMA CADRELOR

O deosebită însemnătate trebuie să dăm în această perioadă

formării de cadre necesare operei de transformare socialistă a
agriculturii.
a) Avem nevoie, în primul rind, 'de agronomi. Fără agJfo-
nomi nu poate exista .agricultură ştiinţifică, o agricultură socia-
listă. Formarea cadrelor de agronomi, care să introducă în gos-
podăriile agricole colective metode ştiinţifice de producţie agri-
colă, este una din prindpalele noastre sarcini.
Trebuie să acordă'm toată .atenţia şi sprijinul necesar institu-
telor agronomice şi să mărim reţeaua de staţiuni experimentale
şi institute agrotehnice pentru dezvoltarea muncii ştiinţifice şi
studierea problemelor de organizare şi raţionalizare a agricul-
turii.
b) Avem nevoie de cadre numeroase pentru conducerea şi
administrarea cooperativelor de tot felul. Fără cadre cooperatiste
ieşite din rîndurile poporului muncitor, cu o cunoaştere temei-
nică a problemelor cooperatiste, formate la şcoala marxist-leni-
nistă şi avînd însuşită măreaţa experienţă sovietică, nu vom pu-
tea face din cooperaţie o mişcare largă de masă, o pîrghie pen-
tru construirea socialismului.
In faţa noastră stă deci sarcina de a trece la iniţierea unor
şcoli speciale pentru formarea cadrelor cooperatiste.
c) Avem nevoie rde cadre numeroase de tractorişti. Este ne-
cesar să sprijinim şi să dezvoltăm şcolile tehnice de tractorişti,
care să ne dea cadre tehnice attt de necesare agriculturii me-
canizate .
.d) Avem nevoie de cadr·e numeroase ·de contabili şi gestio-
np,ri, educaţi ·în s1piritul dnstei şi al ,devotamentului ~aţă .de po-
porul muncitor şi faţă de Republica Populară Romînă.
e) O dată cu necesitate.a imperioasă a formării ·de cadre agro-
tehnice şi cooperatiste, se pune cu deosebită tărie în faţa noastră

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 235

problema luptei neîncetate pentru ridicarea nivelului cultural al

masei de milioane de ţărani muncitori.
La îndeplinirea acestei sarcini vor trebui să aducă contribuţia
lor instituţiile de cultură, oamenii de ştiinţă, scriitorii, artiştii etc.
Lenin dădea o importanţă hotărîtoare acestei probleme, în
legătură cu mişcarea cooperatistă :
" ... Această condiţie a cooperativizării complete presupune un
atît de ridicat nivel cultural al ţărănimii (tocmai al ţărănimii,
fiindcă .ea constituie o masă enormă), încît această cooperati-
vizare completă nu este posibilă fără o întreagă revoluţie cul-
turală"1.
Organizarea socialistă a agriculturii tnseamnă nu numai
lichidarea stării tnapoiate a agriculturii, dar şi .lichidarea anal-
fabetismului şi a stării culturale înapoiate a ţărănimii mun-
citoare.
In acest scop vor trebui mobilizaţi învăţătorii satelor, care
au un rol însemnat în munca de lămurire şi îndrumare a celor
ce muncesc de la ţară.
De asemenea, în rîndurile ostaŞilor Armatei Republicii Popu-
lare Romîne trebuie dusă o muncă de lămurire asupra drumului
de ridicare a gospodăriei ţărăneşti şi de pregătire, dintre ostaşii
de frunte, de buni agitatori şi propagandişti pentru popularizarea
gospodăriei colective.

MUNCA DE PARTID LA ŢARĂ

Chezăşia îndeplinirii cu succes a sarcinii de a atrage milioa-
nele de ţărani săraci şi mijlocaşi în opera de construire a socia-
lismului, sub conducerea clasei R1Uncitoare, stă în munca orga-
nizaţiilor noastre de partid.
Partidul nostru a înregistrat o serie de succese în activitatea
sa în rîndurile ţărănimii muncitoare. Organizaţiile de partid de
1
V. 1. Lenin, Opere alese în două volume, voi. Il, E.S.P.L.P. 1954,
ediţia a 11-a, pag. 846.

www.cimec.ro
236 GH. GHEORGHIU-DEJ

la sate au crescut şi s-au întărit. In prezent avem organizaţii

de bază în majoritatea covîrşitoare a satelor. Compoziţia socială
a organizaţiilor de partid s-a îmbunătăţit datorită înlăturării a
numeroase elemente chiabureşti care au pătruns în partid.
Ca rezultat al muncii politice de masă duse de organizaţiile
de partid de la ţară pentru aplicarea liniei partidului, a crescut
conştiinţa de clasă a proletariatului agricol, a ţărănimii sărace,
iar influenţa politică a chiaburimii la sate s-a micşorat.
Organizaţiile de partid de la sate, legate de masele ţărănimii
muncitoare, le-au mobilizat în acţiunile politice şi economice ale
parHdului. In campania de alegeri pentru Marea Adunare Na-.
ţională din 1948, organizaţiile ·de parti·d săteşti au desfăşurat
o a-ctivitate politică largă, contr~buind la repurtarea victo.riei.
Or1ganizaţii!e de parHd, prin munca de masă, au asigurat succe-
sul oampaniei colectărilor, organizl3tă pe criterii de ol~asă ; ele au
iniţiat acţiuni de muncă voluntară de interes local, au muncit
cu rîvnă în campania de însămînţări din toamna anului 1948.
f]e au iniţiat comasări şi or,g~anizarea de tovărăşii de muncă.
Pe asemenea au luat parte activă la aplicarea 1recentului de-
.cret privi,ior la confiwarea resturilor de ,pămînt rămase încă în
5tă1pînirea moşierilor.
S-au trimis în campania de colectare 99.200, iar în campania
însămînţărllor 115.543 de membri de partid. La reparatul unel-
telor agricole ale ţăranilor săraci şi mijlocaşi au participat 48.783
de membri de partid, organizaţi in 6.931 de echipe. La ieşirile du-
minicale la ţară ale agitatorilor au luat parte peste 200.000 de
agitatori. S-au trimis de asemenea la sate 5.975 de echipe cultu-
rale şi artistice.
Organizaţiile de partid şi organizaţiile de masă au depus o
activitate bogată pentru ridicarea nivelului cultural al maselor
ţărănimii muncitoare. In cursul ariului trecut, căminele culturale
săteşti au fost reorganizate, noi cămilfle au fost deschise, iar
multe dintre ele au fost înzestrate cu aparate de radio, biblioteci
etc. Actualmente funcţionează peste 6.000 d~ cămine culturale să-

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 237

teşti. A.R.L.U.S., prin cele peste 8.000 de cercuri săteşti, a desfă·

şurat o muncă deosebită pentru popularizarea Uniunii Sovietice
şi îndeosebi a realizărilor agriculturii colhoznice.
O serie întreagă de publicaţii destinate anume pentru ţărani
contribuie la educaţia ideologică şi politică a maselor. Ele vor
trebui mereu îmbunătăţite prin corespondenţe săteşti scrise de
ţărani săraci sau m~locaşi.
Organizarea şi întărirea sindicatelor de salariaţi agricoli, în·
drumarea activităţii lor constituie o preompare a organelor de
c0nducere ale organizaţiilor de partid de la ţară. Ele au jucat un
rol hotărîtor în înlăturarea din fruntea cooperativelor a elemen-
telor chiabureşti şi necinstite. De asemenea ele au jucat un rol
activ în organizarea staţiunilor de maşini şi tractoare.
S-a întărrit 1rolul conducătorr al organizaţiilor de palfiid să­
teşti faţă de organizaţia de masă Frontul plugarilor. Organiza-
ţiile de partid de Ia ţa•ră au ajutat organizaţia Frontul plugarrilor
în acţiunea de curăţire a chiaburilor din organele de conducere.
Dar rezultatele pozitive nu pot acoperi lipsurile serioase din
munca partidului la ţară.
Principala cauză a lipsurilor noastre stă în faptul că noi nu
am făcut o analiză temeinică a schimbărilor intervenite în agri·
cultură în urma reformei agrare, pentru a _trasa o linie politică
clară pentru munca partidului la sate. Aceasta a făcut ca în
munca noastră la _ţară să se creeze con{uzii.
Intr-o serie de judeţe, ţăranii mijlocaşi au fost confundaţi cu
chiaburii, ceea ce a atras o se.rie de măsuri greşite faţă de mij·
locaşi, de natură să dăuneze alianţei noastre cu această parte
a ţărănimii.
O altă lipsă a constat în faptul că nu am avut o atitudine
clară şi fermă •în legătură cu popularizarea ideii de asociere a
ţărănimii muncitoare în go~podării colective. ~reme îndelungată
partidul nostru a ocolit această problemă, iar în unele .locuri ac-
tiviştii de partid au dus o propagandă profund greşită, denatu-
rînd măreaţa idee a recons~ru'cţiei socialiste a agriculturii în

www.cimec.ro
238 GH. GHEORGHIU-DEJ

gospodării colective - idee realizată victorios în Uniunea So-

vietică.
In alte locuri, unele elemente stîngiste au pornit la crearea
unor cooperative de producţie fără a ţine seama de faptul că
pentru .aceasta nu au existat condiţiile mate-riale necesare şi nici
de faptul că nu s-a desfăşurat .în prealabil o acţiune de lămu­
rire. Aceste acţiuni anarhice au favorizat prbpaganda duşmanu­
lui de 1clasă împotriva partidului şi guvernului.
De asemenea, moi nu am venit ,Pînă acum cu o analiză asu-
pra cooperaţiei ; problemele cooperaţiei rnu au constituit pînă tn
prezent o preocupare permanentă a noastră. Cu toată munca de·
pusă pentru curăţirea cooperativelor de elementele duşmane şi
cu toate succesele obţinute, totuşi la conducerea multor coopera-
tive se mai menţin elemente reacţionare şi corupte. Elementele
cinstite din conducerea cooperativelor, recmtate din sînul ţără­
nimii muncitoare, adesea nu au suficientă pregătire, iar munca
de educare a acestora a fost neglijată. Chiar în, conducerea
INCOOP-ului vigilenta de clasă a fost slabă, ceea ce a uşurat
elementelor duşmane să lovească în puterea economică a coope·
rativelor, reducîndu-se avantajele materiale pe care ţărănimea
muncitoare trebuia să le aibă de pe urma lor.
In acelaşi timp, unii tovarăşi di:n conducerea ·comerţului de
stat au manifestat păreri greşite cu privire la rolul cooperaţiei
şi 1a perspectivele ei.
Cu toate succesele obţinute în munca de partid la ţară, viaţa
de partid mai suferă lipsuri serioase. Noi n-am reuşit încă să
găsim metodele cele mai potrivite pentru a face ca organizaţiile
săteşti să ducă o viaţă mai intensă de partid.
Numărul membrilor de partid fără sarcini concrete este încă
ridicat.
Partidul, în munca sa de propag.andă şi agitaţie orală şi
scrisă la ţară, a obţinut o serie de rezultate bune, dar organiza-
ţiilor de partid de la sate nu le-am asigurat tn măsură îndestulă­
toare material de partid scris într-o formă accesibilă maselor

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 239

ţărănimii muncitoare. S-a făcut foarte puţin în domeniul răspîn­

dirii .cunoştinţelor ştiinţifice la sate, în vederea combaterii pre-
judecăţilor.
Intr-o serie de organizaţii de p3rtid, politfca de ridicare a
cadreler din rîndurile proletariatului agricol şi ale ţărănimii să~
race la posturi de conducere 111u a fost dusă cu fermitate. Aceste
lipsuri au putut avea loc deoarece noi nu am dus o muncă per-
sistentă şi sistematică.. de îndrumare şi ajutorare a organizaţiilor
de bază de la sate, în vederea îmbunătăţirii activităţii lor. Con-
trolul în ceea ce priveşte îndepHnirea sarcinilor membrilor şi
organizaţiilor de partid a fost netndestutător.
Lichidînd aceste lipsuri, mobilizînd toate or..ganizaţiile de
partid, noi vom putea învinge greutăţile care stau în faţa muncii
noastre la sate.
Munca de partid Ia .sate trebuie reorganizată în legătură .cu
noile sarcini care decurg din acest raport.
Membrii de partid şi masa largă a muncitorilor şi a mi-
lioanelor de ţă.rani săraci şi mijlocaşi trebuie educaţi în spiritul
luptei pentru consolidarea alianţei clasei muncitoare cu ţărăni­
mea muncitoare, sub conducerea ctasei muncitoare, în frunte cu
partidul ei; trebuie educaţi in spilfitul ·lllJptei rde clasă necruţătoare
împotriva chiaburilor, aceşti exploatatori odioşi şi vicleni ai ţă­
rănimii muncitoare.
Munca <>rganizatorică la sate trebuie îndrumată cu hotă­
rîre spre întărirea organizaţiilor săh~şti de partid, spre îmbună­
tăţirea compoziţiei sociale a organizaţiilor noastre de partid de
la sate, astfel ca cele mai bune elemente din rîndurile munci-
torilor agricoli şi ţăranilor săraci - sprijinul nostru principal
la sate- să fie atrase în partid şi în conducerea organizaţiilor
de bază săteşti. . ,
Partidul trebuie să dea o atentie deosebită muncii de mobi-
lizare a maselor de femei în opera de construire a socialismului.
Ele reprezintă o forţă uriaşă care poate fi îndrumată în activi-
tatea gospodărea~că a satului, în Sfaturile populare, în gospo-

www.cimec.ro
240 GH. GHEORGHIU-DEJ

dăriile agricole de stat şi S.M.T., în cooperative, în munca de

popularizare a sarcinilor partidului şi în spedal a organizării
gospodăriilor colective. Indreptind ·atenţia în direcţia ridicării
continue a nivelului cultural şi politic al maselor de femei, par-
tidul trebuie să-şi întărească continuu rîndurile sale ~u cele mai
cinstite şi mai capabile femei, evidenţiate în muncă.
Jn realizarea 'sarcinilor partidului, tineretul muncitor de la
oraşe şi sate, care a dovedit în nenumărate împrejurări, pe şan­
tiere, în uzine, pe ogoare, 'capacitatea sa de •constructor al vieţii
:noi, soei a liste, reprezintă un imens rezervor de forţe creatoare
pentru partid, stat şi organizaţiile 1de masă. In industria de stat,
în acţiunea de transformare socialistă a agriculturii, în coope-
raţie, în comerţul de stat, tineretul muncitor, 'Care îşi făureşte
organizaţia sa unică, trebuie să lucreze cu stăruinţă şi avint
pentru .îndeplinirea cu succes a hotărîrilor partidui'Ui şi guver-
nului. . .
Trebuie să descoperim şi să ridicăm din masa tineretului
viitoarele •cadre ale partidului, călite în focul luptei de construire
a socialismului în ţara noastră, crescute în spiritul ideilor lui
Lenin şi Stalin, călăuzite de exemplul măreţ al tineretului so-
vietic. Tineretul trebuie să dea o atenţie deosebită însuşirii cu-
noştinţelor tehnice şi ridicării permanente a calificării sale pro-
fesionale. Din rîndurile tineretului trebuie ridicate cadre noi
de organiz.atori, de agitatori şi propagandişti, de tractorişti,
de agronomi, de tehnicieni, necesari industriei şi agriculturii.
In munca de reorganizare a mişcării cooperatiste, în gos-
podăriile agricole de stat, în· S.M.T., în primele gospodării agri-
cole colective, organizaţiile de partid vor trebui să-şi concen-
treze cele mai bune forţe pentru a le ridica la un grad înalt de
organizare agrotehnică, de organizare a muncii, de ridicare a
nivelului de viaţă şi de cultură a satului.
Calea cooperaţiei este calea de bază a prefaceril şi dezvol-
tării agricul~urii noastre.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 24f

Sub forma de tovărăşii pentru lucrarea în comun a pămîn­

tului, se va îmbunătăţi mult situaţia mater·ială a ţărani·lor săraci
'Şi mij locaşi.
Cooperaţia ne va ajuta să creăm un belşug de mărfuri de
ro!'l.sum în ţară şi prin aceasta să îndeplinim una din cele mai
importante sardni politice şi ~conomice ale planului nostru
pentru dezvoltarea economiei naţionale a R.P.R.
Propagandiştii şi agitatorii de partid - şi în special presa
noastră de partid - au de îndeplinit un rol de o importanţă
deosebită. Ei trebuie să ducă o muncă neobosită pentru -clarifi-
carea tuturor membrHor de partid şi a întregii clase muncitoare
asupra sarcinilor puse de partid, să popularizeze aceste sarcini,
făcînd ca ele să devină bunul maselor.
Propaganda şi agitaţia de partid trebuie să demaşte în faţa
milioanelor de ţărani săraci şi mijlocaşi chipul veninos şi hră­
păreţ al 'chiaburilor, să cultive ura de dasă împotriva elemen-
telor capitaliste de la ţară şi să arate limpede, pe .tnţelesul fiecă­
rui ţăran sărac şi mijlocaş, că singura lui cale pentru a se salva
de exploatare, mizerie şi stare culturală Îlnapoiată este trecerea
pe calea reconstrucţiei socialiste a agriculturii.
Avem datoria să ducem în mod sistematic o campanie largă
de propagandă şi agitaţie la ţară, care să arate suc'cesele imense
<~le gospodăriei colective în Uniunea Sovietică şi metodele so-
vietice de organizare .şi de muncă.
Trebuie să popularizăm pe larg succesele obţinute de coope-
rativele noastre, de staţiunile de maşini şi tractoare ale statu-
lui, de diversele asociaţii de mun-că, pentru a convinge masele
ţărănimii muncitoare de foloasele pe care ele i le aduc şi a
1ntări încrederea în măsurile pe 'care le luăm pentru trecerea la
transformarea socialistă a agriculturii, atrăgînd ţărănimea mun-
citoare pe acest drum de progres şi bunăstare. Partidul şi gu-
vernul vor sprijini prin toate mijloacele iniţiativa ţărănimii
muncitoare pentru organizarea gospodăriilor colective şi-i va
acorda un ajutor multilateral în această nouă şi măreaţă operă.

www.cimec.ro
242 GH. GH'EORuHIU-DEJ

Introducerea oconsecventă a acestei politici şi trecerea la

organizarea soci&listă a agri'culturii va duce la o extremă ascu-
ţire a luptei de clasă la ţară. Chiaburii, pentru a-şi menţine po-
ziţiile lor de jaf, exploatare şi influenţă asupra ţărănimii să­
race şi mijlocaşe, şi-aou revărsat ura lor feroce prin cele mai
diverse metode, de la cele mieroase şi făţamice ale vicleniei, pînă
la actele duşmănoase a.le sabotajului !Criminal. De aceea se cere
din partea tuturor membr:ilor şi a organizaţiilor de partid, din
partea tuturor oamenilor muncii să-şi dezvolte la maximum
vigilenta de clasă, să-şi unească munca de educaţie a sărăcimii
satelor şi a ţărănimii mijlocaşe cu munca de dezvoltare a vigi-
lenţei lor de clasă, astfel ca piedicile de orice fel pe care clasele
exploatatoare le-ar pune în ca,lea trecerii la organizarea socia-
listă a agriculturii să. fie înlăturate de masele ţărănimii mun-
citoare.
Acestea sint problemele care stau in faţa partidului în
legătură cu atragerea agriculturii în opera măreaţă de construire
a sociaHsmului î'n ţara noastră, operă pe care o intreprinde
astăzi clasa muncitoare sub 'conducerea partidului ei.

Tovarăşi,

Partidul nostru a dovedit capacitateA sa de mobilizare a

poporului murrcitor pentru cucerirea de mari sU'ccese în lupta
împotriva duşmanului de clasă.
Jnlăturarea stăpînirii moşierilor şi capitaliştilor, lichidarea
rămăşiţelor feudale, cucerirea puterii politice de către \Clasa mun-
citoare şi alianta mun'citorimii cu ţărănimea muncitoare - toate
acestea sint rezultatul unui_ proces îndelungat, rezultatul luptei
de aproape treizeci de ani pe care a dus-o partidul nostru impo-
triva burgheziei şi moşierimii şi impotriva sprijinului lor prin-
cipal, monarhia reacţionară.
Sarcini mari, pline de răspundere, stau in fata partidului şi
a clasei muncitoare.

www.cimec.ro
SARCINILE P.M.R. PENTRU TRANSFORMAREA SOCIALISTA A AGRICULTURII 243

Pornim cu întredere în forţele pline de energie şi entuziasm

ale partidului şi ale dasei muncitoare, de a atrage şi a conduce
JI1asele cele mai largi ale ţărănimii muncitoare în lupta pentru
1nfăptuirea so'cietăţii sociali-ste la noi în ţară.

,.Scinteia" nr. 1.378

din 18 martie /949

www.cimec.ro
 RAPORT CU PRILEJUL ADUNĂRII FESTIVE
îN CINSTEA ZILEI ELIBERĂRll NAŢIONALE
A ROMÎNIEI
22 august 1949

Tovarăşi şi tovarăşe,

Din împuternicirea Comitetului Central al Partidului Mun-

citoresc Romîn şi a guvernului Republicii Populare Romîne, vă
felicit cu prilejul aniversării a cinci ani de la 23 August -1944.
ziua eliberării Patriei noastre.
Datorită faptului că eliberatoarea Romîniei a iost armata
Statului socialist, sărbătorim această zi ca o mare sărbătoare
naţională, care are pentru poporul nostru o semnificaţie istorică
adîncă, şi anume desprinderea ţării noastre din lanţul monstruo-
sului sistem mondial al imperialismului.
Poporul romîn a simţit din plin această descătuşare, căci
ea venea după veacuri de asuprire şi silnicii. Pentru prima dată
în istoria sa zbuciumată, poporul romîn a devenit liber şi stăpîn
pe soarta sa, în urma victoriei istorice de însemnătate mondială
repurtată de Uniunea Sovietică în cel de-al doilea război mondiaL
Actul de la 23 August 1944_a fost pregătit şi înfăptuit de
către Partidul Comunist Romîn, conducătorul încercat al clasei
muncitoare şi al forţelor patriotice ilegale.
Momentul doborîrii dictaturii fasciste antonesciene şi al în-
toarcerii armelor împotriva Germaniei fasciste a fost hotărît de
către Comitetul Central al partidului în urma situaţiei prielnice
create de vijelioasa ofensivă sovietică pe frontul Iaşi-Chişinău.
Clica antonesciană era izolată de popor, aparatul de stat dezo-

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ADUNARII FESTIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 245

rientat şi înspăimîntat,poporul mocnea de ura împotriva ocu-

panţilor hitlerişti şi slugilor lor. Gărzile muncitoreşti, înarmate
:şi organizate de partid, au capturat şi imobilizat căpeteniile anto-
nesciene, au smuls în Bucureşti principalele puncte strategice din
mîinile trupelor germano-fasciste şi le-au dezarmat. Ostaşii
romîni au 'întors armele vitejeşte împotriva ocupanţilor hitlerişti
şi s-au alăturat glorioasei Armate Sovietice în lupta pentru elibe-
rarea Ardealului şi, mai departe, a Cehoslovaciei şi Ungariei.
Neuitată va rămîne jertfa nobilă a ostaşilor şi ofiţerilor sovie-
tici care şi-au dat viaţa pentru dezrobirea ţării noastre. Neuitate
vor rămîne sacrificiile de sînge ale comuniştilor romîni, ale mun-
citorilor, ţăranilor şi ostaşilor căzuţi în lupta cu duşmanul fascist.
Glorie veşnică tuturor celor ca'fe au murit pentru libertatea
!Şi fericirea poporului nostru ! Să păstrăm în cinstea lor un minut
de tăcere. ·

Dragi tovarăşi,

Sărbătorim cinci ani de la eliberarea ţării noastre în condiţiile

creşterii neîncetate a forţelor democraţiei şi socialismului şi ale
slăbirii forţelor reactiunii şi imperialismului.
Primul război mondial a adus scindarea lumii în două sis-
teme : capitalist şi socialist. Victoria epocală a Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie a zguduit lumea capitalistă : socialis-
mul a izbîndit pe a şasea parte a lumii.
Datorită victoriei istorice a Uniunii Sovietice în cel de-al
.doilea război mondial, s-au schimbat raporturile de forţe
şi pe arena mondială : socialismul a dobîndit superioritatea asu-
pra capitalismului. Prin eliberarea ţărilor din Răsăritul Europei
de către U.R.S.S. şi prin victoriile dobindite de poporul chinez
împotriva imperialismului, forţele socialismului 'sînt stăpîne
astăzi nu numai pe a şasea parte, ci ,pe a patra ~arte a lumii !
In urma creşterii forţei şi prestigiului Uniunii Sovietice 'după
-cel de-al doilea război mondial, s-a lărgit frontul democraţiei şi

www.cimec.ro
246 GH. GHEORGHIU-DEJ

socialismului. De o însemnătate istorică mondială sînt succesele

repurtate de armata populară din China, care luptă pentru elibe-
rarea celor peste 400.000.000 de chinezi. 1 Aţî.ţătorii la război
.americani, oare i-au tr1mis a.gentului lor Cian Kai-şi milioane de
dolari, tancuri şi avioane, au primit o lecţie usturătoare din par-
tea forţelor revoluţionare chineze, conduse de Partidul Comunist
Chinez.
Marile puteri imperialiste, Statele Unite şi Anglia, nu se
aşteptau la o asemenea desfăşurare a evenimentelor. Toate soco-
telile lor au dat greş. N-au trecut decît cîţiva ani de ia înfrîngerea
fascismului, şi conducătorii anglo-americani regretă chiar şi
slabul aport pe care ţările lor i-au dat la această înfrîngere.
De curînd, d-1 Bevin, ministrul de externe al Angliei, a acuzat
pe fostul preşedinte Roosevelt pentru faptul de a fi cerut capitu-
larea necondiţionată a Germaniei. D-1 Bevin nu ascunde moti-
vele supărării sale. "Din cauză ·că Roosevelt a cerut aceasta -
spune d-1 Bevin - întîmpinăm astă.zi atîtea dificultăţi în trans-
formarea ·Germaniei într-o democraţie de tip occidental".
Aceasta înseamnă recunoaşterea faptului că între fascism şi
democraţia burgheză occidentală distanţa nu este prea mare.
Int·r-adevăr, 'tendinţele de fascizare a vieţii politice sînt tot
mai accentuate în Statele Unite şi celelalte ţări imperialiste. Din
punct de vedere economic, situaţia lumii ca,pitaliste s-a agravat.
Criza generală a capitalismului se caracterizează printr-o şi mai
mare intensificare a procesului de putrezire a sistemului capita-
list. In această privinţă, ritmurile de dezvoltare a forţelor de pro-
ducţie arată o încetineală tot mai pronunţată. In timp ce creş­
,terea anuală a producţiei industriale tn întreaga lume capitalistă
în anii 1890-1913 atingea media de 5,8%, ea .a scăzut în anii
1919-1929 la 3%, iar în anii 1929-1937 a ajuns la 0,3%. De
atunci scăderea este şi mai catastrofală.
1 La data prezentării raportului nu se cunoştea cifra reală a populatiei

. Chinei. Rezultatul recensămîntului încheiat în iunie 1953 şi comunicat de

Direcţia de Stat a Statisticii a R. P. Chineze a arătat că populatia Chinei
este de peste 600.000.000. - Nota Edit.

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ADUNARII FESTIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 2.7

Ins uşi raportul publicat de secretariatul O.N .U. asupra situa-

iiei economice mondiale în anul 1948 şi în p'rimul trimestru al
anului 1949 recunoaşte o mare înrăutăţire a situaţiei economice
în ţările capitaliste. Acest ra~port arată că în Europa, cu excepţia
Uniunii Sovietice, producţia industrială a rămas sub nivelul celei
din 1937. Sînt relevate de asemenea succesele obţinute de ţările
.de democraţie populară în reconstrucţia economiei lor. După ce
constată dispariţia producţiei de materii prime într-o serie de
tări unde a pătruns capitalul american, raportul spune : "pro-
ducţia de materii prime în U.R.S.S. şi în alte ţări ale Europei
răsăritene se dezvoltă considerabil, conform planurilor de stat".
Datele asupra tendintelor inflaţioniste, ca şi asupra creşterii
şomajului, sînt grăitoare. Ele oglindesc anarhia ce domneşte în
economia capitalistă şi semnele crizei inevitabile spre care ea se
îndreaptă. In primul trimestru al anului 1949 numărul şomerilor
americani a ·crescut cu 70%. Cifrele oficiale americane recunosc
astăzi 5.000.000 de şomeri, la care se adaugă cei 10.000.000 de
şomeri parţiali.
Raportul secretariatului O.N.U., analizînd rezultatele aplicării
planului Marshall, face constatarea importantă că partea ameri-
cană în exportul mondial a scăzut de la 26%, cît era în primul
trimestru al anului '1948, la 21% în ultimul trimestru.
Aceasta înseamnă recunoaşterea falimentului planului
.Marshall.
Incercarea monopoliştilor americani de a scăpa de criză pe
socoteala ţărilor marshallizate a dus la slăbirea economică a
acestora şi la incapacitatea lor de a mai absorbi produse ame-
ricane, ceea ce se întoarce împotriva economiei americane.
Publicarea acestui raport de către secretariatul O.N.U. a în-
furiat la culme cercurile conducătoare americane. Ele I-au califi-
cat drept un document "subversiv".
Dar însuşi biroul statistic de pe lîngă Ministerul american
al Comerţului a publicat recent un buletin în care se arată că

www.cimec.ro
248 GH. GHEORGHIU-DEJ

peste 60% din familiile americane au un venit anual mai mic de-
cît cel necesar pentru un trai modest. .
Dacă aceasta este situaţia în Statele Unite, cea din ţările
marshallizate este cu mult mai gravă. In Anglia, Franţa, Italia.
Benelux se închid numeroase fabrici, covîrşite de concurenţa pro-
duselor americane. Numărul şomerilor creşte vertiginos. Posibi-
lităţile proprii de refacere în aceste ţări s.înt înăbuşite de capi-
talul monopolist american. Numai 8 sau 9% din furniturile îo
contul planului Marshall sînt rezervate diferitelor maşini. Capi-
taliştii americani nu ascund faptul că 'interesul lor este să nu
existe întreprinderi concurente în Europa apuseană. Legea impe-
rialistă potrivit căreia cel mai tare subjugă pe 'cel mai slab
domină relaţiile dintre Statele Unite şi ţările marshallizate.
Aceasta duce la ascuţirea contradicţiilor dintre ţările impe-
rialiste. Intre Statele Unite şi principalul său aliat, Anglia, are
loc o violentă ciocnire de interese, provocată de cererea ameri-
cană de a se proceda la o nouă devalorizare a lirei sterline_
Ziarul burghez din. Franţa "Combat" arăta recent că în lupta
dintre dolar şi lira sterlină este în joc soarta Europei occidentale.
De rezultatul acestei lupte - afirma ziarul - depinde dacă
Europa marshallizată "va rămîne un continent sau se va preface
într-o colonie".
Simptome neîndoielnice de criză au apărut în lumea capita-
listă. Eşecul ruşinos al planului Marshall demonstrează încă o-
dată că nici un fel de cîrpeală .nu poate face viabil sistemul capi-
talist, care şi-a trăit traiul.
Tn ciuda şubrezirii bazei sale materiale şi a eşecurilor supar-·
tate în ultimul timp, imperialismul american încearcă să-şf
realizeze prin toate mijloacele politica sa agresivă de cucerire-
a lumii prin forţă. Pactul Atlantic este principalul instrument al
acestei politici agresive.
In ultimul timp, lagăfl"ul imperialist a intensifkat Ia maximum
campania de aţîţare şi calomnii împotriva U.R.S.S. şi ţărilor de-
democraţie populară pentru a justifica pregătirile de război şii

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ADUNARII FESTIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 249

01riaşele cheltuieli de inarmare, a căiTor povară este aruncată pe

spatele maselor muncitoare. Generalii americani străbat ţările
marshallizate şi, cu ajutorul guvernelor trădătoare, se străduiesc
să ·organizeze carnea de tun Ia ordinele noilor pretendenţi Ia do-
minaţia lumii. Atît de dragi le sînt monopoliştilor americani po-
poarele europene, încît vor să le pună să lupte pentru cauza lor
josnică. Au uitat pesemne aceşti strategi răsuflaţi de soarta pe
care au împărtăşit-o înaintaşii lor hitlerişti.
Popoarele lumii nu vor război. Ele sint impotriva războiului.
In memoria lor sînt încă vii grozăviile şi distrugerile ultimului
război mondial. Mobilizaţi de partidele comuniste şi de proleta-
riatul revoluţionar, sute de milioane de oameni în întreaga lume
se strîng în jurul măreţului şi i.nvincibilului Stat 'socialist şi se
ridică Ia luptă pentru pace.
Frontul de luptă al acestor uriaşe forţe sociale organizate
nu cunoaşte hotare. El se intinde pînă în ţările imperialiste, gata
să se pună în mişcare pentru a zădărnici încă din faşă crimina-
lele uneltiri războinice ale imperialismului nord-american. Baza
materială, de o forţă extraordinară, a Uniunii Sovietice şi a ţă­
rilor de democraţie populară, forţele morale imense de care dis-
pune lagărul păcii, experienţa istorică acumulată de popoarele
lumii, creşterea conştiinţei politice a maselor muncitoare din lu-
mea capitalistă în condiţiile ascuţirii luptei de clasă - toate
acestea ne dau convingerea că planurile războinice ale imperia-
liştilor anglo-america.ni sînt sortite unui eşec ruşinos.
Concluzia nu este autoliniştirea, ci ofensiva neîntreruptă a
forţelor păcii împotriva imperialismului, mobilizarea a 1noi şi noi
forţe .în lupta anti.imperialistă şi vigilenţa revoluţionară .în apă­
rarea păcii.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Poporului nostru muncitor i-au fost cruţat~ suferinţele şi

batjocura la care condamnă capitalismul pe oamenii muncii din
Apus. Aceasta o datoreşte Uniunii)'ovietice, eliberatoarea noa-

www.cimec.ro
250 GH. GHEORGHIU-DEJ

stră, şi faptului că el a ales calea democraţiei populare şi a· socia-

lismului, indicată de partidul nostru.
Din situaţia de ţară semicolonială pe care o avea Romînia
în Europa, ea a făcut un mare salt înainte, devenind republică
populară şi trecind - din punct de vedere politic - printre ţă­
rile avansate ale lumii.
Cu toată starea de înapoiere economică şi culturală pe care
am găsit-o, cu toate distrugerile războiului şi urmările agravante
ale secetei, cu tot sabotajul capitaliştilor sprijiniţi de imperia-
liştii anglo-americani, Clasa muncitoare aliată cu ţărănimea mun.
citoare, condusă cu mtnă sigură de comunişti, a zdrobit împotri-
virea claselor exploatatoare, le-a smuls puterea politică şi a scos
tara din impas. Partidul nostru comunist nu a dezarmat şi nu
a dat înapoi în faţa greutăţilor, ci le-a luat pieptiş, aşa cum ne
învaţă bolşevicii, a mobilizat masele la luptă şi a păşit înainte
victorios.
Astăzi, după ce am înfăptuit prefaceri revoluţionare în viaţa
politică, economică şi socială a ţării noastre, putem privi cu
mîndrie la drumul parcurs şi la obstacolele învinse în aceşti cinci
ani. Lichidarea moşierimii ca clasă, făurirea republicii populare,
naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială, a
băncilor, transporturilor şi societăţilor de asigurare, primenirea
aparatului de stat şi instalarea Comitetelor provizorii - iată rea-
lizările principale ale clasei muncitoare şi partidului ei, forţa
conducătoare a regimului de democraţie populară.
Armata noastră reprezintă un reazem puter.nic al Republicii
Populare Romîne şi al cuceririlor revoluţionare ale poporului
muncitor. Poporul nostru priveşte cu dragoste şi mîndrie la ar-
mata R.P.R. Intărind armata noastră, noi întărim capacitatea.
de apărare a Patriei noastre împotriva duşmanului.
Avînd puterea politică în mîinile sale, clasa muncitoare con-
solidează con~nuu şi dezvoltă regimul de democraţie populară.
Partidul nostru şi-a cucerit autoritatea de conducător politic al
poporului şi ·şi-a lărgit influenta în mase. EI a desfăşurat o largă
www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUI. ADUNARII FESTIVE JN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 251

muncă de mobilizare şi activizare politică a maselor. In viaţa

femeilor din ţara noastră s-au produs schimbări adînci. Un mare
număr de femei îşi afirmă capacitatea de conducere, organizare
şi gospodărire în toate domeniile vieţii de stat. Mişcarea de ti-
neret, unificată, a devenit o forţă puternică în ajutorul partidu-
lui. Călăuzit de măreţele idei ale lui Marx, Engels, Lenin şi
Stalin şi învăţînd din experienţa gloriosului Comsomol, tineretul
organizat de U.T.M. luptă sub steagul partidului şi-şi dă apor-
tul tot mai puternic la construirea socialismului.
Pe plan economic, clasa muncitoare, însufleţită de comunişti,
a dobîndit mari succese în lupta pentru industrializarea socia-
listă a ţării. După. izgonirea patronilor din fabrici, muncitori-
mea a pornit cu avint lupta pentru mărirea producţiei. Jncă în
1948, nivelul producţiei din 1938 a fost d~păşit la fontă, oţel, !a-
minate, minereu de fier, g.az metan.
In 1949 noi am trecut la economia planificată. Planul pe
anul acesta indică o creştere cu 40% a producţiei. Prevederile
planului pe primele două bimestre au fost depăşite. Comparînd
rezultatele obţinute în executarea planului pe primul semestru al
anului 1949 cu perioada corespunzătoare din 1948, vom observa
la fontă o creştere de 64,4%, la oţel de 33,2%, la !aminate de
18,2%, la minereuri de fier de 57,8%, la cărbuni de 19,7%, la
cărămizi refractare de 284J5%. In domeniul articolelor de con-
sum depăşirile sînt de asemenea însemna te : Ia piele 196, 1%, la
talpă 132,2%, la încălţăminte 124%, la ţesături de bumbac
46,3%, la ţes.ături de lînă 59,1 %. la săpun 92,1 %, la marme-
ladă 188,6% şi la produse zaharoase 544,2%.
Realizările pe primul semestru în sectoarele de bază ale eco-
nomiei noastre depăşesc 50% din planul anual. Industria noas-
tră îşi măreşte ritmul de producţie din lună în lună. Aceste două
fapte ne îndreptăţesc să tragem concluzia că planul de stat pe
1949 va fi realizat cu o depăşire însemnată.
Aceasta înseamnă, pe de o parte, întărirea industriei noastre
grele - baza industrializări'i şi dezvoltărH ţării noastre -, iar

www.cimec.ro
252 GH. GHEORGHIU-DEJ

pe de altă parte mai multă încălţăminte, mai multă îmbrăcă­

minte, mai multă hrană pentru oamenii muncii.
Industria noastră a inceput să producă astăzi maşini care
altădată se aduceau de peste hotare. Totalul investiţiilor pe acest
an va trece de 100 de miliarde de lei, cu alte cuvinte de aproape
cinci ori mai mult decit anul trecut. Se construiesc noi furnale,
cuptoare şi cocserii in siderurgie, o mare uzină electrică, o mare
rafinărie de petrol in Moldova şi două filaturi.
De doi ani de zile bugetul este excedentar, lucru nemaipo-
menit în istoria finanţelor romîneşti. Bugetul Republicii Populare
Romîne îşi trage cea mai mare parte din încasări din producţie,
şi nu din veniturile populaţiei, aşa cum se întîmplă in tările ca-
pitaliste. Prin creşterea progresivă a venitului naţional, guvernul
a putut lua măsura scăderii impozitelor asupra veniturilor oa-
menilor muncii, cum este, de pildă, scăderea generală cu 25% a
impozitului asupra veniturilor ţărănimii muncitoare. Pc măsura
dezvoltării sectorului socialist în economie, impozitul asupra sa-
lariilor va fi tot mai redus.
Poporul muncitor devenind stăpîn pe uzine şi fabrici, pe
bănci şi transporturi, principalul avut al ţării a incetat să mai
fie mijloc de îmbogăţire in mîna capitaliştilor. Aceste bogăţii
servesc acum la îmbunătăţirea stării materiale şi culturale a oa-
menilor muncii de la oraşe şi sate.
Vorbind la întîia consfătuire a stahanoviştilor, tovarăşul
Stalin spunea :
"Desigur, este bine să alungi pe capitalişti, sa alungi pe mo-
şieri, să alungi slugile ţarnlui, să iei puterea şi să capeţi liber-
tatea ... Dar, din păcate, numai libertatea nu este de ajuns ... Pen-
tru a putea trăi bine şi a te bucura de viaţă, este nevoie ca
bunurile libertăţii politice să fie completate cu bunurile mate-
riale"1.

1
/. Stalin: "Problemele leninismului", Editura de stat pentru literatură
politică, 1952, ediţia a III-a, pag. 518.

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ADUNJI.RII F&STIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 253

Partidul nostru se călăuzeşte în politica sa de această în-

ţeleaptă învăţătură stalinistă. In planul de stat există o legă­
tură strînsă şi directă între creşterea forţelor de producţie, creş­
terea cantităţii de produse şi creşterea bunăstării oamenilor
muncii.
Prin aplicarea principiului socialist al retribuţiei după
muncă, fondul de salarii creşte în fiecare lună ; creşte numărul
braţelor de muncă şi salariul mediu. Sînt ramuri de producţie,
ca, de pildă, în metalurgia prelucrătoare şi în industria chimică,
în care fondul de salarii a crescut în martie faţă de februarie cu
15-16%, iar în mai-iunie cu aproape 50%. Un mare număr de
muncitori fruntaşi în producţie primesc lunar între 12.000-
15.000 de Iei, iar unii chiar mai mult.
Dar salariul nu reprezintă întregul venit al muncitorului în
Republica Populară Romînă. Ar fi greşit să-1 comparăm cu sa-
lariul din timpul capitalismului, căci Ia salariul actual trebuie
adăugate sumele primite de la Asigurările sociale în caz de boală
sau altele, plata concediilor, învăţămîntul gratuit în şcoli, aju-
torul şi tratamentul medical gratuit, cheltuielile statului pentru
ridicarea calificării muncitorilor, pentru spitale, creşe, cămine de
zi, cantine etc., într-un cuvînt salariul social. Planul prevede in-
vestiţii cu caracter social de peste 11 miliarde de lei. Numai pen-
tru Asigurările sociale statul a cheltuit în primele şase luni
aproape 5 miliarde de lei. Vara aceasta, peste 170.000 de mun-
citori îşi petrec concediul de odihnă în localităţile balneare şi
climaterice pe socoteala statului.
Faptul cel mai important este că oamenii muncii pot privi
cu încredere ziua de mîine, avînd conştiinţa că pe măsura dez-
voltării economiei noastre spre socialism se ridică şi nivelul lor
de trai şi cultură.
Ca o constatare generală putem spune că planificarea a
creat o tendinţă de creştere neîntreruptă în economia naţională.
Prin înlăturarea anarhiei capitaliste din producţie şi prin con-
ducerea întregii economii după un plan unic raţional, statul no-

www.cimec.ro
254 OH. OHEOROHIU-DEJ

stru democrat-popular dobîndeşte o forţă cum n-a avut şi nu

putea avea ţara noastră sub capitalism.
Putem spune, deci, că am făcut faţă cu bine primelor pro-
bl·eme de refacere a econom!.ei şi de punere pe picioar'e a orga-
nizării industriei, fiind în măsură a păşi înainte.
Este necesar în acelaşi timp să subliniem şi cîteva slăbi­
ciuni constatate în cursul executării planului.
In unele întreprinderi ritmul de creştere a salariului mediu
depăşeşte ritmul de creştere a productivităţii medii. Aceasta re-
prezintă o tendinţă nesănătoasă, care trebuie să fie combătută
cu energie de administraţie, de sindicate şi în primul rînd de
organizaţiile de partid. Clasa muncitoare vrea o creştere reală
a salariului, cu alte cuvinte o creştere a salariului căreia să-i
corespundă sporirea bunurilor produse pentru piaţă, şi nu o creş­
tere fictivă, care să ducă la scăderea puterii de cumpărare, cum
este în ţările capitaliste.
In unele întreprinderi nu numai că nu se desfăşoară o luptă
consecventă pentru scoborîrea preţului de cost şi pentru un re-
gim ·sever de economii, dar chiar sînt tendinţe de umflare a pre-
ţului şi de risipă.
In domeniul construcţiilor, unde ritmul de lucru trebuie se-
rios accelerat pentru a lichida rămînerea în urmă cu investiţiile,
sînt slăbiciuni în organizarea muncii şi nu există încă o evi·
denţă serioasă a lucrărilor.
Problema organiză.rii muncii pe baza unoc noll"me juste ~i a
elaborării procesului tehnologic nu este încă soluţionată în unele
întreprinderi aşa cum trebuie.
· Cadrele conducătoare din economie, şi în primul rînd fie-
care director gospodar, trebuie să lupte pentru înlăturarea aces-
tor neajunsuri.
Să nu uităm că principala verigă. de conducere a industriei
este întreprinderea. In hotărîrea Comitetului Central al Parti-
dului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice din anul 1929
"Asupra reorganizării conducerii industriei" se spune :

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ADUI\ARII FESTIVE IN. CINSTEA ZILEI ELIBERARII 255

"Intreprinderea este principala verigă de conducere a in-

dustriei. De aceea. deservi rea tehnică a intreprinderii, buna or-
ganizare a aprovizionării, organizarea cit mai perfectă a muncii
în interiorul întreprinderii, stabilirea deplină a conducerii unice
în intreprindere, crearea de condiţii cit mai .favorabile pentru
ridicarea la maximum a activităţii colectivului muncitoresc şi a
personalului tehnic din intreprindere, alegerea de cadre admi-
nistrative calificate, un oarecare grad de independenţă a între·
prinderii - constituie baza viitoarei îmbunătăţiri în sistemul de
conducere ,a industriei socialiste".
Aceste indicaţii îşi păstrează pentru directorii noştri de in-
treprinderi întreaga putere şi importanţă. Partidul şi colectivele
de conducere din ministere trebuie să se preocupe în mod serios
de asigurarea unei mai înalte calificări a directorilor de intre-
prinderi.
Organele de partid din intreprinderile socialiste au datoria
să studieze şi să-şi insuşească problemele planificării in intre-
prindere, atît în ceea ce priveşte producţia cit şi gospodărirea
intreprinderii, pentru a putea ajuta conducerea întreprinderii şi a
exercita cu competinţă controlul de partid.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Consiliul de Miniştri a aprobat cifrele de control ale pla-

nului de stat pe anul 1950. Privit in ansamblu, acest plan con-
stituie prima etapă a unui plan de perspectivă, primul plan cin-
cinal in Republica Populară Romină.
Elementele caracteristice ale planului de perspectivă sint
creşterea masivă a producţiei in industria grea, construirea în
ţară a unor baze industriale producătoare de maşini-unelte
grele, trecerea la electrificarea ţării şi ridicarea producţiei de
maşini şi unelte agricole, care să uşureze munca ţărănimii mun-
citoare şi să asigure baza materială necesară operei de trans-
formare socialistă a agriculturii. Intre acestea, producţia de trac-

www.cimec.ro
2;)6 GH. GHEORGHIU-DEJ

loare va atinge nivelul de 6.000 de tractoare anual, astfel ca

la sfîrşitul anului 1955 - sfîrşitul primului plan cincinal - să
avem un parc de 25.000 de tractoare.
In faţa noastră stă sarcina ca în ultimul an al planului de
perspectivă să atingem un nivel industrial care să ne permită
producţia următoare :

1.250.000 tone de oţel ;

1.000.000 tone de fontă ;
800.000 tone de !aminate ;
700.000 tone de cocs ;
8.000.000 tone de cărbune.
De asemenea, în urma marilor lucrări ce vor fi făcute în in-
dustria petroliferă, vom atinge în trei ani nivelul maxim în
extracţia de ţîţei realizat înainte de război la noi în ţară, astfel
ca în anii următori să depăşim cu mult acest nivel.
In cadrul acestui plan vom trece la înfăptuirea uneia din
marile sarcini pe care partidul nostru le-a tr~sat încă la Con-
ferinţa naţională a P.C.R., în toamna anului 1945, şi anume
electrificarea ţării.
"Prin crearea în ţară a unei reţele de centrale hidroelec-
trice - spunea raportul politic al C.C. -, se va putea pur-
cede la electrificarea căilor ferate şi întrebuinţarea masivă a
energiei electrice în dezvoltarea tuturor industriil-or noastre. De
asemenea, prin extinderea reţelei de curent electric se va putea
introduce lumina şi forţa electrică pînă şi în cel mai depărtat
cătun al ţării, ridicîndu-se astfel nivelul de viaţă şi de cultură
al plugărimii noastre"•.
Pentru asigurarea bazei de energie electrică necesară dez-
voltării economiei noastre, puterea electrică instalată va trebui
să atingă la sfîrşitul planului de perspectivă un nivel de două
ori şi jumătate mai mare faţă de cel actual.
Geniala idee a lui Lenin : comunism = Soviete plus elec·
1
Vezi volumul de fată, pag. 71.

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ADUNARII FESTIVE IN' CINSTEA ZILEI ELIBERARII 257

trific-are, însufleteşte măreata operă pe care o întreprindem.

Eledrificarea trebuie să meargă cu un pas înaintea operei de in-
dustrializare.
Romînia este o ţară foarte bogată în cursm i de apă şi ză­
căminte de lignit - o uriaşă forţă hidraulică şi termică neio-
losită. Să punem stăpînire pe milioanele de cai-putere care se
irosesc în apele no~stre şi să-i transformăm în cai-putere elec.
triei pentru ridicarea industriei noastre, pentru electrifi.carea
transporturilor şi agriculturii noaştre.
Situaţia electrificării sub capitalism constituie un necruţător
act de acuzare împotriva regimului burghezo-moşieresc. Din
1884, cînd a fost pusă în funcţiune prima uzină electrică în ţara
noastră, şi pînă în 1944, adică timp de 60 de ani, burghezia n-a
fost în stare să ajungă decît la o putere instalată de circa 600.000
de kilowaţi.
Dictatura proletariatului va realiza în numai cinci, şase ani
o putere instalată de cel puţin 2.000.000 de kilowaţi.
Clasele exploatatoare au ţinut poporul în beznă. O statistică
din anul 1941 arăta că populaţia din satele deservite cu energie
electrică reprezenta în acea vreme doar 6% din populaţia ţării.
Partidul nostru consideră ca o sarcină de cinste electrifi-
carea treptată a tuturor satelor ţării, astfel ca fiecare om al
muncii să se bucure de lumina electrică.
Şi în această direcţie vom primi un ajutor considerabil din
partea marii noastre prietene şi aliate - Uniunea Sovietică. Oa-
menii sovietici ne dau ajutor tehnic şi ne trimit utilaj pentru
construirea unor fabrici de turbogeneratoare, de maşini şi apa-
ratură electrică grea etc. Datorită acestui ajutor vom putea pro-
duce şi la noi în ţar~ maşini electrice şi aparatura necesară
operei de electrificare.
Electrificarea ţării va imprima un ritm puternic operei de
industrializare socialistă a ţării.
Industria producătoare de maşini va trebui să-şi dubleze·
producţia şi totodată să creeze baze de maşini-unelte grele. Incă

www.cimec.ro
258 GH. GHEORGHIU-DEJ

în cursul anului 1950 vor fi fabricate pentru prima oară la noi

în ţară : strunguri carusel, bohrwerkuri, motocompresoare, rul-
menţi, vagoane refrigerente, utilaj agricol perfecţionat ca : se-
cerători-legători, combine etc.
Păşim astfel la crearea unei industrii socialiste puternice, cu
o tehnică înaintată, bază a dezvoltării economice.
. De o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea economică
a ţării va fi activitatea Comitetului geologic, care va executa
lucrări de explorare geologică menite să dea o imagine clară a
bogăţiilor naturale ale ţării. Pentru prima dată, statul organi-
zează în mod planificat explorarea subsolului, pentru a dezvolta
bazele materiale ale industriei noastre, pentru a dezvolta în
mod ştiinţific economia noastră şi a ridica astfel nivelul de viaţă
al oamenilor muncii.
Agricultura va primi maşini care să-i asigure un înalt nivel
de mecanizare. De asemenea va primi un puternic ajutor din
partea industriei chimice şi în primul rînd îngrăşăminte în can-
tităţi mari.
Un milion de hectare vor ii redate agriculturii prin lucră­
rile de asanare ce se vor face.
Planul de culturi va fi dezvoltat. La sfîrşitul planului de
perspectivă, şeptelul va creşte pînă la 12.000.000 de oi, dîn-
du-se atenţie oilor de rasă. Vom avea 6.000.000 de bovine. Nu-
mărul porcinelor, al cailor şi al păsărilor va creşte cu mult peste
cel actual.
In faţa agriculturii noastre stă sarcina ca la sfîrşitul pla-
nului de perspectivă să asigure din resurse interne materiile
prime necesare industriei noastre textile şi de încălţăminte.
Aceasta va însemna pentru statul nostru o economie anuală de
zeci de milioane de dolari.
Producţia de articole de consum va creşte astfel încît nevoile
de îmbrăcăminte şi încălţăminte ale oamenilor muncii vor fl
satisfăcute într-un grad din ce în ce mai mare.

www.cimec.ro
JlArORT CU PRILEJUL ADUNARII FESTIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII :./.59

Ca urmare a acestei dezvoltări economice, venitul naţional

se va dubla, iar nivelul de trai al populaţiei muncitoare va creşte
faţă de 1949 cu 80%.
Viaţa oamenilor muncii din Republica Populară Romînă va
fi mai bună şi mai fericită.
Tn lumina sarcinilor măreţe ale acestui plan de perspectivă
trebuie considerate sarcinile planului de stat pe 1950.
Dezvoltarea viitoare a economiei noastre fiind condiţionată
in mod hotărltor de lucrările de investiţii, planul pe 1950 pre-
vede investiţii in valoare de peste 140 de miliarde de lei.
Sumele cele mai importante sînt destinate dezvoltării indus-
triei extractive, grele şi energiei electrice, creîndu-se în felul
acesta o bază sigură pentru dezvoltarea întregii industrii şi pen-
tru crearea condiţiilor materiale necesare transformării socialiste
a agriculturii.
Să vedem cîteva cifre de control ale planului pe 1950, faţă
âe realizările probabile din 1949. Astfel, Ia foraj se prevede o
-creştere de 43,7%, la ţiţei extras de 21,7%, la cărbuni de 10,2%,
la minereu de fier de 9%, la fontă de 17,6%, la oţel de 19%, la
!aminate de 12,8%, la utilaj industrial de 51,8%, la utilaj pe-
trolifer de 20,8%, la maşini electrice rotative de 51,8%, la ci-
ment de 36%.
Vor fi luate o serie de măsuri pentru ridicarea nivelului teh-
nic şi organizatoric al întreprinderilor, după modelul întreprin-
derilor sovietice.
Se prevede o creştere a productivităţii muncii cu 20% fată
de 1949.
Pentru sprijinirea agriculturii va fi sporit numărul S.MT.-
urilor şi parcul existent de tractoare la S.M.T. şi gospodăriile
.agricole de stat.
Planul prevede creşteri la transporturile pe căi ferate, pe us-
cat, aeriene şi navale.
Ţinînd seama de creşterea economiei, nivelul de trai al oa-
cu 15% fată de 1949.
www.cimec.ro
menilor muncii se va ridica
260' GH. GHEORGHIU-DEJ

Vor fi distribuite cantităţi mai mari de bunuri de consum,

mai multă pîine, mai multă carne, mai mult ulei, mai mult zahăr
şi produse zaharoase, mai mult peşte proaspăt.
De asemenea se vor construi locuinţe muncitoreşti în valoare
totală de 4 miliarde de lei, noi spitale şi sanatorii, noi şcoli şi
biblioteci, numeroase stadioane sportive etc.
Problema ridicării calificării muncitorilor şi a creării de noi
cadre de tehnicieni şi specialişti se află în centrul preocupărilor
noastre. Ea devine o chestiune vitală a dezvoltării economice a
ţării noastre.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Sarcini măreţe de luptă stau în faţa muncitorilor şi tehni-

cienilor noştri.
Clasa muncitoare a dovedit prin fapte patriotismul său
fierbinte, capacitatea sa de muncă şi de luptă sub steagul par-
tidului. In lupta pentru realizarea şi depăşirea planului de stat
pe 1949 şi mai cu seamă în avîntul intrecerii socialiste în cin-
stea marii sărbători naţionale 23 August, muncitorii şi tehni-
cienii au dobîndit succese remarcabile.
Comitetul Central al Partidului MuncitOII'esc Romîn şi gu-
vemul Republicii Populare Romîne îşi exprimă convingerea
că clasa muncitoare va face faţă cu cinste şi noilor sarcini de
luptă. ale construcţiei socialismului.
Amploarea pe care a luat-o intrecerea socialistă în ţara noa-
stră constituie o dovadă puternică a sprijinului entuziast pe care
masele muncitoare îl dau din toată inima regimului de democra-
ţie populară. Mereu sînt scoase la iveală noi şi noi rezerve
inteme în întreprinderi şi mobilizate în lupta pentru progresul
ţării. Iniţiativa creatoare a masei, inovaţiile şi metodele de ra-
ţionalizare a munoii propuse de muncHori şi tehnicieni comtituie
din ce în ce mai mult un factor de realizare şi depăşire a pro-
gramelor de producţie. Acesta este rezultatul creşterii conştiinţei

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL AOUNARII FESTIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 261

socialiste în sînul maselor noastre muncitoare. Este răspunsul

lor hotărît dat aţîţătorilor la război anglo-americani.
Intr-adevăr, dragostea de ţară a oamenilor muncii a căpătat
astăzi în Republica Populară Romînă un înţeles mai bogat şi
mai adînc. Lupta pentru apărarea Patriei se confundă cu lupta
pentru apărarea libertăţilor cucerite de popor, cu lupta pentru
construirea socialismului. Interesele naţionale, cu alte cuvinte
interesele marii majorităţi a populaţiei ţării, se îmbină cu inte-
resele mişcării mondiale revoluţionare, cu interesele luptei pen-
tru apărarea păcii.
Patriotismul se împleteşte în mod armonios cu ideologia
internaţionalismului proletar:. Numai în frontul unic socialist,
numai ca prieten şi aliat al Uniunii Sovietice, poporul romîn
şi-a împlinit cea mai arzătoare năzuinţă .a sa : libertatea şi in-
dependenţa naţională. Datorită marii Ţări a socialismului şi
luptînd alături de ea, poporul romin şi-a recăpătat încrederea
în forţele proprii şi a început a face din ţara sa, înapoiată, je-
fuită şi hulită de lumea occidentală, o ţară înaintată şi puter-
nică, cu care se poate mîndri.
Sarcina partidului nostru este de a înrădăcina tot mai adlnc
în rîndurile oamenilor muncii şi ale tinerei generaţii acest pro-
fund sentiment patriotic, făcînd ca el să devină un izvor de
fapte măreţe, de eroism în muncă şi în lupta impotriva duşma­
nilor Republicii Populare Romîne.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Călăuzindu-ne de bogata experienţă a colectivizării agricul-

turii în U.R.S.S., să continuăm a aplica cu fermitate politica de
clasă la ţară, sprijinind ţărănimea muncitoare, cimentînd alianţa
ei cu clasa muncitoare şi ducînd o luptă neîntreruptă pentru în-
grădirea chiaburimii.
Aşa cum arată rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R., princi-
pala pîrghie în vederea transformării socialiste a agriculturii este
cooperaţia.

www.cimec.ro
• 2ti2 QH. OHEORGHIU-DEJ

In urma muncii politice a comuniştilor la ţară, grupuri de:

·ţărani muncitori au înfiinţat primele gospodării colective. Acea-
stă victorie a politicii partidului la ţară trebuie consolidată prin
închegarea din punct de vedere organizatoric şi punerea pe pi-
cioare a activităţii lor practice. Partidul va trebui să desfăşoare
o intensă muncă educativă în aceste gospodării colective pentru
a stimula pe membrii lor să muncească cu rîvnă, deoarece acum
nu mai muncesc pentru moşieri şi chiaburi, ci în folosul lor şi
al întregului popor muncitor. Gospodăriile colective au primit ca
ajutor de la stat bunuri importante: localuri, pămînturi, şi vor
primi credite. In mijlocul membrilor gospodăriilor colective
trebuie să fie dezvoltată o nouă atitudine faţă de avutul comun.
Primele gospodării agricole colective trebuie să fie astfel
gospodărite şi conduse, înctt să constituie ,pentru noi şi noi gru-
puri de ţărani săraci şi mijlocaşi un mijloc de convingere pentru
a porni pe calea regimului de viaţă socialistă.
Superioritatea forţelor noastre în ţară şi pe plan interna-
ţional, ca şi succesele noastre, îndîrjesc pe duşman. Pe măsuri
ce înaintează socialismul, duşmanul de clasă devine mai violent,
mai turbat.
Clasele exploatatoare răsturnate de la putere, spionii şi di-
versioniştii trimişi de imperialiştii americani şi englezi şi chia-
burii recurg la cele mai josnice mijloace, mergînd pînă la asa-
sinate şi distrugeri pentru a lovi în poporul muncitor. Este nece-
sară o ascuţire a vigilenţei şi mai mult spirit de prevenire fată
de uneltirile duşmănoase.
Regimul de democraţie populară este hotărît să zdrobească
fără cruţare· orice încercare de grupare şi de rezistenţă a duş­
manului faţă de măsurile economice şi sociale luate de partid
şi guvern în interesul oamenilor muncii.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Construirea socialismului pune in fata noastră probleme

complexe.

www.cimec.ro
RAPORT CU PRILEJUL ACUNARll FESTIVE IN CINSTEA ZILEI ELIBERARII 263

Chezăşia rezolv~rii acestor probleme şi a mersului nostru

înainte este partidul nostru, forţa politică conducătoare în stat.
In aceste condiţii, educaţia marxist-leninistă a activiştilor par-
tidului, însuşirea de către ei a problemelor construirii socialis-
mului capătă o importanţă extremă. Să ne amintim cuvintele ge-
nialului Stalin. la Cong,resul al XVIII-lea al Partidului Comunist
(bolşevic) al Uniunii Sovietice:
"Putem spune cu siguranţă că dacă am şti să pregătim din
punct de vedere ideologic cadrele noastre din toate domeniile
muncii şi să le călim din punct de vedere politic în aşa măsură
încît ele să se poată lesne orienta în situaţia internă şi inter-
naţională, dacă am şti să facem din ele marxişti-leninişti pe
deplin maturi, capabili de a rezolva fără greşeli serioase pro-
blemele conducerii ţării, am avea tot temeiul să socotim că nouă
zecimi din toate problemele noastre sînt rezolvate" 1•
Este o sarcină de cinste a întregului nostru partid să lupte
pentru ridicarea nivelului politic şi teoretic al activiştilor.
Tn acelaşi timp este necesar ca nivelul organelor de condu-
cere judeţene şi de plasă ale partidului să fie ridicat la înălţi­
mea cerinţelor pe care le pun transformările revoluţionare din
\Ma noastră. Comitetele judeţene şi de plasă trebuie ajutate să
stea pe picioare proprii şi să se orienteze în problemele muncii
de partid, de stat şi gospodăreşti, pentru ca să aibă într-adevăr
un rol conducător şi de avangardă.
Tntărind rîndurile partidului nostru, sporinJ neîncetat legă­
turile cu masele, să păşim înainte cu siguranţă pe dmmul vic-
torios deschis de marele Partid Comunist (bolŞevic) al Uniunii
Sovietice .

•. Scinteia" nr. 1.5/1

din 23 august /949

1 /. Stalin: ,.Problemele !Pninismului", Editura pentru literatură poli-

tică, 1952, ediţia a III-a, pag. 611.

www.cimec.ro
 MAREA REVOLUŢIE SOCIALISTĂ DIN
OCTOMBRIE A ARĂTAT OAMENILOR MUNCII
DIN LUMEA ÎNTREAGĂ CĂILE DE ELIBERARE
DE SUB JUGUL IMPERIALIST
Cu'Dtntare la Adunarea festl'Dă in cinstea ce~ei de-a 32-a ani'Dersări
a Marii Re'Doluţii Socialiste din Octombrie

Tovarăşi,

Se împlinesc 32 de ani de la evenimentul care a schimbat .tot

mersul istoriei omenirii, care a deschis lumii întregi drumul spre
desfiinţarea oricărei forme de exploatare a omului de către om.
Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie 1917 este aniver-
sată astăzi de oamenii muncii din lumea întreagă. Poporul sovie-
tic sărbătoreşte 32 de ani de la eliberarea sa de sub călcîiul ma-
rilor moşieri şi al capitaliştilor. Popoarele din ţările care s-au
angajat pe drumul democraţiei populare înspre socialism văd în
succesul revoluţiei socialiste de acum 32 de ani succesul lor pro-
priu, succesul care le-a asigurat şi lor calea dezvoltării libere,
fără clase exploatatoare. Mupcitorii din ţările capitaliste văd în
izbînda clasei muncitoare din fosta Rusie ţaristă garanţia sigură
a propriei lor izbînzi. Popoarele asuprite din lumea întreagă văd
în Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie evenimentul care a
des-chis drumul luptei de eliberare a popoa·relor coloniaJ.e.
Toţi cei ce muncesc şi toţi exploataţii şi asupriţii din lumea în-
treagă sărbătoresc prima revoluţie socialistă victorioasă, pentru
că ea nu a însemnat numai eliberarea proletariatului şi a ţără­
nimii din Rusia ţaristă de exploatare şi asuprire. Ea a fost în
acelaşi timp începutul eliberării proletariatului mondial, începu-
tul eliberării tuturor oelor ce mun-cesc din toată lumea.
Cei 32 de ani de existenţă a Statului socialist au dovedit pt>

www.cimec.ro
 /1\AREA REVOLUŢIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 265

deplin superioritatea acestui sistem economic şi social asupra celui

capitalist. Vechea .Rusie, înapoiată economiceşte, cu caracter pre-
dominant agricol, a deven:~ într-un timp uimitor de scurt o ţară
industrială înaintată, cea mai civilizată ţară din lume, cu poporul
cel mai cult de pe suprafaţa globului pămîntesc. Industria sovie-
tică dispune acum de cea mai perfecţionată tehnică din lume şi
poate produce tot ce are nevoie poporul sovietic, fără să mai
depindă de ţările capitaliste. Agricultura sovietică a devenit cea
mai avansată agricultură din lume, cu cea mai înaltă producti-
vitate a muncii şi cu cel mai ridicat nivel tehnic şi ştiinţific. Creş­
terea capacităţii de producţie a Uniunii Sovietice s-a făcut cu
q repeziciune unică în istorie. Nivelul de trai al oamenilor mun-
cii s-.a îmbunătăţit zi de zi, permiţînd astăzi muncitorului so-
vietic, ţăranului colhoznic un trai îmbelşugat, o folosire a tutu-
ror bunurilor materiale şi culturale care înfrumuseţează viaţa
omului.
Toate acestea au fost pDsibile pentru că în Uniunea Sovietică
au fost lichidate clasele exploatatoare şi a fost desfiinţată p~ntru
totdeauna exploatarea omului de către om, pentru că în locul pro-
prietăţii capitaliste asupra uneltelor şi mijloacelor de producţie a
fost introdusă proprietatea socialistă asupra acestora, pentru că
în locul anarhiei capitaliste a fost introdusă planificarea socia-
listă, pentru că locul dezvoltării pe baza antagonismelor de .::Iasii
1-a luat dezvoltarea pe baza colaborării şi ajutorului reciproc din-
tre cele două clase prietene, muncitorimea şi ţărănimea colhoznică.
Creşterea industriei şi agriculturii sovietice, ridicarea nivelu-
lui de viaţă şi de cultură al oamenilor muncii din Uniunea Sovie-
tică, închegarea unei convieţuiri frăţeşti, a unei prietenii nezdrun-
cinate între toate popoarele Uniunii Sovietice, constituie un exem-
plu' luminos pentru toate popoarele lumii şi au ridicat prestigiul
Ţării socialismului în faţa tuturor acestor popoare, au făcut din
Ţara sovietelor o mare putere economică, politică şi militară.
Această putere a Uniunii Sovietice a salvat omenirea de barbaria
hitleristă, care a dezlănţuit cel de-al doilea război mondial.

www.cimec.ro
"266 GH. GHEORGHIU-DEJ

Sărbătorim aniversarea de astăzi a Marii Revoluţii Socialiste

din Octombrie în condiţiile întăririi forţelor democraţiei şi păcii
şi slăbirii lagărului imperialist. Imperialiştii anglo-amerieani au
sperat că cel de-al doilea război mondial, înlăturînd puterile im-
perialiste concurente, va aduce cu sine în acelaşi timp şi slăbirea
puterii Uniunii Sovietice, pentru ca dînşii să-şi poată avea asigu-
rată hegemonia mondială. Dar succesele istorice ale Armatei
Sovietice au dat peste cap socotelile imperialismului. Cu toate
distrugerile imense şi jertfele de sînge date de Uniunea Sovietică,
Ţara socialismului a ieşit întărită d:n război, iar prestigiul Uniu-
nii Sovietice şi al eroicei armate a ieşit considerabil sporit. Toate
popoarele din lume privesc cu dragoste astăzi Ia Uniunea Sovie~
tică şi Ia armata sa, principalul sprijin al păcii în lume.
Tendinţele agresive ale imperialismului american, care a in-
robit cu sistemul planului Marshall popoarele Europei apusene şi
a încadrat ţările lor în pactul Atlanticului de nord, au făcut ca
lupta pentru pace să dobîndească din nou o însemnătate primor-
dială pentru toate popoarele. Monopot:ştii americani au acaparat
pieţele rămase libere de pe urma eliminării concurenţilor lor ger-
mani şi japonezi; ei au pus ·mîna pe industria Germaniei occi-
dentale şi pe cea japoneză, au pătruns cu capitalurile lor în colo-
niile şi dominioane:e engleze, au bransformat ţări:e Europei apu-
sene în semicolonii supuse intereselor capitalului american.
Situaţia economică a ţărilor marshallizate este dezastruoasă.
Pentru a uşura pătrunderea capitalului american în toate aceste
ţări, monopoliştii americani au impus devalorizarea monedelor
a 19 ţări satelite şi reducerea continuă a nivelului de trai al oa-
menilor muncii. Poftele rechinilor imperialişti cresc nemăsurat.
Ei vor să aibă dominaţia asupra întregului glob pămîntesc şi,
dacă ar fi posibil, ar transforma în colonii americane şi luna şi
planetele.
Imperialiştii americani turbează de furie cînd văd că un şir de
ţări din Europa centrală şi sud-estică - ţările democraţiei popu-
lare·- eliberate din lanţurile imperialismului, construiesc soei a-

www.cimec.ro
 MAREA REYOJ.UŢIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 2h7

Iismul. Ei vor din nou să devină stăpîni pe zăcămintele noastre

de petrol, pe minele noastre de cărbuni, pe uzinele noastre. Ei vor
din nou să ne vîndă scump produsele lor fabricate şi să acapa-
reze materiile•noastre prime. Ei vor din nou să ne transforme
în semicolonii în care poporul să muncească pentru profitul mo-
nopolurilor internaţionale. Pentru •acest scop nici un mijloc nu
li se pare nedemn, nici o armă prea josnică.
Tn aceste împrejurări este deosebit de necesalf să sporim vigi-
lenta în propriil·e noastre rîndlllfi, pentru a •nu da loc duşmanu­
lui de clasă să-şi strecoare agenţii săi.
Mijloacele josn:ce întrebuinţate de imperialişti pentru a ajunge
iarăşi la înrobirea economică şi politică a ţărilor eliberate cu
ajutorul Uniunii Sovietice dovede.sc în acelaşi timp terenul şubred
pe care stă imperialismul şi întărirea forţelor democraţiei şi ale·
păcii pe plan internaţional.
Şantajul american cu privire la pretinsa deţinere a monopofu-
lui bombei atomice s-a risipit ca un balon de săpun. Incă de acum
doi ani, tovarăşul Molotov a arătat ~ă energia atomică nu mai
constituie un secret. Comunicatul transmis acum cîteva săptămîni
de către agenţia "Tass" a venit să confirme din nou că Uniunea
Sovietică stăpîneşte arma atomică. Cu toate acestea, Uniunea
Sovietică şi-a lfeînnoit propunerile sale de a se ·interzice folo-
sirea a1rmei atomice ca mijloc de luptă, rămînînd astf.el conse~­
ventă politicii sale de pace.
Forţele păcii şi democraţiei cresc şi se întăresc tot mai mult,
in timp ce lagărul imperialist este tot mai mult sfîşiat de contra-
dicţii interne şi minat de criza economică ce-şi arată colţii. Lag·ă·­
rul democraţiei şi al păcii a fost în anul acesta serios întărit prin
izbînzile istorice pe care forţele populare chineze le-au cîştigât
împotriva agenţilor imperialismului american în frunte cu
Cian K:ai-şi şi prin alcătuirea Republicii Populare Chineze. S-au
rupt astfel din lanţul imperialismului încă 475.000.000 de oameni. '
care s-au alăturat frontului păcii. Prin victoria democraţiei ehi.-
1 Vt>zi nota editurii de la pag. 246.

www.cimec.ro
 268 GH. GHEORGHIU-DEJ

neze, imperialismul american provocator de război a primit încă

o lovi.tură. Sub conducerea lui Mao Ţze-dun, marele fiu al poporu-
lui. chinez, a crescut o forţă militară de cîteva milioane de sol-
daţi, pusă î-n serviciul apărării păcii.
Un mare succes al lagărului păcii a fost de asemenea formarea
Republicii Democrate Germane. In scrisoarea sa adresată pre-
şedintelui şi primului ministru al Republicii Democrate Germane,
1. V. Stalin consideră constituirea Republicii Democrate Germane
ca "un punct de cotitură în istoria Europei".
"Nu poate fi îndoială - declară marele conducător de po-
poare- că existenţa unei Germanii iubitoare de pace şi democra-
tice, alături de existenţa Uniunii Sovietice iubitoare de pace,
exclude posibilitatea unor noi războaie în Europa, pune capăt
vărsărilor de sînge în Europa şi face imposibilă înrobirea ţărilor
europene de către imperialiştii mondiali" 1•
Crearea Republicii Democrate Germane este, după cum ne-a
arătat 1. V. Stalin, "o faptă măreaţă pentru întreaga Europă, asi-
gurîndu-i o pace trainică" 2 , căci ea a pus temelia unei Germanii
unite, democratice şi iubitoare de pace. O Germanie paşnică,
alături de existenţa Uniunii Sovietice, iubitoare de pace, va
exclude posibilitatea războiului, pentru că Uniunea Sovietică şi
Germania reprezintă cel mai mare potenţial uman şi economic din
Europa.
Constituirea Republicii Populare Chineze şi a Republicii De-
mocrate Germane au fost posibile numai pentru că, acum 32 de
ani, proletariatul şi ţărănimea săracă din Rusia, sub conducerea
lui Lenin şi Stalin, au răsturnat stăpînirea capitalismului şi au
produs astfel prima şi cea mai importantă spărtură în sistemul
imperiaHSIITiului mondial. Forţa conducătoare a fifontului păcii şi
garanţia cea mai sigură a păstrării păcii o constituie marea Ţară
a socialismului.

• /. Stalin : "Scrisoare către Wilhelm Pieck şi Otto Grotewohl", în

"Scînteia" nr. 1.556 din 15 octombrie 1949.
2 lbid.

www.cimec.ro
 11-1AREA REVOLUTIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 269

In faţa popoarelor lumii a devenit tot mai clar că imperia-

liştii anglo-americani sînt provocatori la război. Ei au respins
la Organizaţia Naţiunilor Unite toate propunerile Uniunii Sovie-
tice pentru interzicerea folosirii armei atomice, pentru reducerea
înarmărilor, pentru încheierea unui pact de pace între cele cinci
mari puteri. lmperialiştii anglo-americani ocolesc discuţiile care
urmăresc asigurarea păcii şi 'împiedică intrarea în Organizaţia
Naţiunilor Unite a ţărilor noii democraţii, care ar fi întărit tabăra
păcii din sînul acestei organizaţii. In schimb, ei provoacă inter-
venţia în treburile interne ale democraţiilor populare, punînd în
discuţia O.N.U. regimul intern din aceste ţări şi închipuindu-şi
că vor putea determina în felul acesta popoarele eliberate de sub
jugul moşierilor şi capitaliştilor să le restituie acestora mo~iile,
fabricile şi băncile naţionalizate. Stăpînii monopolurilor ameri-
cane se interesează foarte mult de soarta trădătorilor de ţară din
Ungaria, Bulgaria şi Romînia, care şi-au primit pedeapsa meri-
tată din partea popoarelor acestor ţări. Ei îndrăznesc să ne dea
lecţii despre democraţie, în timp ce legile antimuncitoreşti, rasis·
mul şi antisemitismul, linşarea oamenilor de altă culoare, con-
damnarea conducătorilor Partidului Comunist American, 6.000.000
de şomeri permanenţi şi 12.000.000 de şomeri parţiali, adică
18.000.000 de flămînzi, arată cu prisosinţă în ce constă aşa-zisa
democraţie americană. Este un regim de sîngeroasă dictatură a
trusturilor. Dreapta sentinţă dată de judecătorii poporului împo-
triva unor spioni ai imperialismului american, ca Mindszenty,
Petcov sau Maniu, nu a emoţionat decît pe cîţiva bancheri de pe
Wall Stred, în timp ce banditeasq condamnare •a frruntaşHor
comunişti americani, împreună cu avocaţii care i-au apărat la
proces, a stîrnit indignarea milioanelor de oameni din lumea în-
treagă şi chiar din America.
Trusturile americane şi engleze, care nu sînt mulţumite cu
democraţia populară din ţara noastră, ar dori să ne vadă în situa-
ţia în care ele au adus Grecia, cu trupe engleze şi americane
care ocupă ţara la aproape cinci ani după terminarea războiului
www.cimec.ro
170 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi cu regimul de teroare şi asasinare a sute şi sute de democraţi

şi luptători antifascişti de către călăii de la Atena, la ordinele
misiunii militare americane.
Patronii asasinilor de la Atena .îndrăznesc să ne dea nouă
le'cţii .de democraţie. Democraţia noastră populară a fost atacată
1a O.N.U., dar orice om cinstit care .ar face o comparaţie cu
regimul .care a fost tn trecut în ţara noastră ar vedea că, pentru
prima dată în istoria ţării, masele largi ale ce!or ce muncesc se
bucură de drepturi şi libertăţi.
Avea·u oare muncitorii noştri în trecut libertatea :ie organizare
in sindicate? Existau .libertăţi politice? Tşi puteau ei susţine
revendi'cările economice ? Pentru fiec·are cerinţă măruntă, clasa
muncitoare a trebuit ·Să dea în trecutjertfe de sînge. Astăzi, cele
mai largi mase iau parte la treburile obşteşti. Pentru prima .dată
în ţara noastră 1poporul muncitor cunoaşte astăzi {'ele mai lar~i
drepturi şi libertăţi de organizare.
O singură cale există pentru înlăturarea tuturor crimelor pe
care imperialiştii le comit împotriva luptătorilor pentru pace şi
libertate, împotriva păcii însăşi. Aceasta este calea luptei alături
de toate forţele democraţiei, alături de marea Uniune Sovietică,
pentru apărarea păcii, pentru <1 face războaiele imposibile în
viitor.
Păsbfa.rea păcii şi ·independenţ-ei nationale a tuturor popoare-
lor mari şi mici va fi ·definitiv 1asigurată, atunci ctnd va fi înlă­
turat sistemul imperialist. Lupta pentru p.ace a cuprins sute de
milioane de oameni din toate ţările de pe ·glob, din ţările care au
fost eliberate de exploatarea capitalistă, ca şi din ţările în care
cei ce muncesc mai suferă încă jugul exploatării, cum sînt Ame-
rica, Anglia, Franţa, Italia şi altele. Marea Revoluţie Socialistă
din Ottombrie a arătat tuturor exploataţilor şi asupriţilor din
l,umea ,.întreagă care sînt .căile de eliberare de sub jugul imperia-
ltisniJ'Ului. Din exemplul Revoluţiei din Octombrie 1917 au învăţat
cum să lupte împotriva exploatării şi asupriţii din colonii, cum
sînt popoarele din China, Indonezia şi .Viet.nam, şi muncitorii şi

www.cimec.ro
 MAREA REVOLUŢIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 271

ţăranii semiiobagi din .ţările cu rămăşiţe feudale, cum a fost şi

ţara noastră, şi proletarii din ţările capitaliste, din Franţa şi
Italia, din Anglia şi America. Purtătorii de cuvînt ai trusturilor
şi concernelor imperialiste s-au silit să izoleze Uniunea Sovietică
cu un cordon de sînge şi fot, iar atunci cînd acest lucm nu le-a
reuşit, au recurs la lacheii lor social-democraţi de .dreapta, care
se străduiesc să menţină inf!uenţa burgheziei în sînul pwoletaria-
tului, pentru a susţine că revoluţia sovietică este un fenomen
specific rusesc şi că "aşa ceva nu poate să se întîmple" în ţările
capitaliste, pretins "civilizate".
Tovarăşul ,Stalin, într-o analiză genială a 'condiţiilor în care
trebuie să aibă loc lupta de.eliberare ,a clasei muncitoare din
toate ţările lumii, a arătat ·Caracterul internaţional al Marii Revo-
luţH Socialiste din Octombrie 1917.
"Oare revoluţia noastră ,- spune 1. V. StaHn - este prin
caracterul său o revoluţie naţională şi numai naţională, şi nu
o revoluţie internaţională 1prin excelenţă? De ce o ·considerăm
în -cazul acesta baza.mişcării revoluţionare mondiale, pîrghia .dez-
voltării revoluţionare a tuturor ţărilor, patria JProletaifiatului mon-
dial ?" 1•
Revoluţia pe care o sărbătorim astăzi a avut de la început un
caracter internaţional. Ea a descoperit pentru înbrea.ga clasă
muncitoare din .lume forma pe care trebuie s-o ia puterea de stat
a proletariatului.
Tovarăşul Stalin a subliniat şi )n această privinţă impor-
tanţa deosebită pe care o reprezintă experienţ'a Uniunii Sovie-
tice pentru proletariatul internaţional.
"Poate că - spune dînsul - .după tipul ei, revoluţia noas-
tră este o revoluţie naţională şi numai naţională ? Dar revolu-
ţia noastră este o revoluţie sovietică, iar forma sovietică a sta-
tului proletar este o formă mai mult sau mai puţin obligatorie
pentru dictatura proletariatului din celelalte ţări. Nu degeaba a
spus Lenin că revoluţia din U.R.S.S. a deschis o eră nouă în
1
/. Stalin, Opere, voi. Il, ed. P.M.R. 1951, pag. 165-166.
www.cimec.ro
.272 GH. GHEORGF!IlJ-DEJ

istoria dezvoltării, era Sovietelor. Nu rezultă oare de aici că nu

numai din punctul de vedere al caracterului său, ci şi din punc-
tul de vedere al tipului de revoluţie, revoluţia noastră este o re-
voluţie internaţională prin excelenţă, care ne dă tabloul a ceea
ce trebuie să fie în esenţă revoluţia proletară din oric~ ţară ?" 1•
Această previziune genială, făcută de tovarăşul Stalin încă
în 1928, s-a ·confirmat pe deplin prin evenimentele istoriCe care
au avut loc după cel de-al doilea război mondial. Experienţa dic-
taturii proletariatului din U.R.S.S. constituie un tezaur de în-
văţături pentru toate ţările în care proletariatul a cucerit puterea
în stat. Democraţia populară, care îndeplineşte funcţiile dictaturii
proletariabului, este şi ea o formă a dictaturii proletariatului, însă
forma superioară a dictaturii proletariatului este forma sovie-
tică. In procesul de dezvoltare a democraţiei noastre populare
\'Om dezvolta şi noi, din ce în ce mai larg, participarea celor ce
muncesc la conducerea treburilor statului.
Geniala putere de previziune a lui Lenin şi Stalin rnu s-a
limitat numai la arătarea formelor pe care va trebui să le ia pu-
terea de stat a clasei muncitoare după cucerirea puterii politice
de către proletariat, ci şi a căilor pe care trebuie să se ajungă
la aceasta.
"In afară de ţările dezvoltate din punct de vedere capitalist
- spune tovarăşul Stalin -, în care victoria revoluţiei va duce
imediat la dictatura proletară, mai există şi ţări slab dezvoltate
din punct de vedere capitalist, cu rămăşiţe feudale, cu o pro-
blemă agrară specială de tip .antifeudal (Polonia, Romînia etc.),
în care mka burghezie, în special ţărănimea, îşi va avea nea-
părat de spus cuvîntul - care va trage greu 'in cumpănă - în
cazul unei explozii revoluţionare, şi în care, pentru a duce la
dictatura proletară, victoria revo~uţiei poate să necesite şi va
necesita cu siguranţă unele trepte intermediare, cum ar fi, de
pildă, o dictatură a proletariatului şi a ţărănimii...

1 Op. cit., pag. 166.

www.cimec.ro
 MAREA !{EVOLUTIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 273

Cred .că este neîndoielnic că Polonia şi Romînia se numara

printre ţările care au de par·curs ... unele trepte intermediare în
drumul spre dictatura proletariatului" 1•
Cu o uimitoare daritate arată tovarăşul Stalin, în pasajul
citat mai sus, semnificaţia evenimentelor pe care noi le-am trăit
după 23 August 1944, deşi raportul din care noi am extras cita-
tul a fost alcătuit în 1928.
Experienţa acumulată de Uniunea Sovietică tn decursul ce-
lor 32 de ani de construire a socialismului constituie o bogată
învăţătură care •uşur~ază drumul ţărilor de democraţie populară,
deci şi al ţării rnoastre. Noi vrem să construim societatea fără
exploatarea omului de 'Către om, societatea în care oamenii mun-
cii să poată duce o viaţă din ce în ce mai îmbelşugată, mai
fericită. Experienţa sovietică ne-a îmbogăţit cu cunoaşterea me-
todei pentru construirea economiei planificate, pentru ridicarea
productivităţii muncii, pentru organizarea producţiei pe b;lze so-
cialiste.
Datorită experienţei Uniunii Sovietice, datorită învăţăturii
maretui Stalin, nouă ne este mai uşor să. construim socialismul.
Dar .ajutorul pe :care noi îl primim din partea Patriei socia-
lismului nu se limitează numai la învăţătura pe care noi o tra-
gem din exemplul construirii socialismului în U.R.S.S. Fără
Uniunea Sovietică, mersul nostru spre socialism ar fi de neîn-
chipuit. Nouă ne-ar fi greu să rezistăm singuri· presi·unii impe-
rialiştilor, iar independenţa noastră naţională şi suveranitatea
statului nostru ar putea fi pierdute - aşa 'cum s-a întîmplat cu
ţările în care au intrat armatele anglo-americane, şi nu Armata
Sovietică eliberatoare - dacă nu ar fi ajutorul şi sprijinul eco-
nomic, politic şi moral şi prezenţa efectivă a Uniunii Sovietice
care să ne apere împotriva încălcărilor imperialiştilor.
Acest ajutor pentru apărarea independenţei ţării noastre îl
vedem zilnic în toate ocaziile. L-am avut şi cu ocazia ultimei se-
1 Op. cit., pag. 170, 171.

www.cimec.ro
 274 GH. GHEORGHIU-DEJ

siuni a Adunării Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care Uniunea

Sovietrcă a respins cu hotărîre încercările imperialiştilor de a
se amesteca în treburile interne ale ţării noastre. In lupta noas-
tră hotărîtă pentru a ne apăra de încercările imperialiştilor an-
glo-americani de a încălca independenţa ţării noastre şi de a ne
·dicta în treburile noastre interne, noi avem sprijinul cel mai
călduros, cel mai hotărît şi cel mai sigur în marea Uniune a
Republicilor Sovietice Socialiste. Datorită asigurării independen-
ţei noastre, ne-am putut sustrage stăpînirii imperialiste şi am
putut trece la marea operă a construirii socialismului. Milioane
de oameni ai muncii din ţara noastră au pornit tu entuziasm la.
această muncă de ridicare a nivelului nostru economic şi cul-
tural.
Ajutorul pe care ni-l dă Uniunea Sovietică în construirea.
socialismului in ţara noastră grăbeşte această construcţie. Intre
noi şi Ţara sovietelor s-au statornicit lfoelaţii de tip nou, relaţii"
care formează. fundamentul politicii externe a Uniunii Sovietice.
~ceste relaţii sînt bazate pe respectul reciproc şi pe asigurarea'
independenţei şi suveranităţii noastre naţionale împotriva ori-"
căror încercări din partea imperialiştilor.
Ele se bazează pe ajutorarea reciprocă a tuturor ţărilor de
democraţie populară în Consiliul de asistenţă economică mu-
tuală. Asemenea relaţii nu au existat şi nu puteau să existe între-
ţările capitaliste, bazate pe interesele unui pumn de financiarf
monopolişti, dar sînt fireşti între ţările care au eliminat pentnr
totdeauna clasele parazite şi exploatatoare de la cîrmă. Ajutoru~
material, bogat şi frăţesc, pe care ni-l dă Uniunea Sovietică re-
prezintă singura posibilitate pentru o ţară mică, cum este a
noastră, de .a construi socialismul.
In mersul nostru spre socialism am avut anul acesta de în-
registrat succese importante. Constituirea comitetelor provizorif
a însemnat un important pas înainte Inspre atragerea maselor
<celor mai largi ale oamenilor muncii la conducerea treburilor
obşteşti. La înfăptuirea planului nostru de stat pe anul acesta,

www.cimec.ro
 M.AREA REVOLUŢIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 275

realizările au depăşit simţitor prevederile. Prin comunicatul gu-

\·ernului, publicat de curînd, cu privire la rezultatele înfăptuirii
planului pe cel de-al treilea trimestru al anului în curs, se arată
că planul a fost depăşit 'Cu aproape 9%. Din rezultatele publi-
'cate se vede că, în principalele sale sectoare, planul va fi înfăp­
tuit înainte de sfîrşitul anului. Un număr important din cele mai
mari întreprinderi din tara noastră au şi ajuns să lucreze în con-
tul anului 1950.
Aceste lucruri au putut fi posibile mai înţîi pentru că Uni-
unea Sovietică ne-a dat la timp şi din belşug materia primă, ma-
terialele şi maşinile necesare, pentru că ne ajută în acelaşi timp
să ne însuşim în cel mai scurt timp cu putinţă metodele de muncă
cele mai noi şi mai perfecţionate. Aceste succese au fost posibile,
în a 1 doilea rînd, datorită entuziasmului creator care a cuprins
masele muncitoare de Ia noi, eliberate de exploatare, conştiente
d ele au devenit stăpîne pe fabrici, că ele formează astăzi clasa
~onducătoare şi dominantă din ţara noastră.
Intre'cerea socialistă a cuprins o parte însemnată a munci-
torilor. Intrecerile iniţiate în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a
zilei de naştere a tovarăşului Stalin, la 21 Decembrie, au luat
forme noi. In ţara noastră munca devine o chestiune de onoare,
în ţara noastră fruntaşii în muncă au devenit oamenii cei mai
preţuiţi, cei mai stimaţi.
Nenumărate iniţiative care vin de jos ne arată sentimentele
.de care sînt însufleţiţi oamenii muncii din ţara noastră pentru
Patria socialistă şi pentru marele ·conducător al oamenilor
muncii de pretutindeni, Iosif Vissarionovki Stalin. Tn ultimul
timp, ca o manifestare ,a dragostei oamenilor muncii pentru ge-
nialul :conducător de popoare, din sute de fabrici ne vin obiecte
1ucrate de muncitori din iniţiativa lor, pentru a le trimite ca dar
tovarăşului Stalin în ziua cînd împlineşte 70 de ani de viaţă,
dăruită cu atîta rodnicie cauzei construirii socialismului.

www.cimec.ro
276 GH. GHEORGHIU-DEJ

Succesele pe care le-am avut în cursul anului acesta în do-

meniul ridicării noastre economice nu puteau să nu se răsfrîngă
şi asupra îmbunătăţirii nivelului de trai al oamenilor muncii.
Salariul mijlociu s-a ridicat, iar muncitorii şi funcţionarii au pri-
mit, sub forma cheltuielilor sociale, o simţitoare îmbunătăţire a
salariului.
Prin grija guvernului nostru a fost introdus învăţămîntul
absolut gratuit pentru toţi copiii pînă la clasa a 7-a elementară,
iar fiii oamenilor muncii care frecventează şcolile medii plătesc
taxe foarte mi'ci. Numărul şcolilor a atins cifra de aproape
16.000. Circa 2.000.000 de elevi frecventează şcolile de toate gra-
dele şi în toate limbile naţionalităţilor conlocuitoare. Statul a
dat mii de manuale ş~colare gratuite pentru copiii salariaţilor. Ne-
contenit se fac cheltuieli pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă. Se dau pe contul întreprinderilor haine de protecţie, se
fac cheltuieli pentru introducerea celor mai eficace dispozitive de
protecţie în fabrici şi în mine, se fac eforturi pentru îmbunătă­
ţirea cantinelor din întreprinderi, se cheltuiesc mari sume de
bani pentru asigurarea sănătăţii şi odihnei salariaţilor.
Datorită politicii duse de partid şi de guvern în legătură
cu apărarea sănătăţii poporului, s-au înmulţit anul acesta insti-
tuţiile ca : spitale, creşe, sanatorii, policlinici, puncte sanitare.
case de naştere şi asigurări sociale.
Anul acesta, peste 170.000 de salariaţi au mers în case de
odihnă şi sanatorii, în localităţi unde altădată nu mergeau de-
cît cei mai mari bogătaşi.
Perspective imense s-au deschis în faţa tineretului din ţara
noastră. In ţările capitaliste tinerii, fii de muncitori şi ţărani.
chiar dacă ajung pe bădcile şcolii, nu ştiu ce vor mai face după
terminarea ei. Tinerii din ţara noastră îşi pot permite astăzi vi-
surile cele mai îndrăzneţe, cu siguranţa că le vor vedea înfăp­
tuite. Avîntul pe care 1-a luat industria noastră socialistă a creat

www.cimec.ro
 MAREA REVOLUŢI& SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 277

în rîndurile tineretului o mare atracţie .pentru tehnică. Ţara

noastră va avea nevoi·e de tehnicieni ~n număr din ce în ce mai
mare pentru a putea face faţă cerinţelor crescînde ale industriei
_şi agrfculturii noastre.
In domeniul agriculturii, ţara noastră a făcut anul acesta
primii paşi spre trecerea la agricultura socialistă. Plenara Co-
mitetului Central al partidului nostru din 3-5 martie a trasat
linia justă pentru atragerea mi'Cilor gospodării ale ţăranilor să­
raci şi mijlocaşi pe calea cooperaţiei, spre gospodăriile colective.
Primele gospodării agricole colective au luat naştere, totuşi nu-
mărul lor este încă restrîns. Ceea ce domină în agricultura noas-
tră astăzi sînt milioanele de mici gospodării individuale. Dar
cele 55 de gospodării colective reprezintă o formă superioară de
agricultură, reprezintă agri'Cultura noastră viitoare în dezvol-
tare, şi de aceea noi trebuie să. ne îndreptăm atenţia cît mai mult
pentru educarea maselor ţărăneşti, pentru lămurirea lor cu pri-
vire la importanţa gospodăriei colective. Sînt încă puţine aceste
prime gospodării socialiste, dar ideea muncii colective pătrunde
tot mai .adînc în masele ţărănimii muncitoare. Ele se conving tot
mai mult de folosul pe care îl aduce munca în comun cu ajutorul
ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate, şi tot mai :numeroase sînt
cererile pe care ţărănimea muncitoare le adresează partidului şi
guvernului pentru a încuviinţa încadrarea în noi gospodării co-
lective.
Desigur, va mai trebui să ducem o îndelungată muncă de
lămurire, va trebui să dăm o atenţie deosebită organizării temei-
nice a gospodăriilor colective deja formate, pentru ca ele să fie
un exemplu pentru întreaga ţărănime muncitoare din ţara
noastră.
Totodată, trebuie dată o mare atenţie tuturor formelor de
-cooperaţie
)a sate, întovărăşirilor agricole, pentru a educa ln spi-
rit de cooperare masele largi ale ţărănimii sărace şi mijlocaşe.

www.cimec.ro
278 QH. QHEORGHIU-DEJ

Trebuie să întărim gospodăriile de stat şi staţiunile noastre de

maşini şi tractoare, pîrghii puternice de transformare socialist&
a agriculturii.
Avîntul cultural care s-a produs în ultimul an în ţara noa-·
stră arată o cotitură însemnată tn această privinţă. Sîntem pe·
drumul creării unei culturi noi, cu conţinut socialist, care să nw
mai fie privilegiul unei minorităţi, 'Ci să aparţină tuturor oame-
nilor muncii. Măsurile luate de către partid şi guvern în dome-
niul sprijinirii culturii întrec tot ce s-a făcut tn trecut în ţara
noastră în această privinţă. Crearea fondului literar pentru în-
curajarea scriitorilor şi crearea de condiţii favorabile creaţiei
artistice, muzicale şi tn domeniul artelor plastice, premii sub-
stanţiale literare şi ştiinţifice acordate tn cadrul Academiei Re-
publicii Populare Romîne au creat un important stimulent şi alll
dat rezultate încurajatoare tn domeniul creării unei culturi noi.
socialiste, tn ţara noastră. Avîntul cultural al maselor, setea
de învăţătură care se manifestă pretutindeni, crearea miilor de
echipe artistice muncitoreşti, avîntul pe care 1-a luat activitatea
editorială, larga răspîndire atît a cărţilor de literatură, cît şi a
ediţiilor clasicilor marxism-leninismului, arată setea de cultură
care a cuprins masele eliberate de exploatare. '
Căldura cu care a fost întîmpi:nată hotărîrea partidului de
a spori mijloacele de tipărit prin construirea "Casei Scînteii ..
arată ce rădăcini adînci a prins în masa muncitorilor dorinţa
de a învăţa. Un rol deosebit de important în acest avint al re-
voluţiei culturale îl au şcolile de partid de toate gradele, prin
care au trecut mii şi mii de activişti, care şi-au ridicat nivelul
cunoştinţelor marxist-leniniste.

Tovarăşi,

Măreaţaaniversare a 32 de ani de existenţă a Statului so-

vietic este întîmpinată de oamenii muncii din Republica Popu-
lară Romînă cu succese strălucite tn toate domeniile. Aceste suc-
cese nu trebuie să ne facă să uităm că duşmanul de clasă devine

www.cimec.ro
 MAREA REVOLUŢIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE 219

din ce în ce mai turbat, pe măsură ce i se taie posibilităţile de

.exploatare. Este necesară o vigilenţă de zi cu zi, de oră cu oră
nu numai din partea membrilor de partid, ci şi din partea fie-
cărui om al muncii din ţara noastră, pentru a dejuca uneltirile
mîrşave pe care le pun la cale agenţii imperialiştilor anglo-ame-
ricani sau slugile lor din ţara noastră. Vigilenta trebuie să ia
forme organizate, trebuie întărit aparatul de stat şi armata
noastră democrată, apărătoarea muncii noastre paşnice.
Ridicarea economiei noastre şi creşterea nevoilor culturale
pun în faţa noastră necesitatea creşterii cît mai rapide a cadrelor
in toate domeniile. Această creştere de noi cadre nu poate fi
făcută fără o ridicare a nivelului ideologic al membrilor de
partid şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră.
In vederea ridicării'nivelului ideologic, conducerea partidului
.a hotărît astăzi să se înceapă editarea în limba romînă a Opere-
lor complete ale lui Lenin. Impreună cu Operele tovarăşului
.Stalin, a căror editare a început, partidul şi oamenii muncii din
ţara noastră capătă in mîinile lor cea mai puternică armă ideo-
logică în lupta pentru construirea socialismului.

Tovarăşi,

Sarcinile pe care ni le pune construcţia socialismului în ţara

•fioastră cer o întărire a unităţii clasei muncitoare şi a poporului
lnJVlcitor. Numai unitatea deplină a celor ce muncesc, sub con-
iducerea partidului nostru, poate asigur-a dezvoltarea noastră pe
drumul socialismului, împotriva duşmanilor Republicii noastre
populare, care încearcă să ne întoarcă la vremurile dispărute
pentru totdeauna ale domniei moşierilor, bancherilor şi fabrican-
ţilor. Să ducem o luptă necruţătoare împotriva tuturor manife-
·stărilor duşmanului de clasă, împotriva manifestărilor şovinist­
naţionaliste, împotriva oricăror devieri de la internaţionalismul
proletar.
Exemplul Uniunii Sovietice să ne călăuzească înainte spre
socialism. Creşte şi se întăreşte tînăra noastră democraţie popu-

www.cimec.ro
280 GH. GHEORGHIU-DEJ

Iară, care îndeplineşte cu succes sarcinile dictaturii proletaria-

tului. Garanţia sigură a acestei creşteri este prietenia puterPiică
dintre ţara !noastră şi marea Ţară a socialismului, Uniunea Re-
publicilor Sovietice Socialiste.
Trăiască a 32-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie 1
Trăiască Uniunea Sovietică, forţa conducătoare a lagărului
păcii, democraţiei şi socialismului 1
Trăiască Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice.
partidul lui Lenin şi Stalin, avangarda călită in luptă a poporu-
lui sovietic, inspiratorul şi orga)nizatorul victoriilor Ţării socia-
lismului 1

..Scînteia" nr. 1.576

din 7 noiembrie 1949

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU PACE,
SARCINĂ CENTRALĂ A PARTIDUlUI NOSTRU
Expunere tn faţa actt'Dului de partid
8 decembrie 1949

Tovarăşi şi tovarăşe,

Am primit însărcina1rea din partea Biroului Politic al Comi-

tetului Central de a prezenta în faţa adivului de bază al parti-
dului directivele trasate de Biroul Politic cu privke la sa1rcinile
care decurg pentru pall"tidul nostru din hotăJrîrile luate Ia Con-
sfătuirea Biroului Informativ care a avut loc în cea de-a doua ju-
mătate a lunii noiembrie 1949 în Ungaria.
După cum aţi aflat din ziare, cons.fă1uirea a avut la ordinea
de zi punctele :
Lupta pentl!"u pace şi lupta pentru unitatea clasei muncitoal!"e.
Intre aceste puncte ale ordinei de zi există o str,însă legătură.
Lupta pentl!"u unitatea clasei muncitoare este în mod direct legată
de lupta pentru pace, care constituie in_ prezent centrul activi-
tăţii mişcării l!"evoluţionare din întlfeaga lume.
La acea1stă cons.fătuire s-au lămllll"it şi mai mult, printr-o
analiză profundă, cele două linii în politica internaţională : linia
lagă1 rului democraţiei şi sociaJi,smului, lagărul păcii, in frunte cu
Uniunea Sovietică, şi linia lagărului imperialiştilor, lagă1rul pro-
vocatorilor unui nou lfăzboi, în fruntea căruia se a.flă Statele
Unite ale Americii.
Documentele Consfătuirii Biroului Informativ subliniază ma-
rea însemnătate a luptei pentru apă1rarea păcii, pentl!"u viitorul
omenirii, pentru suveranitatea şi independenţa popoar,elor ame-

www.cimec.ro
282 GH. GHEORGHIU-DEJ

ninţate de imperialişti, arată că mişcarea revoluţionară interna-

ţională, clasa muncitoare din întreaga lume trebuie să p~rivească
cu încredere în viitor, demonstrînd că în .timp ce frontul demoora-
ţiei şi socialismului, frontul păcii, creşte şi se întăreşte, lagărul
imperialismului slăbeşte tot mai mult.
S-a a!l"ătat în acelaşi timp că activitatea din ce în ce mai fe-
brilă pe ca!I"e o desfăşoară lagă1rul imperialist nu trebuie să creeze
nimănui impresia că acest lagăr s-ar întări. Dimpotrivă, însuşi
caracterul febril al acestor pregătiri constituie o mărturie a slă­
biciunii lagărului imperialist. In ultimii doi ani, lagărul imperia-
lismului a slăbit din ce în ce mai mult, noi ţări s-au desprins din
lanţul său, îngusttnd posibil!tăţile sale de e~ploata1re, posibilită­
ţile sale de ieşire din criză şi ascuţind tot mai mult contradicţiile
sale interne şi externe. Cu to•ate p~regătirile febrile de război, care
se fac în lagărul imperialist, forţele păcii mese cu mult mai re-
pede, lfidicînd în calea uneltirilor aţîţătorilor la război o ba1rieră
din ce în ce mai puternică şi mai greu de trecut.
Expresia cea mai puternică a întăririi lagă1rului păcii este
avîntul tot mai mare al Uniunii Sovietice, care se află în fruntea
întregului lagăr al păcii, în f1runtea luptei împotriva aţîţătorilor
la ~război. Faptul că în octombrie anul acesta producţia lunară a
industriei sovietice a întrecut cu 50% producţia dinainte de
război, munca plină de eroism a oamenilor muncii sovietici, a
stahanoviştilor, asigurînd îndeplinirea înainte de termen a pla-
nului cincinal de după război, a întărit nu numai puterea mall"ii
Ţări a socialismului, ci şi forţa întregului lagăr al păcii, în
fruntea căruia se află Uniunea Sovietică.
Intărirea continuă a Uniunii Republicilor Sovietice Soei a·
liste, succesele ţărilor de democraţie populară, formarea Repu-
blicii Populare Chineze, a R·epublicii Democrate Germane, comu-
nicatul "Tass" despre energia atomică, creşterea m!şcălfii anii-
imperialiste şi de eliberare naţională în ţările capitaliste şi în co-
lonii sînt fapte care arată o mare întărire a forţelo1r 01rganizate
ale democraţiei şi socialismului. Mişcarea partizanilor păcii a

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU PACE, SARCINA CENTRALA A PARTIDULUI NOSTRU 283

luat o mare dezvoltare. A apă1rut pentru piT'ima oară un puternic

front organizat al păcii, condus de Uniunea Sovieti.că.
Cu toate acestea, ar fi greşit şi primejdios pentru cauza păcii
să se subaprecieze pregătirile febrile ale puteri!OII" imperialiste,
în frunte cu Statele Unite ale Americii şi Anglia, in vederea pro-
vocării unui nou război. Dimpotrivă, trebuie să avem tot ti:rnpu l
în vedere că pe măsură ce forţele imperialiştilor slăbesc, pe mă­
sură C·e se ascute oriza economică, pe măsură ce sfera de influenţă
a imperialismului se îngustează, politica imperialiştilor devine
tot mai aventuroasă şi nebunia războinică îi cuprinde din ce în ce
mai mult. De aceea documentele consfătuirii subliniază necesi-
tatea ridicălfii vigilenţei clasei muncitoaii"e şi detaşa:mentului său
de avangardă - partidul - şi necesitatea mobilizării clasei
muncitoare şi a celor mai largi mase populare pentru a împiedica
pe i.mperialişti să-şi realizeze încercările de a p;rovoca un nou
război.
Numai cea mai mare vigilenţă şi hotărîre a popoa1relor va
duce la prăbuşirea planurilor ariminale ale aţîţătorilor la un nou
război.
Documentele Consfătuirii Bilfoului Informativ al paiTtidelor
comuniste şi muncitoreşti reprezintă o puternică a1rmă de luptă
a oamenilor muncii din întreaga lume tmpotriva aţtţătorilor la
război, împotriva duşmanilor demooraţiei şi prog~resului. Ele au
o mare putere mobilizatoare, organizatorică şi constituie un în-
dreptar pentru politica tuturQII' partidelor comuniste şi muncito-
reşti din întreaga lume.
Publicarea acestor documente contribuie la risipirea noriJo,r-
grei pe caii"e aţîţătorii la un nou război ti răspîndesc deasupr111
lumii întregi ; ele au avut darul să dea o lovitulfă puternică planu-.
rilor prădalnice ale imperialismului anglo-american. Rezoluţiile·
Biroului Informativ dau milioanelor de bărbaţi, femei şi tineri..
care au cunoscut grozăviile celoc două războaie mondiale, con·.
vingerea că, unindu-şi forţele, ei vor putea să-şi cucerea·scă unt
viitor mai luminos pentru ei, pentii"u copiii lor.

www.cimec.ro
284 GH. GHEORGHIU-DEJ

A·ceste documente întăresc: încrederea oamenilor muncii că

forţele luminoase ale progresului, ale păcii, ale democraţiei şi ale
socialismului vor învinge forţele întunericului, vor învinge pe im-
perialiştii aţîţători la război, duşmani ai libertăţii şi ai inde-
pendenţei popoarelor.
Consfătuirea a arătat că sarcina centrală a palftidelor comu-
niste şi muncitoreşti în momentul de faţă, atît în ţările capita-
liste cît şi în ţările de democraţie po:pulară, avînd în vedere con-
diţiile deosebite pe ca1re le are clasa muncitoare în aceste ţări,
este mobilizarea maselor la luptă în vederea asigură·rii unei păd
trainice şi îndelungate. Acestei sa1rcini trebuie să i se subordoneze
toată activitatea parti-delor comuniste şi muncitoreşti.
In ţara noastră, sa~rcina partidului de a construi social[smul,
sarcina de a îndeplini planurile de stat, sa1rcina de a mări pro-
ducţia, saiTcina de îmbunătăţire a stării materiale a poporului
muncitor, sarcina de ITidicare a nivelului cultural şi politic al
celor ce muncesc trebuie strîns legate de sarcina centrală :
lupta pentru pace.
In ţara noastră există cele mai la1rgi posibilităţi de transfor-
ma;re_ a luptei pentru pace într-o uriaşă mişcare de masă pentru
pace.
In ţa1ra noastră puterea se află în mîinile clasei muncitoare,
care este forţa conducătoare a luptei pentru pace, împotriva im-
perialismului.
Marea majoritate a poporului nostlfu a simţit din plin ce
înseamnă războiul. Bărbaţi, femei şi tineri urăsc pe aţîţ~torii la
război, pe aceia care vor din nou să arunce zăbranicul neg:ru
asupra a milioane de familii.
Poporul nostru muncitor construieşte socialismul şi este ho-
tărît să apere pacea, securitatea şi independenţa naţională.
Politica guvernului nostru, a statului nostru corespunde
acestor a•spiraţii de pace şi intereselor vitale ale majorităţii covir-
şitoa,re a ,poporului nostru, domic să asigure un viitor luminos
milioanelor de copii, tineri, bărbaţi, femei. Republica Populară

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU PACE, SARCINA CENTRAL-\ A PARTIDULUI NOSTRU 285

Romînă, prin politica ei externă, joacă rolul de factor activ al

frontului păcii, condus de Uniunea Sovietică.
Dacă palftidul nostru va şti să folosească acest interes cald
al majorităţii poporului nostru pentru pa·ce, dacă vom şti să trans-
formăm întregul popor muncitor într-o forţă activă de luptă pen-
tru pace, dacă vom lua toate măsurile pentru a nu permite agen-
ţilor imperialismului să slăbească r.îndurile clasei muncitoare şi
încrederea ei în propriile forţe, atunci vom putea îndeplini cu suc-
ces şi toate sarcinile calfe stau în faţa noastră.
Dacă vom şti să desCII"iem poporului muncitor fi·gura hidoasă
a aţîţătorilor la un nou război, dacă vom şti să explicăm celor
mai largi mase populare scopurile criminale urmărite de cercurile
impeii"ialiste pll'in politica lor II"ăzboinică, dacă vom şti să mobili-
zăm mase populare tot mai largi pentru realizarea sarcinilor isto-
rice, de construire a socialismului, de îndeplinire a planului de
stat, de mărire a pmducţiei, atunci vom îndeplini cu cinste salf-
cina pe care a pus-o Consfătuirea Biroului Informativ de a inten-
sifica lupta pentru pace, împotriva provocatorilor de război -
imperialiştii anglo-ameii"icani.
Luptînd pentm pace, noi luptăm pentru inteii"esele popOII"ului
nostru pe tărîm politic şi economic, pentru viitorul nostru şi al
copH!or noştri, pentru putinţa de a construi în mod nestingheii"it
socia!i.smul la noi în ţară.
Jncă înainte de Consfătuirea Biroului Informativ, partidul
nostru a pornit la mobilizarea maselor largi în lupta pentm pace.
P.înă aJStăzi, numărul aderenţilor din R.P.R. la acţiunea pen-
tru pace se ridică la ci~rca 7.000.000 de oameni, care au luat palfte
la numeroasele întruniri, mitinguri, conferinţe consacrate luptei
pentru pace. Jn rîndurile populaţiei au fost ră·spîntdite în numălf
mare •publicaţiile. şi literatura de propagandă împotriva aţîţăto­
rilor imperialişti la un nou război. Peste 150.000 de agitatori ai
partidului şi ai organizaţiilor de masă au partidpat la munca
de lămurire de la om la om şi de mobilizare la lupta pentru pace
a celor ce muncesc.

www.cimec.ro
 liH. liHEOROHIU-DEJ
-----------------·--

Dar realiză1rile în această direcţie nu răspund nici pe departe

sarcinilor puse de Consfătuirea Bi1roului Informativ. Noi trebuie
să transformăm acest început de mişcare de luptă pentru pace
într-o uriaşă miş<:are, care să cuprindă cele mai largi ma·se popu-
lare din ţara noa·stră.
Realizările noastre pe tărtm politic, economk şi cultural
constituie cel mai de preţ a1p01rt la întărirea frontului păcii, condus
<le Uniunea Sovietică. Fiecare succes în intrecerea socialistă, fie-
<:are tonă de oţel în plus, fiecare procent de depăşire a planului în
industri·e şi agricultură, fiecare şcoală nouă, fiecare spital, fiecare
maternitate, fiecare măsură luată pentru întărirea forţelor fizice
şi morale ale poporului, pentru întărirea Republicii noastre, con-
tribuie Ia întărirea forţeloc păcii şi ilie democratiei.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Padidul clasei muncitoare are rolul de conducător şi org<I ·

nizator al luptei întregului popoc pentru pace. De aceea întărirea
rartidului e o condiţie esenţială de întătrill'e a forţelor păcii.
Jn munca noastră pentru întărirea partidului am realizat suc-
-cese serioase în piJ'imul rînd pe linia verifi.cării r.îndull'ilor parti-
dului şi a curăţirii sale de elementele duşrnănoa·se sau străine
de clasa muncitoare. Trebuie să recunoaştem- -şi a·ceasta o arată
-cu prisosinţă ~rezultatele verificării - că noi am dat dovadă de o
slabă vigilenţă revoluţionară, ia~r o serie de OITganizaţii ale par-
tidului au pierdut vigilenta cu desăvîrşi're. Verificarea a scos la
iveală o serie de abateri de la principiile fundamentale ale con-
strucţiei partidului. Să ne amintim de metodele adînc gJI"eşite de
primiiJ'e în masă a membrilor noi de partid, metode datorită că­
rora au pătruns în paldid numeroase elemente mk-burgheze, in-
fluentind în ~rău compoziţia socială a partidului. Au păt!J'uns în
partid o serie de elemente legionar-e, elemente certate cu linia par-
1idului, oportuniste, •Carieriste, call'e, desigur, nu au venit degeaba
în partid. Această infiltraţie a făcut posibilă o serie de manifes-

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU FACE SARCINA CENTRALA A PARTJDl;LUI NOSTRU 287

tărl calfe nu au nimic comun cu linia şi di!fectivele partidului

nostru, cu spiritul partinic şi disciplina de partid, manifestări
care nu pot fi puse numai pe seama nive!ului teoretic şi politic
sdzut al membrilor parUdului nostru. Fără îndoială că asemenea
manifestălfi n-alf fi putut avea loc da,că am fi fost atenţi, dacă
toate organizaţiile de palftid ar fi atras in partid numai partea
cea. mai conşti·entă din rîndurile oamenilor muncii. Că am des-
chis porţile pa•rtidului, nu am făcut lfău. Rău a fost că nu s-a ţinut
seama de faptul că o dată cu elementele cinstite muncitoreşti voc
păt,runde în partid, fo:osind lipsa noastră de vigilenţă, şi elemente
care n-au nimic comun cu partidul şi cu clasa muncitq_alfe.
Cu toate lipsurile acţiunii de verificare, partidul nostru a
obţinut succese care merită să fie subliniate. In primul rînd,
verificarea a constituit o înaltă şcoală atît pentru palftid, cit şi
pentru clasa muncitoare. In al doilea lfînd, verificarea a trezit
vigilenta revoluţionară a palftidului, care cu ajutorul clasei mun-
citoare a descoperrit şi înlăturat din rîndurile sale elementele
străine şi duşmănoase. In al treilea rînd, prin descoperirea şi în-
lătufalrea elementelor duşmănoase şi străine, cu ajutorul activ
al părţii ceJ.ei mai conştiente a proleta1riatului, palftidul s-a întărit
consj,derabil şi şi-a întărit influenţa, autoritatea şi legăturile sale
în rîndurile oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Totuşi, nu tre-
buie să ne facem iluzii ; cu toate că s-a muncit stăruitor pe această
linie, nu putem să spunem că nu au mai !fămas chiar şi după
verificare anumite elemente care nu au ce căuta în partidul no-
stru. De aceea vigilenta comunistă, asigulfarea curăţirii rîndurilor
palftidului trebuie să fie o lege a activităţii organelor şi a organi-
zaţiilor de parti·d de jos pînă sus.
Trebuie să luăm curs hotărît 51pre îmbunătăţirea compoziţiei
sociale a parti.dului.
Dat01rită creşterii influenţ.ei şi prestigiului palftidului în urma
verificării rîndurilor sale, numărul aoelora care doresc să intre
în palftid a crescut considerabil. Vom deschide porţile pentru oa-
meni ai muncii care s-au ridicat la nivelul luptătorului revoluţia-

www.cimec.ro
 288 GH. GHEORGHIU-DEJ

nar, hotărît să lupte în nîndurile parUdului clasei muncitoarre, gata

să îndeplinească orice sardnă pe care i-o va încredinţa pa1rtidul.
Pentru a întări compoziţia socială a partidului vor trebui
atra,se in .parHd cele mai bune elemente din rîndurile clasei mun-
~itoare, elemente cinstite, devotate, legate de pall"Ud, care s-au evi-
denţiat atît în domeniul pmducţiei cît şi în indeplinirea sall"ci-
nilOII" date de partid. Aceste elemente vor trebui pregătite cu g,rijă
şi pricepere şi ridicate la munci de răsqmndere, potrivit cu meri-
tele lor şi felul cum se achită de sarcini. Intărirea partidului nos-
tru este chezăşia victoriilor viitoalfe ale parUdului, a suocasului
în organizarea şi conducerea luptei partidului nostru pentru pace.
Unitatea şi coeziunea interioară a palftidului trebuie întărită
continuu pll"in aplicall"ea consecventă - in fapte şi nu in vor;be-
a liniei şi hotărîrilor partidului în domeniul muncii organizatorice
de padid, în domeniul muncii politice de masă, în domeniul pro-
pagandei de partid, în domeniul muncii de stat.
Trebuie continuu întărită di~iplina de partid, simţul de răs­
pundere al membrilor de partid, conştiinţa lor revoluţionară. Orice
şovăială în această privinţă constituie o slăbill"e a unităţii parti-
dului, a puterii sale de luptă, a capacităţii sale de realizare a sall"-
cinilor.
Trebuie întărită vigilenta revoluţionară ; dar întăll"irrea vigi-
lenţei nu trebuie să însemne simple declalfaţii despre vigilenţă.
A întă,ri vigilenta înseamnă a ·combate oricare manifestare din
partea duşmanului, a lua asemenea măsUiri call"e ·să prevină orice
încercare a duşmanului de a împiedica realizarea sarr.cinilor pe
care partidul nostru le pune clasei muncitoare.
Fiecare organizaţie de pa1rHd, fieca1re membru de partid în
parte trebuie să p1revadă ce ar putea î'nbrepr·inde duşmanul în sec-
torul respectiv de activitate, cum ar putea să ne impiedice în în-
deplinir,ea sarciniloc puse de pall"tid. Nu e greu de conc~ut în ce
direcţie şi în ce loc ar rputea duşmanul să ne lovească. El va căuta
îndeosebi punctele slabe ale activităţii noastre. Deci sarcina

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU PACE, SARCINA CENTRALA A PARTIDULUI NOSTRU 289

noastră este de a le descoperi şi a lua din timp rnă·slllrile corespun-

zătoare.
DuŞIIllanul va căuta săse infiltreze în rîndlllfile noastre. Deci
trebuie prevăzut acest lucru, trebuie dusă o muncă de lămurire şi
educare revoluţionară a membrilor de partid, tlfebuie a,vut grijă,
acol'0 unde se petrec asemenea cazuri, să se mobilizeze ,întreaga
organizaţie de partid, care să fie lămurită a.supra cazurilOII' con-
crete, pentru că aceas1a înseamnă o întărire considerabilă a luptei
organizaţiei respective de parUd împotlfiva duŞIIllaniloc partidului
nostru.
Trebuie combătută şi lichidată atitudinea rmpăciuitoristă libe·
rală în rîndurile noa·stre faţă de răspînditerii de zvonuri, cal!'e
Ulrmăresc să dezorienteze clasa muncitoare, să slăbească încre-
derea în partid şi legătwrile sale cu masa ; trebuie combătută şi
lichidată pa.lavrageala mk-burgheză la care :se dedau unii
membri de padid, uşurinţa în ceea ce priveşte păstrarea secre-
tului de pall'Ud.
Unii membri de prurtid nu nll!ITlai că au o atitudine oportu-
nistă, liberalistă faţă de răspînditorii de zvonuri, dar se fac ei
înşişi colportoril lor, ducînd mai departe şoaptele. Cei care pro-
cedează aşa, nu-şi îndeplinesc îndatoririle de membru de partid.
Cei care nu iau atitudine împotriva zvonurilor, care au o atitudine
împăciuitoristă, oportunistă, liberală faţă de răsp,înditorii de zvo-
nuri, care le privesc uşuratic, aceloca le lipseşte simţul de răs­
pundere; ei trebuie cornbătuţi cu toată hotărîrea.
Este necesar ca organizaţiile noastre de partid să arate tu-
turOif membrilor de partid nu numai scoplllfile, dar şi mijloacele
pri·n care duşmanul acţionează.
Dacă vrem să .ridicăm vigilenta noastlfă, trebuie ca H&;are
activist, fi.ecare membru de partid să studieze felul în care duş­
maiilul de clasă şi agenţii săi .acţionează în etapa actuală.
Aceasta ne va î'nalfllna, ne va ţine trează atenţia faţă de elemen·

www.cimec.ro
290 GH. GHEORGHIU-!18

tele duşmă1noase, ne va ajuta să le descoper·im la timp, să le

înlăturăm din mijlocul nostru, să le împ.iedicăm să slăbească
rîndurile noastre.
Aşadarr, una din sarcinile principale ale parrtidului nostru
este de a întărri permanent vigilenta revoluţi<!lnară, de a demas-ca
şi stîrpi elementele naţionaliste burgheze şi a~genţii imperialis-
mului, -sub ori·ce drapel s-ar ascunde, sub 01rice fonmă s-ar mani-
festa.
O sarr-dnă. strîns legată de cele de mai sus este întărirea
muncii ideologice în lf·îndurile partidului nostru, de educare a
membrilor de partid în spiritul devotamentului faţă de intema-
ţionalismul proletar, în spiritul intransigenţei faţă de orice abateri
de la principiile marxism-leninismului, în spiritul devotamentu-
lui f,aţă de democraţia populară şi socialism.
A munci pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al
membrilor de partid înseamnă a întări unitatea partidului, a în-
tări di~ciplina de partid şi vigilenta revoluţionară a membrilor
de palftid şi a asigura înfăptuirea cu succes a sarcinilor partid11lui.
Educa;rea membrilor de palftid şi a tuturor oamenilor muncii
în spiritul urii neîmpăcate împotriva provocatorilor de lfăz.boi şi
unelteloc lor, împotriva claselor exploatatoare, împotriva acelora
carre răsplndesc zvonuri duşmănoase, tmpo.triva acelora care
caută să împiedice construirea socialismului în ţara noa'Stră -
este sarcina fiecărei organizaţii de partid şi a fiecălfui membru
de partid· în parte.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Am arătat mai sus însemnătatea pe care o prezintă pentru

cauza păcii munca de întărire a palftidului. Să trecem la o allă
sarcină de seamă pusă în faţa noastră de Consfătuirea Biroului
Informativ, aceea a întălfirii continue a unităţii clasei muncitoare.
Noi am realizat unitatea politică a dasei muncitoare, am
lichidat sciziunea în rindurile ei. Aceasta alfe o însemnătate nu

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU PACE, SARCINA CENTRALA A PARTIDULUI NOSTRU 291

numai internă, dar şi internaţională, p<rin puterea exemplului pe

care-I oferă experienţa noastră.
Dar, tovarăşi, noi nu ne putem mulţumi cu aceasta. Trebuie
să continuăm munca noastră de întărire a unităţii clasei munci-
toare, în sensul ridicării nivelului conştiintei clasei muncitoare,
astfel ca ea să acţioneze, în întregul ei, ca o clasă conducătoa!I'e.
Jntărirea unităţii clasei muncitoare este legată de dezvol-
tarea spiritului de critică şi autOCII'itică, de respectalfea şi culti-
varea principiului demOCII'aţiei muncitoreşti în Slînul ocganiza-
ţiilor sindicale şi al altor organizaţii de masă ale oamenilor
muncii. Trebuie să recunoaştem, tovarăşi, că încă sîntem departe
de ceea ce se înţelege prin dezvoltarea spiritului de critică şi
autocritică. Critica şi autocritica au adeseori un caracter for-
mal, declamativ. Sînt numeroase cazurile în organizaţiile de
partid şi de masă cînd critica este înăbuşită, iar autocritica
aproape inexistentă. De unde vine aceasta, ţovarăşi ? Părerea
mea este că vine de la acei activişti de partid care suferă de
îngîmfare, au o atitudine dispretuitoare faţă de muncitori, îm-
piedică clasa muncitoare de a se folosi de dreptul la critică, şi
- ceea ce este mai important - nu înţeleg sau nu vor să în-
ţeleagă ce forţă extraordinară reprezintă pentru partidul nostru
critica şi autocritica cînd muncitorimea este preocupată de lip-
surile muncii noastre, ne arată greşelile noastre şi ajută parti-
dul să le înlăture. Să nu ne fie frică să primim criticile munci-
torului, ale membrului de partid de rînd. Avem multe lucruri de
învăţat! Dacă vom munci bine în această privinţă, vom ajuta
clasa muncitoare să se folosească de arma criticii şi autocriticii,
care constituie o extraordinară forţă mobilizatoare, un mijloc
puternic de ridicare a conştiinţei politice a clasei muncitoare, de
întărire a legăturilor partidului cu clasa muncitoare şi de rezol-
v,are a sarcinilor de bază ale partidului nostru.
Un rol extrem de important în întărirrea unităţii clasei mun-
citoare îl joacă sindicatele. Sindicatele au un rol însemnat în

www.cimec.ro
292 GH. GHEORGHIU-DEJ

educarea oamenilor muncii tn spiritul unităţii pJroletall"e, în spi-

ritul soHdarităţii internaţionale, în Cllpll"inderea întregii mase
a salariaţilor tn organizaţiile sindicale pentru activizarea lor
în lupta pentll"u pace. Sindicatele trebuie să devină - sub con-
ducerea partidului - pivotul principal al mişcărrii partizanilor
păcii tn ţara noastll"ă.
Tntărrirea continuă a unităţii clasei muncitoare este o con-
diţie neapărat necesară pentru indeplinirea sarcinii centrale a
padidului şi proletariatului, de întărill"e a luptei pentru pa·ce.

Tovarăşi,

Parti.dul nostru are marea sardnă de a mul!lci neobosit pen-

tru întărirea alianţei dintre clasa muncitoal!'e şi ţărănimea mun-
citoare.
Munca parti-dului nostrru la sate trebuie dusă cu cea mai
mare conştiinciozitate şi seriozitate. Sînt cazuri cînd membrri
de partid şi organizaţii de pall"ti.d se tndepărtează de la linia
parHdului, nu aplică în practică hotărîrile parUdului şi fac tn felul
acesta un marre rău, penbru că tndepărtează ţărănimea săracă şi
mijlocaşă de clasa muncitoare, de pa!l"tidul nostru.
Va trebui, tovarăşi, ca fiecare comunist să studieze amănunţit
condiţiile sectorului de muncă ce-i este dat, pentru a duce munca
la ţară cunoscînd care e situaţia, care e compoziţia socială acolo,
ce repll"ezintă ţărănimea sărracă şi mijloca.şă, ce frămîntă această
masă ţărănea,scă, cum putem să ·întărim legăturile cu ea şi s-o lă­
murim cît mai bine asupm politicii partidului nostru, în ce ·Constă
activitatea duşmanului pe teren, adkă ce metode tntrebuinţea_ză,
în ce constă manevrele lui, care sînt pă,rţile slabe de unde trebuie
apucat duşmanul penbru a-1 înfrînge. Va trebui, deci, să studiem
situaţia amănunţit, temeinic, cu răbda1re, să nu ne prezentăm în
faţa ţărănimii muncitoare cu declaraţii goale, deoarece aşa nu
vom putea convinge ţăranul muncitor.

www.cimec.ro
 LUPTA PENTRU PACE, SARCINA CENTRALA A PARTIDULUI NOSTRU 293

Vict()lfii uşoare nu se pot cîştiga. Nu ne putem mulţumi cu

generalităţi, cu simpla repetare a lozincii despre alianţa clasei
muncitoar,e cu ţă1rănirnea muncitoare. Să studiem amănunţit cele
mai mid detalii. De multe ori un lucru care pare neînsemnat
poate avea importanţă hotărîtoare în activitatea noaiSbră pe linia
întă~ri!"ii alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
Se mai fac multe greşeli în distingerea elementelor aiparţi­
nîild diverselor grupe sociale la sate. Avem destui tovarăşi
care au studiat, au citit, ca1re ar putea să ne dea citate întregi
despre problema ţă~rănească, dar cum ajung în sectorul ţără­
nesc şohioapătă, se împiedică, nu ştiu să aplice în viaţă cele
învăţate, pentru că au studiat în mod abstract, fă1ră legătură cu
problemele care frămîntă ţărănimea noastră ; nu s-au gîndit în
mod temeinic cum trebuie să lumeze în rîndurile ţărănimii mun-
citoare. ·
A munci pemmanent pentru întărirea alianţei dintre clasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare înseamnă a întoarce pe
toţi ţăranii să,raci şi mijlocaşi, calfe rep1rezintă majoritatea ţă­
rănimii noastre, împotriva chiaburilor.
Linia chiaburimii este de a izola ţărănimea muncitoare de
clasa muncitoare, de a slăbi alianţa dintre proletalfiat şi ţărăni­
mea ·Săracă şi mijlocaşă, de a tmpiedica partidul să înfăptuia­
scă transformarea socialistă a agriculturii, de a împiedica parti-
dul să atragă masele cele mai lalfgi ale ţărănimii muncitoare
în mişcarea de luptă pentru pace.
Sarcina partidului este de a zădămici tncercările chiabu-
rimii, care caută să slăbească alianta dintre clasa muncitoare
şi ţărănimea muncitoa~re. Chiaburimea trebuie izolată de masele
tă~rănirnii muncitoare. Trebuie lichidată influenţa pe care o mai
exetr'Cită asup,ra unei anumite pături a ţărănimii muncitoare.
Aceasta este condiţia esenţială a întăririi alîa.nţei dintre clasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
In înfăptuirea practică a liniei politice, economice şi sociale
a partidului şi a guvernului trebuie aplicate pe linie de partid,

www.cimec.ro
294 GH. GHEORGHIU-DEJ

pe linia organizaţiilor de masă şi pe linie de stat măsuri cal!"e

să ducă la apropierea tot mai mare a majorităţii covîrşitoare
a ţărănimii, adică a ţăll"ănimii sărace şi mijlocaşe, de clasa mun-
citoare, măsuri care să ducă la întărirea alianţei dintre clasa
muncitoare şi ţălf"ănimea muncitoare, la întărirea influenţei par-
tidului în cele mai lall"gi mase populare.
Sarcina care a fost pusă în Consfătuirea Biroului Infor-
mativ de a organiza o mişcare de masă a luptei pentru pa,ce
trebuie s-o aplicăm cu deosebită stăruinţă la sate. Avem la sate
lalf"·gi posibilităţi pentru a ridica ţăll"ănimea împotll"iva aţ.îţăto­
ll"iloc la lf'ăzbOii ! Ţăranul nostru munoitor va înţelege bine rostul
luptei pentru pace, împotriva aţîţătorilm la râzboi, dacă ne
vom duce şi-i vom explica scopurile urmărite de imperialişti,
muncind stăruitor, merg:ind cu munca de la om Ia om, din casă
în casă, în adunări, în mitinguri. Cei mai buni agitatori, p1ro-
pagandi:şti să-i all"uncăm în această bătălie.
Punînd în centrul activităţii partidului nostru lupta pen-
tru pace, noi vom lf"ealiza şi celelalte sarcini ale partidului încă
mai bine, vom apropia clasa muncitoare de ţărănimea munci-
toare, vom întări alianta dintre clasa muncitoall"e şi ţărănimea
muncitoare şi vom întări influenţa partidului asupra ţălf"ănimii.
In această bătălie trebuie atll"aşi învăţătorii, care - după
cum se ştie - au influenţă în sat. Marea masă a credincioşi­
lor trebuie şi ea atrasă în acţiunea pentm pace, împotriva aţî­
ţătorilor la război.
Cu alte cuvinte, să ajungem să stabilim o astfel de atmo-
sferă şi stare de spirit în ţara noastră, în marea majoritate a
poporului nostru, care să ne permită să facem faţă cu cinste
sarcinilor care ne revin în cadrul lagărului păcii.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Sarcina noastră este de a munci şi mai perseverent pentru

tntălf"ill"ea or·ganizatorică şi lărgilf'ea mişcării partizaniloc păcii,
antrenînd în această mişcare noi şi noi pături ale poporului

www.cimec.ro
 LUPT.\ PENTRU !-'ACE, SARCINA CENTRALA A PARTIDULUI NOSTRU 295

muncitor şi transformînd-o într-o mişcare a întregului popor

muncitor. Sarcinii acesteia trebuie să-i corespundă mă·suri or-
ganizatorice noi în vederea întărill"ii şi lărgirii mi'ŞCărti partizani-
lor păcii. Comitetul permanent pentru apăll"all"ea păcii trebuie să
treacă la înfiinţarea de comitete de luptă pentru pace în fiecare
cătun, în fiecare sat, plasă, întll"eprindere, instituţie, şcoală, car-
tier etc. Aceste comitete Jarrgi vor ,cuprinde membri de partid,
membri ai ocganizaţiilor sindicale, organizaţiilor de femei, orga-
nizaţiilor de tineret, sportive etc. şi oameni neor:ganizaţi, fără
deosebire de naţionalitate şi credinţă ll"eligioasă, elemente cin-
stite, cu autoritate în masă - frunta.şi în producţie, tehnicieni,
preoţi, funcţionari, oameni de ştiinţă, scriitori, 13rUşti, profesor.i,
invalizi de război, văduve de ll"ăzboi - toţi cei ce au suf&it de
pe urma războiului şi sînt hotărîţi să lupte activ împotriva p:re-
gătirilor unui nou război.

Comitetele pentru apărarea pă·cii din întrep::-inderi, illiStituţii,

cartiere şi g,ate tr.ebuie să se constituie pe baza propunerilor
oamenilor muncii, ·adkă _s.ă fie prqp.ust: de jos şi suptliSe apro-
bării în cadrul adunărilor largi de masă.
Toate organizaţiile de masă - sindicatele, comitetele p;ro-
vizorii, U.T.M., U.F.D.R., A.RL.U.S., F::-ontul plug~arilor, U.P.M.,
C.D.E. - precum şi căminele culturale, Societatea pentru răs­
p.îndirea ştiinţei, organele de presă, institutele de cultură şi în-
văţămînt, trebuie să pună Ia baza muncii lor participarea cea
mai activă Ia lupta pentru pace.
Astfel mişcarea pentru pace nu trebuie să se limiteze nu-
mai la oameni de suprafaţă, carre au un rol impoll"tant - fără
îndoială - în cadrul acestor comitete, dar în aceste comitete
trebuie să fie reprezentate mi3'Sele ·cele ml3i l13rrgi, întregul popor
muncitor.
O atenţie mare trebuie dată în lupta pentru pace femeilor
~i tineretului. E necesară antll"enarea acelor pături care nu fac
parte din organizaţiile de masă.

www.cimec.ro
296 GH. GHEORGHIU-DEJ

Comitetele pentru paoe din instituţii şi tntreplfinderi voc

avea un rol coordonatOII' în lupta pentm pace şi totodată vor
desfăşwra o largă activitate proprie : conferinţe, consfătuilfi, răs­
pîndilfe de materiale etc.
E necesară folosirea celor mai va1riate fonme în lupta pen-
tru pace : agitaţia de la om la om, folosirea cinematografiei, a
radiodifuziunii, legarea tuturor manifestălfilor publice (conferinţe,
congrese) de lupta pentlfu pace.
O sarcină importantă a acestor comitete este popularizarea
prin toate mijloacele a lfolului conducător al Uniunii Sovietice
în lupta pentlfu pace.
O parte integrantă a luptei pentru pace e educarea osta-
şiloc armatei noastre în spi1ritul dragostei pentru pace, al urii
îi11JpotriVJa atîţătorilor la război, ,al dragostei p~atriotioe pen-
tru R.P.R., al dragostei şi devotamentului pentru U.R.S.S.,
al internaţionalismului proletac Ostaşii şi ofiţerii noştri tre-
buie să fie conştienţi de misiunea măreaţă a armatei noastlfe,
care stă de veghe ca apălfătoar·e a cucerilfi.lor democratice ale
poporului nostru mundtoc, a independenţei şi suveranităţii
noastre naţionale şi a păcii.
Olfganizaţiile partidului nostru tlfebuie să priveas<:ă lupta
pentru pace, tmpotriva aţtţătoriloc la război şi slugilor lO<r, ca
o sarcină centrală a activităţii lor.
Rolul organizator al partidelor comuniste şi muncitoreşti
e alfătat cu toată claritatea în Rezoluţia Biroului Informativ
"Apărarea păcii şi lupta împotriva aţîţătorilor la război" :
"De energia şi iniţiativa partidelor comuniste depinde în
mare măsură rezultatul luptei gigantke pentru pace, ce ia un
avint tot mai mare; de comunişti, ca luptători de frunte, de-
pinde în primul rînd să transforme posibilitatea zădărnicirii
planurilm aţîţătorilor la război în lfealitate.
Forţele democraţiei, forţele partizanilor păcii, sînt cu mult
sup&ioare forţeloc lfeacţiunii. Acum sarcina este de a mări şi
mai mult vigilenta popoareloc faţă de aţtţătorii la război, de a

www.cimec.ro
 LUPT.\ PENTRU FACE, SARCINA CENTRALA A PARTIDULUI NOSTRV 297

organiza şi uni strîns masele largi populare pentru apărarea

activă a cauzei păcii, în numele intereselor vitale ale popoarelQIT,
în numele vieţii şi libertăţii lor" 1•
. Lupta pentru pace, împotriva provocatorilor la război, pen-
tru independenţa naţională a popoarelor, e una din saiTcinile cen-
trale ale întregii acţiuni de să1rbătorire a tovară,şului Stalin, ge·
nialul conducător al frontului mondial al forţelor păcii, învăţă­
torul oamenilor muncii din întreaga lume.
Tovarăşul Stalin a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru
pace, pentru binele omenirii, pentru frăţia între popoare, pentru
victoria socialismului şi comunismului.
Manifestările prilejuite de această măiTeaţă să!rbătorire au
căpătat caracterul unei mişcări de masă; tineri, bătrîni, femei,
bă1rbaţi, pionieri îşi exprimă dragostea şi recunoştinţa faţli de
tovarăşul Stalin, in nenumătrate sorisori şi daruri.
Poeţi, scriitori, pictori, sculptori, muzicieni şi-au pus tot
talentul pentru a exprima în operele lor sentimentul de d!Ta-
goste fierbinte a poporului nostru muncitOIT faţă de tovaiTăşul
Stalin. 1
Pentru poporul nostru muncitor, ca şi pentru oamenii
muncii din intreaga lume, Stalin înseamnă pace, Stalin în-
seamnă Iibe!Ttate, progres, independenţă naţională, Stalin
înseamnă socialism.
In încheiere, tovarăşi, considerăm că avem dreptul să pri-
vim cu inCITedere viitorul, pentru că repiTezentăm forţele organi-
zate a .peste 800.000.000 de oameni, pentru că popoarrele stnt
impotriva războiului, pentru că aţîţătorii la un nou trăzboi tn-
tîmpină împotrivirea activă a milioane de oameni din p1ropriile
lor ţări.
Forţele piTogrresului, ale socialismului şi ale păcii cresc şi
se întărresc mereu, iar aţiţătorii la război şi slugile lor, fas<:iştii

1 ,.Apărarea păcii şi lupta fmpotriva aţîţătorilor la război. Rezolutie

a Biroului Informativ", ed. P.M.R. 1949, pag. 14-15.

www.cimec.ro
298 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi social-democraţiide dreapta, sint din ce în ce mai mult urîţi

de popoare şi izolaţi.
Pr-ivim cu încredere viitorul, penttru că avem încredere
profundă în victoria cauzei păcii şi libertăţii popoall"elor, pen-
tru că în fruntea luptei duse de lagărul păcii, în fruntea for-
ţelor organizate ale păcii stă marea şi putennica Uniune So-
vietică .

.,Scînteia" nr. 1.607

din 14 decembrie 194!l

www.cimec.ro
 LUPTA DE CLASĂ IN ROMINIA
IN ETAPA ACTUALĂ

In ţările din centrul şi sud-estul Europei, rupte· din lanţul

imperialismului, lupta de clasă s-a dezvoltat în condiţiile elibe-
rării acestor ţări de către Armata Sovietică şi ale creşterii ma-
sive a forţelor revoluţionare interne.
Victoriile istorice ale ţărilor de democraţie populară au fost
obţinute în lupta împotriva duşmanului, care opunea o re··
zistenţă înverşunată. Se ştie că _lupta de clasă este legea ori-
cărei societăţi împărţite în clase antagoniste. Dar lupta de
cl.a.să se înteţeşte tot mal mult şi i.a forme tot mai înver·ŞUillaţe
în perioada de trecere de la capitalism la socialism. Lichidarea
claselor exploatatoare, adică construirea societăţii socialiste; are
loc în condiţiile ascuţirii luptei de clasă. Această lege absolută
este de asemenea legea de dezvoltare a ţărilor de democraţie
populară spre socialism.

1
Luînd puterea politică în mîinile sale, clasa muncitoare
din Romînia, aliată cu ţărănimea muncitoare, a realizat un
şir de transformări istorice, care au ·schimbat .cara<:terul reia·
ţiilor de clasă în- ţara noastră. Moşierimea. a fost· lichidată .ca
clasă, iar burghezia industrială, în urma naţionalizării princi-

www.cimec.ro
 .300 GH. GHEORGHIU-DEJ

p13lelor mijloace de producţie, şi-a pierdut poziţiileîn economia

natională. ·
Ofensiva socialismului împotriva capitalismului are loc în
ţara noastră prin întărirea industriei socialiste, creşterea co-
merţului de stat şi cooperatist şi a sectorului socialist în agri-
cultură : gospodăriile agricole de stat, S.M.T.-urile şi gospodă­
riile agricole colective. In acelaşi timp, în agricultură mica pro-
ducţie de mărfuri este încă dominantă, iar chiaburimea, clasa
capitaHstă cea mai numeroasă, ma·i păstrează poziţH economice
importante. Capitaliştii şi moşierii, alungaţi de la putere, mai
păstrează legături cu capitaliştii străini. Micii capitalişti posedă
încă mijloace de producţie, iar în comerţ există un larg sector
priWJt. In !perioada de trecere, ca.pibalul încearcă să fo!osească
sfera schimbului, unde e!ementele socialiste sînt )ncă slabe,
pentru a se deda speculei.
A!11aliZJ1nd procesul de a:S.cuţire a luptei de cl~să în per.ioada
de trecere, tovarăşul Stalin arată că acest proces nu poate fi
explicat numai prin pricini legate de o anumită activitate a apa-
ratului de stat, prin slăbiciunea sau tăria organizaţiilor de par-
tid, prin greşelile sau linia justă în politica lor. Ascuţirea luptei
de •cla:să are o bază economică socială.
Care este această bază economică socială în ţara noastră ?
Lenin socotea obligatorie pentru perioada de trecere de la
capitalism la socialism, în toate ţările cu o producţie capitalistă
·mai mult sau mai puţin dezvoltată, prezenţa a trei sectoare eco-
nomice principale: sectorul socialist, sectorul capitalist şi mica
producţie de mărfuri. Existenţa acestor .sectoare în ţara noastră
reprezintă baza economică socială a luptei de clasă în perioada
de trecere de la capitalism la socialism.
De un ajutor imens în îndeplinirea cu succes a sarcinilor
acestei" p-erioade ne este experienţa U.R.S.S. în domeniul con-
struirii socialismului şi trr special experienţa aplicării de către
Partidul bolşevic a noii politici economice -'- n.e.p. Incă cu
30 de ani în urmă, Leriih a subliniat· importanţa internaţională

www.cimec.ro
 LUPTA DE CLASA IN ROM!!\:1.-\ 1:-J ETAPA ACTUALA 301

a noii politici economice. Lenin arăta că ea este valabilă nu

numai pentru Rusi~ •.ci în Iinii m~ri !pentru toate ţările.
Intr-adevăr, şi la noi în ţară necesităţile reconstrucţiei so-
cialiste a economiei naţionale cer să acordăm o deosebită aten-
ţie dezvoltării industriei şi agriculturii. Industria nu se poate
dezvolta pe loc gol ; pentru dezvoltarea industriei este necesar
să avem materie primă în ţară, alimente pentru muncitori şi
o economie rurală cît de cît dezvoltată, care reprezintă princi-
pala piaţă pentru industria noastră.
Este un lucru pe care îl cer şi interesele întăririi bazei regi-
mului de democraţie populară : alianta muncitorilor şi ţăranilor
muncitori. Această alianţă capătă astfel un puternic fundament
economic. In concepţia leninLstă, n.e.p.-ul reyrezintă elaborarea
formelor alianţei muncitorilor şi ţăranilor muncitori tn .anii de
după cucerirea puterii politice.
Alianta clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare ia forma
colaborării dintre sat şi oraş, îndreptat~ împotriva capitaliştilor.
Alianta are drept scop aprovizionarea reciprocă a oamenilor
muncii de la oraşe şi sate şi atragerea masei ţărănimii la con-
strucţia socialismului, în primul rînd prin cooperaţie.
Legătura principală dintre oraş şi sat, dintre industria so-
cialistă şi gospodăria ţărănească se face prin comerţ. Dar în co-
merţul dintre industria socialistă şi gospodăria ţărănească se
introduc cămătarii şi negustorii. Se ştie că în primii ani ai n.e.p.-
ului în U.R.S.S. piaţa şi preţurile la produsele industriale au
reprezentat un foarte îmemnat cîmp de lu;ptă între capitalism şi
socialism.
Dezvoltînd teza leninistă asupra n.e.p.-ului, tovarăşul Stalin
a subliniat însemnătatea n.e.p.-ului ca etapă obligatorie în ,peri-
oada de trecere.
"N.e.p.-ul este o politică a dictaturii proletariatului care ur-
măreşte lichidarea elementelor capitaliste şi construirea econo-
miei sodal,iste prin folosirea pieţei, prin intermediul pieţei, iar
nu pe calea unui schimb direct de produse, fără piaţă şi tn afara

www.cimec.ro
302 GH. GHEORGHIU-DEJ

pieţei. Se pot oare lipsi de n.e.p. ţările capitaliste, fie chiar cele
mai dezvoltate dintre ele, în perioada de trecere de la capitalism
la socialism ? Eu cred că nu. Intr-o măsură sau alta, noua
politică economică, cu relaţiile ei de schimb şi cu folosirea
acestor relaţii de schimb, este absolut necesară oricărei ţări ca-
pitaliste în perioada dictaturii proletariatului" 1•
Cît de justă este această idee stalinistă o dovedesc fenome-
nele ce au loc în momen"tul de faţă în ţara noastră, mai cu
seamă în domeniul schimbului dintre oraş şi sat. Astfel, datorită
insuficienţei mărfurilor industriale şi datorită unor lipsuri în
organizarea schimbului dintre oraş şi sat, schimbul direct de
produse "fără piaţă şi în afara pieţei" este folosit de chiaburi
şi speculanţi pentru a se deda la acţiuni speculative din cele
mai tîlhăreşti.
Aplicînd experienţa n.e.p.-ului, găsim răspuns la cele mai
multe probleme pe care .le ridică lupta de clasă in perioada ac-
tuală.

Nu înoape îndoială că în condiţiile

deosebite ale dezvoltării
lor, datorită existenţei Ţării socialismului victorios şi a vigu-
rosului ei sprijin politic-economic, ţările de democraţie popu-
lară au putut trece mai grabnic la punerea temeliilor construc-
ţiei socialiste, pe baza planificării economiei şi a uriaşei expe-
rienţe a planurilor cincinale staliniste. In domeniul micii pro-
ducţii de mărfuri şi al schimbului între oraş şi sat, planificarea
este deocamdată încă dezvoltată tntr-o măsură relativ mică, dat
fiind că în agricultură proprietatea privată asupra mijloacelor
de producţie este forma dominantă. Experienţa U.R.S.S. în pe-
rioada de trecere, în perioada n.e.p.-ului, ne ajută să găsim
drumul just pentru întărirea şi lărgirea sectorului economic so-
cialist.

• /. Stalin, Opere, voi. 11, ed. P.M.R. 1951, pag. 159.

www.cimec.ro
 LUPTA DE CLASA JN ROMJNIA IN ETAPA ACTUALA 30J

u
Jn Romînia, ca şi în celetalte ţări de democraţie populară,
lupta de clasă se ascute şi în legătură cu uneltirile agresive ale
imperialiştilor anglo-americani. Manifestările ostile ale duşma­
nului de clasă dinăuntru! ţării sînt indisolubil legate de ascu-
ţirea contradicţiilor dintre socialism şi capitalism pe plan inter-
naţional. lmperialiştii americani şi englezi, furioşi că nu mai pot
jefui şi porunci în ţara noastră, sprijină din toate puterile în-
cercările de restaurare a capitalismului. Guvernele Statelor
Unite şi Angliei intervin în favoarea bandelor de fascişti, de
sabotori şi spioni care au fost descoperite şi pedepsite pe baza
legilor R.P.R.
Imperialiştii anglo-americani organizează sistematic bande
de spioni şi diversionişti.. Lupta de clasă îmbracă formele cele
mai violente, cînd duşmanul nu se dă în lături de la asasinarea
unor membri de partid şi a altor elemente democratice, de la
crimele cele mai odioase şi mîrşave.
Organele de stat, ajutate de oamenii muncii, au descoperit
şi înăbuşit cu enel'lgie cîtevl3 comploturi oontrnorevoluţionare ale
imperialiştilor anglo-americani.
Duşmanul caută să lovească şi să dezorganizeze economia
noastră. Chiar în industria socialistă mai sînt elemente duşmă­
noase, codiţe ale foştilor patroni, care se dedau la acte de sa-
botaj. La Reşiţa, cea mai mare uzină din R.P.R., a fost desco-
perit un adevărat cuib de fascişti şi spioni anglo-americani, care
au reuşit să ne provoace mari daune. Asemenea cazuri s-au pro-
dus şi în alte părţi.
Jn comerţ se desfă1şoară lupta dintre sectorul socialist, de
stat, şi cooperatist, care dnaintează, ·şi sectorul . particular, silit
să-şi restrîngă activitatea speculativă. In diferite verigi ale co-
merţului de stat s-au strecurat unele elemente duşmănoase, co-
rupte şi afaceriste, care caută să creeze greutăţi în aprovizio·

www.cimec.ro
304 GH. GHEORGHIU-DEJ

narea populaţiei muncitoare. Asemenea elemente sînt pedepsite

fără cruţare de stat.
Pe de altă parte, în domeniul· circulaţiei produselor au fost
de asemenea interdicţii nejuste aplicate producătorilor agricoli,
împiedicîndu-i să-şi desfacă mărfurile pe piaţă. Diri partea unor
organe de stat s-au manifestat tendinţe de monopolizare a schim-
bului dintre oraş şi sat. Noi am luat măsuri pentru a lichida
aceste lipsuri.

·III
Lupta de clasă la ,sate se desfăşoară în condiţiile lngră­
dirii chiaburilor şi ale creării primelor gospodării agricole
colective.
Ingrădirea chiaburimii se realizează prin apărarea interese-
lor proletariatului agricol, ale ţăranului sărac şi mijlocaş împo-
triva chiaburului, prin-tr-o politică de clasă în aşezarea impozite-
lor şi la colectări, iâr pe de altă parte prin dezvoltarea şi întă­
rirea cooperaţiei, prin întovărăşirea ţăranilor muncitori în ve-
derea lucrării în comun a pămîntului cu mijloace mecanizate.
· In agricultură, numărul S.M.T.-urilor s-a ridicat la 118, iar
suprafaţa gospodăriilor agricole de stat a sporit în 1949 cu
500.000 ha, ele primind 1.170 de tractoare în plus. Peste 10.000
de gospcidării de ţărani săraci şi mijlocaşi s-au unit în pr!mele
176 de gospodării agricole col-ective.
Crearea primelor gospodării agricole colective constituie un
eveniment istoric în dezvoltarea ţării noastre. Deşi puţine la
număr în marea gospodăriilor ţărăneşti individuale, gospodăriile
colective reprezintă în viaţa ţării noastre ceea ce este nou, se
dezvoltă şi pînă la urmă tnvinge în mod inevitabil.
Partidul pune în centrul preocupărilor sale consolidarea pri-
melor gospodării agricole colective, înmulţirea numărului lor şi
lupta împotriva duşmanului acestora. Partidul şi guvernul· dau
gospodăriilor agricole colective un sprijin multilateral : au fost

www.cimec.ro
 LUPTA DE CLASA IN ROMINIA IN ETAPA ACTUALA 305

trimişi acolo organizatori de p~rtid, ele primesc ajutor financiar

:şi îndrumări agrotehnice, ele primesc seminţe etc. S.M.T. lucrează
pămînturile lor cu tractoarele, muncitorii din marile intreprinderi
industriale iau patronajul cîte unei gospodării. Pregătirea ca-
drelor de tractorişti, de preşedinţi de gospodării agricole colec-
tive, de agronomi şi contabili din rindurile ţărănimii muncitoare
constituie o preocupare de seamă a partidului şi guvernului.
In realizarea politicii partidului la sate, noi mergem pe calea
experienţei Partidului bolşevic, călăuzindu-ne de învăţătura to-
varăşului Stalin că spre a desfăşura o mişcare de masă pentru
colectivizare e nevoie, înainte de toate, să convingi masa mem-
brilor de partid, pe ţăranii comunişti de justetea acestei politici.
ParUdului nostru, oare urmează învăţătura leninist-snali-
nistă, îi este clar că victoria deplină a socialismului la sate nu va
fi posibilă .atîta timp cît va continua să existe propr,ietatea pri-
vată asupra mijloacelor de producţie, inclusiv ll!JStllpna păm[ntu­
tui. Limitind şi eliminînd treptat chiaburimea, inter.ziclnd V!inza-
rea, cumpărarea şi arendarea pămîntului, dezvoltînd toate modu-
rile de cooperare în agricultură - cooperativele de consum, de
desfacere şi aprovizionare, de prelucrare a produselor agricole,
cooperativele meşteşugăreşti şi de industrie casnică -, grăbind
procesul de mecanizare a agriculturii în vederea trecerii la co-
loctiviZJarea în illi8Să, oare va asiguna goSipodă.riilor colective fo-
1osinţa pe veci a pămîntului, creăm condiţiile concrete pentru
naţionalizarea pămîntului în vederea transformării acestuia în
proprietate obştească.
In munca sa la ţară, partidul se sprijină pe ţărănimea să­
rad şi .acordă o deosebită atenţie problemei întăririi alăanţei cu
ţăranul mijlocaş, care - in condiţiile regimului de democraţie
populară - este figura centrală a satului.
·'Elementele chiabureşti, care îşi văd îngrădită posibilitatea
de a jefui pe oamenii muncii, trec Ia acte teroriste, la acte de sa-
botare a colectărilor şi însămînţărilor, la tncercări de compromi-
tere- a ·cooperativelor şi în special a tinerelor gospodării colective.

www.cimec.ro
306 QH. GHEORGHIU-DEJ

Cu viclenia sa caracteristică, chi.aburul împrăştie tot felul de

zvonuri mincinoase privitoare la gospodăriile colective pentru a
speria şi intimida pe ţărani. In acţiunea lor tîlhărească, chia-
burii sînt ajutaţi, mai ales în Ardeal, de elementele reacţionare
ale clerului catolic şi de diferite secte religioase, în sînul cărora
se camuflează elemente legionare, fasciste şi spioni anglo-ame-
ricani.
Chiaburul foloseşte situaţia sa economică, legăturile sale~
create ani de-a rîndul, experienţa sa şi tradiţiile înapoiate ale
satului, căutînd să-şi menţină influenţa în sat. El face chiar con-
cesii faţă de sărăcime şi mijlocaşi, cu scopul de a atrage de
partea sa pe unii mijlocaşi şi chiar săraci şi a-i îndrepta împo-
triVIa mă•sunilor economice şi pol.itice ale partidului şi guver-
nului. Ghiraburu'l ltl!Ptă din ră·sputeri .împotrivta gospodăr.iilor
colective şi împotriva izolării .sale, roon~tient ICă gospodăria
colectivă şi izolrarea sa de marsa ţărănimii înseamnă pdeireta lllli.
Lupta partidului pentru întărirea aliantei clasei muncitoare
cu ţărănimea muncitoare, pentru atragerea acesteia pe făgaşut
socialismului, prin izolarea şi înfrîngerea chiaburului, devine tot
mai încordată.
In satele noastre influenţa politică a chiaburului este în con-
tinuă scădere, iar influenţa clasei muncitoare în masa ţărăni­
mii se întăreşte mereu ; creşte combativitatea ţărănimii munci-
toare, care ia parte activă la demascarea uneltirilor chiaburilor.
împiedicîndu-i să-şi înfăptuiască planurile lor perfide.

IV
Naţionalismul burghez, şovinismul
sînt arme principale ale
duşmanului de clasă. Duşmanul îşi desfăşoară criminala sa acti-
vitate de aţîţa re. şovină mai cu seamă în regiunile unde alături
de populaţia romînească trăiesc naţionalităţi conlocuitoare. Prin
cele mai grosolane zvonuri, duşmanul încearcă să răspîndească
otrava naţionalistă în sînul elementelor înapoiate şi să slăbească

www.cimec.ro
 LUPTA DE CLASA IN ROMINIA IN ETAPA ACTUALA 307

ideologia frăţiei şi prieteniei intre popoare. Politica naţională

justă a partidului şi statului nostru, munca tpOlitică a p18rtidului
în scopul tnrădăcinării tot mai adinci a internaţionalismului in
mase repurtează succese, constituind tot atitea lovituri date duş­
manului.
Pe tărîmul ideologiei şi .culturii se ascute de asemenea Lupta
de clasă în Romînia. Ea se ffil8nLfestă îndeosebi în lupta împo-
triva cosmopolitismului, reversul naţionalismului. Tn urma mun-
cii desfăşurate de partid, oamenii muncii, intelectualii patrioţi
şi progresişti resping cu hotărîre cosmopolitismul, indiferent
dacă el se manifestă sub chipul ploconirii in faţa putredei cul-
turi a canibalilor imper.ialişti, sub cel al formalismului in artă
sau al morganismului în ştiinţă. Documentele Academiei R.P.R.
privitoare la poziţia antipatriotică a Revistei de oftalmologie, ca
şi demascarea de către presa noastră de partid a unor poziţii
duşmănoase şi a unor atitudini obiectiviste in poezie, in istorie,
în lecţii universitare, dovedesc ascuţirea luptei de clasă pe tă­
rîmul ideologiei.
Reeduoarea vechii intelectualităţi, care 18re încă în mare mă­
sură deprinderi burgheze, este de asemenea o formă a luptei de
dasă. Ea este indisolubil legată de ridicarea unor cadre noi de
intelectuali din sinul clasei muncitoare şi al ţărănimii munci-
toare.

* *
La baza politicii partidului nostru stă ideea stalinistă că "nu
trebuie să ascundem contrazicerile orînduirii capitaliste, ci tre-
buie să le scoatem la iveală şi să le limpezim, să nu stingem
lupta de clasă, ci s-o ducem pină la capăt" 1• De aici concluzia
că trebuie să ducem o politică proletară de -clasă, o politică neşo-

1 .,Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii

Sovietice", Editura pentru literatură politică, 1953, editia a III-a, pag. 154.

www.cimec.ro
aos GH. GHEORGHIU-DEJ

văitoare de construire a socialismului, bazată pe ofensiva netn-

treruptă împotriva capitalismului. .
Experienta bolşevismului ne înv«1ţă că principala condiţie
a construcţiei socialiste victorioase este consolidarea dictaturii
proletariatului.
Regimul nostru de democraţie populară dobîndeşte pe zt
ce trece o bază tot mai trainică. El tndeplineşte cu succes func-
ţiile dictaturii proletariatului, definite în mod genial de tovară­
şul Stalin. Regimul nostru paralizează, zdrobeşte orice încercare
de impotrivire a burgheziei ; el foloseşte puterea politică pentru
întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi
cu celelalte pături muncitoare neproletare, atrăgîndu-le la opera
de construire a socialismului ; tn sfîrşit, el foloseşte puterea de
stat în vederea organizării sodaH-smului şi a desfiinţării daselor
extploatatoare. Zdrobirea împotrivirii duşmanului de clasă şi izo-
larea lui de masa ţărănimii pe baza întăririi alianţei relasei mun-
citoare cu ţărănimea muncitoare, în scopul atragerii acesteia
pe făgaşul socialismului, constituie în ţara noastră conţinutul
prtncipal al luptei de clasă în condiţiile regimului de democra-
ţie populară. Pentru ca 'P«lrtidul să fie in măsură a-şi indeplini
sarcinile sale ca instrument al dictaturii proletariatului în con-
diţiile ascuţirii luptei de clasă şi a luptei pentru apărarea păcii.
plenara C.C. al P.M.R. din 23-24 ianuarie a.c. a stabilit o serie
de măsuri, menite să producă o serioasă îmbunătăţire a muncii
organizatorice şi politice a partidului, făcînd să crea3că forţa,
puritatea şi unitatea rîndurilor sale.
In acelaşi timp consolidăm statul de democraţie populară.
orgaflele locale ale puterii de stat, pentru a fi capabile să înă­
bu-şe fără cruţare cea mai mică încercare a duşmanului de a
pune piedici înaintării noastre spre socialism. Totodată luptam
pentru a întări tot mai mult disciplina conştientă de partid şi
de sht.
Pirghia principală pentru construirea socialismului în ţară
este industria socialistă, industria gra.a. Planul de stat pe 1950

www.cimec.ro
 LUPTA DE CLASA TN· ROMTNIA TN ETAPA ACTUALA 309

prevede o creştere puternică a industriei grele şi mai cu seamă

a sîmburelui ei - industria construcţiilor de maşini. Cu 853%
va creşte producţia de maşini-unelte. Ţara capătă tot mai mult
aspectul unui imens şantier. Toate acestea duc la creşterea clasei
muncitoare şi la consolidarea poziţiilor noastre împotriva duş­
manului de clasă.

V
Pe întreg frontul luptei de clasă, partidul nostru conduce po-
porul muncitor la victoria împotriva duşmanilor, împotriva for-
ţelor războiului. Pl,ini de ,grijă p.atrioUcă pentru viitorul ţării,
pentru bunăstarea, în continuă creştere, a celor ce muncesc în
oraşe şi sate, comuniştii desfăşoară o intensă muncă educati·vă,
sădind în sînul oamenilor muncii dragostea adîncă faţă de uzina
socialistă, faţă de tînărul sector socialist la sate, faţă de tot ce
e bun obştesc, bun al poporului, şi aprinzînd ura împotriva duş­
manului, care atentează la interesele poporului. Partidul nostru
educă pe oamenii muncii în spiritul criticii şi al autocriticii şi
înarmează masele cu ştiinţa bolşevică a luptei de clasă împo-
triva duşmanului. Partidul cere intensificarea la maximum a vi-
gilenţei revoluţionare împotriva uneltirilor duşmanului de clasă,
împotriva spionilor şi diversioniştilor.
Lozinca luptei pentru pace este în mîna p.artidului un factor
mobilizator în îndeplinirea tuturor sarcinilor care stau în faţa
oamenilor muncii din ţara noastră, căci întărirea statului de
democraţie populară, construirea bazelor socialismului consti-
tuie o contribuţie la cauza păcii.
In întreaga ţară, în întreprinderi, în instituţii, la sate, oa-
menii muncii au ales comitete de luptă pentru pace. Aceste co-
mitete constituie un mijloc puternic de întărire a alianţei clasei
muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi cu celelalte pături mun-
citoare neproletare. Comitetele de luptă pentru pace constituie
cea mai largă formă de mobilizare a maselor la lupta pentru

www.cimec.ro
310 GH. GHEORGHIU-DEJ

apărarea păcii, pentru socialism şi pentru adîncirea prieteniei şi

colaborării cu U.R.S.S., cu ţările de democraţie populară, pentru
frăţie dte> luptă cu toate popoarele iubitoare de libertate şi pace.
împotriva duşmanului comun - imperialiştii anglo-americani.
incendiatorii unui nou război mondial, şi agentura lor din ţară.
La baza politicii partidului nostru stă învăţătura genială a
lui Lenin şi StJalin >asupra luptei de cliasă în perioada de trocere
de la capitalism la socialism şi experienţa i!'\torică a marelui
Partid bolşevic. Experienţa dezvoltării ţării noastre spre socia-
lism demonstrează că drumul regimului de democraţie populară
este acelaşi, confirmînd o dată mai mult cît de multă dreptate
avea Lenin cînd spunea că bolşevismul este un model de tactică
pentru toţi.
"Pentru pace trainică, pentru demo-
craţie •populară /" nr. 14 (74) din
7 aprilie 1950

www.cimec.ro
 PENTRU PURITATEA RINDURILOR
PARTIDULUI •

Jn luna mai s-au încheiat lucrările de verificare a rîndurilor

partidului, •În~spute ,fn noiembrie 1948.
In viaţa partidt•lui nostru verificarea a fost un eveniment de
mare însemnătate. In urma verificării, partidul a ieşit întărit or-
ganizatoriceşte şi politiceşte. S-au întărit legăturile partidului cu
masele şi a crescut capacitatea de mobilizare a organizaţiilor
de partid.
Hotărînd verificarea dndur1lor partidului, Comitetul Central
al Par~idului Muncitoresc Romîn s-a călăuzit de învăţătura lui
Lenin şi Stalin asupra partidului de tip nou, ca şi de măreaţa
experienţă istorică a P.C. (b) al U.R.S.S., care a confirmat în
repetate rinduri justetea ideii că pall'tidul se.întăreşte curăţindu­
se de elemente oportuniste, străine şi duşmănoase. Padidul bol-
şevic a urmat cu fermitate linia indicată de Lenin - de a elibera
parti·dul de acei membri ai săi care nu sînt adevăraţi ~comunişti
şi nu sînt capabili de a aplica în mod conştient politica proleta1ră.
"Singuml partiod de guvernămînt din lume - Măta Lenin -
care se preocupă nu de sporirea numărului de membri, ci de
creşterea lor calitativă, de curăţirea II'îndurilOII' padidului de cei
«strecuraţi» în el este partidul nostru - partidul clasei munci-
toare II'evoluţionall'e" 1 •
1 Lenin şi Stalin, Despre construcţia de partid, voi. Il, Editura pentru
literatură politică, 1953, pag. 87.

www.cimec.ro
312 GH. GHEORGHIU-DEJ

Incă tn ilegalitate, în condiţiile celei mai crunte terori, pa1r-

Udtl'! nostru, deşi puţin numeros, a fost iniţiatorul şi conducătorul
luptei maselor muncitoare impotriva regimului blllrghezo-moşie­
resc, organizînd nenumărate acţiuni ale clasei muncitoare : g1re-
vele muncitorilor minieri, greva muncitorilor •CefenişN şi petro!·işti
din intreaga ţară (1933), luptele pentlfu pămtnt ale ţăranilor
muncitori etc.
In timpul războiului, Partidul Comunist Romin a fost sin-
gura focţă politică din ţară care a chemat poporul la lupta împo-
triva fasci!>mului şi a organizat această luptă.
In aceste lupte s-au călit cadrele de bază ale partidului no-
stlfu, legate prin mii de fire de clasa muncitoare.
După ce Romtnia a fost eliberată de căke Armata Sovietică
şi ţării noastre i-a fost asigurată putinţa unei libere dezvoltări
democratice, mti de muncitori conştienţi şi alţi oameni ai muncii,
dintre care mulţi au simpatizat şi inainte cu comuniştii, au in-
trat în rindu1rile partidului nosku. Aceasta a dus Ia rapida în-
tărire a padidului şi i-a permis din primele zile ale eliberării să
ridice masele 113 lupta impotrivi guvernului reacţionl3r.
Sprijinindu-se pe membrii vechi ai partidului şi .pe elementele
proletare revoluţionare intlfate •in partid după trecerea lui tn lega-
litate, partidul comunist a desfăşurat cu succes lupta penbru alia-
ţii clasei muncitoa~~e, şi in :primul rind pentru ţărănimea munci-
toare, pentru izolarea şi zdrobirea partidelor burgheze şi mic-
burgheze - liberalii, naţional-ţărăniştii, social-demooraţii de
dreapta -, pentru tnfăptuirea reformelor democratice şi pentru
definitiva alungare de Ia putere a capitaliştilor şi moşierilor.
Au orescut autoritatea şi influenţa pe care parti-dul şi le ctş­
tigase încă in ilegalitate. ParUdul a devenit forţa conducătoa1re
şi mobilizatoare a poporului muncitor.
Dar o dată cu elementele sănătoase, !fevo!uţionare, intrate în
partid, după înfrîngerea guvernelor reacţionare incepe năvala in-
spre parti·d a elementelor carieriste şi oportuniste, abrase de
ceea ce numea Lenin ispita gigantică de a intra în :partidul de

www.cimec.ro
 PENTRU PURITATEA RINDURILOR PARTIDULUI 313

guvemămînt. Iarr în năvala aceasta de elemente oportuniste, mic-

burgheze, care ameninţau să copleşească partea proletară a par-
tidului şi să introducă în r:îndurile lui influenţele micii burghezii,
s-au strecurat în partid şi elemente de-a dreptul duşmănoase,
care urmăreau scopul de a se camufla c.ft mai bine şi de a sub-
mina dinăuntru Oll"ganizaţiile de partid.
Slaba vigilenţă şi nivelul politic scăzut al membrilor de par-
tid, influenţele străine au dus la aceea că numeroase organi-
zaţii de partid au piT"imit noi memb!T"i fă1ră o verificare serioasă
şi s-IB.u arbătut de Ioa pr-incipiul tprirnirii strict indiiViduale in partid.
Un timp s-a practicat primirea în bloc în rîndurile partidului.
Partidul a crescut peste măsură de repede, atingînd spre sfîrşitul
anului 1947 numărrul de 750.000 de membri, dintre care numai
40%~1emente mundtoreşti, iar restul ţă~rani săraci, ţărani mij-
locaşi, intelectuali, mic-burghezi de la Oll"aşe.
Linia stabilită de partid în 1'Jroblemele construirii parUdului
era călcată şi defOT"lllată, iar conducerea partidului nu a ştiut să
tmbine lupta pe care o ducea pentru înfăptuirea unOII" prefaceri re-
voluţionare cu un control permanent al aplicării liniei date de ea.
Unificarea Partidului Comunist Romîn şi a partidului so-
cial-democrat, tn februarie 1948, a jucat în genere un maiT"e rol
pozitiv. Totuşi această unificare a dus totodată la înrăutăţire:il
compoziţiei parUdului. Partidul social-democrat - parrtid tipic
mic-burghez, aflat vreme îndelungată la remOII"ca parti·delor bur-
ghezo-moşiereşti - avea o compoziţie socială nesănătoasă.
Din toate aceste cauze, în partid s-au strecurat elemente cu
desăvkşire străine de clasa muncitoare, oameni necinstiţi şi des-
compuşi moraliceşte, carierişti şi, în sfîrşit, elemente direct duş­
mănoase - fascişti, naţionalişti burghezi, exploatatori, agenţi ai
aparatului de represiune burghezo-moşieresc.
Infiltrarea acestorr elemente duşmănoase a avut drept urmare
manifestări potrivnice şi duşmănoase liniei şi directivelor par-
tidului : folosirea violenţei împotriva ţăranilor mijlocaşi, spriji-
nilrea Ia sate a aşa-zişilor buni gospodarri, adică a chiaburi!OII", li-

www.cimec.ro
314 GH. GHEORGHIU-DEJ

nia de lichidare a micului meseriaş şi a micului comerciant par-

ticular, liberalism şi împăciuitorism faţă de duşmanul de clasă.
In sfîrşit, prezenţa elementelor duşmănoase în partid s-a mani-
festat în practicarea unor metode străine în activitatea organelor
de partid : ·înăbuşirea oriticii şi autocritidi, metode de 'comandă,
gîtuirea muncii colective, birocratism şi izola1re de mase etc.
Partidul nostru a reuşit să tnfrîngă aceste manifestări dău­
nătoare, potrhrnice liniei p·artidului, şi şi-a păstnat unitatea rîn-
duriloc sale în jurul Comitetului Central. Darr aceasta nu putea
micşora .seriozitatea problmnelor pe care le-a pus în faţa Comi-
tetului nostru Central situaţia organizatocică a partidului. Acea-
stă situaţie impunea lichidarea oricăror devieri de la învăţătura
leninist-stalinistă asupra partidului, curăţirea partidului de ele-
mentele duşmane şi străine, îmbunătăţirea compoziţiei sociale a
partidului, ~i în primul rlnd a cadrelw de parUd, justa regle-
mentare a creşterii sale. NeceMtatea întări1rii rîndurilor partidu-
lui prin verificare a fost determinată totodată de sarcinile mari
pe care p1rocesul de construire a socialismului le pune în faţa
pa1rtidului nostru ca forţă conducătoare a dictaturii proletare.
Primele noastre planuri de stat - planul pe 1949 şi planul
pe 1950 - au pus începutul muncii de industrializare a ţării.
Pmducţia industrială a crescut .în acest răstimp înbr-un ritm
necunoscut în vremea regimului bwrghezo-mo,şieresc. In prezent
este în curs de elaborare primul plan de cinci ani al Republicii
Populare Romîne.
In faţa noastră stă sarcina transformării socialiste a agri-
cultu1rii. Sub conducerea partidului nostru, zeci de mii de gospo-
dării ţărăneşti au păşit pe drumul unirii în mari gospodălfii co-
lective.
In domeniul vieţii de stat, în faţa noastră stă sarcina înHiririi
continue a statului de democraţie populară, sarcina pregătirii
alegerilor pentru Sfaturile populare.
In sftrşit, în domeniul culturii trebuie să lichidăm analfabe-
tismul, să dăm un nou avint -învăţămîntului public de toate gra-

www.cimec.ro
 PENTRU PURITATEA RINDURILOR PARTIDULUI 315

deie, să răsP'îndim cultul!"a şi ştiinţa în masele cele mai largi, cu

alte cuvinte să înfăptuim revoluţia culturală, pe care Lenin o
considera drept element indispensabil al operei de constll"uire a
socialismului.
Sarcinile politice şi economke ale partidului sînt indisolubil
legate ·de sarcina centll"ală a partidelm comuni.ste în vremea noa-
stră, sarcina apărării pădi şi mobilizăll"ii tuturor fortelor împo-
triva politicii de provocall"e a unui nou război mondial şi de cu-
cell"ire a dominaţiei mondiale, dusă de imperialiSIITiul american şi
englez.
In faţa unor astfel de sarcini mall"i, a căll"or realizare are loc
în condiţiile cînd lupta de clasă capătă fOI!"mele cele mai ascuţite
şi variate, este necesar mai mult ca oricînd ca partidul să fie
puternk pll"in unitatea sa interioară, omogen prin compoziţia .sa,
necruţător faţă de orice influenţe străine în rîndurile sale. Intă­
rirea continuă a parti.dului şi apropierea lui cît mai mare de mo-
delul pe care-I constituie pentru toate partidele comuniste P.C.
(b) al U.R.S.S. este ptrindpala chezăşie a succesului în lupta
pentru socialism şi pentru pace.
Acum, după 'incheierea vell"ificării, putell"n considera că sarci-
nile pe care .şi le-a pus partidul cu prilejul verificării au fost ~rea­
lizate. Partidul nostll"u a trecut cu succes acest examen ·serios.
Noi n-am şovăit să mergem pe linia înlăturării .din padid a unui
număr masiv de membri în vederea întăririi detaşamentului de
avan:gardă al proletariatului, care tll"ebuie Să fie un veritabil pa,r-
tid de tip leninist-stalinist.
In urma verificării au fost excluşi din partid circa 192.000
de oameni, peste 20% din numărul total al membtrilOI!" p& c&e îi
număra partidul înainte de verificare. Dintre ace.ştia, mai mult
de jumătate s1nt oameni excluşi din rîndurile partidului ca ex-
ploatatori, ca elemente duşmănoase şi străine de clasa munci-
toare, ca elemente necinstite sau descompuse mmaliceşte. Mino-
ritatea o fOI!"mează oamenii care s-au înscris numai în mod formal

www.cimec.ro
316 GH. GHEORGHIU-DEJ

în parti·d, n-au corespuns cerinţelor ce trebuie puse unui membru

de partid şi nu au luat parte activă Ia viaţa partidului.
In ur.ma verifi.cării, compoziţia socială a partidului s-a îm-
bunătăţit, a arescut pifocentul de muncitori. Au fost întărite or-
ganele conducătoare de pa1rUd (judeţene, de plasă etc.). Procen-
tul de muncitori în aceste organe a crescut. In aparatul de par-
Ud procentul de muncitori este acum de aproape 64%. A crescut
simţitor procentul niuncitorilOif care ocupă funcţii de conducere
în organele de stat.
Cu prilejul verificălfii, un număr de activişti de partid şi din
aparatul de stat au fost scoşi din funcţiile lor ca necorespunză­
tori, birocratizaţi, ca oameni care s-au rupt de mase etc. In locul
lor a fost promovat un număr de cîteva Ze€i de mii de elemente
tinere, .cinstite, vmificate.
Velfificarea a întărit considerabil prestigiul de care se bucură
palftidul şi politica sa în ochii maselor. Datorită participării mun-
citori!Oif fără palftid la şedinţele .de verificare, a crescut încrede-
rea lor în partid, stima lor pentru partid. Mulţi dintre nemembrii
de partid care au participat la şedinţele de velfificare şi-au ex-
p1rimat dorinţa de a fi primiţi în lfîndurile partidului. Oamenii
muncii fără partid au ajutat organele de verificare să descopere
duşmani camuflaţi în rîndurile partidului sau elemente necinstite,
nedemne de a rămîne în partid. Intr-o serie de locuri, în urma
ve'rificării a crescut afluxul ţălfanilor mundtori înspre gospodă­
riile oolective şi au foşt înfiinţate .gospodării colective noi.
Că verificarea a contribuit la întărrirea parti.dului şi deci a
întregului sistem al dictaturii proleta1riatului, aceasta o văd nu
numai prietenii, dar şi duşmanii noştlfi. Parti·dul nostru a atpre-
ciat de la început că duşmanul de clasă va eăuta să împiedice
buna desfăşuralfe a acţiunii de verificare a rrîndulfilor Partidului
Muncitoresc Rornîn. Aşa s-a şi întîmplat în realitate. Duşmanul
de clasă a încercat de repetate ori să folosească verificarea pen-
tru a compromite memblfi de pall'tid devotaţi, cinstiţi şi a ajuta
elementele .duşmane să se sustragă controlului organizaţiilor de

www.cimec.ro
 PENTRU PURITATEA RINDURILOR PARTIDULUI ~ii

partid. Pe alocuri, duşmanii, i'nnebuoniţi de ură, au trecut de-a

dreptul la acte de teroare. Astfel, în judeţul Iaşi chiaburii au ucis
mişeleşte pe un membru al unei subcomisii de verificare. In ju-
deţul Timi'Ş a fost omorît de duşmani un adivhst făll"ă partid,
membru al sindicatului salall"iaţilm agricoli, care a luat pail"te la
şedinţele de verificare. Duşmanul de clasă îşi ·dă seama că ve-
rificarea constituie o nouă lovitură dată planurilor ,sale crimi-
nale, că ea spulberă s.peranţele sale de a crea o agentură în inte-
riorul partidului.
VerHicarea a constituit o adevă1rată şcoală a vigilenţei pentru
membrii de partid, cît şi pentru oamenii muncii nemembri de
partid. Organele de padi,d, de la cele de sus pînă la cele de jos,
cît şi comuniştii din organele de stat şi ,din organele conducă­
toa1re ale Oil"ganizaţiilor de masă şi-au putut analiza activitatea
în lumina ll"ezultatelor verifkării şi descoperi lipsurile şi slăbi­
ciunile serioase de cail"e au dat dovadă în ce priveşte vigilenţa
revoluţionară. Verificarea a dus la o îmbunătăţill"e a muncii orga-
nelor de partid şi organizaţiilor de parUd şi la întăll"irea spitritului
critic şi autOCII"itic. Ea a constituit un puternic stimulent pentru
activul de partid şi pentru masa membriloil" de partid de a stu-
dia mall"xism-leniniSIITlul, de a-şi însuşi oît mai ad{nc linia parti·
dului nostru şi experienţa P.C. (b) al U.R.S.S.
Sarcina partidului este acum de a nu permite ca un spitrit de
autoliniştke să-şi facă loc în rîndurile pail"Udului. Ar fi o naivi·
tate periculoasă să credem că duşmanul de clasă - imperialiştii
anglo-americani, capitaliştii şi moşierii expropriaţi, chiaburii -
va depune armele. Dimpotrivă, nu încape îndoială că duşmanul
îşi va mări sforţările şi va folosi noi şi noi mijloace şi metode
în vederea pătrunderii în interiorul partidului.
Aşa cum a subliniat plena1ra C.C. al P.M.R. din 15---:--17 mai
a. ·C., sarcina organizaţiilor de partid este de a nu privi lupta
pentm curăţirea rîndurilor pall"tidului ca o campanie, ci ca o pre··
ocupare permanentă, de zi cu zi, a fiecărei organizaţii de palftid.

www.cimec.ro
318 GH. GHEORGHIU-DEJ

a fiecărui or·gan de partid şi a fiecărui membru de partid tn

parte.
In legătură cu incheierea lucrărilm de veri{icare, Comitetul
Central al Partidului Muncitoresc Romtn a decis reÎnceperea
primirii în partid.
In prezent, în urma verifircării, parti·dul nostru numără
720.000 de membri. Compoziţia socială a partidului, dtipă cum
am arătat mai sus, s-a îmbunătăţit. Dar în partid au mai trămas
elemente necorespunzătoare cerinţelor ce trebuie să fie puse unui
membru de pall"tid, care nu urmează linia pall"tidului în unele piTO-
bleme cenbrale ale politicii sale şi calcă statutul. De aceea sarci-
nile pe care şi le pune P.M.R. în legătură cu întărirea r•îndurilor
sale sînt : 1) wrăţi1rea continuă a parti·dului de elemente duş­
mane şi străine ; 2) întă,rir•ea r'înd111rilor sale şi reglementarea
creşterii lui în aşa fel înc1t să asigurăm o precumpănire a ele-
menteloc ipll"oletare pe seama elementelor neproletare.
Reîncepînd primirea, p~rtidul nostru se orientează înainte de
toate spre elementele cele ·mai avansate şi revoluţionall"e din sînul
clasei muncitoa1re, în primul I1l'n·d din IT·îndurile acelor muncitori
care au un stagiu mare în producţie, care luptă activ penbru de-
păşirea planului de stat şi au bune rezultate în producţie, dove-
dind astfel prin fapte că aplkă linia partidului.
ParUdul va veghea la cea mai sbrictă aplicare a statutului şi
îndeosebi a principiului primirii individuale în partid şi al răs­
pun,derii acelora care recomandă noi membri. Conform statutu-
lui, cei care vor să inbre în partid trebuie să treacă p!I"inbr-un sta-
giu de candidat. Sînt stabilite stagii diferite pentru· divell"sele
-categorii sociale : 6 luni pentru muncitorii din industrii, 1 an
penbru muncitmii din micile ,intreprinderi, ţăranii .săraci şi mem-
brii gospodăll"iilor agricole colective, 1 an şi jumătate pentru alte
-categorii. Din numărul celor primiţi, cel puţin 60% brebuie să
fie muncitori.

www.cimec.ro
 PENTRU PURITATEA RINDURILOR PARTIDULUI 3Hl

Urniînd fidel învă1ăturHe lui Lenin şi Stalin despre p1artid,

studiind în mod aprofundat istorica experienţă a Partidului bol-
şevic şi aplicînd consecvent această eXJperienţă, partidul nostru
va repurta noi şi noi succese în grandioa1sa luptă pentru asigu-
ra1rea victoriei socialismului în tara noastră .
.,Pentru pace trainică, pentru demo-
craţie populară!" nr. 25 (85) din
23 iunie 1950

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI
DE ELECTRIFICARE A ŢĂRU
Făcat la plenara
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romtn
26 octombrie 1950

Tovarăşi,

Biroul Politic al Comitetului Central al partidului nostru, în

:şedinţa sa din 14 octombrie a. c., examinînd proiectul planului
lucrărilor de electriHcare şi de folosire a apel01r şi aplfeciind ma-
rea lui însemnătate pentru mersul Snafhte al Patriei noastre pe
.calea socialismului, pentru dezvolta1rea industlfiei socialiste, me-
.canizalfea şi folosirea agrotehnicii celei mai înalte în agricultură
şi o necontenită ridicare a nivelului de trai şi cultură al poporu-
lui muncitor, a luat hotăd1rea să-I supună dezbaterilor plenarei
Comitetului Central.
Trebuie reamintit că această p1roblemă a format obiectul pre-
·ocupărilor partidului nostru încă de la Conferinţa naţională a
P-artidului Comunist Rom:n din toamna anului 1954. Deşi în acel
moment în faţa partidului şi a !I"eprezentanţilor săi în guvern stă­
teau probleme grr-ele şi de mare răspundere, care cereau o rezol-
vare imediată, ca lfefacerea industriei şi a transportUirilor, realiza-
rea reformei agrare, înfrîngerea haosului economic şi a foame·
iei provocate de secetă, lupta împotlfiva sabotajului capitaliştilor
·şi a comploturilor organizate de serviciile de Sipionaj imperialis·
ie, partidul nostru a înscris printre obiectivele sale de perspec-
tivă electrificalfea ţălfii, cer,cetarea ştiinţifică şi valocificarea bo·
găţiilor naturale ale ţării, realizarea unoc mari lucrări de ilfigaţii,
asanări şi creşterea suprafeţelor terenurilor cultivabile.

www.cimec.ro
 RAPORT ASui'RA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 32t

"Prin orearea în ţară a unei reţele de centrale hidroelectrlce

- spunea raportul politic al C.C. - se va putea purcede la .elec-
trificarea căilor .ferate şi întrebuinţarea masivă a energiei electrice
în de~voltarea tuturor industriilor noastre. De asemenea, prin ex-
tinderea reţelei de curent electric se va putea introduce lumina şi
forţa electrică pînă şi în cel mai depărtat cătun al ţării, ridi-
cîndu-se astfel nivelul de viaţă şi de cultură al plugărimii noastre.
Utiliz·înd acest nesecat izvor de energie - cărbunele alb -
vom putea face economii consideraqile în rezervele noastre de
petrol şi cătrbune" 1 • . .
Intre electrifioare, industrialiZIB.re şi mecaniZiarea agriculturii
există o strîn.să legătură. Raportul politic la Conferinţa naţională
stabilea măsurile necesatre pentru refacerea industriei distruse de
trăzboi şi folosirea integrală a capacităţii ei de plfOducţie, ca punct
de plecare pentru dezvoltarea industrială a Romîniei, accentul
fiind pus asupra dezvoltării industriei grele.
"0 industrie grea puternică -,- spunea trapairtul politic -
...constituie pivotul în jurul cătruia întreaga economie a ţării se
va dezvolta în condiţii noi" 2,
In domeniul agriculturii, raportul politic preconiza înzestra-
trea ei cu maşini, unelte, îngtrăşăminte chimice, care să-i tridice
productivitatea şi rentabilitatea.
In domeniul finanţelor se fixau sa1rcini în vedereţ~ creării ve-
niturilor necesare echilibrătrii bugetului, pentru a se optri ptro-
cesul de inflaţJi.e şi a se realiza o monedă stabilă.
In cei cinci ani care s-au scurs de la Conferinţa naţională,
toate aceste sarcini piTivind reconstrucţia ţătrii au fost nu numai
îndeplinite, dar cu mult depăşite, datorită muncii pline de avint
patriotic a IPOip.orului muncitor în ,frunte cu dasa muncitoare şi
datorită ajutorului frăţesc pe care l-am primit din patrtea Uniunii
Sovietice. Aceasta alfată cu prisosinţă că lnbre vorbele şi faptele
partidului nostru există o concor,danţă deplină şi ne dă dreptul

1 Vezi volumul de faţă, pag. 71.

2 Loc cit., pag. 63.

www.cimec.ro
322 GH. GHEORGHIU-DEJ

să afirmăm cu toată convingerea că şi mă!l"eţele sarcini ce ni le

propunem vor fi du'se la bun sfîrşit.
In elabora1rea proiectului planului de electrificare şi folosire
a apelor ·din R.P.R., .pe care îl prezint astăzi plenarei, ne-a că­
lăuzit uriaşa experienţă a Uniunii Sovietice în domeniul electri-
ficăiiH. Acest plan este rodul munoii entuzia-ste şi stăruitoare,
desfă·şurată sub îndrumall'ea permanentă a padidului de un mare
număr de oameni de ştiinţă, specialişti şi tehnicieni.
Proiectul a fost dezbătut timp de cinci zile la sesiunea lărgită
a Academiei R.P.R., la care au participat numeroşi academicieni,
profesori universitari, profesori ai institutelor de cercetări ştiin­
ţifice, ingineri şi tehnicieni din producţie, aducînd .o preţioasă
contribuţie la îmbogăţirea lui. Planul constituie astfel un însem-
nat document tehnica-economic, baza de porn:ll'e pentru realiza-
rea ma~riloc lucrări de electrificare şi folosire a a'pelor ţării noa-
stre. El va trebui să fie dezvoltat şi definitivat prin cercetări,
măsurători şi calcule ulterioare.
Tn ce constă însemnătatea electrificării?
Incă în 1850, cu 100 de ani în urmă, Ka:rt Ma,rx a arătat că
electrificail'ea va duce dezvoltarea forţelor de producţie Ia un ni-
vel atît de înalt încît capitalismul nu va mai fi în stare să le
stăpînească. .
"Regele abur, care în veacul trecut revoluţionase lumea -
spunea Marx -, şi-a trăit traiul, iar locul lui va fi luat de o
forţă incomparabil mai IT'evoluţionară: scinteia el-ectrică".
Marelui Lenin i-a reveni{ meritul istori·c de a fundamenta şi
îmbogăţi geniala previziune a lui Marx. Lenin a arătat ,însemnă­
tatea electrificăll'ii ca pîrghie a construcţiei socialismului şi co-
munismului, ela,borînd o întreagă concepţie revoluţionară asupra
progresului tehnicii şi economiei sovietice pe baza electrifi.cării.
Tn decembrie 1920, în plin război împobriva intervenţioniştiloll',
Lenin a spus :
"Comunismul este Puterea sovietică plus electrificarea in-
tregii ţări ... Numai atunci cînd ţara va fi electrificată. -cînd in-

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 323

dustria, agricultura şi transportU!rile vor fi aşezate pe baza teR-

nică a marii industrii moderne, numai atunci vom învinge defi·
nitiv .
... Dacă Rusia se va acoperi cu o lfeţea deasă de uzine elec-
trice, de instalaţii tehnice puternice, construcţia noastră econo·
mică comunistă va deveni un model pentru viitoarea Eulfopă şi
Asie socialiste"•.
Lenin şi Stalin au zdrobit rezistenta elementelor contrarevo·
luţionare de teapa lui Tmţki şi Rîkov, au combătut pe cei ce fle-
căreau şi manifestau şovăială, întărind încrederea in posibilită·
ţile de îniăptuire a electrrificării Rusiei. Lenin a îndlfumat lucră­
rile savanţilor şi tehnicienilor ruşi pentm elaborarea Planului
de stat Goelro, trecînd în mod operativ la aplicarea lui în viaţă.
Discipolul credincios şi tovarăşul de luptă cel mai apiTopiat
al lui Lenin, 1. V. Stalin, a dezvoltat tezele leniniste asupra elec·
trificării şi a condus măreaţa operă de electrificare a Uniunii
Sovietice. Sintetizînd concepţia leninistă a electrificării, tovară­
şul Stalin spune :
"Prin electlfificawea ţării, Lenin nu înţelege construirea unor
~entrale electrice izolate, ci «tlfecerea» treptată «a economiei ţării,
inclusiv agricultura, pe o bază tehnică nouă, pe baza tehni!Că a
marii producţii modeme», trecelfe cawe este legată într-un fel sau
altul, direct sau in"direct, de electrifica1Te" 2 •
Intr-adevăr, marea însemnătate economică-socială a electri·
ficării rezultă şi din faptul că atît în industlfie cît şi în agricul-
tură, folosirea energiei elecbrice antrenează pe micul producător
pe făgaşul marii producţii, pe făgaşul socialiiSmului.
Electrifkarea, în concepţia leninist-stalinistă, este unul din
principalele mijloace pentru transformarea micii producţii şi în·
globarea ei, pe baza tehnicii noi, în marea producţie modernă -
este unul din principalele mijloace pentru crearea fundamentulul
tehnic al socialismului şi comunismului.
1
\'./.Lenin, Opere, voi. 31, ed. a 4-a rusă, pag. 484, 486.
2 /. Stalin. Opere, voi. Il, ed. P.M.R. 1951, pag. 279-280.

www.cimec.ro
3.24__ -·-·. ----- -~ GH. GHEORGHIU-DEJ .

Grandioasele construcţii ale planurilor cincinale sta liniste.

ritmul nemaivăzut al dezvoltăll"ii industriei socialiste sovietice.
ca şi rapida dezvoltare şi înflorire a colhozurilor sovietice, S'înt
strîns legate de !Tealizarea măreţului plan de electrificare a Ţărjj
socialismului.
Tn zilele noastll"e, cînd oamenii sovietici z:desc cu avint co-
munismul, folosirea energiei electrice dobîndeşte o însemnătate
crescîndă atît în .pl!"ocesul de mecanizare şi automatizare a pro-
ducţiei industriale, cît şi în mecanizarea pe scară întinsă a tutu-
roc muncilor ag~ricole, în marile lucrăll"i de irigaţie şi cucerirea
a noi terenuri arabile de milioane şi milioane de hectare. Toate
acestea au oreat omului sov_ietic putinţa unei înalte stări mate-
riale Şi culturale, asigull"îndu-i o neîncetată îmbunătăţire a traiu-
lui său.
In timp ce ag~resorii americano-englezi şi sateliţii lor pun
totul în slujba fabricării celor mai sălbatice mijloace de distru-
gere, pustiesc Coceea şi pregătesc dezlănţuirea unui nou lfăzboi
mondial, Uniunea Sovietică pune totul în slujba păcii, progre-
sul-ui şi fericilfii popoarelor.
Hotărîrea Co!llSiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice cu pri-
vill"e la construirea noilor hidrocentrale gigantice şi inceperea
lucrărilor de transformare a unor pustiuri in grădini înfloritoare
a fost primită cu mare bucurie şi entuziasm de toate popoalfele
iubitoare de pace şi libertate.
· De peste 30 de ani, publicaţiile şi prospectele americane, cu-
noscute prin reclama ţipătoare ce o fac celor mai neînsemnate
realizări ale "administll"aţiei" Truman, sint silite să ITepete placa
irăsuflată despre construcţia combinatului electric de pe valea
riului Tennessee. De mulţi ani, însă, acest combinat nu mai con-
stituie obiectul unor luorări piTactice. Capitalismul distruge şi pu-
stieşte. socialismul construieşte, dă viaţă şi pustiurilor.
Paşii uriaşi făcuţi de U.R.S.S. pe tărîmul electrificării ·amin-
tesc cuvintele lui Lenin din 1921, la inaugurarea pr·imeiCentrale
hidToelectrice în tînăn republică soei a listă :

www.cimec.ro
 RAPOP.T ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 3~5

,,12.000 de kilowaţi este un început foarte modest. S-ar putea

ca un străin, cunoscător al electrificării americane, germane sau
suedeze, să-şi bată joc de aceasta. Dar - încheia Lenin - cine
rîde Ia urmă, rîde mai bine 1''

Tovalfăşi,

La Kuibiîşev şi Stalingrad, pe malu1rile bătrînei Volga, se.

vpr înălţa doi giganţi, două centrale hidroeledrice. Prin jmensul
deşert Kara-Kum vor înainta pe Principalul canal tur·kmen apele
fluviului Amu-Daria spre Krasnovodsk, pe malul Caspicei.
P1rin noua centrală de pe Nipru şi canalele din sudul Ucrainei şi
nordul Crimeei vor fi iriga te -tntinse suprafeţe de stepă. Lucrări
de asemenea proporţii n-a mai cunoscut lumea.
Intr-adevăr .numai cele două hidrocentrale noi de pe Volga
vor da anual 20 de miliarde de kilowaţi-ore de energie electrică 1
Ele vor pune în mişcare noi uzine şi fabrici, ·curentul electric
va fi transmis prin conduete la mii de kilometll"i distanţă, iar
plfintr-un ingenios sistem de irigare voc fi fertilizate 14.000.000
de hectare de pămînt, cam o dată şi jumătate suprafaţa arabilă
a ţării noastre.
Pe calea deschisă de Uniunea Sovietică păşim şi noi.
Electl!"ificarea ţării noastre se impune ca o sarcină de cea mai
mare urgenţă şi însemnătate. Lichidarea înapoierii economice
şi culturale a ţării, pe baza. trecerii la marea producţie socialistă
în industrie şi agricultură, este de neconceput fără electrificare.
Producţil8. industrială, oare în decunsul prLmului nostru plan dn-
cinal va trebui să crească de două ori faţă de 1950, este legată
nemijlocit de asigurarea din vreme a unei puternice dezvoltări a
producţiei noastre energeti-ce.
De pe acum industria noastră sufelfă gîtuiri din cauza lip~
sei de energie electrică. Fiecalfe pas înainte în dezvoltarea in-
dustriei noastre socialiste şi tn mecanizarea _agriculturii eşte
f!f'înat ~ie lipsa de en&gie electrică. Noi ne dăm seama j..lrin prq~

www.cimec.ro
:â26 OH. OHEORGHIU-DEJ
-~---------------. ---------
pria noastră experienţă cit de justă este învăţătura leninistă
potrivit căreia electrificarea trebuie să meargă cu un !>a<> înain-
tea industrializării.
Importanţa energiei electrice în producţia industrială re-
zultă din proprietăţile ei specifice : ea poate fi produsă cu aju-
torul căderilor de apă şi al combustibililor şi retransformată în
orice formă de energie - mecanică, calorică, chimică etc. --,
poate fi transportată rapid şi ieftin la distanţe mari, este ex-
trem de divizibilă, se poate măsura cu mare precizie. Electri-
ficarea este mijlocul principal în mecanizarea şi automatizarea
procesului de producţie şi în uşurarea muncii omului. Ea va fi
un factor esenţial pentru crea1rea unei puternice industrii chimice.
punît1td în Vla!oare marile resurse -de materii prime de care di,s-
pune ţara noastră.
In ag~rkultură, electrificarea dă putinţa introducerii pe
scall'ă întinsă a muncii mecanizate, ceea ce măreşte considerabil
producţia la hectalf, ridică întreaga viaţă economică şi culturală
a satelor noastre, smulgîndu-le din întunericul în care le-a ţinut
regimul burghezo-moşieresc. Ariile electrifi.cate folosite anul
acesta în campania de treieriş, chiar dacă constituie un început
modest, dovedesc importanţa introducerii electricităţii în agri-
cultură şi interesul viu pe care i-1 arată masa ţărănimii.
Punînd în valoare energia apelor noastre, vom trezi la
viaţă regiuni înapoiate, vom crea posibilităţi penLru mari lucrări
de irigaţie, pentru asanări şi lucrăll'i de fertilizare a pămîntu­
rilor degll'adate şi inundabile.
Folosirea tnacţiunii electrice pe căile ferate şi pe şosele
-- în special pe cele cu pante ma1ri şi cu trafic intens - ca şi
amenajarea căilor de transport pe apă vor da un puterni<: im·
puls dezvoltării întregii economii naţionale.
Electrificarea va contribui simţitOII' la îmbunatăţirea traiu-
lui material şi cultulfal al maselor muncitoare. Electricitatea
ne numeroase apli·oaţii în medicină, in procese biologi.ce şi ehi-

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLAl'\ULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 027

•
mice; ea ajută la lfăspîndirea culturii plfin telecomunicaţii, cine-
matogmfe şi radioficare.
Electlfificalfea ţării va avea următoarele obiective :
1. Asigur.area creşterii producţiei indlhStrii!or existente şi
alimentarea cu energie electrică a industlfiilor noi ce. se vor în-
fiinţa în cadrul planurilOif cincinale.
2_ Valorificarea raţională a resurselor energetice, folosind
combustibil inferior (Jigniţi, tulfbă, deşeuri de cărbuni şi în
general orice combustibil ce nu poate fi utilizat mai bine in alt
domeniu) ; se vor economisi com~ustibilii superiOifi lichizi şi
g.azoşi, precum şi cărbune!e brun, .pentru utilizări mai raţiooole;
ca materie iprimă pentru industlfia chimică, transporturi, în-
călzit etc.
·3. Lucrările hidroener:getiee vor constitui înc~putul folosirii
cursulfilor de apă pentru irigalfea regiunilor secetoase, crealfea
de căi navigabile, preveni1rea inundatiilor, asanări, recupe~rări
de terenuri inundabile etc.
4. Electrificarea treptată a căilor ferate, precum şi a trans-
porturi!or în comun în centrele orăşeneşti, ceea ce Vl(l aduce o
eeonomie considerabilă a transporturilor de combustibil şi a con-
surrnului de combustibil supe~rior.
5. Electrificarea principalelor munci agricole şi pătrunderea
electlficităţii la ţară, pentru ridicarea nivelului tehnic al agricul-
turii şi creşterea productivităţii în agricultură.
6. Ridicarea nivelului cultural şi a bunăstării poporului prin
folosirea energiei electrice în trebuinţele casnice, dispensare,
cămine culturale, precum şi instalarea de cinematografe şi sta-
ţiuni de lf"adioficare la sate.
7. Prin crearea noilor baze energetice şi folosirea multilate-
rală a apelor se vor dezvolta rapid regiunile pe care regimul
burghezo-moşie~resc le lăsase în inapoie~re.
Elecbrificarea va duce la întărirea alianţei clasei muncitoare
cu ţărănimea muncitoare, la .întărrilfea rolului conducător al ela-

www.cimec.ro
 328 GH. GHEORGHIU-DEJ

•
sei muncitoare. Ea asigură mersul înainte al constrr-ucţiei socia-
li-ste a ţării şi dezvoltarea ei mai departe spre comunism.
Realizarrea electrificării înseamnă dezvoltalfea acelOif ramuri
ale economiei. naţionale cal!'e ri,dică într-un timp relativ scurt
puterea economică a Patriei noastre şi capacitatea ei de apărare,
luoru de marre însemnătate în lupta pentru rpace, pentru zădă•r­
:nicirea planurilor criminale ale imperialismului american şi
englez.

SITUAŢIA ACTUALĂ A ALIMENTĂRII

. CU ENERGIE ELECTRICĂ IN R.P.R.
Situaţia actuală a alimentării cu energie electrică se poate
caracteriza în modul următor :
1. Dispunem de centrale electrice cu o putere instalată de
740.000 kw, din cail"e numai 600.000 kw sînt utilizabili, din cauza
strangulărilor şi uzării lnstalaţiil01r vechi. Centralele lucrează
fără rezerve, iar în unele regiuni sînt necesare anumite restricţii
de consum sau modificări în 01rarru! de lucru al întreprinderilorr.
2. Puterea centralelor electrice e fărrîmiţată în 603 centrale,
cu o putere medie de numai 1.230 kw. Rezultă deci o exploataire
neeconomică.
3. Puterea instalată variază de la 0,5 kw pe km 2 la 6,8 kw pe
~m • In ceea ce priveşte ra1portul cu populaţia difel!'itelor regiuni,
2

puterea instalată variază între 7 w pe locuitor şi 71 w pe locui-

tor. Cantitatea de energie di·stribuită prezintă mari variaţii de la
o regiune la alta.
Electlfifical!'ea comunelor, în special a celor rurale, este pu-
ţin extinsă: numai 28,7% din populaţia ţării locuieşte în locali-
tăţi electl!'ificate.
Aceasta constituie un necruţător act de acuzare împotriva
regimului burghezo-moşieresc. ··
4. Capitaliştii, în goană după investiţii mici şi beneficii mari,
·au dus o politi-că de jaf şi de risipă în utilizarea izvoarelor de

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 329

energie· a.Je ţării, construind in special centrale electrice pe baza

combustibililor celor mai preţioşi pentru economia naţională :
produse petrolifere, gaze naturale şi cărbuni superiori.
Astfel, repadiţia producţiei totale de energie electrică in 1950,
după sursele naturale de energie utilizate, este arătată de urmă­
torul tablou :
-gaze. naturale circa 40,3%
- produse petrolifere • 29,8%
- cărbuni superiori 6,1%
- deşeuri de cărbuni şi cărbuni inferiori • 13,7%
- alţi combustibili >> ·2,1%
- centrale hidroelectrice . • . . . . . 8,0%
Total 100 %
3
O serie de centnale cheltuiesc anual 500.000.000 m gaze na-
turale şi 250.000 de tone de produse petrolifere, atît de necesare
altor nevoi ale e·conomiei naţionale.
5. Lungimea reţelelor de inaltă tensiune pentru transportul
energiei electrice este in prezent de numai 2.514 km, ceea ce
arată starea de inapoiere in răspindirea electricităţii pe cuprin-
sul ţării.
*
• •
Faţă de situaţia actuală a alimentării cu energie electrică, a
fost elaborat un plan de lucrări de electrificare pentru 10 ani,
parte integrantă a primelor două planuri cincinale ale R.P.R.
Jn această etapă se vor d,esăv,irşi studiile pentru elaborarea
planului general de electrificare a ţării, cuprinzind valorificarea
sistematică a apelor, precum şi a combustibililor inferiori şi
politica de raţională utilizare a izvoarelor de energie ale ţării, in-
drepttndu-ne spre folosirea apelor şi a combustibililor inferiori-
Romînia este o ţară bogată in cursuri de apă şi zăcăminte de
ligniţi. Uriaşa energie a apelor noastre ctt şi a acestor cărbuni.
este puţin folosită in prezent. In faţa noastră stă sarcina mă­
reaţ~ de a pune stăptnire pe milioanele de cai-putere care se

www.cimec.ro
 3-30 GH. GHEORGHIU-DEJ

irosesc în apele noastre, pe milioanele de cai-putere care zac in

subsolul ţării noastre, şi să-i folosim pentru ridicarea industriei,
agriculturii şi transporturilor, pentru propăşirea şi înflorirea
Patriei noastre.
Lucrări de asemenea proporţii erau imposibil de conceput sub
capitalişti. Burghezia era incapabilă să realizeze o astfel de dez-
voltare a forţelor de producţie. Ea acţiona ca o frînă în calea
progresului tehnic.
Pentru regimul de democraţie populară, asigurarea progre-
su1ui tehnic în toate domeniile economiei naţionale a R.P.R. este
·o necesitate vitală. Construcţia societăţii socialiste este de ne-
.conceput fără un puternic avint al tehnicii şi ştiinţei.
Socialismul se contopeşte în mod organic cu tehnica şi
ştiinţa.
Cuceririle tehnicii şi ştiinţei sporesc forţele de producţie ale
ţării şi constituie o puternică pîrghie pentru întărirea puterii
economice a Patriei noastre, un mijloc de ridicare a stării mate-
riale şi a culturii celor ce muncesc.
Care este potenţialul energetic al ţării noastre?
Trebuie spus de la început că în privinţa potenţialului apelor
şi combustibililor inferiori datele sînt incomplete şi nedefinitive.
Pe baza cifrelor aproximative, se pot spune următoarele :
Apele ţării noastre au o putere totală amenajabilă de
5.650.000 kw, putînd produce în anii normali 27,2 miliarde
kw-ore energie. Dar electrificarea ţării nu "Se poate baza numai
pe producţia hidrocentralelor, pentru că în cadrul folosirii mul-
tilaterale a apelor, funcţionarea hidrocentralelor - în special în
anii secetoşi - va fi dictată de problema irigaţiilor şi a navi-
gaţi-ei.
fn ceea ce priveşte zăcămintele de combustibil inferior (lig-
nit, turbă, cărbuni bruni inferiori etc.) cercetările de pînă acum
au stabilit existenta unor însemnate zăcăminte de ligniţi la Doi-
ceşti-Şotînga, Filipeştii de Pădure, Căpeni, Sărmăşag şi Valea
Timişului (Banat), Cărbuneşti (Oltenia).

www.cimec.ro
 ....
R.'PORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 3Jf

fn 1950 s-au utilizat pentru producerea energiei electrice nu-

mai 150.000 de tone de lignit. Această cantitate trebuie şi poat~
să crească în 10 ani la 3.200.000 de tone anual, corespunzînd
unei producţii de energie de 2,3 miliarde de kw-ore pe an.
De asemenea pentru anul 1955 se prevede o cantitate de de--
şeuri de cărbune de circa 1.000.000 de tone, ceea ce corespunde
unei producţii anuale de energie de circa un miliard kw-ore.
In total, potenţialul energetic bazat pe combustibili inferiori
va fi peste 10 ani de 985.000 kw, cu o producţie anuală de 3,5
miliarde de kw-ore.

PRIMA ETAPĂ A PLANULUI GENER,\l

DE ELECTRIFICARE
In cacfrul planului de lucrări de 10 ani s-a ff.xa[ ca prim
obiectiv instalarea şi punerea în funcţiune de central.e electric~
noi şi dezv,âltarea unor centrale existente, însumînd 2.000.000
de kw. In acest mod, puterea totală instalată în centralele elec.-
trice din R.P.R. se va ridica în anul 1960 la 2.600.000 kw.
Din acest plan, în cursul primului cincinal se vor instala
unităţi noi, totalizînd circa 1.000.000 kw, ceea ce faţă de situaţia
actuală va reprezenta o creştere în total de 2,67 ori.
Pentru a se satisface nevoile urgente de energie din perioafl.j
1950-1952 ale noilor industrii. şi sporurile cerute de cele exis-
tente, s-au prevăzut în plan o serie de extinderi ale centralelor
existente, precum şi instalarea a cîtorva unităţi noi, consumîno
gaz metan şi în unele cazuri excepţionale chiar şi produse pe-
trolifere. Aceasta a fost necesar deoarece centralele hidroelectrk~
şi marile centrale· termoelectrice cu combustibil inferior nu pol
intra în funcţiune decît începînd cu 1953, în timp ce nevo.ile in-
dustriei cresc într-un ritm rapid. ·
Planul lucrărilor pentru etapa de 10 ani prevede construirea
.a 13 centrale termoelectrice cu o putere instalată de 1.039,000'
lw, extensiuni la 5 centrale termoelectrice făcînd să· cfească
www.cimec.ro
332 . QH. QHEORQHIU~DEJ

puterea instalată cu 59.000 kw, construirea unor cenbrale termo-

electrice pe lîngă industrii cu o putere instalată de 98.000 kw,
construirea a 24 de hidrocentrale cu o putere instalată de 764.000
kw şi centrale mid cu o putere de circa 40.000 kw.
In rezumat, vom construi şi extinde centralele termoelec-
trice cu o putere de 1.196.000 kw (59,8%) şi centrale hidroelec-
trice cu o putere de 764.000 kw (38,2%), care împreună cu micro-
centralele dau o putere nou instalată totală de 2.000.000 kw.
Situaţia energetică a ţării noastre se va prezenta în felul
următor: · ·
1950 1955 1960
Putere instalată 740.000 kw 1.700.000 kw 2.600.000 kw
Putere disponibilă 600.000 .. 1.660.000
1.370.000 "
2.500.000
din care: termică. . 550.000 1.665.000 "
" "
hidraulică 50.000
"
290.000 .. 865.000 .
adică: termică 92% 82,5% 66,6%
hidraulică 8% 17,5% 33,4%

..
Putere pe .kma
" locuitor
2,53 kwjkm•
37,5 wjloc.
7,0 kwjkm•
105 w;loc.
10,6 kwjkin•
15Q· wjloc •

Centralele noi legate între ele cu centralele existente mai

importante se vor grupa în 7 sisteme energetice, după cum ur-
mează:

1. Sistemul Muntenia
2. " Oltenia
3. " Moldova de nord
4. " Moldova de sud (inel. Dobrogea)
5. " Ardealul central
6. ,, Ardealul de nord-vest
7. " Ardealul de sud-vest
Dtipă instalarea noilor centrale şi unităţi, puterea instalată
medie pe ţară creşte de la 2,53 ~w/km , sau 37,5 w pe locuitor
2

tn 1950, la 10,6 kw/km 2, sau 150 w pe locuitor, la finele etapei de

)O ani. Aceasta înseamnă că un număr cOnsiderabil mai mare
www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TA~IJ 333

'
de cetăţehiai Patriei noastre se vor bucura de electricitate.
Prin folosirea tehnicii moderne a transporturilor de energie
şi a legăturilor dintre centrale prin linif de înaltă tensiune se
va putea transporta energia din regiunile excedentare tn cele
deficitare.
In ceea ce priveşte folosirea izvoarelor de energie, pînă la
finele etapei de 10 ani consumaţia de produse petrolifere va scă­
dea la circa 120.000 de tone, adică mai puţin de jumătate din cea
actuală, iar cea de gaz va scădea şi ea la circa 420.000.000 m ,
3

din care numai 220.000.000 m din reţele de transport de gaze,

3

iar restul din zăcăminte de joasă presiune.

Tovarăşi,

Pentru a putea aprecia posibilităţile ce rezultă din electrifi-

care, se poate lua ca indicaţie pentru diferitele ramuri şi cate-
gorii de consumatori următoarea repartiţie a energiei distribuite
la sfîrşitul etapei de 10 ani 1n comparaţie cu 1950:
1950 1960
mii. kw-ore mii. kw-ore
a) indusirie, mine 1.310 4.330
b) tracţiune electrică z 300
c) servicii comunale:
- luminatul străzilor 70 200
-tramvaie, troleibuse 80 200
-.alimentări cu apă etc. '40 120
d) consum domestic, birouri şi
magazine în oraşe 220 750
e) consumatori rural! 2o 230
f) pierderi în reţele de transp. şi
distribuţie şi consum propriu
al centralelor . . . 358 ~
2.100 7.000

Marea centrală hidroelectrică Stejar de pe Bistriţa consti-

tuie principala lucrare a planului de electrificare . Ea va avea o

www.cimec.ro
334 GH. GHEORGHIU-DEJ

putere de 210.000 kw, adică a treia parte din cît avem azi cu
totul în intreaga ţară. Din puternicile ei turbine se vor răspîndi'
430.000.000 kw-ore anual, care vor alimenta industriile existente,
cele nou construite şi cele prevăzute în planul cincinal : industrii
textile, metalurgice, electrochimice, petrolifere, cărbuni etc. Ba·
rajul de la Izvorul Muntelui şi lacul de acumulare, legat cu cen·
trala de la Stejar, vor îngădui irigarea unor suprafeţe de circa
300.000 ha din Sudul Moldovei şi Nordul· Bărăganului, amena-
jarea navigaţiei pe Siret între Galaţi şi Bacău, evitarea inunda·
ţiilor provocate de Bistriţa, recîştigarea pentru culturi a zonei
inundabile a Bistriţei şi a Siretului inferior. Centrala hidroelec·
trică de 118 Stejl8.r v,a ridioo nivelul industrial, ~B.gricol şi social al
Moldovei, rămasă în urmă, ca şi alte regiuni, din cauza politicii
regimului burghezo-moşieresc.
Centralele. termoelectrice Filipeştii de Pădure şi Doiceşti vor
consuma lignit la gura minelor, producînd energie electrică pen·
tru alimentarea Capitalei, pentru alimentarea instalaţiei de ex·
tracţie şi prelucrare a petrolului din regiunile Prahova şi Argeş
şi căii ferate Oraşul Stalin-Cîmpina, care va fi electrificată.
Centrala termoelectrică Petroşani, situată pe Valea Jiului, va
utiliza deşeuri de la spălarea cărbunilor destinaţi pentru coc·
seria de la Hunedoara şi cărbuni de calitate inferioară care astăzi
nu se folosesc.
Puterea acestei centrale va fi de 150.000 l<w. Ea va fi corn·
plet instalată la finele primului plan cincinal.
Producţia anuală de energie va fi de circa 675.000.000
kw-ore.
Jmpreună cu centrala termoelectrică de la Vălişoara şi cen·
tralele hidroelectrice de pe Rîul Mare, vor alimenta instalaţiile
carbonifere din Valea Jiului, Combinatele siderurgice "Reşiţa" şi
"Hunedoara", uzinele "Oţelul roşu", precum şt regiUnea Hanatu-
Jui şi Sud-Vestul Transilvaniei.

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 335

Centratele termoelectrice şi hidroelectrice vor inriuri dezvol-

tarea tuturor regiunilor ţării.
Planul lucrărilor de electrificare prevede construirea unor
linii de transport de energie electrică şi de legătură, in lungime
totală de 3.960 km, ca şi organizarea unor staţiuni de transfor-
mare.

ELECTRIFICAREA RURALĂ

Planul lucrărilor de electrificare acordă o atenţie deosebită

electrificării satelor noastre.
Clasele exploatatoare au tinut masele ţărănimii in cea mai·
adincă beznă. O statistică din 1941 arată că populaţia din satele-
deservite cu energie electrică reprezintă doar 6% din populaţia
Intregii ţări. Din cele peste 13.000 de sate din R.P.R. au fost
electrificate pină in prezent numai circa 450.
In cursul primJ.!lUi plan cincinal se prevede introducerea
energiei electrk.e în cJrca 2.000 de sate şi in primul !'1ind .fn
S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat şi gospodării agricole co-
lective.
Circa 50% vor fi executate prin racordări la reţelele de înaltă
tensiune existente sau care se vor executa in acest răstimp, iar
restul de circa 50% pe baza micilor centrale locale, dîndu-se pre-
ierintă centralelor care vor folosi apele.
Folosirea electricităţii în gospodăriile agricole colective va
convinge şi mai mult pe ţăranii săraci şi mijlocaşi asupra mari-
· lor avantaje ale unirii de bunăvoie a micilor gospodării indivi-
duale in mari gospodării colective - chezăşia belşugului şi a
unei vieţi fericite pentru ţărănime.
Se va acorda o atenţie deosebită amenajării rîurilor mici şi
utilizării acestora pentru microcentrale. hidroelectrice, pînă la
circa 500 kw, care vor alimenta unul sau mai multe sate, in-
dustria locală, ajutînd la rezolvarea problemei irigaţiei, piscicul-
turii. etc.

www.cimec.ro
336 GH. GHEORGHIU-DEJ

La morile de apă şi la alte instalaţii hidraulice tn funcţiune

sau părăsite vor fi tmbunătăţite stăvilarele şi jghiaburile şi se
v.or monta generatori electrici, care vor servi la electrificarea
rurală. Se vor inlocui rotile de apă, oriunde va fi necesar, prin
tur bine.
Din toate rturile mici ale ţării s-a socotit că se poate obţine
in mici centrale, cu o putere ptnă la 500 kw, o putere totală in-
stalată de circa 500.000 kw.
In localităţile unde amenajarea de mici centrale hidroelec-
tri.ce nu este posibilă, dar există resurse locale de combustibili,
se vor construi mici centrale termoelectrice cu ajutorul cazane-
lor de locomotive şi locomobile care nu-şi mai găsesc intrebuin-
tare. Drept combustibil vor fi folosite turba, lignitul, praful de
cărbune, gaze naturale din zăcăminte mici uşor exploatabile,
gaze de gazogen, precum şi deşeuri agricole sau forestiere.
Un rol uriaş tn această muncă revine Sfaturilor populare,
care prin folosirea resurselor locale şi mobilizarea maselor de
ţărani muncitori p_ot aduce o contribuţie hoHtrttoare la opera de
electrificare rurală.

FOLOSIREA APELOR

Problema apelor ocupă un loc de frunte în viaţa economică şi

socială a ţării noastre. Datorită rolului important al apei in agri-
cultură, tn determinarea climei şi in producerea energiei nece-
sare electrificării, stăpînirea şi• folosirea apelor noastre constituie
una din problemele de b'ază ale construcţiei socialiste.
El·ectrîHoarea ţării este tn mod nemijlocit legată de problema
folosirii multilaterale a apelor : asigurarea stabilităţii şi creşterii
producţiei agricole prin irigaţii, lupta împotriva secetei, preve-
nirea inundatiilor, plantarea perdelelor de protecţie, amenaja rea
de baraje şi lacUJI'i .de -acumula~re, regularizarea debitelor riuri-
lor, amenajarea şi recîştigarea terenurilor inundahile, navigaţ_i~.•

www.cimec.ro
 RAPnRT ASUPRA Pf-ANULUJ DE. j;:(..E(:;TRIFICARE A TARII 337

alirnentarea cu apă a oraşelor şi fentrelor industriale, piscicul-

tura, amenajarea torenţilor şi reimp~durirea.
Nici una din aceste probleme 'nu poate fi rezolvată in mod
separat, aşa incit numai printr~un studiu complet şi coordonat
al tuturor posibilităţilor de folosire a apelor se va putea rezolva
fiecare problemă .in p~arte.
Irigaţiile şi prevenirea inwidaţlilor. Studiind regimul ploilor
în ţara noastră, s-a constatat eă o mare parte di·n suprafaţa agri·
cală a ţării suferă din cauza secetei, ceea ce' produce pagube
mari economiei naţionale. In· anii· secetbşi producţia pe hectar
.:ste de 5 ori mai mică la grtu şi de, 7 ori mai mică la porumb
decît producţia realizată in anii agricoli buni.· Suprafaţa totală
a terenurilor agricole b1ntuite de secetă insumeaza aproximativ
2.700~000 de hectare, din care· pină tn prezent noi am irigat nu•
mai 50.000 'de hectare, ceea· ·Ce este cu totul neinsemnat.
Prin irigaţii,' prin umezirea artificială a terenurilor. se poate
asigura creşterea constantă a producţiei agricole. ,Sporul pro-
ducţiei agnioole prin ir·Îglatie es'te foorte insemnat. Tn 1950 118.
culturile irigate de. bumbac din ţara noastră s~a ob.ţinut un spor
de peste 250%'. · ·· ·
Apele din regiunile bintuite de secetă - Siretul, Ialomiţa,
Argeşul, Oltul Şi Jiul - alT pute·a iniga .aproximativ 200.000 ha,
adică mai puţin de 8% din suprafaţa necesară-~ fi irigată.
Cu ajutorul apei din lacurile de acumulare. s-ar putea asigura
irigarea unor suprafeţe de aproximativ 500.000 ha. in regiunile
acestea bîntui te de secetă. In· alte regiuni, cum e regiunea din
apropierea Dunărij. apa necesară pentru irigaţie se poate obţine
prin pompare. Aceasta ar put~~ duce Ia irigarea a tncă 400.000-
500.000 ha. ·
. Prin masurile schiţate s~ar pgteil: Iriga din suprafaţa totală
a terenurilor bintuite de secetă, de circa .2.700.000 ha, o supra-
f~aţă ~de ciroa 1.200.000 ha. Rămîne ca .studi-erea . mai ,ad,încă 18.
problemei să pucă la găsirea a ·n,oi posibilităţi de combatere a

www.cimec.ro
338 OH. OHEORGHIU-DEJ

secetei, prin: amenajarea de baraje, rezervoare, pompare, utili-

zare de ape subterane, perdele de protecţie etc.
După o socoteală sumară, producţia agricolă pe care am
obţine-o in plus prin irigarea a 1.200.000 ha va fi de aproxima-
tiv 240.000 de vagoane de cereale anual, ceea ce reprezintă o im-
portantă bogăţie naţională.
In acelaşi timp, din cauza ploilor prea mari în anumiţi ani şi
în anumite anotimpuri, rîurile produc inundaţii catastrofale, dis-
trugînd recoltele pe regiuni întinse şi producînd mari pagube
căilor de comunicaţie şi localităţilor. Populaţia din r-egiunile
ameninţate de inundaţii trăieşte intr-o permanentă nesiguranţă.
Inlăturarea acestei calamităţi este posibilă prin regularizarea
rîurilor şi stăpînirea lor, prin construirea de baraje care să dea
naştere unor lacuri de acumulare in regiunile in care condiţiile
de relief şi geologice sint prielnice. Aceste lacuri pot fi folosite-
la irigaţii! producerea de energie, navigaţie, alimentarea cu apă,
asa nări.
Potrivit date!or provizorii pe ·care le posedăm, oapacitatea de
acumulalfe a barajelor a căror construcţie este posibilă pe r•ÎUifi
se ridică la apll'oximativ 4,2 miliar.de m 3 • Baif•aje şi lacuri de acu-
mulare vor fi meate în primul rind ·pe cur.surile principale de
ape ca : barajul Izvorul Muntelui pe Bistriţa, Tunel pe Alfgeş.
Bolboci pe lalomiţa, Vid~a pe Lotlfu, Prisaca Domei pe Moldova,
şi ·altele pe Olt, D:mbov1ţJa, Buzău, Putna, Someş, Mureş etc. Şi
în r~iunile de deal şi şes pot fi :arnenajate lacuri de .acumula.re.
mai ales unde e secetă : otl111PÎia Munteniei, bazinul Jijiei ek.
Prevenirea şi combaterea eroziunilor a fost •cu totul negliJată
în trecut. Suprafeţe rep1rezentind circa 700.080 ha de terenlllfi
complet distruse şi circa 2.300.000 ha in CUirs de degrada1re sint
răspîndite pe tot întinsul ţării. Continua1rea acestui proces, pe
lîngă permanenta s·că·dere a producţiei agricole, pune in pericol şi
lucrările de pe CUifsurile de ape, ·căile publice de comunicaţie, aşe­
zările omeneşti etc. Sint deci necesare o smie de măsuri de con-
servare a solului, atit pe căile principale ale apelor, cît şi pe

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPR4. PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 339

.aJiuenţii lor, ca şi măsuri de punere în valoare a terenurilor carre

'au suferit stricăduni sau sînt în curs de degradare.
Asanarea bălţilor şi a regiunilor insalubre p~in primenirea
:apei cu ajutorul rezervelor din lacurile de acumulare, ca şi prin
drenări, prezintă o mare însemnătate. Aceste lucrărJ aduc .fo-
:Joa,se economice pentru agricultură şi piscicultură, eliminînd fo-
,carele de paludism care ameninţă sănătatea locuitorilorr din jurul
bălţilor şi mlaştinilorr.
Căile navigabile interioare rpot lua o mare dezvoltare .în ţrara
noastră prin stăpînirrea apelorr şi prin amenajarea principalelor
rîuri. Navigaţia pe aceste rîuri arre o mare importanţă pentru
economia naţională, ductnd la ieftinirea transporturrilor şi chiar
da crearrea de noi aşezări omeneşti şi înt1reprinderi industri·ale.
Piscicultura va putea fi puternic dezvoltată prin crearea de
noi lacuri, prin regularizarea debitelor rîurilor şi asanarea băi­
ti loc şi lacurrilor existente.
După o evaluare sumară, s-ar putea amenaja o suprafaţă de
drca 400.000 ha de bălţi şi eleştee, care ar duce la o producţie
constantă şi de calitate de aproximativ 35.000.000 kg de peşte
pe an.

AMENAJAREA DUNĂRII
Valorificarea Dunării constituie o prroblema de ma1re însemnă­
iate pentru poporul nostru şi pentru popoarele celorlalte tări
riverane.
Dunălrea colectează toate apele ţă1rii noastre, constituind co-
loana vertebrală a si,stemului nostru de navigaţie; ea rreprezintă
una din ·cele mai importante bogăţii ale ţării, care •pînă în pre-
zent nu a fost valorificată decît insuficient pentru navigaţie şi
:pescuit.
Pentru punerea în valoarre a Dunării este necesarră elaborarea
unui plan de amenajare integrală a fluviului, pe bază de docu-
mentări şi studii amănunţite.

www.cimec.ro
340 GH. GHEORGHIU~OEJ

Navigaţia. Dunărea prezintă o im:port.anţă economiiCă internă

şi internaţională deosebită pentru navigaţie. Jn situaţia actuală
navigaţia pe· Dunălf'e întîmpină o serie de dificultăţi din cauza
adîncimii insuficiente, în toate anotimpurile, pentru vapoare de
mare tonaj.
Jmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie la Porţile de Fier şi
pe !f'estul currsului, în timpul apelor scăzute, se va putea realiza
simultan cu a menaj ările hidroelectrice şi cu lucrările de amena-
jări care vor trebui făcute pentru recuperarea terenurilor · inun-
da bile. ·
Prin indiguiri judicios combinate, pentru a nu micşora posi-
bilitatea de descărcare la· viituiTi rrialf'i ale apelor Dunării, după
evaluările cele· mai lf'ecente se pot pune in valoare în regiunile
inundabile (fără-Deltă) circa 540.000 ha, constînd din domenii
pisd€ole, păduri şi importante terenuri a.g.ricole.
Avînd în vedere calitatea excepţională a • terenuriloc recu-
peoote, posibilităţi!e uşoare şi .abundente ·de irigaţie cu apă din
Dunăre, clima mai eal-dă şi disponibilităţile viitoare de energie.
t.erenurile agricole recuperate vor putea .fi cultivate cu plante
industriale, bumbac, orez, culturi intensive de cereale, g1rădinărie.
plante subtropicale, pomi fructiferi şi plantaţii f01restiere.
Pe lîngă iriga rea terenuri!Oif' . din luncă, se •pot iriga cu apă
din Dunăre, p1rin pompare, suprafeţe întinse de terenuri, după
cum s-a menţionat mai sus.

AMENAJAREA BĂLŢILOR DIN LUNCA DUNĂRII

$1 PISCICULTURA .

Bălţile din lunea Dunăi-i.i nu au în pre~nt asigurată pri-

menirea apei ·în toate anotirrl.ptirile;
In cadrul amenajării Juncii Dunării se prevede rezervarea
unei suprafeţe întinse perttiru bălţile am'eli'orate, păst•rîndu~se băl­
ţile existente şi creîn·du-se -bazine speciale pel1tru creştetrea peşti­
lor. Bălţile vor trebui a'Sianate, l(lsigur.îndu-li~5e o ali.mettta·re' mai

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI O~ El-ECTRIFICARE A TARII 341

activă cu apă proaspătă, in, unele cazuri chiar prin pompare, tn

vederea sporirii producţiei de peşte.
Printr-o pisdcultl.lifă sistematică se va putea ridica produc-
tia de peşte, de la valoarea scăzută de azi, ptnă Ia peste 100 kg
pe hecta1r.
Prin sooarea mlaştinilor şi asi~ur,area cinculaţiei -apei în toate
bălţile, se ~reduc focarele de paludism şi se an~eliorează condi-
ţiile sanita~re iri localităţile din regiunea văii Dunării.
Valorificarea prin pescărie şi agricultură a Deltei Dunării.
Delta Dunării şi problemele economice legate de această regiune
merită o ~B.tenţie deosebită. Din supmfaţa totală de· 430.000 ha,
108.000 ha Slint bălţi, luminişuri de apă şi gîrlă, care nu .pot fi
valorificate decit prin pescuit; 267.000 ha sînt ocupate de stuf
fixat şi plaur plutitor, plante care reprezintă materie primă im-
portantă pentru industrie.
Orca 55.000 ha din suprafaţa Deltei reprezintă grinduri de
culturi, păşuni, păduri şi aşeză~ri omeneşti.
A<;:eastă din urmă suprafaţă se pretează la culturi intensive
irigate. O dezvoltare deosebită pot căpăta livezile de pomi fruc·
tiferi şi industriile alimentare legate de această p~roducţie. Live-
zile de pomi irrigate, mai ales speciile puţin rezistente Ia secetă,
pot asigura o pmducţie importantă şi valoroasă.
Delta poate deveni, prin irigarea grădiniloc de zarzavat, un
izvor bogat de producţie tn masă a legumelor şi al dezvoltăiTii
unei industrii alimentare locale.
Date fiind condiţiile naturale favorabile, se va putea dezvol-
ta eul tura plantelor subtropicale (ceai, lămti etc.).
Amenajări hidroelectrice. Dunărea reprezintă pentru ţara
noast1ră, ctt şi pentiTu ţările vecine, o sursă importantă de energie
hidroelectrică, care se poate valorifica tn condiţii economice. Re-
giunea cea mai importantă din punct de vedere energetic este
.aceea •a Porţilor de Fier, unde se pot. 1B.me111aja centr,ale mari cu
putere instalată totală de ciiTca 1-.280.000 kw şi cu o capacitate de
producţie de 8,8 miliarde kw-ore într-un an hidrografic mediu.

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU.DEJ

Aceste centrale vor constitui sursele de bază ale sistemelor

noastre energetice şi, datorită prreţului de cost redus şi disponi-
bilităţilor mari de energie, vor permite crearea de industrii elec-
trochimice, electrometallllrgite, de îngrrăşăminte chimice, irigaţii
prin IPOIDp~re etc.
O dată cu ameoojarea acestor centrale se vor rezolva şi di•fi-
cultăţile actuale ale navigaţiei prin Porţile de Fier.
Cu!l'sul inf·erior al Dunării de la Porţile de Fier şi pînă la
Mare ri-a fost studiat pînă în prezent din punct de vedere ener-
.getk; ~·ceste studii vor trebui să fie întreprinse în ·anii viitori.

•
Folosirea apelor constituie un tărîm vast pentru cercetălri
ştiinţifice şi pentrru lucrări de cea mai mare importanţă pentru
economia naţională, pentru propăşill'ea şi înflmill'ea Patriei noas-
tre. Toate aceste probleme care au fost schiţate aci vor trebui să
devină o preocupare serioasă a organelor de stat, a oamenilor
de ştiinţă, a specialiştilor şi tehnicienilor, ca şi a întregii popu-
laţii muncitoare din ţara noastră, în scopul de a se elabora un
plan general pentru folosi1rea apelor şi a se trece la punerea lui
rn practică.
Călăuzindu-se de grandioasele planuri staliniste de împădu­
riri şi plantare a pei'Idelelor de protecţie, de irrigare a unor teritorii
întirise, ca ·şi de eroica luptă a oamenilor sovietici pentru stă­
pînirea ooturii, poporul muncitor din t~na noaiStră :are în faţa S-'l
măreaţa sarcină de a stăpîni şi' folosi apele care sLrăbat teritoriul
Patriei noastre, pentru a birrui .seceta, inundaţiile şi a combate
eroziunile. Apele noastre pot şi t!l'ebuie să fie silite să pună în
mişcare puternice turbine ca~re trimit curent electric la sute de
kilometlfi distanţă, să fertilizeze pămîntul şi să dea naştere Ia noi
suprafeţe a'l'abile, să dea viaţă terenurilor vlăguite şi degradate~

www.cimec.ro
 RAPOPT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 343

Oamenii sovietici ne învaţă că forţele naturii pot fi stăpînite

şi puse în slujba cauzei comunismului şi a păcii. Să ne insuşirn
oceastă preţioasă învăţătură a marelui popor sovietic.

INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ
~lectrificarea necesită crearea unor baze proprii industriale
pentru producerea maşinilor electrice şi a oaparaturi.i respective.
Parte din utilajul şi maşinile necesare realizării programului
de lucrări pentru e!ectrinc:area ţării, scltiţJat mai sus, va fi procu-
rat PII'in import.
Marea Ţară a socialismului ne dă şi pe acest tărîm un spri-
jin considerabil, care constă atît în ajutor tehnic, cît şi în utilajul
necesalf construirii unOIJ' fabrici de tUJr'bogeneratoare, de maşini
şi aparatură electrică grea etc.
Cea mai însemnată parte din necesităţile de utilaj şi maşini
Ya trebui însă produsă în ţară. In acest scop, industria noastră
electlfotehnică va lua o mare dezvoltare, fiind aşezată pe baze
lalfgi. Măsurile prevăzute în acest scop în planul de electrificare
sînt următoarele :
l. Infiintarea la Reşiţa, în cadrul întreprinderii "Sovromme-
tal", a unei fabrici de echipament energetic care să producă tur-
bine de abulfi, turbine hidraulice, gerieratori electrici. Fabrica·
ţia va începe în 1951, pe baza documentaţiei ce va f,i primită din
U.R.S.S.
2. Dezvoltaii'ea uzinelor "Vulcan" din Bucureşti, pentru a
putea produce cazane de abt11ri necesare noilor uzine termoelec-
tric·e.
De asemenea se va organiza, în cadrul industriei constlfuc-
ţiilor de maşini, fabricarea echipamentului mecanic (vane, stă­
vilalfe, conducte forţate etc.) necesar uzinelor hidroelectrice.
3. Infiintarea la Craiova a fabricii "Electroputere", care va
produce transformatorii necesari staţiunilor de distribuţie, apa-
rataj de înaltă tensiune pentru staţiuni şi centmle, maşini e!ec-

www.cimec.ro
344 ' ·... ,. . CiH. GHEOROHIU-DEJ
----~~--~-------- -------------------------
trice, rotative .pentru consumul energiei electrice cu puteri de la
50.,._2.000 kw. Fabrica ,,Electroputere" este în curs de instalare
şi va intna parţial în funcţiune încă în 1951.
4. Dezvoltarea fabricilor existente de motoa1re electrice pen-
tru a satisface toate necesităţile -- şi ai;Jume :
-- "Eiectroprecizil3" (S13tu Lung},- 1'entru motoare 13:sin-
crone şi rhi,tromotoare ..
~ "Electromotorul" . (Timişoalfa) , pentru motoare asin-
c'l'one.
-- "Dinamo" (Bucureşti), . pentru motoare asincrone mari
şi speciale, maşini de curent continuu, g·eneratori pentru electri-
ficălfi mrale ek.
5. Infiintarea la Bucureşti a unei fabrici de aparataj de
joasă tensiune, oare va începe să luc~ez·e în 1951 şi se va dez-
volta în cursul pl13nului cincinal.
6. Dezvoltarea actualei fabrici "Vestitorul", pentru a fabrica
instrumente de măsulfă, relee şi telefoane automate.
7. Infiintarea unei fabrici de cabluri şi conducte electrice
izolate şi neizolate. Pînă la intlfarea ei în funcţiune, actualele
fabrici "Eiectrocablu" şi "Industria sîrmei" vor face faţă par-
ţial nevoilor.
8. lnfiinţaroo unei fabrici de r'<ldio şi electronică, prin dez-
voltaroo actu13lei fl3brici "Radio popular".
9. Infiintarea unei fabrici moderne de materiale electroizo-
lante, necesaf!'e fabricării maşiniloc, aparatajului şi produselor
electrotehnice. Proiectul fabrkii se execută în Uniunea Sovietică,
care ne pune la dispoziţie şi toate procedeele de fabricaţie nece-
sare.
1O. Infiintarea unei fabrici pentru materiale electroceramice
izolatoaf!'e. Şi această fabrică se va proiecta în Uniunea Sovietică
şi se va instala în pll'imul plan cincinal.
Il. Crearea unui Institut de cercetări şi încercări elecbroteh"
nice, dotat cu un laborator pentru executarea încercăiJ'ilor de tip

www.cimec.ro
 RAPORT ASUP)ţA PlANULtg_ DE__ ~_!.~CTRIFICA~E A TARII '345

a P'roduselor electrotehnice, · măsurători de precizie şi cereetălfi

tehnice în vederea dezvoltării construcţiilor noi.
După instalalfea şi punerea în funcţiune a tutUITOr acestor fa-
brici, industria noastră electrotehnică va fi în măsulfă să producă
'cea mai rriare p'arte din utilajuf eiecnrk necesar eledrificălfii, pre-
cum şi p;roduse de larg consum din domeniul· elee1liotehr1ic.
Planul stabileşte cantităţile de materiale principale de con-
strucţie necesare pentru ITealizarea prog1ramului de lucrări expus
mai sus şi cantităţile totale de combustibil necesare programu-
lui de lU ani.
Pentru lfealizarea acestui program s-au înfiinţat şi organizat
întreprinderi· de proiectare, construcţii şi montaj, S<peci.alizate în
domeniile res;pective. Ele se dotează în piTezent cu utilajul ile-
cesalf.
Toate centralele prevăzute în planul de electrificalfe s1înt în
curs de proiectare. Uzinele Moroieni, Sadu, Doiceşti şi Ovidiu II
sînt în culfs de executare, lucrălfile pentru piTimele tiTei fiirod avan-
sate. Pentru alte centrale, printre care şi centrala Stejar pe Bis-
triţa, se lucrează la amenajarea şantierelor.
Utilajul electromecanic pentru centralele prevăzute a fi puse
în fuocţiune în cunsul primului plan cincinal este în cea mai mare
parte executat. Parte din acest utilaj este în curs de sosiii'e în
ţară; montajul lui va începe în 1951.
Elecbrificalfea ţării va cere un mare număr de muncitori cali-
ficaţi, tehni·cieni şi ingineri. Unele cadre au şi fost p1regătite în
acest scop, altele sînt în curs de pregătire şi specializare. S-au
luat măslllri pentru o masivă sporilfe a cadrelor de specialişti de
la 26.375, cîte sînt în prezent, la· circa 69.000 plnă la sfîrşitul
anului 1955. In afară de şcolile tehnice, au fost create în acest
scop şi se vor mai înfiinţ;a şcoli noi, oap:abile a pmrnov~ ),a timp
numărul de muncitori calificaţi, tehnicieni şi ingineri prevăzut
în plan. Va fi construit Institutul energetic de învăţămînt supe-
lfior din· Bucureşti. Au fost trimişi pentru specializare tn fabi-i-
cile de maşini, apar:ataj şi materiJale electrotehnice ·din U.R.S.S.

www.cimec.ro
J46 GH. GHEORGHIU-DEJ

un numărde 200 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care, însu-

şindu-şi cea mai avansată tehnică de fabricaţie, vor constitui
cadre bine pregătite ale tinerei noastre industrii electrotehnice.
P~rin aceasta primim încă un ajutor de nepreţuit din partea
U.R.S.S. in opera de industrializare a ţării şi de ridicare de noi
cadre de specialişti.

RENTABILITATEA PLANULUI DE ELECTRIFICARE

Marile centrale h~dro .şi termoel-ectrice vor necesita o chel-

tuÎială totală de investiţii de 140 de miliaflde de lei, la .care se
adaugă suma de lei 35 de miliarde, reprezentînd costul liniilor
de transport şi staţiilor de kansformare de înaltă tensiune.
Socotind preţul de vînzare a energiei hidlfoelectrice la 2,50
lei ipe kw-oră şi a ene:-giei termoelectrke !1a 3,50 lei pe kw-oră
faţă de preţul mediu actual de 5,80 lei pe kw-oră, aceste cheltuieli
de investiţii se vor amortiza numai din vinzarea energiei ptro-
duse în 18 ani şi jumătate de la punelfea în funcţiune a instala·
ţiilor.
Cu toate că preţul energiei electrice se va reduce faţă de
cel adual aproape la jumătate, prin termenul scUirt de amortizare
a cheltuielilor de investiţii se dovedeşte cu pii"isosinţă şi lfentabili-
tatea economică a planului de electrificare.
Aceste cifrre nu dau însă decît o imagine incompletă a uria-
şelor bogăţii şi a avantajelor care vor rezulta pentru economia
ţării din realizarea planului de electrificare prin irigaţii, recupe·
rarea de telfenuri inundabile, piscicultură etc.

Tovarăşi,

Din cele expuse aţi putut lua cunoştinţă de prrincipalele pro-

bleme a!e pl13nului de electrifi.oa.re şi folosire 13 ~rpe~or ţării
noastre.

www.cimec.ro
 RA~Ol<l ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII J4T

Este un plan pe un termen îndelungat, un plan de perspec-

tivă- El exprimă în cel mai înalt gtrad voinţa şi hotălfffrea partidu-
lui nostru de a asigulfa ţării un necontenit progres şi popOifu-
lni .muncitor o viaţă tot mai bună şi mai însorită_
Planul de electrificare şi de fo·losire a apelor ţălfii noastre
poate fi conside~rat parte integrantă din progu-amul partidului
nostru. El va trebui .să devină cauza fiecărui comunist, deoalfece
comuniştii sînt constlfuctorii vieţii noi, stegarii ideilor celor mai
înaintate.
Aplicalfea în viaţă a acestui plan de electrificare şi fo•losire
a apelOif va duce Republica noastră Populară la o mare înflorire.
De aceea el este cauza clasei muncitoare, cauza oamenilor de
ştiinţă şi a intelectualilor iubitori de progres, cauza iiecărui om
cu dragoste de Patrie.
Electrificarea ţării este o idee de o u·riHşă forţă mobiliza-
toare.
Pentru muncitorimea din fabrici şi uzine, electrificalfea în·
seamnă ridicarea nivelului tehnic, introducerea pe o scară cit
mai întinsă a mecanizării şi a automatizării, lichidarea treptată il
muncii blfUte manuale, grăbirea şi uşurarea lfealizălfii pd"imuiU!
nostru cincinal şi a cincinalelor următoare.
Ţărănimea muncitoare, căreia electrificarea îi aduce lumin"
in cămine şi îi asigură introducerea pe soară întilliSă a munc~i
mecanizate în agricultură, creştere<~ considerabilă a producţiei
la hectalf, va socoti elecbrifi:c81rea ca o cauză propirie şi va luptil
şi munci din toată inima pentru izbînda ei.
Electrificarea este cauza oamenilor de ştiinţă, a tehnicieni-
lor şi inginerilor, pentlfU care se deschid perspective nebănuite de
desfăşulfa;re a pri-ceperii şi capacităţii lor tehnice, puse în sluJbA
popolfUlui muncitor.
Şi în timpul capitalismului, oameni de ştiinţă cu dragoste
de Patrie, care visau binele poporului, s-au gîndit la problem<~
electrificării, au elaborat chialf unele planuri modeste, dai" în-
d!făznete, pentru folosirea apelor. Ei au fost însă curînd decep-

www.cimec.ro
348 GH. GlfEORGHIU-DEJ

ţionaţi de regimul burghezo-moşieresc, duşman al progresului şi

plin de dispreţ faţă de capacităţile creatoare ale oamenilor noştri
de ştiinţă ..
Cu totul alte putinţe de activitate cJJeatoare au azi oamenii
de ştiinţă, specia:Iiştii şi tehnicienii, ctn.d puterea politică se află
în mîinile clasei muncitoalfe, constructaare a: socialismului.
Munca sîrguincioasă şi plină de entuziasm a specialiştilor care
au :contribuit' la elaboralfea acestui ·plan, ca şi discuţiile largi şi
pline de conţinut calfe au avut loc în sesiunea lărgită extraOIJ"-
dinară a Academiei R.P .R., constituie dovada vie a: marelui inte-
res şi IClv.înt pe care 1-a stîrnit în mijlocul savariţilor, inginerilor
şi tehnicieniloc noşilfi ideea electlfificării ţării şi a folosirii apelor.
Pe drept cuvfnt spunea la sesiunea Academiei acad. Traian
Săvulescu că de-abia acum, în condiţiile regimului de democraţie
populară, ştiinţa priveşte cu încredere în viitoc, iar oamenii de
ştiinţă văd· posibilităţile 111emărginite ce li se oferă pentru desco~
pei-irea şi punerea în va1oa1re a bog.ăţiilor naturale· ale ţării, pen-
tru îmbunătăţirea continuă a sănătăţii şi lfidicării nivelului cul-
tural al poporului, pentru înflorirea Patriei, pentru întărirea
lupt·ei pentru p1ace şi libertate.
Intr-adevăr, ce orizont larg, ce cîmp vast de cercetări des-
chide în faţa oamenilor de ştiinţă şi a tehnicienilor electrificarea
şi folosi1rea apeloc Pailfiei noastre 1
Un ecou deosebit de puternic vor avea lucrările iniţiate de
partidul nostru în sînul tineretului. Tinerii muncitori şi ţărani,
tinerii. studioşi, tinerii ingineri şi tehnicieni sînt chemaţi să-şi
pună entuziasmul lm creato1r, îndrăzneala lor de gîndire şi de
acţiune, înflă!Căratul lor patriotism, itJteresul pentru tot ce e nou
şi înaintat, în slujba birukii forţeloc poilfivnice ale naturii, în
slujba triumfului planului de electrificare şi de folosire a apelor.
ln Uniunea Sovietică, ziditoare a comunismului, oamenii
sovietici, conduşi de marele Partid bolşevic şi de g.enialul Stalin,
îşi consacră toate ·sfoaoţările muncii pa.şnice creatoare, supun cu

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 349

indrăzheală nemaipomenită forţele naturii, silindu-le să lucreze

spre binele omului.
Acesta este ·drumul pe rare păşim şi noi.
Punerea în aplicarre a planului de electrificare şi folosil!'ea
apelor din tara noastră va face să crească puterea economică
a Patriei noastre, slujind astfel cauza socialismului şi a păcii.

Tovarăşi,

PII'in presă, II'adio, cinematogtraf, aşezăminte culturale, pro-

pagandişti, agitatori etc., prin toate verigile aparatului nostru
de propagandă şi agitaţie, să facem ca fiecare om al muncii să
cunoască ideile şi măsurile practice ale planului. Realiial!"ea
acestui plan este de neconceput făll'ă ·mobilizarea o•Pganizaţiilor
sindicale, de tineret, de femei, a oamenilor muntii de la oraşe şi
sate, a savanţilor, inginerilor şi tehnicienilor. · ·
In industrilll energetică şi electrotehnică, în metilllurgie, în
industril3 minieră, tn constru,cţîi, tra111Siporturi, agricultură, silvf-
cultură şi industll'ia lemnului, .tn învăţămîntul public, în insti-
tuţH!e ştiinţifice, tn institutele· de studii, cercetări şi proiectări,
va trebui desfăşurată o intensă activitate t"ehnică-organizatorică
pentru punerrea în aplicare a planului de electll'ificare şi pentru
completarea cercetărilor impuse de această. mare acţiune. In
currsul primului plan cincinal vor trebui întocmite planull'ile şi
proiectele lucrăril01r de amenajare a apelor, pe bazine hidrogra-
fice şi pe întreaga ţară. In acest scop se vor iniţia studii privi-
toare la toate problemele tn legătură cu apele, probleme ce in-
teresează economia generală a ţării şi gospodăltirea apelor din
diferite oozine 'hi·drograrrice. ' '
Vor trebui întocmite proiectele lucrărilor: a) de ill'igaţii, re-
cuperări de terenuri inundabile, asanări, piscicultură : b) de ame-
najare a căilor interioare de navigaţie ; c) de retmpădurire, po-
tolire a torenţilor, crearea de perdele de protecţie, prevenirea şi
combaterea erroziunilor. ··' · . · :

www.cimec.ro
 GH. GHEO~GHIU-OEJ

In ,învăţămîntul public se VICl d~ o atenţie deosebită studiului

-;;tiinţelor legate de realizarea planului de electrificare : electri-
cităţii, fizidi, matemaiicii, goologiei, hi·di:"ogr,afiei etc. Vor trebui
luate măsuri penbru a asigura învăţămîntului tehnic de toate
gradele cadre didactice calificate, manuale tehnice de speciali-
tate, labor~toarele, .ateliere-le şi materialul dbdactic necesar.
Sf·aturile populare ~regionale, raionale, ocâşeneşti şi comu-
nale, care vor fi alese în ziua de 3 decembrie 1950, vor trebui să
dea un sprijin activ planului de electrificare a ţă.rii, aplicînd mă­
surile p~revăzute în plan, pe baza dezvoltării la maximum a ini-
tiativei maselor şi a folosirii la maximum a izvoarelor şi posihi-
lităţiloc locale.
Organizaţiile de p13rtid trebuie să org~nizeze studierea pla-
nului de electrificall"e astfel încît fiecare membru de partid să-l
însuşească temeinic. Comuniştii au sarcina să mobilizeze ma-
sele cele mai largi şi iniţiativa lor creatoare în munca de înfăp­
tuire a electlfificării ţării_
Comitetele de partid au ootoril8 să desfăşoare o muncă sis-
tematică politică şi organizatorică de mobilizare a muncitorilor
şi tehnicienilor de pe şantiere, din fabricile de utilaj şi echipa-
ment energetic şi să·dea o atenţie deosebită creşterii de noi cadre
nec·esare îndeplini1rii sall"cinilor cuprinse în planul de electrificare.
Planul de electrificare a ţării şi de folosi~re a apelor exp;rimă
marea voinţă de pace a poporului nostru. Dornic să-şi consbru-
iască o viaţă nouă, pe temelii noi, popo1rul nostru alfe nevoie de
pace. Măreţele Jumări pe care el le întreprinde demonstrează în-
crederea sa fierbinte în victoria forţelor păcii asupra forţelor răz­
boiului. Oamenii muncii din ţara noastră socot că forţele păcii
sînt şi VOIJ" fi atît de puternice, încît, chiar dacă irnperialiştii
<~mericani ar încerca să-şi pună în aplicare planurile lor crimi-
nale, aceste forţe vor fi în stare să paralizeze din faşă mişcările
lor şi să-i ,împiedke a pricinui omenirii distrugeri catastrofale.
Electrificarea şi folosirea apelor Patriei noastre este o sarcina
.de căpetenie a partidului nostru.

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PLANULUI DE ELECTRIFICARE A TARII 351

Comitetul Central al partidului nostru îşi exprimă convin-

gerea că milioanele de oameni ai muncii vor răspunde cu înflă­
cărare patriotică la chemarea partidului pentru înfăptukea elec-
trHicării, construirii socialismului în ţara noastră, pentru cauza
a părrării păcii.
.. Scinteia" nr. 1.875
din 28 octombrie 1950

www.cimec.ro
 FORTELE PĂCD ŞI SOCIALISMULill
·,
VOR ÎNVINGE!

La 7 Noiembrie se împlinesc 33 de ani de la evenimentul cel

mai măreţ din istoria omenirii : Marea Revoluţie Socialistă din
Octombrie. fnfăptuită victorios de proletariatul rus sub condu-
cerea Partidului bolşevic al lui Lenin şi Stalin, Revoluţia din
Octombrie a fost în acelaşi timp o mare victorie a proletariatului
internaţional. Rupînd frontul imperiaUsmului, ea a instaur:at pri-
ma putere din lume a mlllncitorilor şi ţăranilor, a exercitat o
puternică influenţă revoluţionară asupra tntregii vieţi sociale
din toate ţărHe, a inaugurat o nouă eră în istori'a omenirii.
z,ad,arnice au fost sforţările bur;gheziei imperi~aliJSte de a su-
gruma Revoluţia din Octombrie şi de a stăvili consecinţele ei
incalculabile. Cu cît trec anii, cu atît mai epocală apare tnsem-
nătatea ei, cu atît mai mare este numărul popoarelor care o iau
drept călăuză în lupta lor de eliberare de sub jugul asupririi şi
exploatării.
Marele Stat sovietic, creat de Lenin şi Stalin, a mers din
victorie în victorie, devenind cea mai mare forţă economică şi
politică din lume. Epocalele succese dobindite de U.R.S.S. în
realizarea cincinalului postbelic, care au dus la o nouă creştere
şi întărire a economiei sovietice, giganticele planuri staliniste de
tmpăduriri şi irigare a deşer·turilor, uriaşele hidrocentrale şi ca-
nale pe care le înfăptuiesc oamenii sovietici - toate acestea

www.cimec.ro
 FORŢELE PACII ŞI SOCIALISMULUI VOR INVINGE! 353

sînt o mărturie categorică a superiorităţii orinduirii socialiste

asupna onînduirii ca,pit,aHste şi a me!isului ei invindbil 51pre co-
munism.
Oamenii sovietici îşi ,oons,a,cră toate sforţările lor muncii p:aş­
nice creatoare. Cu 24% a crescut producţia globală a industriei
sovietice în trimestrul III al anuJui 1950 faţă de aceeaşi perioadă
a anului trecut, cu 2.4qO.OOO a crescut numărul muncitorilor şi
funcţionarilor ocupaţi în economia naţională. A sporit conside-
rabil producţia bunurilor de larg consum şi a articolelor tehnice,
ceea ce asigură oamenilor muncii din U.R.S.S. putinţa uimi trai
îmbelşugat. .
Pe aceeaşi cale păşesc republicile de democraţie populară-.
Politica lor de pace şi lupta împotriva războiului sînt însoţite
de o energică şi stăruitoare muncă constructivă şi de sforţări
neobosite pentru îmbunătăţirea prin toate mijloacele a stării ma-
teriale şi culturale a celor ce muncesc. In vreme ce nici una din
ţările marshallizate n-a reuşit să atingă nivelul antebelic al pro-
ducţiei industriale, toate ţările de democraţie populară au depăşit
cu mult acest nivel. Creşterea anuală a producţiei i1ndustriale în
aceste ţări este între 15 şi 25%, ritm la care nici nu pot visa
ţările încăpute pe mîinile colonialiştilor americana-englezi. In-
flaţia şi şomajul sînt lucruri de domeniul trecutului în ţările de
democraţie populară.
Victoria revoluţiei populare chineze a descb.is calea spre o
largă dezvoltare a forţelor de producţie în această uriaşţi ţară.
Republica Populară Chineză a reuşit să stabilizeze viaţa econo-
mică, lichidînd inflaţia, refăcînd mii de întreprinderi şi linii
ferate. Situaţia clasei muncitoare se îmbunătăţeşte necorrtenit,
iar prin reforma agrară în curs de înfăptuire ţăranii sînt eliberaţi
de jugul feudalilor şi dobîndesc putinţa unui trai omenesc.
Un rol important în realizarea acestor mari succese îl joacă
relaţiile economice de tip nou, socialist, dintre Uniunea Sovie-
tică şi ţările de democraţie populară. Aceste relaţii exprimă poli-
tica stalinistă de pace şi de prietenie între popoare, politica de

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

colaborare pe baza egalităţii în drepturi între popoarele mari

şi mieL
Progresul economic şi creşterea neîncetată a nivelului de trai
al maselor muncitoare constituie trăsăturile caracteristice ale po-
liticii de pace duse de toate ţările eliberate din lanţul imperia-
lismului.
Cu totul altfel se înfăţişează lucrurile în ţările în care porun-
cesc imperialiştii americani şi englezi_ Totul în aceste ţări este
dominat de pregătirea războiului_ Cu ajutorul războiului, impe-
rialiştii americani şi sateliţii lor speră. să-şi rezolve propriile lor
contradicţii şi dificultăţi, să consolideze poziţiile capitalului mo-
nopolist şi să-cucerească dominaţia mondială.
Cercurile conducătoare din Statele Unite şi Anglia folosesc
cele mai cinice metode de distrugere şi de ucidere barbară a oa-
menilor. Pustiirea sălbatică a Coreei, asasinarea în masă a popu-
laţiei civile de către vandalii americana-fasCişti constituie ima-
ginea vie a planurilor pe care imperialiştii americana-englezi le
nutresc cu privire la întreaga omenire.
In bugetul State:or Unite peste 70% din che!tuielile directe
şi indirecte sînt destinate pregătirilor războiului_ Sporind mereu
povara cheltuielilor de război şi aruncînd-o în spatele poporului
american, Truman a avertizat pe americanii de rînd că Statele
Unite "trebuie să consacre mai multe resurse scopurilor militare
şi mai puţine consumului civil". Acea,sta înseamnă nici mai mult
nici m'ai puţin decît reinvierea deghizată a vechii formule hitle-
riste "tunuri în loc de unt".
PJanul Marshall a devenit instrumentul făţiş al politicii răz­
boinice americane. Revista americană "Business Week" a scris
negru pe alb : "Fondurile investite în contul planului Marshal.J
nu vor ,fi afectate industriilor care produc obiecte de consum, ci
celor c,are prezintă un inleres militar direct sau indirect".
l n ţările înrobite de imperialiştii americana-englezi, regresul
economic şi coborîrea neîncetată a nivelului de trai al maselor

www.cimec.ro
 FORTELE PACII 'şi SOCIALISMULUI VOR INVINGE! ,'~.')j

muncitoare sînt un rezultat direct al politicii de război a cercu-

rilor conducătoare.
Pe ruina, mizeria şi foametea maselor şi a celor 45.000.000
de şomeri ai lumii capitaliste, cresc uriaş beneficiile trusturilor.
Intreprinderile Boeing, care fabrică "fortăreţe zburătoare" din
c.are lj)imţii amer:e:ani tai ~aerului taruncă bombe aSolllJ>Tia •caselor,
~colilor şi spitalelor din Coreea, şi-au ridicat beneficiile in primul
semestru al anului 1950, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1949,
de 9 ori ! Dar ,de pe acum concentrarea comenzilor de stat şi a
resurselor de materii prime in mti<nile magnaţilor industriei de
război provoacă stagnarea şi ruina celorlalte ramuri ale econo-
miei. Căci ce inseamnă a angaja economia naţională pe calea
economiei de război ? "Inseamnă - spune tovarăşul Stalin -
a îndruma industria intr-un sens unilateral, spre război ; a lărgi
prin toate mijloacele producţia obiectelor necesare războiului,
producţie nelegată de consumul populaţiei ; a restringe cît mai
mult posibil producţia şi, mai ales, desfacerea pe piaţă a obiec-
telor de consum pentru populaţie ; a reduce, prin urmare, consu-
mul populaţiei şi a pune ţara in faţa unei crize economice"•.
Politica de pace a Uniunii Sovietice decurge din natura orin-
duirii sale socialiste. Uniunii Sovietice ti este străină tendinţa
expansiunilor externe şi a cotropirilor coloniale, deoarece dobo-
rîrea puterii exploatatorilor a tăiat de la rădăcină cauzele care
dau naştere la asemenea tendinţe. Acelaşi lucru se poate spune
despre ţările de democraţie populară, care construiesc socia-
lismul.
Tovarăşul Stalin a afirmat in repetate rinduri posibilitatea
coexistenţei paşnice a celor două sisteme - socialist şi capitalist.
Intreaga politică externă stalinistă este străbătută de dorinţa
sinceră de colaborare şi de intărire a relaţiilor ndrmale dintre
ţări, de dorinţ,a de 1a a~egc în toate imprejurări!e ·ca<lea reglemen-
tării paşnice a ·divergenţelor internaţionale. Aceasta se exprimă

• _
1
/. Stalin: "Problemele leninismului", Editura pen:ru Weratură poli-
t.ca, 1952, ediţia a III-a, pag. 582.

www.cimec.ro
356 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi prin lupta neobosită pe care o duce U.R.S.S. pentru întărirea

O.N.U., !Pentru apănarea prindpii1or oare stau l'a baza <a•oostei
organizaţii, chemată să devină unul din cei mai importanţi fac-
tori în lupta pentru pace şi pentru colaborare internaţională.
Imperialiştii americana-englezi au respins însă pactul de pace
intre marile puteri, propus de U.R.S.S., şi resping orice acord
cu Uniunea Sovietică, deoarece aceasta ar însemna prăbuşirea
întregii lor politici, clădită pe propagarea sfruntatei minciuni
despre "imposibilitatea unei înţelegeri cu Uniunea Sovietică" şi
îndreptată spre cucerirea dominaţiei mondiale.
Calmul şi fermitatea Uniunii Sovietice şi a ţărilor de demo-
craţie populară in faţa provocărilor imperialiste izvorăsc din
conştiinţa faptului că politica acestor ţări reprezintă interesele
popo:are!or lor şi <are ·între.gul lor sprijin, izvorăiSC din ~ncrederea
lor în viitor şi din COiliŞtiinţa 'superiorităţii forţelor lor. Politica
de pace şi de colaborare dusă ·de Uniunea SoVIietică şi de ţările
de democraţie populară are tot mai mulţi prieteni şi aliaţi în
persoana popoarelor din ţările imperialiste, în timp ce prăpastia
dintre cercurile imperialiştilor războinici americana-englezi şi
masele largi populare se adînceşte tot mai mult, ducînd la izo-
larea trumanilor şi churchillilor - duşmani înverşunaţi ai păcii
şi libertăţii popoarelor.

.
* *
Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a exercitat o în-
rîurire deosebit de puternică asupra cursului dezvoltării istorice
a poporului romîn, care a avut fericirea să facă parte din rîndul
popoarelor eliberate de Armata ~;)Vietică, dobîndind astfel putinţa
unei libere dezvoltări democratice şi cîştigînd pentru prima dată
in i:storia sa o reală independenţă. Fără Uniunea Sovietică, ·po-
porul nostru n-ar fi putut păstra independenţa naţională şi su-
veranitatea statului, ameninţate de imperialiştii amerkano-en-

www.cimec.ro
 FORTELE PACII ŞI SOCIALISMULUI VOR INVINGE 1 357

glezi. Sprijinul economic, politic, moral şi ideologic pe care ni-l

qă Uniunea Sovietică şi tovarăşul Stalin este de nepreţuit.
Acum, cînd înaintăm in complexitatea problemelor pe care
le pune construirea socialismului, ne dăm şi mai bine seama de
imensul ajutor ce-l reprezintă pentru partidul nostru, pentru re-
gimul de democraţie populară şi pentru intregul nostru popor
muncitor invăţăturjle lui Lenin şi Stalin, ca şi intreaga expe-
rienţă practică a Partidului bolşevic şi a Statului sovietic. Noile
·teze ştiinţifice elaborate de tovarăşul Stalin aduc un aport pre-
tios teoriei materialismului dialectic şi materialismului istoric.
Claritatea deplină adusă de tovarăşul Stalin in problemele pri-
vitoare la legătura reciprocă dintre bază şi suprastructură şi la
rolul ,activ :al sup.r:astrudurii SIÎnt de ,cea mai mare ÎI11Semnătate
pentru ţările de democnaţie popul.ară. ·
Statul de democraţie populară joacă un rol din ce în ce mai
activ în opera de construire a bazei economice a socialismului.
Datorită puternicului avint politic cu care luptă clasa muncitoare
pentru realizarea planurilor de stat, in Republica Populară Ro-
mînă producţia industrială a intrecut cu mai bine de jumătate
nivelul antebelic. Şomajul a dispărut din ţara noastră : din an in
an sporeşte numărul muncitorilor şi funcţionarilor ocupaţi in eco-
nomia naţională. A crescut salariul mediu ; asistenta socială de
care se bucură oamenii muncii in ţara noastră este de neconceput
într-o ţară capitalistă.
Aplicînd la ţară politica partidului, statul acordă ţărănimii
muncitoare ajutor în credite, unelte de producţie, înlesniri fiscale,
îmbunătăţind în mod simţitor starea ei economică şi culturală.
Măduri în valoare de peste 60 de miliarde de lei au fost trimise
anul acesta celor 5.000.000 de membri ai cooperativelor săteşti,
peste 1.000 de gospodării agricole colective, formate pe baza li-
berului con:simţămînt al ţăranilor săraci şi mijlocaşi, au dobîn-
dit primele succese pe tărîmul sporirii producţiei agricole şi al
îmbunătăţirii traiului membrilor lor.

www.cimec.ro
3.')8 GH. GHEORGHIU-DEJ

La 3 decembrie vor avea loc în ţara noastră alegerile de de-

putaţi în Sfaturile populare - organele locale ale puterii de stat.
Ele vor întări puterea noastră de stat şi vor constitui un impor-
tant pas înainte pe calea aplicării principiului fundamental al
adevăratei democraţii : guvernarea statului de către masele largi
ale oamenilor muncii. ·
Poporul romîn iubeşte din toată inima cuceririle sale revo-
luţionare. Lupta lui pentru pace, pentru apărarea independenţei
naţionale a căpătat un adînc conţinut: el are ce apăra.
Sarcinile construcţiei socialiste, industrializarea şi electrifica-
rea ţării, întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea
muncitoare, întărirea gospodăriilor agricole colective şi :sporirea
numărului lor, lupta împotriva chiaburimii şi izolarea ei, lupta
împotriva celorlalţi duşmani, întărirea statului de democraţie
populară; ridicarea nivelului material şi cultural al poporului
muncitor - toate aceste sarcini sînt strîns legate în conştiinţa
oamenilor muncii de ideea apărării active a păcii.
După realizarea planului de stat pe 1950 vom păşi la înde-
plinirea primului nostru plan cincinal, în decur,sul căruia produ,c-
ţia industrială va creşte de două ori faţă de 1950.
Recenta plenară a C.C. al P.M.R. a aprobat măreţul plan de
electrificare şi de 1folosire a apelor ţării (irigaţii, împăduriri, per-
dele de protecţie, recuperarea terenurilor inundabile, dezvoltarea
navigaţiei, pisciculturii etc.). Ridicarea puterii electrice instalate,
în prima etapă de 10 ani, de la 600.000 kw la 2.600.000 kw va
permite realizarea trecerii treptate a industriei şi agriculturii la
o bază tehnică nouă, la baza tehnică a marii producţii moderne,
va duce la dezvoltarea acelor ramuri ale economiei naţionale care
vor ridica puterea economică a ţării şi capacitatea ei de apărare,
lucru de mare însemnătate în lupta pentru pace.
Pregătind războiul împotriva Uniunii Sovietice şi ţărilor de
democraţie.populară, noii pretendenţi la dominaţia mondială, im-
perialiştii americana-englezi, au uitat rezultatele lamentabile ale
intervenţiei celor 14 state împotriva tînărului Stat sovietic, au

www.cimec.ro
 FORŢELE PACII ŞI SOCIALISMULUI VOR INVINGE 1 359

uitat soarta imperialiştilor germani care au atacat Uniunea So-

vietică. Ei au uitat cum 1s-a terminat intervenţia americană în
China. Dar sute de milioane de oameni ţin minte ce a însemnat
pentru asupriţii şi exploataţii din lumea întreagă Marea Revo-
iluţie Socialistă din Octombrie. Ele ţin minte ~ă Uniunea Sovie-
tică a salvat omenirea şi civilizaţia de barbaria fascistă, ţin
minte pe eroii Stalingradului şi vocea dătătoare de nădejdi şi
incredere în victorie a marelui Stalin.
,P,acea va învinge războiul ! In zilele noastre nu ex,istă forţă
pe lume care să întoard înapoi roata istoriei. Forţele păcii şi
ale socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, păşesc înainte
spre noi victorii !
.,Pentru pace trainică, pentru demo-
craţie populară!'' nr. 44 ( 104) cfin
3 noiembrie 195(} •

www.cimec.ro
 JO DE ANI DE LUPTĂ A PARTIDULUI
SUB STEAGUL LUI LENIN ŞI STALIN
Raport prezentat tn ziua de 8 mai
la adunarea solemnă tn cinstea celei de-a 30-a aniversări
a intemeierii Partidului Comunist din Rominia

Tovarăşi şi tovarăşe,

Sărbătorim azi un eveniment măreţ în viaţ1a dasei mun-

citoar·e şi 18. !pOporului n~'u : aniver.SI8.rea a 30 de ~ni de la
înfiinţ.aroo ParUdului ComuniiSt din Romini·a.
Din împuternicirea Comi·tetului Centr•al al partidului, vă feli-
cit cu prilejul ·acestei g.lorioase 13niversări 'Şi urez 'Poporului
nostru muncitor noi victorii, sub conducerea încercl3tului nostru
partid.
Dmgostoo fierbinte de popor, conştiinţa că luptă pentru
cauza îooltă 13 eliberării oamenHor muncii din ţana noastră de
sub jugul exploatării şi asupririi a dat comuniştilor din Romînia
o iă,ie şi o hotărîre ·care n-18.U putut fi frînte nid de cea mai săl­
batkă teroare 18. regimului bur,ghezo-moşiere~Sc, a Sigumnţei şi
13 gestapoului. Nici torturile şi schingiuirile l:a care enau supuşi
comunfştii în beciurile poliţiei şi Siguranţei, n:d regimul de
exterminare fizică şi de !Sistematică presiune mor·ală din ocne
şi temniţe, nici procesele monstruoase şi nici plutoanele de
execuţie n-13U putut abate p1artidul nostru de },a lupta revoluţio­
nară pent.ru ·oouz,a d.r.eaptă •a eliberării ·dasei muncitoare, pentru
libertatea şi ferkirea poporului, pentru inde,penden\13 naţională
a Patriei, pentru soci13liS!ITI.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 361

Izvorul nesecat al forţei partidului nostru este fidelitatea

sa nestrămutată f,g_ţă de ,g_totbiruito.arele idei ale lui Marx, Engels,
Lenin şi Stalin.
Partidu·l nostru a putut f,g_ce .f,g_ţă celor mai gr·ele încercări şi
a mers înainte !Prin furtunile ,g_nilor de ilegalitate datorită încre-
derii în triumful cauzei proletariatului pe •oare i-•au insuHat-o
slăvitul Ptartiod bolşevi•c şi geni18.lele învăţături a!e lui Lenin şi
Stalin.
Sărbătorind victoriile istorice repurtate de poporul nostru
muncitor după el~benarea ţării de către invincibila Armată Sovie-
tică, datori sîntem să dn5tim memorita eroilor căzuţi în lupta
pentru libertatea şi fericirea poporului : Ştefan Gheorghiu, Ilie
Pintilie, Pavel Tcacenco, Bela Brainer, Petre Gheorghe, Constan-
tin David, Spiridon Vrînceanu şi alţii_ Amintirea lumino.asei lor
vieţi, ta devotamentului şi 51piritului lor de abneg.aţie trebuie să
fie exemplu şi îndemn în lupta pentru consolidarea succeselor
noastre, ·pentru întărirea Republidi împotriv·a duşmanilor interni
şi duşmanilor de moarte ai păoi.i şi libertăţii pop·oore!or, impe-
ri.aliştii ameri·oani şi englezi.
Glorie veşnică eroilor şi martirilor comunişti, care şi-,g_u dat
viaţa pentru. fericirea poporului nostru, pentru libertatea şi in-
dependenţa Patriei, pentru socialism 1

Tovarăşi,

Aniversmea a 30 de .ani de luptă a p,artidului constituie p·en-

tru membrii de ptarHd şi pentru oamenii muncii fără 1Jll8.rtid un
prilej de a studia curs.ul dezvoltării mişcării noastre muncitoreşti
şi ta tra,ge învăţăminte din succesele, greşelile şi lipsurile_ ei.
P,g_rtidul GomuniiSt din Romînia este rezultatul unui proces
îndelungat de d-ezvoltare istorică a poporului nostru, lfezultatul
luptei sale de veacuri pentru elibenarea sodală şi naţională, ·con:-
tinuate şi ridicate pe o treaptă superioară de rnişCtarea muncitOr
reasd revoluţionară.

www.cimec.ro
 362 GH. GHEORGHIU-DEJ

In perioada· dezvoltării oapitalilste .a Romîniei, bur,ghezia a

căzut la înţelegere cu moşierimea 1pentru a 'Înăbuşi lupta
poporului. La baza .acestei înţelegeri stătea menţinerea marii
proprietăţi moşiereşti <J.supr.a pămîntului, ,ceea ·C·e ,a determinat
păstnarea unor putern:ce rămăşiţe feudale în oconomLa noatStră
şi îoopoierea oconorni·că şi sodală .a ţării. Acest camcter spe-
dfk ,a) evoluţiei Romîniei a .adus suferinţe 'înzecite da.sei mun-
citoare şi ţărănimii muncitoare. "
ExOOlJplul ţării noa·str~ ~;onfirmă pe deplin cuvinte~le marelui
Lenin, care spunea : "Este în ,avantajul bur,gheziei să se stpri-
jine pe unele rămăşiţe .ale trecutului împotriv,a proletaritatului,
de pildă pe monarhie, pe armata permanentă etc. Pentru bur-
ghezie este avantajos oa revoluţia burgheză să nu măture prea
hotărît toate rămăşiţele trecutului, ci să mai ),ase unele din ele,
cu al~e cuvinte oo taooa1stă r·evoluţie să nu fie pe deplin consec-
ventă, să nu mear:gă !Pînă J.a capăt, să nu fie hotărîtă şi necru-
ţătoare" 1
•

Ii revenea .deci proletari·atului din Romîni,a, încă de la s.fîr-

şiiul secolului al XIX-lea, StaDcina istorică de a duoe societatea
îruainte, sardna de a fi conducătorul şi ·.călăuzitorul tna.rusfor-
mărilor necesare în direcţi,a burghezo-democnatică pe oale revo-
luţionară.
In .acea vreme, centrul mişcării revoluţionare se mutase din
apusul Europ·ei în dsăritul Europei. De aceea, începînd cu crea-
rea primelor ceDcuri muncitoreşti, cursul întregii dezvoltări a
mişcării noastre muncitoreşti este influenţat de cursul mişcării
revoluţionare din Rusia, despre care Friedrich Engels spunea
încă în 1882 d ei reprezintă "det,<l!ş;amentul de ,av,angardă al
mişcării revoluţionar.e din Europ,a" 2•
In condiţiile trecerii capitalismului în stadiul imperialist, ale
creşterii mişcării muncitot·eşti şi ascuţirii .Juptei de dasă în ţa.na

1 V. 1. Lenin: "Două tactici ale social·democraţiei în revolutia demo-

cratică", Editura· pentru literatură politică, 1954, ediţia a III·a, pag. 41-42.
2 Marx-Engels: "Manifestul Partidului Comunist", E.S:P.L.P. 1954,
ediţia a V·a, pag. 8.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PAR.TIDULlll 363

noa~Stră, se impunea crearea unui p,artid unk şi centralizat a!

dasei muncitoare, în stare să-şf" asume conducerea mişcării
revoluţionare.
Vechiul rp·artid socitalist, dezorganiz.at în urma trădării "gene-
ro"şilor", elemente burgheZe din conducerea partidului, era .domi-
nat de i'deolo:gia oportuniiStă 1a Internaţionalei 1a II-a.
O influenţă nefastă :a exercit:at asupm mişcării muncitoreşti
din Romînia concepţia neoiobăgistă a lui Dobrogeanu-Gherea.
Deşi l1a începuturile adivităţii Sla!e :a formulat p!:at<forma de
revendicări ;genenal-demc.cratice a ,cercurilor muncitoreşti, i·ar
în :a-ctivitatea s1a pe tăr.îmul critidi litenare a combătut conc·ep-
ţiile ideologi lor reacţiunii (Maiorescu şi alţii), Gherea aduce
în Slînul 'P'artidului sodaHst i,dei menşevke, oportuniste, .criti-
cate şi nimkite !:a vremea lor de Lenin.
Suhapreciind dezvoltarea şi crup:acitatea de luptă a forţelor
revoluţionare în ţările înapoi,ate, Gherea propovăduieşte o teorie
putredă şi anti.pro!et1ară, de es:enţă menşevică, 1potrivit cărei,a
în aceste ţări "venirea !a guvern :a p!Cirtidului sodalist... V!CI fi·
posibilă numai după ce socialiSiiTiul va :învinge definitiv .în Occi-
dentu1 Europei". Gherea nu vedea că pro!et:ari.atul din Romîni.a,
deşi reprezenta o minoritl8te numerkă, ena das.a în dezvoltare,
das.a de viitor spre oare trebuiau să se orientez·e marxiştii.,
Gherea reil8 concepţia tactică mic-burgheză :a men~evicilor,
pe care Lenin o caracterizase drept tactica "de transformare.
ia prolehari:atului într-o j:alnică anexă :a d:a1selor bungheze" 1,
susţirund că burghezi•a este a·ceea cărei.a îi revine s1ardna de
a rezolva problema ţărănească şi de a fi hegemonul în revo.,
tuţi1a bur,ghezo-democ11atică. Străin de marxismul revo!uţionar"
Gherea, aa şi socia:l-democr.a:ţii din Europa ocddentală, consi-
dera ţărănimea c:a un element indivi.dualist, rea,cţionar, ignor.înd
imensele rezerve de energie revoluţionară ale ţărănimii a,păsate
de jugul moşieresc, ca şi ideea fundamentală a marxism-

1 V. /. Lenin: "Două tactici ale social-democratiei in revolutia demo:.

eratică", Editura pentru literatură politică, 1954, ediţia a III·a, pag. 91.
www.cimec.ro
364 GH. GHEORGHIU-DEJ
---·-----------------------

lcninismului care spune ·că alianţ~B. ,dintre proletari•at şi ţărăni­

me este o oondiţie princip:ală a vi-ctoriei revoluţiei pro!etl3.re.
Concepţiile oportuniste ale lui Gherea au exercitat o influenţă
dominantă asupra conducerii partidului socialist, după care şi-au
prelungit influenţa nefastă şi în Partidul comunist, fiind nimicite
abia la Congresttl al V-lea al partidului nostru, în 1932.
Dezvoltarea industriei l•a începutul secolului 18.1 XX-lea, accen-
tua:-ea pătrunder.ii capitalului străin în prindp,alele mmuri ale
economiei ·au •oa unnare o tot mai mare ~aservire eoonomică şi
politică 'a Romîniei de către ţăril.e irnperi•aliste, intensificarea
exploatării oariitaJ.iste a proletariatului, împletită cu o sîntg·eroosă
exploat,are de către moşieri şi arend,aşi a ţărănimii, oprimată
$l :-edusă la cea mai neagră mizerie. Ascuţirea contnadicţiilor
de clasă provocată .de 18.•ceastă situaţie, C·a ·şi impulsul revoluţiei
ruse din 1905, a aprins vîlvătaia marilor răscoale ţărăneşti
din 1907.
In 18.c-este .împrejurări, pro!eW!riatul din Romîni.a, tînăr, cu
o conşti.inţă de clasă slab dezvoltată, lipsit de un p:artid politic
revoluţionar cu o i.deo!ogie marxistă, nu putea uni lupta sa
împotriva exploată:-ii c-apitaliste cu lupt•a ţărănimii.
Ineoate în sîngele 1a peste 11.000 de ţănani de sălhatica
represiune a burgheziei şi rnoşierillTlii, s·ate întreg.i fiind roase cu
tunul de pe f,aţta pămîntului, răsooalele ţărăneşti au arătat marile
ener:gii revoluţionare din sînul ţărănimii. Totodată răsc.oalele
au •arătat f.alsitatea teorUlor ·despre oaroaocterul reacţionar al
ţărănimii, ale conducătorilor socLal-democmţi şi ale lui Gherea,
care, luînd •atitudine publică oontr:a răscoalei, au dezvăluit cît
de adînc se scufundaseră în mlaştina oportunismului.
Iompotriv:a poziţiei oportuniste a conducătorilor soci•alişti se
ridică elemente revoluţionare din rîndurile mundtorimii din
Paşoani, Va!ea Prahovei, Galaţi şi alte părţi, în frunte cu Şte­
fan Gheorghiu, •c,are ~prijină oauza dreaptă a ţărănimii, tipăresc
şi răspîndes-c m,aniofeste, orgta.nizează demonstraţii de protest
impotrivoa arestării şi masaorăr.ii ţămnilor răsculaţi.

www.cimec.ro
 ~ DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 365

In anii premergători primului război mondial şi în timpul

războiului .au loc o serie de 1acţiuni muncitoreşti, şi îndeosebi
eroioa mantfestaţie .a muncitorilor din Ga!1aţi din ziua de 13
iunie 1916. Sîngeroasa reprimare a demonstraţiei de la Galaţi
şi .aSiasin:area celor nouă muncitori în frunte cu Spiridon iVrin-
ceanu şi PaiSOal Zaharia, departe de ;a inti_mida pe m~;mcitorii
revoluţionari, .a Jost semnalul unor puternice demonstraţii de
protest l1a Bucureşti, Ploi·eşti, Brăila ek., al unei ,greve .a 15.000
de muncitori, urmate de o demonstnaţie J,a Gal·aţi, care au con-
stituit a:firmarea voinţei proletariatului de a se manifesta ca
o forţă politLcă independentă şi a s·e opune războiului imperi:a-
Iist, după exemplul eroi·cului proletl8ri,at rus.

Tovarăşi,

Perioada 1917-1923 este perioada avintului revoluţionar

care a luat naştere în toată lumea în urma victori~ de însemnă­
tate Lstorkă mondi·ală 18 Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie.
Rupînd l18nţul mondial 181 imperialismului şi descllizînd ep'O·ca
revoluţiilor proletare, Revoluţia din Octombrie a fost imediat
urmată de puternice lupte revoluţionare în lumea întreagă.
Victoria revoluţiei proletare în Rusia, răspîndirea în mase a
lozincilor luptei pentru pace, împotriva războiului imperialist,
pentru: puterea muncitorească-ţărănească, pămînt ţăranilor, au
dus la creşterea VJalului de lupte revoluţionare în Romînia.
Un mare număr de muncitori şi ţărani romîni în h18ine sol-
dăţ.eşti fmternizează cu Armata Roşie şi formează 118 Odes1a, Pol-
t·ava, 1Kiev unităţi revoluţionare romîneşti, oare luptă împotriV!a
forţelor contrarevoluFei.
Imediat ·după încheierea 18rrnistiţiului şi retna:gerea trupe!or
germ·ane, se desfăşoară în Bucureşti puternice lupte :greviste ale
ce.feriştilor, rnetalurgiştilor, muncitorilor şi munJCitoarelor de la
R~gie, şi 18!e tipogrofilor, împotriva cărora guv•ernul burghezo-
moşieresc or~nizează odiosul rnă·cel de l'a· 13 decembrie 1918.

www.cimec.ro
3(ifi GH. GHEORGHIU-DEJ.

Ca urma:·.e 13. Revoluţiei din Octombrie, în sînul partidului

socitalist din Romînia, ca şi în alte p.arti.de socitali:Ste, s-1a 13..scuţit
j upta ideo:og:ICă într-e elementele revoluţioruare şi cele Qportu-
:nist·e, elementele revoluţionare or-ganiZiîndu-se în g.rupuri oomu-
niste.
1 Sub. conducerea grupurilor comuniste, grevele ceferiştilor,
petroliştilor, setebiştilor etc. capătă caracterul unor greve poli-
tice de masă. In fruntea grupurilor comuniste se aflau neuitaţii
luptători revoluţionari Pavel Tcacenco, lvănuş, Leonte Filipescu
şi alţii.
Grupurile comuniste chemau la lupta împotriva regimului
de foamete şi mizerie la care era supus proletariatul de exploa-
tatorii capitalişti, împotriva stării de asediu, împotriva măsu­
rilor represive guvernamentale şi evacuărilor forţate de sedii
muncitoreşti. Grupurile comuniste şi celelalte elemente revolu-
ţionare demascau totodată planurile criminale de intervenţie
contra tinere! Puteri sovietice, cotropirea Basarabiei de către
burghezia şi moşierimea romînă, planurile de transformare a
Romîniei într-un pion al politicii antisovietice.
Grupurile comuniste au organizat greve şi au răspîndit ma-
nifeste împotriva intervenţiei săvîrşite din ordinul imperialişti­
lor, de guvernul burghezo-moşieresc al Romîniei, pentru înă­
buşirea revoluţiei din Ungaria.
Sub s-emnul :a.cestor lozinci de luptă, .greve!e politice--de masă
şi demonstraţiile muncitoreşti din anii 1918-1919 cresc in
amploare şi culminează cu greva generală din 1920, care
cuprinde aproape întregul proletariat din Romînia.
Tn aceste împrejurări, cînd clasa muncitoare din Romînia,
însufleţită de exemplul eroicului proletariat rus, îşi afirma cu o
vigoare deosebită voinţa de luptă împotriva exploatării capita-
liste,· iar guvernul burghezo-moşieresc, sub presiunea grevei
generale, se vedea silit să satisfacă o serie de cerinţe ale gre-
viştilor, pregătindu-se totodată de represiune, bonzii şi şefii
social-democraţi trădează proletariatul şi, comunicînd greviştilor

www.cimec.ro
 ~ DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 367

"să stea liniştiţi acasă", fac posibilă reprimarea sîngeroasă :r.

grevei de către călăul Averescu, aflat în slujba capitaliştilor şj:
moşierilor. ·
Experienţa grevei generale din 1920 a arătat mai mult ca:
oricînd proletariatului din Romînia necesitatea de a avea în
fruntea sa un partid politic revoluţionar, marxist-Ieninist, capa-
bil să-I conducă în lupta pentru răsturnarea puterii burgheziei
şi moşierimii.

Totodată ea a accentuat lupta politică şi ideologică în sînul

partidului socialist, unde grupurile comuniste cîştigă teren in
favoarea afilierii la Internationala Comunistă, reuşind să
înfrîngă tezele oportuniste şi reformiste ale reprezentanţilor
curentului soci.a)J<St de dreapta şi .ai curentului centrist, revolu-
ţioruar în vorbe şi trădător în ftapte.
Intr-un manifest scos imediat după greva generală din 1920,
un grup de comunişti caracteriza astfel poziţia laşă, oporturdstă
a partidului socialist : "un partid de paie, fără program, fără
tactică, fără disciplină, fără puterea de a da educaţie revoluţio­
nară marilor mase de muncitori" 1•
Intr-un manifest semnat de Comitetul Central al grupurilor
comuniste din partidul socialist, se spune : "Din greşelile făcute,
noi trebuie să tragem învăţăminte pentru viitor ... Partidul socia-
list trebuie transformat într-un puternic partid politic comunist ...
Trăiască Partidul Comunist din Romînia !
Trăiască di-ctatura proletariatului !" 2 •
In urma muncii de clarificare politică şi ideologică duse de
grupurile comuniste, majoritatea secţiilor partidului socialist
aderă la ideea afilierii la Internationala Comunistă şi Ia prin-
cipiile leninismului, însuşindu-şi ideea dictaturii proletariatului,
a construirii partidului pe baza învăţăturii leninist-staliniste

1 "Documente din istoria Partidului Comunist din Romînia", Editura

pentru literatură politică, 1953, ediţia a II·a, pag. 18.
2 Op. cit., pag. 20, 21.

www.cimec.ro
368 GH. GHEORGHIU-DEJ

asupra partidului de tip nou şi a experienţei Partidului Comu-

nist (bolşeţric) al Uniunii Sovietice.
Convocat pentru ziu~ de 8 mai 1921 1~ Bucureşti, Congre-
sul general al partidului socialist a votat în ziua a 6-a (13 mai),
cu o majoritate zdrobitoare, înfiinţarea Partidului Comunist din
Romînia şi afilierea la Internationala. a III-a.
Crearea Partidului Comunist din Romînia a .constituit o vic-
torie istorică a leninism~lui împotriva oportunismului şi refor-
mismului în mişcarea muncitorească din Romînia.
Partidul .comunist .s-a plămădit în focul marilor lupte de
clasă din Romînia anilor 1918-1919-1920, în focul avintului
revoluţionar produs în ţara noastră de victoria Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie.
Congresul din 1921 a adoptat o serie de moţiuni prin care
exprima credinţa sa faţă de cauza internaţionalismului proletar,
proclamînd d vede în eroicul IPfO~etari~t rus "a.v~ng~rda pro-
letariatului mondial" şi trimiţind un salut de solidaritate Inter-
naţionalei Comuniste, îndrumată de Lenin şi Stalin.
Rupînd cu poziţia naţional-şovină pe care o luase condu-
cerea partidului socialist faţă de războiul imperialist, Congresul
din 1921 ~ luat poziţi·e pentru ilJa<Ce, contra războiului imtperi·a-
list, peGtru apărarea revoluţionară a Patriei socialismului -
Republ:oa sovieti·că.
Puţin timp după congres, bonzii social-democraţi, demas-
caţi ca trădători ai clasei muncitoare şi alulngaţi din partid,
sparg unitatea proletară şi înjghebează un partid social-demo-
crat, care-şi va juca rolul de agentură a burgheziei în sînul
clasei muncitoare.
In ciuda faptului că majoritatea congresiştilor sînt arestati
şi li se înscenează monstruosul proces cunoscut sub numele de
"Procesul din Dealul Spirii", conducerea comunistă organizează
luptele g1reviste ·dintr-o serie de fabrici şi transformă Uniunea
Tineretului Socialist în Uniunea Tineretului Comunist, org,ani·

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 369

z•aţi1a revoluţionară, ma.rxi~st-leninistă,

a tineretului muncitor din
Romînila, vlăstarul şi rezer·V13 Partidului comunist.
In octombrie 1922 are loc Congresul al II-lea al Partidului
Comunist din Romînia, care, pe lîngă clarificarea unor probleme
politice generale şi stabilirea sarcinilor de luptă ale comuniştilor
în sindioate, în ma•SI3 femeilor şi tineretului, a întocmit Statu-
tul provizoriu al Partidului Comunist din Romînia pe baza teze-
lor şi hotărîrilor Internaţionalei Comuniste. Călăuzindu-se de
învăţătura lui Lenin şi Stalin asupra bazelor organizatorice ale
partidului de tip nou, Statutul stabilea organele superioare şi
inferioare ale partidului, relaţiile dintre organele de partid şi
membrii de partid potrivit centralismului democratic, definea
calitatea de membru de partid şi fixa ca ·datorii ale membrilor
de partid : a lupta în cadrul hotărîrilor partidului pentru răs­
pîndirea ideilor comuniste, a lua parte la adunările, manifes-
tările şi toate acţiunile partidului, a plăti cotizaţia, a păstra
cinstea proletară, a da exemplu de devotament de clasă şi a
executa însărcinările primite de la partid.
Avînd necontenit ca model Partidul Comunist (bolşevic) al
Uniunii Sovietice, partidul nostru a dus o luptă permanentă
pentru a introduce în organizaţiile sale principiile organizato-
rice leniniste.

... .
Tovarăşi,

In perioada următoare dintre 1923-1929, perioadă de stabi-

lizare relativă a capitalismului, burghezia şi moşierimea trec la
contraofensivă şi reuşesc, cu sprijinul trădătorilor reformişti, să
stăvilească avîntul revoluţionar al maselor muncitoare. Scizio-
niştii social-democraţi trec la spargerea sindicatelor muncito-
reşti, pentru a împiedica lupta unită a clasei muncitoare împo-
triva exploatării capitali~te.

www.cimec.ro
370 GH. GHEORGHIU.DEJ

Dezlănţuind atacul împotriva libertăţilor cetăţeneşti şi cuce-

ririlor clasei muncitoare, reactiunea romînă încearcă să decapi-
teze rnLşoarea muncitorea·sd, sco~înd Partidul Comunist din
Romînia în afara legilor. Partidul comunist îşi reorganizează
activitatea pe baze noi, trece în adîncă ilegalitate şi, învăţînd
din marea experienţă a Partidului bolşevic, care a ştiut să
îmbine cu măiestrie munca ilegală cu munca legală, luptă în
această perioadă pentru a apăra interesele clasei muncitoare
împotriva ofensivei patronate.
Congresul al III-lea al P2rtidului Comunist din Romînia.
care a avut Joc în 1924, demascînd prefacerea Romîniei într-o
colonie a imperialismului anglo-franco-american, a atras aten-
ţia partidlului asupra· însemnătăţii sa~rcionii de a conduce lupta
zilnică a maselor muncitoare împotriva şomajului şi înăspririi
exploatării în fabrici şi uzine. Congresul cerea partidului să
organizeze şi să conducă lupta zilnică a ţăranilor împotriva
exploatării şi silniciei moşiereşti şi lupta minorităţilor asuprite
î'mpotr-iva deznaţionalizărid, împotriva .asupri~rii economice, poli-
tice şi culturale. Congresul al III-lea a stăruit în mod deosebit
asupra problemelor organizatorice ale partidului, stabilind că
"centrul de greutate al muncii politice-organizatorice a parNdu-
Jui trebuie să fie mutat în celulele de fabrică" 1 • S-a pus astfel
capăt unei practici organizatorice a partidelor Internaţionalei a
II-a, care, socotind lupta parlamentară ca principala formă de
activitate politică, puneau accentul pe circumscripţia electorală.
Inarmat cu hotărîrile Congresului al III-lea, partidul con-
duce puternicele mişcări greviste din Valea Mureşului, Arad.
Bucureşti etc. şi luptă pentru a imprima acţiunilor ţărănimii din
1926, 1927, 1928 împotriva poverilor fiscale şi a executării lor
silite, împotriva învoielilor de batjocură încheiate d~ uneltele
moşiereşti, caracterul unor acţiuni organizate şi a făuri în focul
~oe.stor lupte alitanţa muncitorilor cu ţărănimea.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 371

Congresul al IV-lea al Partidului Comunist din ·Romînia,

ţinut în 1928, în împrejurările cînd imperialiştii mondiali înce-
puseră - cu ajutorul burgheziei şi moşierimii romîne - trans-
formarea Romîniei într-un cap de pod al războiului contra
U.R.S.S., a pus în faţa partidului problema organizării luptei
împotriva pregătirilor de război şi a cerut' partidului să lege
lupta zilnică a muncitorilor şi ţăranilor contra exploatării capi-
talisto-moşiereşti cu lupta contra pregătirii războiului anti-
sovietic.
O altă rezoluţie a congresului cerea partidului să lupte pen-
tru întărirea sindicatelor unitare şi pentru consolidarea opozi-
ţiei roşii revoluţionare în sindicatele reformiste, avînd ca obiec-
tiv unificarea mişcării sindicale sub conducerea ideologică a par-
tidului comunist. Aplicînd această directivă, organizaţiile de
partid îşi intensifică activitatea în sindicate, pregătind mobiliza-
rea muncitorimii împotriva ofensivei patronale.
Călăuzindu-se de învăţătura marxist-leninistă că social-de-
mocraţia este principalul sprijin social al burgheziei în sînul
clasei muncitoare şi că lupta împotriva exploatării este de ne-
conceput fără lupta împotriva social-democratismului, partidul
nostru a luptat neîntrerupt împotriva influenţelor oportuniste şi
reformiste din sînul clasei muncitoare, ca şi din rîndurile pro-
prii ale partidului, pentru demascarea ~i izolarea de masă a
bonzilor social-democraţi.
Congresul sindicatelor unitare, desf~urat în 1929 la Timi-
şoara sub directa ,conducere a parNdului · nostru, a chemat la
luptă masele proletare pentru respingerea ofensivei patronale
de aruncare a crizei economice pe spinarea muncitorimii şi pen-
tru ieşirea revoluţionară din criză. Partidul nostru a chemat pe
oamenii muncii la organizarea unor largi acţiuni de masă, ară­
tîndu-le că fără luptă împotriva capitalului, împotriva statului
bUT'glhezo-moşieresc şi fără cucerirea puterii, proletariatul nu
poate obţine o reală îmbunătăţire a situaţiei sale economice.
Tn ciuda sălbaticei terori dezlănţuite de guvernul naţional-ţără-

www.cimec.ro
372 GH. GHEORGHIU-DEJ

nes.c împotriva Congresului de la Timi:şoara, acesta a fost urmat

de o serie de acţiuni în frunte cu eroka grevă a muncitorilor
minieri ·de la Lupeni, care au arătat creşterea spiritului de luptă
al clasei muncitoare.
Sfîrşitul perioadei de stabilizare relativă a capitalismului ~i
apropierea crizei economice determină noi manevre din partea
burgheziei.
Văzînd creşterea nemulţumirilor în mase şi faptul că şefii
reformişti - compromişi în ochii maselor ca agenţi ai burghe-
ziei - nu mai dispuneau de influenţa politică necesară pentru
a putea abate proletariatul de la lupta împotriva exploatării, bur-
ghezia creează organizaţii fasciste diversioniste, pe care le con-
trapune rni"Şcării muncitOifeşU. Galfda de .fier, creată şi subven-
ţionată de burghezie, acţionează ca o organizaţie fascistă de şoc
împotriva clasei muncitoare şi poporului, ca agentură plătită a
gestapoului, instruită anume pentru a sparge grevele şi a orga-
niza pogromuri dive~ioniste, educată în spiritul sălbăticiei Tasi-
ste, al crimei şi trădării intereselor naţionale ale poporului romîn.
Tocmai în aceste împrejurări, cînd partidul trebuia să fie
mai unit ca oricînd, duşmanul de clasă reuşeşte să provoace în
partid o criminală luptă fracţionistă fără de principii, care slă­
beşte rîndurile partidului şi-1 duce la un pas de lichidare. Gru-
purile fracţioniste antipartinice trec la spargerea organizaţiilor
revoluţionare şi descowpiră în faţa Siguranţei cadrele cinstite
revoluţionare.
Elementele fracţioniste antrenau în acelaşi timp activul de
partid în acţiuni răzleţe, care duceau la distrugerea cadrelor şi
la transformarea partidului într-o sectă ruptă de masă.
Această stare de lucruri se datora în mare măsură prezenţei
în conducerea partidului a unor elemente nepartinice, stăpînite
de mentalitate mic-burgheză şi spirit de aventură, care ţineau
departe de posturile de răspundere elementele proletare, sănă­
toase. Pe de altă parte, ea se datora faptului că în partid existau

www.cimec.ro
 ~ DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 373

incă serioase rămăşiţe oportuniste social-democrate în probleme

politice, ideologice şi organizatorice.
Mai tîrziu, unele elemente, care au avut rolul conducător in
luptele fracţioniste, au fost demascate ca duşmani ai clasei
mu:rucitoare, l,egaţi de trădătorii troţkişti.
Frămîntările fracţioniste au abătut partidul un timp de la
preocuparea sa firească de organizator şi conducător al luptei
clasei muncitoare şi poporului romîn, au descoperit partidul
în faţa duşmanului de clasă şi au izolat partidul de mase, pri-
mejduind de moarte însăşi existenţa sa.
In aceste împrejur~[i grele, partidul mostru a primit un
mare ajutor politic din partea Comitetului Executiv al Interna-
ţionalei Comuniste, care a chemat partidul să lichideze lupta
fracţionistă, să restabilească unitatea partidului, să pună capăt
sectarismului şi să desfăşoare o largă muncă politică de masă .
pentru a atrage într-un singur şuvoi revoluţionar masele largi
proletare, masele ţărăneşti şi masele naţionalităţilor asuprite.
Primind acest ajutor frăţesc, internaţionalist, al Cominternu-
lui, partidul nostru a sfărîmat fracţiunile antipartinice, s-a întă­
rit şi s-a pregătit de noi lupte.

*
* *
Tovarăşi,

Refăcîndu-şi unitatea de luptă, Partidul comunist ia în mîi-

nile sale conducerea marilor lupte muncitoreşti din perioada
crizei economice care a bîntuit în anii 1929-'-'33.
Aceste lupte au loc în condiţiile în care Uniunea Sovietică
obţinea victorii hotărîtoare pe frontul construcţiei socialismului,
in timp ce lumea capitalistă era cuprinsă de o criză economică
de o amploare fără precedent, în condiţiile în care burghezia
căuta o ieşire din criza economică, pe de o parte pe calea înfrîn-
gerii clasei muncitoare, prin instaurarea dictaturii fasciste, iar
pe de altă parte pe calea dezlănţuirii războiului.

www.cimec.ro
374 GH. GHEORGHIU-DEJ
-------------------------------------------------
In aceste împrejurări 1are loc Congresul al V-lea al Partidului
comunist, din ianuarie 1932, care a constituit un moment de coti-
tură în viaţa partidului nostru. Congresul a făcut pentru prima
dată o analiză profundă a perspectivelor mişcării revoluţionare
din Romînia, criticînd toate abaterile şi devierile de la linia
Ieninist-stalinistă şi risipind confuziile ideologice din partid.
Subliniind că în Romînia există toate contradicţiile sistemului
capitalist, înăsprite ca urmare a înapoierii economice a ţării şi
ca urmare a altoirii formelor celor mai înalte ale proprietăţii şi
exploatării capitaliste (carteluri, trusturi) cu formele precapi-
taliste şi cu resturile feudale din agricultură, congresul a ajuns
1::! oonduzia că Romînia este unul dintre inelele slabe din lanţul
statelor imperialiste.
Totodată congresul arăta că "Romînia se află la marginea
lumii capitaliste şi se învecinează direct cu ţara care constru-
ieşte socialismul", ceea ce "determină ca Romînia, alături de
Polonia fascistă, să fie unul din cele mai importante inele ale
războiului imperialist contrarevoluţionar, organizat de imperia·
lismul internaţional contra U.R.S.S." 1•
Apreciind importanţa momentului istoric în care s-a întrunit,
congresul şi-a pus ca sarcină să dea răspuns problemelor fun-
damentale ale mişcării revoluţionare din Romînia, să consoli-
deze unitatea rîndurilor partidului şi să înarmeze ideologiceşt~
partidul în vederea luptelor măreţe care stăteau în faţa sa.
Congresul a respins teoria burgheza-liberală a neoiobăgiei.
ca şi teza sectaristă "de stînga" după care Romînia stă nemijlocit
în faţa revoluţief1roletare, indicînd că Romînia se găseşte "în
faţa desăvîrşirii revoluţiei burgheza-democratice, că sarcina
acestei revoluţii constă în a doborî cu forţa puterea de stat bur-
[!hezo-moşierească şi de a stabţli dictatura revoluţionară demQ·
eratică a proletariatului şi ţărănimii" 2.

1 Op. cit., pag. 115.

2 Op. cit., pag. 116.

www.cimec.ro
 ~ DE" ANI PE LUPTA A PARTIDULUI 375

Călăuzindu-se de tezele dezvoltate de Lenin in geniala sa

lucrare "Două
tactici ale social-democraţiei in revoluţia demo-
cratică", congresul arăta că "hegemonul acestei revoluţii poate
să fie numai proletari-atu!, oare se sprijină 113 ţ.ară pe elementele
proletare şi semiproletare, duce după sine ca aliat păturile
sărace şi principalele pături mijlocaşe ale ţărănimii şi care
se luptă cu burghezia sătească (chiaburimea) pentru conduce-
rea maselor principale ale ţărănimii" 1•
Congresul arăta că atit condiţiile obiective social-economice
ale acestei revoluţii şi particularităţile forţelor motrice ale revo-
luţiei,· cît şi situaţia internaţională, creează condiţii pentru tre-
cerea rapidă de Ia desăvîrşirea revoluţiei burghezo-democratice
la revoluţia proletară, socialistă.
Congresul a constatat un şir de succese dobindite de partid
după lichidarea frămintărilor fracţioniste şi a atras atenţia asu-
pra unor neajunsuri şi slăbiciuni pe care partidul trebuie să le
învingă pentru a-şi putea indeplini cu succes sarcinile sale
istorice.
Congresul a atras atenţia asupra faptului că etapa de dez-
voltare a avintului revoluţionar din Rominia se caracterizează
prin dezvoltarea şi creşterea simultană a luptei de clasă a pro-
letariatului, a ţărănimii, a luptei naţional-revoluţionare şi a
mişcării micii burghezii orăşeneşti, subliniind rămînerea în
urmă a muncii partidului faţă de ascuţirea luptei de clasă.
Congresul a pus în faţa partidului sarcina de a întări organi-
zaţiile din centrele industriale şi a atras atenţia asupra necesi-
tăţii unei cotituri hotărîte a întregului partid în ceea ce pri-
veşte munca în sînul masei ţărăneşti. Congresul a stabilit că
sarcina cea mai importantă a partidului este crearea alianţei de
luptă a muncitorilor şi ţăranilor sub hegemonia proletariatului
şi conducerea luptei maselor ţărăneşti pentru nevoile imediate
a1e ţărănimii muncitoare şi pentru "rezolvarea revoluţionară a
problemei ţărăneşti".
1
lbid.

www.cimec.ro
376 GH. GHEORfiHIU-DEJ

Ca indicaţie fundamentală strategică, Congresul al V-lea a

cerut partidului să-şi
îndrepte lovitura principală tmpotriva so-
cial-democraţiei şi aripii ei aşa-zise "de stînga", ghelerteriste,
ca principal sprijin social al burgheziei în rîndurile clasei mun-
citoare, şi împotriva naţional-ţărăniştilor şi grupurilor aşa-zise
"de stînga", ca cel mai puternic şi mai periculos duşman al
revoluţiei la ţară.
rn legătură cu ascuţi rea contradicţiilor pe arena interna-
ţională, congresul punea în centrul atenţiei partidului sarcina
de luptă contra pregătirilor războiului antisovietic şi sublinia
că "războiul contra U.R.S.S ... va fi totodată războiul nemilos
contra maselor muncitoare din Romînia însăşi" şi că "partidul
va putea să mobilizeze masele cele mai largi la luptă contra
acestui pericol numai atunci cînd va şti să explice acestor mase
că, apărînd U.R.S.S., ele se apără totodată pe ele însele, apără
interesele lor zilnice, interesele lor vitale şi istorice .. .!' 1•
Jnsemnătatea istorică a Congresului al V-lea constă în faptul
că el a stabilit principiile organizatorice, ideologice, strategice
şi tactice ale partidului în lumina învăţăturii leninist-staliniste
şi a experienţei bolşevismului.

* *
Tovarăşi,

Anul 1932 - anul culminant al crizei economice - a fost

marcat în ţ.ana noastră de noi paşi fă·cuţi de cl.asele stăpînitoare
pe ·calea totalei tnrobiri economice şi politice a Romîniei de către
capitalul anglo-franco-american.
Tntr-o rezoluţie 13 Comitetului Central 131 gartidului Comunist
din Romtnil3 se spunea:
"Capitalul ang!o-frl3ncez, şi în 1Sipecilal cel englet, socoteşte
că în momentul de f.aţă partidul naţional-ţărănesc reprezintă

• O p. cit., pag. 117.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 377

mai bine interesele lui în Romînia şi :ar fi mai în măsură ___;

avînd încă «popularitatea» în mase - să liniştească masele
muncitoare în vederea exploatării lor şi a pregătirilor de război
contra U.R.S.S.".
Guvernul Maniu-V:ai·da S43 străduit într-adevăr să execute
cu mult zel S!aPcina ·ce i se încredin~ase. Vînz.area principalelor
bogăţii a!e ţării, concesionarea celor mai de seamă surse de
venit naţional unor trusturi străine, încheierea unor contracte
sc:andaloas.e cu oameni de afra·ceri l(lffiericani, englezi etc. sînt
încununa te de :apHoa.rea faimosului "pll(ln de l·a Geneva", care
instituia un control străin direct asupra bogăţiilor ţării şi tre-
burilor statului romîn. Printre primele mă,suri luate de contro-
lorii străini sînt : concedierea a 30% din salariaţi, aplicarea a
trei cur1be de Sl(lcrifidu oare ,să soadă cu 60% sall(lriile funcţio­
narilor publici şi a:te noi poveri aruncate pe spinarea salari•a-
ţilor. AtpHoarea :acestor măsuri ra dus !:a creşterea şomajului, Ira
adîncirea mizeriei maselor de muncitori şi ţărani.
Singurul partid care chema masele muncitoare, vlă:gui1.e şi
înfomerote, să se unească şi să se· ridi·ce Ira lupta pentru pîine,
prace şi Hbertate, împotriVia înrobirii economirce 1(! ţării, împotrivra
inansformării Romîniei într-un cap de pod al războiului antiso-
vietk, :a fost Prartidul Comunirst din Romin~a.
Hotărîrile şedinţelor plenare din :aprilie şi octombrie 1932
a!e Comitetului Centnal ~1 Pl(lrtidului Comunist din Romînira
orientau partidul cu toate forţele spre organizarea şi mobiliza"
rea la luptă a muncitorimii ceferiste, trasînd linia de îmbinare
a luptei pentru revendicările economice imediate cu lupta împo-
triva fascismului şi războiului, precum şi tactica de realizare
a frontului unic de jos şi de alegere a comitetelor de acţiune,
peste capul şi împotriva bonzilor reformişti.
Aiplicînd linia elaboretă de Comitetul Centr.al, partidul ra
organiZiat şi ·Condus luptele muncitorilor ceferişti şi petrolişti,
care au culminat cu grev'ele din ianuarie-februarie 1933. Prin
amploarea :a.cestor greve, prin oar.aderul lor revoluţionar corn-

www.cimec.ro
378 GH. GHEORGHIU-DEJ

bativ, 1grev:a de Ia Griviţ,a luînd forma ocupării :atelierelor de

către muncitori, !Prin lar:ga mobilizare :a maselor muncitoare
şi ~ unor pături popul18.re din toată ţ,ara ):a ~.cţiuni .de .solid18.-
ritate cu greviştii, luptele muncitoreşti din 1933 au înscris o
~gină •glorioasă în iiStori.a dasei rnuncitoa:-e •şi a !POporului
romîn.
Cu toată reprimarea sîngeroasă a grevei de la Griviţa, cu
toată teroarea dezlănţuită împotriva mişcării muncitoreşti, măsu­
rile de desfiinţare a organizaţiilor sindicale şi înscenarea judi-
ciară împotriva conducătorilor grevelor, luptele ceferiştilor şi
petroliştilor au constituit o manifestare hotărîtă a forţei clasei
muncitoare împotriva fascismului, lovind în politica de fascizare
a ţării şi de înfeudare a ei faţă de imperialism, pricinuind căde­
rea guvernului călăului Vaida şi avînd ca urmare totodată întă­
rirea influenţei şi legăturilor partidului cu masele, partidul
însuşi întărindu-se prin intrarea în rîndurile sale a elementelor
celor mai combative, mai revoluţionare, mai călite în focul aces-
tor mari lupte.
Lll!Ptele muncitoreşti din perioada crizei economice 1929-1933,
oa •şi luptele pe oare ,comuniştii le-:au org,aniz:at în :anii urmă­
tori, au :demonstrat că Partidul comunist este :apărătorul intere-
selor :de zi cu zi ·a!e c:1asei muncitoare, orga.niz:ato:ul ·luptei mun-
citorilor !Pentru o vLaţă mai bună, împotrirvl8. exploatării burghezo-
moşier·eşti şi înrobirii eoonomioce :a ţării de către imper~aliştii
mondLali în :frunte cu cei ameri·cani şi englezi.

*
* *
Tovarăşi,
Instalarea la putere a hitleriştilor în Germania a fost pen-
tru întreaga reacţiune mondială, ca·· şi pentru reacţiunea romt-
nă, semnalul pentru intensificarea pregătirilor de război. Intre-
gul curs al politicii interne şi externe a Romîniei arăta că
cercurile reacţionare romîneşti se orientau categoric spre fascism.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI Ti!,l

In raceste •împrejurări, dnd în faţ,a p:artidelor ·comuniste ·stă­

tea Slar·cina !de ra organiza un larg front popul18.1r ·de luptă 1mpo-
triva ,f,asciSITilului şi războiului, ,p18..rtidul nostru ·creează o serie
de organizaţii de masă legale, pentru a putea desfăşura acţiu­
nea de închegare a unui larg front popular antifascist. In
a·ceastă nouă etapă a luptei sale, partidul îşi intensifică activi-
tatea în sînul ţărănimii, al intelectualităţii progresiste, precum
şi tn rîndurile minorităţilor naţionale, reuşind să organizeze
-în ciuda terorii tot mai bestiale a regimului burghezo-moşie­
resc - un şir de mişcări greviste, mitinguri şi manifestaţii
populare cu caracter antirăzboinic şi antifascist.
In 1936-1937 se încheagă un front democratic de luptă, pe
haZia prqpunerilor făcute de Partidul ·comunist, cu Frontul plu-
garilor, .Miadosz-ul, B!ocul ·democr:at şi unele ortg:<~niZ:aţii rale p13.r-
tidului sodal-democrat. Acest front ra·cţionează cu •succes în ale-
gerile p,arţiale din 1936-1937 de !:a Mehedinţi şi Hunedoom,
unde, datorită muncii partidului în masa ţărănimii, forţele fas-
c!ste-·şi 1reacţionare sînt înfrînte ;de coaliţira forţelor democratice.
In scopul 'de :a lovi în p,artid şi în mişoarea antifrasdstă, bur-
ghezil8. org:anizează o serie de monstruoase ·înscenări judidrare.
Sub conducerea Prartidului comunist, ,a.ceste procese .sînt trans-
formate într-o tribună de demascare ,a p.regătirilor 1:-ăzboinice
şi 'de chem18..re ra mra•selor ,celor mai largi 'Ira lupta împotriv:a fas-
cismului şi războiului.
Instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea, cu com-
plidbatoo 'Conducătoriloc p:artidelor burgheze, este mar.cată de
lichLoorea libertăţilor cetăţeneşti, .de introducerea unei consti-
tuţii de tip fascist şi a raltor măsuri ·fasdste oare au fnăsprit
eXIJlloat18.rea, supunînd ·c!rasa muncitoare unui regim de teroare
poliţLstă.
P,arUdul nostru ra comis în IClceastă perioadă cîteva greşeli
mari, a"l căror autor :a fost trădătorul Foriş, oare se :af!ta pe ratund
în ·conducerea prartidu!ui. Astfel partidul ·a dat cuvînt de ord·ine
e:ementelor democnatice crare-1 urmau să p:articipe !:a simul~<~crul

www.cimec.ro
380 GH. GHEORGHIU-DEJ

de aleg€ri organizat de dictatura regală şi a lansat lozinca "con-

centrării forţelor democratice înăunt::"ul şi tn 18.1ÎI8.m Frontului
Reooşterii Naţionale", ~ar dnd Garda de ,fier a ·devenit pericolul
prindp.al, partidul n-a văzut 1acest pericol şi n-:a conoentr.at focul
principal asupra acestuia. Deşi partidul a revenit peste scurtă
vreme .asupna l(l•cestor greşeli, ele I(}U constituit o piedid p'entru
or~anizarea de cătr.e partid ,a unei 18.-cţiuni largi şi hotărîte de
luptă impotriva fascismului şi pregătirilor de război.

*
* *
Tovarăşi,

După cotropirea de ·către •armatele hitleriiSte 18. Austriei, Ceho-

slovaciei şi Poloniei, Germania hitleristă transformă· Romînia
şi alte ţări balcanice în avanposturi ale războiului antisovietic.
Aceast•a s-~a fă·cut cu ·complicitatea directă :a imperialiştilor
amerioani şi engl-ezi. Astfel, după •cum reiese din documentele din
arhiv.a 1\i\inisterului de Externe hitleriiSt, publicate 1n U.R.S.S., în
oadrul tratativelor seorete ce s-au dus în 1939 118. Londr.a între
reprezentantul lui Hitler, Wohltat, şi reprezentanţii C€rcuri!or
conducătoare engleze, Wil·son şi B.axion, AngHa IS-a oferit să res-
pecte pe de-a-ntregul aşa-numita "sferă germană de interese"
din Europa de est şi sud-est, să renunţe la garanţiile date Ro-
mîniei şi altor ţări din estul Europei şi să determine şi Franţa
de a renunţa la legăturile ei cu aceste ţări.
Ca urma,;:e ,a intrării Romîniei în orbiia Germaniei hitleriste,
este instl8.ur.ată la put.ere dictaturi(} fascistă antonesdană.
In documentul intitulat "Punctul nostru de vedere" şi răs­
pîndit în 1940, Comitetul Centrl(ll 18.1 partidului prevenea tpoporul
mmîn l(lSUpr.a f13JPtului că dictatura teroristă militară-g.ardistă
este pregătită să servească drept av.anpost unei provocări răz­
boini~ antisovietke, subliniind că ,,mai mult oo oricînd e nevoie
nu numai ·de v~gilenţl(l poporului muncitor, d şi de muncă neobo-
sită .pentru ·întărirea rel,aţiilor frăţeşti cu clasa muncitoare şi

www.cimec.ro
 M DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 381

popoar.e!e Uniunii Sovietioce ... ". Comitetul Central 1(11 !Partidului

ară~ -că: "Cu urilaşa ei pilltere militară, economică şi politică,
prin unitatea morală şi politică a popoarelor sale în jurul Puterii
sc.vietke, ~al Pl(lrtidului Comunist (bolşevic), al tov,arăşului
Stalin, şi cu sprijinul revoluţionar tai proletariatului din ţările
oapitaliste, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste v~a .fi ml(li
tare nu numai decît oricare stat capi~list, ci şi decît orioore
bloc d·e state oopitalilste ... " 1•
RidLcîndu-:se împotriva predării ţării în mîinile imperil(llis-
mului german fascist, Partidul Comunist din Romînia organi-
zează un şir de demonstraţii de masă îndeosebi la Cluj, Braşov,
Timişoara, cuprinzînd zeci şi zeci de mii de oameni care mani·
festează împotriva hitlerismului şi a guvernului antinaţional.

•
* *
Tovarăşi,

La 22 iunie 1941 sîngeroasa dictatură fascistă a lui Anto-

nescu, sprijinită de regele Mihai şi de Maniu şi Brătianu, împin-
ge Romînia în războiul criminal antisovietic, alături de Germania
hitleristă.
Faţă de caracterul acestui război, partidul nostru elaborează
linia politică de luptă naţională antifascistă şi antirăzboinică,
pe baza căreia se adresează tuturor partidelor şi formaţiilor
democratice şi patriotice, pentru realizarea frontului unic naţio­
nal al poporului romîn împotriva jugului hitlerist şi clicii mili-
tare-fasciste a trădătorului Antonescu. Partidul chema pe toţi
patrioţii să lupte cu arma în mînă împotriva maşinii de război
fasciste, să saboteze producţii(! de război, tmillsporturHe de twpe,
arme şi muniţii pentru războiul lui Hitler.
In aceste împrejurări, cînd reveneau p1arUdului nostru saDcini
de răspundere istorică, duşmanul de clasă reuşeşte să dea grele
şi dureroase lovituri partidului, cu ajutorul unor elemente trădă-

1 Op. cit., pag. 332.

www.cimec.ro
382 GH. GHEORGHIU-DEJ

toare contrarevoluţionare, în cap cu Foriş, aflate în conducerea

partidului_ Aceşti agenţi imperialişti provoacă mai multe ares-
tări în nîndurile p13.rUdului, print;e care şi pe 13. tovară-şului L
Chişinevschi, membru al Secretariatului Comitetului Central al
partidului. Trădătorii desfăşoară o acţiune perfidă şi criminală
de descompunere şi lichidare a organizaţiilor de partid, predau
în mîinile Siguranţei şi gestapoului cadrele de bază ale partidu-
lui şi denunţă acţiunile de sabotaj şi de partizani organizate
de comunişti.
Dar chiar în aceste condiţii grele, comuniştii, însufleţiţi de
devotament faţă de popor şi Patrie, au rămas credincioşi măre­
ţei cauze a lui Lenin şi Stalin. Comuniştii şi ceilalţi luptători
antihitlerişti erau însufleţiţi de eroica luptă a poporului sovietic
împotriva hoardelor fasciste, de ordinele de zi ale tovarăşului
Stalin şi de înflăcăratele chemări Ia luptă împotriva jugului hit-
lerist pe care le transmitea radio Moscova. Plif}i de încredere
în victoria Uniunii Sovietice, înfruntînd teroarea bestială a ges-
tapoului şi plutoanele de execuţie ale lui Antonescu, ei organi-
zează în uzine şi fabrici acte de sabotaj, mobilizează grupe de
patrioţi împotriva maşinii de război hitleriste, tipăresc şi răspîn­
desc presa ilegală şi manifeste care cheamă masele la luptă
împotriva dictaturii fasciste şi războiului, şi formează împreună
cu organizaţiile Frontului plugaiilor, Uniunii patrioţilor, Madosz-
ului şi alte grupuri Frontul patriotic antihitlerist. Atîta timp însă
cît în conducerea partidului se aflau elemente trădătoare, orga-
nizaţiile de partid n-au putut organiza o largă mişcare de masă
împotriva -războiului an ti sovietic.
La 4 aprilie 1944 principalele cadre de partid din afară şi din
închisori şi lagăre reuşesc să înlăture agentura duşmană din
conducerea partidului.
Pătrunderea duşmanilor în interiorul partidului nostru. n-a
fost un fenomen întîmplător. Este prea bine ştiut că serviciile
imperialiste de diversiune şi spionaj au depus mari eforturi în

www.cimec.ro
 30 D::O ANI DE LUPTi\ A PARTIDULUI 383

timpul războiului pentru a-şi strecura agenţi în conducerea parti-

delor comuniste.
In lumina experienţei mişcării revoluţionare, acţiunea par-
iidu.!ui de la 4 aprilie 1944 şi dema•s.oarea ulterioară a lui P<atnaş­
canu, care - aşa cum s-a dovedit - era strins legat de agen-
tura duşmană, trebuie să fie pentru partidul nostru o chemare la
aiScuţirea vigilenţei revolu1iooore, pentru a descoperi şi a Zidrobi
la timp elementele duşmănoase strecurate in partid, sau pe
acelea care ar incerca să pătrundă in partid.

*
* *
Tovarăşi,

După înlăturarea agenturii duşmane şi formarea conducerii

provizorii a partidului, lupta forţelor'"patriotice ia un puternic
avint. Conducerea partidului elaborează planul de doborire a
dictaturii antonesciene şi platforma politică de mobilizare a tutu-
ror forţelor democratice pentru realizarea acestui scop.
In timp ce Armatele Sovietice eliberatoare, urmărind trupele
hitlmiste izgonite de pe tmitoniul Uniu•nii Sovietice, au intrat
pe teritoriul Romîniei, şi cind masele muncitoare manifestau tot
mai deschis ura· şi revolta impotriva regimului lui Antonescu şi
războiului hitlerist, conducerea P.S.D., după repetate refuzuri
şi tergiversări, a acceptat propunerea partidului nostru de a
se incheia Frontul unic muncitoresc.
In 13tCest timp, cepcuri!e •Conducătoare ale p•artidelor bungheze,
in frunte cu Maniu, Brătianu şi vechiul lor lacheu Titei Petrescu,
continUJau să 9prijine di.ctatur.a f.a·sdstă antonesciană, reS(pin-
geau generosul armistiţiu oferit de Uniunea Sovietică şi duceau
tratative cu imperialiştii americani şi englezi prin comandamen-
tul aliat de la Cairo, în speranţa că trupele anglo-americane vor
invada Balcanii, conform variantei Churchill.
Jncă în 1943, după victoria de la Stalingrad şi trecerea Ar-
matei Sovietice la ofensivă, burghezia romînă, cuprinsă de in-

www.cimec.ro
384 GH. GHEORGHIU-DEJ

doială în victoria lui Hitler şi în faţa perspectivei eliberării

ţării noastre de către Armata Sovietică, îşi pusese problema :
care anume for~e politice vor polariza masele în această situaţie?
Este interesant de subliniat în această privinţă că, atunci
cînd s-a instaurat dictatura regală, partidele burghezo-moşie­
reşti aveau toate condiţiile şi posibilităţile de a se opune măsu­
rilor de fascizare a ţării, cu atît mai mult cu cît partidul nostru
chema în acea vreme toate formaţiile politice să întreprindă în
comun o asemenea acţiune, cu sprijinul activ al poporului.
De ce au respins politicienii burghezi propunerea partidului
nostru?
La această întrebare se poate răspunde că cercurile politice
burgheze nu numai că au fost complice, dar au iniţiat şi spriji-
nit din toate puterile politica de fascizare a ţării, fiind de acord
chiar cu măsura de desfiinţare a partidelor politice, cu defăi­
marea a înseşi principiilor d~mocratice burgheze, în vederea creă­
rii în ţară a atmosferei fasciste prielnice pregătirii războiului
antisovietic, în care vedeau un prilej de îmbogăţire a capitalişti­
lor şi moşierilor romîni şi de satisfacere a poftelor lor imperia-
liste de acaparare de teritorii străine. Manevrînd în această
direcţie, partidele burgheze socoteau în acelaşi timp că în cazul
prăbuşirii acestei politici vor apare în postura unor "partide
prigonite" de fascism, pentru a înşela masele, a le strînge în
jurul lor şi a le împiedica să &e grl.ltPeze în jurul Prartidului
comunist - singura forţă politică de care se temeau în mane-
vrele lor.
Cred însă că nimeni în ţara noastră n-ar putea cita un sirţ­
gur caz în care vreun membru al partidului naţional-ţărănesc
sau liberal să se fi aflat în faţa plutoanelor de execuţie ale dicta-
turii fasciste.
Un lucru este însă sigur, că atît în timpul dictaturii regale,
şi, mai accentuat, în timpul dictaturii lui Antonescu, unul din
obiectivele de seamă ale aparatului de stat burghez era de a
distruge Partidul comunist, şi, dacă aceasta nil i-ar reuşi, să-I

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 385

lovească în aşa măsură încît multă vreme să nu poată juca

rolul de principală forţă politică revoluţionară, în jurul căreia
să se unească toate organizaţiile democratice şi cele mai largi
mase populare.
In lumina acestor .fapte, se înţelege de ce - după atîţia ani
de la aruncarea partidelor politice burgheze în lada cu vechituri
a istoriei -, în 1943, în faţa perspectivei înfrîngerii Germaniei
hitleriste şi eliberării ţării noastre de către Armata Sovietică,
cercurile politice burgheze, în înţelegere cu guvernul Antonescu,
scot din ladă figurile conducătorilor partidelor "istorice" şi îi
prezintă opiniei publke zile în şir în preSJa f.asdstă antonesdană
drept aşa-zişi "făuritori ai Romîniei moderne".
Prin :a,ceasta, clasele dominante urmăreau să menţină r~imul
burghezo-moşieresc, să împiedioe clasa muncitoare şi partidul
nostru de a se folosi de condiţiile favorabile pe care le-ar crea
eliberarea ţării de către Armata Sovietică, pentru a conduce
lupta maselor· populare la doborîrea regimului burghezo-mo-
şieresc.
Acestea erau socotelile burgheziei şi moşierimii romîne. Dar
în ce măsură au reuşit ele să şi le pună în practică, aceasta au
arătat-o actul de la 23 August 1944, precum şi întreaga desfă­
şurare a evenimentelor de după eliberarea ţării.

Tovarăşi,

De o însemnătate istorică pentru ţara noastră este ordinul

de zi din 1 Mai 1944 al tovarăşului Stalin, care spunea :
"Romînia, Ungaria, Finlanda şi Bulgaria nu au decît o sin-
gură posibilitate de a evita catastrofa : aceea de a o rupe cu
germanii şi de a ieşi din război. Dar cu greu s-ar putea crede
că actualele guverne ale acestor ţări ar fi în stare s-o rupă cu
germanii. Trebuie să se presupună că popoarele acestor ţări vor

www.cimec.ro
38ti GH. GHEORGHIU-DEI

trebui ~ă ia ele însele în ~înă cauza eliberării lor de sub juguP

german" 1•
Sarcina istorică de a mobiliza poporul romîn pentru a lua în
mînă cauza eliberării sale de sub jugul imperialismului german.
de a evita catastrofa, de a împiedica organizarea de către Hitler
şi Antonescu a unei linii de rezistenţă pe linia Galaţi-Nămoloasa­
Focşani, ceea ce ar fi însemnat alte sute de mii de morţi, oraşe
şi sate distruse, nimicirea bogăţiilor ţării şi îndeosebi a regiuni-
lor petrolifere, sarcina de a organiza şi conduce lupta poporu-
lui romîn pentru doborîrea regimului antonescian şi izgonirea
trupelor germana-fasciste - şi-a asumat-o partidul nostru.
Hotărîrea guvernului Antonescu, luată în înţelegere cu Maniu
şi Brătianu, de a organiza linia de rezistenţă Galaţi-Nămoloasa­
Focşani pe baza promisiunii lui Hitler de a trimite noi divizii
germane .avea ca scop întîrzierea ofensivei sovietice şi înlesnirea
aplicării variantei Churchill în Balcani.
Toate aceste planuri au fost însă date peste cap de spar-
gerea frontului german din Moldova şi înaintarea vertiginoasă
a Armatei Sovietice spre Bucureşti, factorul hotărîtor care a
determinat succesul acţiunii de doborîre a regimului antones-
cian în noaptea de 23 August 1944.
Inaintarea Armatei Sovietice eliberatoare, starea de spirit
a poporului, plin de ură faţă de cotropitorii germani şi faţă de
dictatura fascisti, dornic de pace şi de libertate naţională, izo-
larea eticii antonesciene, panica şi dezorientarea care au cu-
prins burghezia şi moşierimea, aparatul de stat fascist, pe regele
Mihai şi cercurile reacţionare în frunte cu Maniu şi Brătianu, au
fost folosite de partidul nostru pentru a organiza arestarea gu-
vernului Antonescu de către formaţiile patriotice şi întoarcer:ea
armelor împotriva trupelor germano-fasciste.
Armata, în sînul căreia clocotea de mult mînia împotriva
ocupanţilor germana-fascişti, a întors armele împotriva acestora.

1 /. Stalin, Despre Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea

Patriei, Editura pentru literatură politică, 1953, ediţia a III-a, pag. 131-132.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 387

alăturîndu-se eroicelor trupe sovietice în lupta pentru eliberarea

ţării. In luptele pentru elibemrea Ardealului şi apoi în ltl!Ptele
pentru eliberarea Cehoslovaciei şi Ungariei, în urmărirea arma-
tei hitleriste, a înscris pagini de glorie nemuritoare Divizia de
voluntari romîni "Tudor Vladimirescu-Debreţin", care fusese
formată în Uniunea Sovietică Ia cererea foştilor prizonieri, edu-
caţi în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului
proletar de comuniştii aflaţi în emigraţie.
23 August 1944, ziua eliberării Romîniei de către glorioasa
Armată Sovietică, ziua doborîrii dictaturii fasciste antonesciene
de către forţele patriotice conduse de partid, a devenit cea mal
mare sărbătoare naţională a poporului nostru.
Eliberarea Romîniei de către Armata Sovietică n-a însemnat
numai eliberarea naţională a ţării noastre, dar ea a creat con-
diţiile necesare şi toate premisele pentru zdrobirea claselor domi·
nante - moşierii şi capitaliştii -, a făcut posibilă desfăşurarea
luptei poporului şi efectuarea de reforme cu caracter revoluţio­
nar, a ferit ţara noastră de Intervenţia armată a puterilor Impe-
rialiste, a făcut cu putinţă rapida dezvoltare a puterii populare
şi trecerea la regimul de democraţie populară - formă a dic-
taturii proletariatului.

*
* *
Tovarăşi,

Congresul al V-lea al partidului nu a putut prevedea formele

concrete pe care le va lua desăvîrşirea revoluţiei burghezo-d'emo-
cratice. La noi acest proces s-a petrecut în urma eliberării Romf-
niei de către forţele armate ale Statului sovietic, care a deschis
în faţa ţării noastre drumul dezvoltării democratice, a dat
poporului romîn putinţa să-şi ia soarta în propriile sale mîini
şi să făurească regimul de stat în conformitate cu interesele şi
voinţa lui.

www.cimec.ro
388 GH. GHEORGHIU-DE.I
~~----------------------------------------

In noua etapă istorică, partidul a stabilit ca direcţie a ata-

cului principal : demascarea partidelor burghezo-moşiereşti, în
special a partidului naţional-ţărănesc, precum şi a social-demo-
cratilor de dreapta, ca trădători ai int~reselor naţionale şi sociale
ale poporull.Îi, şi izol.are.a lor de mas·ele l18rgi ale ţărănimii şi ale
micii burghezii, pentru a atrage aceste mase, în alianţă şi sub
conducerea proletariatului, la lupta pentru desăvîrşirea revolu-
ţiei burgheza-democratice.
In această etapă, clasa muncitoare, sub conducerea partidu-
lui, dădea bătălia pentru aliaţi şi îndeosebi pentru cîştigarea
aliatului principal : masele de bază ale ţărănimii.
Aplicînd această linie tactică, partidul a elaborat o platformă
care cuprindea principalele obiective în jurul cărora trebuia dată
lupta : un guvern democratic, care să reprezinte cele mai largi
mase populare şi cu sarcina de a lua toate măsurile pentru mobi-
lizarea tuturor resurselor materiale şi a forţelor populare în
vederea efortului de război alături de Uniunea Sovietică şi a eli-
berării ţării ; pentru exproprierea moşierilor şi împărţirea pămîn­
tului lor ţăranilor fără pămînt şi cu pămînt puţin, democratizarea
ţării, abolirea măsurilor fasciste şi rasiale, pedepsirea criminali-
lor de război.
P,a.rtidele bur!gheziei şi 18le moşierimii ·s-,au împotrivit cu
înverşunare realizării acestei platforme. Avînd în mîinile lor
puterea economică şi deţinînd poziţiile cheie în guvernele Sănă­
tescu şi Rădescu, ele subminau eforturile poporului nostru pen-
tru asigurarea victoriei împotriva hitlerismului, căutau să agra-
veze situaţia economică şi să împiedice realizarea propunerii
partidului nostru de a lichida rămăşiţele feudale la ţară. Ele
ştiau că în'făptuirea acestei propuneri ar însemna îngustarea
bazei lor social-economice şi întărirea influenţei partidului nostru
la sate.
Realizarea reformei agrare în folosul ţărănimii muncitoare,
acţiunea de democratizare a ţării, înlăturarea prefecţilor şi pri-
marilor antonescieni, împotriva voinţei partidelor burgheze,

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 389

demascarea şi combaterea necruţătoare a politicii acestor par-

tide de subminare a economiei noastre au întărit considerabil
baza de masă a partidului, care a repurtat o mare victorie în
lupta pentru aliaţi, îndeosebi pentru aliatul principal, ţărănimea
muncitoare.
rin :priiiDele luni după elibenare, parUdul şi-lll întărit rrîndurile,
şi-a reorganizat întreaga muncă potrivit cu noile împrejurări ~i
a reuşit să făurească unitatea sindicală, să înfăptuiască sindicate
unice, cme cuprind şi org,anizează într-un timp relativ scurt
masele proletare.
In această vreme, partidul era în minoritate în guvern, dar
această "minoritate" din guvern se sprijinea pe forţa partidului
în plină dezvoltare, pe clasa muncitoare, pe masele largi ale
ţărăniiiDii sănaee şi mijloaaşe. Puterii deţinute de guvernul cu o
majoritate reacţionară i se opunea puterea maselor populare,
conduse de partid.
rin 13JCest fel, partidul a reuşit să dejoa.ce manevrele rea·cţiunii
şi să impună o serie de măsuri care nu fuseseră acceptate de
coaliţia reacţionară. Incercarea acestei coaliţii, grupate în jurul
regelui, de a se opune cu forţa armată valului impetuos al lup-
tei poporului, a suferit un eşec lamentabil. Masele au impus
izgonirea guvernului reacţionar al lui Rădescu, în spatele căruia
se aflau imperialiştii anglo-americani, şi aducerea la putere a
unui guvern democratic, în care clasa muncitoare avea un rol
precumpănitor.

rin etapa următoare a trebuit să menţinem o vreme oarecare

<:olabora"rea cu o parte a burgheziei, îndreptînd focul principal
împotriva coaliţiei forţelor de bază ale burgheziei şi moşierimii,
reprezentate de partidele lui Maniu şi Brătianu.
Neruşinatul amestec direct în treburile ţării noastre, presiu-
nile politirce şi economi-ce ex.ercitlll.te de imperiialiştii amerioani şi
englezi, care se sprijineau în ţară pe stîlpul reactiunii, regele, şi
pe partidele "istorice", cu scopul de a răsturna guvernul demo-
cratic şi a impune un guvern reacţionar, au fost zădărnicite de

www.cimec.ro
390 GH. GHEORGHIU-DEJ

forţele democratice conduse de partid, cu sprijinul politic şi

diplomatic al Uniunii Sovietice.
Cu deosebită perfidie s-au manifestat tendinţele inrobitoare
şi hrăpăreţe ale imperialiştilor americani şi englezi faţă de ţara
noastră la Conferinţa de pace de la Paris. Reprezentanţii diplo-
matici ai imperialismului american şi englez au căutat să impună
Romtniei grele condiţii economice şi politice, pentru ca marii
capitalişti americani şi englezi să recapete putinţa de a porunci
in ţara noastră, de a jefui poporul romtn şi bogăţiile Romtniei.
Datorită ajutorului politic şi diplomatic al Uniunii Sovie-
tice, datorită sprijinirii unanime de către întregul popor munci-
tor a politicii partidului nostru, noi am putut respinge mane-
vrele întreprinse de imperialişti pentru a răpi ţării noastre inde-
pendenţa şi suveranitatea, ne-am păstrat cuceririle democra-
ftce şi dreptul de a dispune de propria noastră soartă, potrivit
cu năzuinţele poporului nostru.
Cind ţara noastră a trebuit să facă faţă grelelor tncerc.ări ale
anilor de secetă, imperialiştii americani au incercat să profite
de situaţia noastră grea, pentru a ne vinde porumb rinced la
preţ de camătă, batjocorind foamea femeilor şi copiilor noştri.
Partidul şi guvernul s-au adresat atunci Guvernului sovietic şi
personal tovarăşului Stalin, care a trimis poporului nostru
pline, ilustrind justeţea minunatei zicale populare: "Adevăratul
prieten la nevoie se cunoaşte".
A trebuit să facem faţă haosului economic şi financiar, care
era tntreţinut şi amplifioat de elementele bur.gheze din ·guvern.
Atunci cind partidul şi-a formulat propunerile cu privire la
reforma monetară şi la redresarea economică, reprezentanţii
burgheziei din guvern preconizau un imprumut de la imperia-
liştii anglo-americani, ca singura sQluţie posibilă pentru tnfăp­
tuirea reformei monetare şi tmbunătăţirea situaţiei economice.
Liniei politice a reprezentanţilor burgheziei in guvern, inspirată
de imperialişti, partidul i-a opus hotărtrea de a pune capăt infla-

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 391

ţiei prin mobilizarea resurselor interne ale ţării şi a forţelor

qntregului popor.
Raportul de forţe se schimbase în favoarea clasei muncitoare
-şi a aliaţilor ei. Aceasta a făcut posibilă izgonirea din guvern,
in noiembrie 1947, a ultimilor reprezentanţi ai burgheziei, iar
7 săptămîni după aceasta a fost răsturnată monarhia şi a fost
proclamată Republica Populară Romînă.
Analizînd !n mod genial căile dezvoltării revoluţionare a ţării
noastre, tovarăşul Stalin spunea în 1928:
"In afară de ţările dezvoltate din punct de vedere capitalist,
in care victoria revoluţiei va duce imediat la dictatura prole-
tară, mai există şi ţări slab dezvoltate din punct de vedere capi-
talist, cu rămăşiţe feudale, cu o problemă agrară specială de tip
antifeudal (Polonia, Romînia etc.), în care mica burghezie, în
special ţărănimea, îşi va avea neapărat de spus cuvîntul -
care va tnage greu în cumpănă - în cazul unei explozii revolu-
ţionare, şi în care, pentru a duce la dictaturl3 proletJară, vi·ctoria
revoluţiei poate să necesite şi va necesita cu siguranţă unele
trepte intermediare, cum ar fi, de pildă, o dictatură a proleta-
riatu!ui şi a ţărănimii...
Cred că· este neîndoielnic că Polonia şi Romînia se numără
printre ţările care au de parcurs ... unele trepte intermediare în
drumul spre dictatura proletariatului" 1•
Desfăşurarea evenimentelor în răstimpul dintre 23 August
1944 şi 30 Decembrie 1947 a confirmat pe deplin justeţea genia-
lei analize făcute de tovarăşul Stalin.
Partidul nostru s-a orientat în general just şi a ştiut să folo-
sească cu succes condiţiile favorabile create de eliberarea ţării de
către Armata Sovietică, să dezvolte şi să conducă valul luptei
t·evoluţionare a proletariatului şi a maselor largi.
Clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, a luat în
intregime puterea politică în mîinile ei.
1
/. Stalin, Opere, voi. li, ed. P.M.R. 1951, pag. 170, 171.

www.cimec.ro
392 GH. GHEORGHIU-DEJ

Detinerea puterii politice de către clasa muncitoare consti-

tuie temeHa marilor drepturi şi libertăţi politice de care se
bucură oamenii muncii din Republica Populară Romînă, indife-
rent de naţionalitate, sex şi credinţă religioasă. Cît de puternic
contrastează viaţa liberă a oamenilor muncii în Republica P!)pu-
lară Romînă, dreptul lor de a se organiza, de a beneficia de
libertatea presei, a cuvîntului, a întrunirilor, dreptul lor Ia muncă,
Ia învăţătură, Ia odihnă - cu viaţa pe care o duc sub jugul capi-
talist oamenii muncii din oricare ţară capitalistă, loviţi de foa-
mete, mizerie, teroare fascistă poliţistă.
Amintească-şi muncitorimea de anii de neagră robie şi sil-
nicie, de exploatarea capitalistă; ţăranii - de jaful moşierilor
şi chiaburilor ; intelectualii - de starea de inctiltură şi obscu-
rantism ; tineretul - de lipsa de drepturi, de dezmăţul propa-
gandei şovine huliganice, menită să îndobitocească pe cei tineri ;
femeile - de înjosirea şi umilinţa Ia care erau supuse la fiecare
pas pe vremea cînd în ţara noastră a dominat burghezia şi moşie­
rimea. Privească astăzi în jurul lor şi vor vedea ridicîndu-se mari
şantiere de construcţie 18. sodalismului, cîmpurile rodind pentru
cei ce te muncesc, căi 118.rgi spre un viitor luminos deschi·s tutu-
ror oamenilor muncii. Toate acestea se datoresc faptului că
Ia noi în ţară puterea nu se mai află în mîinile burgheziei şi mo-
şierimii, ci în mîinile clasei muncitoare, că forţa politică con-
ducătoare în ţara noastră este Partidul Muncitoresc Romîn.

• •
Aşadar, tovarăşi, smulgerea puterii politice din miinile cla-
selor exploata/oare de către proletariat reprezintă cucerirea fun-
damentală a oamenilor muncii din Romînia. Ea a însemnat trece-
rea de la desăvîrşirea revoluţiei 'burgheza-democratice la revo-
luţia socialistă.
Cuceriroo puterii de stat de către clasa muncitoare sub con-
ducerea p18.rUdului a croot condiţiile pentru li-chidarea puterii eco-

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 393·

nomice a burgheziei, pentru reorganizarea şi dezvoltarea indus-

triei şi ,a si!Stemului de finanţe şi c:-edit tpe bază soci.al,i!Stă, pen-
tru t11an:sformarea !Socialistă a 13griculturii, pentru monopolizarea
în· mîinile statului a comerţului exterior, pentru crearea unui
sector sodalist (de stat şi cooperatist) în comerţ.
După cum se .ştie, în iunie 1948 parti,dul şi guvernul :au luat
hotăr·îrea cu privire l,a naţionaliz,area principalelor întreJprinderi
industriale, bancare, de transport etc. Se înţelege că o acţiune
de asemenea amploare ar fi fost de neconceput fără mobiliza-
rea partidului şi a întregului proletariat.
Planul,acţiunii de naţionalizare a fost roolimt de ·îns-ăşi clas:a
muncitoare ISllib conducerea or,g:anizaţiilor de parHd, conducerea
întreprinderilor fiind încredinţată noilor directori, în majoritatea
lcr din nîndurile cl13sei muncitoare.
TrecerP.a mij!oa,ce!or de producţie industri,ală în mîinile da-
s€i muncitoare a desfiinţat exploatl3re.a cl:aiSei muncitoore de 'Către
burghezie în întreprinderile naţionaliza,te, a înlăturat piedica
principală IP·e .oare o punea oapit,a,Jismul în calea creşterii forte-
lor de producţie :şi a descătuşat forţele crootoare :ale celor ce
muncesc, făcînd posibil un ritm de creştere a producţiei şi o ridi-
care a productivităţii muncii care erau cu neputinţă în condiţiile
economiei oapltaliste, fădnd posibilă orgl3nimrea economiei pe
bază de p!:an.
In pr:mii doi ani de economie planificată, noi am obţinut un
şir de succese în domeniul industril3lizării ·ţării, şi îndeosebi în
dezvoltarea sectorului hotărîtor al industriei - industril3 grea.
Este suficient să aruncăm o privire asupra citorva date refe-
ritoare J,a cele două planuri anuale de st~at !Pentru a ilustna
deos·ebirea fundamentală faţă de vechea stare de lucruri, din
timpul cînd mijloacele de producţie se ,găseau. în mîinile capi,
taliştilor.
Prin realizarea planurilor de stat pe 1949 şi 1950 producţia
industriei noastre socialiste a crescut de 2,4 ori faţă de 1948.

www.cimec.ro
 394 GH. GHEORGHIU-DEJ

Industria noastră de azi - industria socialistă - nu mai

seamănă cu cea de ieri. In sectorul socialist al economiei naţio­
nale au fost investite pînă la 1 ianuari·e 1951 peste 300 de miliar-
de de lei. Numai în decurs de trei ani au fost create noi ramuri
ale industriei, s-a dezvoltat considerabil industria grea şi -
ceea ee este deosebit de important - a fost creată industria de
construcţii de maşini, pe car.e Lenin o numeşte .pîr·ghia !Principală
a dezvoltării întregii economii. ,
Creşterea producţiei şi a productivităţii muncii duce la trep-
tata ridicare a nivelului material şi cultural al celor ce muncesc.
Pentru muncitorimea noastră, teama faţă de ceea ce va aduce
2'iua de mîine, şomajul, ,,curbele de sacrificiu", batjocura şi
exploatarea nemiloasă patronală au rămas de domeniul trecutu-
lui ; putinţa pentru cei ce muncesc de a învăţa, de a se bucura
de concedii de odihnă plătite în localităţile balneare şi climate-
rice, ajutorul medical gratuit pentru muncitori şi muncitoare
sînt realităţi de zi cu zi ale vieţii noi din R.P.R.
Aceste succese sînt rezultatul muncii pline de avint a clasei
noastre muncitoare, care s-a dovedit capabilă nu numai de a
izgoni pe •OOpitalişti, dar şi de .a conduce şi a gospodări aceste
~ntreprinderi mult mai bine decît foştii lor stăpîni, de a le dez-
volta şi întări.
Aceste succese n-ar fi fost cu putinţă fără imensul ajutm
politic şi economic pe care ni 1-a acordat în permanenţă Ţara
socialismului victorios, Uniunea Sovietică, inclusiv ajutorul în
utilaj, in·aterii prime şi semifabricate, cît şi în specialişti şi expe-
rienţă tehnică -or.g'18ni za torică.
După naţionalizarea băncilor capitallste şi organimrea Băn­
cii de stat, a fost reorganizat sistemul de finante şi credit, potri-
vit cu interesele construcţiei socialismului.
Tn ceea ce priveşte bugetul, IS-13. schimbat fundamental struc-
tura veniturilor statului, care în covîrşitoorea lor majoritate pro-
vin dln acumulările socialiste ale industrieJ, bugetul statului sol-
dîndu-se an de an cu excedente. S-a întărit moneda naţională.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 395

Toate acestea permit acumularea fondurilor necesare pentru

finanţarea economiei naţionale, I)Jentru creşterea napidă a inves-
titiilor şi, concomitent ·CU ·aoeasta, a cheltuielilor pentru nevoile
social-oultunale ale celor ce munces·c.
După preluarea intregii puteri politice ·de către dasa munci-
toare in alianţă cu ţărănimea muncitoare in ţara noastră a fost
stabilit monopolul comertului exte:-ior. Deosebita imporbanţă a
acestuia !Pentru construirea socialismului este foarte bine carac-
teriz.ată prin cuvinte!e lui Lenin, care, ocupîndu-se de exi1Stent1a
sectorului ·capitalist în condiţiile trecerii de la capitalism la socia-
lism, vorbea despre monopolul comerţului exterior ca una din
principalele pirghii ale luptei impotriva elementelor capitaliste
tn economie.
Politica :guvernelor burghezo-moşiereşti din Romînia tn
materie de comerţ exterior er.a o politkă de infeudare economică
e ţării faţă de marile monopoluri imperialiste şi bănci capita-
liste internaţionale. Balanţa comerdală deficitară ducea la dez-
echilib-ru bugeta-r, la creşterea datoriei de stat, la accentuarea
dependenţei Rominiei de ţăll"ile imperialiste. Rechinii ·capitaJ.işti
realiZiau averi fabuloaiSe, făctnd negoţ cu avuţiile ţării şi dep,l-
nînd la ·băncile din Elveţia sau Anglia profiturile provenite din
spolierea muncitorilor şi ţăranilor.
Cu totul altul este canacterul şi conţinutul comerţului exterior
in ·condlţii!e regimului de democraţie populară, unde monopolul
de stat al comerţului exterior este un mijloc de apărare a bogă­
ţiilor ţării faţă de încercările capitalului internaţional de a le
prăda şi totodată un instrument efectiv de construire a bazelor
economiei socialiste, structura şi volumul comerţului exterior
fiind determinate de nevoile acestei construcţii.
In acelaşi timp prin politica monopolului comerţului exterior,
regimul de democraţie populară fereşte economia noastră de
influenţa nefastă a fluctuaţiilor şi crizelor economiei capitaliste.

www.cimec.ro
39li GH. GHEORGHIU-DEJ

Ţ,ara noaiStră îşi poate îndeplini aceste sarcini mulţumită

ajutorului U.R.S.S. şi col,aborării cu ţările de democnaţie popu-
lară în oadrul Consiliului de ·asistenţă economică mutuală.
Urmărind să pună piedici construcţiei socialiste din ţările
de democraţie pQpuJ,ară, Statele Unite şi ţările aser·vite lor duc
faţă de ţările de democmţie ipopulară o politică de di-scriminare.
Astfel, în ce priveşte ~ar·a noastră, ,această politi.că se exprimă
în măsuri oa inte:-zicerea exportului către R.P.R., b!ooarea dis-
ponibilităţilor noaiStre, oprirea unor mărfuri cumpămte şi deja
plătite etc.
Dar toate a<:este măsuri nu ·au putut opri dezvoltarea comer-
ţului nostru exterior, oare a crescut din an IÎn an mulţumită
f13ptului că majoritatea covîrşitoare a măr.furilor de oare avem
nevoie ne este furniz,ată de U.R.S.S. şi de ţăril•e de democr.aţie
populară.
Oad problema organizării comerţului exterior a putut fi
r-ewlvată într-un timp relativ scurt, .problema organizării comer-
ţului intern 1socialist şi a luptei îm?ot:-iv,a capitl3.1ismului în sec-
torul circul•aţiei mărfurilor este mult mai ·complexă. Se ştie că
în momentul naţionalizării principalelor mijloa·ce de producţie
industrială, între.gul comerţ int·ern - cu amănuntul şi cu ridi-
cata - se aHa în mîini ·orupitali'>te. Primul p1as făcut de sbatul
nostru de democnaţie pqpul·ară în vederea restrîn:gerii poziţiilor
capitaliste în comerţ a fost preluarea de către stat a comerţului
cu ri-dioata, ceea 'ce dă putinţă statului să exercite un anumit
control asupr.a sectorului iJ'articul•ar .al comerţului.
In ce pri•veşte comerţul cu .amănuntul, aici partidul şi guver-
nul .au avut de rezolvat una din cele mai grele probleme, avînd
in fl<lţă între:gul front al comerţului opartkul,a_r.
In acest sector au fost înfiinţate peste 24.000 de unităţi ale
comerţului de stat şi cooperatist. ·
Pentru a ne da seama de procesul limitării treptate a .comer-
ţului pa1rticular şi al legării ·industriei socialiste de agrticultură
pe calea schimbului, este i'nstructiv să arătăm - pe baza unor

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 397

date aproximative - că volUiiTiul de mărfuri desfăcute de c-omer-

ţul de st,at şi cel coopenatist cuprinde droa 75_% din întregul
volum <:~1 drcul1aţiei mărJurilor, restul de circa 25% revenind
sectorului p<:~rticull(lr, .adică producătorilor agricoli, care-.şi desf,ac
produsele direct către consumator, meseriaşilor şi unităţilor
comerda!e particulme.
f,a1ptu! că aLStăzi comerţul sodalist (de stat şi cooperatist)
ocupă pozlţira dominantă, i·ar ·comerţul 1Particull8r 18 fost limitat,
constituie un mare suc-ces al politicii p.artidului nootru.
De asemenea trebuie subJinil8t ca un suc.ces al p:artidului
k1ptul că, după reor;gtaniwre, coopemţia sătească a devenit o
lmgă organizaţie de masă cu peste 5.000.000 de membri, cu
r.amifioa·ţii în întreag1a ţJ.ră, numărînd peste 4.000 de coopera-
tive, prin care ţăranul muncitor îşi poate desface produsele şi
primi mărfurile industriale ce-i sînt trebuincioase.
Rolul însemnat jucat de cooperaţie se vădeşte din faptul că
numai în 1950 ea a distribuit !1a s:ate mărfuri în Vtaloar.e de
54,5 milLarde de lei.
Da-că în ·ce priveşte des•f·acerea de /Produse industriale 118 ~ară
coopeooţia furnizează sratului .aproape întreaga cantitate de
măr.furi, nu tot aşa stau lucrurile cu desfacerea de produse .agri-
cole la onaş, sarcină pe •Care coopenaţia o îndeplineşte încă
într-Q măsură nes.atilsfăcătoore.
Nu înaape nici o îndoială că, intensi.fi.aîndu-şi munoa în
direcţia înlăturării deficienţelor de care mai suferă, ridicînd
oodre pricepute, cOQpenaţi<:~ - care jood de pe acum un tmpor-
tant rol economk şi poliUc - va deveni o şcoală de educare
a maselor de milioane al.e ţărănimii în .spirit ISOcLalist, o va ,ajuta
să trea-că treptat spre forme superioare ale cooperării.
Cu toate .acestea trebuie să recunoa1ştem că circul18ţia măr­
furilor, schimbul dintre oraş şi s·at, aproviziooorea popull(lţiei
constituie încă unul din inelele slabe tale muncii noastre. De
unde provine aceasta ? La originea multor dificultăţi t(lle comer-
tului socil(llist stă faptul că prindpala sursă de produse ragri-

www.cimec.ro
398 GH. GHEORGHIU-DEJ

cole este producătorul individual. Lichidarea n~potrivirii exis-

tente între caracterul socialist ·al p;-oducţid industriale şi cara·c-
terul individual al agrkulturii, vi·ctoria socialismului în agri-
cultură v'a duce şi l·a lichidarea difi·cultătilor în domeniul cir-
culaţiei. Dar procesul de unire a gospodăriilor ţărăneşti în gos-
podării colective este un proces mai îndelungat. Ins·eamnă
aceasta oare că pe timpul dunatei acestui proces aprovizionarea
pOtpuJ.aţiei cu produse alimentare, a industriei cu materii prime
nu !POate fi îmbunătăţită ? Nicidecum. Experienţa amtă ·Că o
serie de măsuri economice iniţiate de partid şi guv·ern au dat
rezultate tn general satisfă·cătoare acolo unde ele au fost apli-
cate în practică în mod just şi cu pricepere. Sursele aprovi-
zionării industriei cu produsele agricole, "ale îmbunătăţirii schim-
bului dintre oraş şi Slat, ale legării industriei socialiste cu gos-
podăriile ţărăneşti sînt : aplicarea politicii de colectare de stat
a produselor agricole, creşterea achiziţiilor şi extinderea în masă
a contractărilor, lărgirea şi consolidarea reţelei comerţului de
st,at, lărgirea COQPeraţiei de ·consum, oesfacerea liberă la consu-
mator ·a surplusului de produse de' către producătorul însuşi.
Numeroase gr·eutăţi, deficienţe şi greşeli în domeniul circu-
l13ţiei mărfurilor se explică prin neprkepere, lipsă de exiperienţă,
organizare defectuoasă a muncii, lipsă de control.
Mobilizarea Sfaturilor populare pentru crearea şi dezvoltarea
bazelor de aprovizionare, pentru stimularea iniţiativei şi folo-
sirea resurselor locale, lichidarea deficienţelor şi greşelilor orga-
nelor comerţului de stat şi cooperaţiei cu ajutorul organizaţiilor
de partid va duce la o îmbunătăţire a aprovizionării celor ce
muncesc şi a industriei cu produse ·agricole.
După instaurarea regimului de democnaţie populară, p:artidul
nostru şi-:a pus drept obiectiv întărirea mai departe a alianţei
dintre proletariat şi ţărănimea muncitoare, făurită în perioada
anterioară, - condiţie fundament•ală a ;păstrării şi consolidării
puterii politice a dasei muncitoare. In politica sa faţă de ţără­
nime, partidul urmează lini:a st·abilită de Comitetul Central -

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PAIUIDULUI 399

de acordare a unui ajutor şi sprijin economi-c multilaterl(ll :gos-

podăriilor individuale ţărăneşti în interesul ţăranilor muncitori
şi în interesul .economiei naţionale ; de îngrădire a putinţei chia-
burilor de a exploata ţărănimea muncitoare, de reorganizare a
ccopei"aţiei pe ba:ze sodaliiSte şi de dezvoltare a ei, de trecere la
trrans.formare:a socialistă a agriculturii.
Datorită măsurilor luate în favoarea ţărănimii muncitoare,
starea materială a ţăranilor muncitori s-a îmbunătăţit.
Dar oricît sprijin s-ar acorda gospodăriilor ţărăneşti sărace
·şi mijloooşe, vi,aţa însăşi arată justetea tezei leninist-staliniste
că pentru ţărănimea muncitoare nu există alt drum de salvare
definitivă de la mizerie şi înapoiere decît asocierea în gospo-
dării mari, colective, unde pămîntul va putea fi lucrat cu trac-
toare şi alte maşini.
~oziţia p:arUdului în opem de tr·ansfornnare socialistă a agri-
culturii a fost stabilită de plen<:~ra C.C. al P.M.R. din martie
1949. De .Ia această plenară au trecut mai mult de 2 ani, dar
hotărîrile ell(lborate de plenară îşi păst.rooză pe de-a-ntregul
val<abilitatea. Ele sînt astăzi la fel de actuale ca acum 2 ani şi,
tn plus, sînt pe deplin confirmate de experienţa acumulată de
partid în acest răstimp.
La a•coostă plenară, atît în raportul prezentat cît şi în dis-
cutiile oore au urmat şi în rezoluţia adoptată, Comitetul Central
a subliniat cu deosebită stăruinţă necesitatea de a duce în rîn-
durile ţărănimii o muncă de lămurire răbdătoa:-e şi continuă cu
privire la avantajele gospodăriei colective, de a respecti(! cu
stricteţe principiul liberului consimţămînt în crearea gospodă­
riilor a·gricole colective sau a întovărăşirilor l{>entru lucrarea în
comua a pămîntului, p.revenind partidul aslJiPra primejdiei căl­
cării acestui principiu. O asemenea călcare înseamnă a dăuna
altan.ţei dintre das:a muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi duce
apă la moară cMaburilor şi altor duşmani ai socialismului.
Comitetul Central a arătat că gospodăriile agricole colective
care se vor crea vor trebui să devină adevărate gospodării mo-
www.cimec.ro
400- GH. GHEORGHIU-DEJ

de!, care să demonstreze prin rezulta te concrete superiori ta te a

agriculturii socialiste.
Munoa pentru tr,ansformarea sociaHstă :a agriculturii a deve-
nit o sarcină centrală a partidului, de realizarea căreia depinde
triumful definitiv al orînduirii socialiste în ţara noastră.
In urma muncii de lămurire des·făşunate de ongianiz·aţiile
noastre de partid, au fost create în aecurs de doi :ani 1.069 de
gospodării colecUve. Primele 176 de go51Podării oolecUve create
au şi d:at rezuJta,te îmbucurătoare, obţi111înd în majoritatea lor
o recoltă superioară celei a ţăranilor individuali. Membrii aces-
tor ,gospodării co!edive au primit drept .p,artea lor pe zile-muncă
o oantitate de produse agrkole cum n-·au văzut înaint-e în casa
lor, precum şi un venit în bani.
Nu se poate trece cu vederea un f,a·pt de o deosebită impor-
tanţă, anume că, ·deşi înfiinţ,ate de scurtă vreme, ele au şi
început să exercite o influenţă puternkă asupna ţărăn:mii mun-
citoare, oare ariB.tă un interes crescînd pentru acest lucru nou
în vi1aţ:a satelor noastre - gospodăria :agricolă mlectitvă.
Partidul nostru a obţinut succese incontestabile în crearea
gospodăriilor agricole colective şi ·a întovărăşirilor agrico!e.
Dar în IB.·celaşi timp trebuie menţionat că în mai multe locuri
s-1a u produs den:aturări :ale liniei p'a.rtidului, 13. fost încălcat
principiul asocierii de bunăvoie a ţăranilor. In locul unei munci
politice făcute cu răbdare, convingătoare, în rîndurile ţăranilor
muncitori, pentru ·ca IB.ceşUa să iiB. în mod liber hotărîrea de a
se uni în gospodă,rii a~grico!e colective, :au fost folosite metode
străine partidului nostru, care veneau în contrazicere cu linia
parti•dului : într-o parte - promisiuni demagogice, în IB.ltă parte
- metode de constr:îngere.
Unele comitete raion:al·e şi regionale au organiz,a·t "întreceri"
pe b:az·a unor planuri ra!dtuite din birou, avînd oa obiectiv
înfiinţarea a cît mai multe gospodării, ceea ce a dus la un ritm
forţat de creştere ra numărului gospodăriilor colective.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 401

In unele locuri or:~nele de sbat insărdnate cu comasările

!n vederea or;ganizării de gospodării co!ective n-au făcut ac·este
comasări prin înţelegere cu ţăranii muncitori.
In aplkarea mă•surilor de îngrădire a chi.aburilor s-:au produs
grosol~me ,abateri de l·a linii(! tparHdului, în unele locuri măsu­
rile de îngrădire a chiaburilor lovind în mijlocaş. Comitetut
Centnal al pa.rtLdului nostru a atms atenţi•a în repetate rînduri
aslliPna necesităţii de a duoe faţă de mijlooaşi o politică de înţe­
legere şi de alianţ.ă tr•ainică, cu aHt mai mult cu ctt ·a.ceastă
problemă capătă o importanţă deosebită în condiţiile regimului
de ·democraţie popultară şi ale construcţiei sodaliste.
In această pri.vinţă trebuie ţinut seama de f•aptul că, după
eliberawa ţării, o serie de f,adori au produs schimbări în viaţa
satului. Astfel, în urma ·exproprierii rnoşierimii 1şi împărţirii
pămîntului ei ţănanilor fără pămînt şi cu rpărnînt puţin, oare a
dus J,a formarea unor noi •gospodării şi !.a întărirea altona ; a
credite!or ma.sive date ţăranilor muncitori, şi îndeosebi celor
sărad, pentru a-şi cumpăna vite de muncă ~i unelte ; .a ajuto-
rului în seminţe şi sfaturilor agrotehnice ; a faptului că în anii
1945-46-4 7 oontribuţil8. ţărănimi-i muncitoare l·a veniturile
bugetare a fost neînsemnată f•aţă de numărul ei rnar·e, i.ar după
1947 ta•şez,a:-·ea impozitelor şi oolectărilor de către 'P'a.rti.d şi guvern
~ fost a:stfel stabilită încît centrul .de ,greubate a fost aruncat
pe ·chiaburime; a faptului că ţăranii muncitori au primit mărfuri
industriale în cantităţi crescînde la preţuri de stat ferme, în
timp ce majoritatea produse!or agrkole !ihere J,a producător au
fost a1duse pe pi,aţă ha preţuri reJ,aUv riJdioate în naport cu ·cele
industriale ; în sfîrşit, tn urma politicii de îngrădire a chiabu-
rimii, care este Hpsită de pdsibi.Jităţile din trecut de a spolia
şi jefui rpe ţbanii muncitori, - toate acestea au avut drept
consecinţă îmbunătăţirea stării materiale a ţărănimii munci-
toare şi deplasări continue în configur.aţia socială a satului,
din rîndurile ţărănimii săr·ace ridkîndu-se noi pături spre ţără-

www.cimec.ro
 402 OH. QHEOROHIU-DEJ

nimea mijlocaşă, sporind astf~l greutatea specifică a mijlooa-

şului în vlaţ.a satului.
Aceasta pune în f,aţJa partidului sarcina de a îndeplini cu
toată hotărîrea linia trasată de Comitetul Centnal al p13rUdului
de a lupta pentru a lega o aHanţă tnainică cu mijlocaşul şi a-t
aduce treptat pe fă,g13şul socialismului, dlăuzindu-·se în munca
sa de lozinca leninist-st·alinistă : sprijină-te pe sărăci:me, orga-
nizează o alianţă trainică cu ţăranul mijlocaş, nu înceta nici
o clipă' lupta împotriv·a chiaburimii.
La haz.a abaterilor arătate stă neînsuşirea temeinică ·a lini~r
partidului, a hotărîrilor şi direcUvelor Comitetului Centml pri-
vitoare l1a transformarea soci•alistă a ~Bgriculturii. Mărturie este
faptul că în majoritatea cazurilor acolo unde linia p13rtidului
a fost însuşită şi aplicată, unde a fost studiată situaţi13 con-
cretă din comună şi s-a dus o muncă politică intensă, rezulta-
tele obţinute de gospodăriile colective stnt bune, membrii lor
muncesc cu însufleţire, gospodăriile colective se întăresc şi se
dezvoltă, constituind un exemplu pentru ţăranii din împreju-
rimi. In acele locuri însă unde organizaţiile de partid nu şi-au
însuşit linia partidului şi au aplicat metode străine de partidul
nostru, efectele au fost contrare : ţăranii din sat, în loc să fie
apropiaţi de gospodăria colectivă, s-au îndepărtat de ea; în
loc să întărească alianţ13 muncitorilor şi ţăranilor muncitori,
o slăbesc, uşurîndu-se munca chiaburilor, care exploatează fie-
care greşeală a noastră în scopul de a îngreuia munca de con-
strucţie a gospodă.riiTor colective.
La rădăcina acestor abateri este de asemenea nivelul politic-
ideologic scăzut al membrilor de partid, ca şi prezenţa în rîn-
durile partidului nostru a unui număr însemnat de elemente
mic-burgheze, anarhice, cu tendinţe aventuriere, care au adus
tn p!artid metode străine, dăunătoare.
Partidul 13 ·sublini1at în repetate rînduri că orice fel de gmbă,
orice fel de ,.întrecere" pentru obţinerea de rezultate specta-
culoase, dar lipsit~ de trăinicie, orke presiune rasupm ţăranului

www.cimec.ro
 ~ DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 403

·muncitor în opera de transformare socialistă sînt dăunătoare

cauzei socialismului şi nu pot decît să slăbească alianta dintre
dasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Transformarea soda-
Hstă a agriculturii este o operă îndelungată, o prefacere adînc
revoluţionară, care-şi are oanacteri5ticile ei proprii.
Analizînd însemnătatea transformării socialiste a agricul-
turii, tov·arăşul Stalin arăta că trecerea !13 orinduirea colhoz-
nică sociaHstă este o adevănată .revoluţie, oore poate fi com-
p:anată ca importanţă ·CU Marea Revoluţie Sodalistă .din Octom-
brie. In lucrarea sa "Marxismul şi problemele lingvisticii",
tovarăşul Stalin arată că "această revoluţie nu s-a produs pe
calea exploziei, adică pe calea răsturnării puterii existente şi a
aeării unei noi puteri, ci pe calea trecerii treptate de Ia orin-
duirea veche, burgheză, 113 sl8.te, Ia una nouă. Şi s-•a reuşit să
se facă asta, ,pentru că ... revoluţia :a fost înfăptuită din iniţia­
ti.v.a put•erii existente, cu sprijinul mas·elor principale ale
ţăr~nimii" 1
•

De :aci importanţ.a decisivă pe oare o are convingerea rna!Se-

Ior ţăriineşti de 18. t:-eoe la gospodăria colectivă şi de a sprijini
ele înseşi qpera de colectivizare.
Pentru a ajunge Ia acest rezultat este necesar ca ţăranul
muncitor să fie lămurit asupra avantajelor gospodăriei agricole
colective, pentru ca atunci cînd va face pasul decisiv de intrare
în gospodărie să fie adînc convins - el şi familia lui - că
ceea ce au hotărît este în inte:-esul şi Sipre bine!e lor.
Ţărănimea muncitoare, în masa ei, va trece pe drumul colec-
tivizării numai pe măsură ce se va convinge prin experienţa
proprie, din exemple concrete, de avantajele gospodăriei agri-
cole colective.
De aceea sarcina fiecărui comitet regional, a fiecărui comitet
naional al partidului nostru este aa fieoo~re dintre gospodăriile
colective ale r13ionului sau regiunii date să fie adevărate gos-
1 /.Stalin: "Marxismul şi problemele lingvisticii", Editura pentru
literatură politică, 1953, pag. 26.

www.cimec.ro
404 GH. GHEORGHIU-DEJ

podării model, un centru de atracţie pentru întreag•a ţărănime.

oare să prop18.ge şi să demonstreze prin f18.pte vii, prin rezultate
concrete, imensa !SUperioritate a a.grkulturii soci18.'liste.
Trebuie intensifiootă pregătirea de preşedinţi de g·ospodării
colective, socotitori, cadre de agronomi, - fără de care rnu se
poate asi·gura conducerea unei asemenoo goSipodării soda·liste.
Organizaţiile noastre de partid t:-ebuie să dea atenţie înto-
vă.răşirilor IP·entru lucrarea în comun ,a pămîntului, formă a
coopemţiei de producţie 18.grkolă oore are o mare însemnătate
pentru eduoorea ţărănimii în stpiritul muncii colective.
Trebuie lichidate deficienţ~le existente în munca S.lv\.T.-urilor
şi îndeoiSebi a ,gospodărH!or de st•at în ce ·priveşte gospodărirea
lor, asigu.rnrea lor cu oadre de conducere pregătite şi verificate
ek. pentru ca S.M.T.-urile şi gospodăriile agricole de S•bat să-şi
poată îndep'lini cu tot m,ai mult succes rolul de puncte de sprijin
în dezvoltarea ,a;grkulturii noastre şi ,a tr:a·nsformării ei socialiste.

Tovarăşi,

Privind cu bucurie minuootele realizări de pînă ,a·cum, tre-

buie să subliniem că nu ne este îngăduită delăsaroo, culoarea
pe lalllri sau îngîmfarea. Realizările dobindite de noi trebuie să
ne reaminteastCă nu numai ce am făcut pînă acum, dalf şi ceea
ce avem de făcut de .acum înainte.
Realizarea pl•anului cincinal cer·e încordaroo tuturor forţelor
poporului nostru muncitor, disciplină sodalistă în muncă, însu-
şirea şi ap•!ioarea bog·atei experienţe sovietice în cons-trucţia
economiei sodaliste.
Trebuie să ne î'nsuş·im genialele •irndicaţii ale tovarăşului
Stalin asupna sarcini'lor const.r:ucţiei economke sodaliste, ca :
lupta pentru continua sporire a productivităţii muncii, înrădă­
cinarea metodelor socÎI8.!iste de ,gospodărire a întreprinderilor,
av•înd l,a bază mobilizarea rezervelor interne ale aces.tor,a, ~apli­
oorea consecventă ,a princhpiului socialist de retribuire a muncii
după cantitatea şi calitatea ei, ridicarea nivelului de cunoştinţe

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 405

tehnice al masei de muncitori în vederea făuririi unei intelec-

tu•alităţi tehnice noi, l~rga utili,z•are a vechilor cadre tehnice în
scopul dezvoltării oconOIITiiei sodaJi.ste, şi ~aşa ~i departe.
Avem ma::i rezerve interne, sur-se bogate de sporire 13 pro-
ductivităţii muncii, de realizare şi depăşire a planului nostru
de stat. Dovada o constituie suoces.ele .realiZJa1e în cadrul între-
cerii sodalis1.e, care devine din ce în ce mai mult o ·adevănată
mişcare de masă ra celor ce muncesc. Dovada o constituie numă­
rul tot mai mare de fruntaşi ai producţiei, raţiona'liZJatori şi
inovatori.
· Insuşirea metodelor sodaliste de goSJpodărir•e a întreprinde-
rilor, .de org:aniZJare a procesului de producţie este mult uşunată
l•a .noi în ţară de expeuienţ.a întreprinde::ilor rap·arţiruînd socie-
tăţilor mixte romîno-sovietice - sovromurile. Sovromurile sînt
o vi•e oglindire ~ relaţiilor •de col~bomre ooonomkă ·între ţăriJe
frontului unk sociaHst. Ele s1nt o oglindire a .atitudinii intema-
ţionaHste ra St~tului .sovietk, care rarcordă un permanent •ajutor
ţărilor de democraţie populară în opera de construire a socia-
Hsmului.
Intreprinderile "sovrom" în ţara noastră sînt nu numai un
post înaintat în dezvoltarea economiei noastre pe calea socia-
lismului, ci şi o şcoală de gospodărire socialistă, de răspîndire
a experienţei socialţste în cele mai importante domenii ale
economiei.
Bilranţul realizărilor de pînă acum •şi minunatele perspective
deschi-s.e ţării noastre în plină dezvol-tare de pl~nul oeincinal
ne dau dreptul să rspunem cu toată oeonvingerea că vom •învinge
toate 1greutăţi.le şi 'Că vom duce s.at1Cinile de stat l•a bun sfrî.rşit.

• •
P~rtidul desfăşoară o largă muncă de Ji.chidare a analfa-
betismului, de răspîndire a culturii în mase, de stimulare a

www.cimec.ro
 GH. OHEORGHIU-DEJ

activităţii ştiinţifice, literare şi artistice, de creare a noi insti-

tuţii de ştiinţă, învăţămînt şi cultură.
Unul din domeniile în care partidul nostru a obţinut succese
importante este cel al pregătirii cadrelor necesare construcţiei
socialiste. Preocupîndu-se de pregătirea economică-tehnică a
directorilor de întreprinderi, de formarea în şcoli speciale a noi
şi noi cadre conducătoare în economie, de ridicarea a noi ingi-
neri, tehnicieni, agronomi din sînul clasei muncitoare şi al
ţărănimii muncitoare, de ridicarea nivelului tehnic-ştiinţific al
muncitorilor din producţie Ia locul de mur: ·ă şi în şcoli de
ca li ficare, partidul nostru a determinat cursul unei adevărate
mişcări de creştere a cadrelor necesare economiei ţării.
Realizarea marilor sarcini ale planului cincinal este de ne-
conceput fără creşterea într-un ritm rapid a zeci şi zeci de mii
de muncitori calificaţi şi a numeroase cadre conducătoare în
economie.
Organel·e ,adminiiStmtive de jos pînă ·sus la ministere, cu
ajutorul sindicatelor şi sub conducerea partidului, treeuie să
depună eforturi şi mai mari în această direcţie, să se preocupe
ca de o problemă vitală a construcţiei socialiste de ridioorea
calificării muncitori.!or, de formarea a noi oodre economke şi
tehnice.
Tn ajutorul muncii de ridicare a nivelului tehnic-ştiinţific şi
cultur.al ...politic ,a) clasei muncitoar.e şi ţărănimii muncitoare vine
imensul număr de tipărituri tehnice, ştiinţifice, politice, literare
pe ·oare le scot edituri.le noastre. Ftaptul că tinajul total al căr­
ţilor şi broşurilor .apărute numai în anii 1949-1950 este de
aproape 112.000.000 de exempl13re, că Unajul total al operelor
clasicilor marxism-leninismului, de la eliberarea ţării, este de·
9.000.000 de exemplare, 'Că timjul total al presei este astăzi de
peste 5.200.000 de exempl·are - constituie expresia interesului
crescînd al maselor muncitoare pentru învăţătură, pentru cul-
tura socialistă, precum şi rezultatul muncii intense a partiduluii

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 407

în vederea p~ătirii politice şi econorni.ce a oamenilor muncii

şi a educării lor comuniste.
Toate acestea sînt însă departe de a satisface necesităţile
muncii de luminare şi educare a poporului muncitor, care a
fost ţinut de ,burghezie în bezna neştiinţei şi inculturii. Prin
crearea unor baze tehni,ce noi, 'corespunzătoare scestor 'cerinţe,
numărul tipăriturilor Via •Creşte oonsidembil, dind un puternic
avint revoluţiei ,culturale în ţa.na noastră.

Tovarăşi şi tovarăş~

Grija pentru întărirea economică a ţării noastre şi ridicarea

nivelului de trai al celor ce muncesc trebuie unită cu grija
pentru întărirea statului de democraţie populară, instrumentul
principal de construire a socialismului.
Invăţînd din bogata experienţă a construcţiei sovietice, par-
tidul nostru a luptat pentru '3 sfărîma vechiul stat burghezo-
moşieresc - maşină de represiune împotriva poporului mun-
citor - şi a făuri un stat nou, statul de democraţie populară,
care stă de veghe pentru a apăra cuceririle şi libertăţile po-
porului impotriva încercărilor de restaurare a capitalismului.
Frontul democraţiei populare, condus de partidul nostru, a
repurtat o strălucită victorie în alegerile pentru Sfaturile popu-
lare din decembrie 1950. Alegerea Sfaturilor populare - noile
org1ane .Joca.Je ale puterii de st·at - a însemnat un pas inainte
spre întărirea statului de democraţie populară, spre atragerea
maselor largi la conducerea treburilor obşteşti.
Ascuţirea continuă a luptei de clasă, caracteristică fazei de
trecere de la capitalism la socialism, cere întărirea vigilenţei
clasei muncitoare şi a întregului popor muncitor împotriva duş­
manului de clasă, cere întărirea continuă a aparatului de stat,
inclusiv a verigilor lui care au menirea de a apăra bunul
obştesc, ordinea socialistă şi securitatea celor ce muncesc. Exis-
ienţa imperialismului, cu politica sa de pregătire tot mai intensă
a unui război de agresiune îndreptat împotriva Uniunii Sovie-

www.cimec.ro
408 GH. GHEORGHIU-DEJ

tice şi ţărilor de ·democnaţie populară, cere să dăm atenţi1a cuve-

P.ită întăririi c:aiptadtăţii de apămre a Republicii Populare
Ro mîne.
Unul din factorii tăriei statului nostru de democraţie popu-
lară, al 'cresdndei unită1i politke-mor.ale a poporului muncitor
din ţ1am noastră, este frăţeasca •convieţuire baZiată pe deplina
eg•aHt:at·e ·în drepturi între poporul romîn şi minorităţile naţio­
nale, dintre care cea mai numeroasă ·este cea maghialfă. Salfdna
p·artidului ·nostru este de a munci mai dep1arte pentru consecvent<1
traducere în vil3ţă a ·politicii naţionale Ieninist-•st:aliniste, !pentru
combl3terea necruţătoare a oricăror încer•cări de a ştirbi 1pe tărîm
politi·c, econotiJic s.au •cultural eg13litatea în drepturi ·a naţiona­
lităţilor •conlocui·toare, .pentru a comoote •CU tărie orice curente
sau man~festări naţionalÎ.ISte şi şovine, 13tît tn rîndurile popu-
Ieţiei romîneşti cît şi în rîndurile minorităţi.lor naţkma~e.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Chezăşil3
succesului 1n opem de ·construire a orînduirii ·soda-
liste în ţara noastră este continua întărire po!Wcă-organizatb­
rică a p•arHdului.
Este cunoscută situaţila p.artidului nostru după elihenaroo
ţării, în momentul ieşirii din ileg.alirote. Cu rîndurile rărite, dar
avînd un număr de ca.dre călite în 13nii grei ai J1uptei il~g~ale,
Pa11tidul comunist 13 .crescut într-un ritm vertLginos !•a propor-
ţiile unui mare partid de masă al clasei muncitoare, îndepli-
nindu-şi cu succes rolul de avangardă a clasei muncitoare şi
conducînd lupta maselor populare, organizîndu-Ie şi educîn-
du-le în spirit revoluţionar.
In focul luptelor s-au format zeci de mii de cadre de partid•
noi, au luat naştere şi s-au închegat organizaţii de partid al'
căror rol de conducător politic şi organizator al luptei maselor·
a crescut necontenit, partidul lărgindu-şi şi consolidîndu-şi con-·
siderabil influenţa în mase, la oraşe şi la sate.

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 409

Congresul Partidului Muncitoresc Romîn din 1948 a con-

sacrat refacerea unităţii politice, ideologice şi organizatorice a
clasei muncitoare, care a dobîndit un singur stat-major, un
partid unic, călăuzit de învăţătura lui Marx, Engels, Lenin
şi Stalin.
Prin verifioore 1aU fost tnlătur.a te din rîndvrile parti·dului o
serie de e!emente duşmănoa1se, străine, aarieris,te, ceea ce a
avut oa urmare întă~irea p,artidului.
In urma raionării teritoriului R.P.R., partidul nostru a reor-
ganiz.at organele looale regionale, raion:a!e şi oră.şeneşti, 'ceea
ce i-a îngă,duit •să apropie or1~anele de ·Conducere de org,aniZia-
ţiile de partid, să asigure conducerea şi controlul operativ în
îndeplinirea sarcinilor, 1să repar•tizeze mai naţional c.a•drele, rea-
lizînd o îmbunătăţire gene:-,ală a muncii ,de parti·d.
Intărirea politică-organizatorică a partidului se oglindeşte
în oapoadtatea 'de oare 'au dat dovadă în repetate Ttînduri org,a- ·
nizaţiile .de partid de 13 mobiliz:a masele l,argi de oameni ~<~i
muncii la îndeplinirea sarcinilor puse de partid. Rezultatele
bune obţinute de multe organiz.aţii de p.artid în .lupta pentru
realiz.area ·p!anului de st•at şi pentru succesul muncilor ~<~gricole,
rolul de 13Vantg~<~rdă juoat de numeroşi membri de p•artîd în p.ro-
ducţie stau mărturie întăririi organizatorice a partidului şi creş­
terii rolului lui organiZiator şi rnobiliz:ator.
Cu toate 13cestea, ·încă nu putem cofliSideoo că am reuşit să
rid!ocăm munoa op~anizaţiilor noastre de p,artid ],a nivelul cerut
de mari!e Slarcini pe care le .are în faţă p~<~rtiodul.
VerLga fi>rindpală în întreag,a muncă ·de p'artid este 1a·stăzi
întărirea organizaţiilor de bază. Putem să elaborăm cele mai
bune hotărîri 'Şi directive, putem să redactăm ce!e mai bune
circulări şi să trimitem pe teren cei mai buni inst.rudori, dar
dacă organizaţia de bază nu va fi capabilă să tr.aducă în viaţă
directivele conducerii partidului, dacă ea nu va fi oa,p,abj.)ă să
se orienteze ·în di,feritele situaţii ce .se pot crea în sectorul ei de

www.cimec.ro
410 GH. GHEORGHIU-DEJ

activitate, atunci hotărîrile şi directivele cele mai bune nu vor

valora decît prea puţin.
De aci decurge pentru organele de partid, începînd cu C.C.,
şi pentru apanatul de ·partid sarcina de a se ocwpa sistematk
de organizaţiile de bază, de a studi,a temeink activioote~a lor,
de a le acorda Ufl ajutor sistemaUc, de a popularim şi răspîndi
necontenit exp·erienţa av,ansată a organizaţiilor de partid
frunta,şe.
In viaţa organizaţiilor de partid sînt cazuri numeroase de
ştirbire 'a drepturilor IStatuoore ale membrilor de p,artid, de înă­
buşire a criticii, de nesocotire a ,democraţiei interne. Trebuie
respectate cu strideţe prevederile 1statutare în .legătură cu drep-
turile şi îndatoririle membrului de partid.
Sărbătorirea a 30 de ani de la înfiinţarea partidului nostru
coincLde ·cu .începerea !alegerilor pentru organele de partid. AcetSte
alegeri trebuie să ducă la îhtărirea or,g,anelor de ·conducere, de
la biroul organiZ~B.ţiei de hază !,a comitetul regional, Ia îmbu-
nătăţirea compoziţiei lor socia.Ie, la creşterea rolului onganiza-
ţiei de partid ca conducător politk şi orgianiZtator al maselor, Ia
întărirea disciplinei de partid, la creşterea influenţei şi legătu­
rilor or,g,anizaţiei de p.ar.Ud ,cu masele.
Desfăşurarea alegerilor va trebui să ducă 11(1 activiZ~B.rea
masei membrilor de partid, la ridioorea spiritului Ior de ră61pun­
dere, ,},a întărirea democmţiei interne de partid, la folosirea
largă şi curajoasă a criticii şi autocriticii - legea de dezvol-
tare a !partidului. ·
In mai multe organizaţii există slăbiciuni în ce priveşte
respectarea de 'Către membrii de p~arUd a îndatoririlor statu-
ta're. Sînt :încă org,anizaţii de partid în ·oare frecvenţa la .adu-
nările de partid este slabă, în care cotizaţiile nu IS'înt plătite
regulat. De asemenea unele adunări ale organizaţiilor de bază
nu sînt bine pregătite, nu discută problemele .locului de muncă
care frămîntă colectivul, deoorece 13cele organizaţii nu reuş.es<~:
să descopere şi să prindă inelele !principale ale muncii lor pentru

www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 411

a o ridi·oa la nivelul sarcinilor .p·artidului. Unele organizaţii de

partiâ tolerează in rindurile lor membri de partid fictivi, care
nu .îndeplinesc cele mai elementare condiţii ·cerute unui membru
al p~rtidului. Pe alocuri mai există o ~titudine Hberalistă in
f.aţ.a unor elemente strecurate in p13rtid, oare nu sint de acord cu
1ini1a partidului. Un =asemene~B. libemHsm nu are ce 1căuta in rin-
durile noastre. Partidul nostru este un partid marxist-leninist,
avind drept model marele Partid bol:şevk. Membrii ulmi ase-
menea p·arti.d trebuie să fie elementele de avangardă 18le dasei
muncitoare, elementele cele mai conştiente, cele mai comootive.
gata de oric-e sacrificiu pentru oauz.a ·proletrari=atului.
Unitatea rindurilor partidului este bunul său cel mai de pr.eţ.
Fără această unitate, oamcteristkă partidului de Up nou mar-
xirSt-leninist, nu am fi ,putut obţine succese 1in indetpliniroo sar-
cinilor istorke care ne-au stat î:n fraţă. Preocuparea pentru uni-
tatea .de neclintit a p:artidului, pentru puritatea r.indurilor sale,
pentru intărirea disciplinei de partid, pentru eduoaroo membri-
lor de prartid in spiritul vigilenţei impotriva ·duşmanului de
clasă din interior şi din afară, al intransigenţei impotriva aba-
terilor de l•a linilll partidului, este o •513.rcină permanentă ·a fie-
cărei organizaţii a partidului.
Org13.nele de partid şi fieoare comunist in parte nu trebuie
să-şi cruţe nici o sforţare pentru ridicarea nivelului lor politic
şi ideologic. Trebuie să repetăm i·ar şi iar cuvintele toVIB.răşului
St~lin că lllm putea evita 90_% .. din greşelile noastre da-că am
reuşi să pregă.tim ideologiceşte oodrele noostre şi să le călirn
politiceşte in aşa măsură incit să se poată orienta uşor in
situaţira internă şi internaţională. ln lupta revoluţionară I}Jentru
victoria definitivă a socialismului v~lorează puţin un membru
de .parU.d oore nu studiază pe Lenin şi Stalin, oare nu depune
eforturi permanente pentru a se ridica politiceşte şi a putea
deveni cu adevărat un indrurnător, rnobiliz•ator şi org13.niz•ator
al maselor popull3re.

www.cimec.ro
4'12 GH. GHEORGHIU-DEJ

Cadrele hotărăs.c
totul - ne învaţă tov:arăşul Stalin. Or, în
această privinţă, cu toate succesele însemnate pe oare le av.em,
nu ne :putem mulţumi cu rezultatele obţinute.
Nevoi'a de cadre pentru întărirea partidului şi 18 s-tatului de
democnaţie popull(lră, pentru de:ovoltarea economiei sodaliste
devine tot mai mare.
Lips'a de oa,dre care se resimte în multe sectoare de l(ldivi-
tl(lte este ,în mare p<=~r•te rod al unei munci ,sll(lbe cu cadrele, al
lipsei de preocupare sisteiDI()Ucă pentru creşterea şi promovarea
de mdre tinere. Ridioarea cur.ajoasă a cadrelor tinere l'a munci
de ră,s.pundere, justa lor rep.:~rtizare, educarea lor partinică şi
profesională trebuie să constituie grija permanentă a tuturor
organelor de conducere ale partidului, începînd -cu Comitetul
Cent mi.
Tăria p1artidului stă în l·egătum sa cu matSele. Pl(lrUdul nostru
va putea rezol·va cu succes orke problemă, va putea învinge
orice 1greutate, dacă el îşi va întări şi lărgi legătura cu masele,
da·că, 1învăţînd masele, el v'a învăţa de l'a ele şi V18. fi ;atent la
părerile şi criticile oamenilor muncii.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Două sisteme stau faţă în fl(lţă în lumea contemponană:

sistemul socialist şi s~s.temul capitaHst. Două drumuri se ,află
în faţa fiecărui popor în vremea noastră : drumul socialismului
şi drumul capitalismului. Poporul romîn 18. ales drumul socil8.·
!i:Srnului, şi nidodată n-l(l fost mai neclintită convingerea dasei
noa1st.re muncitoare, 1a poporului muncitor, că am 18.les drumul
cel just.
Unde duce drumul socialismului şi unde duce drumul capi-
talismului?
Să privim Uniunea Sovietică. Recent 18.U fost publicate rezul-
tatele îndeplinirii primului IP118.n cincinal de după ră:oboi. Pre-
vederile pl1anului 1au fost cu mult depăşite în 1950, ultimul an

www.cimec.ro
 M DE ANI DE LUPTA A "PARTIDULUI 413

al planului cincinal. Producţia industri·ală a crescut f.aţă de

J940 nu cu 48%, ·cum prevedea pJ,anul, ci •cu 73%. Mînă în mînă
cu victoriile economice mer:ge creşterea mpidă a nivelului mate-
rial şi cultur.al •al poporului sovietic.
Ajunge să ne gîndim la faptul că, încă înainte de începerea
celui de-al .doilea război mondial, Uniunea Sovietică reprezenta
o forţă ,gi:g,antkă, e:are, luptînd îm1potriva monstruoasei maşini
de război fasciste, a repurtat victoria sa istorică şi a nimicit
hoardele hitleriste. Astăzi, în ciuda nenumănatelor distrugeri
suferite în timpul războiului, Uniunea Sovietică este aproape
de două o~i mai puternică decît în m<:>mentul dezlănţuirii agre-
siundi hitlei'iste.
Minunatele vidorii ale poporului sovietic, victorira istorică
a poporului chinez şi formarea Republicii Populare Chineze, dez-
voltarea continuă ·a economiei ţărilor de democraţie populară
şi ridicarea nivelului material şi cultural al celor ce muncesc
în aceste ţări fac ca balanţa păcii şi a războiului să se încline
şi mai mJllt în f~avoaroo forţelor păcii.
Ce IPOOte opune 13Cestor victorii i31e socia.Jismului lume13 capi-
talistă, inclusiv princip.ale1e puteri oopitaliste - Statele Unite
şi Anglia ? O economie de război, cu umflarea artificială a unor
ramuri oare deservesc înarmarea, cu reducerea continuă a con-
sumului mai.Selor muncitoare, cu creşterea şomajului tot·al şi
parţial, cu acumularea în mîinile unui grup de profitori mono-
poJi.şti a unor avuţii inoolrculi3bile, o dată cu creşterea mizeriei
absolute şi rel:ative a mase!or muncitoare.
Lenin şi Stalin au preconizat în repetate rîndwri posibili-
tatea convieţuirii p,aşnice a ţărilor capitali.ste şi socialiste şi a
unei întreceri p!3şnice înt.re cele două sisteme. Dar imperi:aliştii
se tem de întrecere,a paşni·că între cele două ·sisteme, şi de .aceea
ei împing lucrurile spre război.
Ei au nevoie de un răZiboi - :arăta tovl3răşul st,alin -
"pentru a obţine supraprofituri, pentru a jefui alte ţări..." Dar
"pacea va fi menţinută şi consoJi.dl3tă dacă popoarele vor lua în
www.cimec.ro
414 OH. OHEOROHIU.DEJ

propriile lor mîini aauz.a menţinerii păcii şi o vor apăra pînă

la capăt" 1 •
Rtaportul de forţe între l:agărul păcii şi cel al războiului este
favonabil lagărului păcii. Sute de milioane de oameni urmăresc
cu tnflăcănată simp·atie şi recunoştinţă apriga luptă pe care o
duce Uniunea Sovietlcă la Organizaţia Naţlunilor Unite, 118
Conferinţ,a adjuncţi lor miniştrilor de' exte:-ne şi cu fiecare alt
prilej, pentru apărarea pădi, pentru a1păna.rea dreiPtului popoa-
relor la existenţă liberă şi independentă .. Sute de . milioane de
oameni din toate ţările, printre care şi ţara noastră, îşi pun
semnăturile pe Apelul Consiliului Mondi·al al Pă·cii pentru înche-
ierea unui Pl(l·Ct al Pă.cii între cele dnci puteri - Uniunea Sovie-
tică, China, Statele Unite ale Americii, Anglia şi Franţa.
Imperialiştii americani şi englezi au făcut şi continuă să
facă eforturi pentru a descompune dinăuntru • frontul organizat
al forţ·elor păcii.
Domnii imperialişti ·ameriCI(lni şi englezi reproşe,ază ţării
noatStre şi guvernului ei ·că nu rar respecta prevederile tratatului
de pace. De ce oare? N-am lichidat noi cu toată hotărîrea dife-
ritele hande fasciste? Nu se bucură poporul nostru muncitor. de
cea mai ll(lrgă libertate? Nu .este el apănat împotriv,a tuturor
acelora care visează să-i răpească libertatea?
Tocmai aceasta îi înfurie pe imperialişti. Ii înfurie că sîn-
tem liberi, că am pornit pe drumul înfloririi şi întăririi Patriei
noastre, d întregul nostru patpor este angl(ljlat într-o muncă
p1aşnică, constructivă.
Popoml nostru ti ură.şte pe imperiaHşti 1 El f.i priveşte ca pe
duşmani ai liniştii, păcii şi ferj.cirii Sl8le şi este hotărît să-ş;
apere libertatea şi independenţa, să-şi apere pacea şi posibili-
tatea de a construi în mod paşnic socialismul.
Luptl8 pentru p18ce este privită de p·artidul nostru drept o
sarcină centmlă a s.a, de care sînt indisolubil leg~ate toate cele-

1
/.Stalin: "Interviul acordat corespondentului ziarului cPravda»", ed.
P.M.R. 1951, pag. 13, 14.
www.cimec.ro
 30 DE ANI DE LUPTA A PARTIDULUI 415

!.alte 518r·cmt mari .ale fP13rtidului. Partidul mobilizează masele

Imgi ale oamenilor muncii la munoa neobosită pentru întărirea
puterii economice şi de apănare .a ţării noostre, f,actor activ 13)
frontului ,antiim)Jerialist. El educă întregul popor muncitor în
spiritul hotărîrii de a respinge orice încercare a imperialiştilor
de .a ratent•a la p1acea, indei)Jendenţa şi cuceririle noastre. Politica
externă .a statului nostru este o politi·că de apănare a păcii, a
suver.anităţii şi inde!Pendenţei naţionale a Republicii Popul,are
Romîne.
O strînsă prietenie şi o ali13nţă frăţooscă ne leagă de Uni-
unea Sovietică, bastionul păcii din întreaga lume. PrietenLa şi
alian~a frăţească ne leagă de c-elelalte ţări de democraţie popu-
l·ară. Sîntem' solid13ri ·cu eroica luptă 13 poporului coreean şi
voluntarilor chinezi împotriva sîngeroşilor cotropitori americani.
Avem drept prieten şi aliat întregul front al partizanilor păcii
din lumea întreagă. Aceasta întăreşte şi mai mult hotărîrea şi
voinţa poporului nostru de a apăra pacea şi a contribui prin
eforturile sale creatoare la întărirea forţelor păcii.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Intrăm în .al 31-lea an de existenţă 13 partidului nostru. Am

avut multe greutăţi în drumul nostru şi le-am înfrînt. Vom avea
fără îndoi·ală şi pe viitor greutăţi multe in drumul nostru. Dar
urmînd drumul arătat de Lenin şi Stalin, urmînd pil.d.a istorică
a gloriosului Pl3rtid bolşevic, vom învinge toate greutăţile.
Această convingere a noastră este întărită de întreaga istorie
eroică de luptă pentru fericirea poporului, pentru socialism,
dusă ,de partidul nostru timp de 30 de rani.
In ţările unde mai stăpîneşte imperialismul, comuniştii, mun-
citorii revoluţionari zac în ocne, închisori şi lagăre de concen-
tr·are, sînt condl3mnaţi şi ÎlllfPUŞcaţi.
Noi .adresăm de aci salutul nostru comuniştilor din ţările
capitaliste şi coloniale şi le spunem : tovarăşi, şi noi am trecut
prin încercări asemenea acelora prin oare tr€·ceţi voi ·acum. Azi

www.cimec.ro
416 GH. GHEORGHIU-DEJ

sîntem liberi, construim în libertate sodalismul şi stntem încre-

dinţa.ţi că nu este departe ziua cînd şi voi veţi fi IiberJ şi
veţi ·construi societatea nouă, luminoa'Sa societate oodalistă!
Noi .adresăm un salut frăţesc p,arHdelor comuniste şi mun-
citoreşti din China, Coreea, din ţările de democraţie populară.
Adresăm un salut fierbinte marelui P.arUd bolşevk, p.artidul lui
Lenin şi St,alin - f•arul călăuzitor al mişcării comun:Ste inter-
nl8ţionale ! ·
Sîntem siguri de victori.a deplină a socialismului pentru că
viitorul este .a) pro:etaril8tului, viitorul este 181 comunismului !
Sîntem si:guri de a-ceast.a pentru că proletariatul internaţional
are un bastion de neclintit, ţarl8 făurită de Marea Revoluţi·e
Sodalistă din Octombrie, de .geniul lui ~nin şi Stalin, P111tria
sodalismului, Uniunea Sovietică !
Sîntem siguri de victoria deplină a socialismului pentru că
în fruntea oamenilor muncii din întreaga lume se află condu-
cătorul comuni·srnului mond~al, steg.arul păcii şi libertăţii popoa-
relor, tova:ăşul Stalin !
"Scînteia" nr. 2.036
din 11 mai 1951

www.cimec.ro
VIGILENTA REVOLUŢIONARĂ A POPOARELOR
ÎN LUPTA PENTRU SOCIALISM

Construirea bazelor socialismului în ţările de democraţie

populară are loc în condiţiile luptei împotriva uneltirilor agreso-
rilor imperialişti şi ale duşmanilor de clasă interni.
Genialii conducători ai omenirii muncitoare, Lenin şi Stalin,
ne învaţă că duşmanul manifestă o împotrivire din ce în ce mai
înverşunată pe măsură ce forţele socialismului cresc şi se întă­
resc, că d~pă fiecare înfrîngere serioasă pe care o suferă, duş­
manul devine mai înrăit şi mai perfid. Evenimentele vieţii inter-
naţionale actuale confirmă pe deplin indicaţiile lui Lenin şi Stalin.
Duşmanii pădi, democrraţiei şi sodaHsmului t;oc din ce în ce mai
mult la aplicarea de măsuri fasciste împotriva forţelor democrate,
se pregătesc din ce în ce mai făţiş de noi aventuri militare. Cu
cît se adînceşte mai mult procesul de descompunere a imperia-
lismului şi se agravează criza generală a capitalismului, cu cît
sînt mai mari succesele economice ale Uniunii Sovietice şi ale
republicilor populare din Europa şi Asia, cu cît se întăresc mai
mult prietenia şi colaborarea frăţească dintre ţările de democra-
ţie populară şi Uniunea Sovietică, cu cît cresc mai năvalnic for-
ţele mişcării mondiale pentru pace şi progres social, cu atît tur-
beazii şi se înfurie mai tare incendiatorii imperialişti ai unui nou
război mondial.

www.cimec.ro
·U8 OH. OH,EOROHIU-DEJ

Nu întîmplător campania de calomnii şi minciuni grosolane

dusă de imperialişti împotriva ţărilor de democraţie populară, cît
şi încercările lor desperate de a intensifica activitatea subversivă
a agenturii lor în aceste ţări, au luat tocmai acum forme extrem
de ascuţite. Este şi lesne de înţeles. Oamenii muncii din Polonia,
Cehoslovacia, Romînia, Ungaria, Bulgaria şi Albania, după ce
au scuturat jugul sclaviei capitaliste, dezvoltă cu succes econo-
mia şi cultura, întăresc regimul de democraţie populară. Repu-
blica Populară Chineză înfăptuieşte cu succes reforma agrară, re-
face industria şi reorganizează. rapid întreaga viaţă economică şi
financiară. In toate ţările de democraţie populară, aproape în-
treaga populaţie adultă a semnat Apelul cu privire la încheierea
unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri, ceea ce vorbeşte
despre voinţa de neclintit a acestor popoare de a apăra pacea,
de a zădărnici uneltirile antipopulare ale imperialiştilor america-
no-englezi.

* *
Analizînd perioada de trecere de la capitalism la socialism,
Lenin a arătat că burghezia răsturnată se aruncă în luptă cu
energie înzecită, cu o patimă turbată, cu ură însutit sporită, că
ea foloseşte în această luptă legăturile ei cu capitalul internaţio­
nal şi astfel de avantaje reale acumulate de ea de-a lungul ani-
lor, cum ar fi deprinderea de a conduce, legătura cu unii specia-
lişti care i-au rămas credincioşi, deprinderea în chestiunile mili-
tare etc.
Intreaga dezvoltare a ţărilor de democraţie populară dove-
deşte oît de justă este a•ooastă înţeleaptă indicl3•ţie 13 lui Leni,n.
După ce înaintarea impetuoasă a Armatei Sovietice spre Apus a
zădărnicit planurile reacţionarilor anglo-americani (aşa-;numi­
ta variantă Churchill), care ţinteau să înlocuiască ocupaţia ger-
mană în Baloani cu ocUJpaţia ang·lo-americană, în ţări.Je elibemte
de Armata Sovietică nimic nu a mai putut sta în calea luptei re-

www.cimec.ro
 VIGILENTA REVOLUTIONARA A POPOARELOR 419

voluţionare a popoarelor pentru elibenarea Illaţională şi socirală.

Suferind înfrîngere după înfrîngere, burghezia şi moşierimea
răsturnate de la putere au organizat comploturi antipopulare, au
recurs la teroare, sabotaj, spionaj, asasinate, încercînd să res-
taureze prin forţă regimul exploatării, urît şi respins de popoare.
Partidele politice ale burgheziei şi moşierilor, unindu-se cu rămă­
şiţele organizaţiilor fasciste, s-au transformat în bande teroriste,
într-o agentură plătită a imperialismului americana-englez -
.duşmanul de moarte al popoarelor noastre.
Cuprinşi de turbare că nu mai pot jefui şi porunci în ţările de
democraţie populară, intervenţioniştii americani şi englezi spri-
jină din toate puterile încercările de ·restaurare a capitaiismului
in aceste ţări. Recurgînd la şantaj şi la intimidarea oamenilor
muncii din ţăriJ.e de democnaţie ·populară, ei şi-au tranJSformat re-
prezentanţele diplomatice în oficine de spioni şi complotişti, au
trimiJs şi continuă să trimită .în 1arceste ţări spioni, di.vei'ISionişti şi
.sabotori. Fără excepţie, toate firele comploturilor antipopulare
descoperite de organele puterii populare au dus şi duc spre re-
prezentanţele diplomatice ale statelor capitaliste.
Procesele împotriva duşmanilor demascaţi au arătat în mod
evident şi în toată amploarea planurile criminale de cotropire ale
imperialismului american. Potrivit acestor planuri, popoarele din
Europa centrală. şi de sud-est urmau să fie din nou înrobite de
imperialişti. In faţa tribunalelor populare din aceste ţări s-au
perindat generali reacţionari de tip alb-gardist, şefi ai reactiunii
burghezo-moşiereşti şi lideri social-democraţi de dreapta, trădă­
tori fără scrupule, gata să săvîrşească orice ticăloşie împotriva
popoarelor lor, mari capitalişti şi afacerişti, vîrfuri ale bisericilor
catolice şi evanghelice, elemente naţionaliste, legionari, fascişti şi
~C~!te l€1pădături ale societăţii.
Puterea populară a zdrobit comploturile contrarevoluţionare.
O grea înfrîngere a pricinuit imperialismului demascarea unor
trădători îinveteraţi, provocatorri şi a.genţi plăt·iti ari burgheziei
streclllraţi in lfÎndiul partidelor comwniste şi murfcitoreşti. Aceşti

www.cimec.ro
420 QH. QH;EORGHIV-IJEJ

agenţi ai spionajului american îşi puneau drept scop să rupă ţă­

rile de democraţie populară de lagărul păcii şi socialismului, în
frunte cu U.R.S.S., şi să le arunce în robia imperialiştilor. Acest
plan monstruos a eşuat. P~rUdele comuniste şi muncitoreşti au
zdrobit cu fermitate şi consecvenţă de fier pe agenţii duşmanilor
strecuraţi în rîndurile lor şi au desfăşurat o muncă intensă de
educare a maselor populare în spiritul vigilenţei revoluţionare.
Procesele care s-au desfăşurat în ţările de democraţie popu-
lară au fost pline de învăţăminte pentru mişcarea revoluţionară
şi îndeosebi pentru partidele comuniste şi muncitoreşti din aceste
ţări. Ele au scos la iveală metodele duşmanului, mediul de unde
îşi recrutează el agenţii şi obiectivele pe care le urmăreşte. Duş­
manii puterii populare îşi strecoară agenţii lor în aparatul de
partid şi de stat, în întreprinderi şi în armată. Ei caută să pună
mîna pe posturi de conducere pentru a acţiona de sus şi pentru a
lovi de acolo în cuceririle revoluţionare ale popoarelor. Ei recru-
tează elemente burgheze şi mic-burgheze, lepădături fasciste, co-
rup elementele şovăielnice şi înapoiate din rîndurile oamenilor
muncii, trensformă în informatori de-l(li lor pe pal1avnagiii care
nu ştiu să păstreze secrete de partid şi de stat, se folosesc de ele-
mentele nemulţumite. Partidele comuniste şi muncitoreşti au tras
din aceasta învăţămintele necesare şi au luat măsuri pentru în-
tărirea vigilenţei, pentru demascarea şi nimicirea spionilor duş­
mani.
Partidele comuniste şi muncitoreşti explică în mod perseve-
rent maselor că atîta timp cît există capitalism vor exista şi sa-
botori, spioni şi terorişti trimişi de statele imperialiste în ţările
noastre. Atîta timp cît în ţările de democraţie populară n-au fost
Iichidate clasele exploatatoare şi rămăşiţele acestor clase, impe-
rialismul va mai avea o bază pentru recrutarea agenţilor săi. De
aceea partidele comuniste îşi ascut la maximum vigilenta revo- •
lutionară.

• ~ "1(

www.cimec.ro
 VIGILENTA REVOLUTIONARA A POPOARELOR 421

Experienţa mişcării muncitoreşti după cel de-al doilea război

mondial arată că imperialismul îşi îndreaptă loviturile în primul
rînd împotriva partidelor comuniste, avangarda clasei munci-
toare. conducătorul şi organizatorul luptei popoarelor pentru pace
şi socialism.
Burghezia caută să submineze partidele comuniste pe dină­
untru. Demascar.ea unor agenţi imperialişti trimişi în palftidele
comuniste a a;rătat că aceştia au fost recrutaţi cu mul~i ani în
urmă. Ei au fpst puşi să se strecoare în posturi de răspundere şi
abia după aceea au ~ost activ,izaţi la maximum.
O asemenea infiltrare a duşmanului am avut şi în partidul
nostru. In ajunul celui de-al doilea război mondial, în conducerea
partidului nostru s-a strecurat prin înşelăciune agentul imperia-
list Foriş. El caDitulase în faţa duşmanului încă din anul 1935,
semnînd în închisoare o declaraţie de renunţare la lupta revolu-
ţionară. In ajunul criminalului război antisovietic, Foriş, încon-
jurat de clica partizanilor săi - provocatori şi agenţi de poliţie
ca şi el - , a provocat arestarea principalelor cadre de partid şi
a desfăşurat apoi o acţiune criminală de descompunere şi lichi-
dare a organizaţiilor de partid.
Banda lui Foriş a fost demascată încă în aprilie 1944. Expe-
rienţa mişcării revoluţionare arată însă că duşmanul nu aruncă
deodată în luptă toate forţe!e lui de subminare. Noi 13m tolemt
un timp •În C.C. al parHdului pe Patmş.canu, de~i 13Cest,a avea
ieşiri oportuniste şi un trecut dubios. In primă'v•ana 13nului 1948,
cînd p,atmşcanu şi comp!idi săi au fost deffi13,soaţi, s-:a dovedit
d el const.itui,a o rezervă ag,cunsă a duşmanului în ·conduce-
rea partidului nostru. Pătrunderea agenturii duşmane în condu-
cerea partidului se poate explica prin faptul că în timpul răz­
boiului şi imediat după război vigilenta noastră a slăbit, iar
cunoa;şt€•roo temeinkă a oodrelor n-!3. constituit o preocupare
serioasă.
Partidul nostru a continuat să-şi cureţe rîndurile de elemente
duşmănoase şi străine de clasă, de oportunişti şi carierişti, de

www.cimec.ro
422 GH. GHEORGHIU-OEJ

elemente necinstite, descompuse sau necorespunzătoare. Cu pri-

lejul verificării a fost exclusă din rîndurile partidului peste o cin-
cime din întregul său efectiv. Acţiuni de curăţire s-au efectuat şi
în celelalte partide comuniste din ţările de democraţie populară.
Prin aceasta partidele comuniste s-au întărit considerabil din
punct de vedere politic şi ongianiZ~atork. Autoritatea lor în mase
a crescut, iar duşmanul a primit o nouă lovitură.
Ar fi totuşi o iluzie primejdioasă să credem că în partidul
nostru n-au mai rămas elemente duşmănoase nedescoperite. Fiind
partid de guvernămînt, forţa conducătoare în regimul de demo-
craţie populară, este neîndoielnic că în rîndurile partidului nostru
şi în special în conducerea sa vor încerca şi în viitor să se infil-
treze elemente străine. Moliciunea oportunistă, împăciuitorismul
faţă de duşmanul de clasă, tendinţele naţionaliste, toleranţa faţă
de greşeli ~i lipsuri, lipsa de tărie morală, îngîmfarea constituie
condiţii prielnice pentru infiltrarea· în rîndurile noastre a agen-
ţilor duşmanului.
Ştiind că masele de oameni ai muncii nutresc o ură aprigă
faţă de contrarevoluţionari şi de activitatea lor de subminare.
duşmanul îşi ascunde cu grijă ţelurile sale şi adevărata sa fizio-
nomie politică.
Vigilenta revoluţionară cere intransigenţă cu adevărat bol-
şevică faţă de orice devieri de la intemaţionalismul proletar. Ea
cere intensificarea muncii ideologice de educare a comuniştilor în
spiritul intransigenţei faţă de orice devieri de la marxism-leni-
nism şi de la intemaţionalismul proletar, în spiritul devotamen-
tului neţărmurit faţă de democraţia populară şi socialism, faţă de
patrie şi de puternicul front al păcii şi socialismului în frunte cu
U.R.S.S., în spiritul devotamentului faţă de tovarăşul Stalin.
Desfăşurarea pe scară largă a criticii şi autocriticii, comba-
terea metodelor de muncă antipartinice, intransigenta faţă de
greşeli, faţă de manifestările anarhice mic-burgheze şi de mani-
festările de indisciplină, respectarea democraţiei interne de partid,
încurajarea criticii constructive de jos, - toate acestea intensi-

www.cimec.ro
 VIOILENTA REVOLUTIONARA A POPOARELOR 423

fică activitatea politică a maselor, întăresc vigilenta revoluţio­

nară, creează condiţiile pentru demascarea duşmanilor, mobili-
zează pe comunişti şi pe toţi oamenii muncii la luptă hotărîtă îm-
potriva duşmanilor democraţiei populare, împotriva agenţilor iru-
peri a liştilor.
Situaţia internaţională, creşterea primejdiei unei agresiuni
imperi,aliste necesită întărirea necontenită 'a regimului de demo-
craţie populară, care îndeplineşte funcţiile dictaturii proletaria·
tului. A întări statul de democraţie populară înseamnă în primul
rînd a ridica conştiinţa politică a maselor şi a întări activitatea
maselor, a antrena sute de mii şi milioane de oameni ai muncii
în operă de conducere a statului.
Vigilenta revoluţionară este de neconceput fără sprijinul
activ al maselor, fără participarea de zi cu zi a milioanelor de
muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali la îndeplinirea efec-
tivă a funcţiilor statului de democraţie populară. Numai datorită
activităţii şi vigilenţei crescînde a partidelor comuniste şi a ma-
selor de oameni ai muncii au fost demascate cele mai mari com-
ploturi urzite de imperialişti şi de agenţii lor plătiţi împotriva
regimurilor de democraţie populară. Organizaţiile partidului co-
munist, organele locale ale puterii de stat, Sfaturile populare,
trebuie să sporea,Sică vigilenta maselor, să întreţină .permanent
spiritul de veghe în mase, pentru apărarea cuceririlor revoluţio­
nare, a independenţei şi suveranităţii naţionale.
Căutînd să împiedke dez,voltarea industriei socba.Hste, agenţii
duşmani organizează acte de sabotaj şi de diversiune. El împing
elementele înapoiate la acte de încălcare a disciplinei în produc-
ţie şi în muncă, la jefuirea avutului obştesc. Duşmanii încearcă
să frîneze intrecerea socialistă, împiedică desfăşurarea iniţiati­
vei obşteşti, răspîndesc -z;vonuri calomnioase şi încearcă să pro-
voace nemulţumiri în nînduorHe rnuflJCitorilor.
La sate, duşmanul de clasă desfăşoară o luptă. înverşunată,
cu scopul de a submina alianta dintre clasa muncitoare şi ţără-

www.cimec.ro
424 GH. GHEORGHIU-DEJ

nimea muncitoare - baza regimului de democraţie populară.

Chiaburimea se străduieşte să folosească legăturile sale şi starea
de înapoiere a satului pentru a-şi menţine influenţa la ţară.
Chi~aiburii duc o luptă des;perată împotriva iriansformării socia-
liste a agriculturii. Acolo unde s-au ,creat gospodă·rii col·octive,
chiaburii încearcă să pătrundă în eJ.e pentru a le submina pe
dinăuntru.
Duşmanul mai foloseşte şi
activitatea criminală a elemente-
lor de dreapta, naţionaliste, pentru ca cu ajutorul lor să lovească
în interesele clasei muncitoare şi în alianţa ei cu ţărănimea.
J.ntărin·d vigilenta rev_oluţionară a comuniştilor faţă de de-
vierile de la linia leninist-stalinistă în lupta pentru tra~forma­
rea socialistă a agriculturii, noi întărim alianta dintre clasa mun·
citoare şi ţărănimea muncitoare, facem un pas înainte în con·
struirea unei vieţi noi, socialiste.

* *
In raportul său la plenara C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. din
anul 1937, tovarăşul Stalin a îndemnat pe comunişti să întă­
rea.sd munca politkă în l1Î11iduriJ.e maselor, să-~i sporească vigi-
lenta, să ştie să zădărnicească acţiunile duşmanului.
"Atmosfera de succese, succes după succes, realizare după
realizare, depăşirile planurilor care se ţin lanţ - a arătat I. V.
Stalin - , face să se nască la oamenii puţin experimentaţi în po-
litică şi nu prea încercaţi o stare de spirit de nepăsare şi de mul-
tumire de sine, creează o atmosferă de festivităţi spectaculoase
şi de felicitări reciproce, care ucid simţul măsurii şi tocesc sim-
ţul politic, demagnetizează pe oameni şi-i fac să se culce pe
!auri" 1•
Cuvintele tovarăşului Stalin ne învaţă să îmbinăm în mod
just activitatea politică cu cea economică, cheamă la luptă îm-
• Lenin şi Stalin, Despre construcţia de partid, voi. II, Editura pentru
literatură politică, 1953, pag. 746;
www.cimec.ro
 VIGILENTA REVOLUŢIONARĂ A POPOARELOR 425

potriva nepăsării, în care cad unii tovarăşi de-ai noştri ameţiţi

de succese economice.
I•n toate domeniile vieţii economice, munca ·economkă trebuie
să fie just îmbinată cu o muncă politică de partid larg desfăşu­
rată, care să orienteze just pe comunişti şi pe oamenii muncii în
problemele situaţiei internaţionale şi interne. Pregătirea politică
şi teore.tică a cadrelor şi a tuturor membrilor de partid este o
sarcină de căpetenie a partidului nostru.
Se ştie că duşmanul duce o muncă de subminare nu numai
în economie, dar şi în domeniul ideologiei, unde foloseşte meto-
dele cele mai perfide şi rafinate. Arma ideologică a duşmanului
de clasă este naţionalismul burghez. Duşmanul caută să pro-
voace în sînul populaţiei romîneşti sentimente şovine, iar în rîn-
durile naţionalităţilor conlocuitoare el cultivă tentlinţe de izo-
lare, de separare culturală, camuflînd toate acestea în dosul lo-
zincii mincinoase a "unităţii naţionale".
Duşmanul foloseşte, mai ales în rîndurile intelectualităţi~
ideile otrăvite ale co5mopoliti1Smului. După ·cum anată foaptele,
cosmopolitismul es-te o anticameră a spionajului în folosul im·
perialiştilor. Cosmopoliţii fără de patrie cad foarte uşor în br.a·
tele spionajului anglo-american. De aceea lupta împotriva naţio­
nalismului şi cosmopolitismului ~ste o parte integrantă a luptei
pentru socialism.
Avîntul construcţiei unei vieţi noi, fericite în ţările de demo-
craţie populară, dezvoltarea sectorului socialist şi îngustarea·
sectorului capitalist se împletesc cu marile succese obţinute în1
domeniul revoluţiei culturale, cu victoria marxis~-leninismului.
şi a intemaţionalismului proletar as1.11pna ideo!ogiei duşmane~
Prietenia de nezdruncinat a popoarelor din aceste ţări cu po;;.
poarele Uniunii Sovietice este un puternic izvor al forţei şi· ho-
tărîrii lor de a demasca şi de a zdrobi pe duşmanii de orice fel.
Imperialiştii americani desfăşoară pe scară largă pregăti~
rea ideologică a unui nou r~zboi. Ei pn)pov~duiesc idei rasişţţ;

www.cimec.ro
-426 QH; QH.~ORGHIU-DEJ

şi· de ură faţă de om, aţîţă psihoza atomică şi isteria războinică.

Ei încearcă să abată atenţia p-opoarelor de la fenomenul de pu-
trezire a sistemului capitalist, proslăvind faimosul "mod de viaţă
american" şi revărsînd torente de calomnii împotriva Uniunii
Sovietice şi ţărilor de democraţie populară. Pentru a înşela
popoarele şi pentru a le prinde în mreaja minciunii, imperialiştii
îşi ascund faţa de agresori sub masca mincinoasă a diagostei
de pace.
-In interviul aco11dat core5fPondentului "Pravdei", tovarăşul
Stalin a arătat importanţa primordială a largii campanii pentru
menţinerea păcii ca mijloc de demascare a maşinaţiilor criminale
ale incendiatorilor unui nou război.
Demascarea caracterului agresiv al imperialismului ameri-
caoo-englez, a cărui istorie de decenii este mînjită de sîngele po-
poarelor Pe care le-1a jefuit şi ţinut în lanţurile robiei, şi mai ade.s
demascarea .Lmperilllhsmului lllmeri,oano-englez ca duşman 'i:le
!JlOarte al oamenilor muncii din ţările de democraţie populară,
este o sarcină vitală în lupta pentru pace, în ridicarea simţului
de mobilizare a maselor pentru a fi gata oricînd să se împotri-
vească uneltirilor imperialiştilor.
Creşterea agresivităţii imperialismului şi a rezistenţei înver-
~unate a duşmanului intern în domeniul politic, economic şi ideo-
logic arată cît de actual este şi astăzi cunoscutul avertisment
rostit de I. V. Stalin încă înainte de cel de-al doilea război mon-
dial. Trebuie să ţinem minte, ne învaţă tovarăşul Stalin, că cu
cît situaţia duşmanilor este mai desperată, cu atît mai repede
vor recurge la- mijloace extreme, ca singurele mijloace ale celor
:sortiţi pieirii. Trebuie să ţinem minte acest lucru şi să fim vi-
gilenţi.
Aceste indicaţii subliniază
necesitatea educaţiei în spiritul vi-
gilenţei revoluţionare combative· Trebuie să educăm pe comunişti
~i pe oamenii muncii în spiritul luptei intransigente împotriva
.oricăror uneltiri ale duşmanului, să luăm asemenea măsuri orga-
JI1izatorice şi politice care să prevină ori·ce acţiune a duşmanului.

www.cimec.ro
 VIGILENTA REVOLUTIONARA A POPOARELOR 421'

Este limpede că vigilenta revoluţionară

nu se poate dezvolta de-
cit pe fundamentul cunoaşterii
marxism-leninismului şi a expe-
rienţei de luptă a Pl3.rtidului bolşevic, p13rtidul lui Lenin şi Sta-
lin, pe fu~damentul cunoaşterii legilor luptei de clasă.
In condiţiile actuale, spune 1. V. Stalin, o calitate indispen-
sabilă a fiecărui bolşevic trebuie să fie priceperea de a descoperi
duşmanul partidului, oricît de bine s-ar camufla acesta.
Cunoaşterea şi înţelegerea metodelor şi tacticii bolşevicilor
în lupta împotriva grupărilor duşmane, cunoaşterea şi înţelegerea
experienţei partidelor comuniste frăţeşti din ţările de democraţie
populară şi din lumea capitalistă, precum şi a propriei experienţe.
de luptă a partidului nostru in acest domeniu, constituie un foarte·
important mijloc de eduoore 13 membrilor de partid şi a oame-
nilor muncii în spiritul vigilenţei revoluţionare.

*
* *
Insufleţiţi şi organizaţi de partidele comuniste şi muncito-
reşti,oamenii muncii din ţările de democraţie populară îşi ridică.
neîncetat vigilenta faţă de uneltirile imperialiştilor, demască şi~
curmă cu hotărîre activitatea subversivă a agenţilor imperialis--
mului americana-englez. In ridicarea vigilenţei revoluţionare eL
văd una din cele mai de seamă condiţii ale succesului construirii
soci13lismului şi ale luptei popoarelor pentru consolidarea păJCiL
.,Pravda" nr. 247 ( 12.084) Se tipărelte după textul ziarului
din 4 septembrie 1951 .,Sctntela' nr. 2.186 din 6 · sep-
tembrie 1951 ·

www.cimec.ro
 ALIANŢ A FRĂŢEASCĂ CU U. R. S. S. "'
CHEZĂŞIA DEZVOLTĂRD SPRE SOCIALISM
A ŢĂRILOR DE DEMOCRAŢI_(: POPULARĂ

Pentru popoarele din ţările de democraţie populară, aniver-

sarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie înseamnă sărbă­
torirea celui mai memorabil eveniment din istorie. Popoarele
acestor ţări datorează Revoluţiei din Octombrie realizarea visu-
lui lor secular de liberta-te şi independenţă : pe drumul deschis
de Marele Octombrie înaintează ele spre o viaţă fericită, spre
socialism.
Genilalii orgJaniz.atori - făuritorii şi conducătorii Revoluţiei
din Octombrie, Lenin şi Stalin, au subliniat în repetate rînduri
însemnătatea Statului sovietic ca sprijin pentru lupta proletaria-
tului din celelalte ţări. Cu marea sa putere de previziune, tova-
răşul Stalin .ară·ba încă în 1924 că procesul de desprindere a
unui şir de noi ţări de l•a imperi·alism se v.a desfăşura cu .attt
mai repede şi rn.ai temeinic cu oît soci.aJi.smuf se v.a întări mai
terneink în prima ţară a socialismului învingător.
Evenimentele din cursul celui de-al · doilea război mondial
au confirmat pe deplin aceste înţelepte cuvinte ale lui 1. V.
Stalin. Intrarea Armatei Sovietice învingătoare într-o serie de
tări din centrul şi sud-estul Europei a însemnat pentru -acestea
nu numai eliberarea lor de sub jugul fascist hitlerist, ci şi eli-
berarea de sub jugul imperialismului. De aceea, oamenii muncii

www.cimec.ro
 ALIANTA FRAŢEASCA CU U.R.S.S. 429

din Polonia, Romînia, Cehoslovacia, Bulgaria, Ungaria, Albania

consideră pe drept cuvînt eliberarea lor de către Uniunea Sovie-
tică ca f1adoml hotărîtor 131 naşterii şi dezvol.tării regimurilor
lor de democraţie popul1ară. In condiţiile oînd forţ.e!e armate 13le
puternicului St~t sovieti•c au zdrobit prindpal,a forţă de şo·c a
imperialismului, armata germană-fascistă, şi stăteau de strajă
împotriva intervenţioniştilor americana-englezi, proletariatul din
ţările eliberate a făurit, sub conducerea partidelor comu-
niste, alianta cu masele principale ale ţărănimii şi împreună
au smuls puterea din mîinile capitaliştilor şi moşierilor. Po-
poarele au luat soarta statelor lor în propriile lor mîini. Dato-
rită eliberării acestor ţări de către Armata Sovietică şi datorită
ajutorului dat de marea Uniune Sovietică, trecerea de la reali-
zarea sarcinilor revoluţiei burgheza--democratice la sarcinile re-
voluţiei socialiste a fost înfăptuită în aceste tări într-un răstimp
nemaiînt.îlnit de scurt. Popoarele ţărilor de democraţie populară
consi-deră prietenia şi alianta cu Statul sovietic ca o realizare
de nepreţuit.
Statul sovietic socialist constituie o înaltă pildă de colabo~
rare frăţească şi de ajutor reciproc dezinteresat între naţiuni.
El demonstrează în fapt -că o alianţă frăţească între muncitorii
şi ţăranii popoarelor celor mai diferite pe baza liberului con-
simţămînt şi a internaţionalismului este pe deplin posibilă.
Primul stat muncitoresc făurit de Lenin şi Stalin a inau-
gurat în viaţa internaţională un tip de relaţii între ţări cu totut
nou, fără precedent în istorie. Aceste relaţii, bazate pe stimă­
reciprocă, sînt izvorîte ·din nobila concepţie a internaţionalis­
mului proletar şi din principiile leninist-staliniste de pace şi prie-
tenie între popoare.
Recunoaşterea şi traducerea în fapt a deplinei egalităţi în,
drepturi a tuturor statelor mari şi mici, precum şi ajutorul fră-·
ţese moral şi material pe care şi-1 dau reciproc ţările lagăru­
lui socialist constituie piatra unghiulară a acestor .relaţii <;le tip
nou. Bazele acestor relaţii au fost elaborate de Lenin şi Stalin.

www.cimec.ro
 GH. G!i,EOROHIU-DEJ

Ele IŞI găsesc o strălucită expresie in schimburile economice

dintre popoarele libere, in coordonarea planurilor lor de stat,
in schimbul de experienţă tehnică in producţie şi p.e plan ştiin·
ţific din cadrul Consiliului de asistenţă economică mutuală.
Ajutorul economic şi tehnic acordat de U.R.S.S. este atît de
mare încît a îngăduit ţărilor de democraţie populară nu numai
să-şi reconstruiască rapid economia distrusă de război, ci şi să
facă paşi uriaşi înainte pe calea întăririi şi dezvoltării lor econo-
mice. Este suficient să spunem că Polonia, Rominia, Bulgaria şi
Ungaria şi-au dublat producţia industrială fată de 1938, că pro-
ducţia industrială a Cehoslovaciei a crescut o dată şi jumătate
fată de producţia antebelică.
Fără ajutorul U.R.S.S., fără experienţa ei, ar fi imposibilă
construirea socialismului în ţările de democraţie populară. In
trecut, Romîrria, ca şi alte ţări din estul Europei, era infeudată
puterilor imperialiste occidentale, care impiedicau dezvoltarea ei
industrială. Uniunea Sovietică sprijină din toate puterile dezvol-
tarea industrială a ţărilor de democraţie populară şi contribuie
la întărirea lor economică.
Recentul acord de lungă durată între U.R.S.S. şi R.P.R., care
prevede o mărire a schimburilor cu peste 50% faţă de nivelul
mediu al anilor 1948-1951, este deosebit de grăitor în această
privinţă. Uniunea Sovietică va livra ţării noastre fabrici şi
11zine întregi, instalaţii complete pentru întreprinderi.
Schimbul de mărfuri cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de de-
mocnat'ie populară dă producţiei noastre certitudinea pieţii de
vînwre şi fereşte economia ooţiooolă de fluctua,ţiile oonjunc·
lunale ale pieţii aa,pitaliiste.
Relaţiile socialiste dintre popoarele libere contrastează pu-
-ternic cu relaţiile dintre ţările capitaliste, unde sub firma "co-
laborării" şi "ajutorului" economic se ascunde expansiunea cea
,mai prădalnică din istoria capitalismului, expansiunea capita-
Uului monopolist american. Acest lucru este firesc, deoarece în

www.cimec.ro
 ALIA!\'TA FRATEASCA CU U.R.S.S. 431

condiţiile imperialismului relaţiile economice se bazează pe legea

junglei, pe forţă şi dictat grosolan; pe înrobirea şi înfeudarea ţă­
rilor miei şi slabe economiceşte de către marile puteri imperia-
liste. Imperialismul american foloseşte poziţia sa dominantă în
cadrul lumii capitalfste pe·ntru a acapara nu numai pieţele şi
izvoarele de materii prime din ţările mici, ci şi pe acelea deţi­
nute ·de partenerii săi mai ·apropia,ţi, imperialiştii englezi. AŞ13.~·
zisele relaţii .de .. ~olaborare" din Apus: se· manifestă în practică
prin subjuga rea economică a ţărilor. Europei occidentale de că­
tre Statele Unite ale Americii, prin pierderea suveranităţii, prin
acapararea industriei naţionale şi prin transformarea ţărilor
marshallizate în colonii americane.
Ca urmare a dictatului american în domeniul cursei înarmă­
rilor, Anglia trece printr-o gravă criză de materii prime şi
dolari, Franţa este bîntuită de inflaţie, în Italia numărul şome­
rilor creşte din zi în zi. Pînă şi în presa burgheză venală răzbat
ecourile protestului opin'iei publice faţă de condiţiile grele im-
puse de ~amerk,ani. Ziaful londonez .,Sunday Gmphic" scrie :
"Nimeni, nki chi13r mini-ştrii nu tăgăduie:sc gra;vitl3tea situaţiei.
Pe noi ne sugrumă inflaţia. Costul vieţii creşte vertiginos. Nu
trece o zi fără ca preţurile să nu se urce la articolele de
consum".
Ziarul francez "Le Monde", ale cărui legături cu guvernul
sînt bine cunoscute, a publicat un articol intitulat : .,Se impune
o revizuire a concepţiei atlantice". In acest articol se arată că în
urma cursei înarmărilor costul vieţii a crescut în Franţa vertigi-
nos în ultimul an. Vorbind apoi de profiturile pe care le scot
Statele Unite de pe urma aşa-zisului ajutor american, ziarul
încheie : .,Dacă asta este solidaritatea occidentală, ne temem că
comunitatea atlantică va pieri inainte de a fi luat formă".
Orientarea economiei spre război are ca urmare intensifi-
carea exploatării oamenilor muncii din ţările capitaliste, creşte·
rea şomajului, mărirea poverii impozitelor, sărăcirea absolutij;

www.cimec.ro
432 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi relativă a maselor muncitoare, ceea ce duce inevitabil la as-

cuţirea contradicţiilor şia iuptei de clasă, la coacerea unei
adînci crize economice şi politice. Cu cît se agravează mai mult
dependenţa ţărilor occidentale de Statele Unite, cu cît se ma-
nifestă mai grosol,an didatul stă,pînilor ,americani, cu cît se f,ac
mai simţite simptomele crizei, cu atît devine mai puternică
atracţia oamenilor muncii din lumea capitalistă spre socialism,
spre relaţiile de tip nou, existente între Uniunea Sovietică -şi
ţările de democraţie populară. Muncitorii din Apus văd că între
ţări pot exista relaţii noi de bună vecinătate şi caută răspuns
la întrebarea : ce trebuie făcut pentru a instaura şi la noi ase-
menea relaţii ?

*
• *
Glorioasa experienţă a Uniunii Sovietice în construirea so-
cialismului constituie o şcoală de viaţă şi de luptă pentru ţărîle
de democraţie populară. Partidele comuniste şi muncitoreşti din
aceste ţări învaţă de la marele Partid Comunist (bolşevic) al
U.R.S.S., de la genialii dascăli ai proletariatului - Lenin şi
Stalin --:- ştiinţa construirii statului socialist. Este un fapt sta-
bilit că partidele comuniste din aceste ţări au avut un drum des-
chis, bătut, în f,aţJa lor, că ele au putut ,a,pHca metode şi au putut
Folosi mijloace care fuseseră deja încer,cate cu suoces în Ţ,ar'a
socilali5!1llului înVlingător. Un ajutor mai important în const-ru-
irea sodaHsmului nu exis1.ă şi nici nu poate să exi,ste. P12rti-dele
comuni,ste şi muncitoreşti din ţările de democ:-,aţie popul,ară au
,avut şi au ajutorul important şi direct al Partidului comunist
(bolşevk) şi al toVI3răşului Stalin personal în problemele com-
plexe ,ale construcţiei sodaHsmului. Nu o dată ele <1U fost pre-
venit·e cu grijă părintească de IDI3r·ele Stalin împotriv:a 1greşe­
lilor şi abaterilor de la linLa -justă marxist-len~ni·stă. Datorită
illcestui sprijin, p13rUdele comuniste şi muncitoreşti conduc cu

www.cimec.ro
 . ALIANTA FRATEA:SCA CU U.R.S.S. 433

mînă fermă lupta· pentru industriali~area socialistă, pentru trans-

formarea sooi,alistă a agrkulturii, pentru revoluţia culturală şi
pentru întărirea statului de democnaţie populară.
Experienţa Uniunii Sovietice a îngăduit ţărilor de democraţie
populară să treacă la elaborarea ~i înfăptuirea planurilor cinci-
nale intr-un .timp relativ scurt. Ritmul furtunos al construcţiei
socialiste în ţările de democraţie populară se explică prin faptul
că oamenii muncii din aceste ţări au la îndemînă nu numai ex-
perienţa Uniunii Sovietice în perioada construcţiei socialiste, ci
.şi uriaşele progrese făcute de Uniunea Sovietică în domeniul
economiei planificate, al ştiinţei şi tehnicii în perioada actuală
- perioada construirii comunismului.
După cum se ştie, ştiinţa şi tehnica sovietică - cele mai
înaintate din lume - înregistrează progrese de la o zi la alta.
Pe uriaşele şantiere ale const~ucţiei comunismului se folosesc
maşini, mijloace de transport, metode de muncă şi de organizare
a muncii demne de marea epocă stalinistă. In limite mai mo-
deste, tehnica comunismului care se anunţă se aplică şi la con-
strucţiile socialismului din ţările de democraţie populară. Me-
todele înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici, elaborate
de-a lungul cincinalului postbelic, sînt aplicate cu succes de oa-
menii muncii din ţările de democraţie populară. Jnaintatele re-
alizări ale ştiinţei şi tehnicii sovietice devin un bun al oamenilor
muncii. Toate acestea contribuie la ridicarea considerabilă a
productivităţii muncii.- factor hotărîtor în construirea bazelor
socialismului.
Un exemplu viu de aplicare a principiilor staliniste în dome-
niul relaţiilor dintre state îl constituie la noi în Romînia "So-
vrom"-urile, societăţi industriale mixte sovieto-romine: Inzes-
trate în mare măsură cu maşini şi utilaj sovietic, organizate
după bogata experienţă sovietică în domeniul gospodăririi so-
cialiste, "Sovrom"-urile sînt unităţi de avangardă în construc-
tia socialistă a ţării noastre.

www.cimec.ro
434 OH. OHEOROHIU-DEJ

Insemnătatea relaţiilor frăţeşti dintre U.R.S.S. şi ţările de

dernoonaţ.ie populară este confirmată şi de furiiCI nestăp1nită cu
care le privesc ·duşmanii socialismului ·__; imperialiştii amerkano-
englezi. Unitatea indMtructibilă a· ţărilor frontului unic"·şocia­
list, clădită pe baza de granit a internaţjonalismului proletar,
a devenit ·o piedică principală . in calea aţiţătorilor la război.
De aceea imperialiştii n-au ostenit in a mganiza cele mai .mîr-
.şave şi perfide comploturi Şi intrigi pentru a rupe ţările. de, de-
mocraţie populară de Patria socialismului. Praf şi pulbere s.-a
ales din toate aceste încercări : ţările de democraţie populară
s-au strîns şi mai iubitoare şi recunoscătoare în jurul, marii
Uniuni Sovietice.
Uniunea Sovietică este sprijinitoarea neclintită a intereselor
ţărilor de democraţie populară împotriva tuturor incercărilo.r im-
perialiştilor americana-englezi de a încălca independenţa acestor
ţări. La O.N.U. şi în toate consfătuirile internaţionale, Un~unea
Sovietică a respins cu energie şi fermitate toate atacurile diplo-
maţilor americani şi englezi împotriva ţărilor de democraţie
populară şi a demascat adevăratul substrat al ţipetelor imperia-
liştilor despre o aşa-zisă încălcare a tratatelor de pace de către
Romînia, Ungaria etc. Datorită Uniunii Sovietice, toate aceste
provocări ale intervenţioniştilor americana-englezi au suferit un
eşec total.
Pentru oamenii muncii din ţările de democraţie populară este
clar că fără ajutorul permanent al U.R.S.S. în problemele inter-
naţionale, ele ar fi supuse unor puternice presiuni politice şi eco-
nomice şi şantajului din partea guvernelor lagărului imperialist.
De aceea ei privesc cu adîncă recunoştinţă şi cu nemărginită
dragoste spre activitatea neobosită pe care o duce Uniunea So-
vietică pentru apărarea păcii şi libertăţii popoarelor, ei aprobă
şi sprijină cu căldură toate iniţiativele sovietice în vederea în-
tăririi colaborării internaţionale şi a preîntîmpinării războiului.
Popoarele din ţările de democraţie populară consideră prie-
tenia şi alianta fră1easoeă cu Uniunea Soviet-ică drept chezăşi.a
www.cimec.ro
 ALIANTA FRATEASCA CU U.R.S.S.

independenţei şi libertăţii lor naţionale, drept factor. de căpe·

tenie al dezvoltării lor pe calea socialismului. Ele muncesc şi
luptă din toate puterile pentru a consolida şi adînci aiianţa cu
U.R.S.S., izvorul dătător de forţă, de bărbăţie şi tncredere în
victoria cauzei noastre comune.
"Pentru pace trainică, pentru demo-
craţie populară!" nr 44 ( 15fi) din
2 noiembrie 1951

www.cimec.ro
 LENINISMUL,
ARMĂ PUTERNICĂ A POPOARELOR
IN CONSTRUCTIA VIEŢU NOI

De peste o jumătate de !Secol, cale.a popoarelor în lupta de

eliberrare naţională ·şi socială este luminată de măH.'ţele idei ale
lui V!~dimir Ilici Lenin.
In zilele noastre, cînd imperi~lismul - duşmanul principral
rai popoarelor, rasupritorul lor s.în,geros - .ameninţă omenirea cu
un nou război, geniala analiză făcută de Lenin imperialismului,
descoperirea ·contnadicţiilor s~le ~dinei şi de neînlăturat, c-are îl
condamnă la pieire inevitabilă, capătă o însemnătate covîrşi­
t<J!are. Datorită lui Lenin şi Stalin, popoor.ele au învăţat că nu
există luptă pentru libertate fără ascuţiş lantiimperialist, ,că a
lupta în zilele noastre pentru libertate înseamnă a lupta împo-
triva imperialismului.
Incă din 1915 Lenin ra tras concluzi~ ,genirală cu privire Ira
posibilit~tea mperii .frontului imperialist şi :a victoriei sodalis-
mului la început în oîtevra ţări sau chirar numai într-o singură
ţară. Precizînd că revo!uţia proletară poate izb:ndi şi ·în ralte
ţări decît oele industriale, racolo unde ),anţul irnperi,alist este mai
s~~ab, Lenin ~ dat ravînt luptei forţelor revoluţionare din torate
ţările. Victoria 1\'~arii Revo!uţii Sociraliste din Octombrie, victori,a
revoluţiei ·într-o serie ·de ţări din centrul şi sud-e~Stul Europ·ei şi.
victoria :-evoluţiei populare din China au confirmat pe de-ra-ntre-
gul genia!ele teze leniniste.

www.cimec.ro
 LENINISMUL, ARMA PUTERNICA A POPOARELOR 437

Oe o uri;aşă ~nsemnătate în lupta popoar-elor pentru elibe-

rare sînt de ,a;semenea indioaţiile îndmmătoare ale lui Lenin cu
privire J,a v.ariet·atea formelor de trecere de la ·Capitalism la
comuni1sm.
"Trecerea de la ·oapitalism ),a comunism - a scris Lenin
nu poate să nu dea, fireşte, o abundenţă şi o diversitate enormă
de forme politi·ce, dar esenţa lor va fi inevitabil ,aceeaşi : dicta-
tura proletariatului" 1•
Subliniind valoarea univensală a experienţei bolşevismului,
care ;a devenit teori<I şi badioa internaţională a proletari:atului
revo:uţionar, Lenin ,a ·criti·cat totodată cu <Isprime imitarea meca-
nică ,a metodelor şi formelor concrete ale transformărilor socia-
liste. "Unit·atea în .chestiunile fund.amentale, oapit,ale, esenţiale
- 'arată Lenin - nu este ştirbită, d este asigurată prin varie-
tatea în amănunte, în :particuJ,arităţile locale, în modul de a trata
chestiunile ... ".
Leninismul ne învaţă că esenţi,alul, fundamentalul pentru
victoria oodalismului este dictatura proletari,atului. Soviete!e
reprez.intă forma cea mai imită a didaturi'i proletarLatului. Dar
Lenin ta tarăt.at că ele nu retprezintă singur'a .formă de organizaţie
revoluţionară, Experienţa treeerii de la capitalism la socialism
in U.R.S.S. şi construirea vieţii noi în ţările ·de democraţie popu-
lară evidenţi,ază put·ernic, o dată cu partkul,arităţile perioadei
de trecere proprii fiecărei ţări în ptarte, manifestarea principiilor
genenaJ.e şi esenţiale ale dezvoltării ·sp:-e oocialism, obligatorii
în egală măsură pentru toate ţările.
Dezvoltînd şi îmbogăţind în noile condiţii istorice teori;a
marxist-leninistă, tovarăşul Stalin ;a clarificat !problemele funda-
mentale tale regimului de democmţie populară. Tovarăşul Stalin
ne înv.aţă că regimul de democraţie populară este o formă ,a di·c-
taturii proletariatului, că el poote îndeplini cu .succes funcţiile
dictaturii proletariatului. Tovarăşul Stalin a dat o puternică1armă

1
V./. Lenin: .,Statul şi revolutia", Editura pentru literatură politică,
1954, ediţia a III-a, pag. 39.

www.cimec.ro
438 GH. GHEORGHIU-DEJ

troretică popoarelor din ţările subjug.ate de imperi:alisrn în lupta

lor de eli:ber.are.
El.abor.îndu-şi progr.amul ,în SI}Jiritul marxismului creator, o
serie .de partide eomuni,ste (din ,J\tl.are.a Brit.anie, 1-ndi.a, Japonia
etc.) consideră calea democraţiei populare drept calea care
corespunde cel mai bine condiţiilor istorice de dezvoltare din
ţările lor.
Popoorelc din ţările capitaliste şi coloni.ale văd în vi.aţ,a
nouă din U.RS.S. şi din ţările de democnaţie populară cev,a
foarte esenţi.al din viitorul lor inevit.abil şi .apropi.at.

1
Vi,aţa tf>Opoarelor este amenin~tă de pi-imejdi,a unui nou răz­
boi. Chemînd popoarele să lupte împotriva primejdiei războiului
imperi.alist, Lenin -a ;arătat că în epooa noostră cauzele războa­
ielor sălăşluiesc în însuşi si,stemul imperi~a.tist. In zilele noastre,
forţele 13gresi:ve sînt miliar,darii şi milionarii .americ.ani, englezi
şi alţii, care văd in război o afacere rentabilă, aducătoare de
profituri uril3şe. .
Ce.a mai bună dovadă .a jl.lJSteţei .acestei teze o con5tituie ,faptul
Că intre ţările lagărului socialist, ţări oore HlU smuls din l13nţul
imperi,alist, ,au dispărut motivele de vrajbă şi răz:boi. Intre un şir
întreg de state, U.R.S.S. şi ţările .de democraţie popul.ară din
Europa şi Asia, a căror politică de pace izvorăşte din însăşi
structur.a lor ·soci.al-politică, s-13U creat rell3ţii de prietenie şi
într-ajutorare reciprocă. Pentru prima d.ată în istorie, în locul
rel,aţiilor economice .anarhice, dezo11donate dintre ţări, inerente·
ca·pitaHsmului, 13U .apărut noi rel13ţii economice, care se dezvoltă
după pl.an, rel.aţii oar.aderistice socialismului.
U .R.S.S. şi celelalte ţări ale lagărului socialist se călăuzesc
in politica lor de pace de ideile despre posibilitatea coexistenţei
paşnice .a celor două sisteme: socialist şi c.apitaHst. Aceste ţări
sint !Pentru întrecere.a p~aşnkă cu c.apitalismul, pentru relaţii

www.cimec.ro
 LENINISMUL, ARMA PUTERNICA A POPOARELOR 439

comerdale cu toate ţările, pe baZia respectării intereselor reci-

proce. Dar pracea şi relaţiile p:a•şni•ce nu vin la socoteală irnpe-
ri,aliştilor americani, care vor să înrobească lumea întreagă.
Cu mai bine de un Slfert de veac în urmă, Lenin •a prevenit
popoarele .asupr.a caMcterului sîngeros şi pră.dalnk al imperia-
Hsmului american 'Şi ta demascat rolul său ta!gresiiV, tendinţa sa
de a înrobi popoo.re1e şi de a le sugruma cu lraţul foametei. Cuvin-
tele lui Lenin IJlrin oare el prezicea imp·eriralismului ameri·can
acela·şi sfîrşit ruşinos pe care 1-a avut imperialismul german
răsună şi azi oa un ter~bil1avertisment pentru politicienii dernenţi
şi IB.iVenturieri din S.U.A., incendiatori :ai unui nou război
mondial.
Dezvoltînd teori,a leninistă în problemele războiului şi păcii,
tov,ară1ŞU1 Stalin a chemat popoar·e1e .să i,a în propriile lor mîini
cauza ,apărării pădi, şi a .dat astJel o fundamentare genitală posi-
bilităţii evitării unui nou răz:boi şi întăririi cauzei păcii. In con-
diţiile ·Sl.JIPeriorităţii forţelor socitaliJSmu1ui 13rsupm forţelor capi-
tali-smului pe scară mondiJală, IB.le creşterii influenţei partidelor
comuniste în ţările capitaliste şi ale dezvoltării impetuoase a
mi·şcării de eliberare naţională din colonii, în condiţiile apariţiei
pentru prima dtată în istorie a unui ,front or1g~aniz.at 131 apă.răto­
rilor păcii, s-au ivit posibilităţi reale pentru preînttmpinarea unui
nou .război mondial, a devenit eficace lupta popoarelor pentru
zădărnidrea planurilor criminale ale imperitalismultii americtan.

Leninismul ne învaţă nu numai că trebuie răsturnată vechea

orînduire exrploatatoare, ci şi că trebuie construită noua rsocietate,
liberă de exploatare şi aiSuprire.
I.deile lui Lenin şi StiB.lin şi-au gă:sit o întruchi1pare măreaţă
1n Statul ·sovietic, :a că.rui eXIJlerienţă în 'construirea vi.ctorioasă 13
socitali-smului călăuzeşte pe oamenii muncii din ţările de demo-
craţie populară. Cîte greşeli şi înfrîngeri nu şi-au cruţat aceste

www.cimec.ro
440 GH. GHEORGHIU-DEJ

popoare datorită faptului că au a1p~kat :învăţăturile lui Lenin şi

Stalin !
Lenin ,a proclamat poliUoa de industrializare socilaHstă oa
principalul drum al construirii sociali<smului. Sarcina centr.ală a
creării unui si·stem oodal 1superior capitalismului - spunea
Lenin - ·oere în primul rînd a·si:gur.area bazei materi,ale a marii
industrii: dezvoltlarea producţiei combusHbilului .şi a fierului, a
producţiei de maşini, a industriei chimice. Pentru ţările înapoiate
din 1punct de v·edere economi·c nu există altă c.ale de dezvoltare·
rapidă decît cea indicată de Lenin şi Stalin. Păşind pe această,
cale, popoarele din ţările de democraţie populară au făcut să
crească, într-un timp relativ scurt, puterea industrială a ţărilor
lor de două, trei ori şi mai mult. Ele au ell(lbonat planuri de
lungă durată, a căror îndeplinire V;a ,asiguna industri,alizarea
lcr. Cu ajutorul Uniunii SovieUce, care le ajută frăţeşte cu
materii prime, cu utilaj, cu livrări de uzine 1într~gi, cu experienţ,a
tehnică şi ştiinţifică necesară, ţările .de democraţie popul,a.ră îşi
dezvoltă industria .într-un ritm furtunos.
In numai cîţiva ani, 1producFa industri,ală a Romîniei ,a
crescut de două ori şi jumătate. Primul an ,al p~'anului nostru
cincinal a maroat o nouă creştere a industriei, creîndu-se noi
ramuri de industrii şi construindu-se în ţară maşini şi unelte·
oare înainte enau importate. Cla·s•a muncitoare a pornit ·cu avînt
J,a realiz,area celui de-,al doilea an al pl,anului nostru cincinal.
c&re prevede creşterea producţi.ei industri.ale cu 24,5%. ,Volumui
investiţiilor v·a creşte în 1952 faţă de 1951 cu 70%, iar volumul
construcţiilor cu 55%.
Invăţătu:-ile lui Lenin despr·e intrecerea ·socialistă ·ca metodă
comunistă de construire a socialismului, despre ridicarea produc-
tivităţii muncii oa o condiţie indispenS'abilă 1a trecerii de l·a capi-
talism l1a ·sodalism, despre necesitatea întronării unui regim
sever de economii, despre lichtd•area risipei, ,deSipre evidenţă şi
eontrol •călăuzesc partidul nostru în activitatea sa_

www.cimec.ro
 !.ENINISMUI , ARMA, PUTl':RN:fcA, 'A POPOARELOR 441

Lenin ne ,înv.aţă că electrlfioarea are o uriaşă imporbanţă în

construirea socialismului. Planul de electrificare a ţării noastre
prevede pentru primul cincin!3l s.porj.rea de două ori şi jumă­
tate ,a producţiei de energie electrică. Construcţia hidrocentmlei
electrke de la Bicaz, ·oare poartă numele lui Vl,adimir Ilici Lenin,
şi a altor centrale şi unităţi ale industriei electrotehnice se
află IÎn plirtă desfă!Şuna.re.
Lenin .a sublini:at că una din sarcinile c-ele mai grele ~ale
didaturii · proletarLatului este atnagerea ţărănimii pe făgaşul
sodali~mului. Genialul, IP1!3n cooperatLst ial lui Lenin, dezvolt,at
de către tovarăşul St·alin, călăuzeşte lupba partidului n.Jstru
pentru întărirea ,alianţei clc,J.sei muncitoare cu ţărănimea munci-
toare şi pentru bansformarea sodalistă a agriculturii.
Numai soci,alismul poate salva ţărănimea ·de la exploatare,
sărăcie şi lipsuri. Lenin ne învaţă că "nu există diver·genţe fun-
d2mentale între interesele muncitorilor g,a)ari.aţi şi interesele
ţărănimii muncitoare şi exploatate. Sodalis.mul poate g,atisfrace
pe deplin şi interesele unora şi interese!e celorl,alţi. Numai soci•a·
lismul poate să s,aUsfacă ,aceste inter·ese".
Victoria sodalLsmului în U.R.S.S., .re!~aţiile frăţeşti de Sntr-ra-
jutorare create în U.R.S.S. între cl,as.a muncitoare şi ţărănime,
viaţ,a ferkită 'a ţărănimii colh<>znice constituie cea mai strălucită
confirmare a acestei teze leniniste.
Lozinca leninistă: sprijină-te !pe ţărănimea săracă, înfăp­
tuieşte o aHanţă tr,ainică cu ţărănimea mijloc.aşă, nu :înceta nicio
clipă lupta împotriva chi~t~burimii, coilJStituie principiul funoo-
ment.al al politicii parti.dului nostru la ţară. Fieoore din elemen-
tele 1acestei lozinci are o importanţă consi,dembilă. NegJij,area
sau subaprecierea unuia dintre ele duce J.a denatur.area întregului
princi•piu tactic lenin,ist. Experienţa r·ecentă a 1parUdului nostru
ne-,a convins o dată mai, mult dt de important este aa, puterea
de stat să conteze la 'ţadi pe sprijinul organizat al ţărănimii

www.cimec.ro
4.42 GH. OHEORGHIU-DEJ

sărace. Acesta :a constituit unul din factorii oare au asi1gurat

succesul măsurilor luate ,efe partid şi de guvern pentru înlătura­
rea atitudinilor împăciuitoriste şi Jiberaliste faţă de chiaburi.
Lenini1smul ne înv.aţâ cum să fucrăm cu mijlocaşul, oare în con-
diţiile democraţi€i populare a devenit figur:a centnală !8 S~atului.
Politica de 1aUanţă cu mijlocaşul este însă de neconceput fără
luiPta neîntreruptă 1împotriv•a chtaburimii. Apik.area fermă :a poli-
ticii de îngrădire a chiaburimii îi dă mijlooa·şului putinţ.a de a
vedea cu p1ropriii ochi forţa crescîndă a statulw democratic
popul13r, oare îrufr·în:ge încercările de !Sabotaj şi speculă ale chi·a-
burului. Aceasta exerdtă o puternică influenţă .asupm mijloca-
şului, .apropiindu-1 şi mai mult de cli(!Sia muncitoare.
Măsurile partidului nostru pentru înlătur·a.rea greşelilor ivite
în aplicarea !POliticii 113 ţ•ară ,au dus l·a activizarea politică a ţăra­
nimii muncitoare, J,a noi succese ~în izoll(lrea chi·aburimii, 113. învio-
r.area acti·vităţii organiz,aţiiJ.or de p13rtid de la S~ate, la întărirea
prestigiului puterii de stat.
Coopenaţia constituie princip13lul drum de tndreptare a ţără­
nimii pe făgaşul socialismului. Lenin .a 13rătrat ÎI1Semnătatea ei
atît ·din punct de vedere economic, ca factor de bază 13.1 organi-
zării schimbului dintre omş şi Slat, ·oa şi însemnătatea ei eduoa-
tivă pentru deprinderea ţăranilor în vederea unei vieţi colective.
Trecerea de la coopemţi,a de consum la ooaperaţia de producţie
este pentru ţăran pasul decisiv spre soci·alism.
Dezvoltînd indioo.ţiile lui Lenin, tovl(lrăşul Stalin 13 el.aborl3t
tcorila transformării socialiiSte :a agriculturii. T·eori:a a.ceast.a
călăuzeşte partidele comuniste din ţările de democraţie popull3ră.
Luptînd pentru consolidarea economică-orgl3nizoatorică a
gospodăriilor l3igricole colective existente, partidul nostru :a reuşit
să convingă noi ,grupuri de ţămni muncitori de superioritatea şi
avant•ajele 13grkulturii colective socialiste.

www.cimec.ro
 LENINISMUL, ARMA PUTERNICA A POPOARELOR 443

3
Corifeu ~al ştiinţei revoluţio.llia.re, Lenin a dărîmat IJlerimatele
ooncepţii bur:gheze 1în domeniul culturii ·şi a îmbo,găţit marxismul
cu ideile cele mai măreţe despre revol.uţi.a cultunală, despre exis-
ienţl3. ,a două culturi în sînul naţiunilor burgheze, cultura exploa-
tatorilor şi cultura democratică a poporului, despre necesitatea
lichidării <ana),f,abetismului, despre .formarea ca,drelor noi de spe-
dalişti şi fo!osiroo vechilor cadre de speci<a.Hşti, de~pre ·vkiile
şcolii veohi, despre spiritul de ,partid în literatură, ştiinţă etc.
Aceste teze ale leninismului s·înt îndrumătoare .pentru partidele
comuniste din ţările de democraţie :populară în înfăptuirea revo~
luţiei cultur<a:e.
1n ţările de democraţie populară, bunurile ştiinţei şi culturii
au încetat osă mai fie un privilegiu al unei alici de exploat,atori.
Se ·implinesc cuvintele profetice .ale lui Lenin că o dată cu instau-
narea puterii muncitorilor şi ţăranilor toate minunile ·tehnicii,
toate cuceririle cult.urii devin un bun oomun al întregului popor.
Lenin ,a acordat o mare însemnătate problemei educării comu-
niste a oamenilor muncii. El a subliniat în repetate .rînduri nece-
sitatea vitală pentru ·oa.dret.e ,de partiod, de stat şi economice de
a-şi însuşi ştiinţa marxistă, c·a şi n~vdia unei 1lupte îndîrjite
pentru educarea milioanelor de oameni ai muncii, pentru 'stîrpi-
rea din ·conştiinţa oamenilor ·a mentalităţii şi deprinderilor .înve-
chite, rămă:şiţe ale capitalismului.
El 'a demaiScat esenţa bimgheză <a naţionalismu:ui şi a 'Subli-
niat în .repetate rînduri însemnătatea primordială a educării
internaţionaliste a maselor şi a consolidării relaţiilor frăţeşti
între proletarii din toate ţările. Relaţiile de tip nou -dintre
U.R.S.S. ·şi democr<aţiiie popul•are, rel•aţii de prietenie, într-aju-
tonare şi col<abo::a.re frăţească Slînt clădite pe t-emelia de gmriit
a internaţionalismului leninist.
Invă.ţînd popoarele să construiască o vi,aţă nouă, Lenin le-,a
pus totodată în giandă împotri·v'a primejdiilor ·oare <ameninţă acea-

www.cimec.ro
444 GH. GHEORGHIU-DEJ

stă coi1JSt:uc.ţie. Prin lucrările lui Lenin trece c.a un fir roşu ideea
că fără o luptă îndî:orjită şi fără înăbuşirea prin fonţă a împotri-
virii ex·p!oattatori!or nu poate fi coi1JStruită societatea socira,Jistă.
Lenin spunea că ,"în :a:f,ana luptei ode dasă socialismul nu r·epre-
zintă decH o ,f,rază ;goală sau un vis naiv". Indicaţiile lui Lenin
şi Stalin privind econom:a şi poliUoa în perioada de trecere de
la capitraJi,sm la sociaUsm şi îndeosebi indicaţiile de51pre n.e.p.
constituie un aport geniral Ira ştiinţa conduoerii luptei de drasă şi
au o uriaşă importan1ă pentru rpartidele comuniste din ţările de
democraţie populară.
Leninismul ne învaţă că după răsturnarea exploatatorilor
de !ra ·putere lupta de clrasă nu numai că nu se stinge, ci se ;a•scute
şi mai mult. Burghezia răsturnată, dar nu nimi-cită, încearcă cu
o energie î'nzecită şi cu o furie turbată restaurarea puteriri sale.
Lmin ;a atnas ICltenţi,a că în condiţiile didaturii proletariatu,JrUi
luptra de clraiSă nu se rezumă numai la înăbuşirea rezistenţei clra-
se!or explootatoare doborîte de la putere. Lupta de clasă ira cele
mai Vlari.ate forme şi -se manifestă în procesul atrra:gerii ţărănimii
şi micii burghezii pe făgaşul socialismu!rUi, în chestiunea atra-
gerii specialiştilor burghezi la construcţie ·Şi rîn ·chestiunea edu-
cării maselor muncitoare în spiritul unei discipline noi, socira-
liste ra muncii.
Datorită forţei U.R.S.S., oare .a_ zădărnicit încer·cările impe-
rialiştilor de a dezlănţui - cu ajutorul claselor răsturnate -
ră~boiul civil în ţările eliberate din Eu:opa centrrală şi de sud-
est, oamenii muncii din ţările de ·demoorati·e populrară au fost
feriţi de război civil. Aceasta nu înseamnă totuşi că lupt·a de
clasă nu apare în forme ascuţite. Imperialismul american, duş­
man sîngeros a! papoare!or, organizează, stimulează şi finan-
ţează încercările elementelor reacţionare-frasciste de ;a lovi în
r<>gimul de democrraţie populrară. Inrcercările de a restaur·a
puterea capitalului sînt însă zadarnice, deoarece orînduirea
social-politică din aceste ţări s-a consolidat definitiv.

www.cimec.ro
 LENINISMUL, ARMA PUTERNICi\ A POPOARELOR 445
.
Incercările furioase şi despe:ate ,ale imperialismului şi ,ale
duşmanilor interni cer însă, din partea pQpoarelor care constru-
ie~c o viaţă nouă, cea mai .ascuţită vigilenţă revo!uti•onară.

In perioada .construirii bazelor sociali-smului, cînd în faţ·a

maselor s·e pun s1arcini mă:eţe, creşte considenabil rolul condu-
cător şi organizator ,al partidului. Indicaţiile lui Lenin şi Stalin
cu privire la construcţia de partid au o însemnătate deosebită
pentru ţările de democraţie populară. In- sistemul de-mocraţiei
populare, statul-major de luptă .care conduce opera de con-
strucţi.e socialistă sînt parUde!e revoluţionare marxist-leniniste.
Lenin:smul învaţă partidele comuniste să fi,e intransigente faţă
d~ orke deviere oportunistă şi naţionalistă, să nu to!creze pe
împăduitori·şti şi oapitul:anţi. Lenin şi Stalin au pus un deosebit
accent pe aaracterul de avang,ardă pe oare ,îl .a·re p·artidul ·comu-
ni,st, pe necesitatea ca el să se călăuzeastCă în fieca.r·e ,probletmă
de teori:a marxistă. Ei au arătat că abia după instaurarea dicta-
turii proletariatului se pune cu .atît mai ascuţit problema oo
partidul să fie un detaşament organiz,at, ca în p.artid să fie
instaur;ată o disciplină de fier. Leninismul ne învaţă să fim deo-
sebit de exigenti ·faţă de aalitatea de membru de p:artitd şi să
acordăm o atenţie permanentă reglementării compoziţiei sociale
a p'artidului. Leninismut învaţă p,artitdele comuniste să folosea·scă
cu curaj critica şi autocritica - semn t!il forţei şi :maturi-
tăţii lor.
Invă·ţătur,a lui Lenin şi Stalin despre stat, de5tPre necesitatea
sfădmării w:chii maşini birocratice ,a statului roo·cţionar -şi :a
construirii unui ,apamt de stat nou, legat într-un chip nou,
democratic, prin mii de fire de cele mai l.argi mase popul,are, stă
l.a baz,a politidi !Partidelor comuniste din ţările de democ:,aţie
populară în oper.a constru~ţiei de stat. Lenin tCl pus un deo~l:ift
accent pe car,acterul fPOpu!,ar al 'statului dictaturii proletari,atuluL

www.cimec.ro
446 GH. GHEORGHIU-DEJ

El spunea: "Un stl(lt este puternic prin conştiinţa ma-selor. El

este .puternic atunci .cînd masele ştiu totul, oînd S1înt în s~re
să judece totul şi cînd fac totul în mod conştient" 1• Construirea
sooialismului cere I)JI(lrtidp•area activă şi exp·erienţ,a milioonelor
de oameni. In creaţiiC1 oamenilor muncii, Lenin vedea izrvorul ine-
puiZIC1ibil .al vitiC11ităţii şi forţei noii onînduiri. Revoluţi,a prole-
ooră - spunea Lenin - este puternică tocmai prin adîncimea
izvoar.elor ei. Marea încredere a lui Lenin în forţele .crootoare
ale maselor, în aaiP'acitatea de orgranizare şi rde condUicere a
oamenilor "de jos" constituie o înaltă pildă pentru prartidele
comunis~ din ţările ·de democnaţie populară, în faţra cărona stă
sarcina de l(l mobiliza întregul popor J.a lupt.a pentru pl(lce şi
socjl(lJism.
N-l(l existat încă în irstorie un st.at ca Statul sovietic. Măreţul
lui exemplu îl urmează ţările de democra·ţie populară, oore oou
maselor putinţa de a-şi desfăşura forţele creatoare şi talentele.
In ţăriJ.e de democraţie populară, revoluţiiC1 sociralistă l(l des-
.cătuşat iniţiaUva maselor muncitoare IŞi l(l dat o lar-gă ramploare
intrecerii socjl(l)Lste. Din zi în zi creşte numărul rnuncitoriJlor oare
şi-l(lu însuşit metodele st.ahranoviştilor sovietici, devenind ei înşişi
strarhanovişti. Cît de puternic contr,astează larga amploare ra oon-
strucţiei paşnice din U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară,
viaţa fericită a popoarelor din aceste ţări, care cunosc libertatea
şi-şi oons.aoeră toate forţele cauzei intaririi şi înfloririi patriei, -
·CU vi.aţ;a apă-sătoare a popoarelor din ţările practului ragresiv .al
Atlranticului, cu viraţa din toate ţările capi~liste, dominată de
isteria războinică şi de planuri destructive, însoţită de creşterea
mizeriei, şomajului şi inflraţiei !

. •
..

1
V. 1. Lenin, Opere alese în două volwne, voi. Ii, E.S.P.L.P. 1954,
.editia a 11-a, pag. 223.·

www.cimec.ro
 LENINISMUL, ARMA PUTERNICA A POPOARELOR 447

Cît de mult adevă.r cuprindeau cuvintele lui Lenin rostite

în iunie 1918, cuvinte ce răsună cu o forţă nouă în ~ilele noastre:
,.Avem .dreptul să ne mîndrim, să ne consLderăm feridţi că ne-•a
fost dat nouă să .dobor•îm cei dintîi, 1ntr-un colţ al globului
pămrîntesc, Hana .săl.batică, aapit.aHsrrnul, oare :a îneoot pămîntul
în lSiînge, a .dus omenirea 113 foamete şi sălbăticire, şi care V13
pieri inevitabil şi repede, oricît de monstruos de bestiale ar fi
manufestă.rile furiei sale înaintea morţii" 1•
Marele ste~B.g al lui Lenin, steagul invincibil al leninismului,
a fost preluat şi dus din victorie în vidorie de toviB.răşul Stalin.
A urma pe Lenin înseamnă a-1 urma pe Stalin, conducătorul
comunismului mondi·al, steg;af\11 luptei .pentru p13ce. Geniul lui
Lenin şi Stalin .luminooză oolea P·QPoarelor spre lichidarea a
ceea ce este vechi şi perimat - calea construcţiei vieţii noi.
"Pravda" nr. 19 (12.221) Se tipăreşte după textul ziarului
din 19 ianuarie 1952 "Scinteia" nr. 2.250 din 20
ianuarie 1952

1
V. /. Lenin, Marx-Engels-marxism, eri. P,M.R. 1949, ediţia a Il a,.
pag. 391.

www.cimec.ro
 CUVÎNTARE ROSTITĂ LA CONGRESUL
ÎNVĂŢĂTORILOR DIN R. P. R.
10 aprllte 1952

,
Din însărcinarea Comitetului Centr·al ai Partitdului Muncito-
resc Romîn şi ~a Consiliului de Miniştri :al Republidi Populare
Romîne, aduc Congresului învăţătorilor un căJ.duros salut.
Felidt cu ra·cest ·prilej pe învăţătoarele şi învăţătorii care au
primit decorraţii şi titlul de învăţător emerit pentru merite deo-
sebite în munca de inst.ruire şi educare a elevilor, în acţiunea de
lichildare a neştiinţei de carte şi de riodk~are ra niveluiui cultura 1
al maselor muncitoare.
Congresul dumne~avoaiStră constitui·e un eveniment de seamă
în viraţa publică 'l ţării noaiStre. El este primul congres de acest
fel. Insemnătatoo lui constă, înainte de toate, în aceea că reu-
neşte delegaţi ai unuia dintre cele mai numeroase detaşamente
ale inte!ectualităţii noastre - învăţătorimea. Fl(l·ţă de restul
intelectualităţii, învăţătorimea are anumite particularităţi. Ea
vine în contact zilnic cu mase mari populare, îndeosebi la sate.
Statul de democrraţie JPopulară i-.a încredinţat învăţătorului o
misiune rînăltătoare, rarcee~a de a forma pe noul cetăţean ,al ţării
noastre, ziditor al sooiaJi.smului, de 1(1 făuri cadrele noi, necesare
construcţiei soci.a!iiSte, cap.ahile să :arplirce în viaţă ştiinţa şi teh-
nica nouă. Invăţătorul :ar·e frumoasa şi nobila misiune de :a lupta
pentru stî.rpirea obscurantismului şi înapoierii culturale, de a
.duce în mase:e cele mai l·ar,gi făclia culturii şi ştiinţei înaintate.

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL INVA.ŢA.TORILOR DIN R.P.R. 449

Jnvăţătorimea are misiunea patriotică de a creşte din tinerii

nJştri o.ameni devo:,ap cu tru-p şi suflet poporului~ muncitor,
p,at·riei noastre, Republica Popul,ară Romînă, oameni devotati
cauzei păcii, educaţi în 'Sfpiritul frăţiei între popoare, al dmgostei
neţărmurite pentru eliberatoarea şi prietena noastră, Uniunea
SovieUcă. (Aplauze puternice.)
Aceasta este .cu a,devămt o misiune frumoasă şi 1Înaltă, care
cinsteşte şi 'Înnobilează pe acel,a căruia îi este înoredinţ,ată. Este
o mare saHsf:acţie morală şi o mare fericire să dai societăţii,
ţării tale. elemente v,a:oroase, culte, luminate, ·Oa1p:abile de f.apte
de is-pr,avă. Această satisfacţie înaltă înlocuieşte cu prisosinţă
unele mici s:atisfacţii de ordin personal, de care este a·deseori
lipsit învăţătorul din mediul rural, spre deosebire de locuitorii
marilor centre orăşeneşti. Ce-i drept, ·acea~Stă deosebire este ine-
vita-bilă deooamd:ată, cînd !Procesul de ştergere a deosehirilor
dintr.e oraş :şi ~Sat este .abi.a la primele sale începuturi. p,artidul
şi guvernul nostru fac şi vor f,aoe toate sforţările pentru a crea
învăţătorului, în spedal celui de la s:ate, condiţii cît mai bune
de tr.ai şi ·de ,activitate pedag~gkă. (Aplauzq.) P,artidul şi ,guver-
nul dau o înaltă ·apreciere muncii rodnice a:>·e care o duc cu
modestie şi abneg,aţie zecile de mii de 'învăţători răspîndiţi pe
tot întinsul ţă:rii noastre. Numai o pa1rte dintre ei sînt membri
ai p'artidului nostru. Dar, 1în mar·ea lor ma:să, ei 1au menirea de
a duce în popor cuv.întul p.arUdului, ei int:-oduc în viaţă politioa
si·atului de democr:aţie popul:ară.
De bună seamă, pentru a-şi îndeplini cu 1C·inste misiunea,
învăţătorul trebuie să fie el însuşi bine pregătit, să aibă bune
cunoştinţe ştiinţifice şi pedagogice. Aceste cunoştinţe trebuie
să ai:bă l.a hază o cultură .genenală, şi nu orke cultură, ci o cul-
tură cu adevărat progresistă, care ajută omenirea să meargă
înainte, - o cultură e:are se inspiră din învăţăturile marxism-
l{'ninismului.
Menirea acestui congres este de ;a ajuta pe învăţători în
munca minunată pe care o duc pentru desfăşurarea .cu succes a

www.cimec.ro
450 GH. GHEORGHIU-DEJ

revoluţiei culturale, de a da un aVlînt puternic muncii de rLdioare

a nivelului cultural şi profesional al :maselor de învăţători, de
a determina o cît mai activă participare a învăţătorimii Ia acti-
vitatea obşteaocă pe tăr·îmul oonstmcţiei socil8.li.ste şi înde<:>,sebi
al .culturalizării maselor Ia:r;gi ale poporului; de ,a pune în centrul
preocUJpărilor ·învăţătorimii însuşirea învăţăturii marxist-leni-
niste, de,gchizătoare de l.argi orizonturi. (Aplauze.)
Cunoaşteţi împrejurările internaţionale în care are loc acest
congres. Problema oore preocupă Î!n cel mai 'Înalt grad popoa-
rele iubitoare de ;pace şi libertate este problema a~ărării păcH
împotriva aţîţătorilor unui nou război mondial - imperiali-ştii
americani şi englezi. Lagărului războinic, în frunte cu Statele
Unite al.e Americii, i se opune forţa mereu crescîndă a lagărului
păcii, în frunte cu putemic3. Uniune Sovietică, care are scrise
pe drapelul ei luminoasele cuv.jnte ale tovarăşului Stalin: "Pa·cea
va fi menţinută şi consolid·ată dacă popoarele vor lua în pro-
priile lOII' mîdni cauza menţinerii ~ăoii şi o vor apăra pînă la
caiPăt" 1
•

In timp ce propa,g.anda imperil8.listă caută din ră•stputeri să

provoace psiho0a războinică, oamenii simpli .de pe tot globuT
Sla!ută cu profundă satisfacţie răspunsurile clare şi aategorire
date recent de tovară.şul StaHn Ia întrebările cu privire Ia situaţia
internaţională. Tov,ară·şul Stalin a oaracteriz,at în mod ooncis şi
profund oalea coexistenţei paşnice a capitalismului şi comunis-
mului, 'arătînd că o convieţuire tp:aşnică a oapitalismului şi comu-
nismului este pe deplin posibilă atunci cînd există de ambele
părţi dorinţa de a colahona, oînd exi,stă voinţa de a-şi îndeplini
obligaţiile :asumate, cînd se respectă principiile egalităţii şi
neamestecului in treburile inierne ale altor .state.
In actualele ·împrejurări intemaţionale a'p~are cu o dwsebită
claroitate contnastul1Pu1ernic dintre lumea capitaJi.smului ·şi lumea
sodalismului.
1
/.Stalin: "Interviul acordat corespondentului ziarului «Pravda»".
ed. P.M.R. 1951, pag. 14.

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL INVAŢATORILOR DIN R.P.R. 451

Tovară•şul Stalin ne învaţă că tră,săturile princlp~ale ale l~ii

economke de bază 1a aatpnalismului contempor.an s3nt ~a·si:gumrea
unui profit capitalist maxim, prin exploatarea, ruinarea şi sără­
cirea majorităţii popul18ţiei din ţ18m re$pectivă, prin înrobirea şi
jefuirea sistematkă a popoaTe!or din alte ţări, in SIPeci~al ale
ţărilor tnapoi.ate, şi, în sf;îrşit, prin ră·Ziboaie şi militariZiaroo eco-
nomiei naţionale, utiliz·ate pentru asigu:1area tprofiturilor celor
mai mari.
,In Statele Unite ale Ameridi, oa şi tîn alte ţări imperila.Hs1e,
cu pTeţul înfornetării m18selor popul18re, al 81SUpririi propriului
pqpor şi ~al subjugării altor PQpoa,re, ·Se cheltuiesc sume uri~aşe
pentru îna:1mări, pentru ducerea crimioolului război .aigresi'V tn
Coreea, pentru înăbuşirea luptei de eliberare a popoarelor colo-
niale. Goona înarmărilor 13,duce .profituri colosale magnaţilor
monopolişti 18mericani. Poporului muncitor din Statele Unite
ale Americii, goana înarmărilor i-a adus şomajul şi nesiguranta
zilei de mîine, infltaţi.a şi tscăderoo continuă a nivelului de tr·ai.
Pentru nevoile culturale 18le popul·aţiei, fabricanţii de ~armament
nu 1găseStc fonduri; chLar după statistici ofici18le, Statele Unite
ale Americii au 18juns să 18ibă milioane d·e t8.ntalf~abeţi.
Şi mai g-rea este situ:aţil8 celorl•alte ţări oapitatHSite. Aşa­
numituljptact 181 AUanUcului şi pl,anul Marshall - arme 18le poli-
ticii exp18TIISioniste şi agresive .a imperialismului american - .au
adus aceste ţări ·într-o stare economică~fioondară dez,astruoasă.
In Anglia se secătuiesc rezervele de aur, este gîtuită industria
civilă, o serie de rl8muri a-le industriei na.ţioool·e, îndeosebi cele
produ-cătoare de măr,furi de 118ng consum, cum este industria
textilă, sînt lovite de o criză gravă.
In Frl8nţl8 şi Italil8 bîntuie haosul economic, inHaţi~a şi şoma­
jul. Lovi te de expansiunea economică americană, 'setînch)d nume-
roase întreprinderi ale industriei naţionale fmnceze şi it1aliene.
Jugul fisoal, anizerLa maselor, oriza de locuinţe devin tot mai
apăsătoare.

www.cimec.ro
452 GH. GHEORGHlU-DEJ

Po:itica de ,discriminare faţă de U.R.S.S., de China, de ţările

de .democraţie popul·ară, dicta:ă de imperialiştii amerioani lachei-
lor lor din guvernele marshalliz.ate, loveşte nu numai în interesele
oameni!or munci·i, dar şi 1in cele ale înbreprinzători:or şi duce
la pierderea unor avantajoase pieţe de comerţ exterior.
Se as·cut necontenit contradicţiile dintre ţările ·C·apitaliste.
Totodată ·creşte 'avîntul luptei revoluţionare a oamenilor muncii
din ţările capitaliste şi al luptei de eliberare naţională a popoa-
relor ·din ţările coloni.ale şi semko!oni·ale.
Cu totul alta este 1situaţj,a în l,agărul sodahsmului şi păcii.
Tră·săturile esenţitalle tale legii economice de bază a socialismului,
ne învaţă tov,arăşul Stalin, sînt: asigura::-ea s:atisf,acerii maxime
.a necesităţilor materiale :şi cu:turalc, în permanentă creştere, tale
întregii societăţi, prin creşterea şi ·perfecţionarea neîntreruptă ta
producţiei socialiste, pe baza tehnicii celei mai înaintate.
O vie ilustrare ta acestei legi o constituie realizările :gran-
dioase 1ale Uniunii S-c>Vi·eUce, oare, ducînd o consecventă politică
de apărare a păcii, ridică grandioase construcţii ale comunismu-
lui, ·pune în aplic·are noi şi noi măsuri de ri,dicare a standardului
de vi,aţă ,al popultaţiei, obţine noi şi noi !SUccese ,pe oalea înfloririi
cuii urii şi a ştiinţei, succese printre ea re un loc de cinste îl ocupă
cele ,ale şcolii sovietice de toate g::-,adele, 'în care ·învaţă peste
40.000.000 de e!evi şi studenţi.
Acesta este exemplul admirab:l care călăuzeşte, în munca de
construire a •soci:alismului, ţara noastră, ca şi celelalte ţări de
democraţie populară. (Aplauze puternice.)

P:arti.dul Muncitoresc 'Romîn şi guvernul Rerpub:idi Populare

Romîne mobilizează poporul întreg l·a lutpta pentru îndeplinirea
cu succes ,a 'Planului cincinal, pentru indust:-i.alizarea şi eledrifi-
carea ţării, pentru transformarea socialistă a agriculturii pe baza
mecanizării ei, pentru continua creştere a nivelului de tnai al
celor ce munces·c. Promovarea ·culturii, dezvo:t·area ·şcolii de toate
g:-oa.dele fac parte integmntă din politie:a de construire a socia\ils-
mului, dusă de partidul şi guvernul nostru.
www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESuL INVAŢATORILOR DIN RP.R. 453

p,artidul şi guvernul :au luat în ultima vreme o serie de

măsuri ·cu car,acter economic-financiar, iJlrintre care cea mai impor-
tantă o constituie reforma bănească şi reduoerile de preţuri. Rea-
_lizarea cu detplin succes a reformei băneşti 1a dus ),a întărima
put.erii de cumpăr-are ,a leului, la ·creşterea sa:·ariului real, J,a
intensificarea schimbului de mărfuri dintre onaş şi sat, J,a 1mbu-
natăţirea aprovizionării celor ~ce muncesc. Reforma bănească 18.
creat ·condiţiile favorabile unui 1avînt şi mai mare în toate dome-
niile economiei noa,stre naţional·e. Ea deschi.de perspectiva .ap:-o-
vizionării populaţiei cu mărfu;ri de l·arg consum - aliment,are,
textile şi :altele -· 'În cantităţi din ce în ~ce mai îndestulătoare a
desfiinţării sistemului de aprovizionare pe cartele şi a introdu-
'
cerii sistemului de preţuri unice.
Pentru :ating-erea ·:acestor obiective este necesară realizarea
unei serii :de sarcini care vă sînt cunoscute din recenta hotărîre
a guvernului şi partidului cu privire l·a consoli·darea !Suc-cesului
reformei băneşti. Creşterea producţiei industri,ale şi ~orirea con-
tinuă a productivităţii muncii, mărirea producţiei-mar1fă 1în .agri-
cultură, întărirea l~ăturilor de producţie şi de schimb dintre oraş
şi sat, respectarea obligaţiilor faţă de stat ocupă un loc de frunte
printre ,a,ceste sardni.
Se prevede un an agricol bun. Avem condiţii prielnice unei
recolte bune. Trebuie rnobiliz.ată întreag.a ţărănime muncitoare
pentru ca nici un petic de pămînt să nu rămînă necultiv,at, pen-
tru ca toate culturile să fie bine îngrijite, iar toate lucrările agri-
cole să se desfăşoare în termen şi în bune condiţii. Depinde de
efortul org,anizat şi perseverent :al oamenilor muncii ca !Să avem
anul ,a.cest,a o recoltă îmbel~u,gată, ca să putem :aproviziona pe
oamenii muncii cu mai multă pîine, mai multă ~carne, mai multe
grăsimi ve:get18.le Şi 'animale, mai mult z.ahăr.
Putem sopune cu si·gunanţă, ·cu încredere în forţe~e 'P'oporului
muncitor, :ale clasei muncitoare, ,ale partidului nostru, ·că ceea ce
ne-,am propus în domeniul îmbunătăţirii traiului ce!of'Ce muncesc
vom realiz·a, aşa cum şi pînă acum 18.m realiz.at toate cele ce

www.cimec.ro
454 GH. GHEORGHIU-DEJ

ne-am propus, rididnd noi într~rinderi şi centrale electrice,

construind noi drumuri, căi fenate, aşezăminte de cultură.
(Aplauze puternice.)

Tovarăşi şi tovarăşe,

In domeniul ~tnvăţămîntului publi-c, oo şi în 13.lte domenii, Sla.U

chirar într-o măsură mai mare·decft în alte dQll1enii, regimul bur-
ghezo-moşieresc a lăsat ţării noastre o grea şi tristă moştenire.
Clasele exploatl3.toare nu erau interesate să doo o l13.rgă dezvol-
tare şcolii. F13.bricanţilor şi moşierilor din ţl3.m noastră nu le tre-
buil3. Hchidoarea 13.n13.lfabetismului. Ei nu erau interesaţi ân cultu-
naHmroo maselor popul13.re, :deooroce aceastl3. ar fi dus Ia o creş­
tere a conştiinţei maselor, Ia intensificarea luptei lor pentru un
tnai mai bun. Clasele eXiplootatoare n-,aveau nevoie de un popor
cult, .ci de robi supuşi, oore să lucreze !Pentru ele. Interesul lor
pentru şcoală şi cultură se limitl3. 113. 'acele cunoştinţe pe care tre-
buil3. să le 13.ibă omul muncitor de l'a omş şi de 113. sat p.entru a
putea munci cu mai mult randament în interesul capitaliştilor,
moşierilor şi 13.1 statului lor.
Sub regimul Burghezo-moşieresc ţl3..ra noastră număra peste
4.000.000 de analfabeţi şi semianalfabeţi. După datele oficiale de
atunci, cu mult micşorate, numai în 1933 peste 1.000.000 de copii
de vîDstă ş.colară nu puteau urma ·şcoala şi 1ngroşau astfel numă­
rul neştiutorilor de carte.
Vorbind despre activitl3.tea şool:ară 'din 1933, 1anul sîngeroasei
represiuni de la Griviţa, un fost ministru de instrucţie publică al
guvernului bur;ghezo-moşieresc de atunci a fost nevoit să recu-
noască că o "frecventă 111tît de îngrijorător scăzută a elevilor f111ce
iluzoriu intreg învăţămîntul primar Ia sate". Politica şcolară a
burgheziei şi moşierimii consta în restrîngerea numărului şco­
lilor, în reducerea !Sumelor destinate învăţămîntului şi oodrelor
didactice.
Invăţătorii 'şi profesorii nu primeau cu iunile sal111riul lor de
mizerie. Mulţi dintre dumneavoastră îşi amintesc de Hagelul

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL INVAŢATORILOR DIN R.P.R. 455

~omajului, care apăsa pe învăţători şi profesori. După o statis-

tică parţială întocmită in 1933 de Asociaţia generală a licenţiaţi­
lor universitari din Rominia, dintre profesori 5% ocupau posturi
sigure, 63% ocupau p-OISturi 1ntimplătoare, iar 32% enau şomeri.
Cu excepţi,a unui număr rest-rîns de elemente mai instărite,
pentru ·care şcoa)l(l nu ·co!lJStituia o preocupare, marea masă 1(1
învăţătorilo: 'a ,fost ţinută în mizerie de toate guvernele hur-
. ghezo-moşiereşti care s-au perindat Ia cîrma ţării, oricare era
firma lor politi·că.
Nu s-ar putea spune, totuşi, că partidele burgheze n-au mani-
festat un anumit "interes" pentru învăţătorime. :Ol(lr '8cesM nu
era interesul pentru condiţiile J.or de vi,aţă sau pentru propăşirea
învăţămîntului public, ci interesul pentru capoorea .voturilor
învăţătorimii în preajma diferitelor alegeri şi pentru specularea
în interese politicitani,ste reacţiooore a influenţei pe care o .avea
învă1ătorul tin rîndu:ile popul,aţiei.
Cl,asele exploatatoare ştitau că învăţătorul este resp·ectat de
populaţi,a ţărăneas·că, -că la învăţător ţăr-anul vine să •ceară sf,at,
de taoeea toate p,artidele bur1ghezo-moşiereşti - liberalii, naţional­
ţărăniştii, cuziştii, legionarii şi alţii - au căutat, prin demagogia
cea mai abjectă, să cl:şti;ge învăţătorimea ,de partea lor, pentra
ca !J>rin ea să cîştige şi să :amăgească masele ţărăneşti. EX!J>loa-
tînd starea materitală mizeră a 1nvăţătorimii, ~rtidele hurghezo-
moşiereşti împărţeau la dreapta şi la stîng·a promi,siuni dema-
gogice, pe care le uitau a doua zi după instalarea lor la putere.
Deosebit de dezgustătoare era demagogia fasciştilor legio-
nari, -oare - alături -de lozinci menite să înşele şi să dezorienteze
ţărănimea, ca "omul şi pogonul" - se străduiau să prindă inte-
lectualitatea, şi îndeosebi invăţătorimea, in mrejele misticismu-
lui şi obscumntismului, ale cultului crimei şi al morţii.
In a1oeste greJ,e .condilţii materiale şi SfPirirl:ua.le, în a~oest climat
de decadenţă a culturii, învăţătorii - deveniţi obiect al demago-
giei partidelor burghezo-moşiereşti, divizaţi intre diferite partide
rea·cţionare - erau îndepărt·aţi de l•a misiunea lor ,adevărată de

www.cimec.ro
 4.'i6 GH. GHEORGHIU-DEJ

răspînditori ai ştiinţei, culturii şi luminii. Cei mai luminaţi din-

tre învăţători :au luptat cu mult cunaj împotriva acestor condiţii
vitrege. Se găs-esc în ,a-rhive sute şi mii .de memorii de ale •învăţă­
torilor : memorii cu privire la ravagiile analfabetismului, cu
privire J,a grelele condiţii materi,ale care :impiedicau p-e fiii de
ţăr-ani să urmeze şcoala, cu privire J,a nevoile şcolilor săteşti, date
uitării de 1guvernele bur·ghezo-moşiereşti. Aceşti -dascăli luminaţi
merită sentimentele de recunoştinţă şi căldură pe care mai fie-.
oare om 13.) mundi le nutreşte pentru şco-al.a unde a învăţat în
copilărie. Ca.re dintre noi nu :s-18. apropi13t cu un sentiment de emo-
ţie 'Şi de duioşie de fosta lui 'şcoală, care dintre noi nu-şi 'amin-
teşte cu dr-ag şcoala şi !Pe cei care I-au învăţ18.t oorte! Cu toate
condiţiile ,grele din 'acea vreme, cu toate metodele cîteodată bar-
bare de educaţi-e, ·oore se pnadioau în şcoaJ,a veche, aceste amin-
tiri bune şi a-ceastă recunoştinţă pentru cei oare ne-au învăţ111t
sînt vii în sufletul fiecăruia dintre noi. (Aplauze puternice.)

Tovarăşi şi tovarăşe,

·In situaţil8. şcolii,

în situaţia învăţătorimii ŞI m conţinutu.l
tnvăţămîntului s-.a petrecut o schimbare hotărîtoare după elibem-
rea ţării noa,stre de ·către Armata Sovietică, după răsturnarea
regimului burghezo-moşieresc de către oamenii muncii, conduşi de
ParUdul Comunist Romîn. Regimul de demoorl8.ţie populară
anată, de la insbaurarea lui, cel mai mare interes pentru dezvolta-
rea învăţămîntului public şi •cultunalizare,a maselor, pentru pre-
,gătiroo viitorilor cetăţeni, consfrudori conştienţi 18.i socialismului.
La baza concepţ,Iei regimului de democraţie popultară ,a·supr:a
învăţămîntului, 18.supr:a educaţiei tineretului, stă nu cultul mo:-ţii,
ci cultul vieţii, cultul muncii creatoare, cultul luptei dîrze pentru
feridrea poporului. (Aplauze.)
Pentru a păşi 118. construirea socialismului a fost nevoie să
se !Schimbe fundamental principiile de org.ani:ztare a şcolii, de
orientare 18. învăţămîntului şi de îndrumare a oad:-clor didactice.
www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL !NVAŢATORILOR DIN R.P.R. 45i

P·artidul nolStru a ·înfăptuit reforma învăţămîntului, care mar-

chează hotarul rdintr.e şooala veche, burgheză, şi şcoala nQuă, .:1
regimului de democraţie populară.
Reforma învăţămîntului a deschis larg porţi!e şcolii rpentru
copiii oamenilor muncii.
Guvernul :a sporit din an în l(ln fondurile bugetare destinate
învăţămYntului public.
In bugetul votat recent de Marea Adunare Naţională se pre-
văd pentru i(l·cţiuni social-cultumle peste 5,3 miliaPde de lei noi,
s.au 106 miharde de lei vechi. Acea·stă sumă reprezintă un spor
de 19,4% .faţă de 1951 şi 17,5% din totalul cheltuielilor bugetare
ale R.P.R. pe 1952. Aproape 40% din această sumă sînt desti-
nate pregătirii cardre!or neceSJa:-e construirii sociaJi,smului.
(Aplauze.)
Sute de mii de foşti neştiutori de oarte .au ,absol·vit cursurile
de i(ll,f,abetizare cu dunat·a de doi ;ani, iar în rprimul nostru plan de
cinci .ani 13nal.fabeHsmul va fi rpe deplin lichi,dat. S-,au înfiinţat
cîtev,a mii de noi şcoli e!;ementare. In anul şcolar 195111952 sînt
cuprinşi ·în învăţămînt 96% din numărul copii:or de vîrstă
şcol·ară.
Sub regimul burghezo-moşi·eresc, minorită-ţilor naţionale le
eri(! răpit dreptul la şcoală în limba maternă. Apli·c.area de dtre
regimul de democmţie popul1ară 1(1 ;politicii naţionale leninist~
stalinilSte se oglinrdeşte ·în cele peste 3.500 de şco!i elementare şi
medii, precum şi în institutele de învăţămînt superior în care
predarea se face în limba maternă a minorităţilor naţionale.
Prin grija partidului şi guvernului, între ,anii 1948-1951
1

s-au înrl:ocmit şi tipărit 590 de manuale şcol;are noi, într-un tir:aj

de aproope 28.000.000 de exemplare, dintre oare · .aproape
3.000.000 de exemplare în !Lmb.a maternă 13 minorităţi~or
naţionale.
Pentru •aa tînăra genemţie să-şi poată îmbogăţi ·cunoştin­
teie prin însuşiroo înaintaiei culturi sovietice, prin reforma învă-
www.cimec.ro
458 GH. GHEORGHIU-DEJ

ţămîntului s-1a introdus în programul şcolii studiul limbii ruse,

înc~înd din das~ a IV-~ elementară.
Prin reforma învăţămîntului s-au creat ·forme noi de învăţă­
mînt : şcoli de doi ~ni pentru muncitori, şco!He profesiooole ale
rezervelor de muncă, şcolile tehnice medii, noi institute supe-
rioare de învăţămînt. S-au creat recent Institutul de ştiinţe peda-
gogice de pe !lîngă M.I.P. şi Institutul pentru perfecţionarea
oadr.elor didactic-e.
·Invăţămîntul nostru SUIPerior cu:prinde 55.000 de studenţi,
viitori constructori de maşini electrice necesare electrificării
ţării, constructori de maşini grele, de oare .au nevoie 1ntreprin-
derile noastre rnetalur:gke, si·derur,gi·ce, petrolifere etc., viitori
economişti, :agronomi, zootehnkieni, istorici, profesori, litemţi.
.Prin hotărîrea din 16 au,gust 1951 a partidului .şi guvernu-
lui, 1S-1au umbunătăţit ·condiţiile de trai ·şi de muncă ,ale •cadrelor
dida•ctice din învăţămîntul element•ar şi mediu.
Partidul şi guvernul ·au luat hotărtroo de a dăodi la Bucureşti
un centru univer•sitar, care va ClliPrinde o nouă clădire a Univer-
sităţii "C. 1. P,arhon", precum şi dădiri pentru un număr de
Institute tehni•ce de învăţămînt superior : energetică, metalurgie,
chim:e, •construcţii •ek
Actualmente JSe el~borează un vast plan de dur.ată pentru
pr~gătirea prin şcoală ~ oad·relor neces:are în toate domeniile
construcţiei socialiste, plan care va fi supus aprobării Comitetu-
lui Centr.al ·şi guvernului. S-1a depus o muncă inte!lJSă în vederoo
elaborării pl18nurilor şi pwgramek>r de învăţ-ămînt - la toate
obiectele, !Pentru şcolile de toate g:rodele şi de tipuri diferite -
după model sovietic. Continuă mune:a: de profil:are ~ învăţămîn­
tului superior şi a învăţămîntului mediu tehni•c.
Aceste fapte ilustrează grija p~rUdului şi ·a guvernului pen-
tru şcoală şi ·cultură, pentru formarea de cadr.e noi, pentru edu-
oar·ea tinerei .gene:-~ţii de ziditori 1ai sodalisrnului.
Statul şi partidul încredinţează învăţătorilor milioanele de
cetăţeni de mîine ; le .încredinţează misiunoo de a forma, înce-

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL INVATATORILOR DIN R.P.R. 459

pînd cu şcoa.Ia elementară, cetăţeni de tip nou, oameni noi ai

societăţii sodaliste. Ce răspundere mare pentru învăţători şi tot-
odată ce cinste .înaltă!
In lucrările sale, marele Stalin ne avertizează împotriva
"diletanţilor 'Şi atotştiutorilor" şi ne învaţă că societăţii socia-
liste îi trebuie oameni ,culţi, avînd cunoştinţe ştiinţifice solide,
cai)Jtabili să devină buni specitalişti, oomeni folositori societăţii
în ori•ce domeniu vor lucra.
Elevii pe care-i creşteţi tastăzi ·în şooală vor fi mîine staha-
ncvi>şti, tehnicieni, pedagogi, savtanţi. Şco.al,a este izvorul prin-
cipal de cadre pentru construirea socialismului. De aceea este
necesar oo .şcoal'a noastră să predea elevilor cunoştinţe ştiinţifice
in legătură indisolubilă cu pnadioa, cu tadivitatea în producţie.
In acest ·sens, încă rin 1920 Lenin cerea şcolii sovieti·ee "de
a pune •OO sarcină necondiţionată trecerea imediată lta învăţămîn­
tul politehnic, de a face de îndată paşii imediat accesibili înspre
învăţămîntul politehnic" 1• In continuare, Vladimir Ilid Lenin
dădoo o :serie de indtcaţii tasupna sarcinilor eduaa·ţiei politehnice,
anume de ra dta elevilor o rSerie de noţiuni fundamentale: despre
electri-citate, de51pre aplioaroo electrkităţii în industria mecanică
şi chimică, despre planul de electrLfkare (Goelro); elevii să frec-
venteze de -cel puţin 1-3 ori o instalaţie electrică, uzine, sov-
hozuri ; ·să cunoască elementele tagronomiei etc. Cadrelor noastre
dic1actice aceste indiooţii ·ale lui Lenin trebuie să le servească
drept călăuză în activitatea lo~ ·pedagogkă-eduoativă.
Invăţătorul trebuie să educe pe eJ.evi în spiritul patriotismului
socialist şi ,al intern.aţionalis.mului proletar, în ISIPiritul lui)Jtei
i.rnpotrivta duşmanilor inter:ni şi externi tai regimului de demo-
Cfiaţie populrară.
Trebuie să se racor,de o deosebită atenţie studierii în şcoli a
limbii romîne, făurită de popor prin eforturile a zeci de generaţii;:
a literaturii progresiste, cla-sice şi contemponane, care oglindeşte

• V. 1. Lenin, Opere, ed. a 3-a, voi. XXX, pag. 419.

www.cimec.ro
460 GH. GHEORGHIU-DEJ

năzuinţe!e poporu!ui, lupta şi ·cuceririle saJ.e; a istoriei Romîniei,

care înfăţişează lupta de veacuri a iJJQporului pentru libertate_
Invăţătorii şi profesorii trebuie să cultive mînd:-ia naţională
pentru tradiţiile revo!uţionare, prQgresiiSte ale poporului nostru,
interesul şi dragostea pentru oper:a lui N:co!ae Bălcescu, Victor
Babeş, Gheorghe Marinescu, Au:-·el iV!,aku, pentru operele rea-
liste 1ale unor scriit-ori şi 'artişti ca Mihail Eminescu, Ion Luaa
Car:a;gi·a!e, Ion Creangă, Gheorghe Coşbuc, Thoodor Arnan, Nico-
lae Grigorescu.
Tineretul nostru trebuie învăţ,at să cunoască şi să iubea:Scă
minunatele irumuseţi şi bogăţii :ale ţării noaiStre. Pămîntul
P,atriei noast:-e ne oferă tot ceea ce trebuie p·entru 1a f1aoe viaţa
omului bog·ată şi feri·cită. Avem cîmpii mănoase, ,a] căror rod
poate fi înzecit. In mărun~ai·e!e !Pămîntului nostru se ~găsesc:
petrol, fier, cărbune şi alte comori încă necercetate. Avem căderi
de ·apă, 'a căror putere, încă neîmblînzită, poate pune în mişcare
sute de uz:ne pe întreg întinsul ţării. Să înarmăm pe tinerii fii
ai Patriei noastre cu put·erea ştiinţei, ISă :aprindem în sufletul
fiecărui tînăr mîndri,a de stăpîn al acestor bogăţii nesec.ate şi
rîvna de a le pune în slujba poporului, pentru binele omului,
pentru înflorirea Patriei noastre. (Aplauze prelungite.)
In p::-ocesul învăţămîntului trebuie acordată o mare atenţie
cunoa.şterii nepreţuitelor V1alori ale ·culturii sovietke, studierii
limbii ruse, a cărei cunoaştere ne dă putinţa de a citi în original
operele nemuritoare ·ale iui Lenin şi Stalin, operele lui Puşkin,
To!stoi, Gorki. Ş.coa!a trebuie să cultive sentimentul de prietenie
şi .co!abonare frăţ-ească cu marele popor sov:etk, dr.agostea faţă
dt: glorioasa Uniune Sovietică, oare ne-a e!ibenat şi ne .ajută să
11(' clădim Patria noastră socialiiStă, faţă de cel mai bun prieten
al. poporului nostru, tovarăşul Stalin. (Aplauze puternice. Con-
gresiştii ovaţionează îndelung pentru Uniunea Sovietică şi
marele Stalin.)

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL INVAŢATORILOR DIN R.P.R. 461

Tovarăşi şi tovarăşe,

Vorbind despre rolul social al învăţătorilor, în cuvîntarea

ţinută în 1918 !.a Congresul îrwăţătorilor intemaţionalişti din
toată Rusia, marele Lenin 'a spus :
"Armata de învăţători trebuie să-şi pună uriaşe sarcini în
domeniul răspîndirii culturii şi, în primul rînd, trebui·e să devină
prindp.alra .armată .a învăţămîntului socialist". Jnsă - continuă
mare~e Lenin - "nu este 'admisibi! să te limitezi l·a cadrul ·acti-
vităţii îngust-didactice. Jnvăţătorime:a trebuie să se contopească
cu întreaga masă luptătoare a oamenilor muncii. Sarcina noii
pedagogii este de a l~·a :activitatea didactică de srarcina orga-
niză-rii soci.aliste .a sooietăţii" 1 • Această .s:arreină de .a lega .acti-
vit.ate.a di,dract!d de sar.cina or:ganizării sociraliste a rSocietăţii o
are şi învăţătorimea din ţrara noast:-ă. '
Invăţătorului îi revine un rol de seamă în lămurirera ţără­
nimii muncitoare asuprra ravantajelor mecanizării .agriculturii, ale
întovără;şirilor de luc.rare în comun :a pămîntului, asuprra supe-
riorităţii gospodăriilor agricole colective.
Inrvăţătorul trebui·e să fie exemplu în rîndeplinirea obligaţii­
lor cetăţeneşti fraţă de rStat şi să lumineze ţărănimea muncitoare
asupm oblitg:aţiei pratrio:ice de a respecta cu ~Sfinţenie legilt
R.~ipublic:i Popul,are Romîne, mobilizrînd ţărănimea sărracă şi mij-
locaşă la lupta împotriva chiaburimii - exploatatoarea ţărănimii
muncitoare.
"Să devină una din verigile oar·e unesc mase:e ·ţărăneşti cu
clasra muncitoare - iată s~arcina princip.ală .a învăţătorului de la
s·at, drad vrea într-adevăr să servească crauz,a poporului său,
cauza libertăţii şi independenţei poporului" 2 - a spus în 1925
tovrarărşul Stalin cu prilejul Congresului învăţători!or din Uniu-
nera Sovieti·că.
Invă·ţătoarul are un mare rol în rărSp!ndire.a cunoştinţe:or ştiin-

• V. /. Lenin, Opere, voi. 27, E.S.P.L.P. 1955, pag. 433.

2 /.Stalin, Opere, voi. 7, Editura pentru literatură politică, 1954, pag. 3.

www.cimec.ro
462 GH. GHEORGHIU-DEJ

ţifice IÎn po,por, in lupta împotriva mistidsrnului şi prejudecăţi·

lor, împotrivta stării de înapoiere culturală, lăs.ată moştenire d~
regimul burghew-moşieresc. Invăţătorul trebuie să consid~re oo
o oblig"~aţle de ono.are de a ·fi în ,fruntea luptei pentru îru::leplinirea
prevederilor planului cincinal cu privire la lichidarea completă
a neştiinţei de carte ·în Hepublioa Populară Homînă.
La îndeplinirea tuturor acestor sardni, în interiorul şi în
afam şcolii, sînt chem·aţi să !Participe zecile de mii de .profesori
şi de învăţători din şcolil-e Republicii Po.pultare Romîne.
In multe ş-coli tau apărut în ultimii ani învă·ţători noi, crescu~
de regimul ·de democnaţie populmă. Acest,a este un fenome11 lîm-
bucurătm, dar noii învăţători reprezintă o minorittate ftaţă de
marea masă .a învăţătorimii, care s-a format l.a ·şcoal~a burgheză,
fn perdoada cînd burghezi.a şi moşierimea emu cliaiSe domioonte,
şi oare a fost hrănită ou idei-le reacţionare ale culturii burgheze.
Pentru a-şi putea îndeplini misiunea, pentru a-şi putea duce
la bun sf,îrşit sarcinile, masa învăţătorilor nu a.re decît un sin-
gur drum : tacela al lichidării vechi~or vederi burgheze tasupm
şcolii, asupm metodologiei, al lichidării concepţiei burgheze asu-
pra lumii şi vieţii. (Aplauze puternice.)
Fără îndoială că însuşirea concepţiei marxist-leniniste asupra
lumii nu este un proces uşor, ci unul îndelungat şi adesea ane-
voios, un proces oare dă naştere unei lupte chiar în conştiinţa
oamenilor, educaţi în ve·chile concepţii şi 1în vechea ment.alitate.
Dar, la întrebarea dacă învăţătorii formaţi la şcoala veche pot
să-şi asimileze concepţi·a marxist-leninistă, dacă ei pot să se eli-
bereze de balastul vechilor concepţii, dacă au condiţiile necesare
pentru aceaiSta, trebuie să răspundem categoric: da. Aceste con-
diţii există. Invăţătorii au aptitudinile Intelectuale necesare pen-
tru I(!Ceasta, au condiţii noi, mult îmbunătă{ite: de muncă şi de
tmi. La 1puter·e nu s·e mai .a.f!ă burgh~zia IŞi moşie:-imea retro-
gmdă, obs.cunantistă, ci clas'a cea mai 'avansată ta societăţii, cltas.a-
muncitoare, ~c-are şi-ta pu:s ca scop să construil3scă ISodalismul şi
să lkhideze cltasele explootatoare. Invăţătorimea se bucură de

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL !NVAŢATORILOR DIN R.P.R. 463

stprijinul permanent" 1al dasei muncitoare. Aş.adar există condiţiile

materi1<1le, politice şi mora!e f,avombile pentru oa perioada de asi-
mHare a concep-ţiei ştiinţifke a'SUipOO l'umii să fie ·c.î't mai scurtă.
Imsuşirea învăţăturii ml<lrxi·st-leniniste, conştiinţa superiorităţii ei
oov·îr·şitoare, oou o înaltă s.aUsf1<1cţie spir-itua!ă oricărui om de
cultură cinstit. Un astfel de om de cultură, chi1<1r fără a .fi mem-
bru de partid, pe măsuna creşterii conştiinţei sale şi pe măsuoo
însuşirii marxism-leninismului se apropie de partid - detaşa­
ment oare cuprinde elementele cele mai ~vansate 1<1le societăţii
- şi devine un rnilitl(lnt pentru marea oauză a lui lVLarx, Engels,
Lenin şi Stalin.
In ultimii l(lni s-au tmdus în romîneşte numeroa1se lucrări
ale olaiSioilor marxism-leniniJSmului. Tez,aurul nesecat 13.1 ştiinţei
marxÎISt-leninist·e se 13.f!ă l<lst,fel la îndemîna orkui. Să-1 folosiţi
din p-lin, tovarăşi şi tov,arăşe, pentru că în măsum în oare veţi
pune stăpînire pe el veţi putea lua p·arte din ce în ce mai adiv
şi cu mai mult suoces 11(1 construirea oocietăţii soci,a!ilste, la fău­
rirea culd:urii sooi13.liste în conţinut şi naţionale .în formă, l:a. înflo-
rire,a şi 1propăşirea Patriei noa·stre. (Aplauze puternice.)
Există vreo forţă care să poată împiedica dragostea şi
dorinţa învăţătorimii de a se 13.VÎnÎI(l spre culmile ştiinţei ml3.r-
xist-leniniste? Nu există aiSemenea forţă ! Dacă mai sînt printre
învăţători unii care se cramponează de ideologia burgheză retro-
gmdă, elemente prinse în ·păienjenişul obs·curl<lntismului şi 1(11 rnis-
ticiiSmu~ui, 13..1 naţionalismu~ui şi cosmopoliUsmu!ui, :apoi J3.·ceştia
nu formează decît o minoritate infimă de oameni avuţi, interesaţi
in restaunarea vechi~or stări de lucruri, nepăsători f,aţă de inte-
resele culturii, faţă de şcoală şi faţă de luminarea poporului.
Fiind în număr festr.îns faţă de marea maiSă :a intelectualităţii
învăţătoreşti, ei nu pot constitui-o piedică serioasă pentru a.ceste
mase, şi nu VJ3. fi neoeSiar un e.fort prea mare pentru combaterea
şi îndepărtarea lor, o d<Jtă ce m13.rea masă ,a învăţătorilor ,a luat
in serios misiunea SICl de foador activ :al vieţii publice.

www.cimec.ro
.4G4 GH GHEORGHIU-DEJ

Jnvăţătorimea, legată de popor şi devotată poporului, trebuie

să lupte pe întregul front, pe frontul ridkării nivelului învăţă­
mîntului, rai creşterii de ca.dre noi rpentru industrie, ·agricultură,
comerţ, cooper:aţie, .pentru diferite:e sectoare :a!e ·vieţii culturale,
să lupte pent;u lkhidrarea analfabetismului şi răspîndirea culturii
Îf1 maJSie. Invăţătorii ~au dratori1a să .lupte împotriv,a morravuri!or
vechii societăţi şi ·împotriva e:ementelor retrograde, obscurantiste
din rîndurile proprii, crare încearcă să frîneze me:-sul ,înainte al
învăţămîntului, profitînd de bună-credinţa oamenilor cinstiţi, de
Ji.bertăţi!e regimului .de demoor.aţi.e ·p·opu!rară, de lips·a de vigi-
lenţă şi de comb.ativitrate ,a unor·a dintre învăţători.
Cu volnţă şi perseverenţă, "indreptîndu-ne cu hotărîre spre
izvoarele marxism-leninismului, călăuzindu-ne de ·dragostea pen-
tru cultură, pentru popor, vom ieşi victorioşi din această luptă_
(Aplauze puternice.)
Cunoaşterea temeinică a ştiinţei marxist-leniniste, a adevă­
ru:ui ştiinţHic despr·e natură, vi1aţă, societrate, este necesară pentru
aprofunda:::ea ori·oărei r·amuri 'a ştiinţei - fizica, chimira, mate-
matka, fără să mai vorbim de istorie, limbă, lirtenatură. Mateni,a-
lismul d!1alectic este :călăuz·a sigură .a omului de ştiinţă. Numai
această rconoepţie permite studierea lucrurilor şi ,fenomenelor în
mişcarea, dezvo!tarea şi trang,f.orma:::ea lor, şi nu o 1pr-ezent-are
sco!1a:stică, înţepenită a acestora. In ştiinţă se desfăşoară o IUtptă
ascuţită între materialism şi idealism, lupt,a împot.rivra ·conce,pţi­
ilor idealirste, pentru triumful materialismului. Aceast,a este
însăşi Jupt1a pentru progresul ştiinţei. De •aceea S!arcinra ·combra-
terii ve.de:-i!or r·eacţionare, idealiste, în .diferite ramuri rale ştiinţei
trebuie să proocUtpe în cel mai înalt ;gnad pe profesorii şi învă­
ţătorii noştni de dirf.erite specialităţi.
Marile dezhateri ştiinţifice din Uniunea SovieUcă 1n jurul
prob!emelor filozofi.ei, lingvisticii, biologiei şi fizio!ogiei, des,co-
peririle remarcabile ,a)e Slav·anţilo::- sovietid în d·;)meniul structurii
materiei vii, al structurii atomului, al cosmogoniei constituie
izvoare de preţioase învăţăminte tpentru cadrele noastre ştiinţi-

www.cimec.ro
 CUVI;\ITARE ROSTIT!\ LA CONGRESUL INVAŢATORILOR DIN R.P.R. 465

fice şi didactice. Uniunea Sovieti.că este centrul ştiinţei şi cul-

imii univr;rsale.
Trebuie să re!·evăm îndeosebi marele rol pe oare-! joacă în
<iezvoltarea a numeroase ramuri ale ştiinţei (filozofie, lingvistică,
1stori·e şi 1a!tele) geni.ala lucrare 18. tov1arăşului Stalin "Marxis-
mul şi problemele lingvisticii", lucrare care marchează un nou
p-as în dezvoltarea materiaHsmului dialectic. Ridicîndu-se ~mpo­
triv:a tendinţe!or de înăbuşire 1a criticii în ştiinţă, tovarăşul
S1alin I;Jroclamă în această lucr.are !upt:a de opinii pe tărîm ştiin­
iifk dr·eqJt fo:-ţă motrice de dezvolt·ar·e 1a ştiinţei. Această indkatie
-a tov1ară.şului St-alin trebuie să serveasd .drept un îndemn puter-
nic pent:·u oamenii .de ştiinţă şi cultură din tam noastră în lupta
lor împotriva opiniilor ma•cţionare, 18.ntiştiinţifi-ce, în domeniul
filologiei, fizicii, chimi·ei. biologiei, ştiinţei medicale şi 18.1 altor
dis·CÎipline şti.inţifice. (Aplauze puternice.) ·
Prin contactul viu, pei'l11anent 1pe oare-! ~r·e învăţătorul cu
mas:a populaţiei, în ~1pecial ia p·~pul1aţiei .săteşti, el întîlneşte la
ficcar.e pas formele cele mai groso!:ane ale concepţiilor id-ealiste,
obscurantiste şi mistice. Sarcina învăţătorului este de a combate
misti·cismul şi !prejudecăţile, de ia explica fenomenele naturii, de
a răspîndi adevărul ştiinţific asupra originii pămîntului, vieţii şi
e omului. Cunoaşterea acestor .adevă.ruri trebuie !Să contribuie l~a
mobilizarea oamenilor muncii şi îndeosebi a tineretului la munca
construcUvă, •creatoare, pentru construirea unei vieţi fericite, nu
pe lumea cealaltă, ci pc lumea asta. Se ştie că, pentru a ţine în
jug pe muncitori şi ţărani, moşierii şi ca1pitaliştii dădeau oelor
flămînzi şi goi, în locul lichi·darii suferinţelor şi lipsuri.!or ·de pe
această lume, numai speranţa într-o fericire pe lumea cealaltă.
Noi, -comuniştii, h.11ptăm pentru a făuri ferici:-ea pe pămînt.
Tn aotivitatea noastră ne întemeiem pe cunoaşterea legilor naturii
şi sooietăţi1i şi ne călăuz:m de ele în ·interesul ferici11ii şi bună­
stării oamenilor muncii.
Drumul pe care sînt chemaţi .să meargă învăţătorii - şi, în
ogeneool, intel-ectualii devotaţi poporului - este drumul partiei-

www.cimec.ro
466 GH. GHEORGHIU-DEJ

pării ·adive 1~ făurirea acestei vieţi fericite pe oare ne-o aduce

construiroo soci·alismului .în P~tri,a noastră. (Aplauze puternice.)
Să vă slujească drept exemplu ti'Pul sovietic al învăţătorului,
cu temeinicia de ·cunoştinţe oore îl camcterizează, cu conştiin­
ciozitatea şi modesti.Ja. lui, cu devotamentul său nemăr:ginit f~ţă
de •pqpor, ,faţă de oau~ lui Lenin şi Stalin. Stu·di:aţi cu perse-
verenţă e~perienţa adminabilă :a şcolii sovietice, 18-devănat focar al
ştiinţei şi culturii, fămitoarea minuootelor ,generaţii de construc-
tori ai sodalilsmului şi comunismului.
Faceţi ca acest congres să aducă o contribuţie nouă la dez-
voltarea şcolii noastre, ,chemată să .pr>eigătească omul cu o înaltă
cultură, omul soci.etăţii socialiste, pe care o construim.
Fiţi la .înălţimea Slal!cinii de cinste pe oare v-o încredinţează
pQporul muncitor, guvernul Republicii Populare Romune, Parti-
dul Muncitoresc Romîn.
Spor ,),a muncă Congresului învăţătorilor în slujba poporului
muncitor, a socialismului şi a păcii, în slujba răspîndirii culturii
tnaintate în popor, în slujba feridrii pQI>orului! (Aplauze puter-
nice şi îndelung repetate.)
"Scînteia" nr. 2.321
din 11 aprilie 1952

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ
A MUNCITORILOR MINIERI DIN
INDUSTRIA CARBONIFERĂ
29 tunle 1952

Tovarăşi,

In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro-

mîn şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne,
aduc un călduros salut delegaţilor muncitorilor minieri din în-
treaga ţară.
De la această consfătuire să transmitem împreună salutul
nostru unuia dintre detaşamentele de frunte ale eroi cei noasti e
clase muncitoare - minerilor din toate regiunile carbonifere ale
Republicii Populare Romîne.
Ne-am întîlnit aici pentru a dezbate problemele legate de ri-
dicarea nivelului de trai material şi cultural al muncitorilor mi-
nieri, ,de sporirea producţiei şi a productivităţii muncii în indu-
stria minieră.
Avem putinţa să dezbatem în deplină libertate aceste probleme
şi să contribuim l:a just,a lor rewlv13re în interesul Pl3triei şi al
poporului muncitor, pentru că in ţl(lrn noastră 13 fost sfăr,îmat
jugul ·calpiiÎla.Hst-rnoşieresc, puterea se află în mîinile cla,sei mun-
c!ioare, ali13tă cu ţărănirnoo muncitoare, poporul este stăpîn pe
soarta ISia, pe nesooatele avuţii 13le Patriei noostre iubite, pe
fabrid, uzine şi mine, stăpîn pe viitorul luminos pe c,are şi-1
făureşte.
Măreţia realizărilor regimului nostru de democraţie populară

www.cimec.ro
468 GH. GHEORGHIU-DEJ
-----------------------------------------·------~-------

ap,are cu deosebită daritate oînd ne amintim de vi,at~a chinuită şi

de mizerie a muncitorilor minieri în vremea cînd la putere se
aflau burghezia şi moşierimea.
Capitaliştii romîni şi străini, proprietarii din acea vreme ai
minelor de cărbuni, au jefuit şi au exploatat în modul cel mai crunt
pe muncitorii minieri. Avînd un salariu de foamete, care nu le
ajungea nici să astîmpere nevoile lor minime şi ale familiilor lor,
ininerii erau nevoiti să lucreze pînă la istovire, cu unelte manuale
dintre cele mai primitive, pentru îmbogăţirea exploatatorilor capf-
talişti. Munci.torii minieri trăiau veşnic în nesiguranta .zilei de
mîine. In orice zi, fiecare dintre ei se putea trezi aruncat în stradă,
pradă şomajului. In goana după profituri cît mai mari, capita-
lişUi nu au :asigunat în mine nici cele mai e!ementare mij~oace
de protecţie a muncii şi de securitate minieră, pentru apărarea
vieţii mine:-i!or. Exploziile şi av:ariile se ţineau l0nţ. Numai la
eX:plozi,a din 1920 de l1a mina Anina şi-!aU pierdut vi:aţ,a 187 de
mineri, în explozia din 1922 de la mina Lupeni -- 82 de mineri.
In 1940 a avut loc o gmazn:d exp:ozie în Valea Jiului, cu peste
50 de mineri rnor.ţi şi răniţi.
Ingrijirea sanitară lipsea aproape complet. Intregul bazin car-
bonifer din Valea Jiului era deservit numai de două spitale, iar cct
al Banatului de un singur spital. In rîndurile minerilor bîntuiau
bolile profesionale, tuberculoza şi alte boli, mortalitatea era foarte
ridicată.
Fondurile de asigurări sociale erau jefuite de cozile de topor
ale patronilor, social-democraţii de dreapta, care ajutau prin toate-
mijloacele pe capitalişti să exploateze muncitorii. Ajutoarele de
boală se plăteau în proporţie de numai 20--40% din salariu. In
ce priveşte pensiile, doar un număr foarte mic de mineri ajungeau
să fie pensionaţi, primind o pensie de ab·a 10% din salariu.
Majoritatea familiilor de mineri locuiau în cocioabe şi bordeie-
Marea majoritate a minerilor şi a copiilor lor erau neştiutori de
carte.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A NUNCITORILOR MINIER! 469

Niciodată sub regimul burghezo-moşieresc muncitorii minieri

nu s-au putut bucura de concedii de odihnă în localităţile balneare,
de teatre, cluburi, cinematografe sau biblioteci; niciodată nu pu-
teau visa ca fiii şi fiicele lor să ajungă în universităţi şi şcoli
superioare.
Iată cum descrie "Scînteia" ilegală din aprilie 1932 situaţia
minerilor din Valea Jiului :
"Salariile muncitorilor sînt reduse de patroni mereu, în 1931
~u fost reduse cu 20%, iar acuma muncitorii lucrează 2-3 zile
pe săptămînă.
Ziua de lucru se prelungeşte pînă la 12 ore. Muncitorii sînt
..2runoaţi af:ară, oite unul, grupuri, în masă, rămînînd fără de
lucru, flămînzi cu copiii lor. La Lupeni din 4.040 muncitori
lucrează 2.795, la VuJoan din 3.000 mund1ori din 1931 :au rămas
"200 muncitori. In toată Va!ca Jiului .avem 16.000 muncitori
şomeri ; cu familiile, avem cîteva zeci de mii de muncitori fără
nici un ajutor".
L::1 jefuirea sîngeroasă a muncitorilor rninieri se adăuga exploa-
tarea prădalnică a bogăţiilor carbonifere ale ţării. Capitaliştilor
nu le păsa de intere:sele ţării, de viitorul ei. Proprietarii minelor
nu erau mînaţi decît de goana după profit. Datorită acestei ex·
ploatări prădalnice, milioane de tone de cărbune au fost lăsat~
pradă incendiilor, straturi bogate au rămas neexploatate, ca, de
·exemplu, la Petrila şi Lupeni. Unele mine, ca Vulcan, Cimpa.
Jieţi-Lonea şi altele, au fost închise şi inundate.

Loviţi şi asupr.iţi cu cruzime de eXJploat:atorii capitalişti; mun-

·citorii minieri au organizat, îndeosebi după Marea Revoluţie So-
cialistă din Octombrie şi sub influenţa nemijlocită a victoriei cla-
S€i muncitoare din Rusi·a, a·cţiuni de h.Itptă pentru a-şi impune re-
vendicările cu caracter economic şi politic. Astfel de acţiuni au
avut loc în bazinele carbonifere în anii 1916-1920.
Jncă în 1916 muncitorii minieri din Petroşani şi Petrila au
hotărît, în luna iunie, să declare greva generală în Valea Jiului.

www.cimec.ro
470 GH. GHEORGHIU-DEJ

In toate localităţile s-au înfiinţat comitete de grevă şi s-a

organizat o adunare a tuturor minerilor în lunea de la Petroşani.
Această adunare a fost înconjurată de armată ; muncitorii au fost
somaţi să reia lucrul, dar au refuzat aceasta cu hotărîre ; au fost
ameninţaţi cu închisoarea. In faţa atitudinii hotărîte a minerilor
revoltaţi, armata s-a retras. Au fost arestaţi mai mulţi mineri.
dintre care 7, în frunte cu Dobocan, Domoş şi Darotzi, au fost
condamnaţi la moarte, iar alţii condamnaţi la închisoare sau tri-
mişi pe front.
Lupta minerilor se intensifică în anii 1917-1918. Sub in-
fluenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, se înfiinţează in
Valea Jiului un Consiliu muncitoresc, în octombrie 1918. Poliţia
şi vechea jandarmerie a statului austro-maghiar sînt dizolvate,
ordinea fiind păzită de garda muncitorea~&că, care ~NiCultă de dis-
poziţiile Consiliului munci1ore51c, cu sediul 118. PetroŞ~ani.
La începutul lunii ianuarie 1919 are loc o grevă a minerilor
din Valea Jiului.
Iată cum descria colonelul Stavinschi, comandantul militar
al minelor din Petroşani, în referatul său adresat generalului
Kvrcek Ferenţ, starea de spirit a muncitorilor din Valea Jiului:
"Ameninţînd cu incetarea muncii, aproape în mod poruncitor,
muncitorii cer anularea sancţiunilor disciplinare. La Lonea,. at:I-
cînd închisoarea, au distrus-o şi au eliberat pe cei sancţionaţi".
La conferinţa băieşilor (minerilor) care .a 18.Vut loc l'a Sibiu
în 23 martie 1919, raportorul a arătat următoarele:
"A venit războiul cu jertfele lui uriaşe, cu scumpirea alimen-
telor, cu criza de lucrători; plata muncitorilor minieri însă, cu
toată scumpetea, a rămas aceeaşi. Atunci dnd pentru întreţinerea
vieţii trebuie o cheltuială zilnică de 20-30 coroane, muncitorul
băiaş cîştigă 2-3 coroane pe zi. Această stare nesuferită a seu·
turat masele şi le-a adus înspre făgaşul revoluţiei. Ori şi cît au
căutat să-i apese şi să-i persecute prin ,forţa armată, grevele au
izbucnit una după alta, sălbatice, neorganizate, ca ale unei clase
flămînde şi îndîrjite. In Z18.d.ar le-au pregătit coşciuge băieşilor

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 471

din Petroşani şi din jur, degeaba le-au săpat gropile şi i-au pus
în faţa lor, spunîndu-Ie că acei care nu vor relua lucrul vor fi
împuşcaţi şi îngrop:aţi ; băieşii au prefer,at mai hine moartea
dooît o IHIStfel de villlţă de miz·erie".
Acţiunile şi luptele eroice ale minerilor din Valea Jiului au
culminat cu luptele din 1920.
'In ziua de 21 martie, oînd trebuia să se f1acă p.J,ata, ,a:cea.stlll nu
s-a făcut din lipsă de bani mărunţi. Minerii din Petroşani au de-
clarat grevă. Muncitorii au respins orice propunere de a înceta
grev1a, .susţinînd că nu vor reloo lucrul decit da!Că li se face pllllta,
dacă li se dau alimente şi li se rezolvă memoriul. Comitetul sin··
dical social-democrat, neputînd convinge pe muncitori să renunte
1a grevă, a demisionat. Minerii de Ia Lonea, Aninoasa şi Petrila
s-au alăturat greviştilor din Petroşani. S-a convocat o nouă întru-
nire Ia Petroşani, după care minerii au ieşit în stradă manifes-
tînd. In urum s-a produs o ciocnire cu armata. Pe teren au rămas
un mort şi cîţiva răniţi.
•In octombrie 1920 minerii din Vllll€18 Jiului au fă•cut grevă,
solidarizîndu-se cu muncitorii din întreaga ţară, în cadrul grevei
generale.
In 1929 s-au ridicat din nou Ia luptă muncitorii minieri de la
Lupeni. Acţiunea lor a fost înăbuşită în sînge. Dar nici teroarea
poliţiei, Siguranţei şi jandarmeriei, nici aruncarea în închisori a
zeci de mineri revoluţionari, nici sîngele în care guvernul bur-
ghezo-moşieresc a înecat lupta muncitorilor de Ia Lupeni n-au
reuşit să înăbuşe spiritul revoluţionar al minerilor. Chemarea co-
muniştilor din Romînia pătrundea în rîndurile minerilor şi le
arăta drumul de luptă.
Iată aprecierea făcută în 1929 de Biroul Internaţionalei Co-
muniste şi de Biroul Internaţionalei Sindicale Roşii pentru Eu-
ropa occidentală asupra luptei· eroice a muncitorilor din Lupeni :
"Morţii din Lupeni, demonstraţiile de 1 august sînt dovada
că un însemnat proces de radicalizare a maselor se desăvîrşeşte,

www.cimec.ro
4i2 GH. GHEORGHIU-DEJ

că lupta de clasă a proletariatului romîn, sub conducerea Parti-

dului Comunist Romîn, a intrat într-o fază mai înaintată.
Masele muncitoare din Romînia se pregătesc pentru mari lupte
economice şi politice. Agravarea formidabilă a luptei de clasă,
faptul că orice grevă de oarecare însemnătate duce la ciocnirea
muncitorilor luptători cu întreaga forţă publică capitalistă sînt
expresia crizei din ce în ce mai grave a capitalismului romîn"_
("Viaţa muncitoare" anul VI, nr. 23 din 18 august 1929.)
Partidul nostru a stat în fruntea luptelor minerilor din Ro-
mînia.
Dar încă din 1929 Luca s-a situat pe o poziţie oportunistă
faţă de clasa muncitoare, faţă de minerii din Valea Jiului, susţi­
nînd în mod calomnios că lupta de la Lupeni nu a fost acţiunea
clasei muncitoare, ci doar o provocare a Siguranţei.
E caracteristică atitudinea lui V. Luca în legătură cu lupta
eroică a muncitorilor din Lupeni.
Afirmaţia lui Luca era de fapt expresia punctului de vedere
al grupului fracţionist al lui Luximin (descoperit ulterior ca tră­
dător al partidului şi clasei muncitoare, agent al burgheziei).
punct de vedere caracterizat astfel de rezoluţia Comitetului Exe-
cutiv al Internaţionalei Comuniste asupra luptei fracţioniste fără
de principii din Partidul Comunist din Romînia :
"In partid şi în Sindicatele unitare au fost săvîrşite o sumă
de greşeli oportuniste, în legătură cu creşterea valurilor de grevă
în toată ţara".
Mai departe, în rezoluţie se arată că oportuniştii "au împie-
dicat alipirea muncitorilor din toată regiunea minieră muncito-
rilor de la Lupeni, în luptă, referindu-se la aceea că acţiunea de
la Lupeni e opera provocatorilor". ·
Congresul al V-lea al Partidului Comunist din Romînia, ana-
lizînd evenimentele din 1929-1931, le-a apreciat astfel:
"Conducerea partidului şi Consiliul general al sindicatelor
unitare s-au arătat neputincioase, ca urmare a poziţiei lor opor-
tuniste, în chestiunile luptei economice (ceea ce s-a văzut în spe-

www.cimec.ro
 EXPUNI::RE LA CONSF,\TUJREA PE ŢARA A MUNCITORILOR MINIER! 473

cial în evenimentele din Lupeni) şi ca urmare a descompunerii

fracţioniste. Numai îndepărtarea ambelor conduceri a dus Ia
schimbarea metodelor de conducere :a lu!Ptelor economice de către
partid şi sindicate".
Aceste aprecieri făcute de organele cele m_ai importante ale
mişcării muncitoreşti internaţionale şi a!e PrarUou!ui Comunist
din Romînia caracterizează pe deplin poziţia capitulantă a lui
V. Luca faţă de burghezie, în timp ce muncitorii minieri duceau
lupte eroice.
Cu toate :aceste aprecieri oate.gor:ce, V. Luoa, după 15 ani,
reeditează aceleaşi afirmaţii Otportuniste şi calomnioase, afirmînd
într-un articol că "Tatar-Bunar, Lupenii şi Griviţa au fost opera
partidelor istorice" şi "provocaţii ale Siguranţei". Clasa munci-
toare din ţara noastră respinge cu revoltă aceste calomnii.
In 1935 minerii de J,a Anina se rid:că l·a luptă hotă:-îtă, sub
conducerea Partidului Comunist din Romînia, împotriva fascis-
mului, pentru pace, pentru drepturile lor. "Scînteia" scria atunci :
"2.000 de muncitori din Anina, .mineri şi m.etalargi.~ti pu de-
clarat gri!'Vă generală împotriva salariilor de foame, împotriva
furtului drepturilor lor cîştigate. In ultimii 4 ţJ,ni, :salariile lor au
scăzut la mai mult de jumătate, alocaţiile de familie, de chirie,
de lemne le-au fost' răpite. De ani de zile şefii social-democraţi şi
conducătorii sindicatelor .amsterdamiste (reformiste) i-au reţinut
de .la luptă, purtîndu-i 1cu arbitraje, promisiuni şi minciuni.
Ca şi eroicii muncitori de la C.F.R ... , muncitorii de la Anina
au înţeles d nUJmai 1prin lupta lor unită ,pot cîşUga revendicările
lor. Peste capul şefilor lor amstendamrşti, contra patronilor lor,
în front unic de luptă, muncitorii au declarat grevă pentru ridica-
rea ~alariilor lor, pentru redarea alocaţiilor furate, pentru con-
diţii mai bune de munci!, pentru contract colectiv" 1•
Jntr.e 15 aprilie şi 5 mai 1941 a avut loc în Valea Jiului o
grevă la care au participat cîteva mii de mineri - în Petrila,

• "Documente din istoria Partidului Comunist din Romînia", Editura

pentru literatură politică, 1953, ediţia a 11-a,. pag. 249-250.

www.cimec.ro
474 GH. GHEORGHIU-DEJ

AninoaSia, Lupeni, Lonea - pentru revendkările lor economice,

împotriva dictaturii militare-fasciste, lovind în pregătirile de răz­
boi anti:sovdetice.
In perioada criminalului război antisovietic, minerii patrioţi
în frunte cu comuniştii au organizat acţiuni de sabotaj pentru a
lovi rîn maşina de război hitler.istă-an1onesciană.
Acţiunile duse de muncitorii minieri sub conducerea partidului
nostru stau dovadă faptului că, încă în perioada activităţii ilegale
a Partidului comunist, muncitorii revoluţionari din Valea Jiului
şi din 'celelalte bazine carbonifere s~au strîns în jurul Partidului
Comunist din Romln.ia şi au luptat sub conducerea sa~
La 23 August 1944 s-a săvîrşit o cotitură istorică în viaţa
ţării noastre : Romînia a fost eliberată de către glorioasele forţe
armate ale Uniunii Sovieti-oe. (Aplauze puternice.)
Datorită victoriei Armatei Sovietice şi a eliberării ţării noa-
stre de către trupele sovietice, forţele populare patriotice, con-
duse de Partidul comunist, au căpătat putinţa de a răsturna re-
gimul fascist al lui Antonescu. Ţara noastră şi-a întors armele
împotriva Germaniei hitleriste şi s-a alăturat eliberatoarei sale
- Uniunea Sovietică - în războiul antihitierist.
·In 1aceste IÎmprejurări, partidUl! a lanSiat ·lozinoo : "Totul pen-
tru front, totul pentru victorie!", mobiliztnd forţele întregului
popor în vederea asigurării victoriei în războiul just împotriva co-
tropitorilor hitlerişti.
Pentru a asigura transporturile necesare frontului şi econo-
miei, pentru asigurarea refacerii industriei era necesar cărbune,
mai mult cărbune şi de calitate bună. C.C. al P.C.R. s-a adresat
atunci minerilor din minele de cărbuni, şi în primul rînd dv.,
mineri din Valea Jiului, cerîndu-vă să daţi mai mult cărbune.
Situaţia era foarte grea în urma sabotajului burgheziei şi unelte-
lor !Sale ; 1în urma a.cţiunii •criminale a a1genţilor fascismului,
adivitatea şi prodll!cţia .în •centrele miniere erau dezorganizate.
Duşmanii pqporului, în ura lor împotri-WI cla1sei muncitoare,
urmărind apărarea cu orice preţ 18. •regimului burghezo-rnoşiereS~c,

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A MUNCITORILOR MINIER! 475

a proprietărţii oopitaHste, :încenaau .să rtJmp.iedice ridicarea produc-·

ţiei de cărbuni şi să lovească în viaţa minerilor. Ei au folosit cele
mai di!ferite meto.de - de rl13 drmpiedioorea ~aprovizionării cu .ali-
mente a muncitorilor, neacordarea echipamentului necesar, stri-
carea utilajelor şi instalaţiilor, sabotarea lucrărilor de deschidere
şi de pregătire, împiedicarea oricăror investiţii şi pînă la com-
plotul contrarevoluţionar de [elul celui pus la cale de banda lui
Pop şi Bujoiu. Această acţiune criminală a reactiunii burghezo-
moşiereşti a fost zădărnicită prin lupta şi vigilenta clasei munci-
toare, sub conducerea partidului.
Scurt timp după ieşirea partidului din ilegalitate, minerii co-
munişti s-au pus în fruntea luptei pentru cărbune, pentru asigu-
narea nevoilor frontului şi industri·ei cu cărbune. In noiembnie -
decembrie l944 Comitetul Central m-a trimis în Valea Jiului pen-
tru a arăta minerilor situaţia aprovizionării cu cărbune şi pentru
a-i mobiliza în lupta pentru mai mult cărbune, de calitate supe-
rioară. Minerii au răspuns printr-o muncă plină de avint la che-
marea partidului, şi în scurt timp producţia de cărbune a început
să crească zi de zi şi lună de lună, cu tot sabotajul criminal al
burgheziei. Şi cu acest prilej s-a putut vedea conştiinţa de clasă
a muncitorilor, patriotismul de care este însufleţită clasa munci-
toare în lupta pentru întărirea şi apărarea Patriei eliberate, pre·
cum şi trădarea mişelească a burgheziei, care urmărea profituri
cît mai mari şi menţinerea proprietăţii sale, întemeiată pe exploa-
tare şi jaf.
CălătorLa mea ln Vralea Jiului şi 1întîlnir~le reu muilJCitorii mi-
nieri mi-au rămas !Pentru totdeauna întipărite în minte. Am văzut
atunci- Romînia ~abia fusese eliberată de sub ghiarele lui Hitler
- minerii flămînzi, .goi, desculţi, într-o stare de mizerie nemai-
pomenită, urmare a eXJploatării capitaliste ~i a războiului criminal
de jaf. Şi aceşti oameni flămînzi şi desculţi, cărora noi nu le
puteam promite nimic, pentru că nu este în obiceiul nostru şi pen-
tru că condiţiile nu ne permiteau, aceşti tovarăşi au răspuns ca un
singur om lra chemarea Comitetului Centml al rprartirdului, şi rp"ro-

www.cimec.ro
476 GH. GHEORGHIU-DEJ

ducţia a început să crească necontenit. Noi am spus atunci ca să

nu vă ginditi numai la ziua de azi, ci şi la ziua de mîine, pen-
tru că va trebui să facem din această vale a plingerii o vale a
bucuriei.
Trebuie să arătăm astăzi că mtnerii au respectat angajamen.-
lal luat şi au dovedit în fapt că îşi respectă cuvîntul şi au asi-
gurat aprovizionarea frontului antihitlerist, a transporturilor, a
industriei cu cărbune. Trebuie să subliniem că aceasta a dovedit
inaltul lor patriotism, încrederea deplină in Partidul comunist.
In acest t:mp s-a desfăşurat ofensiva neîntreruptă a clasei
muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, pentru a smulge Ro-
mînia din mîinile sîngeroase ale burgheziei şi moşierimii, pentru
elibeiarea poporului muncitor din jugul exploatării capitaliste şi
moşiereşti, pentru izgonirea imperialiştilor străini - germani,
ameri.cani, englezi.
Această luptă eroică a dus la doborîrea burgheziei şi moşie­
rimii de la putere şi la răsturnarea monarhiei. S-a instaurat regi-
mul de democraţie populară, formă a dictaturii proletariatului.
Au fost naţionalizate mijloacele de producţie din industrie, trans-
porturi, băncile, a început industrializarea socialistă a ţării şi
transformarea socialistă a agriculturii.
l n cursul a 4 ani de la naţionalizare, industria noastră socia-
listă aproape şi-a tripla! producţia, luînd un mare avînt. (Aplauze
furtunoase.) S-a creat ramura nouă a construcţiei ·de maşini, ra-
mură conducătoare în industria noastră. Industria minieră cu-
noaşte de asemen·ea un avint remarcabil. A .crescut 1producţia de
cărbune 1ap:-oape de doua ori f.aţă de 1938, anul de dinainte de
război care se ia de obicei drept bază de comparaţie. Numărul
minerilor a ·crescut. O dată ou aceasta a crescut şi nivelul tehnic
şi de •Calificare al minerilor.
Pentru prima oară în ţara noastră s-a creat un institut supe-
rior de învăţămînt al cărbunelui, care formează noi cadre de in-
gineri ridicaţi din clasa muncitoare.

www.cimec.ro
 EXPllNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A MUNClfORILOR MINIER! 477

S-au înfiinţat 4 şcoli medii, 9 şcoli S.F.U. şi aproape 200 de

şcoli de calificare. Partidul şi guvernul acordă cea mai mare
atentie formării de cadre de ingineri minieri din rîndurile clasei
muncitoare.
Viata minerilor s-a îmbunătăţit mult. Comparînd-o cu aceea
din timpul regimului burghezo-moşieresc sau cu aceea de imediat
după război, se vede clar schimbarea fundamentală care a inter-
venit în viata minerilor şi a familiilor lor.
Fo!osind din ·ce în oe mai mult minunaba experienţă >Sovietică
şi dezvo!tînd Sntrocerea sociali.stă, minerii fruntraşi şi ·st,ahano-
viştii i1J.troduc şi raplică tot mai multe metode rav·ansrate ·sovietice.
Grija partidului s-a manifestat nu numai în ceea ce priveşte
organizarea muncii, ci şi în ceea ce priveşte ridicarea niYelului
cultunal-sodal şi de trrai al minerilor. Astfel, p1înă Ira sfîrşitul anu-
lui 1951 s-au dat în folosinţă peste 175.000 m' locuinţe, s-au des-
chis 39 de biblioteci, 25 de cluburi etc.
Numai în anul acesta peste 7.000 de mineri \'Or fi trimişi la
mare şi în cele mai frumoase localităţi balneo-climaterice.
Prin înfiinţarea celor 89 de magazine de stat în centrele mi-
niere, s-a îmbunătăţit în mod simţitor aprovizionarea cu alimente
şi produse industriale.
Grija permanentă a partidului faţă de ridicarea nivelului de
trai al minerilor s-a concretizat şi prin stimulente morale şi ma-
terialre. Astfel, s-au introdus pînă în ·prezent acordu,J rprog:-esiv,
recompensa anuală de vechime, insigna şi premiul de miner frun-
taş, decorarea cu medalii şi ordine ale R.P.R. pentru anii serviţi
în subteran şi muncă ireproşabilă.
Partidul şi guvernul, pentru a cinsti în mod deosebit pe bravii
noştri mineri, au hotărît ca în fiecare an, în luna august, să se
sărbătorească "Ziua minerilor".
Ca urmare a îmbunătăţirilor, în cei trei ani de economie pla-
nificată producţia de cărbuni a crescut din an în an. Astfel, în
1951 ea a fost cu H,9% mai mare decît în 1950. A crescut nivelul
tehnic1profesional al minerilor, iar numărul frun.!aşi!or şi sta

www.cimec.ro
478 GH. GHEORGHIU-DEJ

hanoviştilor minieri devine din zi în zi tot mai mare. Salariul real

al minerilor a crescut faţă de 1938 de 1,5 ori, dar pe lîngă sala-
riul real muncitorii şi familiile lor beneficiază de îngrijire multi-
laterală din partea statului în ce priveşte sănătatea, ridicarea ni-
velului de cultură, concediile de odihnă, organizarea repausului.
Inainte de război nu exista pentru mineri nici un sanatoriu sau
dispensar. Acuma sînt 3 spitale şi 14 dispensare. Inainte de răz­
boi nu exi1st:au nici duhuri, nid teatre pentru minerii din V~alea
Jiului, nici orchestră şi ansambluri artistice; în Valea Jiului există
numeroase echipe culturale şi artistice, un teatru propriu.
Vale'a Jiului era aproape izolată de restul ţării, legată prin-
tr-o singură linie de cale ferată ; prin construirea căii ferate
Bumbeşti-Livezeni, ea este legată mai direct cu restul ţării şi cu
Capitala, printr-o a doua cale ferată. Şi în Valea Trotuşului con-
siruir·ea de drumuri i'a un mare l(l'Vînt o ·dată ·cu industrialiooroo
intensă a acestei regiuni.
O dată cu planul cincinal au început construcţiile masive de
locuinţe muncitoreşti. In Valea Jiului s-au construit în 1950 64
de apartamente şi 4 cămine, în 1951 - 118 apartamente şi 18 că­
mine, în 1952 - 900 de apartamente şi 4 cămine. In Comăneşti
.şi alte regiuni miniere s-au construit în 1950 128 de locuinţe, în
1951 - 246 de locuinţe.
Acesta este începutul marii campl(lnii de construcţii de locuinţe
pentru mineri, care în viitor se Vl(l intensifica ran de l(ln.
Un mare merit t!n ,privinţa meoanizării muncii în mine, oare
uşurează munca minerll'lui, 'Şi ~n privin1a 'oonstmcţiilor noi eco-
nomice şi soei al-culturale îl are întreprinderea sovieto-romînă
:pentru dezvoltarea industriei cărbunelui, "Sovromcărbune".
Inginerii ,sovietici l(lU introdus cu ajutorul tehnicienifor şi
muncitorilor noştri tehnkl(l nouă, 'sovietică; •în industri1a minieră
<JarboniJeră.
In industria carboniferă s-au înfăptuit mari investiţii. Astfel,
'in 1949 s-1au fă,cut investiţii economi-ce şi ISOcilal-cu,Jtumle ~n va-
Joare de 62.100.000 de lei noi, din care "Sovromcărbune"

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 479

24.400.000; în 1950 s-au investit 164.700.000, din care "Sovrom-

cărbune" 64.900.000 ; în 1951 s-au investit 267.900.000, din care
"Sovromcărbune" 145.400.000; în 1952 se vor investi 357.400.000,
din care "Sovromcărbune" 310.600.000 de lei.
Pentru anii viitori se prevăd în planul de stat, în planul "So-
vromcărbunelui" însemnate investiţii, care cresc din an în an, atît
pentru mecanizarea producţiei cît şi pentru investiţii social-cul-
turale, în care primul rînd îl ocupă construcţia de locuinţe.
lată cum, tovarăşi, după eliberarea ţării noastre de către glo-
rioasa Armată Sovietică, primim marele ajutor al Uniunii Sovie-
tice, care se manifestă şi în industria carboniferă în formele
arătate.
Viaţa începe să înflorească în Valea Jiului, ca şi în celelalte
regiuni producătoare de cărbune; ele au încetat de mult să fie văi
ale plîngerii, ale suferinţei, ale mizeriei şi foametei - sîntem pe
drumul transformării lor în văi ale bucuriei. Posibilitatea de a în-
făptui acest ţel este în mîinile noastre, în forţa noastră. Depinde
de felul oum vom munci, de felul cum vom or:ganiZla IB.divi1atea
noastră pentru oa 13cest obiectiv tSă fie .înrrăptuit mai devreme.
Cla:Sia muncitoare este clasa conducătoare în ţ;ana noastră, şi mi-
nerii, ca detaşament fruntaş al clasei muncitoare, sînt împreună
cu ceilalţi muncitori stăpîni ai pămîntului acesta, ai ţării lor, ai
soartei lor.
Ca dovadă a faptului că. din ce în ce mai mulţi mineri înţeleg­
acest lucru, că s-au ridicat la conştiinţa poziţiei şi rolului condu-
cător al clasei muncitoare, este avîntul minunat luat de intrecerea
socialistă în industria minieră de cărbuni. Astfel întreaga ţară.
cunoaşte numele unor :Stahanovişti şi fruntl3şi în p::-oducţie c,a Ko-
petin Geza, Barta Eugen, Ion Mătăsăreanu, Grigore Şiller, Ion
Bădianu, Iuliu Hai,du din V.alea Jiului, Gheor1ghe Smărăndoi şi
Ion Mălaimare di!) Valea Trotuşului, Antohie Răţoi de la Anina~
Ştefan Doscoi de la Sinersig, Ion Preda de la Şotînga, Kovacs.
Francisc de la Filipeştii de Pădure, Raica Anton de la Anina, Ion
Ciupea de la Şorecani.

www.cimec.ro
4.80 GH. GHEORGHIU-DEJ

Intrecerea tSocialistă i·a forme noi, :superioare, •în industri.a de

cărbune, întemeindu-se pe metodele avansate sovietice.
Astfel în Valea Jiului s-au introdus:
Metoda Rîndin·- ahataje ·cu trepte ră·sturnate .fără galerie
intermediară, ·care a crost a•plicată la mina Petrila de către grupele
tovarăşilor Becsa Petru, Petre Munteanu, Ion Zlanca, obtinînd
depăşiri însemnate.
Metoda de armare cu cadre metalice Juravliev-Pokrovski,
care a fost a•plicată la mina Petrila de către grupa stahanovistu-
1ui Ion Silaghi şi de către gmpa tov. Vasile Marian.
Metoda după graficul ciclic de lucru ta abataje ' frontale,
care s-a a!pHcat în Valea Jiului la 16 abataje .frontale şi 16 înain-
tări, obţinîndu-se rezultate foalfte bune.
Ast,fel, la mina Petrila, Ion Si!aghi a realizat un c!ştig, pe
luna aprilie, de 1.593,7 lei, faţă de 827,5 lei, cît a cîştigat în
martie, -cînd nu 1a lucnat după această metodă, revenindu-i pentru
realizările ciclului 419,4 lei. Rezultate asemănătoare au obţinut
gwpele Nkol:ae Miclea, Lazăr Man şi alţii.
Aceste noi forme de întrecere sînt un mijloc pentru o creş·
tere simţitoare a productivităţii muncii. Ele permit creşterea cîşti·
gului muncitorilor minieri, împing producţia noastră carboniferă
înainte şi s1:ni un f!3dor de b.ază 1În lUJpta pentru ·îndeplinirea
planului de producţie. Tov,ară·şul Stalin ne înv.aţă că int::-ecere:a
soci-alistă ·este o formă :de autocritică !3 mase:or, o formă ·de luptă
împotriva a ceea ce este vechi, împotriva rutinei, pentru ceea
ce este nou, pentru metode 13V•ans:ate.

Tovarăşi,

In luna ianuarie 1a.c., C..C. al P.M.R. 'şi Consiliul de Miniştri

au hotărît înfăptuirea reformei băneşti în vederea întăririi puterii
Je cumpărare a leului, în scopul îmbunătăţirii aprovizionării ela·
S€i muncitoare şi a oammilor muncii din oraşe.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 48i

O dată cu reforma bănească s-a făcut o importantă reducere

de preţuri la cele mai importante mărfuri de larg consum, redu-
cere în medie de 15%. Prin aceasta clasa 'muncitoare, oamenii
muocii din onaş.e .au realiz·at un IB.V~ntaj de !Peste 10 miliarde de
lei vechi.
Cursul valutar al leului a fosl stabilit în raport cu rubla, va-
luta Ţării sodalismului, valuta cea mai stabilă din lume, schim-
bîndu-se astfel situaţia din trecut, cînd cursul valutar al leului
era stabilit în raport cu dolarul, valută inflaţioriistă, nestabilă,
lovită de crize.
Care sînt rezultatele reformei băneşti astăzi, la 5 Juni după
înfăptuirea sa ?
In primul rînd, puterea de cumpărare a leului se menţine la
nivelul stabilit cu prilejul reformei băneşti. Preţurile mărfurilor
industriale sînt stabile şi ferme. La nici o marfă industrială nu
s-a produs vreo majorare de preţuri. In privinta pro~uselor agri-
cole, preţmirle lor ·Pe p1a~a neorg,aniz.a.tă :au ·f>Căzut brusc 'cu ,prile-
jul reformei băneşti, preţurile majorităţii produselor menţinîndu-se
~i acum la acest nivel, ceea ce a însemnat o creştere a puterii de
cumpărare a salariilor muncitorilor şi funcţionarilor pe piaţa afi-
mehtară. Numai la cîteva produse (carne, grăsimi, lapte) preţu­
rile sînt peste nivelul celor comerciale de stat, şi aceasta din pri-
cină că nu dispunem de astfel de produse ln mă~sura care să poată
determina scăderea preţurilor pe piaţa rieorganizată. Situaţia
aceasta este urmare a nerealizării complete a planului de colec-
tări ·şi achiziţii la aceste produse.
,y.n al doilea r·înd, 1s-a produs o îmbunătăţire :a aprovizionării
pieţelor alimentare cu mărfuri. Amintiţi-vă că in fiecare an lunile
februarie-martie-aprilie erau cele mai grele din punctul de ve-
dere al aprovizionării alimentare. Piaţa era lipsita de cele mai
multe produse. Anul acesta, ca urmare a reformei băneşti, în lu·
nile februarie-martie-aprilie, spre deosebire· de trecut; piaţa
alimentară a fost mult mai bine aprovizionată, produsele alimen-
tare fiind în cantităţi destul de mari. Sînt toate condiţiile pentru

www.cimec.ro
482 GH. GHEORGHIU-DEJ

ca aprov1z1onarea pieţei alimentare să se îmbunătăţească şi pe

viitor, recolta prezentînd perspective bune.
•In 1al treilea nîn:d, circulaţia bănea·SICă se desfăşoară conform
planului stabilit- şi aprobat de guvern, fiind la un nivel pe de-
plin satisfăcător. S-a dovedit că, după reforma bănească şi după
schimbarea fostei conduceri a Mini•sterului de Firuanţe, ·fenome-
nele nesănătoase care existau în circulaţia bănească mai înainte
au fost eliminate.
1In al patrulea r,înd, cursul valutar al leului .s-a dovedit just

stabilit, leul •devenind una din valutele puterni·ce pe pi.aţ:a inter-

ruaţiona~lă.
l n concluzie, putem considera, tovarăşi, că reforma bănească
înfăptuită de partid şi guvern a reuşit pe deplin, că ea înseamnă
un mare succes al partidului şi statului nostru, succes dobîndit
într-o luptă permanentă cu duşmanul de clasă şi cu elementele
capitulante faţă de acesta - deviatorii de dreapta, demascaţi şi
zdrobiţi de partidul nostru. (Aplauze puternice.)

Tovarăşi,

Multe din greutăţile pe care le mai avem sînt rezultatul acti-

vităţii deviatorilor oportunişti de dreapta.
La întrebarea : în ce constă primejdia devierii de dreapta, a
devierii făţiş oportuniste în partid, tovară,şul St,alin dă următorul
răspuns:
"In faptul că subapreciază forţa duşmanilor noştri, forţa ca-
pitalismului, că nu vede pericolul restaurării capitalismului, că nu
înţelege mecanismul luptei de clasă în condiţiile dictaturii pro-
letariatului şi de aceea se hotărăşte aşa de uşor să facă concesii
capitalismului, cerînd încetinirea ritmului de dezvoltare a indus-
triei noastre, cerînd înlesniri pentru elementele capitaliste ale
satului şi oraşului, cenînd puner·oo .pe planul al doilea 1a pro-
blemei 'col:hozuri!or şi sovhozurilor, cer-înd .slăbirea monopolului
comerţului exterior etc. etc.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIERI 483

Fără îndoială că victoria devierii de dreapta în partidul nostru

ar descătuşa forţele capitalismului, ar submina poziţiile revolu-
tionare ale proletariatului şi ar spori şansele restaurării capitalis-
mului în ţara noastră"'.
Această caracterizare a abaterii oportuniste de dreapta -
care a fost la timpul său complet zdrobită de P.C. (b) al U.R.S.S.
- ajută să înţelegem şi conţinutul devierii oportunisfe de dreapta
care s-a manifestat în partidul nostru.
Purtătorii abaterii oportuniste de dreapta în partidul nostru
sînt V. Luca, A. Pauker şi T. Georgescu.
'In tartioolul redtacţional tai "Sotnteii" "Pentru :continua tîntă­
rire a partidului" a fost demascată devierea oportunistă de dreapta
a lui V. Luca, arătîndu-se că el a fost sprijinit de A. Pauker şi
T. Georgescu, care au avut tot timpul o atitudine de împăciuito­
rism, ce ascundea propriile lor greşeli oportuniste. ,
Analiza activităţii lor ,făcută de C.C. al P.M.R. după plenara
din 26-27 mai a. c. a arătat ~Iar că A. Pauker şi T. Georgescu
nu sînt numai împăciuitorişti, ci - ca şi V. Luca - purtători
ai devierii de dreapta de la linia partidului.
Linia partidului nostru este cunoscută oamenilor muncii. Par-
tidul nostru duce o politică proletară de clasă, o politică neşo­
văitoare de construire a socialismului bazată pe ofensiva neîn-
treruptă împotriva capitalismului.
Credincios învăţăturii marxist-leniniste, învăţînd din marea
experienţă ta slăvitului Partid bolşevic, tptartidul nostru ISe tnte-
meiază în politka sa pe ideea lui Lenin şi Stalin că dezvoltarea
industriei grele, şi ,îndeosebi ta industriei mijloacelor de pro-
ducţie, este chei,a dezvoltării întregii economii, veriga principtală .
e. operei de ·construire .a e.conomiei socialiste.
Impotriva liniei partidului, V. Luca a introdus, în domeniile
in care a lucrat, o altă linie, antimarxistă, antileninistă. La rădă­
cina ei stă teza profund oportunistă cu privire la stingerea luptei

' /. Stalin, Opere, voi. 11, ed. P.M.R. 1951, pag. 253-254.

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

de clasă în perioada de trecere de la capitalism la socialism· şi la

pretinsa încadrare paşnică a elementelor capitaliste în socialism.
Pornind de Ia aceste teze antileniniste, Luca a ajuns să sus-
ţină că nu dezvoltarea industriei este cheia dezvoltării economice
a ţării noastre, ci îmbogăţirea păturilor avute, mai ales de la sate.
cu alte cuvinte - creşterea elementelor capitaliste, îmbuibarea
chiaburilor, tngroşarea rîndurilor chiaburimii.
Aceasta este o teză vădit contrarevoluţionară, avînd drept scop
restaurarea capitalismului în ţara noastră. V. Luca nega rolul
hotărîtor al industriei în construirea socialismului. Este ştiut că
fără existenţa şi dezvoltarea unei industrii socialiste este cu ne-
putinţă un schimb socialist între oraş şi sat, un schimb care să
servească nu la creşterea elementelor capitaliste, speculative, ci
la îngră~irea şi eliminarea· lor, la ridicarea nivelului de trai al
clasei muncitoare şi al ţărănimii muncitoare.
Pe baza concepţiilor iui dăunătoare, potrivnice liniei parti-
dului şi intereselor poporului mu!lcitor, V. Luca, ajutat de. ele-
mente duşmănoas~ .dror.a loe-18 încredinţat posturile doe comandă
în acele sectoare ale activităţii ;de stat pentru care răspundea, a
dus o politică de frînare a dezvoltării industriei mijloacelor de
producţie şi a industriei grele în genere, o politică ce urmărea în-
cdinirea ritrimlui d€ iildustri.alizare soci.:~Hstă .a ţării.
Linia antipartinică, de frînare a dezvoltării industriei grele,
aplicată de V. Luca s-a ră~frînt şi asupra industriei carbonifere.
E ci..moscut: c~ p~rtiduf llqstru, învăţînd din experienţa .con-
strucţiei socialiste în Un'iune~. Sovietică, duce o politică. de' in-
a
vestiţii în ved~re? stimulării maxime dezvoltării industri~·i pro-
ducătoare de mijloace .d·~ producţie, a industriei extra~tive şi a
~!tor ramuri de bază a'Ie fndus.trie'i:· . ·.
V. Luca a· că-utat să pună pi~dici aplicării politicii de inves-
tiţii a pa-rtidului nostru. Aceasta s-a manifestat şiîn încercarea de
a micşora planul de investiţii pentru industria carboniferă. A fost
necesară interven_tia ~onducerii partidului şi guvernului pentru a

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A MUNCITORILOR MINIER! 485

împiedica aceasta. Dar linia antipartinică şi antistatală a lui

V. Luca în problema investitiilor, activitatea sabotoare a elemen-
telor duşmănoase din conducerea aparatului financiar-bancar, cît
şi sabotajul unor elemente duşmănoase din organele administra-
tive şi tehnice ale industriei miniere au făcut ca planul de inves-
tiţii pe anul 1951 in industria cărbunelui să nu fie îndeplinit în
întregime.
Duşmanii poporului din sistemul financiar-bancar au căutat
să lovească în industria oaliboniferă prin vănsarea sporului de
fond de rulment cu mare intirziere. Se ştie că fondul de rulment
e factorul de bază al hozrasciotului, adică al gospodăririi socia-
liste a intreprinderilor. V. Luca flecărea in mod demagogic despre
însemnătatea gospodăririi socialiste, iar în fapt ajuta elementele
duşmănoase de sub conducerea sa să submineze organizarea gos-
podăririi socialiste în întreprinderi.
In 1951 ·întreprinderile din industri'a cărbunelui n-au .primit,
nici iÎn primul trimestru, nid în :al doilea trim·estru, nici un ban
din sporul fondului de rulment care li se cuvenea, lucru ce avea
urmări dezorganizatoare asupra activităţii intreprinderilor.
Aceeaşi poziţie (le împotrivire faţă de linia partidului a avut-o
V. Luca şi în problema investitiilor pentru nevoile social-culturale
ale muncitorilor minieri, îndeosebi pentru construcţii de locuinţe.
Se poate spune că între poziţia lui V. Luca faţă de lupta eroică
a muncitorilor minieri din 1929 şi poziţia sa faţă de problemele
dezvoltării industriei carbonifere socialiste şi ale ridicării nivelu-
lui de trai material şi cultural al muncitorilor minieri în condiţiile
regimului de democraţie populară există o strînsă legătură.
Aceasta e poziţia unui om care s-a rupt de clasa muncitoare şi
urăşte pe oamenii muncii.
In acelaşi timp, V. Luca, aflîndu-se in fruntea Ministerului de
Finanţe, a dus o politică de stimulare a elementelor chiabureşti şi
a altor elemente capitaliste. In favoarea chiaburimii a luat nume-
roase măsuri, ca : acordarea de credite, dintre care cele mai multe
n-au mai fost n:ciodată restituite; camuflarea a zeci de mii de

www.cimec.ro
 486 GH. GHEORGHIU-DEJ

chiaburi în rîndurile mijlocaşilor ; neîncasarea de impozite şi

chiar scutirea de impozite a gospodăriilor chiabureşti etc.
Deviatorii de dreapta urmăreau astfel să pompeze mijloacele
materiale ale statului şi ale poporului şi să le treacă în sectorul
capitalist privat, pentru îmbogăţirea elementelor capitaliste de Ia
oraşe şi sate.
Avînd şi răspunderea comerţului interior şi a cooperaţiei,
V. Luca a favorizat comerţul capitalist şi specula din piaţa neor-
ganizată prin stabilirea preţurilor de achiziţii şi contractări după
preţurile speculative ale pieţei neorganizate. Jncurajînd şi favo-
rizînd chiaburimea, cerînd ca ea să poată vinde produsele sale
"oriunde, oricui şi la orice preţ", Luca se ridica împotriva rolului
regulator al statului în schimbul dintre oraş şi sat,. mergînd pe
linia încurajării speculei, a îmbogăţirii chiaburilor, revînzătorilor
şi altor elemente speculative, care căuţau să înfometeze pe mun-
citorii de la oraşe şi jefuiau pe ţăranii muncitori.
Politica de încurajare a speculei, de umflare a preţurilor, de
sporire a nepotrivirii între preţurile produselor industriale şi pre-
ţurile agricole se "împletea cu subminarea de către deviatorii de
dreapta a realizării planului de colectări şi de achiziţii.
V. Luca se ridica pe faţă împotriva pedepsirii chiaburilor sa-
botori, denumind drept "fleacuri" sabotarea colectărilor de către
elementele chiabureşti. Calomniind în chip revoltător eroica noa-
stră clasă muncitoare şi urmărind să zdruncine alianta ei fră­
ţească cu ţărănimea muncitoare, Luca s-a încumetat să declare
că muncitorimea doreşte să trăiască uşor pe spatele ţărănimii. El
a afirmat în scris, într-una din broşurile sale, cum că muncitorilor
şi funcţionarilor de la oraşe li se distribuie prea mult zahăr şi alte
produse alimentare.
V. Luca a sabotat aplicarea indicaţiilor partidului, care cereau
atenţie maximă pentru organizarea aprovizion"ării şi alimentaţiei
pubJi.ce în ,centrele industria!e şi în mod deosebit în 1centrele mi-
niere. Din această cauză, cu toate îmbunătăţirile obţinute datorită
grijii partidului şi guvernului, în aprovizionarea oamenilor mun-

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIERI 487

cii din Valea Jiului şi alte bazine carbonifere au existat serioase

·deficienţe,iar conducerea Centrocoop-ului, a Ministerului Comer-
ţului Interior şi a Ministerului Industriei Alimentare, care toate
erau conduse şi îndrumate de V. Luca, nu au depus eforturile ne-
cesare,. cerute cu insistenţă de partid şi guvern, pentru cît mai
buna organizare a aprovizionării muncitorilor minieri. Aprovizio-
narea cu unele alimente s-a făcut în mod neregulat, iar în sec-
torul produselor industriale, deşi există cantităţi suficiente, lip-
sesc calitatea şi sortimentele cerute de mineri. ·
Politica antipartinică dusă de deviatorii de dreapta a avut
drept efect împiedicarea ridicării nivelului de trai al oamenilor
muncii, şi în primul rînd al clasei muncitoare, în ritmul prevăzut
de partid şi guvern.
Lovdnd în cl~s.a muncitoare, lini~ ianti~rtinică şi antitsbatală
a lui Luca ştirbea grav şi interesel~ ţărănimii muncitoare, inte-
resată 'În ,dezvoJt,area schimbului dintr-e oooş şi sat, în dezvolta-
rea industriei socialiste, care este baza creşterii socialismului,
bam creşterii bună•stării muncitorimii, ia ţărănimii mundtoare,
a pQPOrului.
In timpul pregătirii şi înfăptuirii reformei băneşti din ia-
nuarie a.c., a fost dezvăluită devierea oportunistă de dreapta de
la linia partidului şi activitatea antipartinică şi antistatală a
deviatorilor.
După cum am arătat, reforma bănească a adus, prin efec-
tele ei, mari avantaje materiale clasei muncitoare şi tuturor oa-
menilor muncii. Ea a lovit în elementele chiabureşti şi alte ele-
mente capitaliste, speculative de la sate şi oraşe.
Tocmai pentru că reforma bănească avea astfel de obiective,
ea a întîmpinat de la început rezistenţa înverşunată a duşma­
nilor poporului, cocoţaţi în posturi de răspundere în sistemul
finandiar-hancar, rezi·stenţiB. elementelor devi~ţioniste, oportu-
niste, capitulante. Cu deosebită înverşunare a luptat împotriva
reformei băneşti, căutînd s-o zădărnicească, V. Luca.

www.cimec.ro
488 GH. CiHEORGHIU-DEJ

Analiza adîncă şi multilaterală a situaţiei economice între-

-prinsă de partid în perioa·da de pregătire a reformei băneşti, ana-
lizarea rădăcinilor rezistenţei opuse reformei băneşti de V. Luca
şi de alţi deviatori au uşurat şi. au grăbit descopefirea şi zdro-
birea devierii oportuniste de dreapta şi a împăciuitorismului faţă
de ea.
Trebuie reamintit în legătură cu aceasta ceea ce ne învaţă
.tovarăşul Stalin cu privire la împăciuitorism. Impăciuitorismul,
arată tovarăşul Stalin, nu este decît o formă deghizată a acelu-
iaşi oportunism. Atunci cînd oportunismul este demascat şi com-
promis, el apare tnavestit în haine de împăduitori~m •.de lilbera-
lism şi îngăduinţă faţă de deviatori, de sentimentalism, văică­
re:a.lă şi milă pentru cei ce s;au [ăcut vinovl(lţi în f:aţl(l tP'artidului,
în faţl(l statului .celor ce munceSic şi în f·aţ1a proletariatului. De
aceea împăciuitorismul faţă' de oportunism este o primejdie care
trebu:e lkhidl(ltă ou l(l·ceeaşi hotărîre •cu oare ldchidăm oportu-
nismul făţiş.
O asemenea atitudine împăciuitoristă, care s-a dovedit a fi
în fond oportunism deghizat, au avut-o A. Pauker şi T. Geor-
gescu. Poziţia lor de împăciuire faţă de linia antipartinică şi
antistatală a lui W. LuCI(l a 1împiedioot part<i·dul de a dezvălui şi
lichida mai din Ump devierea de -dreapta şi urmările ei dătună­
tDare. Aceatsta este o serioasă ră.Stpundere, cu atît mai :mult cu
_cît la bl(lza tîmpăciuitori:smului lui A. Pauker şi T. Georgescu faţă
de devierea lui V. Luca stă f!Cltptul că se aflau pe o p!l(ltformă co-
mună împotri'v'a liniei partidului. La A. Pauker acest lucru s-a
manifestat prin demobiliz.area org1anelor de stat chemate să rea-
lizez-e planul de colectări, pr1n întîrzierea or:g:anizării întovărăşi­
rilor ·de lucrare în comun a pămîntului, prin neglijarea înte:me-
·ierii de noi gospodării colective, prin tolenarea chitab.urilor în
goSI{>odărWe colective şi -în întovărăşiri, !Prin neglijarea sectoru-
·lui socialitst de stat al .agrkulturii (S.M.T.-uri şi ,go51Podării de
sttat), unde 1(1 ·pătruns un mare număr de elemente duşmănoase
şl sabotoare.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 489

In ce priveşte pe T. Georgescu, acesta, pus de partid într-un

post unde trebuia să stea de pază intereselor statului de demo-
craţie populară şi ale celor ce muncesc, a dat dovadă de pierde-
rea vigilenţei revoluţionare, de lipsă de combativitate şi simţ de
clasă, ceea ce a permis elementelor duşmane. să-şi desfăşoare
activitatea vrăjmaşă intereselor statului.
Intîlnindu-se pe platforma devierii de dreapta de la linia par-
tidului, A. Pauker, T. Georgescu şi V. Luca au introdus fracţio­
nism în partid, călcînd unul dintre principiile de bază ale parti-
dului marxist-leninist, care glăsuieşte că partidul este unitatea
de voinţă, incompatibilă cu existenţa fracţiunilor. Ştirbirea uni-
tăţii de fier a partidului, a coeziunii sale interioare este o vină
gravă în faţa partidului şi a clasei muncitoare.
Dar deviatorii au fost descoperiţi. Ei au căutat să continue
politica lor antipartinică şi s-o extindă. Conducerea partidului
nostru a demascat şi zdrobit acţiunea deviatorilor. Cunoaşteţi
măsurile luate de partid şi guvern faţă de acei care s-au făcut
vinoVJaţi de oportunism şi împăduitorism. Măsuri1le 1acestea oglin-
desc marea forţă şi inalta principialitate a partidului clasei
muncitoare, care cere fiecărui membru al său, indiferent de pos-
tul pe care-I o~;upă, fidelitate faţă de lini.a partidului şi faţă de
unitatea sa, intransigenţă revoluţionară faţă de duşmanul de
clasă, credinţă faţă de învăţătura marxist-leninistă.
In faţa organizaţiilor de partid stă astăzi sarcina de a lichida
complet orice urmă a devierii de dreapta. Aceasta este o sarcină
vitală pentru continua întărire a partidului şi statului nostru,
pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor care stau în faţa
noastră a tuturor.

"S-ar rputea părea - arată "Cur.sul scurt de istorie a

P.C. (b) al U.R.S.S." - că bolşevicii au acordat prea mult
timp luptei împotriva elementelor oportuniste din sînul partidu-
lui, că ei au supraapreciat importanţa lor. Aceasta este însă
absolut greşit. Nu poţi tolera oportunismul în rîndurile tale,
după cum nu poate fi tolerat un ulcer într-un organism sănătos ....

www.cimec.ro
490 QH. GHEORGHJU.DEJ

Nu se poate admite ca în statul-major conducător al clasei mun-

citoare să-şi găsească loc scepticii, oportuniştii, capitulanţii, tră­
dătorii. A duce o luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva burghe-
ziei, avînd capitulanţi şi trădători în propriul tău stat-major, în
propria ta fortăreaţă, înseamnă să cazi în situaţia unor oameni
prinşi între două focuri. .. Fortăreţele pot fi cucerite cel mai uşor
pe dinăuntru. Pentru a obţine victoria, trebuie, înainte de toate,
ca partidul clasei muncitoare - statul ei major conducător, for-
tăreaţa ei înaintată - să fie curăţit de capitulanţi, dezertori,
spărgători de grevă şi trădători" 1 •
Discutarea documentelor de partid - Scrisoarea C.C. al
P.M.R. din 15 martie 1952 şi articolul redacţional din "Scinteia"
din 3 iunie 1952- a însemnat o puternică manifestare a unităţii
partidului nostru, a tăriei lui de nezdruncinat, a devotamentului
membrilor de partid pentru partid şi conducerea sa. Pretutindeni,
membrii de partid şi cei fără partid îşi manifestă indignarea faţă
de deviatorii de la linia partidului, care au încercat să-i slă­
bească unitatea. Apariţia celor două documente de partid, aşa
cum o arată discuţiile, constituie un mare eveniment în istoria
partidului, o cotitură în viaţa sa, un pa1s înainte pe drtliillul .bol-
şevizării sale, adică pll drumul apropierii de înaltul exemplu ,pe
care-I dă tuturor partidelor comuniste gloriosul partid al lui
Lenin şi Stalin - Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii
Sovietice.
Nu numai membrii de partid, dar şi masa de oameni --ai
muncii de la oraşe şi sate poartă un adînc interes întăririi con-
tinue a p.artidului, consolidării unităţii sale, a disciplinei Slale
de fier, a legăturii sale cu masele, a capacităţii sale de mobili-
zare. De aceea, cu prilejul publicării documentelor de partid
privitoare la devierea de dreapta, milioane de oameni ai muncii
ai ţării noastre îşi manifestă adînca satisfacţie şi aprobare faţă
de zdrobirea deVJierii de dreapta şi a ,împăciuitorisrnului, faţă

J "Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii

Sovietice", Editura pentru literatură politică, 1953, ediţia a III-a, pag. 502.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 491

de întărirea şi mai mare a partidului, faţă de mă•surile luate de

parUd pentru a menge cu şi mai mare consecvenţă pe drumul
său revoluţionar, drum arătat de învăţătura marxist-leninistă,
de eX'perienţa Partidului bolşevk. (Aplauze puternice.)

r Tovarăşi,

Unul din principalele învăţăminte pe care oamenii muncii,

membri şi nemembri de partid, trebuie să le tragă din docu-
mentele şedinţelor celor două plenare ale Comitetului Central
al partidului din 29 februarie - l martie şi 26-27 mai a.c., unde
au fost demascate devierea de dreapta şi împăciuitorismul faţă
de ea, este întărirea vigilenţei revoluţionare. Noi nu avem dretp-
tul să uităm măcar pentru o clipă de existenţa în ţara noastră
a duşmanului de clasă - ra rămă.şiţelor c!.aselor eXtploatato.ar·e
zdrobite şi alungate de la putere, a clasei capitaliste celei mai
numeroase - chiaburimea, a spionilor, diversioniştilor şi sabo-
torilor, agenţi aflaţi în slujba guvernelor imperialiste şi a altor-
duşmani ai păcii, ai independenţei Patriei noastre şi ai cuceri-
rilor revoluţionare ale poporului romîn. J
Duşmanul de clasă din afară şi dinăuntru încearcă să stăvi­
lească înaintarea ţării noastre spre socialism, să împiedice indus-
trializarea socialistă a ţării, să împiedice transformarea socia-
listă a agriculturii şi dobîndirea unor noi realizări pe drumul
asigurării bunăstării celor ce muncesc. Duşmanul de clasă
visează la restaurarea în ţara noastră a capitalismului, a dom-
niei sîngeroase a imperialiştilor americani şi englezi şi a "pro-
priilor" ·oarpitalişti şi moşieri. De aceea vigilenta faţă de duşma­
nul de clasă şi faţă de agenţii lui trebuie să fie o lege a activită­
ţii partidului, a organelor de stat, a organelor economice şi orga-
nizaţiilor de masă, a tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate.
Duşmanul de clasă caută să se ascundă şi să-şi camufleze
cu abilitate activitatea. In această privinţă el e ajutat - fără
voia lor - de acei despre care tovarăşul Stalin spune că sînt
bolnavi de boala idioată a nepăsării. .

www.cimec.ro
492 GH. GHEO~GHIU-DEJ

Trebuie recunoscut că oameni loviţi de această boală mai

există pe alocuri în organizaţiile noastre de partid şi în orga-
nele de stat. Pe bună dreptate sublinia Scrisoarea C.C. adresată
organizaţiilor de partid şi membrilor partidului în martie 1952
că unele organe de partid şi de stat au partea lor de vină în
necombaterea manifestărilor oportunismului şi împăciuitorismu­
lui faţă de duŞ,manul de clasă. Asemenea stări de spirit, aseme-
nea manifestări de oportunism, împăciuitorism, nepăsare tre-
buie grabnic lichidate fără nici o cruţare.
Realităţile din Valea Jiului cît şi din alte bazine carboni-
fere confirmă cu tărie faptul că, în condiţiile regimului de demo-
craţie populară, condiţii de trecere de la capitalism la socialism,
lupta de clasă se ascute necontenit, căpătînd forme tot mai
v.:~ri.:~te. In conducerea unor.:~ dintre mine, .in unele organe ale
Ministerului Minelor şi Petrolului, datorită slabei vigilenţe, au
:reuşit să ,pătrundă elemente duşmănoase, oare au organi:z.at sabo-
tarea realizării planului cincinal. Sabotajul acesta s-a manifestat
sub diferite forme: prin dispoziţii care dezorganizau actiyitatea
normală a exploatărilor, prin călcarea cu rea-voinţă a procesu-
lui tehnologic, prin neluarea de măsuri pentru tehnica securităţii
şi protecţia muncii, prin încercări de dezorganizare a transpor-
tului, prin sabotarea folosirii utilajului nou şi a aplicării meto-
delor sovietice etc., prin acţiuni diversioniste, ca deteriorarea de
utilaj şi altele de acest fel.
Pentru descoperirea sabotorilor şi a altor duşmani ai clasei
muncitoare, nu e de ajuns activitatea or,ganelor de stat; e ne-ce-
sară cultivarea vigilenţei la fiecare membru al partirlului, la
fiecare membru de sindicat, la fiecare utemist, agitator, membru
al comitetului de luptă pentru pace, .la fiecare muncitor, func-
ţionar şi tehnician cinstit, pentru ca duşmanul de clasă, oriunde
s-ar afla, să simtă aţintiţi asupra lui mii de ochi.
Vigilenta revoluţionară cere o atitudine de combatere neîm·
,păcată a şovinismului şi naţionalismului de orice fel - naţio­
lllalism romînesc, unguresc, german sau oricare altul. Naţiona-

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 493

Jismul şi şovinismul caută să lovească în frăţia între popoare, în

lupta comună a oamenilor muncii de toate naţionalităţile pentru
•
construirea socialismului în ţara noastră. Naţionalismul este cea
mai otrăvită şi periculoasă armă a imperialismului şi a duşma­
nilor interni ai poporului muncitor, de aceea lupta pentru stîr-
pirea oricăror manifestări ale naţionalismului trebuie să preo-
cupe în p~rmanenţă organizaţiile noastre de partid şi organiza-
ţiile de masă.
Vigilenta de masă a oamenilor muncii este arma cea mai
puternică pentru descoperirea şi lichidarea acţiunilor criminale
ale duşmanului de clasă. Sprijinindu-se pe masele de o·ameni ai
muncii, statul nostru de dictatură a proletariatului descoperă şi
pedepseşte fără cruţare, cu mînă neşovăitoare, pe oricine îndrăz­
neşte să pună piedici mersului poporului spre fericire şi bunăstare.
(Aplauze).
..
Tovarăşi,

Dezbaterile consfătuirii noastre au arătat dragostea fierbinte

a minerilor pentru Patria noastră, Republica Populară· Romînă.
pentru partid, pentru cauza construirii socialismului; dezbaterile
au arătat că minerii sînt pătrunşi de voinţa de a da Patriei cît
mai mult cărbune, necesar tuturor ramurilor economiei noastre.
Ele au arătat d:n nou că munCitorii minieri reprezintă un sprijin
de nădejde al partidului,· unul din detaşamentele de frunte ale
luptei pentru construirea socialismului. In cursul acestor dezba-
teri s·a analizat într-un ·serios spirit de critică şi autocritică
deficienţele existente in industria carboniferă, s-au făcut nume-
roase propuneri preţioase pentru asigurarea avintului producţiei.
Examinînd împreună dezvoltarea industriei cărbunelui în cei
trei ani de economie planificată, şi îndeosebi în ultimul an, am
constatat că exploatările' carbonifere au primit importante can-
tităţi de umaj minier, ca : maşini de extmcţie, trolii de· mină,
haveuze, scocuri oscilante, compresoare, perforatoare şi ciocane·
pneumatice, locomotive, precum şi multe alte maşini, aparate ş~

www.cimec.ro
494 GH. GHEORGHIU-DEJ

materiale necesare mecanizării proceselor grele de producţie şi

îmbunătăţirii condiţiilor de lucru în minele de cărbuni.
In urma dotării cu utilaje, procentul de mecanizare a crescut.
De exemplu, la "Sovromcărbune", transportul în abataj este
mecanizat. în proporţie de 66%, transportul în subteran - 85%,
iar la suprafaţă- 95%.
De asemenea în cei trei ani de economie planificat~ s-au luat
importante măsuri pentru .aiSigunarea tehnicii securităţii şi .de pro-
tecţie a muncii, ca: echipament de protecţie, haine, cizme, căşti,
puncte sanitare subterane şi altele. Pentru securitatea muncii
s-au înfiinţat servi:e-ii Sipecia·Je de urmărire a gazelor nocive şi
explozive, servicii de controlul lămpilor de siguranţă şi altele.
Cu toate acestea, producţia de cărbune realizată nu asigură
încă pe deplin necesităţile industriei noastre socialiste, care se
dezvoltă într-un ritm rapid.
Principalele lipsuri care mai există în industria noastră car-
boniferă sînt deficienţele· de ordin tehnic-organizatoric şi lipsu-
rile în materiale şi în forţe de muncă.
Productivitatea muncii nu a crescut în măsura mecanizării
procesului de producţie.
In unele locuri disciplina în muncă lasă de dorit.
S-au manifestat lipsuri în aprovizionarea cu utilaj şi mate-
riale de producţie, lipsuri care se datoresc atît organelor de con·
ducere a întreprinderilor cît şi ministerului.
Sînt deficienţe în munca unor furnizoare de utilaj minier, ca
"Strungul", "Unio", care nu respectă termenele de livrare.
Unele organe tehnice din intreprinderi se preocupă slab de
deschiderea şi pregătirea din timp a abatajelor rezervă. Orga·
nele tehnice ale unor întreprinderi ca Ojasca, Căpeni, Cozla nu
s-au pătruns încă de superioritatea pe care o prezintă abatajele
frontale faţă de cele învechite, ca abatajele în morişcă sau
camere.
Unele organe tehnice nu aplică întocmai dispoziţiile cu pri-
vire la protecţia muncii.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A MUNCITORILOR MINIER! 495

In ceea ce priveşte organizarea şi mobilizarea muncitorilor

în intrecerea socialistă, în ultimul trimestru au fost activizaţi în
întreceri 47% din numărul total de muncitori. Totuşi, din cauza
lipsei de măsuri tehnice-organizatorice, din lipsa unei •evidenţe
zilnice a realizărilor, din cauza slabului ajutor acordat munci-
torilor pentru a-şi realiza angajamentele, intrecerea are în unele
locuri caracter de campanie şi nu de acţiune permanentă de
masă pentru realizarea planului. Unele organizaţii de partid şi
sindicale nu depun o muncă susţinută pentru mobilizarea tutu-
ror muncitorilor, tehnicienilor, pentru evidenţierea, populariza-
rea şi stimularea fruntaşilor în producţie şi stahanoviştilor, nu
duc o muncă intensă de răspîndire a metodelor înaintate folo-
site de aceştia.
O lipsă serioasă a unor conducători tehnici şi administrativi
constă în aceea că nu se ocupă îndeaproape de organizarea pro-
cesului de muncă, de asigurarea locului de muncă cu materiale,
de asigurarea vagonetelor pentru evacuarea cărbunilor din aba-
taje şi din mină.
Unii şefi de sectoare nu intră o dată cu muncitorii în mină
şi nu dau asistenta tehnică necesară bunei organizări şi desfă­
şurări a procesului de muncă în mină.
Tehnica nouă n-a fost folosită în suficientă măsură ; astfel,
nu s-au pregătit suficiente abataje frontale, se lucrează şi azi
în abataje cu mică productivitate - cu abatajele cameră şi cele
în morişcă. Intr-o serie de locuri nu se folosesc încă în mod
raţional utilajele şi maşinile.
Nu au fost extinse în măsură suiicientă metodele avansate
în muncă : metoda ciclică, avansări rapide etc.
Spiritul inovator al minerilor nu este suficient folosit, sti-
mulat şi îndrumat; nu există cabinete tehnice la toate exploată­
rile, iar ministerul nu s-a preocupat suficient de stimularea
inovaţiilor.
Tot o lipsă serioasă economic-organizatorică este şi întîr-
zierea introducerii gospodăririi socialiste pe exploatări şi guri de

www.cimec.ro
 4!)6 GH. GHEORGHIU-DEJ

mină, ceea ce a făcut ca unele conduceri administrative ale ace-

stora să nu simtă răspunderea pentru lipsurile pe care le aveau
şi să nu stimuleze mobilizarea întregului· colectiv de muncitori
şi tehnicieni pentru îndeplinirea planului, pentru economii şi
reducerea preţului de cost.
Lipsuri serioase sînt în acordarea asistentei medicale. Faţă
de măsurile de prevenire a bolilor, cum sînt supraalimentaţia,
cantinele dietetice, cura de ape minerale, organele sindicale şi
ale Ministerului Sănătăţii dovedesc o lipsă de preocupare.
Nu peste tot medidi 1îşi îndeplinesc în mod corect sarcinile
lor, iiar 1în alte părţi a•cordă •CH foa!1te mare uşurinţă foi de boală,
contribuind astfel la dezorganizarea producţiei.
O altă lipsă în acest domeniu este nerespectarea Decretului
73 cu privire la acordarea gratuită a medicamentelor pentru
bolnavii din spitale, unităţile sanitare refuzînd să le elibereze
medicamente, motivînd că nu au.
Toate acestea trebuie să determine pe tovarăşul ministru al
sănătăţii să cerceteze imediat şi să ia măsurile necesare pentru
a crea cele mai bune condiţii sanitare, igienice rimndtorilor
minieri.
Din dezbaterile consfătuirii noastre au reieşit serioase lip-
suri tehnice-organiz.atorke .ale Ministerului Industriei Cărbune­
lui şi Petrolului.
Ministerul nu a îndrumat, nu a sprijinit şi nu a controlat
suficient întreprinderile carbonifere pentru luarea măsurilor teh-
nice-organizatorice şi pentru lichidarea lipsurilor constatat·~.
O lipsă serioasă a conducerii ministerului a fost aceea că
nu s-a străduit de a găsi din timp mijloacele necesare pentru
lichidarea fluctuaţiei braţelor de muncă, pentru întărirea disci-
plinei în muncă şi pentru pregătirea temeinică a cadrelor nece-
sare de muncitori, tehnicieni şi ingineri.
Conducerea ministerului, preocupîndu-se în principal de sec-
~vrul petrolifer, a lăsat în bună măsură pe planul al doilea
sectorul carbonifer, dînd dovadă astfel de o subapreciere a

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA J>E ŢARA A MUNCITORILOR MINIER! 497

rolului deosebit de important pe care îl are acesta - alături de

sectorul petroiifer - în opera de industrializare socialistă a ţării.
Planul cincinal .şi planul de electrificare a ţării pun sarcini
deosebit de importante pentru sectorul cărbunelui, a cărui pro-
ducţie din ce în ce mai mare trebuie să asigure dezvoltarea indu-
striei, transporturilor, funcţionarea uzinelor cocso-chimice şi a
centralelor termoelectrice.
Pentru îndeplinirea acestor mari sarcini, conducerea parti-
dului nostru şi guvernul, analizînd situaţia din industria car-
bonife-ă, au elaborat un ansamblu de măsuri privind îmbunătă­
ţirea organizării muncii, lichidarea fluctuaţiei forţei de muncă,
recr111tJarea şi pregătirea cadrelor noi de mineri şi ri·dicarea nive-
lului de trai, material şi cultural al minerilor. (Aplauze puter-
nice.) După discuţiile care au avut loc în ·cons.fătuire, aceste
măsuri· au fost completate: ţinindu-se seama de o serie de pro-
puneri făcute de delegaţi. Măsurile pe care le propunem sînt :

1. ORGANIZAREA ŞI MECANIZAREA MUNCII

Se va face mecanizarea operaţiilor de bază în industria car-

boniferă. ·
Astfel, va trebui să se asigure mecanizarea tăierii cărbune­
lui cu utilaje moderne, ca : combine, haveuze, ciocane· pneuma-
tice etc., precum şi mec:tnizarea încărcării şi transportului în
abataje :}i la înaintări.
Aceste măsuri vor fi legate de organizarea şi mecanizarea
transportului subteran.
Pînă Ia sfîrşitul anului acesta vor trebui tntocmite planu-
rile de dezvolt<lre şi sistematizare a minelor, bazate pe introdu-
cerea celei mai avansate tehnici din lume - tehnica sovietică.
Conducerile întreprinderilor carbonifere trehuie să creeze în
cel mai scurt timp condiţiile pentru aplicarea oe scară cît mai
largă a metodei d~ abataj frontal în locul abatajelor cameră.

www.cimec.ro
498 GH. GHEORGHIU-DEJ

Lucrările miniere vor trebui organizate după graficul ciclic. De

.asemenea conducerile exploatărilor vor trebui să asigure crearea
de abataje de rezervă utilate.

2. RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI

In locul sistemului actual de salarizare pe categorii, se va

introduce un nou sistem, pe funcţiuni.
Salariile tarifare vor fi stabilite pe funcţiuni, în lei fJe zi,
şi vor cuprinde actualul spor de intrare în mină.
· Funcţiunile de bază, hotărîtoare pentru creşterea producţiei
de cărbune, vor primi salarii tarifare mai ridicate decît cele
actuale. De exemplu : un miner de la abataje frontale va primi
pentru îndeplinirea normei 22,12 lei pe zi faţă de 17,75 sâu 19,92
cît primeşte în prezent. Un miner la inaintări va primi de ase-
menea pentru realizarea normei 22,12 lei pe zi faţă de 15,68 sau
17,76 pe zi cît primeşte în prezent. Cel mai mare salariu, de
26,32 de lei pe zi, se va acorda combiniştilor şi havatorilor, pen-
tru a se stimula însuşirea tehnlcii noi de către muncitorii minieri.
Astfel, minerii care trec la cele mai import_ante meserii,
direct productive, din subteran vor· avea salarii mai mari decît
în prezent.
Avînd în vedere condiţiile de muncă, pentru minele din
bazinul Anina se vor acorda salarii mai mari decît pentru Valea
Jiului, iar pentru minele de lignit - salarii tarifare cores-
punzătoare condiţiilor de muncă.
Pentru organizarea lucrului şi pentru conducerea brigăzilor
în subteran, brigadierii de la lucrările principale vor primi, în
afară de cîştigul realizat în acord, un spor de 30% la salariul
tarif ar, iar brigadierii celorlalte brigăzi vor primi un spor de 15% _
Stporurile se vor plăti numai rpentru brigăzile ·cuprinzind mai
mult de 4-5 muncitori şi cu condiţia îndeplinirii normei de
producţie.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 499

Brigadierii în ale căror brigăzi toţi muncitorii vor îndeplini

normele individuale vor primi aceste sporuri majorate cu 50%.
In afară de îmbunătăţirea salariilor tarifare, se va îmbună­
tăţi şi actualul sistem de acord progresiv. Pentru minerii de la
lucrările de bază se va plăti tariful dublu pentru depăşirile de
normă pînă la 1O% şi tariful triplu pentru depăşirile de peste
lO%, începînd de la primul procent de depăşire, în locul siste-
mului actual, prin care se plătesc cu tariful dublu depăşirile pînă
la 20% şi cu tariful triplu depăşirile de peste 20%.
Astăzi un miner care depăşeşte norma cu 25% primeşte
55% peste salariul tarif ar. După noul sistem el va primi 75%.
Pentru muncitorii de la lucrările auxiliare în subteran se va
plăti tariful majorat cu 50% pentru depăşire de normă pînă la
20% şi tariful dublu pentru depăşirile de peste 20%, începînd
de la primul procent de depăşire.
Avînd în tedere marea importanţă pe care o prezintă tre-
cerea abatajelor frontale la munca după graficul ciclic, se va
introduce un sistem special de premiere colectivă pentru depă­
şirea numărului de cicluri normat.
Pentru premierea muncitorilor direct productivi şi auxiliari
de la abatajele cu front lung, ciclurile executate peste normă se
vor plăti dublu.
Repartizarea premiului colectiv se va face proporţional cu
dştigul realizat, numai între muncitorii care şi-au îndeplinit·
norma şi nu au avut absente nemotivate.
Pentru maiştrii, inginerii şi tehnicienii de la sectoarele
miniere, mină şi trest, care prin munca lor contribuie direct la
creşterea numărului de cicluri realizat la abataje, se va acorda
un premiu egal cu 5% din salariul de bază lunar pentru fiecare
ciclu realizat peste norma medie lunară.
Se va introduce un nou sistem de premiere pentru muncitorii
care lucrează în regie şi pentru ingineri, tehnicieni şi funcţionari.
Muncitorii califi.aaţi din s.ubteoon şi de la supr.afaţa minei
care lucrează în regie vor fi premiaţi cu pînă la 35% din sala-

www.cimec.ro
500 GH. GHEORGHIU-DEJ

riul de bază pentru îndeplinirea planului de producţie al secto-

rului sau abtatajului pe oare ;î·l deservesc, şi cu oîte 3% din
salariu pentru fiecare procent de depăşire.
Personalul de conducere va fi premiat pentru îndeplinirea
şi depăşirea planului de producţie pe sectorul, mina sau trestul
deservit, cu condiţia realizării preţului de cost planificat şi a
nedepăşirii fondului de salarii planificat.
Aceste premii vor putea merge pînă la 50% din salariul
de bază pentru îndeplinirea planului şi pînă la 7% pentru fie-
care procent de depăşire. De asemenea, se vor acorda premii
suplimentare inginerilor şi tehnicienilor pentru îndeplinirea şi
depăşirea planului lucrărilor de deschidere şi pregătire, cu con-
diţia îndeplinirii planului de producţie de cărbuni.
La minele unde se extrag cărbuni pentru cocs, inginerii şi
tehnicienii vor fi premiaţi în plus pentru realizarea standardu-
lui stabilit şi pentru reducerea sub standard a ~nţinutului de
cenuşă.
· . Pentru a se asigura industriei carbonifere cadre stabfle, se
vor construi pînă la sfîrşitul planului cincinal 9.000 de aparta-
mente, din care 5.000 în Valea Jiului, precum şi cămi11e pentru
9.000 de locuri, ~i alte construcţii social-culturale.
Locuinţele vor fi construite în apropierea exploatărilor car-
bonifere pe sistemul orăşelelor muncitoreşti. Pe lîngă aGes1.e
locuinţe se vor construi magazine alimentare, cu produse indu-
striale, precum şi instituţii social-culturale, sportive şi de sănă­
tate, cluburi, cinematogr!afe, teatre, bitblioteci, şco!i, sta-
dioane etc.
Astfel, se vor construi pentru mineri 21 de dispensare, 6
policlinici, 2 spitale, 24 de creşe şi grădiniţe, 20 de şcoli; 18
cluburi.
Sfaturile populare vor repartiza minerilor din industria car-
boniferăcare nu au grădină de zarzavat pe lîngă casele în care
1ocuiescterenurile necesare pentru a-şi face grădini de zarzavat.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MU:-<CITORILOR MINIER! 501

Se vor înfiinţa magazine speciale pentru aprovizionarea

exclusivă a salariaţilor din industria carboniferă cu alimente şi
produse industriale. (Aplauze.)

3. MASURI PENTRU RECRUTAREA

ŞI PREGATIREA CADRELOR NOI DE MINERI
..
Pentru crearea de condiţii cît mai bune pentru muncitorii
noi care se angajează la munca în minele de cărbuni, se vor
acorda acestora o serie de avantaje, şi anume :
- acordarea de avansuri pentru amenajarea gospodăriei,
care merg pînă Ia 1.000 de lei, cu restituirea în rate lunare,
timp de un an şi jumătate ;
- acordarea de împrumuturi, teren gratuit şi materiale
contra cost pentru cei care doresc să-şi construiască o locuinţă
individuală proprie ;
- pentru a se da muncitorilor noi posibilitatea de a cîştiga
cel puţin salariul tarifar în perioada de însuşire a meseriei şi
pentru a nu păgubi pe minerii mai vechi în ale căror echipe
lucrează muncitorii mai noi, normele se vor reduce astfel :
- pentru cei care se califică" la locul de muncă, în prima
lună cu 50% şi îh a doua lună cu 25% ;
-:--- pentru absolvenţii ş~olilor S.F.U. şi ai şcolilor profesio-
nale, în prima lună cu 40%, în a doua lună cu 25% şi în a
treia lună cu 10% ;
- muncitorii care califică muncitori noi la locul de muncă
vor fi retribuiţi cu pînă la 250 de lei pentru fiecare muncitor
instruit individual, plus premii stabilite în raport cu realizarea
normelor de către mui)citorul instruit, premii care pot ajunge
pînă la 150 de lei.
Pentru muncitorii noi care se angajează la minele de căr­
buni se va introduce un contract individual, prin care admi-

www.cimec.ro
502 GH. GHEORGHIU-DEJ

nistraţia întreprinderii se va obliga să-i asigure muncitorului

avantaje!e speoiale arătate mai sus, precum şi toa1e drepturile
de care se bucură muncitorii minieri din industria carboniferă_

4. PROTECŢIA MUNCII

In domeniul îmbunătăţirii tehnicii securităţii se va urman

introducerea măsurilor perfecţionate de tehnică a securităţii şi a
protecţiei muncii, oa : ~aenaj, iluminat, arrnă::-i metalice şi
betoane, puncte sanitare subterane şi de suprafaţă utilate cu cele
necesare. (Aplauze.)
Pentru luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a
incendiilor, exploziilor şi avariilor tehnice, ministerul va tre-
bui să organizeze unităţi de salvare minieră şi intervenţii rapide
la toate întreprinderile carbonifere grizutoase, precum şi la
întreprinderile de mare capacitate. Aceste unităţi trebuie să fie
dotate cu toate aparatele necesare, cu muncitori de calificare
corespunzătoare.
Pentru muncitorii minieri care, datorită vîrstei înaintate sau
bolilor profesionale, sînt trecuţi la munci auxiliare, diferenţa
dintre salariul anterior şi cel actual se va acoperi de asigură­
rile sociale.
Pe baza celor de mai sus, va fi întocmită în scurtă vreme o
hotăr1îre a Consiliului de Miniştri şi 1a Comitetului Centml al
p!3rtidului. (Aplauze puternice.)
Dezbaterile consfătuirii noastre au oglindit creşterea con-
tinuă a nivelului politic şi tehnic-profesional al minerilor noş­
tri. Aceste dezbateri ilustrează procesul de făurire a unor cadre
noi, valoroase, din ce în ce mai numeroase în ţara noastră. La
alcătuirea hotărîrii partidului şi guvernului va trebui să se ţină
seama de propunerile juste şi interesante fă,cute de numeroşi
delegaţi, printre care tovarăşii Jiescu, Mătăsăreanu, Kopetin
Geza, Petru Roman şi mulţi alţii. (Aplauze.)

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFAfUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! !';03

Tovarăşi,

Măsurile pe care vi le-am enumerat sînt o nouă dovadă. a

grijii şi dragostei partidului şi guvernului pentru muncitorii
minieri, a atenţiei pe care o acondă uneia dintre ramurile de hază
.ale economiei noastre - indu,striei de cărbuni. (Aplauze puter-
nice.) Aceste măsuri creează condiţii deosebit de prielnice pen-
tru o.bţineroo de noi şi însemna,te succese în lupt,a pentru reali-
zarea planului nostru cincinal - plan de făurire a bazei econo-
mice 1a socialismului în ţam noostră. (Aplauze puternice.)
Factorul de bază pentru obţinerea unor astfel de succese
este continua întărire a organizaţiilor de partid şi îmbunătăţi­
.rea activităţii lor.
Pentru ca organizaţiile de partid din minele carbonifere
să-şi poată îndeplini sarcinile mari care le stau in faţă, este
necesar· ca ele să vegheze la aplicarea intocmai a liniei partidu-
1ui, să ducă o luptă neşovăitoore impotriva oricăror manifestări
-de abatere de la linia partidului, să descopere şi să combată
crice deooturare a poliUcii 'partidului, ·să stînpeasd orice înrîu-
rire a devierii de dreapta asupra activităţii de partid şi econo·
mice în mine.
Organizaţiile de partid trebuie să-i educe pe membrii parti-
<iului şi pe toţi oamenii muncii în spirit de vigilenţă. Trebuie
:smulsă din rădăcini linia putredă şi dăunătoare a deviaţioniş·
tilor de dreapta cu privire la încredinţarea unor sarcini de răs·
pundere unor oameni neverificaţi şi chiar dubioşi, pe motiv că
sînt specialişti de neînlocuit, linie care a uşurat pătrunderea in
posturi de comandă şi in industria carboniferă, ca şi in alte
'famuri, a unor elemente sabotoare, duşmănoase regimului de
i(Jemocraţie populară.

Trebuie lichidată nepăsarea care există in unele organizaţii

<le partid în ce priveşte asigurarea purităţii rîndurilor partidului.
Organizaţiilor noastre de partid le-a dăunat mult aplicarea
iiniei introduse de A. Pauker după ieşirea partidului din ilega-

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

litate - linie de largă deschidere a porţilor partidului, de pri-

mire în rîndurile partidului a elementelor neverificate, străine.
ca'rieriste, oportuniste.
Or•g1anizaţiile de partid trebuie să aplke cu strideţe directi-
vele Comitetului Central cu privire la curăţenia rîndurilor par.:.
tidului. Primirea de noi membri în partid trebuie să ducă la
intrarea în rîndurile partidului a celor mai revoluţionari, a celor
inai devotaţi şi a celor mai conştienţi muncitori - a minerilor
stahanovişti, a fruntaşilor în producţie, a inginerilor şi tehni-
cienilor care şi-au dovedit prin fapte ataşamentul pentru partid
şi clasa muncitoare, a celor ce sînt cu adevărat demni de titlul
inalt de membri ai partidului.
Organizaţiile de partid trebuie să fie forţa activă în organi-
zarea tuturor acţiunilor economice, motorul întregii vieţi obşteşti
'din mină, uzină şi întreprindere. Organizaţiile de partid au
indeosebi un rol hotărîtor tn mobilizarea oamenilor muncii la
lupta în vederea licliidării rămînerii în urmă în ce priveşte
îndeplinirea planului de extracţie a cărbunelui, în vederea înde-
plinirii ~ardni!or p!anului .cincinal şi Ja planului de electrificare,
an de an, trimestru de trimestru, lună de lună.
Fără să se substituie organizaţiilor sindicale, asigurîndu-le
acestora o conducere de zi cu zi, organizaţia de partid trebuie să
fie stegarul şi organizatorul intrecerii socialiste, răspînditorul
neobosit al metodelor avansate, al experienţei stahano•fiştilor şi
fruntaşilor, să atragă ma~a de oameni ai muncii la lupta pen-
tru sporirea proauctivităţii muncii, scăderea preţului de cost.
depăşirea sarcinilor de plan.
Organizaţiile de partid trebuie să educe membrii de partid
astfel, încît să asigure rolul de avangardă al comuniştilor în
toate acţiunile iniţiate de partid. Comunistul trebuie, prin pro-
priul său exemplu, să demonstreze necesitatea strictei respectări
a disciplinei în muncă, a disciplinei de plan şi financiare.
Organizaţiile de partid trebuie să exercite în mod just şi per-
manent dreptul de control asupra activităţii administrative, pen~

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIRE:A PB_ ŢAR~' ft· ţ<\UNCITORILOR MINIERI 505

tru a ajuta la buna organizare a procesului de producţie, Ia

grabnica lichidare a deficienţelor existente în acest domeniu,
Ia înlăturarea hotărîtă a tuturor lipsurilor.
Pentru aceasta organizaţiile de partid trebuie să ajute con-
ducerile întreprinderilor să conducă în· mod concret, avînd la
bază cunoaşterea temeinică a lucrurilor. Deficienţele în muncă
nu pot fi înlăturate printr-o conducere ;,în genere", bazată pe
fraze şi lozinci generale. Este necesară studierea serioasă şi
atentă a fiecărei probleme, a fiecărui amănunt ; fiecare hotărîre
sau măsură a conduceTii administrative trebuie să se bazeze
pe o studiere prealabilă serioasă a problemei, pe analizarea şi
cîntărirea fiecărui detaliu.
Organizaţiile de partid trebuie să se preocupe de organiza•
rea unei strînse conlucrări între. mi..mcitori, ingineri, iehnicieni.
Este necesară cea mai mare vigilenţă faţă de elementele duş­
mănoase, sabotoare, din rîndurile intelectualităţii vechi, bur-
gheze. Ele trebuie descoperite, şi-şi vor primi pedeapsa meri-
tată. Totodată trebuie să ne călăuzim după indicaţia tovarăşului
Stalin:
"Ar fi stupid şi neînţele-pt să socotim acum aproape pe- fie-
care specialist şi inginer de şcoală veche ca pe un criminal şi
sabotor care n-a fost prins asupra faptului. «Specialistofagia» a
fost considerată la noi totdeauna, şi rămîne şi astăzi, un feno-
men dăunător şi ruşinos" 1•
Fiecare specialist vechi care este hotărît să slujească în mod
cinstit interesele Patriei noastre, interesele construcţiei socia-
liste, va găsi sprijin şi înţelegere din partea partidului şi guver-
nului. Unor astfel de specialişti trebuie să li se creeze condiţiile
prielnice de adirviDate, prestigiul şi autoritatea nece~ară acti-
vităţii lor. -

In acelaşi timp, organizaţiile de partid trebuie să aibă în

permanenţă în centrul preocupărilor lor formarea de noi speda-

• /. Stalin, Opere, voi. 13, ed. P.M.R. 1952, pag. 78.

www.cimec.ro
506 GH. GHEOROHIU-DEJ

lişti, ingineri şi tehnideni ieşiţi din rîndurile dasei muncitoare,

inarm~ţi •cu temeinice cunoştinţe tehni-ce, educaţi în spirit de
devotament neţărmurit !Pentru •OOUZia sodalismului.
Sa1icina org~B.niZJaţii!or de p1artid este de a munci neobosit pen-
tru ridioor~ niiVelului politic-ideologic 1al membrilor .de •partid,
pentru înarmarea lor cu •cunoaşter.ea învăţăturii marxist-·lenini·ste
şi a liniei p~rtidului. 0rg'18niZiaţiile de partid trebuie să lupte
pentru 'Însuşirea de către membrii de partid 1a cunoştinţelor eco-
nomice şi tehnice, cunoştinţe fără de oa-re este ·cu neputinţă .înde-
plinirea de către comunişti a rolului lor de avangardă în lupta
pentru îndeplinirea planului cincinal.
0rg'18niz.aţiile de partid trebuie să ·desfăşoare o largă muncă
politică-educativă de masă, în vederea ridicării continue a gra-
dului de conştiinţă a masei de muncitori minieri, în vederea
stîrpirii neştiinţei de oarte, a îoopoierii, a superstiţiilor.
Pentru 1a strînge .şi lărgi legătura ·cu ma·sele, or:g'18niZiaţiile
de .partid trebuie ·să •Cultive cu .îndrăzneală ·critica şi autocritioo.
lnvăţ•înd şi educînd ~S:a, organizaţiile de partid trebuie să fie
atente 1~ ce spune m~Sia, să înveţe de la maiSă. A•ceasta •este che-
zăşLa sigură a !SUcceselor noo:stre viitoare.
oin rnuooa lor de zi cu zi, organizaţiile de .parU.d 1se sprijină
pe organizaţiile de masă - curelele de transmisie între partid şi
mase, cum le denumea tovarăşul Stalin.
Un rol deos·ebit de important le revine or.ganiZiaţiilor sindi-
oole. Ele au ISardoo de a mobiliza, sub -conducer~ 1P13.rtidului, pe
oamenii muncii la îndeplinirea ·lozindlor : "Mai mult cărbune
pentru Patrie, pentru .pace !", ,,Muncitori minieri - in primele
rînduri ale luptei pentru realizarea şi depăşirea planului cinci-
nal 1 Nici un miner sub normă r. (Aplauze puternice.)
Trebui·e Iichid~t birocratismul, metodele a.dministmU.ve şi
caracterul de ·oornpanie în ODg'18nizarea intrecerii. Trebuie să i 15e
as~gure •intrecerii ·socLaliste un l~ng carader de masă, populari·
zîndu-·se !Pfin mijloace v.artate .realizările obţinute şi inoVI3ţiile ·
valoroase. O deosebită atenţie trebuie să a•corde org~niZiaţiile sin·

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIERI 507

dioale extinderii experienţei stahanovişti:or şi 18. fruni18.şilor, ·înră­

dăcinării metodelor oovietice de muncă. Faptul 'Că alături de mun-
citorii ISMhanovişti ·care luo::-ează în ·contul 18.nului 1953 sau 1954
există muncitori oare nu îndeplinesc norma, este o dovadă de
slăbiciune în acUvitatea org:aniZI(Iţiilor de p1artid şi org1anim~ţiilor
sindioale, •oare trebuie să depună eforturi maxime în vederea
lichi,dării 18.cestor slăbiciuni.
OnganiZI(Iţiile sindicale trebuie să lichj.deze :atitudinea de ne;gli-
jl8.:·e 18. inovl8.torilor, ve,ghind l,a stimularea materială :a inovl8.to-
rilor, l:a 18.pli:oore:a şi răspîndirea. inovaţiilor iă·cute, oombătînd pe
toţi 18.·cei oce .se opun introducerii tehnicii noi şi :a metodelor avan-
sate ,de muncă sau .fnnează 18.ipliooarea lor.
Organizaţiile 1Sindic18.le trebuie să l1upte cu hotărke pentru
disciplioo in muncă, 1mpotrivl8. 18.bsentelor nemotivat.e, a timpilor
morţi în lucru, pentru utiliZI(Irea integmlă 18. timpului de lucru şi
pentru folosiorea integrală a util:ajului şi m:aşinilor. Intărirea dis-
ciplinei în muncă este o condiţie esenţială în ridi·carea produc-
tivităţii muncii şi :a ·cîştigului muncitorilor. Org.aniZI(Iţiile de par-
tid, •cele sindioale şi org:anele tehnice trebuie să mobilizeze în
jurul lor m:asele l18.rgi •de mineri înainMţi, 'creînd o puternică opi-
nie rnuncitoreaiScă 1mpotriiVia 18.celora care dezor,ganizează tproduc-
ţia, aare împiedică realiZI(Irea pl:anului.
O preocUfP18.re princip13.lă :a sindi·oatelor trebuie s-o formeze
apărarea proprietăţii socialiste, îngrijirea maşinilor, instalaţiilor
şi mijloacelor. de tr:aTIISport.
Sindicatele trebuie să vegheze 118. îndeplinirea întocmai ·a pre-
vederilor ·contr:actului •colectiv, !18. jusM aplicare 18. sistemului de
salariza:-e şi de premiere, Cl8.re să fie folosit oa mijloc puternic
de stimul18.re :a ,creşterii productivităţii muncii şi de îmbunătăţire
a nivelului de tnai.
Or1g13niz;aţiile sindicale trebuie să .se preocupe sistematic de
tnSIUşire:a tehnicii noi de către muncitori şi tehnicieni, ode ridio~­
rea oalificării m:aselor de muncitori, îng.rijindu-se îndea!P:-oape

www.cimec.ro
508 GH. GHEORGHIU-DEJ

de cursurile de califi.oare şi dînd o l•argă extindere cali.ficării Ia

locul de producţie.
Multe organizaţii sindioale nu tau dat .atenţia cuvenită nevoi-
lor de fiecare zi ale oamenilor muncii, funcţionării oantinelor,
magazinelor, instituţiilor de sănătate şi de cultură oare deservesc
pe muncitorii minieri. Or, aceasta este una din cele mai impor-
tante sardni ale org.aniZtaţiHor sindicale.
Organizaţiile .sindi·oale din lValea Jiului şi din talte bazine
oarbonifere dispun de ·fonduri sufkiente, de cluburi, de ·colţuri
roşii, biblioteci, centre de radioficare. Depinde numai de buna
or,ganizati'e a muncii eduoaUv-culturt3le oa toate •aceste mijloace
de preţ, puse de regimul nostru la di•spozi.ţi,a celor ce rnunces·c,
să ,fie v.alorifi.oate din ·plin.
Este neceStar ca Uniunea minieră să aoeorde muncii ·de t·eren
in V•ale.a Jiul.ui şi în alte b.azine de cărbuni o mult mai ffit3re
atenţi·e ·dec-ît pînă acum şi să asigure tajutor permanent şi tndru·
mare organelor sindicale nou alese.
O sat:-cină ·de onoare îi revine U.T.M.-ulţ.~i. In minele de căr·
buni se vtansă necontenit noi .detaşamente de mineri, tinereţ venit
de pe băncile ş·colii •s-au din s•ate. Cu tavîntul şi entuzitasmul
care este prQPriu tineretului, U.LM.-ul trebuie să tatragă în masă
pe tinerii muncitori minieri la lupta pentru îndeplinirea tuturor
prevederilor p!Janului cincinta·l, să se 1pteocupe ,activ ·de oalifioarea
profesională ta tineretului venit în mine, să ducă !ta locul ·de pro-
ducţie cît şi în barăci, cămine, cazărmi o permtanentă muncă de
educare politică, în 51piritul patrioti-smului sociali.st·~i al intema·
ţionalitSmului ·proletar.
OrganiZtaţii!e U.F.D.R.·ului ;au ·de tasemenea un l~rg cîmp de
activit.ate în faţa lor. Ele trebuie să dea o tatenţie deosebită
muncii printre .soţiile minerilor. O tp•arte însemnată dintre t3ces·
t~a sînt casnice, purtînd toată grija familiei, avînd adeseori de
înfrunt.at greutăţi, avînd sarcina creşterii şi educării fiilor şi
·fiicelor de mineri. De b:una .a·ctivitate ·a or;g1aniZtaţiilor de femei
depind în mare măsură 1atr:agerea soţiilor de mineri în producţie

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A MUNCITORILOR MINIER! 509

şiîn activitatea obştească, educarea lor în aşa fel, încît oricare

dintre ele să 'fie demnă de titlul frumos de tovarăşă de viaţă şi
de mu•ncă a minerului.

Tovarăşi,

P!oanul ,de electrificare şi ~plioarea principiului termofidrii.

dezvoltarea siderurgiei pe bază de producţie de cocs fabricat în
ţ,a.ră, necesităţHe de cărbuni rale tmnsportrUlui feroviar şi oale
industriilor determină dezvolt~rea producţiei de 'cărbuni în
c"t!r.sul primului 1p.Joan dncin.al şi indică şi perspectivele 'de dez-
voltare pentru al doilea cincinral.
Spre doosebtre de trecut, se prevede o utilizare mai :raţionoală
a cărbunilor, în sensul utilizării cărbunilor superiori în ~copuri
tehnologirce complexe (cocso-chimke), irar pentru producţira de
enerrgie să se utilizeze cărbuni inferiori cît mai .aproape de locul
de producţie.
I'n cursul ranului viitoc vor trebui începute instoalraţiile de
srpălare a cărbunilor, .astfel ca să se poată livroa cănbunele nece-
sar uzinelor cocso-chimirce rit termenele neceSrare dezvoltării
indUrstriei siderurgke; precum şi pentru oa · se· pu:tea.:. spăla ca'n-
tităţile de 'Cănbune oe vor rezulta din majo:-rarea producţiei.
Pentru asigurarea unei mecanizări înaintate în ~torul oar-
bonirfer, pe lîngă rajutorul !Primit din p:artera Uniunii• Sovietke.
se vra: de:zJvo!ta ·şi industrira internă producătoore de maşini şi
de utilraj.e miniere.
·Pentru aceasta va trebui Şi.putem să majorăm producţia de-
cărbune, astfel' ca in 1955 să extragem de 2,6 ori mai rmult
cărbune· brut decit îri 1950; : '.
Pe sorluri de cărbune. vra trebui să producem de 2,42 de ori
mrai mult cărbune de Vra:lea Jiului şi· de 3,76 de ori mai mult
li.gnit.
De. asemenea, va trebui să începem deschiderea de noi bazin&
carbonifere şi de mine noi in. actualele bazine, în ·vederea asigu-
rarii dezvoltării producţiei de cărbune în cel de-al doilea cinci-

www.cimec.ro
310 GH. GHEORGH!U-DEJ

nal pînă
la 20.000.000-25.000.000 de tone pe an. (Aplauze şi
ovaţii puternice.) De a<:eea lucrările începute în vederea deschi-
derii mine!or noi trebuie ,acce!emte.
Pentru ,aiSigunarea dezvoltării producţiei de cărbune l·a minele
exi·stente şi pentru ~sigurarea rezervelor noces.are des-chiderilor
de mine noi, se vor executa imporoonte lucrări de explorare.
Minele noi se vor construi în baz,a proiectelor execuoote în
institute de iSpoci,alitate din Uniunea Sovieti•că, precum IŞi în
baz:a proiectelor ,de sistematizare ca!:-e se vor el.abora în insti-
tutele noostre de proiedări, ţinîndu-se !Seama de cea mai ~av~n­
s.ată tehnică din lume, -de tehnica şi de experienţ'a Uniunii Sovie-
tice. Nu se vor mai repeta •cazurile de exp.Joaoore prădalnică i3.
zăcămintelor din timpul •Capitaliştilor, eXl{Jloatare -oare 13. dus la
degradarea zăcămintelor, la -pierderea ~ milioane de tone de
cărbuni.
In faţa minerilor din ţ,ar'a noastră se deschi.de pers.pectiVI3.
unei ·dezvoltări grandioaiSe a industriei aanbonÎJf.ere . .Partidul şi
guvernul vor i3.cor·da cea mai mare atenţie ,dezvo!tă.::-ii ~cestei
romuri principale a industriei grele şi cea mai mare grLjă
fmbunătăţirii vieţii minerilor din toate regiunile oanboni•fere i3.le
ţării.

Măsurile care vor fi luate de partid şi guvern trebuie să

pună pe mineri în primele rinduri ale muncitorilor din ţara
noastră ca regim de salarizare, nivel de trai şi cultură.
(Aplauze puternice.)
Aceste mă·suri vor scoate -şi mai mult în evLdenţă oontnastul
izbitor ce există între situaţia muncitorilor minieri din ţara noas·
tră şi cea din ţări!e imperialiste şi dependente. In ţările capi-
taliste, minerii, ca şi toţi muncitorii, !Sînt pradă mizeriei, şoma·
jului. terorii poliţieneşti. Tn AngHa, minerii lucrează în con-
diţii îngrozitoare, cu unelte dintre cele mai primitive, fiind lipsiţi
de măsuri de securitate ~ vieţii şi .de protecţLa muncii, deoorece
capitaliştii englezi consi-deră că utnajul modern şi măsurile de
protecţie i3. muncii cootă mai scump decît vi,aţa şi securitatea

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFA'tUIREA PE TARA A MUNCITORILOR MINIER! 511

muncitorilor. In Statele Unite, muncitorii minieri au organizat

mari greve, în ciuda sălbaticelor legi antimuncitor·eşti, rpentru
a IUipta imp<>triva scurnpetei şi sd.derii ·sa!l(lriului real.
Goana înl(l·rmărHor, umfll(lrea cheltuielilor militare, pregă­
tiri·le răzQ<Jinice :ale statelor imperi~Iiste şi ale slugilor lor duc
11(1 o ţ;i mai mare înrăutăţire a situaţiei rnateritale .a oamenilor
muncii şi lta o înăsprire a pri!goanei poliţiste 1mpotriva C:,asei
muncitoare.
In .acest timp, în ţ.am noastră li·beră, unde puterea se taflă
in mîinile celor ce muncesc, regimul de democraţie popultară
asigură munci.torilor minieri, ca şi tuturor oamenilor muncii,
creşterea necontenită a nirvelului lor de tmi, luînd noi şi noi
măsuri !IJentru a·sigumrea bunăstării poporului. (Aplauze
prelungite.)

Tovarăşi,

.PI.anurile noostre sînt mari. Ele nu sînt uşor de reafiZI(lt. Dl(l!l"

l(l.vem dC!IJlina conrvingere că le vom realiza. Marele Stalin ne
1nvl(lţă:
"Realitatea planului nostru de producţie o constituie milioa-
nele de oameni ai muncii e:are făuresc o viaţă nouă. ·Realitatea
prognamt!lui nostru o constituie oamenii vii, noi toţi, voinţl(l
ncast·ră d.e ta munci, hotărîrea noostră de a munci înk-un mod
nou, hotărîrea noastră de a îndeplini planul. Avem noi a·cea•stă
hotărtre ? (Aplauze puternice, strigăte : Da, o avem ! ) 01(1, o
avem. Prin urmare, progrrarnul nostru de producţie poate şi
t;ebuie să fie îndeplinit" •.
In aceaost.a constă şi .realitatea planurHor n.oa:stre. (Aplauze
puternice.)
Să ne încordăm eforturile pentru înfăptuirea acestor planuri,
însufleţiţi de convingerea că în tacest fel contribuim Ira întărirea
Patriei noo·stre, la asigurarea bunăstării •celor ee muncesc, la

• /. Stalin, Opere, voi. 13, ed. P.M.R. 1952, pag. 85·86.

www.cimec.ro
512 GH. GH.f:ORGHIU-DEJ

victoria sodalismului, ştiind în :acel,aşi timp că suc.oosele noas-

tre reprezintă un factor de ·întărire a frontului luptei pentru
p:ace, ~avînd 'in frunte Uniunea Sov.ieUcă. Fiecare tonă de căr­
bune este o 'lovitură .dată planuri·lor criminale ale imp.erLalişti­
lor americani · şi englezi de a arunca omenirea într-un nou
război. ·
Să mergem 1nainte, tovarăşi mineri, pe drumul luptei !Jlent.ru
rea.liz,area şi de!Jlăşirea pJ,anului cincinal, pentru dconstruîrea
sodaHsmului ~i 1apărarea păcii, pe drumul .f.ericlrii şi bunăstării,
călăuzindu-ne de învăţătui'la marelui Stalin. (Ovaţii şi urale
prelungite.)
,;Scînteia" nr. 2.389
din 2 iulie 1952.

www.cimec.ro
 RAPORT
ASUPRA PROIECTULW DE CONSTITUŢIE
A REPUBLICD POPULARE ROMINE
Prezentat tn faţa Marit Adundrl Naţionale,
21 septembrie 1952

Tov;arăşi,

Comisia constituţională, aleasă de Marea Adunare Naţională

in sesiunea din luna martie 1952, şi-a îndeplinit 1nsărcinarea
primită, elaborînd proiectul noii Constituţii a Republicii PQpu-
lare Romîne. •
Timp de aproape două luni de zile textul proiectului a fost
SlliPUtS unei deZJbateri publice, a ·cărei amploar·e, fără precedent
în ţara noastră, a transformat-<> într-un 1a.devărat referendum
popuLar. In ,grupe !Sindicale, în ·cer-curi ale Ft:-ontului democra-
ţiei p01pul18re, ta punctele de a1gitaţie au participat la de21baterea
proiectului de Constituţie peste 10.000.000 de cetăţeni. S-au
făcut 18.836 de propuneri şi amendamente la textul proiectului.
(Aplauze.)
L,ar:g.a participare a maselor la discutarea proiectului de
Constituţie, puternicul 18Vînt politic şi suc·cesele în rnunoa p!aş­
nkă ·constructivă determinate de dez~baterea proiectului de Con-
stituţie de -către întregul popor exprimă vitalitatea regimului
de st•at democrat-popular, ·legăturile !Sale trainice ·cu rna·sele,
adînoul său democratism, precum şi hotărîrea nestrămutată a
f>Oporului romîn de 13 îndeplini cu ISUoces sarcinile lj)rimului pl,an
cincinal, .de ,a întălri statul democrat-popular, de 18 construi orîn-

www.cimec.ro
514 OH. âHEOROHIU-DEJ

duirea socialistă în RepubHoa Popull()ră Romînă. (Aplauze

puternice.)
Poporul muncitor, adevănatul şi realul stăpîn al ţării, a
văzut 1n proiectul de Constituţie tabloul vieţii sale noi, .al cuce-
ririlor •Siale istorice, 1()1 celor mai înl()lte năzuinţi l()l·e sale. Pe
drept ·cuvînt el a numit noUJa Constituţie, Constituţii() construirii
socialismului şi a făuririi fericirii şi bunăstării celor ce muncesc.
(Aplauze puternice.)

Tovarăşi,

Proiectul noii Constituţii se deosebeşte fundamental de •con-

stituţia regimului burghezo-rnoşieresc.
Constituţia din 1923 a servLt oo srprij in s-îngeroasei dic-
taturi a oatPitaliştilor şi moşierilor, exercitată prin dinastil() de
Hohenzollern rşi rele două p.arti·de "istori·ce" care se succedau
1a guvern. Este oonacteristic pentru vechei() vil()ţă politircă din
Romînia faptul că aşa-zisa "opoziţie" burghezo-moşieroo:scă a
dedanat această constituţie nulă, ca fiind opera guvernuluî libe-
r:al, care (citez din decll()ooţita "opoziţiei" :în Adunaroo Consti-
tuantă) :
"A jefuit o t.reime 13. cetăţenilor de drepturile lor de 18legă­
tori, 1() su;prirn.at dreptul de candidatură, oprind de la. I()Jegeri
cbilar cetăţenii aleşi în două legislaturi. Fărădelegile, fraudele,
abuzudle, coru;pţia şi întregul l()rsen.al 1()1 irnor.alităţii publice
rau dat 1mbel1şugat prilej ca voinţa alegătorilor să fie fal•sifi-
c,ată, Sltlvenanitatel() naţională căl•ootă în pidoare, demnitatea
umană 1njosită pînă l.a cea din urmă treaptă şi drepturile cetă­
ţeneşti crunt ootjocorite".
Aceasta n-1a împiedircat însă pl()rtidul naţional-ţărănes·c, oore
in mod demagogic 1() dedarat constituţia din 1923 nulă .atunci
cînd eri() în opoziţie, s-o ·considere perfect v.a!:abilă cînd 1a pre-

www.cimec.ro
 R.-'.PORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 515

luat pute:::-ea 1prin exact acelea'Şi mijloa·ce şi metode. Explicaţia

stă în faiPtul că, pe deasupna ciocnirilor pentru "dol~anul guver-
nament,al", ·oare oaracteriz.au lupta ·dintre cele două partide
,.istorice", ambele reprezentau cu Jidelitate interesele mpşieri­
lor şi c-apit!aliştilor, oare enau expdmate -în constituţia din 1923.
Oar.acterizînd constituţii!e hur,gilieze, tovarăşul Stalin arată
că baza lor o formează principiile capitalismului, temeliile lui
principale, proprietatea privată aslltpm mijloo·celor de produc-
ţie, explootaa-ea omului de către om şi existenţa exploa.tatorilor
şi ex·ploataţilor, nesi.gunanţ.a zilei de mîine pentru majoritatea
muncitoare la un pol al societăţii, şi luxul minorită·ţii ·oare nu
munceşte, dar oare are ziua de mîine asigunată, la celălalt pol.
Caraderiz,area stalinistă este pe de-a-ntregul val~C~hilă pentru
constituţia ·din 1923.
Pentru a ·camufla temeliile sale !Principale, co.rustituţi1a din
1923 era străbătută .de la un capăt la altul de cea mai Clinică
făţămide burgheză. "Nu se 13dmite în stat nici o deosebire de
ooştere 'SIClU de c!.ase sociale" - glăsuLa ~C~rticolul 8, iar arti-
oolul 21 spunea: "toţi .f~C~ctorii producţiei se bucură de egală
ocrotire".
De51Pre ce fel .de "eg1ală ocrotire" putea fi vorba cînd a·ceooşi
constituţie, prin ~C~rtioolul 17, g•ar."~anta proprietatea oopitl3li'Ştilor
asupr:a •fabricilor şi uzine!or în oare erau exploataţi stngeros
sute rde mii de muncitori, sau proprietatea moşiereaSJCă, !Pe ale
cărei întinderi erau jefuiti de rodul muncii lor, spolilaţi şi bat-
jocoriţi milioone de ţărani şi argaţi? Despre ce fel de .. ~li­
tate" poate fi vorba în general înt.r.e moşieri şi ţăr.anl, ·între
fl3b.rioa.nţi şi muncitori? Nki măaar autorii constituţiei din
1923, oare au proclamat că "nu se admite în stat nici o deose-
bire .de naştere sau de clase sociale", n-ar putea să ne explice
ce fel de egalitate era între fabnical!lţii sau moşierii ca1re se
lafăiau în ·palate şi cona<:e lu~oase, şi muncitorii sau ţăranii
cCJre trăiau în coo mai neagră mizerie.

www.cimec.ro
516 GH. GHEORGHIU-DEJ

Cum "îi ocrotea" constituţia burghezo-moşi·erească pe mun-

citori o -demonstrează represiooile sîngeroase prin •aar.e erau
înălbuşite cele mai elementare revendicări politice .şi econo.inke
muncitoreşti. Ctt pri·veşte ţărănimea, trebuie r·e.amintit că bur-
ghezii(} şi moşierimea au făcut ·şcoala "ocrotirii" ei încă în
1907, dnd 1au t1:-as cu tunurile în ţăranii ·care cereau pămîntul
pe •Care-I munceau şi li8. oore aveau dreptul.
R1ai pent.ru moşieri şi aapitalişti - iad pentru muncitori şi
ţărl(lni, aş.a arăta "eg.alitatea" ISOcială în timpul regimului bur-
ghezo-moşieresc.
Capitolul privitor l·a dr€l(lturi şi libertăţi din constituţi•a din
1923 este tipic ·pentru concepţia burgheză asupra libertăţii. In
articolul 21 se pomenea, de pi'ldă, de "libertatea muncii". Dar ce
înseamnă o asemenea "libertate" cînd toate f,abricile şi uzi'llele
apapţineau aa.pita.liştilor, .care sileau pe muncitor, pentru a nu
muri -de foame, să-şi vîndă forţa de muncă şi să poarte jugul
exiploatării ! Scl:avie s-al~ariată - cum pe drept ouv.înt 13 numit
Marx munca în socioetatea oa.pitalistă.
"Libertatea presei", "libertatea conştiinţei", "libertatea de
. aoociaţie", prodamate în ·constituţi•a din 1923, eroau răpite cu
desăv.îTŞ·ke maselor muncitoare. Ele 1funcţionau doar pentru uzul
extploabatorilor. nar nici chia-r această consUtuţie cu "drepturile..
şi "libertăţile" ei ciuntite sau fictive nu era pentru regimul bur-
ghez.o-moşieresc un instrument destul de eficace pentru exerci-
tarea sîngeroasei sale didaturi antipopul1are. O mare p.a!Tte din
timp guvernele bunghezo-moşiereşti au ţinut poporul sub temarea
stării de :asediu, a legilor excepţionale. Teroarea se .înăsprea pe
măsură •ce creştea Vl(l'lul .rezistenţei poporului, în frunte cu clasa
muncitoare, condusă de Partidul comunist, împotriva fascizării
ţării şi l(l pregătirilor războiului antisovietic.
Constituţi,a din 1923 eroa îmbibată de ideologia naţionalismu­
lui claselor exp!oatatoare. Ea nu Clllprindea nici rnă·car de .formă
vreo prevedere cu privire l1a egaJ.it•atea în drepturi a minorităţilor
n.aţionale. Sub semnul constituţiei din 1923 burghezi,a ro.mînă a

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUTIE 517

supus unei duble oprimări masele muncitoare de altă naţiona­

litate, a organizat şi patronat sălhaUce pogromuri cu oanacter
res~st, a pricinuit suferinţe grele minorităţilor naţi0111ale.
Const.ituţLa din 1923 er·a expresia oanacterului antinaţional
al regimului burghezo-moşieresc, a politicii de lnfeudare a ţării
faţă de puterile imperiraliste ocddentl21e, de sooatere Ia mezat J,a
tejgheaua capitalului interruaţional a ind€!(>endenţei şi suverani-
tăţii de stat a Romîniei. Peste 95% din industria petroliferă,
95% din industr1a de gaze şi electrkitate, 74% din metl2lurgie,
94% din industria ZlahăJrului erau deţinute de capit12lul străin.
Muncitorii, ţănanii şi intelectualii romîni errau condamnaţi să
muncea·s<:ă nu numai pentrru a asiguna p.rofituri fabuloase •capi-
talDştilor romîni, ci şi pentru huzurul miliooorilor de La Washing-
ton, Londra, Paris, Berlin.
In 1938, dictatur,a r·egală oarlistă a decretat o ·constituţie
nouă - constituţie de tip f,asdst. Sub LSemnul ,acestei -constituţii,
poporul romîn a fost tîrît de clica fasdstă-antonesdană, spriji-
nită rde p.arti:dele bur;ghezo-rnoşiereşti, în criminalul război anti-
sovietirc şi .adus la un pas de prătpastie. Numai tnainta.roo vertirgi-
noasă a Armatei SovietiCe eHbenatoare şi doboi~îrea didaturii
f.asciLSte de către forţ.ele popuJ,a.re conduse de Partidul comunist
au s•alvat .proporul romîn de l1a un adevănat dez,astru naţional.

o
Tova.~ăşi,

EHberînd Romînia, A:rmatl2 Sovietică ,a dăr·îml8.t zidurile

încl:tisorli in care re:gimul burghezo-moşieresc şi imperia lismul
străin ţineau înlănţuit poporul romîn. (Aplauze puternice.)
Partidul nostru, org.aniztn·d alianţa dintre clasa muncitoare
şi ţărănimea muncitoa,re, .a doborît puterea capitaliştHor şi moşie­
rilor, a instaurat regimul de democraţie populară şi a trecut la
construirea sodalismului. (Aplauze puternice.)

www.cimec.ro
518 GH. GHEORGHIU-DEJ

Constituţi-a din 1948, făurită în primele luni după procla-

marea Republicii Popul.are Romîne, corespundea unei eta•pe în
care procesul revoluţionar ·de transformare a ţării noa!Stre se aHa
abia în germene srau într-un stadiu iniţial. Cea mai mare parte
din industrie se af.l.a în mîinile ·oo.pitaJi.ştilor. Greutatea specifică
a indust.riei de stat reprezenta 20% în si.derurgie şi 30% în
metalu11gie. Sectorul socialist în agricultură era .aiProape inexis-
tent. Gospodăriile ·agricole de tstat şi S.M.T.-urile emu puţine
l.a ntUJJ11ăii" ·şi nu aveau o greutate spedfică prea ~~Titare în econo-
mie. In comerţ capitalul p.arti.cula.r ena predominant.
In cei patru ani care au trecut de atunci au avut loc s·chim-
bări oodioale în viaţa economkă, politică şi socială a ţăr,U. In
urma naţionalizării, uzinele şi fabricile, băncile şi transporturile
ek. au fost smulse din mîinile •oopitaliştilor şi transformate în
proprietate socialistă de stat. In cei patru ani de la naţionalizare,
indtUstria soci.alitstă :aproa·pe şi-a tripltat producţita; ea reprezintă
96,5% din 1ntrooga industrie .a ţării. Ptartidul nostru s-a călăuzit
de învăţăttLI"Ia stalinistă că nu orice dezvoltare a industriei
însoomnă industri18llzare socil81istă. Centrul induswializării, tb.aza
ei, este dezvoltarea industriei grele, îndeosebi dezvolt·a.rea pro·
duoţiei mijloa,celor de producţie, dezvoltarea unei industrii pro-
prii de maşini.
Sub oopitaHsm, împiedioarea dezvoltării .indu.st.riei mijloace-
lor .Qe ~oducţie era o plll.rte a politidi .r~imului burghezo-rno-
şieresc de îrueudare .a ţării la oorul capitalismului internaţional.
Comentînd tratatul economic incheiat cu Germania hitleristă în
1939, tratat tipic colonialist, oore limita de~voltarea industriei
romîne la ramurile : petrol, mine, lemn şi prelucnarea produselor
agricole, economtstul bui'!~hez Virgil Madgearu scria: "Dacă evo-
luţia i.ntdustrializării va merge pe ta•ceastă oole normală, nu •se
poate ivi nid un conflict de interese intre economia romînească
şi economiile naţionale din marile state indu.striali~te". Burghe-
ziei romîne 1i enatU ~~Titai scumpe mteresele trusturilor străine
decît cele ale poporului şi ale ţării. "Ctale nOiimtală" însemna

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 519

pentru Rornini.a a continua să fie hinrterLand agnar .al puterilor

ocddent•ale şi un furnizor rde materii prime.
Răsturntnd puterea oapitalisto-moşierea•scă şi infrtngtnd
sabotajul capitaliştilor, cl.asa muncitoare din R.P.R., condusă de
partidul ei marxist-leninist, a dezvoltat într-un ritm puternic
industria mijloacelor de producţie, care a atins l.a sfîrşitul anu-
lui 1951 un procent de 54,4% din totalul valorii producţiei indus-
triale. Nivelul gener.alal producţiei industri.ale a depăşit ou mult
cel mai inalt nivel atins ISUb capitalism. La sfirşitul anului 1951,
industria rnetalurgică a .atins 260,3% f.aţă de producţ,i.a din 1938,
industria chimică (fără chimico-farmaceutică) 244,8:% faţă
de 1938. ·
Reorg'l8niZiare.a pe baze noi, socialÎISte, .a vechilor intreprin-
deri, util.area lor cu tehnioo modernă, asign.~rarea lor cu energie
electriJcă, crearea unor rl8rnu.ri industriale noi (industril8 de trac-
toare, industri.a de utilaj ip•etrolLfer şi minier, de utill8j pentru
industri.a uşo.ară, industria electrotehnică etc.), producerea în
ţ.arij a unor maşini şi .agreg~ate complexe, pentru oore Rominia a
fost zeci de ani tribubară imperi181iştilor, rnarohează creşterea
calitativă a induiStriei noastre soci.aUste.
Aceste !SUccese ;in oper.a de construire .a socialismului 18r fi de
neconceput fără ffil8rele şi permanentul ajutor al Uniunii Sovie-
tice. (Aplauze furtunoase şi îndelung repetate.) Una din carac-
teristidle 18cestui ajutor constă in f,aptul că el are oa obiect intă­
rlrea şi dezvoltarea economiei n:aţiooole, în primul rlnd prin dez-
vofiarea industriei sodaliste şi prin crearea bazei ml8teriale teh-
nice a socialiiSmului in ~ana noostră.
Tn agricultură, sectorul socialist se află in dezvoltare. Se
întăresc gospodă.rii'le agricole de stat, creşte numărul S.M.T.-
urilor. In numeroase sate s-au format aproape 1.500 de gospodă­
rii i8'g.rioole colective şi peste 1.100 de întovără.şiri agricole.
Comerţul soci.aHst a crescut de asemenea, reprezentind 76%.
Proprietatea socialistă aSillp.ra !Principalelor întreprinderi
indusir~ale, asupra tr.a.nsporturilor, băncilor, pădurilor, bQgăţiilor

www.cimec.ro
520 GH. GHIEORGHIU-DEJ

subsolului etc. a devenit baza de neclintit a statului nostru de

democraţie populară.
Orînduire:a democroat-popullllră, .datorită făuririi unui I)JUternic
sector sodalist în .economie, dilltorită conducerii pl<mifiaate ,a eco-
nomiei şi relaţiilor IStr:înse cu economia socialistă a marii Uniuni
Sovietice, cu marea Chină, •CU ţările de .democmţie popul,ară, cu
Republica Democrată Germană, a lichidat ·crizele, şomajul şi
anarhia în tproducţie şi 1asigură mersul ascendent a) economiei.
Aceasta se explică prin faptul d legile economice al·e capitalis-
mului î i . i ter~ în sectorul socialist al economiei naţio­
nale şi în locul lor a ar, e baza lichi am con m icţiei dintre
rel1a ii' e roduc ie i oa['aderul orţe or e pro ucţie, le.g.i
p oprii economiei socialiste.
Schimbări însetrrmate au avut loc şi în .struc.tura de da,să a
societăţii noastre. Clasa moşierilor, precum se ştie, a fost lichi-
dată ca urmare 13. reformei agm['e. Aceeaşi SO:artă a împă1rtăşit-o
das.a oa,piooliştilor din industr·ie, ca urmare a ooţionalizării.
Sectorul cai)JitaHst cuprinde în prezent gospodăriile chi·ahureşti,
întreprinderil-e comerciale particull3.re, midle într€1tJrinderi indus-
tri13.le nenaţionalizate.
Crearea unei puternice industrii socialiste, :Jichidarea exploa-
tării omului de către om în s.ectorul socialist al economiei au dus
la sahimbări ·calitative în rîndurile oameni1or muncii. ,P,roleoo-
riatu~. în trecut cl:asă exploatată de capitalişti, a devenit clasa
dominantă. (In stat, Cl3.re nu mai este lipsită de unelte şi mijloace
de producţie, ci, dimpotrivă, le stăpîneşte laolaltă cu întreg po-
porul muncitor. Clasa muncitoare a demonstrat în mod indiscu-
t·abil că este în st,are .să oondud economi,a şi statul mai bine
deoît burghezi,a şi să cr~ze un mod de producţie superior 1oelui
oa,pitalist. (Aplauze puternice.)
Şi Î!n sînul ţărănimii au loc schimbări de structură. Peste
120.000 de f.amilii de ţărani muncitori illU trecut l1a regimul de
viaţă colectivă, unindu-oşi gospodăriile indiovi·dulllle în gospodării

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 521

agricole colective. Deşi încă puţine 113. număr, gospodăriiole ra•gri-

oole co!ective şi-au demonstrat superi-oritatea asupr~ ;gospodării­
lor individoole, indemnind I)Jrin pilda lor mase tot mai largi ale
ţărănimii să treacă ]!a .agricultura sodalistă. Marea majoritate a
ţărănimii formează o cl13.să de mki p.rQprietari, oare îşi bazel3.ză
exi·stenţa pe mica producţie de mă.rfuri.
Rîndurile intelectua.Ji.lor ;se lărgeS~c ·cu noua intelectualitate
- intelectualii din rîndurile cla!Sei muncitoare şi ţărănimii mun-·
citoare. In sînul vechii inte!ectoolităţi tot mai mare este numărul
celor oa.re-.şi consracră efortul cr.eator cauzei poporului muncitor.
Din 1948 şi pînă ~astăzi ~au avut loc schimbărri însemnate şi
în domeniul •construcţiei de stat. Alegerea Sfl3.turilor populare,
or.gl3.ne looale ale puterii, care întruchiipe.ază un princi:piu de ooză
.al d·emoorraţiei socialiste - atrragerea mase~or la conducerea
treburilm obşteşti - a marcat o etapă IJ)Tincitpală pe drumul
constr.uirii statului ,democrat-popurJ,ar. A f.ost construită armata
populară şi ·celelalte verig,i a-le noului 13.pl3.fl3.t de stat, a fost crel3.tă
Q legislraţie pusă în slilljha poporului muncitor.

Toate ra•ceste !SChimbări economice şi politice au consolidrat

poziţiile clasei muncitoare şi alianta dintre clasa muncitoare şi
ţărănimea muncitoare - rhaZta puterii pOIJ)uJ.,are.
Srardoo !principală care stătea în ·faţa Comisiei ·constituţio­
nale er.a de ra elrabona un proiect de constituţie oare să oglin-
dească în mod just pl(lrticularităţile economice şi politiCe rale
perioadei ractuale ·de dezvoltare ra R.rP.R. Tov:arăşul Stalin ne
învl(lţă că, spre deosebire ·de prognam, oare vor·beşte despre .ceea
<'e nru există încă şi trebuie să fie abira dobîndit .şi cucerit în
viitor, constituţia, dimpotrirvă, trebuie să vorbeasd .despre ceea
ce e)Cistă deja, despre ceea ce este dejl3. obţinut şi .cucerit azi.
în prezent. Călăuzindu-se de această indicaţie stalinistă, proiec~
tul noii Constituţii "reprezintă bilranţul drumului străbătut, bi!~an~
ţul ouceririlor istorice dobindite .de PQP<Orul muncitor p:t oolea
construirii socialismului.
www.cimec.ro
;s22 GH. GHEORGHIU-DEJ

Este un fapt istori-c că orinduirea democrat-populară s-.a con-

solidat definitiv. Este firesc deci' ca acest fapt să fie oglindit
în noua Constituţie. ·
Tot atît de netăgăduit este existen~a formaţillll1ii socitanste,
rolul ei conducător în economi•a naţion.ală a R·epublicii. Şi acest
f>apt îşi găseşte locul în noua ConstiLuţie.
ln acelaşi fimp, trebuie ţinut !Seama de fraptul că soci.alismul
nu e izbîndit încă deplin, că ne aflăm ~n perioada de trecere de
la capitalism la socialism. Caracterul penioadei actuale îşi găseş­
te expreS'ia în numeroase articole ale proiectului noii Constituţii,
ca, de pildă, în definirea OTiînduirii soci.ale, a funcţiilor statului,
a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Proiectul noii Const-ituţii stabileşte exist~ .a trs:i ~
tiuni soci.al-economice: formaţiunea socialistă, mioo producţie
de măr.furi şi formaţiunea p:arUcular-•oapitaHIStă.
Formaţiunea soci.a.Hstă, OOIJ"e .are He forma proprietăţii de
stat, fie forma proprietăţii oooperatist-col.ectiviiSte, este pî.r,ghi.a
princilp'ală pe oare se sprijină st.atul democrat-populrar în îndru-
marea întregii economii spre soci.aliism. A,plidnd p!:anificarea
directă în oadrul formaţiunii socialiiSte, .st.atul exercită faţă de
mica producţie de mărfuri un rol regulator şi de îndrumare în
!Scopul îmbinărH inter·eselor statului cu cele a·le ţărănimii mid
şi mijlocii.
Formaţiunea micii producţii de mă.r.furi cuprinde alături de
meseriaşi milioonele de ,gospodării ţărăneşti mici şi mijlocii -
ţărănimea muncitoare -, oare •oonstituie prindpalul ali.at al .cla-
sei muncitoare, princip.ala bază de .a•provizionare cu produse
agricole .a industriei şi a 111113.selor muncitoare de ·!.a nra:şe. De
aceea st.atul sprijină Pe ţăranii cu gospodării mici şi mijlocii cu
sc-Jpul de a-i feri de exploot.area oopitalistă, de .a spori produc-
ţia realiz.ată de ei şi a rLdica bunăstarea lor.
Noi avem încă de-a f.a•ce cu o serioaiSă rămânere în u.rmă a
agriculturii f.aţă de industrie, cee.a ce creează mari greută.ţi ope-
rei de construcţie socialistă. Aceasta se datoreşte faptului că

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CO:-.ISTITUŢIE 523

agrkultur.a noastră este dominată de mka gospodărie ţără­

ncasd, care dă o mică cantitate de ·cerea.le-madă şi oare gene-
rează capitalism 51pontan şi in proporţie de masă.
Marxism-lenini;smul ne învaţă că pentru ţărănimea munci·
toare nu exi·stă aHă oale de .a !Scăpa de exploatare, .de nevoi şi
lipsuri, decît unirea .mici·Ior gospodării în gospodăria agricolă
colectivă. Singura metodă pentru antrena.rea ,gospodăriilor rnid
ŞI miJlocii pe făgaşul soci.alismului este convingerea. Marxism-
leninisrnul condamnă orice îricer-oore de folosire a violenţei faţă
de rnioa producţie de mărfuri. Desfăşurînd o rna·i largă muncă
de convingere a ţărănimii rnoodtoare cu privire l.a Slllperioritatea
agriculturii ISOCÎ!aliste, vom întări curentul creat pentru gospo·
dăria colectivă.
AŞia cum a preciz.at parttdul nostru încă Ia plenara C.C. al
P.M.R. din mart·ie 1949, ".akătuirea gospodăriei agricole colective
va avea loc nu pe baza ruinării şi distrugerii gospodăriilor
mici şi fo.arte rn!d, nu pe ca.lea luptei cu eJ.e, ci pe cale.a .ridicării
lor economice, a ridicării ·lor la un ni-vel mai înalt al tehnicii,
culturii şi organizării lor". Aplicării .acestei politici ti datorează
ţăranii muncitori ridicarea simţitoare a nivelului lor de trai
şi de cultură.
Marele Lenin a spus că nu se poate construi socialismul fără
un 51pate tnainic a.! frontului, i.ar !Spatele frontului ti constituie
milioanele de gospodării ţărăneşti. Vorbind despre noua poli"
tică economică, Lenin arăta necesitatea "de a ne alia cu masa
tărănească, cu ţărănimea muncitoare de rînd" şi de a merge
astfel .înainte, mai încet decit arm dori, dar raşa încît întreaga
m.asă să meargă cu ·noi. ,,Atunci - spune Lenin - şi înaintarea
va deveni la momentul potrivit atît de rapidă, cum nici nu putem
visa în momentul de faţă".
Proiectul de Constituţie constată exi•stenţa in economia naţio­
nală .a formaţiunii particula.r-oapitaliste, bazată pe exploat·aroo
mun-cii salariate. Definirea -acestei formaţiuni rare o mare însemJ
nătate, deoarece ea indică in termeni concişi cauza fundamefili

www.cimec.ro
524 GH. GH-EORGHIU-DEJ

t,aJă a un?ra din greutăţile pe oare le întîmpinăm în calea spre

socialism, sporind vigilenta oameni·lor m1,mcii şi 'ÎJl!demnîndu-i l<1
noi ef·orturi pentru consolidarea şi ·dezvoltarea formaţiunii soci<l-
Jiste. In etapra raduală, politica statului ,f,aţă de elementele capi-
taliste est.e o p,olitkă de îngrădire şi eliminare.
Perioada de trecere de Ira capitalism !ta soci.a·Jism este perioada
unei ascuţite lupte de clasă, deoorece fiecăr·ei formaţiuni îi cores-
punde o ·anumită clasă. Trecerea de la mai multe formaţiuni
socLal-economice la dorninaţira completă a formaţiunii sociraliste
se desfăşoară în condiţiile înverşunatei împotriviri a eleJI~ente­
lor exp!oatratoare.
Proiectul de Constituţi~· indkă ţelul nostru .final, precizînd
că politiaa statului de democrraţie IPO!Pll'lrară este îndreptată spre
lichidarea exploatării omului de către om şi construirea socia-
Hsmu!.ui. AceaJSta exprimă mersul nostru neabătut spre vidorie,
hotă.r1rea oamenilor muncii din Patrira noastră de ra duce cu
fermitate pînă !ta capăt opena de construire a noii orînduiri
sociale - orinduirea socialistă.

Tovrarăşi,

In ţaranoastră a ,fost instaurată adevărata ·democraţie,

democr.:~ţi,a·În •folosul celor mulţi, ra fost :lichirdrat şomajul, a
crescut bunăstarea şi nivelul cultural rai poporului, au fost asi-
gurate oamenilor muncii drepturile şi libertăţile pentru oare au
luptat şi şi-au vămat sîngele cei mai btl[li fii rai poporului.
Toate a·cestea au la btază fruptul că în Republica P.op.uLară
Romînă puterea tap·arţine oameni.!or muncii de Ira or<l,şe şi ~te .
.Marele Lenin socotea chestiunea puter.ii ·drept chestiunea fllii1-
damentală. In mîinile cărei cLase se află puterea - i'ată ceea
ce hotărăşte oarracterul formal sau real tai drepturilor .~i liber-
tăţilor democratice 1ns~ri'se înttr-o con;$titutie. Poate să pro-
cirame orice constituţie burg}Wză ,,libertatea indivirduală", ,,liber-
tatea ipresei" sau "drf!'l)tul Ira Hbfrtatea gîndirii" - l<lUta
timp dt la !PUtere L">e află reprezentanţi ai monopolurilor oapi-

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 525

taliste, aceste drepturi constituie cea mai sinistră .f,arsă. Cea mai
bună dovadă o constituie faptul că imensa majoritate a cetăţe­
nilor amerkani nu numai că nu vor•bes.c despre constituţi,a lor
ou un sentiment de mindrie, dar chirar se tem să pomenească
despre ea, despre "drepturile" şi "libertăţile" înscrise în e:a.
SLate!e Unite ale Amerkii au devenit un stat !Poliţist, o t·ară în
care legi ·fl8s.ciste oo }.~goo T:aft-H18.rtley s.au Smith înăbuşă orice
.activitate obştea·scă, o ţară a terorii gestapiste şi a linş·ajului.
Numai aco!o unde puterea se 13.flă în mîinile cliasei munci-
toare, ·das.a care eliberîndu-se pe sine eliber·ează •întreaga socie-
tate, pot existl3. .drepturi şi libertăţi efective ,pentru popor. Regi-
mul de st,at 13.1 Republicii noastre, .regimul democr.aţiei popul13.re,
reprezintă puterea oamenilor muncii de l~a oraş.e şi s•ate, puterea
das.ei muncitoare aliate .cu ţărănimea muncitoare, cu alte ·cuvinte
puterea majorităţii covîrşitoare a populaţiei ţării, îndreptată
împotri!VI8. unei minorităţi de exp!oatatori şi .asUtpritori.
Democnatismul regimu!ui de stat democrat-popu!:ar rezultă
din următoarele f,apte : la noi nu mai exi•stă 'oopitalişti oare să
stăpînească fa,bricile şi uzinele, silind pe muncitori să-şi vîndă
pe preţ .de nimic puterea de muncă, ci toate fa,brkile Şi uzinele,
bogăţiile subtsolului, ,băncile şi rrninele sînt p·roprietate de stat,
bunuri ~ale întretg~ului popor muncitor ; l1a noi puterea ·de st,at nu
s.e 13.f,lă în mîinUe dtorv•a familii de milionari, oore au în mînă
ap~aratul de stat cu guvern cu tot, ci în mîinile oamenilor muncii
de l~a onaşe şi State, oare o exercită ·prin Marea Adunar.e Naţională
şi prin Sfaturile populare (aplauze); la noi nu exi:stă pdgoană şi
teroare rasistă împotriv,a ·Cetăţenilor .altor naţionalităţi s·a u ~~ase,
e:are ISă trăi:ască ou groază că pot fi oricînd arestaţi şi linşaţi, ci
există dep1ină eg,alitate de drepturi pentru minorităţile naţionale
şi pedeaiPsă a1spră pentru orirce fel de manifestme de şovinism,
ură de rasă sau ură naţională (aplauze); la noi drepturile şi
libertăţile sÎillt nu pentru minoritl3.tea infimă ,a exploat,atorilor, ci
pentru majoriwtea covînşitoare a popul~aţiei, pentru cei ce mun-
cesc la oraşe 'şi sate. (Aplauze entuziaste.)

www.cimec.ro
j2ti GH. GHEORGHIU-DEJ

Ace.ast,a înseamnă democootism real, demoonatism sodalisL

Expresia consecventă pînă J,a oapăt a democraUsmului sodalist
este democraţia sovietică, cea mai îrualtă ,formă a democr,aţiei,
democraţi,a_ întregului popor. (Aplauze furtunoase.) Democraţia
sovietică soci,a_listă, ale -cărei măreţe I!Jrindpii .sînt oonsacnate
în Constituţia stalinistă, constituie înaltul model al democraţiei
noastre popul13.re.
Dintre toate libertăţile democratice, libert,a_tea cea mai de
preţ pentru oamenii muncii este elilberarea de ·sub jugul exploa-
tării. Ea stă la temelia tuturor celorlalte libertăţi, deoarece numai
omul eliberat de sub jugul 'o31!JitaiÎISIIlului , 1îşi vra putea îndrepta
spinarea, v'a putea ri·dica fwntel3., se va putea simţi om. Pentru
întîia oară tdllfPă s.ecole de muncă pentru alţii, de muncă silni-că
in folosul explootatorilor se iveşte posibilitatea muncii omului
pentru el însuşi, posibilitatel3. unei mund care să se bizuie
pe toote cuceri riie tehnicii şi ale culturii moderne"'·
Elibenarea mase'lo.r muncitoare din ţara noastră de sub jugul
exploatării burghezo-moşiereşti ,a_ oot muncii un nou oonţinut.
Regimul democrat-popular priveşte munoa drept ·fa-ctorul de bază
al orînduirii sociale. Socialismul şi munca sînt de nedespărţit.
In Republica Populară Rom!.nă muooa a -devenit o chestiune
de onoare. Aceastl8. produce o adtncă schimbare în ooilştiinţJa
clasei muncitoare, în atitudinea ei faţă de muncă. E'a îşi :găseşte
e;\!Presia în forţ·a 'creatoare 13 m13.selor, în uriaşul avint ral între-
cerii socialiste, în dezvoltarea mişcării stahanoviste, în desfă­
şurarea !~B.rgă 13 iniţiativelor şi a talentelor organizatorice ale
mase~or, înăbu.şite în trecut de capitalism.
Drepbul la muncă, dreptul 118. odihnă, dreptul l·a asigurarea
materLală Ia bătrîneţe, dreptul J,a_ învăţătură eu devenit realităţi
de zi cu zi ln ţar:a noastră. Oamenii muncii au găsit în proiectul
de Constituţie un :adevăr-at tablou al vi-eţii lor noi, 13. ceea ce cu
adevărat a pătrU:IliS ~B.dînc în vil3ţa lor. Acelaşi lucru trebuie spus
despre asemenea drepturi şi libertăţi oa eg;alitatea în drepturi a

' V. /. Lenin, Opere, voi. 26, E.S.P.L.P. 1954, pag. 392.

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CO:-ISTITUŢIE 527

remeii cu bărbatul, libertatea de conştiinţă, libertatel8 cuvîntu-

lui, libert•af.ea presei, libertatea de or~g·aniZlare etc., oare sînt
tnsorise !,a loc de cinste în proiectul de Constituţie.
Tov•arăşul Stalin a sublini~St că Constituţia sovietică nu se
mărgineşte la a fixa formal drepturile cetăţenilor, ci strămută
centrul de greutate pe garantalfea acestor drepturi. Această
partkularitate .a Constituţiei st~S.tiniste a devenit una din trăsă­
turile ·de bază ale democraţiei sodaliste sovietice - măreţul
model 181 democraţiilor popul18re. Gar.antarea dr·epturilor şi liber-
tăţilor, 18sigmarea condiţiHor materiale pentru exercitarea lor
efectivă este una din oanacterisHcile .de bază ale noii noastre
Constituţii. Este ştiut, de pildă, că în Constituţia din 1948 noi
nu am tnscris asi•gurar€18 unor 18semenea drepturi cum este
dreptul la muncă, deoarece atunci nu existau garanţiile mate-
riale necesare. Asigunarea dreptului !18 muncă a devenit posi-
bilă abiia acum prm existenţa şi dezvoltarea formaţiei socialiste
a economiei :Iliaţiooole, prin creşterea neîntreruptă şi sistemati·că
a forţelor de producţie, !Prin înlăltuooroo posLbilităţii crizelor eco-
norntce şi prin .Ji.ohidarea şomajului.
Pro!ectul .de Constituţie are prevederi însemnate şi în ce
priveşte problema ooţiooolă. Statul democoot-popull8r a lichidat
cu mînă fermă r€!gimul ode sălbatică as.uprire n~Sţională .aplic·at
minorităţilor sub capit•alism, a acordat drepturi egale minorităţi­
lor .naţiooole şi 18 creat cele mai f.a•voralbile ·condiţii !pentru dez-
voltarea multilaterală a naţionalităţilor din Romînia. (Aplauze.)
Suooesele dobindite pe .a•cest tărîm, relaţii.le frăţeşti stator-
nicite între poporul romîn şi minorităţile naţionale 18U ·Confirmat
justeţea liniei partidului în problema naţională, baZI8tă pe apli-
carea justă şi consecventă a învăţătmii staliniste. •
Proiectul de Constituţi-e ridi·că pe o treaptă mai înaltă rezol-
v-area democnatkă ·a problemei naţiona.J.e în Romîni•a, prevăzînd
crearea .Regiunii Autonome Maghiiare pe teritoriul locuit de popu-
l.atie OOillip•actă rnaghiiară secuLască. Oamenii muncii, educaţi de
partid în spiritul intern.aţion.alismului, 181ll s~alutat cu însufleţire

www.cimec.ro
528 QH. GHEORGHIU-DE,f

acea:s_tă prevedere a proiectului de CofliStituţie. Duşmanii poporu-

lui muncitor, care în trecut au aţîţat şi 18U specull8t vrăjmăşia
artî.fidală creată între romîni şi cetăţenii de altă naţionalitate şi
oare ar dori să-şi redobîndească poziţiiJ,e pierdute prin aţîţarea
şovinismului, ~au reacţionat furios şi ~lini de turbare faţă de
această măsură, ceea ce înseamnă că ea a izbit dLrect 118 ţintă.
(Aplauze.)
Crearea Regiunii Autonome Mag·Mare va întări considerabil
sLatul romîn democnat-popul18r, aşelJînd pe baze tnainice ·convie-
ţuirea frăţească între poporul romîn şi minoritatoo naţională
maghiară, va duce la lichidl8rea ul,timelor rămăşiţe de neîncre-
der.e între ele, •cultivată în trecut de moşierii şi oapitaliştii rornTni
şi maghiari în scopul subjugării şi exploatării ·să.J.haUce a tutu-
rcr oamenilor muncii, indi,ferent .de naţionalitate, va tntări şi
dezvolta unitatea de luptă 1a oamenilor muncii romîni, maghiari
şi de alte naţionalităţi în construirea sodalismului, va mări
forţ,a lor combativă împotriv.a poziţiilor economice şi ideologice
ale claselor exploata toare, va întări hotărîrea lor în lupta pentru
a1păr.area Patriei comune, Republica Popul~ară Romînă, 1pentru
apănaroo păcii. (Aplauze puternice.)
Cu prilejul dezbaterii publke 18 proi•ectului de Constituţie s-a
manifestat conştiinţa crescîndă 18 oamenilor muncii d marile
cuceriri dobindite pînă a·cum trebuie ,întărite şi dez,voltate şi că
este datoria lor patriotică să contribuie 1.:~. 18Cei8.1SOO.
Intrecerea sOcialistă a muncitorilor, tehnicienilor şi ingine-
riior pent,ru îndeplinirea planului de stat înainte de termen, .care
s-,a tmnsformat într-o mi~·oore de masă, cr.~terea av•întului
maselor .de ţărani muncitori în lupta ~ent.ru o recoltă bogată şi
în ~redarea de produse agricole către stat, intensifioarea .:~.divi­
tăţii în imtituţiile de cultură constitui"" manifestarea patriotis-
mului poporului muncitor.
Imbinarea armoni·oasă 18 intereselor gener·ale ou interesele
p~rticul,are este o trăsătură a societăţii noastre. Interesele întă­
ririi statului democrat-popular cer din partea fiecărui om al

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 529

cmncii să~şi îndeplinească în mod scrupulos <>bliJg1aţiile către

stat şi să v.egheze ca .acestea să fie ~e pentru toţi cetăţenii.
O dată ce baz:a de neclintit a Of\înduirii noastre este proprie·
tctea obştească sodalistă, rezu!tă dar că prima .datorie .a ori·
cărui .cetă.ţean este să păz.eas'Că proprietatea ob.şteaiScă oa lumina
ochilor, să nu tolereze nimănui să se atingă de ea - indiferent
dacă este vorba de proprietatea de stat sau ,de proprietatea
coopenatist-coiectivistă.
Intărirea statului, a tuturor verigilor s.a!e, est.e în momen-
tul de f,aţă problema cea mai importantă. Statul dell11ocnat-
populm este o formă .de org.aniZJare de stat, oare se deosebe~.?te
,principial de forma veche burghezo-demoor'8.tică, un tip nou de
stat, oare slujeşte nu s·copurilor de ~XIploatare şi asuprire a
maselor muncitoare, ci scopuri!or ·de completă elibenare a lor de
.sub orice fel de asurprire şi exp!oat.are. Intărirea st·a.tu:ui demo-
crat-populrar înseamnă în primul rînd întărir·ea legăturilor sale
cu masele, atragerea lor la construirea socialismului, la condu-
cerea treburilor obşteşti, dar ea 'Înseamnă totodată întărirea apa-
r•atului de stat, care rasi·gură securitatea internă ra cetăţenilor, f.ace
inofensivi şi reprimă pe du·şmanii pQPorului.
Statul democrat-popular este instrumentul principal al con-
struirii sociraliJsmului. El desfăşoară ·în această direcţie o uriaşă
'.activitate creatoare.
Deşi în perioada construirii sociralismului rnunoa paşnkă
economico-organizatorică şi cultural-eduoativă a statului .are o
însemnătate · deosebită, funcţiunea represivă împotriv.a activi-
tăţii ostile a duşmanului de cl'8.să şi funcţiunea .apărării ţării
împotriva duşmanului din .afrară îşi păstrează întreaga impor-
t:rmţă atît timp cît dasele exploatatoare n-au fost comp·let Hchi-
d,ate şi dt există pericolul unei agresiuni imperialiste. Intensi-
ficarea I)JOlitkii agresive a imperi,aHsmului amerioan îndreptată
împotfi.vra Uniunii Sovietice şi .a ţărilor de democnaţie populară,
ca .şi rascuţkea continuă a luptei de c:•asă în interior, cer să dăm
toată .atentia întăririi cap.acităţii de apărare ra ţării, creării rezer-

www.cimec.ro
530 GH. GH'EORGHIU-DEJ

velor ·de stat şi totodată întăririi ,acelor veri,gi 13le ,a-parl3tului

de stat al căror as.cuţi-ş este îndreptat împotriv1a hoţilor şi dela-
pidatorilor, S~abotorilor ,şi diver•sioniştilor, trădătorilor şi spionilor.
Duşmanii pqporului s-au putut convinge în repetate rînduri
că puteroo popul13ră este hotărîtă să zdrobeaS'că orice uneltire
împotriva operei noaiStre ,construcHve, orke încercare de ,a sub-
mina interesele economiei naţionale şi de a sluji cauza mîrşavă
a aţîţătorilor )13 război irnperiali.şti.

Tovarăşi,

Pentru prima oară Constituţia Republicii Populare Rornîne

inscrie rolul partidului no.,tru în viaţa politică şi de stat :a ţării.
(Aplauze puternice îndelungate.)
De-a lungul oelor peste 30 de ani de existenţă, partidul
nostru a dovedit prin fapte că nu cunoa,şte interes-e mai înalte
decît interesele poporului :mu111Citor, că el slujeşte cu 181bnegaţie
rnăreaţa cauză a eliberării oamenilor muncii de sub jugul exploa-
tării şi asupririi, cauza construirii socialismului. (Aplauze.)
Sub steagul p13rtidului, sub conducerea lui, muncitorii şi
ţăranii din Romînia au răiS'burnat puterea moşierilor şi a capi·
taliştilor şi au instaurat regimul de democraţie populară. SuD
~B.cel13Şi steag glorioo ei :au păşit la construirea socialismului.
Politica partidului constituie baza vitală a orînduirii democrat-
populare.
Recunooşterea de către întreg poporul muncitor a rolului
conducător al p·artidului se datoieşte f13ptului că maiSele înl3inte
exploatate şi asuprite, oare n-au avut un ·partid, şi-18.u 'găiSit
în p13rtidul comunişti·lor un p1artid al lor, de care se simt le:g'ate
~u tmp şi suflet, partLd care a orog.aniz:at masele muncitoare ş;.
le-13 condus în lupta de eli:berare de sub }ugul exploatării, oare
le conduce spre victorh3 d~lină a socialismului.
IDemaiSOOrea şi zdrobirea devierii de droopta :a arăt,at forţa
partidului, capacitatea s.a de 13 lkhidl3 cu fermitate orice în::er-

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CO:-.ISTITUŢIE 531

~are de a-1 abate de p·e drumul marxism-lenini•smului, de pe

rlrumul apărării intereselor oameni!or muncii şi al luptei pentru
'fericj.re.a poporului. E•a a înarmat p,arttdul cu noua experienţă
a luptei de cla:să, întărind unitatea rîndurilor sale şi forţa saa
de mobi!iz,are a maselor muncitoare pe calea construirii socia-
lismului la oraşe şi .s.ate.
Tavară~ul Stalin ne înVI8.ţă că parUdul marxist-leninist este
un organLsm viu. Ca în orice organism, în el are loc un schimb
de subsbanţe : ceea ·ce este vechi, ceea ee şi-a trăit tnaiul se
elimină, ceea .ce este nou şi creşte, trăieşte şi se dezvoltă.
Aceasta este legea creşterii partidului, care .se întăreşte cură­
ţindu-•se de oportunişti, care se debarasează de tot ceea ce îl
împiedică să moorgă ·înainte.
Inainte înseamnă pentr.u noi - pe drumul giorioasei expe-
rienţe a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, rpe drumul
1ui Lenin şi St.alin. (Aplauze furtunoase; adunarea în picioare
aclamă puternic timp de minute în şir.)
Experienţa istoriocă de luptă a P.C. (b) al U.R.S.S. a servit
şi serveşte ca îndreptar sigur tuturor partidelor •comuniste şi
muncitoreşti, ·oare o aplică tn mod creator în l1:1pta pentru elibe-
rmea omenirii de sub jugul exploatării şi aswpri•rii, pentru pace.
PartLdele marxist-leniniste din ţările de democraţie populară
aplkă cu succes experienţa P.C. (b) al U.R.S.S. în ·cons-truirea
noii economii şi culturi sociaHste, în corustmcţia de stat şi de
partid.
Convocarea celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comu-
nist (bolşevic) al Uniunii Sovietice are o uriaşă îrusemnătate nu
numai pentru mişcarea comunistă mondială, dar şi pentru între-
gul la·găr al păcii şi democraţiei, deoarece creşterea forţei Statu-
lui sovietic şi înaintarea lui spre comunism întăresc considerabil
forţele mondiale ale păcii.
Proiectul Dirootivelor Congresului al XIX-lea a,J P.C. (b) al
V.R.S.S. arată că: ,,actualul plan cincinal (al 5-lea) demons-

www.cimec.ro
532 CiH. GHEORGHIU-DEJ

trează din nou în faţa întregii lumi marea forţă vitală a socia-
lismului, avantajele fundamentale ale sistemului economic socia-
list faţă de sistemul capitalist. Acest plan cincinal este un plafl
de construcţie economică şi culturală paşnică. El va contribui la
consolidarea şi lărgirea continuă a colaborării economice dintre-
Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară şi la dezvolta-
rea relaţiilor economice cu toate ţările care doresc să dezvolte-
comerţul pe bază de egalitate în drepturi şi avantaje reciproce".
Aceste cuvinte ai"Jată .din nou cu deosebită putere imensl(}
importanţă lţle c.are o prezintă pentru ţara noastră alian~a şi
prieteni-a cu Uniunea Sovietică.
IDornk de IP'a·ce şi plin de hotărîre de ,a o apăra, poporul
romîn a salutat înscrierea in Consfituţie ·a politicii externe a
statului romin democrat-popular de apărare ·a păcii, de prietenie
şi alianţă cu Uniunera Sovietică şi cu ţările de democooţie
pGtpul,ară, a politicii de pace şi prietenie cu toate popoarele iubi-
toa.re de pace.
Princitpoalele cuceriri ale poporului muncitor, schimbările in
vil8.ţa economică şi po!itkă a ţării, schimbările in IStructuna de
cl18.să 18. societăţii constituie în esenţă conţinutul proiectului noii
Constituţii.

m
Tovarăşi deputl'lţi,

Marele număr de propuneri de amendamente şi adăugiri la

proiectul de Constitutie venite de la cetăţeni confirmă o dată mai
mult oap1acitatea creatoare a maselor, interesul lor •adînc pentru
rezolrvarea problemelor de stat, 1aportui insetnoot pe care il aduce
experien~ maselor pentru just,a conducere a unui st,at cu adevă­
rat demooratic, pentru construirea socialismului.
Protpunerile de amendamente sînt de mai mult.e cate,gorii.
Un mare număr Se referă la chestiu.ni de redactare. Unele dintre

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 533

ele sînt justificate. Desigur, se v~ ţine seama de ~cestea la

redactarea definitivă a textului.
O altă categorie de propuneri priveşte chestiuni ale J~islaţiei
curente, care nu-şi au locul în legea fund~mentală. Ele trebuie
să f.ie trimise organelor competente pentru a ţine seama de ele
în ·adivit.atea legisla·tivă ·în viitor. Tn sfîr:şit, o altă ca~gorie de
propuneri priwşte direct textul Constituţiei.
l. La capitolul cu privire 1~ orînduirea ·de stat este nece-
sară ·o completar.e. Ideea de apărare ~ s.uvenanităţii şi inde-
·pendenţei naţionale a poporului romîn este subliniată în capi-
tolul introductiv şi în mai multe articoLe ale ptroiectului. Este
just totuşi ca l·a ~rt. 17, cu :p::-ivire Ira orinduirea de strat, să ·se
precizeze caracterul unitm, independent .şi suveran al ·statului
nostru, tocmai pentru a sublinit8. ,faptul că pentru prima dată
de-a lungul existenţei sale poporul romîn şi-a cucerit o ade-
vănată independenţă şi suv•cr.anitate naţională. (Aplauze
puternice.)
2. La •art. 5, un număr de cetăţeni cer înlătUJraroo pe cale
constituţională a existenţei legale a formaţiunii particular-capi-
taliste. Aceşti cetăţeni, grăbiţi să lichi-dez-e forma.ţiunea parti-
cnJ,ar-capitraHstă, nu au priceput că o 13'Semene.a problemă nu
se rezolvă prin simpla înscriere 13 unui 13rtkol în Constituţie.
Ei văd lucrurile oam în .fe!ul următoc : ai dat un decret şi
gata, s-a terminat ·CU capitalismul. Lupta de clasă este însă
mult mai complioootă. Li-chidarea eiemente!or ·capiba.Hste, care
..au rămas îndeosebi în agricultură, nu se frace rpeste noapte, ci
ca r-ezultat al unui proces mai mult sau mai puţin îndelungat.
Treoer.ea de la îngrădirea chiaburimii Ira Hchioorea ei ca clrasă
va fi postbilă numai atunci cînd masele principrale t8.le ţikă­
nimii se vor fi convins de avantajele gospodăriei colective şi
Yor trece la t8.gricultur.a socialistă. Tn această direcţie trebuie
îndreptate eforturile pentru a ajunge la lichidarea formaţiunii
partioult8..r-ca pitaliste.

www.cimec.ro
534 . GH. GHEOR.GHIU-DEJ
------------------------------------------------
Jn ,perioo.da actoolă statul realizează în mod oonseovent
politica de îngrădire şi eliminare a elementeloc capitaliste.
3. La art. 24, litera f, se propune ca între atribuţiile Marii
Adunări Naţionale !Să •se ,adauge şi -cuvinte!e "Stabi,Jirea tmpo-
zitelor şi veniturilor destinate bugetului statului". Amendamen-
tul eLSte 1flecesar ca o :gJa•fianţie .a stabilităţii impozitelor.
4. La .art. 30 se propune oa fPreşedinte!e şi v-icepreşedinţi;
Marii Adunări Naţionale să fie aleşi pe toată dUirata legisla-
turii. Propunerea este justă, deoarece alegerea de fiecare dată
·a preşedintelui şi vioepreşedinţilor rătpeşte timp preţios din
.activitatea Ma·rii Adunări Naţionale.
5. La :art. 50 s-au făcut numeroase :propuner·i, pe de o parte
de a se înfiinţa noi ministere (al cooperaţiei, al gospodăriilor
agricole colective, al sportului, al presei etc.), pe de altă palfte
de a se desfiinţa unele ministere. Ministerele au fost trecute în
Constituţie tocmai pentru a se asigura o stabilitate în :a•ceastă
direcţie. Lista lor a fost .fixată pe baza unor cerinţe stricte de
stat, ţintndu-·se seam~a de nevoile dezvoltării economiei naţio­
nale. Totodată se urmăreşte combaterea birooratismului ,şi a
cheltuieHlor admini!Stnative nejustificate.
6. Un mare număr de amendamente IPri·vesc capitolul VII :
Drepturile şi datoriile fundamentale ale cetăţenilor. Mai mulţi
cetăţeni cer, de piJ.dă, să se precizeze că ·dreptul la muncă este
asigurat numai oamenilor muncii. Desigur, în cazul de faţă
aceaostă pcqpunere nu eLSte justă, deoarece regimul nostru de
stat creează condiţii de muncă tuturor cetăţenilor, inclu<siv
foştilor exploatatori şi elementelor capitaliste oare îşi pierd
putinţa de ;a mai exploata munoo salariată, în urma politicii
de îngrădire şi eliminare. Oricui vrea să muncea!Scă cinstit i
se asigură dreptul la muncă - ceea ce este perfect just.
7. .Mai mulţi cetăţeni obiectează că a~:"ticolul 83, •cu !Pri-vire
la drepturile femeii, este prea larg şi că ar conţine unele repe-
tări. Noi credem oă articolul trebuie să .rămînă în redactarea
.actuală tocm.ai pentru a sublinia însemnătatea .acordării şi

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 535

1g13.nantăriri drepti.IJl"ilor egrale femeii. Femeile constituie jumătate

din populaţia ţării, şi aportul lor Ira oonstruirera socialismului
poate şi trebuie să devină mult mai mare, printr-o politi-că
justă .de antrenare mai Irargă ra femeilor muncitoare de Ia oraşe
:!?i 1Sr8'te în activ,itatea economică, politică, de stat şi cultunală.
8. Cu privire Ia art. 84, numeroşi cetăţeni tşi exprimă teme-
:rea d :g~amntrarea .Jibertăţii de conştiinţă tuturor cetăţenilor
R.P .R. ar tpermite elementelor reacţionare :ale clerului, ·aparţi­
nînd di,ferite·lor -confesiuni .sau secte, să desfăşoare o activi-
tate p~otrivnică statului şi intereselor oamenilor muncii. Pentru
.a preveni o asemenea situaţie, ei cer :îngrădirea racestui drept.
Desigur, soluţia indicată nu este raoooptabi.Iă. Ganantarea liber-
tăţii ·de conştiinţă rezultă din 1nsăşi natura regimului democrat-
popular. Oricine calcă Constituţia şi J.egile ţării, abuzează de
1ibertatea de ·conştiinţă în ISoopul de a lovi în Iibe:tăţile derno-
craUee ra!e poporului, pentru a restaura regimul burghezo-mo-
~ieres·c, va suferi rigorile l~gii.
Acestea sînt unele amendamente şi adăogiiTi mai importante
la proiectul de Constituţi.e asupra cărora ram ·socotit necesar
să aducem p:-ecizări.

IV
Tovarăşi,

Trebuie Slpus că proiectul noii Constituţii a RP.R. s-a bucu-

rat de o ratenţie cu totul !Specială din partea jpresei burgheze
()Ccidentale.
Lra început, ofioinele de propra~ndă imperialiste rau înceroat
să or·g,anizeze tă•oerea în jurul proi.ectului nostru de Constituţie.
Aşa ceva însă nu mai este posibi,J în zilele noastre. Forţa opi-
niei publice este mai puternică decît norma1ivele trusturilor
de presă. Interesul stîrnit de noua noastră Con~Stituţie în sînul
pQPoarelor din A!pus i-ra !Silit pe imperira.Jişti să-şi mobilizeze

www.cimec.ro
536 GH. GHEORGHIU-DEJ

scribii p.entru ra încerca sa inducă în eroare masele şi cercurile

progresiste, să le distragă ratenţia, :să le dezarienteze. N-au
lipsit nici .aaiomniile, nid minciunile .grosolane, nici 1ncercări
de a trunchLa textul Constituţiei.
Ce 1a dezlănţ,uit oate ra.cest val de interpretări cralomnioase
şi .de minciuni care au mers p.ină la trunchier€ra unor texte 1ale
noi.i Constituţii ?
S-ar părea ·că Constituţira noastră a produs amar.acJUne şi
deziluzie în cercurile imp·erialiste. Poate că ele s-au aşteptat
oa noi să elraborăm o constituţie de tip burghez, în care să fie-
consfinţită proprietatea asupra mijlo.acelor de producţie !J,azată
pe j:af şi exploat,ar.-ea oamenilor mundi? Dar n-au ,aflrat ei oare
că noi 1am Ji.chidat de mult proprietatea moşiererască şi am
împărţit întinsele pămînturi :al~ moşierilor unui milion de ţănani
fără pămînt şi ·CU pămînt puţin ? Noua noastră Constituţie pro-
damă că pămîntul este ra·l celor ce-l muncesc - nu al p1anazi-
ţilor şi trîntorilor care sugeau vJ,aga ţărănimii. Poate că necon-
solraţii scdbi rai trusturilor rau aflat despre acoostă lozincă maî
de mult, din versurile imnului proletarilor rrevoluţionarri "Inter-
nraţionala", pe c,are-1 intonează oamenii muncii din toate ţările:
"Pămîntul este al celor harnici, oei leneşi plece unde vorr".
(Aplauze puternice.) Fără îndo~ală, marilor proprietraa-i c.a.pita-
lişti ·din Statele Unite, oare ~au .aoaparat milioone de hecta·re de·
pămînt, ruinind pe micii ferrnieri şi punîndu-i pe drurrnuri în
dutare de lucru, nu le vine l1a socoteală răspîndi.rea in rîndu-
rile acestora din urmă a unor asemenea lozinci "subversive".
Este ştiut că milioane de miei ·fermieri americani duc o exi·s-
tenţă mizerabilă, suferind adeseori foamea, ca rezultat al con--
C€ntrării părnînturil()r în mîinile marilor trusturi •Cerealiere. In
mintea lorr ar putea căpăta consistenţă ideea că această stare de·
lucruri poat·e fi schimbată, deoarrece există ţărri în care asemenea
prefaceri s-au efectuat cu succes.
Tot rattt de firesc este c.a ziarele rnonopolmilor amerkrane·
şi ale lorzilor englezi să fi.e pline de nemulţumire ,f,aţă de f1aptut

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITI:ŢIE 537

că l(lm .izgonit pe capitalişti de la putere, că am naţionalizat

f,abricile şi am pus în fruntea lor muncitori. Doar nu ne putem
aştepta să ne J,aude pentru asemenea ispr!avă. (Rîsete, însu-
fleţire în toată sala.)

Poate că domnii de la Washington şi Londra a.r dori să

rrpunem pe moşieri şi OO!pitalişti în drepturi, ·să le ·dăm îna'Poi
moşiile şi [abricile după •care tînjesc şi să punem •din nou
poporul sub jugul exploatării. Abia recent, delegatul american
în Consiliul de Securirote ne-a invitat să schimbăm orînduirea
politică după placul său, ca să ne admită la O.N.U. Dar stru-
gurii sînt prea a·cri, domni·lor irnperi•alişti. (Rîsete generale.
Aplauze însufleţite.)
Ieşirile ameninţăta:are l(l}e urmaşilor lui Forrest.al nu pot
intimida decît pe cei ·cu nervii slabi, deoarece este o adevănată
nebunie •să te gîndeşti în zilele noastre că ar mai putea fi
fntoarse }1(1 capitaliiSm popoal!'e oare s-au eHbenat de sub jugul
lui, care au cunosout bucurii(! vieţii Hbere şi au .dobîndit con-
ştiinţa forţei lor de neînvins. (Aplauze puternice.)
lmperia·liştii sînt a1dînc nemulţumiţi de fl(iptul d noUJa Con-
stituţie proclamă •cu toată vigOarea că prietenii(! şi alianta cu
marea Uniune Sovietică, •sprijinul .şi ajutorul ei dezinteresat
şi frăţesc IBsigură independenţa şi suveranitatea de st.at, dez-
voltarea şi înflorirea ReipubHcii PqpuJ,are Romîne.
In dosul l(lCestor scribi se văd .apăl"înd urechile trumanilor
şi a altora, care au devenit excepţional de sensibile la
auzul cuvîntului ,.independenţă", d.e cînd cea mai popuJ,ară
lozincă în Europ1a ocddent.ală .a devenit "Ameri·oani, căraţi-vă
acasă !". IInperi•aliştii amerioani se tem de faptul că în ·con-
ştiinţa popoarelor .francez, italian, belgian etc. vra pă·trunde
şi mai adînc ideea că există şi altfel de relaţii intre state
decît cele pe oar·e le pracUcă Statele Unite •în Eurqp1a occiden-
tală, 'Potrivit că.rom ·Cel mar tare înghite pe cel mai sJ,ab.
Oamenii muncii din Apus văd cu ochii lor că în timp ce ţări
mici oa Romîni,a, Bulg"~aria, Ungaria etc., datorită :ajutorului

www.cimec.ro
538 GH. GHEORGHIU-DEJ

Uniunii Sovieti·ce, rau dobindit o reală independenţă naţională,

îşi dezvoltă economia de pace cu paşi uriaşi şi s-au eliberat
de crize şi şomaj, ţări mrari oa Fnanţa, Italia etc. au căzut sub
jugul Statelor Unite, suveranitatea lor ,de strat este călcată in
picioare de ocupanţii americani, industria lor merge de rîpă,
şomajul bîntuie cu furie şi sînt scufundate într-o criză econo-
mi-că oatrastrofală. lmperialiştii .americani vor să ascundă
pqpoarelor din Europa ooddentală efectele tbinefăcătoare pe
oare le au ras1..1tpna ţărilor de democnaţie populară relaţiile de
tip nou, socioalist, inaugunate pe rareoo internaţională de marea
Uniune Sovietică, potrivit nobilelor principii ·staliniste de ega-
litate, de ajutor recipll'oc şi de respect faţă de independenţa
naţională.
Zadarnice însă toate a·ceste rnă•s.uri de precauţiune. Starea
de spirit antiame.rioană a ·Că!Pătat o ra•sernenea răspîndire, încît
au început să o recunoască chiar ziarele americane cele mai
reacţiooore. Sintetizînd imp!I'esi.i ·culese 'În EurQpra, zilarul "New
York Magazine" ·scri.e: "In Europa ISe crede despre noi că sîn-
tem nişte capitaHşti lipsiţi de omenie, că ou cinÎismul nostru
putem să aruncăm lumea într-o nouă criză economică ... -că
sîntem grata să transâormăm lllli1lea într-un Bikini, d sîntem
agresivi, nerăbdători şi imperialişti... că Statele Unite sînt
pentru l!'ăzboi, in Ump ce Rusia este pentru pace ... că nu tole-
răm nici un fel .de neutnalitate şi impunem executarea intocmai
a exigenţelor noastre... că modul de vLaţă arnerioan este o
agitaţie infrigumtă, oare pierde din vedere adevărurile elemen-
tare şi care este nevropată, neliniştită şi indezirabilă".
Trebuie să recunoaştem că este o oanacterizare destul de
reuşită. (Rîsete, însufleţire în toată sala.) Scribilor burghezi
le este peste putinţă să demonstreze că jugul exploatării capi-
Laliste este rai pentru muncitori şi ţărani. Poate că domnii
aceştia rau uitat că muncitorii şi ţăranii romini rau cunoscut pe
propria .lor piele binefacerile sistemului capitalist. Ira[' cît pri-
veşte stările de lucruri actuale din lumea capitalistă, ele nu

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CONSTITUŢIE 539

sînt de natură !8 atenua amintirile pe oare ei le mai păstrează

din trecutul intunecat.
PoliUaa agresivă 1a guvernului 1ameri·oan şi ori.entarea eco-
nomiei spre război au comecinte dez,asbnuoase asupna nivelu-
lui de trai al maoo!or muncitoare din Statele Unite. Pină şi
statisUoa oficială, a cărei principală menire este să prezinte
situaţila ·in culori tranda.firii, nu poate a•scunde scăderea pro-
gresivă a nivelului de tooi al oamenilor muncii. Faţă de
perioada ·dinainte de război, impozirul pe salariu a crescut de
6 ori, i.a.r preţurile mărf·w-ilor de larg con·sllll11 se ridică de la
o lună la alta. Ca rezultat, trei sferturi din numărul f1amiliilor
ameri·cane nu au asigurat nid minirnul de tr.lai, .iJar din acest
număr 22,9% nu ciştigă nici un sfert şi 13,7.% niei o optime
din acest minim. Totuşi muncitorii .aceşti•a fac parte din cate-
gorila celor pri'Vil~iaţi, deoail"ece au de Iuoru. Există insă in
Statele Unite milioane de şomeri, care rătăcesc de luni de zil·e
in .căutare de lucru.
Situaţia maselor muncitoare din ţările EUII"opei occidentale
este oo mult mai grea, deoarece ecooomila lor mult slăbită
poartă povana excesiv de mare a ina.nmă1rilor .şi a cheltuielilor
milime dictate de amerkani.
Deşi toate constituţiile acestor ţări burgheze se intrec in a
proclama egalitatea de drepturi tntre toţi cetăţenii, nici măcar
scrLbii burghezi stipendi~aţi de trusturi nu pot ~a&eunde că eco-
nomia de război produce profituri fabuloase monopoliştilor şi
fh acelaşi timp tnăspreşte mizeria !ITII8selor. · Desp.r.e modul cum
aootă "egaliootoo" amerioană vorbeşte .faptul că tn timp ce 1%
din !pOpUlaţie - rniHaJidarii şi milionarii - sint stă1pîni pe
coa. 60% din intrea-ga ~avuţie a ţării, 87% 1 din populaţie stă­
ptneşte doar 8% din avuţia ţării.
ToonSiforma.rea State1or Unite intr-un stat poliţtst, tncăl­
carea bruoolă a celor mai elementare drepturi democootice,
ofensiva tmpotriva nivelului de trai al maselor, intensificarea
represiunilor stngeroaiSe antipopul~a.re, incurajarea rasismului şi

www.cimec.ro
540 GH. GHEORGHIU-DEJ

a formelor sale bestiale de manifesta1re de felul linşajului, înfiin-

ţarea l·agărelor de ·conc-entnare .pentru elementele progresiste,
sentinţele mîrşave de cllndamnare şi îns·cenările împotriva
comuniştilor şi altor luptători pentru !pace şi democr:aţie -
manchează procesul de degenerare ;a democnaţiei blllrgheze.
Acest rproces confirmă :aprecierea lui Lenin că perioadei 'ascen-
dente ,a capitalismului i-a corespuns democraţia burgheză, iar
perioadei moriopoliste, di-ctatura ,fătişă a burgheziei.
In momentuJ cînd ţările capitaliste, pentnu a-şi 18sigum
"spatele" în v·ederea declanşării războiului, instaurează sălba­
ticul regim al fascismului, proiectul noii Constituţii a Repu-
blicii Popu!a,re Romîne rep.rezintă afirmarea viguroasă a 1ncre-
derii poporului romîn în triumful păcii, demoo:-aţiei şi socia-
lismului. (Aplauze furtur.wase.) Oameni,i muncii din lumea capi-
talistă, care privesc cu nă,dejde la ţările \,agărului democraţiei
şi soci18Hsmului, în f:rlllnte cu Uniunea Sovietică, şi sorb băr­
băţie şi enengie din măreţele lor succese, ~au primit Constituţia
R.P.R. ca o nouă v.ictorie a fortelor pădi, democraţiei şi soda-
li.smului, oa o ripostă puterni·că dată duşmanilor păcii şi IPJ"O-
gresului, în ·cap cu imperLali.ştii -ameri·cani, pretendenţi la domi-
naţi,a mondială. In ~aceasta constă însemnătatea internaţională
a noii noastre Constitutii.

V
Tovarăşi,

Increderea ou care popow! nootru urmează politica p·arti-

dului şi guvernului 18re la bază f!arptul că el 18 văzut că între
vorbele ·şi f,aptel'e comuniştilor este o deplină concordanţă.
Oricine priveşte ţara noastră vede că ·ea s-a transformat
într-un vast şantier al muncii paşnice constructive a poporului,
vede -cum se înalţă fabnid şi uzine noi, termocentrale şi hidra-
centrale, care-şi trimit curentul electric la sute de kilometri

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA PROIECTULUI DE CO"'STITUŢIE '541

dist,anţă, se făuresc şosele şi căi ferate, instituţii de ~cultură şi

de ştiinţă, parcwri de odihnă, locuinte confortabile pentru mun-
citori, cre~ şi cămine pentru copii, instituţii pentru ocrotirea
sănătăţii, v2de cum sute de mii de oameni ai muncii îşi petrec
concediile în looalităţi balneare şi climaterice, cum muncitorii
şi ţărl8nii, altădată ţinuţi î.n întuneric, înv1aţă aarte, 5e instru-
iesc, luptă pentru a-şi însuşi cuceri riie ştiinţei. (Aplauze îrrsu-
flefite.)
Imaginaţi-vă, tovt8răşi, ·cum Vl8 arăta P1atria noostră cînd
vor fi realizate obiectivele pl,anului cincinal ! Anii oore vin vor
fi ,anii intrării î.n funcţiune a unor mari întreprinderi, a noilor
fabrici şi uzine, furmtle, cuptoare, întreprinderi chimice, t8 noilor
centrele electrice, t8 Centrulllli cinematognafk de la Buftet8, a
Combinatului "Casa Scinteii". Hidrocentrala "Vladimir· Ilici
Lenin" va t81iment•a cu energie noua industrie t8 Moldovei şi
va chema lt8 vtaţă întreaga regiune. (Aplauze. însufleţite.)
Marile .şi puternicele rgospodării agrkole socianste vor fl8ce
cîmpiile să rodea,scă din belşug. Zeci de mii .de tractoare, com-
bine, secerătoare vor brăzda ogoarrele Patri·ei. Ţărănimea mun-
citoare Vl8 trece cu încredere crescîndă l·a agrkultum sociaHstă.
cfeoorec.e numai marea gospodărie agrioolă socit8listă are posi-
biW,atea să întrebuinţeze maşini, să folosea1scă ·cucerinile ştiin­
ţei şi să dea astfel o mar·e cantitate de producţie-madă care să
asigW"e 18provizionarea din bel.şug a industriei şi a oamenilor
muncii şi b.unăiSt,area ţărănimii muncitoar,e. Irigarea Dobmgei~
a cîmpiei Dunării şi a regiunilor secetoa·se din Moldova, pe
baza unui pl13n vas·t de muncă, v~aloriJiaacea Deltei Dunării, pe
ale cărei ogoare fertile se pot cu!Uva plante industriale, legume~
pl1ante subtropioale ek., sidrrea Jiv,eziloor de pomi f.ructiferi pe
între;g cuprinsul ţării, orgl3niZiarea go51podăriilor speciale pen-
tru leglllmi-noose şi zarZiavaturi, ridioarea producţiei de cereale-
marf,ă a gospodărriil<?r individuale brebuie să constituie baza
pentru ri·dioauea producţiei .agri·cole 13 ţării.

www.cimec.ro
542 GH. GHEORGHIU-DEJ

Poporul romîn are d!ieptul să privea&că cu încredere viito-

rul Patriei. Imense:e ei zădminte car:bonifere şi petroli[e-re,
metalele, pădurile, izvoarele de gaze naturale, materiile prime
inepui~abile pentru o puternică industrie chimică, milioanele
de -oai putere ale l(lpoelor noastre - Lată uriaşe bogăţii care
deschid perspective măreţe de dezvoltare Republicii Populare
Romîne. (Aplauze furtunoase.)
Un rol de Sel(lmă în dezvoltarei(! şi 1nflorirel(l Patriei noastre
ti va avea şi pe viitor ::ol,aoora-roo economică ,ou Uniunea
Sovietică, care ne aco11dă un f,răţesc ajutor în opera de con-
struire a &aeil(llismului, precum şi colabOCI(lJ"OO eoonomi-că cu
Republica Democrată Germană, .cu Republioo Popull(lifă Ungară
şi cu alte .ţăr.i de democraţie ,populară.
Trebuie să ajungem şi vom ajunge să creăm poporului mun-
citor run ·îoolt ni•vel de trai şi de cultură, o vil(lţă îmbelşugată
şi fericită. (Aplauze puternice.)
Jnainta~rea noastră însă im este uşoară. Sînt încă greutăţi
în oo!e. Constl"'uim doar o nouă orînduire socială. Nu este în
firoo comuniştilor să ocolească greutăfile s:au să le 1ascundă
mase!or. Forţ,a partidului ml(lrXiJSt ...revoluţiona~ constă toomai
în faptul că el ia pieptiş greutăţile, le arată deschis şi cinstit
în fa~a maJSelor, chernîndu-le la lupM pentru înf.r·îngerea lor.
Pl(lrtidu! nostru 1(1 dovedit -că are sufi.cientă tărie pentru a
învinge orice .fel de greutăţi -şi va .dovedi aceasro şi de aoum
înainte, pentru că se SpiTijină pe cele mai largi mase ale poporu-
lui. (Aplauze puternice.)
Trebuie să ,produoom atît, înoit nu numai să acoperim nevoile
de materii prime ale industlfiei, ci să creăm rezerve de stat.
Crearea rezervelor de stat are o însemnătate cu totul deose-
bită pentru economia noastlfă naţională, pentru mări~rea puterii
<le apă.nare .a Patriei.
Jntărind P13tria noa,stră, întărim forţele păcii, .democraţiei
şi socialismului, în frunte cu marea Uniune Sovietică. Proiec-
tul nostru de Constituţie expr.irnă cu toată vigoarea voinţa de

www.cimec.ro
 RAPORT ASUPRA P~OIECTULUI DE CONSTITUTIE 543

pace .a poporului romîn, dorinţ.a Sia de a-:şi

cons.acna toat·e for-
ţele operei de construcţie .paşnică. Noua Constituţie este prin
esenţa sa o Constituţie a păcii. Totodată, I!JOporul romîn este
hotărît de a nu permite nici un fel de amestec imperialist tn tre-
burile ţării, d·e a păstra neatinsă independenţa şi suveranitatea
naţională. (Aplauze puternice.)

Tovarăşi,

Noua Constituţie va consolida regimul nostru de democra-

ţie populară şi v.a corustitui un instrument puternic al con-
struirii sodali.srnului în Pl3tria noastră.
Datoril3 de onoare 13 fiecărui cetăţean cinstit este să res-
pecte noua Consut,uţie şi să o apere oo lumina ochilor, deoa-
r€1Ce ea este legea l~ilor Republicii noa·stre. E13 O!glind,eşte
m.arHe biruinţi 13le popooului .romîn, descătuşiat de sub orice
jug, 1ibe~ şi stăp·î-n pe soa.rt'a sa. Popor minunat, popor con-
strudor al vieţii noi, poporul romîn are tot dreptul să pri-
vească cu mîndrie patriotică la noua Constituţie, oglindire a
unor măreţe ouoeriri economko-socil3le. (Aplauze însufleţite.)
Nooo Constituţie Via însufleţi poporul nostru l.a noi vidorii
în construirea orindudrii socialist~, pentru întărirea Patriei şi
a întregului l13•găr 131 păcii şi soci13lismului, în f,mnte cu marea
Uniune Sovietică. (Aplauze puternice.)
1lmoru! marii forţe rnobilizatoare şi or;gl3ni1Jato.are a noii
Constituţii îl oorustiroie ideile marxism-lenini·smului. (Aplauze
furtunoase, (adunarea, în picioare, aclamă cu însufleţire tim~
de mai multe minute în şir.)
.. Scinteia" nr. 2.46/
din 24 septembrie 1952

www.cimec.ro
 CUVÎNT DE SALUT DIN PARTEA
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
ROSTIT LA CONGRESUL AL XIX·LEA AL
PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUND SOVIETICE

Dragi tovarăşi dele.g,aţi la al XIX-lea Congres al Partidu-

lui Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, îngăduiţi-mi să
transmit în numele Partidului Muncitoresc Romîn şi oal poporu-
lui romîn un s.alut înflădrat Congresu],ui ,a) XIX-lea al Parti-
dului Comunist rai Uniunii Sovieti·ce. (Aplauze furtunoase pre-
Lungite.)
Ne ex·primăm profunda recunoştinţă pentru posibilitatea
.aoordată deleg1aţi,ei ParNdului Muncitoresc Romîn de a asi6ta
],a acest Cong,r·es de importanţă istorică-mondială - măreaţă
şcoală pentru toate p:artidele ·comuniste şi rnuncitor~ti.
DatorHă elUberă.rii Romîniei ,de ·către tmpele glorioasei
Armate Sovietice, popoorul romîn, sub conducerea Partidului
Muncitoresc Romîn, a doborît puterea moşierilor şi oa.pitaliş­
tilor, oa lu:at în propriile-i mîini soarta Sia şi :a instoauroat r~imul
<ie democna,ţie populară. Astfel, p·entru prima oară în istoria
sa, poporul romîn şi-a dobîndit o adevărată libertate, inde-
pendenţă şi 6UVe!'anit,ate de stat.
Oamenii muncii din Republica Populoară Romînă nutresc o
dragoste nemărginită eli.beratoarei lor, Uniunea Sovietică, glo-
riosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi celui mai scump
prieten :al poporului romîn, învăţătorul şi oonducătorul oame-

www.cimec.ro
 CUVTNT DE SALUT LA CONGRESUL AL XIX-lea AL P.C.U.S. 545

nilor muncii din lumea •întreagă, tov;arăşul Stalin. (Aplauze

furtunoase.) .
.Poporul romîn a întîmpinat cu foarte mare interes şi bucu-
rie documentele itStorke, Directivele Congresului al XIX-lea 13.1
P,a.rUdului cu p.rirvire l:a al 5-lea pl:an cincinal de dezvolt!are 13.
Uniunii Sovietice, care constituie un măreţ program de con-
struire a comunismului Jn Uni•unea Sovietică, şi proiectul Sta-
tutului rnodi•fi.cat ·al Partidului Comunist (bolşevic) 13.1 Uniunii
Sovieti.ce. A-ceste documente istorke, editate în Republica Popu-
l:Hă Romînă în sute de mii de exemp.lare, sînt stud~ate de
între.gul partid şi de oamenii muncii din ţ•ara noastră.
Ele au însufleţit şi însu:fleţes-c pe oamenii muncii de l'a
oraşe şi sate în lupta pentru noi su-ccese în construirea soda-
Hsmului în R-epublica Popula,::-ă Romînă. In cinstea Congre-
s-ului al XIX-lea 13.1 P.arti,dului Comunist (boLşevic) al Uniunii
Sovietice; muncitorii, inginerii şi tehnicienii din Repub.lioca
Populară Romînă au pornit intrecerea socialistă, depăşind con-
sidena.bil planur.ile de producţie. (Aplauze.)
Pentru Partidul Muncitores-c Romîn, ca şi !pOOtru toate
p:arUdele oomuniste şi muncitoreşti, p,artidul Comunist al Uni-
unii Sovietice este modelul padidului revoluţiona!r marxist-
knini-st 1al dasei muncitoare, avan.g.ar.da mi•şcării comuni·ste
internaţionale. (Aplauze.)
Magistnalul r,aport ,al tovarăşului Malenkov !are o uri:aşă
imporbanţă internaţională. El conţine o .analiză profundă :a situa-
ţiei inte:rn:aţion.a!e şi interne a Uniunii Sovidi·ce, a întăririi con-
tinue a Partidului Comuni'St 13.1 Uniunii Sovietice. Raportul tova-
răşului Malenkov demască cu o forţă excepţională p·e :a.ţîţătorii
~meriaani l:a război şi însufleţeşte pe toţi oamenii cinstiţi },a
lupt,a pentru ptace între po0poare. El întăreşte încrederea oame-
nilor muncii din toate ţările în forţa şi inv.indbilit13.tea l·agă.rului
păcii, democraţiei şi socialismului. In acest raport se constată
că relaţiile Uniunii Sovietice cu Republica Populară Chineză
şi ţă1rile de democraţie populară sînt un exemplu de relaţii cu

www.cimec.ro
546 GH. GHEORGHIU-DEJ.

desăvîrşire noi între ·st,ate, relaţii nem~iîntîlnite în istorie. Ele

se bazea.ză pe eg~alitatea în drepturi, pe co.l13.bonarea economică
Şi r.es.pectarea independenţei naţiooole.
Fidelă tratatelor de asistenţă mutuală, Uniunea Sovietică dă
şi v~ da şi în viitor ajutoc şi sprijin pentru întărirea şi dez·vol-
t~area acestor ţări.
Tn numele poporului romîn, delegaţiJI noastră exprimă Comi·
tetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii
Sovietice şi pensoool tovarăşului Stalin 18.diînci mulţumiri şi recu-
noştinţă pentru acest mare şi neprecupeţit ajutor şi sprijin în con-
skuirea socÎJali-smului în ţara noa,stră. (Aplauze prelungite.)
Toate a·cestoo vor stîrni un nou şi puternioc avint în muncă în
ţ:ara noastră şi vor juca un ma.re rol în întărirea continuă a par-
tidului nostru. (Aplauze.)
Maroo eJQperienţă a Partidului Comunist (bolşevic) 18.1 Uni-
unii Sovietice este un îndreptar sigur în construirea PanUdului:
Muncitoresc Romîn ca p'artid monolit şi forţă conducăto,a.re în
Reyubli-ca Popu!~ră Romînă. Ea este un îndrept,ar în lupta noa-
stră de zi cu zi pentru vktoril8. socil8..!ismului şi întărirea st·atului
democnat-popul,ar, în lupta pentru p,a·ce şi f.:"ăţie între popoore.
împotriva aţîţătorilo.r l:a un nou război - miliardarii americani
şi egenitim lor din t~~na noastră.
Tovmăşi 1 Avem bucuria de a comuni·M Congresu!ui că Par-
tidul Moocitoresc Romîn şi oamenii muncii din Republi·ca Popu-
lară Romînă au întîmpinat cu un ur.iaş entuzi,asm :a1pariţia
lucrării geniale a tova;răşului Stalin "Problemele economice ale
sodaHsmu!ui în U.R.S.S.". Această lucrare a tov,arăşului Stalin
a1r·e o dmportanţă istorică mondială. Ea constituie un îndreptar
nepreţuit pentru comuniştii din toată lumea, pentru toţi acei care
luptă pentru p·ace, democnaţie şi sodalism. Această lunare a,
tov,arăşului Stalin are o import,anţă deosebit de mare pentru
p:a.rti-dele comUIIliste şi mundtoreşti din ţările de democraţie
populară, unde se înfăptuieşte -construirea socialismului. Opera
tova1răşu:ui Stalin "Problemele economice ale socialismului i'n

www.cimec.ro
 CUVINT DE SALUT LA CONGRESUL AL XIX-lea AL P.C.U.S. 547

U.R.S.S." a fost tbpărită în Republica PopuJ,aiT';j Romînă în sute

de mii de exempl1are, în limba romtnă şi în limbile naţionalită­
ţilor oonlocuitoare. (Aplauze prelungite.) Comitetul Central a.l
P~artidului Muncitoresc Romîn a a.doptat hotăflîrea de ~a orga-
niza studierea acestei opere geniale a toVJarăşului Stalin în sis-
temul învăţămîntului de partid, în şcolile superioare şi medii
ale Republicil. (Aplauze.)
Tovarăşi ! Poporul romîn datorează marii Uniuni Sovietice
~~aptul că şi-a putut lua în proprii!e-i mîini soarta Sta, că a putut
inst,aura regimul de democraţie populară. Intr-·o s·curtă perioadă
-de timp, în Republica Populară Romînă s-au obţinut mari suc-
-cese pe calea transformălrii ţării noastre dintr-o ţară î.napoiată şi
jefuită de fia:-ele imperia.liste într-o ţară ou o industrie dez'Vo!tată
şi o a!grkultură înaintată. Vertiginos se dezvoltă industria noa-
stră socialistă. Au luat fiinţă noi ramlllri ale ~ndustriei, ca, de
pildă, industria de constr.ucţii de maşini-unelte, de maşini, de
utilaj petrolifer, industria electrotehnkă şi cea chimkă. Se con-
struiesc mari hidro şi termocentrale. Ţărănimea noastră trece
treptat, pe baza principiului deplinului liber consimţămînt, Ia
gospodăria colectivă.
Datorită ajutorului ,a,cordat de Uniunea Sovietică, de Parti-
dul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovieti·ce şi personal de
tov1arăşul Stalin, poporul romîn a putut ajunge },a acea fază a
construirii socialismului cînd el începe să culeagă roadele indu-
Biri,alliză·rii sodaliste 'a ţării şi cînd, simţind bucUJria muncii
libere, ei işi închină toate forţe!e întăririi şi, înf:oririi Patriei,
creşter;i tr·eptate a bunăstării poporului.
Creşte:-ea forţei şi tări·ei Partidului Comunist ,a,l Uniunii
Sovieti.ce şi ,a, Statului -sovietic este un izvor de energie r-evolu-
ţionară pentru p,arHdul Muncitores·c Romî:n şi pentru oamenii
muncii din RepuMioa Popu!:ară Romînă, oare văd în măreţi1a
construcţiei comunismului în Uniunea SovieHcă calea luminoa·să
a viitorului ţării noastre. (Aplauze.)

www.cimec.ro
548 GH. GHEORGHIU-DEJ

Toate acestea întăresc hotărîrea poporului muncitor d·iiil Repu-

blica Popuharâ Romînă de ,a invi~ge toate greutăţile oare n~Jai
există în oalea noa•stră şi de a păşi înainte pe aalea străbătută
cle .gloriosul Partid Comunist Ja! Uniunii SOIVietice, splt"·e victoria
soda'liJSimului, de a întări oopacitatea de apă.rare a Patriei şi de
a con~:rjbui tot mai .activ ],a întărirea lagărului păcii, democmţiei
şi socia!i.smului, în frUJite cu marea Uniune Sovietică. (Aplauze.)
Trăi,ască marea Uni,une Sovi-etică, reazemul de nebiruit al
păcii, libertăţii popoarelor şi socialismului! (Aplauze furtu-
noase.)
Glorie marelui popor sovietic! (Aplauze.)
Să trăiască şi să se întărească în veci prietenia de nezd::-un-
~inat şi col,abonare1a frăţească dintre poporul ramin şi popoarele
marii Uniuni Sovietke! (Aplauze furtunoase.)
Trăi:a:scă :gloriooul ParUd Coml.lJI1ist ;al Uniunii Sovieti•ce,
p,arUdul lui Lenin-Stalin, !cl'VIang.aDda mişcării comunist•e interna-
ţionale! (Aplauze.)
Partidul Muncitoresc Romîn, cla•SJa muncitoare şi poporul
romîn wează din toată inima Congresului al XIX-lea al Parti-
dului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice mari succese în
munca lui .rodnică ! (Aplauze.)
Să trăiască ani îndelunga·ţi, S!pre bucuria şi fericirea întregii
omeniri progresiste, marele învăţător şi ·conducător al oameni-
lor muncii din lumea înkeagă, cel mai bun p1rieten ,al ·poporului
romîn, soumpul şi iubitul nostru tovarăş St,alin ! (Aplauze furtu-
noase, care nu contenesc vreme îndelungată şi se transformă în
ovaţii. Toţi se ridică în picioare.)

"Scînteia" nr. 2.477

din 11 octombrie 1952

www.cimec.ro
 ÎNTĂRIREA CONTINUĂ
A REGIMULW DEMOCRAT-POPULAR
ÎN REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ

Anul 1952 .a fost maraat printr-o nouă întă·rire a regimului

democrat-ipopul18.r în Republica PopuJ:a,ră Romînă. Un p18.s însem-·
nat 1-a constituit adoptarea 111.oii Constituţli>i a R.P.R. Avînd mereu
în faţă modelul înalt 18.1 democraţiei wvieUce sodaliste, ooa mai
'inaltă formă a democraţiei, Partidul Muncitoresc Romîn a elabo-
rat proiectul noii Constituţii a R. P. R. în spiritul m~reţelor
principii ale democ!iatismului sodaliJSt şi a or1g18.niz,at timp de
aproaipe două luni de zile o l:ar<gă dezhate::e publică cu privire
lia textul proiectului.
Oglindind p:articul18.ritărţile economice şi politke ale perioadei
edurale de dezvoltare a Rom:îniei ipopul,are, noua Constituţie
reprezintă bilanţul cuceririlor istorke dobîndite de poporul mun-
citor pe calea construirii :socialismului.
Marele Lenin socotea chestiunea puterii drept ·chestiunea
fund:amentală 18. r-evoluţiei. In mîiniJ.e că·rei cl18.se se află puterea
- irată ceea ce hotărăşte în ultimă instanţă problema democra-
tismului4 unei orînduiri de stat. Pot să prodame constituţii-le
burgheze oriorte drepturi şi libertăţi, atît timp cît !:a putere se
eflă reprezentanţii monopolu::ilor caipitaliste, aceste drepturi şi
libertăţi constituie do:ar un privilegiu -pentru rninorit18.tea infimă
Zl e:JGploatatorilor.

www.cimec.ro
550 GH. GHEORGHIU-DEJ

Vi18.ţl8. confirmă o dată mai mult jUJSteţea tezei marx-i•st-leni-

niste că numai acolo unde puterea se află în mîini,le oamenilor
muncii pot exista drepturi şi_ libertăţi democnatice :adevărate_
Regimul de stat demoo:-at-ipopular reprezintă puter·ea oamenilor
muncii de la oraşe şi sale, cu .alte cuv-inte putereoa ml8.jorităţii
ooVlîrşitoare oa papuJ,aţiei ţării, îndreptată împotriva unei mino-
rităţi de exp!o.atatori şi asUtpritori. Acea•stă cucerire măr·eaţă
a · oamooilor muncii din R.P .-R. stă la bam noii nOO!Silre Con-
stituţii.
Peste 10.000.000 de oetăţooi au p.artidptat la disout•al!"ea pro-
iectului de COJistituţie. Au fost făcute circa 19.000 de pl!"opuneri
de amendamente la textul proiectului. Acest a•devărat referen-
dum popular a !Stîrnit un puternic .avint politic şi în muncă şi a
~rătat vitalitatea regimului de stat democnat-poqm!1ar, le.găturile
sale tDainice cu masele, adîncul său doemocr.atism.
După d~btatecea :pu.blkă a proiectului noii Constituţii s-a1u
desfăşurat pr~găti.rile în vederea alegerJolor pentru Marea Adu-
nare Naţională. In această campanie partidul nostru şi celelalte
or.g.anizaţii oale oomenilor muncii din Frontul Democraţiei Popu-
lare şi-au pus drept obiectiv să facă larg cunoscute maselor
popul1are real·izările noa•stre şi p!.anurile noaiStre de viitor, să
consolideze şi mai mult legăturile p.arHdului cu masele, să ridice
Ia un niv-el şi mai înalt activitatea politică a milioanelor de
muncitori, ţărani, intelectuar!L Campani·a eloctoroală a evi·denţi·art:
cu o deosebită putere interesul viu pe care ceJ.e mai largi mase
îl poartă prob!eme:or de stat, ca şi problemelor gospodăreşti
locale, creşterea conştiinţei politice .a maoselor. Adunările popu-
iare, consfătuiri.Je şi întîlnir-ile candidaţi1lor cu alegătorii, Ioa oor-e
au luat part·e milioone de cetăţeni, au fosrt: un prilej de d·ezba-
tere oa numeroase probleme economke şi politke, de scootere Ira
iveală a lipsurilor, a greşelilor comise ·de unele organe .Jocale.
de indi·oare .a căi1~or pentnu înfrîngerea greutăţilor. Campania
e!edona.Jă a a.:-ătat în mod concret că autocr-iti-ca ·şi critioa de jos
constituie f,actori importanti ai mer·sului nostru înainte.

www.cimec.ro
 INTARIRL\ CONTINl'A A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 551

Adevăratul demoonatism .ai regimului democnat-populrar ni-l

arată şi următoarele cifre. In timpul ultimelor alegeri au fost
înSJcrişi în liste 10.574.475 de talegători, pe cînd în aleger.iJe par-
lamentare din 1928, pe care partidele burgheze le prosiăveau
oa fiind "cele mai libere", au iost însar.i'Şi în listele electofiale
doar 3.661.352 ·de ale.gărtori, dintre care au partidptat J,a vot
numai 77.%. Cu :alte cuvinte, numărul cetăţenilor că.ro::-,a regimui
democrrat-tpopular !e-ra aoorrdrat şi ,a. sigunat dreptul la vot este
de 3 ori mai mare deoît sub rregimul burghezo-moşieresre. Dar
chirar f.aţă de ·.a;~egerHe pentru Marea Aduna,::-e Naţională din
1948, numărul aletgătorHor înSicrişi în Ji.ste ra creocut ra·cum cu
peste 2 milioane, iar faţă de alegerile din 1950 pentru Sfaturile
pop.ulrare - cu ta:proape jumătate miJ.ion. A·cea:st.a dovedeşte în
mod convingător ra-dîrndrea şi lărgkea democratismului orîn-
duirii noastre de stat.
Alegerile pentru Marea Adunare Naţională, care au avut
loc Ira 30 noiembrie 1952, au adus o v.ictorie strălucită Fron-
tului Democraţiei Populatre. Pentru oandidaţii lui s-.au pro-
nunţat 98,84% din numărul total a.I votanţilor. Alegerile au
oontsUtuit o impunătoare manifestrare a încrederii şi rabaşramen­
. tului oamenilor munci.i f,aţă de RepubJi.oo lor Populrară, fraţă de
re:gimul lor democrrat-populrar, faţă de poliUaa de construire a
sodali;smului şi de a•părrare a rpăcii dusă de Prartirdul Mundto-
resc Romîn.
Unul din .cele mai semnificative aspecte ale alegerilor îl con-
stituie rezultatul votului din Regiunea Autonomă Maghirară,
recent creată pe teritor.iullocuit de po.pultaţia compradă maghitară­
secuiasd, urnde 98,85% din votanţi :au vottat pent:::ru ·aandidraţii
Frontului Democnaţiei Populare. Rezultatul tale:gerilor în R~giu­
nea Autonomă Maghiară arată .recumoştin~a profundă ra maselor
muncitoare :ale minorităţilor naţionalle f.aţă de regimul democr.at-
popular, fraţă de partid, oare .a rezolvat în spirit Ienini:st-stalinist
p,roblema naţională, lichidînd cu hotărire regim_ul de sălbatică
asuprire a minorităţilor nraţionale, :asi:gurînd drepturi egale mino-
www.cimec.ro
552 GH. GHEORGHIU-DEJ

rită,ţilor naţionale şi ·ore1ndu-le cele mai favonabtle condiţii pen-

tru dezvoltarea lor multHaterală .
.Ail€!geri.le care au •avut loc l1a 30 noiembrie 1952 ~<~U dovedit
trăinkia şi tălfia regimului nostru democrat-popular şi au con-
firmat justeţoo politicii Partidului Muncitoresc Romîtii - forţa
conducătoor·e a regimului democ.mt-pop'llll1ar.
Dnagostea şi încrede~·ea ~<~rătată de poporul mutiicitor f,aţă de
partidul nostru se datoreşte faptului că padidul a dovedit prin
fapte că nu cunoaşte inter·ese mai înalte decît interesele poporu-
lui muncitor, că slujeşte cu ~<~bneg,aţie mă,reaţe oauză a con-
struitrii soci~<~Hsmului. .
A anali.ze în adîncime drumul p!Mcurs de democraţLa noastră
popUJleră, a studi·a condiţiile oare au ·stat le baz~a succeselor
dobindite pentru a le wnsolida şi dezvolta mai departe - iată
sarcina oar.e stă ,a.cum în f:aţa p'a.rUdului nostru. De un imens.
ajutor teoretk şi pradk pentru p,a<ftidul nostru, ca şi pentru
toate partidele comuniste şi muncitoreşti ditii lumea înt.reagă.
este geniala lucrare a tovarăşului Stalin "Problemele economice
ale sodalismului în U.R.S.S.". Cu dt studiem mai adînc această
lucrare a tovarăşului St,ailin, cu atît ne dăm seama mai bine de
v'aloarea ei de nepreţuit pentru înţelegerea întregului p.roces al
naşterii, consolidării şi dezvoltării regimului democrat-popular.
precum şi pent.:-u rezolvarea celor mai complexe probleme ale
pertidului nostru.

-Regimul de democraţie popul~ară reprez·intă una din formele

or,g,anizării.
de stat :a puterii pQPul~are, una din formele dktat'll'riF
proletariatului.
Lenin şi Stalin au sublinLat în repetate rînduri necesitatea
aplkădi creatoare ~<~ marxismului în rezolverea s•arcinilor con-
cr.ete ale lu1ptei prole1Jariatului. Ei au .condamnat cu hotărîre
dogmatismul şi bucherismul în tratarea problemelor teoretice.

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 553

aplk:area meaankă a unor teze în munaa pradică revoluţionară.

Reg~mul democnat-popular, această nouă formă a puterii de
stat a poporului, a fost instaUirat într-o serie de ţări din Europa
şi Asia ca urmare a ·apariţiei unor noi condiţii iiStorice. Noile
condiţii au fost create de Marea R·evoluţie SodaJi.stă din Octom-
brie, de creşterea şi întărirea Uniunii Sovietice, de victoria ei
de însemnătate istori·că mondi•ală în cel de-al doi!ea război mon-
dial, oare a dus la iadîncirea crizei generale _a ca.pita.lismllllui şi
la schimbarea radicală :a raportului de forţe pe arena intema-
ţkmală în fl8.voarea socia.lismului.
Naşterea democmţiei populare este deci indisolubil leg.ată
de exi-stenţ1a Uniunii Sovietice, de măreţele ei vidorii. Uniunea
Sovietkă, prima "Brigladă de şoc" a mişcării revoluţionare şi
muncitoreşti mondiale, şi-la îndeplinit şi îşi înd€lplineşte cu
cin~Ste sa.rdnile sale intemaţionaliste. Ea a îndreptăţit Sip·eran-
ţele popoar·el_or oare Hncezeau sub ju,gul imperialist. Zdrobind
tiri-nil8. faS"Cistă germană şi jlaponeză, Uniunea Sovietică a sa.I-
Wlt popoarele Eur01pei şi Asiei de robi,a fasoistă sau de primejdira
înrobirii.
Zdrobirea tiiutpe!lor germana-fasciste şi înaintare'a v•ij•elio.asă
a Alrmatei Sovietice în Europ,a au dat peste cap pltanurile inter-
venţioniştilor anglo-americani, care urmăreau să ia locul ocu-
panţi!or hitlerişti şi să !Subjuge din nou Romîni:a şi alte ţări din
a-ceastă p:arte 18. Europei. Faptul că ţ·a!"a noastră şi alte ţări au
fost eliberate de Forţele Armate ale Statului sovietic socialist
a da~ popoarelor eliberate putinţa de ·a~şi J,ua soarta în propriile
mîini şi de a porni pe calea construirii unei adevărate demo-
cr.aţii. Folosind cu suoces aceste condiţii f·avorabile, Partidul
Comunist di'll Romîni•a a reuşit să dezvolte şi să conducă vic-
torios lupta revoluţionară a proletar.iatul:ui şi a mas.elo!" l18.r1gi
ale oamenilor muncii.
In priffil8. etapă a lutptei pentru demoonaţie popuJ,ară, .p:arti-
dul ;a mobilizat forţele în primul rînd pentru nimicirea or·glani-
zaţiilor Iegionaro-fa-sciste, pentru demasoarea partidelor bur-

www.cimec.ro
.554 GH. GHEORGHIU-DEJ

ghezo-moşiereşti, !jJrecum şi a so!Oita!.iştilor de dreapta, oa pl<lr-

ttde trădătoare, antipopul13.re. P1artidul comunist a căutat să le
izol•eze de masele largi ale ţărănimii şi micii burghezii, să
organizeze alianta dintre clasa muncitoare şi ţărănime, pentru
a desăvî.r·şi revoluţia burghezo-derrnoomtică şi a trece apoi la
revoluţia sooialiiStă.
In aceaiStă et,apă clasa muncitoare, sub conduceroo ;parUdu-
lui comunist, dădea bătăJia pentru 13.fi;aţi şi îndeosebi pentru
cîştigarea aliatului principal : masele de bază ale ţărănimii.
L1<1 chemarea şi sub conducerea partidului, poporul nostru 13.
trecut la demoaratizarea ţării, a înfăptuit transformări agrare
revoluţionare, dînd pămînt ţăranilor sări3.·Ci şi ţă.mntlor lip:siţi
.de pămînt. Cucerind însemnate pozi1ii ·în •ap13.mtU!l .de stat,
poporul nostru a zădărnicit manevrele reactiunii grupate în jurul
:regelui şi a z,drobit lovituoo de IStat bamtă pe forţa armată, pe
~are coaliţil3 reacţionl3.ră o pregă.Use împotriva dem9'Cfa.ţier .popu-
1me. A·c·eastl3. a fost etl3.p:a revoluţiei agmre, antifeudale, anti~m­
perialiste. La putere a venit. un guvern democratic, în care clasa
muncitoare avea rolul conducător.
Jn luptă apDigă împotriva forţelor rea.cţiunii burgheze .::an-
duse şi sprijinite de imperialiştii ·'americana-englezi, poporul
nostru, sub conduceroo P1<1rUdu:tui comunist, a reuşit să f[1îngă
Stabotajul oapita1Ust, să zădărni·cea-scă manevrele repr•ezentanţi­
~or burghez•iei d.in guvern, aare urmăreau să impună Romîniei
inrobitorul pl,an Mar.shall. Par.Udul comwnist a ridioat masele
populalf e la .luptă pentru înfăptuirea sarcinilor celei de-a doua
etape a revoluţiei democmt·ipQpulme.
Lichid.are:a ou succes de către guvernul democratic a haos-u-
lui econom:c şi financi<:~r pPin în~ă:ptuirea reformei monetare,
lupta partidului şi guvernului· nostru lmpotri•va pJ,anurilor hră­
păreţe ale imperi13.liştilor arnerkano-englezi au dus la întărirea
influenţei pa["tidului în mase, la schimbarea raportului de forţe
în favoarea dasei muncitoare şi al.iaţilor ei. Acoosta a fă-cut
~posibilă izgonirea din g.uvern a ulltimilor reprezent•anţi ai bur-

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTINL'A A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R 555

ghezie.i, răstuml8rea monarhiei şi ·prool•amare~ .J,a 30 Decembrie

1947 a Repubilidi Populare Romîne.
P.rocl18ma-::ea Republicii a mar-oat vidori'a dasei muncitoare
şi 18Hatului ei :princi.p18-l - ţărănimea muncitoare - asupra cla-
selor exploatato,are, desăvÎr-şirea sar-cinilor revoluţiei bur-ghezo-
demoarat-ice şi trecerea · la Înfăptuirea sarcinilor · revoluţiei
socitaHste.
Un factor însemnat oare 18 asig.urnt vktoria poporu~ui în
această luptă a fost înfrîngerea agenturii burgheze în mişcarea
muncitorească - socilal-democraţia de dreapta - şi crearea
Partidului Muncitoresc RomÎn - partidul tinic marxist-leninist
al clasei muncitoare.
De un imens ajutor a fost pentru pall'.tidul nostru, ca şi pen-
tru partidele democratice din toate ţările democrat-populare.
Învăţătura tovarăşului Stalin despre conţinutul de clasă al
regimului de democraţie populară, indicaţia sa că regimul'
democrat-pQPular din ţări,le Europei centmle şi sud-estice con-
stituie în IPITezent una din fonmele dictaturii .proletariatului şi
îndeplineşte -cu succes funcţiile ei.
Noua experien1ă i•storică confi11rnă o dată mai mult teZia
importantă că luarea în considerare a parti:cul,arităţilor perioadei
de trecere din fiecare ţară în parte este indisolubil legată de
aplicarea pr-incipiilor genema!e, esenţia,!e a•le construirii soda-
lismului, obligatorii pentru toate ţările. Experienţa istorică de
însemnătate mondială ,a_ mare•l.ui P18..rUd Comunit.st al Uniunii
Sovi-etice, parHdul lui Lenin-S!~J.in, luminează aa un far călăuzd­
tor drumul tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti. ·

II
Pentm p:arti-dul marxist-revoluţionar ·cucerkea !PUterii de
către cla1Sia muncitoare nu este un ţel final, ci doar punctul de
plecare al luptei pentru construirea unei societăţi noi, soc-ia-
llste. Glas:a muncitoare din Romîni,a, sub conducerea p.artidului
ei, a luat puterea pentru 18 rezol·v,a a-ceastă S•atrdnă istorică : a

www.cimec.ro
556 GH. GHEORGHIU-DEJ

lichida înapoierea economică a ţării, a o transforma dintr-o

ţară ·agrară îna!poi1ată într-o ţ·a.ră indlliStri~B.lă înaintată, ou o
a·grkultură mecanizată, pent·ru 18. construi sodalismul.
In primul rînd trebuil8. lichi-dată ruina economică moştenită
de l1a regÎIIIlul bu.rghezo-moşieres·c. Pentru 18. •înfăţişa oî,t de coborît
ena nivelul de dezvoltiB.re a industriei în Romîni•a, este sufident
să amintim că acum 8 ani 99% din maşinile întreprdnderilor
rcmîneşti proveneau din import.
Economiştii şi ideologii bur;gheziei negau posibbli'Latea indu-
strializării Romîniei, înfăţişînd-o drept o ţară căreia i-a fost dat,
chipurile, să rămînă o "ţară eminamente agricolă". In spatele
acestei formule se IB.ISCun.dea ·politica cercurilor guv.ern:ante bur-
ghezo-moşi•ereşti, c:are căutatU să permanentizeze starea de îniB.-
poiere a Romîniei, să menţină ţana tn rolul de hinter.l~B.nd agr~B.r
~i de furnizor de materii pnime pent.fiu puterile imperialiste ocd-
d{;nta!·e. · '
Deşi caracterul "eminamente agricol" al ţării era proslăvit
în toate felur.iJe de ideologii c!,aselor ex.ploatatoa.re, milioane de
ţărani erau lipsiţi de pîine la masa lor, zahărul lipsea cu desă­
~"Îl"şire din ca·sele ţămnilor muncitori. Inseşi statistidle hur- .
gheze recunoşteau că 3/ 4 din populaţia satelor era lipsită de
încălţăminte. Milioane de muncitori şi ţănani trăiau în cea mai
cruntă mizerie.
Care era ieşirea din această situaţie ? Ea este indicată de
exp·erienţ·a gloriosului PtarUd Comunist 18.'1 Uniunii Sovieti.ce,
care ,a trans.format Rusil8. a,gmră şi îna~poi1ată în cel mai puter-
nic stat din .J,UJme, di1spunînd ·de o industrie înaintată, cu un
înaH nivel de dezvoltare şi înze~Stnată cu cea mai îna;ltă tehni-
că şi cu agricultura cea mai mecanizată şi cea mai pro-
ductivă din lume.
In genil8.1a Sia lucmre "Problemele economioe ,aJ.e sodalismu-
lui în U.R.S.S.", tov~B.,ră.şul Statlin IB.rată calea spre sodaJitsm,
singura posibilă şi indicată, pentru toate ţările capitaliste care
au o clasă de producători mici şi mijlocii mai mult sau mai

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTI~UA. A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 557

puţin numeroasă. Potrivit indicaţiilor lui Lenin, tov.:trăşul Stalin

Stpune că proletrar.-i,atul nu trebuie să ooape oondiţiile favonahile
pentw ltlllarea puterii ; el trebuie să e~roprieze mij:loa,oo~e de
producţie în industrie şi să le treacă în proprietatea întregului
popor, irat ,[In ceea ce priveşte pe producătordi individuali mki
şi mijlocii, să-i unim kept,at în cooperratrive de producţie, adkă
în mari întreprinderi agrkole, colhozuri". Mai dep,arte: " .. :să
dezvoltăm prin toate mij-loacele indus.tr,ia şi să dăm cO'lhozurUor
baz,a tehnireă modernă a marid producţii, .:t-ooa-sta fără a le expro-
pria, ci, dimpotrivă, înzestrîndu-le din belşug cu tractoare şi
alte maşini de prima calitate"'.
Pentru o str,însă Je,gătură economică între ona.ş şi sat, între
indusrtrie şi a,grkultură, tovară:şul St:alin arată .că e necesar să
fie menţinută cîtva timp produreţia de mărfuri (schimlbul prin
cumpărare-vînzare) ca singura formă de legături economice cu
oraşul ~a.cceptabilă pentru ţărani şi să se dezvo!te la maximum
comerţul de stat şi cooperatist-colhoznic, eliminînd din circula-
ţia de mănfuri rpe toţi capitaliştii .de orice fel.
Pe această oa,le .:1 condus partidul nostru poporul romîn.
Tncă la Conferinţa naţională din 1945, partidul nostru a sta-
bilit că chei·a dezvoltării economiCe a Romîniei este industri,aJ.i-
z,area, şi în primul nînd dezvoitarea industriei ;grele.
Un pas important al puterii populare pe drumul industria-
lizării a fost naţionaliz1a.rera mijloacelor de produc·ţie în indus-
trie, tmnsformaroo lor în proprietate a într~gului po,por. Jndus-
kira naţionalizată a devenit o pîrr1ghie put,ernkă în dezvoltarea
întregii economii naţiona.l,e. In cei 4 ani de la naţionaliz,a,;e,
industria sodaHstă a Rom1nj,ei :a cres.out de aproape 3 ori. Efor-
tul prindpra.l a fost îndreptat spre dezvoltarea industriei grele,
îndeosebi a producţiei mijloacelor de producţie, deoarece "este
imposibil a realiza creşterea neîntreruptă a economiei naţionale

1 1. Stalin: "Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.",

Editura pentru literatură politică, 1953, ediţia a 11-a, pag. 14.

www.cimec.ro
558 GH. GHEORGHIU-DEJ

fără a r-eaHz,a în ,a·cel13.Şi timp primatul producţiei mijrJ.oa,celor de

producţie" 1•
Tînăna noa~tră indLiistrie ·a ooootmcţiilor
de maşini, o creaţie
a r€!gimului democrat-~opuliB.r, creşte într-un ritm rapi1d. Pro-
ducem astăzi în ser·ie maşini-unelte compHoate, util13.L petroilifer,
utUaj minier şi de construcţii, apa.natură energetică mkă şi mij-
locie. O serie de f~brici şi uzine construite în 1952 1au lfost înzes-
tmte ex.clusiv cu maşini şi utiJ.aj produs în ţ1ară.
Faţă de nivelul anului 1948, p.roducţi13. .de. k13.doare repre-
zintă o creştere de 520%, cea de semănătoci de cereale- 740%,
c·ea de rulmenţi - 7.790°/o•, oea de strunglllri paralele - 3.040%,
cea de motoare Diesel - 1.091 %. Intr-o serie de domenii, cum
este pl!"oducţia utilaj~ţlui necesar agriculturii noastre, in_dustriei
alimentare şi indush~ei uşoare producem peste 90% din nece-
s:arul pentru -acqpel"i.rea nevoilor interne. In ·ceoo .ce priveşte
utillajul petroliJer, ·a·vem de .pe illlcum diSiponibilităţi pentru
eX'port.
Nivelul general 13.1 producţiei industrLal•e a deJpăşit cu mult
cel mai înaL!t ni.vel atins î.n Romînil3. sub oapitl3.1ism. P.roducţil3.
industriei metalurgice es.te de aprOOiJ>e 3 o:-i ma-i mare fl3.ţă de
producţia din 1938; pwoducem de 3 ori mai mult ciment, de 2,5
or:i mai multă energie electrică, de circa două ori mai multe ţesă­
turi de lînă şi bumha.c.
IndustrÎI3. noastră soci.aJ.i·stă a cr.escut oolitativ ; ea se 1afilă 118.
un nivel mult mai înalt deoît înainte. Aceasta se manifestă în
reorganizar·ea pe baz·e noi, socialiste, a vechilor înk€1prinderi,
în rut.ilarea lor cu tehnica modernă, asigurarea lor cu energie
electrică, crearea unor Darnuri industr-iale noi (industrila de tmc-
toare, industril3. de util:aj petrolHer şi minier, de utill3.j pentru
industria uşoară, industria electrotehnică), producerea în ţară
a unor maşini şi ag·regate complexe pentw care Romînia a foot
zeci de ani tributară imperialiştilor.
Co!•abor:area frăţească şi ajutorul recitp.roc dintre ţările l·agă-

• Op. cit., pag. 24.

www.cimec.ro
 INnRIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 55!)

rului democratic şi îndeosebi ajutorul multilateral pe care ni-}

aco11dă Statul sovieUc consH1ui.e un .{~actor prtmor-dilail în dobj.n-
direa .acestor sueocese. Din Uniunea Sovdetică primim nu numai
maşini şi uti.loaj .pe11fecţtonat, ci şi documentaţie, .p:oiecte pentru
marile lucrări din ţara noastră, şi, ceea ce este deosebit de carac-
teri•s.tic relaţii-lor -sodaiHste de col~aboroare, ne bucurăm de oaju·
tor:u1 direct :al tehnidendlor sovie1ioi, tehnicieni de cea mai
înaltă aaliofi,ca.re. Toate .acestea constituie o strălucită confi.r-
ffiiB.'fe a cuvintelor tov,arăşului ·st.alin deJS!Pre însemnătatea aju-
torului acordat de U.R.S.S. ţărilor democrat-populare : "Impor-
tant este nu numai f~aptul că iajutonul aoosta este cît s-e poate de
ieftin şi de primă calitate d1in punct de vedere tehnic. Important
este în -primul rînd foaptul că !,a b:aza acestei col18.boră.ri stă
dorinţa 1sinceră de a se ajro..l'ba redpr·oc şi de 18. obţine un avint
eoonomk general" •·.
Penspecti.vele .apro.pioate de dezvoltare a industri-ei noastre
confirmă de asemenea previziun€18. ·tov.a.ră,şului Stalin cu p·ri-
\'ire la f,aptul că ţările dernocrat-popwlare nu numai că nu vor
avoo nevoie să importe mărfuri odin -ţă.rile oaiPitoaiHste; dar vor
putea ele îrusele să desf.acă în alte părţi măr"furile exoodentare
din producţi:a proprie. De pe acum Republka Populară Romonă
a început să expor-te motoare elect-rice, t.ra-otoare, unele maşinL
Suocesele noastre dovedesc eşecul suferit de .i,mperi•alişti în
înce11cările lor de a sugruma prin b!ooadă Uniunea Sovietică.
China, ţările de democraţie popula-ră -din Europa, dovedesc întă­
rirea noii pieţe mondilale, •antiimperLaoli·ste, pLaţa ).agăru:,ui demo-
cr:at, şi restrîngerea sferei desfăşurării eforturi.lor princip•alelor
ţări oapitaliste în ceea ce priveşte resur·sele mondiak
Constr.ucţii•le sociali-smului înci!tpute în anii puterii populare
şi îndeosebi hidrocent.Iiall1a "V. I. Lenin" de !:a Bioaz, marele
Combinat poJi,gmfic "Casoa Scinteii" depăşes.c cu mult ceea ce
s-a construit sub capitalism în ţar:a noa:st.ră. Recent 1a fost inau-
gurată termocentrala de la Doiceşti, una din pii'imele lucrări ale

• Op. cit., pag. 31.

www.cimec.ro
.560 GH. GHEOR.GHIU-DEJ

pl,anului de electrlfilaare a ţării, mai ;puternică decî.t ori>Oare din

centralele electri·ce existente în R.P.R. In· cadrul reconstruirii
marelui Combinat sidemngic-Hunedoara, furna,Jul pus recent în
funoţi.une întrece cu mllllt e:ap,adtatoo fumalelor ·construite pe
timpul oapitahismului. Pentru combina.tul cocso-.chimic pe car~!
construim îri prezent l,a Hunedoara nu a exi·stat termen de com-
ptarntie în Romîni•a burghezo-tnoşi.ereasd.
Scornirile -burgheziei, oare neg·a· oa'P;acitatea o:-eatoare a mun-
citorilor şi tehnicienilor romîni, au foot complet spulberate. Cînd
în 1947 industri:a noa,stră a ·f!3.bricat primul tra.otor, presa reac-
ţionară, 1în cor cu ljJOsturi.J.e de mdio imperia.li:ste, î.şi bătea joc
de încercă,ri1le noaiStre. Prop.aganda batjocoritoare a· slugilor
imperLaHste a suferit un eşec total Azi peste 10.000 de tnactoore
f,ahri•cate în ~ară brăzdează ogoare:·e Patriei.
Uniun~ Sovietiocă dă poporului romîn un ajoutor cu adevănat
f.răţes·c, socitalist. El are nu numai o uri·aşă însemnăt!3.te ân con-
51.ruiroo bazei materiale tehnice a soci:aHsmului, ci şi un profund
şi bog,at conţinut politico-IJilor.al. Ins.uşirea eX!perienţ€i sovietice
trttăr{'lşte încrederea poporului ramin în ·p-ropriile SJale forţe,
sădeşte în conştiinţa muncitorilor, tehnicieniJ.or şi inginerilor
romîni o uriaşă încredere în ·Oa•p,adtă.ţile 1lor creatoare şi .contri-
buie l1a înflorirea culturii, artei şi ştiinţei în ţa.na noaiStră. lnsu-
şiroo metodelor de ]ocru ,ale stahanoviştilor sovietici ,grăbeşte
dez'Voltar·ea mişcării stahanoviste în ţara noastră, constituie un
însemnat fadcr de progres în ind·ustria sociaHstă 1a R.P.R.
AnaJiz,a succeselor dobîndi·te în primii doi .ani ai cincin:alului
a permis partidului şi ,guvernului nostru să considere că în
Rnmîni.a exi·stă to:a•te condiţiile pentru îndeplinirea p,J,anului dn-
cinaL In a·cest SCOIJJ este necesar mai înNi să ISe desfă:şoare o
luptă hotănîtă pentnu a lichid·a lipsmile şi greută,ţi.le oa•:-e mai
există în domeniul indust1riei. Ast•fel, în i1ndustria car.boniferă,
deşi producţi·a a cmscut f.aţă de :anul trecut, se manifestă o .rămî­
nere în urmă f,ată de sar·cinile de. 1plan. In unele într~prinderi
metalurgice nu se fo!oseşte compl•et capacitatea de 1p:-o~tU·cţie, în

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 561

alte întreprinderi continuă pnacUca .asailturi.lor de sfîrşit de tună,

sînt defecţiuni In aprovi.zionaorea cu materia,~e. nu se dă sufi-
cientă atenţie calităţii unor produse şi realizării tuturor sortimen-
telor. In multe locuri .avîntul muncitorilor în intrecerea socialistă
nu este sprij.init prin mă!Suri tehnko-or,g:aniz.atorice cores.punză­
tca,re. Nu toate c.adreole economi•oe ştiu să !Sprijine la timp ini-
ţiaNv.a inov:atori!or în producţie. 'Regimul de economii nu este
socotit în toa.te într~p.rinderi!e c-a o pîrghie de cea mai mare
import,anţă pentru !llV1întu! economiei naţionale. Intr-o serie de
întreprinderi se observă o slăbire a disciplinei în muncă, o fluc-
tuaţie :a fortei de muncă ; nu se acordă dest·ulă atenţie condi-
ţiilor materialle de trai 1ale muncitorilor.
P.arU.dul cht.'lamă colectivele întreprinderil-or, conduse de către
o:-.ganiz.aţiHe de p.art:d, să desfăşoa~e l1ar:g întrecer•ea soci!llli!Stă
pentru realiz•are.a ·pJ,anului cincinal, pentru li.chirdarea tuturor
l!p.suni.!or ; 'P'alftid.ul cheamă pe muncitori, tehnideni şi ingineri
să se preocupe necontenit de ~ridicaJiea productivităţii muncii şi
dt:> reducerea preţului de cost. Aceasta este calea oare duc-e Ja
reducerea preţurilor, l1a creşterea sra,l·ariului real şi la îmbunătă­
ţkea nivelului de trrai şi de cultură al celor ce muncesc.

m
Trransformare.,a sociralistă a •agi;kul.turH con!Stituie una din
sa~rcinile cele mai însemnate ale regimului democrat-popular.
Pe baza învăţăturii leninist-staliniste, p.Jenara C.C. al P.M.R.
din martie 1949 .a stabiilit Hni•a parti·dului în lupta pentru întă­
rirea raiianţei dintre dasra muncitoare şi ţărănimea munci.toa,re,
pentru kranSifonmarea sociaHstă a ·i8.griculturii. PrarHdul şi :guver-
nul .acordă un ~Sprijin rp·ermanen~ ţărănimii cu gos,podăr.ii mid
şi mijlocii ; !prin îngtrădirea ch~aburimii, ţăr.ani'i muncitori soî·nt
.apăraţi de expiloatarera ca,pit.arlistă şi ajutaţi să-şi măreas.că pro-
ductia şi să-şi ridi•ce bunărstarea. P.Ienrana C.C. al P.M.R. din
marrtie 1949 precizează că alcătuirera g·oopodăriei .agrkole colec•

www.cimec.ro
562 GH. GHEORGHIU-DEJ

tiv,e va avea loc nu .pe baz,a ruinării şi distrugerii goS!podăriilor

mici şi foarte mid, nu pe aalea luptei cu ele, ci pe calea ridi.cării
lor economice, a r·idkării lor !.a un nivel mai înalt al tehnicii,
culturii şi organizării lor.
Alprovizio.narea ţărănimii muncitoare ou pwduse industriaJe
in cantităţi din ~e 1în ce mai m.ari, ajutonarea ei cu credite p·entru
vite, cu seminţe •selecţiooote, cu îndrumări agrotehnice, coilJStru-
irea la Slate a unui număr important de şcq.li, cămine cultunale,
spitale şi dispensare - toate acestea demonstrează grija par-
tidului şi guvecnu:lui .pentru ridicarea stă.rii materiale şi cultu-
rale a ţărănimii muncitoare, care ră51punde !1a această grijă
printr-o participare tot mai activă şi crescîndă la construirea
socialiŞIITlului.
Des-fă:şur.tnd o muncă intensă 'PentJu tnans:formarea socialistă
a agriculturii, partidul nostru luptă pentru lichidarea treptată a
rămînerii în urmă a ritmului de dezvoltare a agriculturii faţă de
cel al industriei. In timp ce productia industrială a crescut
d-~ aproape trei ori, producţia :agricolă ,a crescut într-o măsu;ă
foarte mi.că, deoarece .}ra ~ară a rămas predominantă micra gos-
podărie indiv:iduală.
Munca parfidului nostru l·a sate a şi început să dea roade:
zed de mii de f:amiJi.i de ţărani muncitor·i s-,au unit în gospo-
dării agricole colective, zeci de mii de familii de ţărani munci-
tor·i 13U format întovărăşiri pen~ru !U:cr13rea în comun a pămîn­
tului.
Prin recoltele sup·erioare obţinute (m13i mari în medie ou
25%, il3r în unele locuri ,chi,ar .cu 50% doott cele din gospodăriile
individua,le), 'J)rin veniturile mult mai mari, gospodăriile colec-
tive şi înlovărăşirile pentru lucr.area în comun a pămîntului
demonstrează ţăranilor în mod convingător 13Vantajele formelor
soci:aiHste de gospodări.re. Ou toote 1\psurile de care mai sufe:-ă,
tinerele goSipodării .colective exercită o puternkă atracţie în masa
ţărănimii, determinînd noi şi noi ·grupuri de ţărani muncitori
să formeze gospodării agricole colective.

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 563

In satele ll"om.ineşti lucrează mii de tractoare, combine şi alte

maşini :agricole, trimise de st·atul democnat-pQp•u],ar, a crescut
numărul S.M.T.-uri1lor ; se oreează treptat baza materială teh-
nică necesară reorganizării agTriculturii pe baze socialiste.
Adi·vit,atea anUstata.lă, contrrurevoluţionară a -lui rv. Luaa,
sprijinită de A. P13uker şi T. Geongescu, a pricinuit greutăţi mari
muncii IP,artidului !13 Sl3te. ApHcînd lini·a lor propll"ie, .potrivntcă
liniei leninist-staliniste a partidului, Luca, Pauker şi Georgescu
13U încercat să submineze 131Lanţa dintre cl13Sia muncitoare şi ţără­
nimea mundtoa,:-e, au stimulat şi avl3nta}at chi·aburimea, 13U
fr.înl3t opera de transformare soci-a-Hstă a agriculturii, 13U îocercat
să compromită ideea cooperării.
Demascarea şi zdrobirea devierii de dreapta a dus la un avîn t
al muncii partidului la sate, realizîndu-se un şir de rezultate
pozitive în întărirea economi-co-ocganizatorkă şi în dezvoltarea
gospodăriilo"r. colectiv.e existente, în crearea de noi guspodării
colective şi întovă"răşiri pentru lucrarea în comun .a pămîntului.
Experienţa Partidu!oui Comunist al Uniunii Sovietice ne
inva-ţă să dăm atenţie nu numai combaterii şi zdrobirii opor-
tuni~mului de dreapta, .ci şi l~.~~ptei împotrivl3 tendinţe!or "•stîn-
gi.ste" .aalfe se manilfestă în oper13 de co!ecti~iz,are. D1.11pă cum se
ştie elementele deviatoare din partidul nostru au alunecat ba
spre ,drea'Pi.Ja, bl3 spre "s.Hng13". ,
Partidul duce o luptă hotărîtă împotriVIa orkărei încălcări a
principiului liberului consimţămînt în organiz,area goS:podăriilor
colecti-ve. Noi punem 13ccentul, înaint·e de toate, pe continua
întărire •economico-OII"ganizatorică a gospodăriilor colective exis-
tente şi organizăm gospodăr·ii noi nuffil3i cînd există liberul con-
simţămînt şi dorinţa •propde a ţănanilor.
In lucrarea :s1a "Prob.lemele economice a~le sociaHsmului în
U.R.S.S.", tovară.şul Stalin previne împotrivl3 unei uşur.atice
luări îna·inte şi a trecerii ],a forme economi·ce LSuperioare, fără
a se ţine seamă de .Iegile economice obiective, fără crearea pll"e-
miselor prealabile pentru o asemenea trecell"e.

www.cimec.ro
564 GH. GHEOR.GHIU-DEJ

ToVJară,şulStalin ne înv,aţă totodată că i.r~us.formarea soci~­

l~stă a agri1oulturii nu se desfăşoară în mod spontan. Mer·sul de-
la sine, spontaneitatea ar da frîu liber dezvoltării capitalister
stihiei mk-1bur~gheze. Partidul nos.tru previne organizaţiile de-
partid 1mpohiv~ unor ~~semenea greşeli şi tendinţe şi le cere
necontenit să-şi intensi,f,ke munca politică în sinuJ ţă,:-ănimii, să,
dffif,ăJşoare o muncă stă.f!l:litoare, răbdătoare, de convingere, cu
pr.ivire la necesitatea creării la sate a marilor gospodării agri-
cole socialiste, pe baza principiului liberului consimţămînL
Numai convingerea adîncă a ţărănimii despre marile avantaje
ale ,go51podăriei oolooti~e poate servi drept ooză pentru crearea
unor go51podării ·colective cu ~devărat trainice.
S,atisf~cerea ne'VoLlor m~teriale şi culturo-le mereu cresdnde
~le oameniJ~o,:- muncii constituie scopul regimului democrat-
popuJar. Ni.ve!Uil de tr~i al poporului romîn oreşte din an în an_
Reforma bănească şi red'llceriJ.e !de preţuri înfă,ptuite la înceyutut
anului 1952 au făout să se îmbunătă.ţeasd situaţi,a rnaterdală a
mas-elor, să creas·că puterea lor de cumpărare. Consumul popu-
laţiei creşte neJînce!Lat ; s-~ îmbunătăţit ~provizionarea o.ameni!o:;:-
muncii cu pîine, oarne, îmbrăJcăm+nte ek.
O atenţie deosebită se ~cor.dă muncitorilor din r:amurile de
bază ale industriei. Astfel, partidul şi guvernul au adoptat anul
trecut o hotărîre .s;pecilală cu privire 1~ ~mbunătăţirea condiţii·lor
mate:1ale ~!c muncitorilor din ind·ustri•a oarboniferă. Această
hotărîre prevede mărirea retribuţiei muncii minerilor (în special
Ia subteran), conskukea de case de locuit pentru ei, o mai bună
~provizion~re ~ mioanelor oarbonHere etc.
J,n anii puterii popw~·are s-a lărgit oonsi·denabil reţeaua de
şcoli şi institute de ocrotire ~ sănătăţii; oomenii muncii ISe bucură
de asistenţă medioa.Jă gratuită, de asigunare materială !,a bătnî­
nde, în -oaz de boală s-au incapadbate de muncă. T'!l 1952 peste
300.000 de oameni ai mundi au avut posibilitatea să se odih-
neas.că în staţiuni balneare şi climateri-ce pe socotea1la statului_
Cheltuie'lile ;buget,are pentru nevoile ISOCi~>t-cultur.ale ~le po.pu-

www.cimec.ro
 lNfARIREt. CONTII\IUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 565

taţiei s-,au ridi·oat numai în 1952 !:a peste 4 milia:de şi jumă­

iate Iei (p,este 14% din tol.alul cheltuielilor pe 1952). Invăţă­
mîntul, dintr~un privi.legiu al daselor .avute, cum ena sub regimul
bur.ghezo-moşieresc, s-a transformat ,a,stăzi într-un· bun al
poporului. Aproape 2.400.000 de t.ineri învaţă în numeroase şcoli
-elementare şi medii, tehnice şi profesionale, în univer·sităţi şi
alte institute de învă.ţămînt supedor, o mare pa,rte din~re ei pe
.socotem~a •statului.
Tot mai J,arg se dezvoltă în Romîni,a ştiinţ.a, litemtuna şi 1art~.
Pentru oamenii muncii oreatoare există la noi condiţii dintre
cele mai prielnice. Atribuirea Premiului de stat unui număr de
peste 200 de oameni de ştiinţă, stahanovişti şi inovatori în pro-,
ducţie, litemţi şi oameni ai artei r00nstituie o mărturie a faptului
că sub regimul democnat-popular înfloreşte ·cultura .

•
• *
i'Joi:e teze geniale şi .descQperiri teoretice ale tov,arăşului
SLalin ne ajută să înţelegem mai a.dînc întregul proces de dez-
voltar·e prin care t1rece economi'a no.astră, !egile economice care
.acţionează l,a noi, sardniile .ca1re decurg pentru organele de 1p,ar.tid
şi de st1at.
O însemnătate eXIoopţională i<lre descope:-irea de către tova-
ră.şul Sta·lin a l~gii economi.ce ,fundamentale i8. sodalismului.
"Scopul producţiei soda.Jiste - arată tov.:~răşul Stalin - nu est•e
profi.tllll, ci omul cu nevoile s.ale, adică Sla.Hslf,acerea nevoilor s•ale
lrlllatecr-i,a.)e şi culturale". Şi mai departe: "Prin urmar·e, a1si:gurarea
saHsfa•ce.r.ii maxime a nevoilor ma~eriale şi ,culturale m~reu cres-
dnde ale într·egii societăţi - acesta este scopul producţiei socia-
liste; creşterea şi per·fecţionarrea neîntrel"uptă a producţiei soda-
liste pe ·baza tehnidi •ceJ.ei mai ânalte - iacesta ~C:S'te mijlocul
pentru atingerea g,copului.
A~cea,sta este legea economică funoomentală a socia11ismului" 1•

1
Op. cit., pag. 77-78.

www.cimec.ro
566 GH. GHEORGHIU-DEJ

In orîndukea sovietică socialistă, unde baz.a întregii eco-

nomii o constituie proprietatea socială asupra mijloacelor de
producţie, intreg venitul naţional .a1p.arţine oamenilor muncii.
In onînduirea noastră democratiJopll'lară, eoooomi•a naţională
cupl"'inde tr~ formaţiuni social-economice: formaţiunea socialistă.
căreita .îi .aiPa.rţine rolul .conaucMor, mka lKoducţie de mărfuri
şi fonma1iunea partkul.atr-o8!pitalistă.
Bazîndu-se pe legea. economică a ·conoo11danţei ohli;ga1orii a
relaţiilor d€ .producţie cu oor.acterul foJ1ţelor de producţie, st.atul
nostru .a soda.liz·a1t mijloacele de produoţie in.dust:ială, le-.a tnan.s-
form.at în proprietate a .între:gu•lui popor şi în felul acest.a a d~­
fiinţ.al si·stemul exploatării, a crea<t forme sodalis·te în economie.
Sectorul soci81list s-•a dezvoltat şi a ·creocut cuprinzînd astăzi
şi o parte din a1griculturâ ( 16%run supnalfaţa însămînţată).lfor­
mată din gospodării agricole de stat şi gospodării agricole
colective.
In sectorul soda<li·st .al economiei noastre naţionale, fireşte
că nu acţionează legea concurenţei şi ;a anarhiei în producţie, ci.
dimpotrivă, au căpătat cîmp liber legi proprii economiei socia-
liste, cum s,înt le.gea economică fundamenbală a socialismului
şi legea dezvoltării planice, proporţionale a economiei naţionale.
Creşterii furtunoase a industriei sodal1ste, lărgirii sectorului
socialist ·le-1au coreg;puns s•atksf,a·cerea într-o măsură mai mare a
cerinţelor materiale şi ,culhma.le a.le oamenilor muncii. f,aiPtui
că 70% din venitul naţional provine din sectorul socialist al eco-
nomi·ei naţionale permite statului să folosea.sc~ ,această p1arte a
venitu•lui naţional în in<teresul oamenilor muncii - !pentru lăr­
girea indUJStriei soc~ali<ste, inclusiv a !producţiei de bunuri de
lar.g consum, pentru soopuri· social-cultur.a•le, :pentru apănare.
Fo:-maţiunea socialistă are rolul conducător în economia
naţională. Aceasta fl8,ce c;a linia oa.rac.teristkă de dezvoltare a
ţării noa•stre să fie linia .avtintului neîncetat a•l economiei, econo-
mie care nu cunoaşte crize şi care se dezvoMă în interesu'l sa.tis-

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 567

facerii maxime a nevoilor materiale şi culturale tale celor ce

muncesc.
In celelralte două forma1iuni - partku,);a.r-cap'italirstă şi mica
producţie de mărfuri - acţionează încă legi proprii a.cestor fo:::--
maţiuni. Ţinînd seama de caracterul micii producţii de mărfuri,
statul democrat-popular acordă ţărănimii muncitoalfe libartatea
comerţulu"i particular, î.n anumite limite, într-un ·cadru anumit,
rasi1gm.înd .rolul regulartor al sttatului pe pi•aţă. In aceste condiţii,
o insemnătraie deosebită rare cooper.aţi:a, oare dă rposibilibatea
imbinării intereselor peDsona1le .ale ţăronilor cu interesele sta-
~ului, care construi•eşte socialismul. Cooperaţia constituie dru-
hlul de bază pentru atrargerea maselor ţărăneşti p.e făgaşul so-
cialismului.
In ceea ce :priveşte formaţiunea prarticula.r-·capitralistă, swtul
dt:-mocrat-porpulrar realizeta.ză în mod consecvent rpolirt.icra de 1ngră­
dire şi eliminare a elementelor oa;pittaliste.
Desfăşooîndu-şi adirvitatea de plranHica.re a economiei naţio­
nale, statul democrat-popular ţine seama de cerinţele legii dez-
voltării pla•nice a economiei, •Calfe acţionează în .formaţiunea
socialistă. Totodrată, în perioada de trecere sLart:ul nu poate încă
planifica absolut totul.
Sînt pline de .actruraHtate pentru noi indkaţii1le tovrarăşului
"Stalin din lucnarera sra "Pe frontul cerealelor", rpubliraată în 1928:
"Ar fi greşit să se mkşoreze rolul şi însemnătatea ;plraniHcării.
Dar arr fi şi mai greşit să se· exagen~ze rolul planifică~rii, în ore-
dinţa .că am şi ajuns la acel g~rad de ·dezvoltare cînd există posi-
bilitatea de a rplranifioa şi reglementa absolut totul.
Nu trebuie uitat că, i'n a•fară de elementele care pot f.i plani-
ficate de noi, mai ex.istă în econornira noastră naţionra'lă .şi alte
elemente, ·crare, deocamdată, nu pot fi 1pl·anirfi.oate ; mai există,
in Slfrî.rşii, drarse vrrăjmraşe nouă, care nu pot fi 1nfDînte prin simplra
pl.anifi.oa.re prevăzută în p·lranul de sttat" 1•

1 /. Stalin: "Problemele leninismului", Editura pentru literatură poli-

tică, 1952, ediţia a III-a, pag. 185.

www.cimec.ro
568 GH. GHEOR.GHIU-DEJ

Puop!I'il8. noastră experienţă ·confinmă justetea cuvintelor sta-

liniste. ln formaţiunea social·istă, st·atul democr.at-ipOopular are
posib~J.ibatea de a pltaniHca şi reglementa pe s·cară l•argă ; în
celelalte formaţiuni ale economiei noastre naţionale, re;1lizarea
sandnilor de pl·an este ta~Sigunată înainte de toate prin f,aptul că
sbatul are în mîinHe sa'le pîr•ghii puternice care-i permit să-şi
exercite rolul regulator, cît şi prin faptul că ţărănimea mun-
Citoare se convinge din propria eX!perienţă .de justeţea măsuri­
•lor apJi.cate de stat.
Tn lucmrea Sia "Prob-lemele economkc a·le sodali-smului în
U.R.S.S.", tov.arăşu•l Stalin fundamentează prindptalele probleme
ale pJ,anifi.cării sodaliste. Tovarăşul Stalin ;a:nată că nu trebuie-
confund.ate lp'l,anuri•le anoole şi cincim.le ou legea economică
obiectivă a dezvoltării planice, proporţionale. a economiei naţio­
nale. Plani.fi·carea economiei naţionale este oglindirea mai mult
sau mai puţin fidelă a cerinţelor acestei legi.
!Dînd aprecierea cuvenită realizărilor partidului şi ;guvernului
pe frontul construcţiei sociaJi.ste şi victoriei în alegerile din 3()
noiembrie 1952, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc
Romîn previne organizaţiile de partid împotriva pericolului de
pc- urma autolinişUrii. Trebuie să luptăm ·împotriv.a oricărOf"
ma:nifes1ă.r.i ale acesteia, deoarece ea con1ine germenii demo-
bilizării şi pierderii vigulenţei revoluţionare. Automulţumi.roo şi
ameţea•l,a de pe urma suocese-lor sînt cu atît .mai primejdioase ou
cît sarrx:inile complicate oo•re stau în f.aţa p•artidu:l:ui cer o ri.dicare
a nivelului întregii munci de p~artid şi de stat.
Tntărirea statului, a tuturor verigilor sale, este în momentul de-
faţă sarcina cea mai arzătoare. Tntărirea statului democrat-popu-
lar inseamnă în primul rînd întărirea legăturilor sale cu masele,.
atragerea lor într-o măsură mai mar·e la construirea socialis-
mului.
Crearea Sfaturilor populare, organe locale ale puterii, a·
marcat o etapă principală pe drumul construirii statului demo-
crat-popular. Tn cei doi ani de existenţă, Sfaturile populare şi-au,

www.cimec.ro
 INTARIREA CONTINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 51J9

demonstrat superioritatea asupra vechilor organe administra-

tive de tip burghez, organe rupte de popor şi duşmănoase
poporului. TII"ebuie spus însă că în multe Iocuni Sfaturile populare
nu au reuşit încă să devină organe ale puterii de tip nou, care
să se sprijine în activitatea lor pe masele cele mai largi.
Cauza pr'incipală a slăbiciunilor în activitatea multor Sfaturi
populare este birocratismul, care frînează dezvoltarea lor, duce
în mod inevitabil la izolarea de mase, Ia lipsa de energie nece-
sară în mobilizarea oamenilor muncii pentru rezolvarea -proble-
melor practice.
Partidul nostru socoteşte că trebuie declarat război necru-
ţător birocratismului, considerîndu-1 drept unul din cei mai
periculoşi duşmani ai construirii socialismului. In faţa Sfatu-
rilor populare stă sarcina de a da avint initiativei creatoare a
oamenilor muncii, de a se sprijini în toate acţiunile lor pe cele
mai largi mase, de a mobiliza resuiJ"sele locale în vederea solu-
ţionării cu succes a problemelor de interes vital pentru populaţie.
Autocritica şi critica de jos trebuie larg desfăşurate, dînd
putinţa oamenilor muncii să ajute organelor de partid şi de stat
să-şi îmbunătăţească munca, să-şi vadă lipsurile şi greşelile.
Orice subapreciere a criticii şi autocriticii, orice încercare de
sugrumare a ariticii de jos trebui-e combătută cu energie. In ra-
portul să·u la Congresul al XIX-lea ,a,l P .C.U.S., tovar>ă:şul
Malen.kov: atrăgea atenţia .că "partidul nu poate să n"!.l ţină
seama de faptul că acolo unde critica şi autocritica sînt gîtuite,
unde controlul maselor asupra activităţii organizaţiilor şi insti-
tuţiilor este slăbit, acolo apar în mod inevitabil asemenea feno-
mene mMstruoase ca birocratismul, putrefacţia şi chiar descom-
punerea unor verigi ale aparatului nostru" 1•
Intărirea statului democrat-popular înseamnă totodată întă­
rirea aparatului de stat, a funcţiei de reprimare a activităţii ostile

1 G. M. Malenkov: ,.Raportul de activitate al Comitetului Central al

P.C. (b) al U.R.S.S. la Congresul al XIX-lea al partidului", Editura pentru
literatură politică, 1953, ediţia a II-a, pag. 97.

www.cimec.ro
570 GH. GHEORGHIU-DEJ

a duşmanului de clasă, a funcţiei de apărare a ţării împotriva

duşmanului din afară. Intensirficarea politicii agresive a impe-
riaJi.smului american îndreptată împotriva Uniunii Sovietice şi
ţărilor .de democraţie populară cere să dăm toată atenţia întă­
ririi capacităţii de apărare a ţării, creării rezervelor de stat şi
totodată întăririi acelor verigi ale aparatului de stat al căror
ascuţiş este îndreptat împotriva sabotorilor şi diversioniştilor,
trădătorilor şi spionilor; hoţilor şi delapidatorilor.
Capacitatea de apărare a Patriei va constitui şi de acum
înainte obiectul grijii de ceas cu ceas a partidului şi guver-
nului.
Intărirea vigilenţei revoluţionare în partid şi în aparatul de
stat, educarea poporului muncitor în spiritul vigilenţei, luarea
măsurilor practice pentru organizarea vigilenţei de masă - iată
sarcini arzătoare care stau în faţa partidului nostru.
Aşa cum au arătat procesele care au avut loc în ţara noastră
şi în alte ţarri .dle demooraţie populară, agenţii imperialismului,
trădători recrutaţi din .rînduri.!e rpoliJtideni!or 1Teacţiona1ri faliţi,
din rîndurile orim:rnalilor de drept -comun, din rîrndUITile elemen-
teloc duşmănoase· s1r·ocurate în partidele .comuniste şi muncito-
reş-ti, sfî'rşes·c î-n mod inevitabil prin a fi descoperiţi şi pedepsiţi
după faptele lOIT, datorită vigi!enţei organelor de sta~ şi a î•ntre-
gului popor munci10J'.
Necesitatea întăririi continue a orînduirii sociale şi de stat
democrat-populare este una din concluziile cele mai importante
pe care partidul nostru le-a tras din hotărîrile istorice ale celui
de-al XIX-lea Congres al P.C.U.S.

*
* *
In cursul anului 1952 în ţara noastră au avut loc evenimente
importante. A fost zdrobită devieroo de dreapta, care constituia
o primejdie pentru interesele partidului, ale statului democrat-
www.cimec.ro
 INl ARI REA. CONTINt.;A A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 571

popular şi poporului muncitor. Demascarea şi zdrobirea devierii

de dreapta au dus la întărirea rîndurilor partidului, la creşterea
combativităţii revoluţionare a membrilor de partid, la dezvolta-
rea democraţiei interne de partid. In desfăşurarea alegerilor pen-
tru organele conducătoare care au avut loc în organizaţiile de
poartid, precum 'şi în conferinţele de partid raionale şi regionale
s-a remarcat creşterea simţului de răspundere al membrilor de
partid, dezvoltarea iniţiativei lor.
Studierea Statutului Partidului Comunist al Uniunii Sovie-
tice a exercitat o puternică influenţă asupra membrilor parti-
dului nostru. Ea s-a manifestat în mod deosebit în înţelegerea
mai clară de către organele de partid şi membrii de rînd ai par-
tidului a necesităţii întăririi şi dezvoltării democraţiei interne
de partid şi a unei largi desfăşurări a criticii şi autocriticii în
viaţa organizaţiilor de partid. Se înrădăcinează în munca orga-
nelor de partid şi a activiştilor metoda încercată a controlului
executării hotărîrilor, control care se exercită încă sporadic şi
nesistematic.
In prezent, în numeroase organizaţii ·de partid are loc pri-
mirea de noi candidaţi de partid. Partidul nostru, călăuzindu-se
de experienta istorică a partidului lui Lenin-Stalin şi ţinînd
seama de propria sa experienţă,. cere din partea organizaţiilor de
partid ca la primirea în partid să pună accent p~ calităţile pro-
fesionale şi politice ale candidaţilor, să ţină seama de necesita-
tea de a asigura o compoziţie sănătoasă a partidului, să permită
intrarea în rîndurile partidului numai oamenilor verificaţi în
muncă şi care şi-au arătat prin fapte devotamentul faţă de par-
tid, faţă de statul democrat-popular.
Studierea multilaterală a experienţei partidului lui Lenin-
Stalin în rezolvarea multiplelor sarcini în domeniul economiei,
culturii, construcţiei de stat şi de partid contribuie la ridicarea
nivelului întregii noastre munci de partid.
Este cu neputinţă să lupţi pentru victoria socialismului fără
o profundă însuşire a tot ceea ce a adus tovarăşul Stalin în

www.cimec.ro
572 GH. GH.EORGHIU-DEJ

ştiinţa marxistă cu privire la legile şi căile de dezvoltare

socială . .Pentru partidul nostru, ca şi pentru toate partidele
comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară, este
cu neputinţă să abordeze şi să rezolve în mod just vreo pro-
blemă a constru.irii economiei socialiste fără o adîncă studiere
a genialelor idei şi teze noi cu care a îmbogăţit tovarăşul Stalin
economia politică marxist-leninistă. Studierea lucrării tovarăşu­
lui Stalin "Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S."
a stîrnit un interes puternic în rîndurile activiştilor, ale cadrelor
de partid şi de stat şi ale intelectualilor din ţara noastră. Ea a
dat naştere unui adevărat avint în studiul economiei politice.
Partidul nostru cere cadrelor de partid, de stat şi economice
să depună eforturi neobosite, sistematice, pentru studierea aces-
tei lucrări clasice a tovarăşului Stalin. Jn faţa cadrelor teoretice
ale partidtiilui, a economiştilor şi a cad1reloc conducătoare din
economie, partidul pune sarcina de a studia temeini·c lucrările
tovarăşului Stalin şi de a şti să aplice în mod creator ideile sta-
liniste la condiţiile concrete ale fazei de trecere de la capitalism
la socialism în ţara noastră.
C.C. al partidului cheamă la ridicarea întregii munci poli-
tice-ideologice a partidului, la educa•rea membrilor de partid în
spiritul marxism-leninismului, precum şi la ridicarea muncii
politice de masă la nivelul marilor sarcini ale construcţiei socia-
liste. Partidul este forţa conducătoa!I"e a o,rînduirii democrat-
populare. Continua întărire şi înflorire a Republicii noastre
Populare sînt condiţionate de grija permanentă pentru întărirea
organizatorică şi politică a partidului.

*
• *
Una din trăsăturile caracteristice ale vieţii noi pe care o tră­
iesc oamenii muncii din ţara noastră, ca şi din toate ţările lagă­
rului democratic, este faptul că ei privesc cu încredere viitorul şi

www.cimec.ro
 INTARIREA CO:"<TINUA A REGIMULUI DEMOCRAT-POPULAR IN R.P.R. 573

îşi unesc forţele într-un efort comun pentru a-1 făuri cu propriile-
lor mîini.
Planul nostru cincinal prevede pentru 1955 sporirea produc-
ţiei industriale de 5 ori faţă de 1948, sporirea producţiei agri-
cole de aproape 2 ori faţă de 1950, construirea şi punerea în
funcţiune a numeroase mari întreprinderi, hidro şi termocen-
trale, efectuarea unor lucrări de irigare şi împădurire, construi-
rea a numeroase aşezăminte de cultură şi sănătate_
Realizarea măreţelor noastre planuri nu este lucru simplu ş~
nici uşor. Se cer eforturi din partea tuturor oamenilor muncii,.
din partea fiecăruia în parte, o cît mai temeinic:ă organizare a.
muncii în toate domeniile, o deplină conştiinciozitate. Se cer un
stil şi metode de muncă revoluţionare, o luptă dîrză împotriva
înapoierii, rutinei şi birocratismului. Partidul nostru, în fruntea.
milioanelor de oameni ai muncii, va lupta şi munci neobosit pen-·
tru realizarea planurilor măreţe menite să asigure victoria corn-·
pletă a socialismului în ţara noastră.
Poporul nostru este conştient că pentru succesul muncii sale-
constructive el are nevoie de pace, că opera de construire a noii
societăţi este indisolubil legată de cauza apărării păcii în lumea·
întreagă. Recentul Congres naţional pentru apărarea păcii din:
R.P.R. a constituit o viguroasă afirmare a hotărîrii poporului
romîn de a lupta alături de toate forţele mondiale care apără
pacea împotriva planurilor agresive ale aţîţătorilor la război -
imperialiştii americani.
Acest congres a marcat lărgirea considerabilă a rîndurilor
mişcării pentru pace din ţara noastră. Această mişcare antre-
nează noi şi noi categorii de oameni. Sarcina noastră constă în
a cuprinde din punct de vedere organizatoric această masă
uriaşă de oameni cu diferite credinţe politice, religioase etc ...
avînd un ţel comun, apărarea păcii, de a-i ridica combativita-
tea împotriva celor mai răi duşmani ai păcii şi libertăţii popoa-
relor - imperialiştii americani.

www.cimec.ro
574 GH. GHEORGHIU-DEJ

Politica externă a Republicii Populare Ramine este o poli-

tică de apărare a păcii, de prietenie şi alianţă cu Uniunea Sovie-
tică şi cu ţările de democraţie populară, o politică de pace şi
prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace. Niciodată în tre-
·CUt poporul romîn n-a avut prieteni şi aliaţi atît de puternici.
Siguranţa cu care el păşeşte spre socialism şi încrederea sa în
victoria forţelor păcii se întemeiază pe continua întărire a fron-
tului păcii în întreaga lume, pe faptul că în fruntea apărătorilor
păcii se află puternica Uniune Sovietică .

.,Scînteia" nr. 2.564

ain 23 iunuarie 195.~

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFĂTUIREA PE ŢARĂ
A CEFERIŞTI~OR
- 14 februarie 1953 -

1
Tovarăşi,

Din însărcinarea şi în nume!e Comitetului Centn-al al P.M.R.

şi al Consiliului de Miniştri al R.P.R. aduc un fierbinte salut de
luptă consfătuirii delegaţilor ceferiştilor din întreaga ţară.
Consfătuirea noastră de lucru şi-a pus ca scop să examineze
neajunsurile muncii noastre, să scoatem Ia iveală lipsurile şi
greutăţile din toate sectoarele de activitate ale căilor ferate, să·
găsim împreună mijloacele concrete de înlăturare a acestora,
pentn-u ridicarea C.F.R..-ului Ia înălţimea sarciniloi· crescînde-
pe care le pune în faţa lor dezvoltarea generală a economiei
naţionale ; să găsim mijloacele pentru necontenita îmbunătăţire
a condiţiilor de muncă şi de trai ale ceferiştilor, detaşament
combativ, harnic şi de nădejde al clasei noastre muncitoare.
Insemnătatea acestei ·Consfătuiri rezultă din însuşi calf'acterul
ei de lucru. Ordinea ei de zi oglindeşte problemele principale
care interesează munca şi viaţa ceferiştilor. Dar cel mai însem-
.
nat este faptul că delegaţii prezenţi Ia această consfătuire au
fost aleşi în adunări extraordinare pe unităţi, Ia care au partici-
pat sute şi mii de ceferişti. In total, pe întreaga ţară, numărul
participanţilor s-a ridicat la circa 180.000. Aceasta înseamnă
că toată masa ceferiştilor a fost pusă în mişcare in pregăti­
rea acestei consfătuiri. Participarea activă a masei ceferiştilor

www.cimec.ro
!i76 GH. GHEORGHIU·DEJ

s-a exprimat şi prin miile de propuneri de jos făcute în legă­

tură cu problemele muncii din toate sectoarele de activitate ale
-căilor ferate.
Est•e caracteristic faptul că masa ceferiştilor a ales în adu-
nările sale ca delegaţi pentru această consfătuire stahanovişti
şi fruntaşi în producţie, ceea ce arată încrederea şi cinstea de
·care se bucură ei în mase.
S-au adunat aci la consfătuirea convocată de Sindicatul
C.F.R. şi Ministerul Căilor Ferate cei mai vredn'ici mundto.ri,
funcţionari şi ingineri ceferişti, aleşi de muncitorii, funcţionarii
.şi tehnicienii din ateliere, depouri, tracţiune, miş.care, ·revizie,
telecomunicaţii etc. Au venit aci cei care gospodăresc marea
instituţie a C.F.R.-ului, cei cărora statul le-a încredinţat buna
folosire a mijloacelor de transport pe calea ferată ; s-au întîlnit
să se sfătuiască asupra măsurilor de luat pentru îmbunătăţirea
.situaţiei şi muncii la calea ferată, pentru a mobiliza şi mai mult
Jorţele lor în vederea creşterii contribuţiei lor la realizarea pri-
mului nostru plan cincinal.
In acest spirit s-au desfăşurat dezbaterile consfătuirii şi de
.aceea ea şi-a atins scopul. Tocmai în aceasta constă însemnă­
tatea consfătuirii, şi ea va trebui să constituie un moment de
.cotitură în întărirea şi dezvoltarea căilor ferate din ţara noastră.
Consfătuirea a scos cu îndrăzneală şi principialitate în
lumină lipsurile noastre, piedici în calea mersului nostru îna-
inte, şi s-a străduit să găsească mijloacele de înlăturare a aces-
tor lipsuri şi defecţiuni.

Tovarăşi,

Ca şi în toate celelalte domenii ale economtet naţionale,

regimul ·burgheziei şi moşierimii, care a tîrît ţara în războiul
tîlhăresc împotriva Uniunii Sovietice, ne-a lăsat o grea moşte­
riire şi la căile ferate.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFERIŞTILOR 577

Care era situaţia căilor ferate în august 1944?

La starea de dezorganizare şi ruină a căilor ferate lăsată de
regimul burghezo-moşieresc s-au adăugat distrugerile provocate
de hoardele hitleriste şi de aviaţia americană şi engleză. Rămă­
şiţele armatei hitleriste în retragere, zdrobite de glorioasa Armată
Sovietică, au distrus o mare parte din căile ferate ale ţării noa-
stre. Principalele noduri de cale ferată şi ateliere de reparat
m3lerial rulant, ca staţiile Griviţa şi Bucureşti-Triaj, Atelierele
Griviţa, nodurile Ploieşti, Oraşul Stalin şi altele, împreună cu
cartierele lor muncitoreşti - multe fără a fi obiective militare
- au fost victimele bestialelor bombardamente ale aviaţiei ame-
ricano-engleze, începute după ce Armata Sovietică eliberatoare a
păşit pe teritoriul ţării noastre.
In primele zile ale eliberării ţării noastre, în momentele cînd
Armata Sovietică eliberatoare, împreună cu Armata Romînă -
care întorsese armele împotriva hitleriştilor - înaintau spre bir-
logul hitlerismului, pentru nimicirea definitivă a acestuia, la
chemarea partidului, muncitorii şi tehnicienii ceferişti, ca un sin-
gur om, însufleţiţi de elan patriotic, au răspuns prin muncă fără
preget pentru refacerea principalelor noduri şi linii de cale
ferată, pentru a asigura transportul trupelor şi aprovizionarea
armatelor pe frontul antihitlerist şi transportul necesar din in-
teriorul ţării.
Mulţi ceferişti din personalul de locomotive şi tren, mer-
gînd pînă în primele linH ale frontului antihitlerist, au ctat dovadă
de eroism şi spirit de sacrificiu, îndeplinind fără şovăială, sub
focul gloanţelor, toate misiunile primite şi rămînînd permanent,
zi şi noapte, la posturile lor.
Incepind de la 5 noiembrie 1944, cînd Comitetul Central al
Partidului Comunist Romîn a preluat conducerea Ministerului
Comunicaţiilor - considerînd în acel moment că este un sector
de cea mai mare însemnătate atît pentru contribuţia noastră
la asigurarea victoriei pe frontul antihitlerist cît şi pentru înce-

www.cimec.ro
578 GH. GHEO~GHIU-DEJ

putul refacerii economice a ţării -, întreaga reţea de căi ferate

a devenit un vast şantier de reconstrucţie.
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii ceferişti au văzut în fap-
tul că partidul preluase conducerea căilor ferate un semnal de
chemare la muncă încordată, la luptă. Invingînd greutăţile
imense ale primilor ani de după un astfel de război distrugă­
tor, neprecupeţind eforturile, ei au pornit cu elan la luptă pentru
refacerea căilor ferate. In scurt timp s-au obţinut succese însem-
nate în restabilirea circulaţiei şi în refacerea instalaţiilor şi mij-
loacelor de cale ferată distruse. Pînă la sfîrşitul anului 1946,
liniile ferate au fost refăcute în proporţie de 83%.
Tovarăşul Stalin ne învaţă că : "Dezvoltarea economiei naţio­
nale a unui stat nu este posibilă iără un transport de cale ferată
bine organizat, care să lege şi să cimenteze într-un tot economic
focarele şi centrele industriale cu regiunile şi raioanele agri-
cole, care dau primelor materii prime şi produse alimentare" 1•
Bazîndu-se pe această învăţătură, partidul nostru a trasat
încă la Conferinţa naţională a P .C.R. din octombrie 1945 un
important program de refacere şi dezvoltare a căilor ferate din
ţara noastră.
Pornind la luptă pentru înfăptuirea acestui program, mun-
citorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii ceferişti, în frunte cu
organizaţiile de partid, au obţinut rînd pe rînd importante vic-
torii. Marile Ateliere Griviţa-BucureşU, Bucureşti-Triaj, Q;J.laţi,
Paşcani, Simeria, Oraşul Stalin etc ..nu numai că au fost refă:ute
în întregime, dar au fost şi mult dezvoltate şi modernizate cu
clădiri în plus, instalaţii şi maşini noi. S-au construit depouri
noi la Oraşul Stalin, Craiova şi Roşiori, iar altele au fost mărite
şi perfecţionate. Liniile ferate au fost în continuare refăcute în
aşa fel, încît în 1950 întreag.a lfeţea de linii ferate a ţării a fost
complet refăcută.
Paralel cu opera de refacere a căilor ferate, pe baza sarcini-
lor trasate de Conferinţa naţională a partidului din octombrie
J /. Stalin: ,.Convorbire cu lucrătorii de cale ferată", Kremlin 1935.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFERIŞTILOR [i79

1945, s-a început şi s-a terminat în primii ani de după război con-
struirea unor noi linii de cale ferată.
Liniile Burnbeşti-Livezeni, Roşiori-Craiova, Telciu-Valea
Vişeului şi altele constituie puncte de onoare ale constructorilor
de la calea ferată.
Tineretul nostru, însufleţit de elan patriotic, a participat din
plin la realizarea acestor construcţii. Brigăzile voluntare ale
tineretului, care au muncit pe aceste şantiere, îndrumate şi edu-
cate de partid, au dat dovadă de eroism şi vitejie, luptînd cu
greutăţile excepţionale ale terenului accidentat, cu ploile şi cu
gerurile.
Toate lucrările au fost terminate înainte de termenul stabi-
lit. Ele au mărit capacitatea de transport a reţelei de cale ferată,
au creat noi magistrale şi legături directe între diferite regiuni
ale ţării şi contribuie la dezvoltarea economică a regiunilor şi
la înflorirea vieţii oamenilor muncii din aceste regiuni.

* *
Tn anii de dezvoltare a economiei naţionale pe drumul con-
struirii bazelor socialismului, partidul şi guvernul au acordat
căilor ferate o mare atenţie.
Volumul investiţiilor la căile ferate a crescut an de an, ast-
fel încît investiţiile realizate în 1952 depăşesc cu 46% pe cele
înfăptuite în 1951. Investiţiile prevăzute pe 1953 sînt duble faţă
de cele din 1952. Mai mult de jumătate va fi folosit pentru refa-
cerea şi completarea materialului rulant.
La sfîrşitul anului 1952 lungimea reţelei de cale ferată a
ţării a fost considerabil mai mare faţă de cea din 1944. S-a
sporit capacitatea de transport pe secţiile aglomerate şi s-a
1mbunătăţit şi modernizat reţeau.a de telecomunicaţii.
Un progres însemnat pentru calea noastră ferată îl va con-
stitui darea în circulaţie a primei linii electrificate - Oraşul

www.cimec.ro
580 GH. GHEORGHIU-DEJ

Stalin-Cîmpina - , Ia proiectarea căreia se lucrează în prezent

cu sprijinul direct, frăţesc al Uniunii Sovietice.
Capacitatea de producţie a atelierelor de cale ferată a cres-
cut în ultimii ani în aşa fel, încît producţia lor Ia reparaţiile de
locomotive a crescut în 1952 cu 46%, iar a vagoanelor de mariă
cu 28% faţă de 1948. De asemenea parcul rulant a fost sporit
cu noi locomotive şi vagoane.
Pe baza dezvoltării căilor ferate a crescut volumul transpor-
turilor efectuate de ele. In traficul de mărfuri, volumul tonelor
netto km a crescut în 1952 mai mult decît dublu faţă de 1944.
Media zilnică a vagoanelor încărcate în 1952 prezintă peste
200% faţă de 1944.
Acestea sînt cîteva din principalele succese obţinute de po-
porul nostru în refa-cerea şi dezvoltarea căilor ferate. Ele sînt
rezultatul muncii pline de abnegaţie a muncitorilor, tehnicieni-
lor, inginerilor şi funcţionarilor de la căile ferate.
Succesele realizate au fost posibile datorită imensului aju-
tor frăţesc, dezinteresat, ajutor în utilaj, documentaţie tehnică,
experienţă 01rganizatorică, acordat de marea noastră eliberatoare
şi prietenă, Uniunea Sovietică.
De asemenea, însuşirea şi introducerea metodelor înaintate
de muncă ale lucrătorilor de ·cale ferată stahanovişti din Uniunea
Sovietică au ajutat pe muncitorii şi tehnicienii ceferişti să
mărească necontenit randamentul parcului de material rulant.
Conduşi şi educaţi de partid, însufleţiţi de patriotism fier-
binte, însuşindu-şi cu rîvnă metodele sovietice, ceferiştii par-
ticipă în masă la intrecerea socialistă, în fruntea căreia stau
muncitorii şi tehnicienii înaintaţi, comunişti şi fără partid, care
aplică cu lfezultate bune procesul tehnologic unic, marşrutizarea
trenurilor sau dezvoltă tot mai lalfg mişcarea ci.ncisutistă. Intro-
ducer·ea metodelor înaintate de muncă a dus la creşterea produc-
tivităţii muncii la căile ferate cu 74% în 1.952 faţă de 1949.
Anii ·de după ră,z.boi, anii refl3cerii şi dezvoltării căilor ferate.
au fost în ac-elaşi timp ani de mari prefaceri revoluţionalf·e în

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFA.TUIREA PE TARA A CEFERIŞTILOR 581

ţara noastră, ani de înverşunată iuptă de clasă cu duşmanul din

interiorui şi din af·ara ţării.
Muncitorii de la calea ferată, credincioşi tradiţiilor lor glo-
rioase de luptă revoluţiona,~ă. şi-au dovedit ~ataşamentul şi com-
bativitatea lor de da1să nu numai în ref~a,cerea şi dezvoltlacr-ea căi­
lor fenate. Ca şi în trecut, în lupt·a împotriV~a regimului burghezo-
moşiere~c. ei au constituit şi în :anii de după elibenareta ţării
noa:stre .o bază sigură :a .p18..rtidului nostru în toate acţiunile revo-
luţionare. (Aplauze.)
Itn toate ma:rile 13.cţiuni conduse de tp~arti:dul nostru - în ,Juptla
pentru susţinerea frontului împokivl8. hiNerismu,Jui pÎ!nă la vi·c-
toria deplină, în lupta pentru cucerirea puterii de către cl:as:a
muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare, ca şi în refacerea
şi dezvoltarea economică a ţării - deta1şamentul încheg:at, orga-
nizat 1al ceferiştillor 1a stlat in primele Pînduri ale dasei munci-
toare. (Aplauze puternice.) .
De 18.ceea poporul nostru muncitor se mîndreşte cu ceferiştii.
De a~eea parUdul nostr·u are conving~e:a că :realiză.ri·!e obţi­
nute de cef.erişti iri lupta pentru refacerea şi dezvolt~a·rea căilor
ferate tpînă acum sînt o .chezăşie că ei vor fi în stare să linlăture
1ip,surn:e serioase şi greută,ţile existente !:a calea fenată şi să ridice
c<llea fe:-:ată - cea mai import:antă mmută de :tr,ansoport a ţării
- ],a nivelul cerinţelor dezvoltării rapi·de a economiei naţiona·le
~ republkii. (Aplauze îndelungate.)

n
La cons.Jătuirea, noa1stră s-,a făcttt o amplă 1ana:liză :a .situaţiei
di:o:r fer,ate în r'aport cu. dezvoit:hea . economiei . naţionale a
('

R.P.R.
Ce a reieşit din această a~aliză ? A reieşit că, deşi căile
ferate au făcut un mare progres în ultimii 8 ani, totuşi, ţinînd
sr:ama de sarcinile transportului feroviar derivate din dezvolta-
ua rapidă a economiei naţionale - mai cu seamă a producţiei
www.cimec.ro
582 GH. GHEOR.GHIU-DEJ
---------------------------------------------
industriale şi a construcţiilor --, există o rammere în urmă a
ritmului de creştere a transporturilor pe calea ferată faţă de rit-
mul de dezvoltare a economiei naţionale.
Cum se manifestă 'această rămînere în urmă ?
Să examinăm împreună cîteva din aspectele şi problemele
prindptatle dez;bătuie la aooastă consfătui~e şi concluziide care se
impun.
P,arcul de locomotive, deşi oo număr acoperă nevoile . actuale
ale tTansportului feroviar, este necorespunzător din punct de
vedere tehnic (al tipurilor de locomotive), din punct de vedere
al :stării !Pieselor, tai ritmului şi al oa1lităţii repa~aţiilor.
Pentru remedierea acestei situaţii este necesar să dotăm căile
ferate în ritm progresiv cu noi locomotive cu forţă de tracţiune
mai mare, atît penku a fa•ce faţă creşterii vOtlumul,ui de tonans-
port oît şi pentru re1nnoirea p,arcu.lui şi pentru rezerve. De ase-
menea e necesar să ,asi:glll:ăm îmbunătăţirea şi a·ocelerarea rit-
mului rep!Cl.r:aţiilor.
P,ancul de vagoone-rnar.fă este insuficient fa,ţă de nevohle oco-
nomiei n,ationale în continuă creştere, este în .general relaUv
vechi, prezentînd lipsuri însemnate taHt din punct de vedere ,a:l
oop,acită·ţii de încărcare oît şi al Upuri<Ior de vagoane pe felmi
d.c mărf u,ri. -
Deşi oritmUil .producerii de v,agoaJle-marfă în industria noa•stră
este în rta.pidă ~eştere (1în 1953 se vor produce de 2 o:i mai
multe vtagoane ca în 1951), producţia de vagoane noi nu reu-
şeşte să acQPere nevoile economiei noastre în dezvoltare.
Pentru a remedia ,aceatStă ,situtaţie este neces:ar :
,a) Să măriliTI încontinuu p!Clr•cu.l nostru de vagoane-·marcră.
b) Să fabr.icăm vagoane pe 4 os·ii de o mai mare capacitate
de încăroare.
c) Să pifO.filăm vagoanele pe feluri de mărfuri şi să oompletăm
sortimentul cu noi tiopuri.
d) Să îmbunătăţim ritmul şi calitatea r·eparaţiilor.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERIŞTILOR 58.3

v.agoanele-IC!asă, refăcute într-un .ritm napid dup5. război, au

ajuns astăzi să nu mai poată satisf1ace pe deplin nevot!e călăto­
rilor, nici ca serii (tipuri), nici din punctul de vedere al confor-
tului, uzura datorită vechimii fiind mare. Este deci necesar ca
noua fabrică de v:ag·oane "F·lamuna Roşie" din Ar.a.d să mărească
şi să· îmbunătăţească produ·ctia s.a de Vl(!goane de că.lători, iar
Atelierele din Bucureşti Gniviţa-Roşie şi Timişoara să ac-c.ele-
reze ritmul şi să îmbunătăţească calitatea reparaţiilor pre-
văzute.
Atelierele principale C.F.R f,ac faţă vo~umului de rep1ara.ţii
neooSia•re î-ntreţinerii parcului l(!ctual de mate::ial mliB.nt, oor
depind .în mare măsură de ajutorul indu1st•riei în ce priveşte
livrările de piese de schimb şi nu ating nivelul neceSJar în ce
priveşte ritmul prevăzut, calitatoo şi costul .p:~anifioat 1(11 rep.a-
mtiLlo::.
Creşterea accentuată în viitor a parcului de material rulant,
potrivit cu ritmul rapid al dezvoltării economiei naţionale, ridică
problema reconstruirii ate'lierelor pentru producţi:a şi reparl(!ţil(!
în serie mare :a vagoanelor-ma;nfă de tÎipUri noi.
Capacitatea atelirelor actuale trebuie şi poate fi mult spo-
rită şi mai bine folosită prin aplicarea pe scară mai largă a
tehnologiei .înaintl(!te sovietice şi prin extinderea lucrului tn două
schimburi ; prin întări·rea şi .Jă,pgirea oozei tehnice-materiale pro-
prii - în primul rînd în ceea ce priveşte piesele de schimb şi
sculele -, prin reînnoirea treptată a utilajului vechi şi uzat,
prin completarea acestuia cu tipurile de maşini care lipsesc şi
prin asigurarea reparaţiilor capitale a utilajului în volumul şi
de calit·atea nec·esară ; prin dezvoltarea ateliereJlor actuale cu
înlătunarea locur~lor înguste exÎIStente.
1Pentru realimrea acestui obiectiv este neceSiar :
1(1) Să se gră:bea·scă definitivarea studiului 1pt:ofilă:rii şi spe-
ci.alizării atelierelor, precum şi al reconstrucţiei .a•cestor.a, pentru
tnansforma.rea lor trept.ată în adevărate uzine .de tipul acelora
din marea industrie. .

www.cimec.ro
584 GH. GHEORGHIU-DF.J

b) Amcna}area unor-a din :atelierele actua1le ca fabrid de piese

de s·chimb ( 1 sau 2) şi grăbirera terminării celei în constmcţie,
de la Gall(lţi.
c) Proiectaroo şi construirea în viitorii doi-trei ani a unui
atelier :pentru rep.amţiHe oa1piMle ale utill(ljului, în Mold-ova.
·d) Mărirea într-un ritm şi mai mare :a producţiei de maşini­
unelte în industrie necesare .dotării atelierelor -căilor ferate.
·cu toată starei(! neSI(!Hsfă.cătoare a clă-dirilor tehnke şi a
u1iJI(Ijului din depourile şi remizele vechi, acestea dispun :încă de
rezerve interne serioa•se, :a căror mobiliwre şi fdlosire al'ii~gură
ridi•oorea actirvităţii depourilor la nivelul ce:-ut de dezvoltarea
tr:afkultii pe calea fenată în viitorul apropilat.
Irn a·cest soop este însă neceSI(Ir oa în primul cincinal să se
rea.Jizeze treptat reînnoirile şi ·completările de primă urgenţă a
ml(lşinilor-unelte, a meoani-smelo:- de ridk:are a locomoUvelor, :a
instalaţiilor de ptregătire a locomotivelor pentru drum şi a insta-
ll(lţiilor de alimentare :cu l(lpă pe pl(l·ncurn.
Pentru o şi m:ai mare dezvolt1are :a depourilor şi remi.zelor
actul(lle, !Prin reoonstruiroo unora din e!e, precum şi prin oomtru-
irea cîtorv:a depouri noi, este necesară el:abomrea mai gmbnică
a unui p.l~an de perstpectivă prînă în 1960.
Pentru a f:a.ce f:aţă volumului de tnansporturi cerut de -nevoile
în creştere ale economiei naţion:ale, o atenţie deosebită trebuie
să se dea problemelor legate de SM·:-ea căii, a telecomuntooţiilor,
a instal~aţiilor de IS·emnaliz•are, a staţiillor tehnice din punctele
cheie :ale reţelei, a mi•jloacelor de meoaniz,are a încărcării şi des-
că.rcării v:agoanelor, precum şi problemelor referitoaife la 1mibu-
nătăţirea continuă a folosi'fii mijloacelor de trransport prin l(lpli-
aarea celor mai moderne metode de or.g.aniza•re a tmnstportului
mă-rîurilor.
Prin asi.gumrea ref,acţiilor şi rep.arnţiilor aapit:a!e ale liniilor,
prin reînnoirea şi completările de p.rimă urgenţă ale I(!Cestor
instalaţii din staţii, triaje şi de pe linii - care condiţionează
sigur.anţla şi r.apiditl(ltea tr.ansporturilor -, prirntr-o mai bună

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFA.TUIREA PE ŢARA A CEFERIŞTILOR 58.:i

pkmi~kare openativă a atcestora şi .prin reduce:::-ea V1îrfuri!or sezo-

niere, printr-o mai rap.idă extindere a marŞifutizării trenurilor,
or,g1aniz.area tl'laillSIPorturilor Vta putea fi ri.diaată la un niYel mai
înalt, calea ferată putînd face faţă cu succes volumului crescînd
al tnanslj)Orturilor.
Pentru aceasta este necesar să se înfăptuiască un îintreg
sistem de măsuri :
- Să se desfiinţeze treptat locurile înguste, care astăzi reduc
capacitatea căii din cauza distanţelor mari dintre staţii şi a
rezistenţelor mari de tracţiune pe unele secţii de circulaţie, din
cauza numărului insuficient de linii sau a liniilor prea scurte
din anumite staţii, precum şi din cauza nesistematizării intră­
rilor şi ieşirilor din unele staţii şi a capacităţii reduse a unor
triaje.
- Să se construiiCILScă în ritm gmbnk poduri definitive, în ·
lecui celor provizo:::-ii s1au slăbite din diferite oauze. '
- Să se întărească prin măsuri concr·ete lupta conţra i.nun-
daţiilor, mişcărilor de teren, înzăpeziritlor şi a altor oauze oare
provo.a·că ,puncte sl,abe în reţea.
- Să se măcea:sc~ numărul eşaloanelor însăfdnate ou lucrări
k1 linii, j,ar acestea să fie înzestnate cu mijloace meooniz,qte,
pentru asigunarea r.api,dităţii în executarea lucrărilor.
- Să se extindă instalaţme de asigurare de tipuri perfec-
ţionate (electromecanice şi eledrodinamice), să se înlocui,.as.că
cele de tip vechi, oore nu mai co:::-espund vitezei de cir.ouJ,aţie de
astăzi, să se îmbunătăţească şi să se modernizeze teleoomunica-
ţiile şi să se lărrgea,sd reţeaua întreprinderilor oare execută ast-
fel de lucrări, tpentru a se a'Sigur·a mpiditatoo intervenţiilor în
cazuri de ,întreruperi în funcţion~C~re.
- Să se mărească frontul de încărcare şi descărrcare a v,agoa-
nelor din staţii şi din întreprinderile industriale şi să se accele-
reze ritmul meoonizării ta·cestor munci.
Pentru a îmbunătăţi activitatea tr~aTl!Sporturi,Jor feroviare este
neces,ar ca toate ministerele să ia măsuri pentru li·chidarea ime-

www.cimec.ro
 586 GH. GHEORGHIU-DE.l

di,ată a Ji.psei de disciplină în pl1anifi.oa·rea openativă a tranStpor-

turilor (anularea unor transporturi prevăzute în plan şi solicita-
rea altora - neprevăzute la timp - , schimbarea destinaţiei
transporturilor în curs, încrucişările de mărfuri de acelaşi fel,
încărcarea şi descărcarea cu întîrziere a vagoanelor, precum şi
exp.edierea în salturi a mărfurilor prin concentrarea lor în anu-
mite perioade ale anului sau în ultima decadă a lunilor).
In acelaşi timp, extinderea în ritm rapid a transporturilor
marşrutizate şi crearea condiţiilor necesare pentru aceasta
trebuie să fie una din sarcinile principale ale căii ferate, precum
şi a tutu1ror ministerelor expeditoare de mălffuri în masă.
Una d!n ~ţ>roblemele 1mportante în munca de J,a calea noastră
ferată este sigurnnţ,a cir-cul,aţiei şi lkhidarM lipsurilor în acest
domeniu.
Problema siguranţei circulaţiei în transporturi trebuie consi-
derată de toţi ceferiştii din serviciile executoare şi din organele
de conducere şi control ca o condiţie de bază în îndeplinirea pla-
nului de stat, .oa o chestiune de onoare şi de mare ră.s.pundere
if.aţă de patrie. (Aplauze puternice.)
.P1entru .îmbunM.ă.ţirea ISi,gmanţei circul,aţiei este ,a bsol:ut nece-
sar să ·se 1îndeplineas1Că următoarele ,s.a.rcini:
- Să se întă'feas·că .di:sdplioo •în muncă 18. tutu:-or ceferiiŞtillor ;
să se lichideze de urgenţă spiritul de îngăduinţă, de gură-cască,
de împăciuitorism şi de ,f,amiliari•sm 1!,a unele org,ane .de conducere
şi de control şi să crească exigenta faţă de toţi factorii de la
circul,aţie ; .să s.e ,a•sigure aplicarea deplină a principiului condu-
ceni unice şi a stabilităţii cadrelor care ·îşi indeplinesc conştiin­
cios îndatoririle.
- Să se aibă cea mai mare grijă faţă de personal şi să i se
creeze condiţii de muncă şi de trai mai bune.
- Să se lkhideze cît mai repede rămînerea în urmă în ceea
ce priveşte formarea noilor cadre la personalul de mişcare şi de
locomotivă, ,asi,guorîndu-i-se întocmai regimul de lucru şi timpul
de odihnă p:-evăzut de l~e.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CO:-ISFATUIREA PE lARA A CEFERISTILOR 587

Tovarăşi,

Problemele 1care ISe ridkă .în f.:~ţa Mini·sterului Căilor Fenc1te

în legătură cu nevoile de reconstrucţie a atelierelor, depourilor,
a linU!or şi IPoduri·!or, 1a staţii'!or şi 1-rLajeloc, 1a :gă~rilor de că!ă­
tori, precum .şi 1în ~le:gătură cu nevoi1le de ·construcţii noJ.. tot mai
necesare în viitor, pentru a se :asi:gum o ·creştere a vOhunului
transportului ·oore51punzător cu dezvolt.:!l!'ea economiei naţionale,
fra:c necesară o creştere ·treptată 1a capacităţii de lucru 13 ·întreprin-
derilor .de .construcţii din ooloo ferată.
Calea femtă trebuie 1să ajungă 1să fl3că •f.aţă tuturor sardnilor
ei prin întreprinderile proprii de construcţii, în condiţii superioare
de d"3Jpi~ditate 1în execuţie, de calitate şi de preţ de cosrt:.
Penku .:~'cea:s.ta este neces•ar:
- Să lărgoos!Că treptat reţeaua .întreprinderilor ·de conSitruc-
tii şi :să 1întărească munc.a ~acestora.
- Să mecanizeze tot mai mult lucrările de construcţii, în-
cepînd cu acelea care cer rapiditate în execuţie, şi să introducă
pe scară tot mai mare prefabricatele şi alte metode înaintate de
industrializare a lucrărilor de construcţii.
- Să creeze 100padootoo necesară pentru executl3rea rep~a.na­
ţiilor capioo.Ie 'la util.:~}ul de construcţii şi - 1pe a·ooastă bază -
să ~asigure ·folosirea optimă !3. ~a.ces;tui utilaj, în 2 şi ·Dhia.r 3
schimburi.
- Să ducă o politică justă în reînnoirea utilajului prea uzat
şi învechit şi 1în măriroo tparcul•ui uti.laje:or de construcţii, prin
lkhi·darea ·diver·sităţii Hpuri'lor actoo!e d;n parc.
- O 'atenţie deosebită trebuie dată formării cadrelor de mn-
structori şi creării unor condiţii bune de lucru pentru aceste cadre,
deoo,rece murroa lor contribuie -t.n mare măsură la ridicarea •capa-
cităţii de transport.
In acest fel, calea ferată îşi va ridica neîncetat potenţialul
ei tehnic.

www.cimec.ro
 588 GH. GHEORGHIU-DEJ

Din dezbatedle cong,fătuirii noastre au •rezulta.t gr.ave liip:smi

organizatorice in activitatea Ministerului Transporturilor, care
s-au resimtit puternic la calea ferată.
Este necesar, să se asigure o bună organiz.are funcţională,
care să l~e •lntr-un tot numeroasele unităţi oare constituie 18.ip•a-
r.atul transporturilor.
Acum loînd 1s-a deSipărţi.t Mini,steruJl T.r.ai11Sip0l"l:urHor 1în două,
Mini1sterul Căilor Femte 1are de adus .şi poate •a,duce J,a ·îndeplinire
cu SUIC·ces următoarele sarcini:
- Să realizeze o bună coordonare intre structUJI',a orglani:ca~o­
rică a unităţi.lor de !bază, .a direcţiilor regiona,le şi. a direcţii·lor
genec,ale din minister, ·astfel încît pe toat.e treptele stmctmii orga-
niz,atmice să •fie asi:gUJnată .conducerea uni·că :pe ramuri de IS!peda-
Htate şi în toate :problemele fiecărei namuri.
- Să evite schimbări prea dese. în organiza1re, acestea putînd
avea loc nurooi 1atunci cînd s-1a oîştig1at o experienţă suficientă
şi s-au stabi,lit in mod clar lipsurile şi măsurile de îndreptpre.
- Să extindă şi să întărească goS'podărirea socialistă în toate
unităţile căii ;fenate, de a căror bună gospodă.rire depind rezulta-
tele fina,le,ale 18.divităţii ICăi.lor fenate, c.reîndu-se în :preal,abil ~on­
diţiile or,g.ani.z,atorke necesare.
- Organele de •conducere să um'lărooscă nu numai aS!POCtele
tehni·ce 1ale iproblemelOl', ci şi pe .cele economi.ce~finandare, nu
numai rea.Jizări;Je •cantitative, ci şi :pe oole ooiJiretive, precum .şi de
reducere a preţului de •cost.
- Să· ~ntăroorscă lu:pta, #npotriva, birocmtismului prin 18.,pli-
carea unor juste criter;ii .de •recrutare 18. ood;elor .de conducere
- ~intre care primul •eri~erin tre)ntie să :fi€ nivelul ,de •oalifioare
tehnk -, prin lichidarea fugii de ră51pundere, a superfidalităţii
în tmtarea 1problemelor, a 'j)a.na.le!i:smului în !lucrări.

www.cimec.ro
 EXPl::'I/EliE LA CONSFATUIRE.!\ PE TARA A CEFERIŞT!LOR 589
-------

m
Ca şi pentru toate domeniile noastre de ;acUvitate, şi pentru
căi·le fenate Iproblema hotărîtoare este problema cadrelor.
"Oadrele hotărăsc totu.!", Ja ·Sipus tov.:~răŞJul St·aHn în plină
perioadă 1a iCOil!struoţiei soci.:!lis.te. Aceasta este pe deplin valabil
pentru noi, astăzi, •în întrea.ga constructie economi·că.
Numărul oa~elor •oalifioate 1.:~ C.F.R. -în .cursul ;anului 1951 a
creSicut fraţă de 1950 cu 12%, i1a1r 'în 1952 faţă de 1950 .cu 52%.
In şcolile med-ii tehni·oe ;şi ,în .Institutul de căi femte, în ,anul
şcol1ar 1952-1953 urmează pe.ste 2.000 de •tineri muncitori, în
afară de numeroşi tineri care urmează cursuri fără frecvenţă.
Zeci ·de mii de oad.re urmează diferite cur.suri tehnke-:pmfesio-
nare de calificare. Numai în 1952 au fost date producţiei la calea
fera•tă 21.700 de 'oa,dre oalifi.oaie.
Acestea !Sînt dfre foarte importante. Ele anată că s-a des-
făşurat o muncă mare pentru creşterea cadrelor ne:::esare
C.F.R.-·ului.
f,a.ţă ,de creşterea IS!ardnilor ;în. tranSiporlul ;pe calea fem1ă se
constată însă o ser'ioasă rămtnere în urmă a ritmului sporirii
numerice şi a ridi'cării calitative a cadrelor.
Din 1950 pînă 1în 1952 volumul tnanSiportului a crescut la
nivelu!l de 131%, IPe cîn;d efectivul tota.l•al •personalului a rămas
aproape acelaşi, ba a şi scăzut la uneJ.e funcţii de bază din
explootare.
Nu este suficient numărul mecanicilor de locomotivă, af lochiş­
tilor, al impiegaţilor de mişcare, al acarilor, allfeviwrilor de ace,
al manevranţilor, al frînarilor, al conductorilor şi şefilor de tren,
al lăcătuşilor de revizie.
De asemenea, este prea mic numărul tehnicienilor şi ingi-
nerilor.
Ace.:~IStă rămînere în urrrnă în formarea cadrelor se datoreşte
în mare 1parte ,întocmirii biroor18.tice a planurilor de şcot,a.riz,are l·a
calea femtă, faptului că aceste planuri sînt rupte de nevoile reale
ale tnansportului şi de pe::-Sipectivele de .dezvoltare a ;ace,stui,a.

www.cimec.ro
590 GH. GHEORGHIU-DEJ

Mai rău încă este faptul că nici aceste planuri n-au fost inte-
grJ3l îndeplinite, şi .aceasta tocmai la ,acele aategorii ·de personal
din explo.a.t:al!'e unde lipsurile de efectiv se fJ3c ·sim1ite mai mult.
kltă o serie de fa•pte care arată ,că ~stăm încă 'slJ3b în J3cest
domeniu hotărîtor:
a,) Cum se explică faptul că, deşi atîtea cadre calificate au
fost •date producţiei ·În 1951 ·şi 1952, totuşi, faţă de IC!"te!Şte:ea
sarcinilor transporturilor pe C.F.R. în 1952 cu 31% în raport
c.u 1950, efecUvul personJ3lului l1a .C.F.R. a răma·s aproape acelaşi
ca 1î·n 1950 ?
Acea&tJ3 nu Se poate ex.plica .decît printr-o fluctuaţie de cadre
ct~ caracter de masă, deosebit de iperkuloaJSă într-un ,domeniu
cum e calea .femtă, unde pentru ,fiecare ·loc de muncă ·se 1simte
o mare nevoie ~de oameni cu voohime şi eXJperienţă 1în muncă.
Planul de oalifioare a oodrelor a .fost re!3Hzat un 1952 doar
în pl!'o.porţ-ie de 91 %, iJ3r pentru prof,esiLle de bază, ~oa mooanici,
abia 66%, foohişti 53%, lăcătuşi de revizie 79%, luo;ători de
linii 56% 1
Datorită '8.cestei situJ3·ţii, C.F.R.-ul J3re astă,zi mai puţin ou
7.560 de m11ncitor-i din oategoriJ3 profesiilor de bază şi mai !pUţin
cu 780 de ingineri şi tehnideni dooî,t este strict neces:ar.
b) O J3'l.tă defecţiune o constiltuie .f,aptul că multe din cadrele
oare termină .d~ferite ş-coli de caHfi.oore J3U un ni·vel tehnic-lp'ro-
fesional scăzut, atît datorită nesatisfăcătoarei selecţionări a ele-
vilor cît şi nivelului nesatisfăcător al învăţămîntului din aceste
şcoli.
·c) Cadrele tehnice existente nu sînt repartizate raţional 51pre
locurile cele mai importante ale producţiei. Astfe!, la tdirocţia
regională TÎII11i•şoaa1a, în conducerea regională ·Siînt 44 de ingineri,
iar ,în toate unită·ţi'le .de bază tde pe întinsul întregi·i 'regiuni sînt
în ·tota.l 46 .de ingineri.
Mulţi ·ahso:l•venţi ai şcolilor medii tehnice, în loc să fie lăStaţi
Eiă-şi facă ~stagHle pentm ta deveni tehnicieni de e~loatJ3re, sînt
ţinuţi ca funcţiooori în birou.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFER!ŞTILOR 591

d) f.n conducerea .fostului Mini-ster ta'l Trans.porturilor şi l'a

unele direcţii regionale C.F.R. se introdusese o metodă de vîntu-
rare a cadrelor dintr-un loc într-altul, de-a drep.tul periculoasă.
In ;Jocul unei munci răbdătoare cu fiecare om pus înbr-o func-
tie nouă, ~pre 1a-I ajutta ·să ciştLge experienţă şi să ,fie în &tare să
f:ad ·ftaţă sarcini;Jor, s-a introdus metoda mutării lor continue
dintr-o ,funcţie î-ntr-taHa.
,Astfel, în minister, Sntr-un an şi jumătate tau .fost sch:mbaţi
4 directori generali şi alţi 12 oameni cu munci de răspundere la
direoţita genenală ,a t.r,ansporturilor.
ln -a.celta·şi interv·a·l de timp, numtai lta ,staţia şi S.E.F.-Feteşti
au fost 'Înlocuiţi 4 şefi de s-erviciu şi 4 şefi de staţie. Situtaţii de
acest .fel .sînt şi la multe .alte ~staţii din ţară.
In 6 luni tale 1anu.lui 1952, dintre oodrele oare intră 'în com-
petinţta direcţiei de cadre a Ministerului Căi1!or Fertate au fo.st
mutate 4.300 de cadre.
e) Unele elemente obstrucţioniste din Ministerul Transpor-
turilor au înlăturat din posturi importante o serie de elemente
capabile, bine pregătite din punct de vedere profesional, înlo-
cuindu-<le cu e1!emente inoapabi.le, dar mai comode lţlentru aceşti
aşa-zişi "conducători".
Aceasta explică şi o serie de perturbaţii care ·au loc în dome-
niul transporturilor pe căile ferate.
Cum se explică ace.ste grave lipsuri în problema selecţio­
nării, creşterii şi repartizării cadrelor la căile ferate?
I.n primul rînd, prin metoda birocrtată-,oancelaristă pnacti-
oată în Ministeml Transporturi,!or 'În acest .domeniu, ca şi în
alte domenii.
Pl~anuri de şco!tariZtare făcute fără 18 se ţine ISeamă de oerin-
ţe!e situtaţiei concrete de pe teren şi de lţlenSipectivta dez·vo!·tării
tran51porturilor pe ~oalea fertată ; atitudinea birocratică şi liipsită
de grijă f,aţă de creşterea continuă 'a oadrelor şi ftaţă de con-
diţiile ;Jor de trtai şi de muncă ; reptartiz:area şi .p~romovarea oodre-
lor nu pe haZta cunoaşterii lor, ci din birou, prin hotărîri admi-

www.cimec.ro
592 GH. GHEORGHIU-DEJ

nistnative ; -lip19a de control în î-ndeplinirea p.\•anurilor de şcola­

riz,are a cadre:or de către dkecţiile regionale şi :în .ce prive·şte
conţinutul învăiămîntului din şcoli ; siaha ·adivi1ate în ·selec-
ţionarea şi ,atr.a•gerea de noi oameni oai muncii 51pre Ctatlea ferată
- i•ată prindp.alele kăsături C·are oau oanaderizat vechea poli-
tică de caodr·e, lucru oare Vta trebui evitat ipe viitor 1atoît !ta Minis-
terul .C.F.oR. cît şi J,a alte minis1ere şi instituţii.
Direoţita politiocă a MinitSterului Tr:ansoporturilor, oar.e oare ·ca
o sarcină din cele mai importante urmărirrea politicii de cadre,
s-:a dovedit •CU totul oahsentă în tacea.stă chestiune.
Pornind de la critica situaţiei de pînă acum, Ministerul Căi­
lor Ferate trebuie să ia, în privinţa selecţionării şi educării noi-
lor cadre, următoarele măsuri :
ta) Să revizui.as.că 1întregul sistem de învăţămîn1 ş:i de oa.\i.fi-
care a cadrelor de la C.F.R. atît în ce priveşte profilul său cît şi
în ce priveşte nurmă.ml de elevi, prognamele oanalitice, ni·velul de
pregătire al cad·relor d~d;adioce. Să rooriganizeze ststemul de învă­
ţămînt din toote a.cetSte puncte de vedere, ţinînd seamă de nevoile
actuale de cadrre şi de sarcinile viito•arre ale C.F.R.-ului.
Să asigure în mod deosebit oo toţi cei în f·unoţiune sau cei
oare vor fi angajaţi în serviciile de exploatare •să stătPînească
temeinic toate cunoştinţele necesare corespunzătoare funcţiei
r-e51pective.
b) Organele Ministerului Căilor Ferate, secţiile politice,
organizaţiile de partid, sindicale, de U.T.M. să organizeze temei-
nic în rîndurile ceferiştilor lupta pentru însuşirea necontenită a
tehnicii înaintate, spre a îndeplini cît mai bine sarcinile de a
asigura bunul mers şi securitatea transporturilor pe căile fer a te.
Trebuie luate măsuri pentru întărirea conducerii tehnke:, în toate
verigile căilor ferate, ridicarea pregătirii tehnice a cadrelor con-
ducătoare.
c) Să organizeze o muncă susţinută de recrutare a celor mai
bune elemente din rîndurile tineretului şi ale femeilor pentru a
le atrage în sistemul de învăţămînt de toate gradele al Ministe-

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERIŞTILOR 593

rului Căilor Ferate, acordiîndu-Je o .serie de av,antaje. Org,aniza-

ţiile de partid, de U.T.M., sindicatele să acorde cel mai larg spri-
jin în ~această direcţie.
d) Să se interzică cu desăvîrşilfe scoaterea din producţie, indi-
ferent pentru ce muncă, îndeosebi a elemcntelor de .bază din ser-
vidi,~e de explo:at1are - ingineri de mişaare şi tra.cţiune, mecanici,
fochişti, lăcătuşi de revizie, şefi de staţii, impieg•aţi de miş­
care etc.
Elementele de bază scoase din producţie pentru diferite alte
domenii de activitate !Să fie readuse la C.F.R. (Vii aplauze.)
e) Să fie înlătunate elementele obstrucţioni·ste, incapabile
din posturi de conducere şi să fie înlocuite cu elemente cu expe-
rienţă şi capabile, oameni energiei şi gospoda1ri, cu simţ de răs­
pundere. Să fie ·îndepărtaţi din funcţiile lo: a•ce·i oore 1pnaotică o
politi.că de distrugere ,a .cadrelor.
f) Unul din miniştrii adjuncţi să ră,Sipundă per.sonatl de
întrea:ga problemă a ·c.adre~or C.F.R. 1pe ţ,ară, i•ar 1în regi•uni să
răspundă personal de această problemă directorul regional
C.F.R. (Aplauze.)
Ministerul Căilor Fenate, studiind temeinic toate problemele
ridioate l•a această consfătuke, toate propunerLie fă:cute de dele-
gaţi, ·să i.a măJSJuri Qj)er.at,ive, să nu ·tărăgăneze şi să înlăture
treptat, dar coniSecvent rămîneroo în urmă ·în această direcţie.
Insemnătatea deosebită .a acestei •COTliSfătuiri ~a ceferişUlor
coilistă în faptul că delegaţii s-la'll rnani,festat intr-a·devăr oa gos-
podari ai C.F.R, c·a oameni oare tSînt conştienţ.i de marea răs­
pundere pe oare statul le-.a tîilJCredin~at-o.
Cele 1.020 de :propuneri ,fă.cute în secţiile conS'fMuirii de căke
440 de delegaţi se ca.r,acterizează printr-un spirit ooilJStructiv,
prad-ic, concret.
A~stfel, sitnt deosebit ·de valoroase p.ropunE'rile t~arăşflor :
- Grosu Ion, mai,stru de oale, staţia Bucureşti-No::-d, care
a tpropus mica mecanizare a lucrărilor de întreţinere a căii ;

www.cimec.ro
594 GH. GHEORGHIU-DEJ

- Fekete Dionisie, aoa.r în si!<lţia Timiş-Triaj, ·care a 1propus

iluminarea electrică a semnalelor şi a acelor;
- J,acob Dumitru, şef de ga•::ă, care a propus ex·tinderea
muncii în acord la personalul de mişcare;
- Wagner Mihail, mecanic stahanovist Tg. Mureş, care a
propus revizuirea timpilor de mers necorespunzători, precum şi
cîntărirea locomotivelor ieşite din repanaţi'a pentru echilibnarea
sarcinii pe osie;
- Ho,gouaş, mecanic de locomotivă la depou] Constanta,
care ta propus iJ:umin:area electrică a locomotivclor ;
- Giurea Sim:on I.C.T. Const,anţ!a, care a prorpus laiprovi-
zionarea şi înzestrarea întreprinderii cu materialele şi utilajele
necesare ; şi a multor altor tovarăşi delegaţi, care, prin obser-
vaţiile şi propunerile lor, au adus o contribuţi'e însemnată aces-
tei consfătuiri.
Propunerile şi observaţiile voastre fo::mează un materi,al
bogat, preţios, care nu numai că tanată aspecte puţin cunoscute
de ongl(lnele de conducere tale ministerului, ci indică şi soluţi~le
pnadice pentru remedierea lipsuri,lor. Ministerul C.F.R. va ke-
bui să-I studieZe cu atenţie pentru a lua măsu::i opemtive de
îndn:pbare 1(1 neajuns.urilor.

IV

O problemă de cea mai mare însemnătate este problema

s:a!l(lriză.rii
pernonalului de lta ca1lea fe11ată, felul oum este 1plătită
munca efectuată de muncitorii, tehnicienii, funcţionarii de la
oalea fe.'1ată. Si,stemul toariftatf ad·ual, adopttat !n 1949, nu a cores-
puns pe d€1p.lin căi':or femte, în{rucît :Hpsea o ·s•cară iermhică
unică, care să diferenţieze just funcţiile după calificare, răspun-·
dere în muncă, pentru că a dus la o nivelare a salariilor cefe-
riştilor, ],a o retribuire nestimulativă a celor mai importante
funcţii şi a contribuit astfel la creşterea fluctuaţiei.

www.cimec.ro
 EX!'U;'-;ERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERIŞT!LOR 595

In ultimii trei ,ani s-au luat o serie de hotănîri care au îmbu-

nătăţit situaţia ceferiştilor. Astfel, ca urmare .a hotănîrii C.C. al
P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri din februarie 1950, a fost
rectifica tă încadrarea unor funcţii importante ca : mecanic de
locomotivă, şef de tren, şef de manevră, impiegat de mişcare,
telegrafist, fochist etc.· A fost introdusă plata în acord pentru
unele profesii din exploatare ca : personalul de tren, de loco-
motivă, de manevră etc. Aceste măsuri au dus la o îmbunătă­
iire simţitoare a rezultatelor obţinute în muncă şi la creşterea
dştigurilor acestui personal. A fost .introdus în 1950 sistemul
premia!, care a fost apoi îmbunătăţit în 1952 şi care a adus o
-contribuţie pozitivă la mobilizarea ceferiştilor în vederea înde-
plinirii şi depăşirii planului.
După reforma bănească şi reducerea de preţuri din 1952,
-creşterea puterii de cumpărare a leului a însemnat o creştere
a salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor.
1) Examinînd problemele legate de actuala salarizare a per-
sonalului căilor ferate, consfătuirea a constatat o seamă de defi-
cienţe atît în ce priveşte sistemul însuşi, cît şi aplicarea lui, şi
anume:
- Actualul sistem nu permite o diferenţiere justă a dife-
ritelor funcţii potrivit cu calificarea, cu condiţiile de muncă şi
cu gradul de răspundere. Astfel, unele funcţii de bază din exploa-
tare, şi în special de la mişcare, ca : acarii, frlnarii, manevranţii,
nu au fost încadrate în raport cu importanţa funcţiei lor şi cu
condiţiile de muncă.
- In profesii care cer o mai mare calificare şi răspundere,
ceferiştii primeau salarii mai mici de cit cele ale categoriilor
din care provin aceste funcţii, cum este cazul instructorilor de
depou şi şefilor de tură.
- f'uncţiile de şeii de staţie, şeii de depou, revizori de teie-
grat, revizori de bloc etc. au iost înlocuite -cu denumill"i care
nu exprimă nimic, ca referent tehnic, referent tehnic special,
conducător de întreprindere etc. In acest mod s-a creat confuzie

www.cimec.ro
5!!6 GH. GHEORGHIU·DEJ

în încadrarea personalului şi în delimitarea sarcinilor, a fost

slăbită disciplina şi răspunderea personală în muncă, cu greu
se pot cunoaşte nevoile reale de cadre şi se întîmpină dificultăţi
la aplicarea justă a sistemului de premiere.
- Un puternic element de nivelare în sistemul actual de
salarizare îl constituie lipsa diferenţierii salariilor după greu-
tatea şi importanţa locului de muncă, in special pentru profe-
siile de bază. Din această cauză, impiegaţii de mişcare, opera-
torii etc. primesc acelaşi salariu, fără a se ţine seamă in sufi-
dentă măsură de importanţa staţiei sau a locului de muncă
în care lucrează.
La aceste lipsuri ale sistemului de salarizare s-a mai adău­
gat şi modul defectuos în care a fost aplicat. Salariile stabilite
pentru tehnicieni şi ingineri sînt cu atît mai mari cu cît aceştia
sînt mai aproape de administraţie şi cu cît sînt mai departe
de depou, de atelier, de staţie şi in general de activitatea
pe linie.
Tratarea birocratică a problemelor de salarizare a dus la
săvîrşirea unor greşeli cu prilejul reorganizărilor prin retrogra-
darea unor ceferişti care de fapt fuseseră menţinuţi in aceleaşi
funcţii şi în aceleaşi locuri de muhcă.
Se manifestă o tendinţă de nivelare a salariilor muncitorilor
de la ateliere şi şantiere de construcţii, ajungîndu-se la situaţii
cînd nu se ţine seama de cei care lucrează în acord sau în
regie, de muncitorii care lucrează în condiţii normale şi de cei
care lucrează in condiţii vătămătoare sănătăţii.
2) Munca în acord, care ,a fost extinsă treptat, avînd dr·ept
urmare o importantă creştere a productivităţii muncii, trebuie
extinsă în continuare.

Normele folosite la unităţile căilor ferate au fost treptat

imbunătăţite, dîndu-li-se un caracter mai mobilizator pentru
creşterea productivităţii muncii, ceea ce contribuie la îmbunătă­
ţirea organizării procesului de muncă.

www.cimec.ro
 EXPL:NERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERI$TILOR 597

Totuşi, în domeniul muncii în acord există o serie de lipsuri

atît în ce priveşte calitatea normelor, cît şi aplicarea sistemului
tn acord (în ateliere şi depouri etc.).
Pe şantierele de- construcţii se practică în mare măsură
norme locale, a căror realizare depăşeşte cu mult nivelul nor-
melor republicane, ducînd la cheltuirea nejustă a fondului de
salarii şi la sporirea preţului de cost.
3) Sistemul de premiere, care reprezintă principala formă
de stimulare socialistă pentru personalul care nu lucrează în
acord, pr-ezintă o importanţă deosebită pentru exploatarea căilor
ferate, unde multe funcţii de bază, hotărîtoare pentru buna des-
făşurare a transporturilor, nu pot fi trecute la munca în acord
din cauza caracterului muncii.
Prin noile regulamente, începînd din luna iulie 1952, pre-
mierea personalului de bază este condiţionată şi de realizarea
unor indici direct legaţi de munca sa, iar nu numai de realizarea
planului· de producţie, a fondului de ~al arii şi a preţului de cost
planificat pe întreaga unitate.
Cu ocazia aplicării regulamentelor de premiere, au fost con-
'Statate şi unele lipsuri destul de serioase, care trebuie să fie
remediate de îndată. Intr-o serie de. ,cazuri nu au fost prevăzuţi
• - J ' - • ' ~

indicii de pre}Tlier.ţ cei. mai caracteristici pentru .. locurile de

muncă respective. Astfel, premierea personalului de la mişcare
·şi comercial nu a fost legată suficient de scurtarea timpului de
:Stationare a vagoanelor şi de planul ele încărcări ; premierea
·personalului din conducerea depourilor de locomotive - de
ieşirea locomotivelor la timp şi de reducerea timpului de imobi-
lizare a locomotiVelor în rep~raţie.
Slaba dezbatere şi lămurire a regulamentelor de premiere
.a făcut ca multe unităţi să continue să meargă pe drumul vechi,
căutînd să premieze în mod nivelator şi cu sume mici pe cît
mai mulţi muncitori şi funcţionari şi transformînd astfel pre-
Imiile, dintr-un stimulent în muncă, într-un adaos mecanic la
·.salariul tarifar.

www.cimec.ro
5!18 GH. GHEOR.GHIU-DEJ

4) Dezvoltarea rapidă a economiei noastre naţionale a pus.

în faţa căilor ferate sarcini de transport mult sporite, dar, de-
oarece ritmul de pregătire a cadrelor necesare a rămas în urma:
nevoi·lor determinate de creşterea volumului de transport, s-a
ajuns la nerespectarea timpului norma·! de lucru la unele funcţii.
Consiliul de Miniştri, în grija de a asigura ceferiştilor con-
diţii normale de lucru şi odihnă, a dat în 1951 o h.otărîre care
obliga Ministerul Transporturilor să asigure ziua săptămînală
de odihnă pentru cei ce lucrează în tură şi turnus şi să lichi-
deze lucrul în ore suplimentare, astfel ca prin calificarea perso-
nalului necesar pînă la sfîrşitul anului 1953 să fie asigurat şi
introdus în întregime regimul normal de lucru. Din cauză că
în 1952 nu s-au luat în această privinţă măsuri suficiente pentru
îndeplinirea sarcinii trasate prin hotărîre, vor trebui luate
măsuri ca în cursul anului 1953 să se treacă la regimul normal
de lucru.
La C.F.R. nu se acordă încă suficientă grijă ridicării în
funcţii a femeilor care s-au dovedit apte să îndeplinească şi cele
mai complicate şi de răspundere munci. In această privinţă
trebuie să faceţi o cotitură.
Pentru înlăturarea lipsurilor arătate mai sus trebuie lichi-
dată nivel~rea şi stabilit un sistem de salarizare care să ţină
seama de rolul căilor ferate în cadrul dezvoltării economiei
noastre, să stimuleze munca ireproşabilă şi de înaltă calitate.
In acest scop considerăm că este necesar să se ia urmă­
toarele măsuri :
1) Pentru personalul din exploatarea căilor ferate să se
introducă salarizarea pe funcţii, ţinînd seama de locul de muncă
şi de calificare.

In acest scop trebuie să se alcătuiască o nomenclatură care

să cuprindă toate funcţiile. caracteristice căilor ferate şi să se
categorisească toate unităţile C.F.R., salariile urmînd a fi stabi--
lite în raport cu funcţia îndeplinită şi cu categoria unităţii.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFERIŞTILOR 599

2) Introducerea sporului lunar de salariu pentru vechime la

C.F.R. în aceeaşi ramură, la personalul care îndeplineşte funcţii
de bază legate de 'sigmanţa circulaţiei. (Aplauze.) Plata SlpO-
rului de vechime va putea ft suspendată de către ministru sau
de către directorul regional în caz de accidente, de abateri de
la disciplina în muncă, de calitate nesatisfăcătoare a muncii etc.
3) Acordarea de recompense anuale pentru activitate ire·
proşabilă personalului legat direct de siguranţa circulaţiei, ca:
mecanid de locomotive şi automotoare, frînari, şefi de tren,
impiegaţi de mişcare, şefi de staţie în tură, lăcătuşi de revizie,
revizori de cale etc. (Aplauze.)
4) Introducerea unui premiu lunar pentru a cari şi revizori
.de ace pentru muncă ireproşabilă.
5) Introducerea sporului de clasă pentru unele funcţii în
raport cu calificarea (mecanicii de locomotivă, mecanicii de
-<~.utomotor etc.). In felul acesta se va diferenţia bunăoară sala-
rizarea mecanicilor de înaltă calificare utilizaţi la conducerea
trenurilor rapide de salarizarea mecanicilor utilizaţi la manevră.
6) Recti.ficarea tarifelor pentru muncitorii care lucrează în
-condiţii grele - cum sînt cazangiii de la reparaţiile de locomo-
tive -, pe11tru muncitorii care lucrează în condiţii vătămătoare,
precum şi pentru muncitorii care lucrează tn acord.
7) Jmbunătăţirea actualelor norme de muncă la personalul
-de tren şi locomotivă prin coordonarea acestor norme, astfel
"încît să stimuleze regularitatea circulaţiei şi creşterea producti·
vităţii muncii.

8) Stabilirea celor mai potrivite echipe de lucru pentru

manevrele din staţii şi elaborarea normelor corespunzătoare
pentru aceste echipe.
9) Reexaminarea actualului indicator tarifar de calificare
pentru muncitorii de la întreţinerea căii, pentru a se pune de
acord încadrarea lucrărilor cu calificarea cerută muncitorilor
pentru executarea acestor lucrări. (Aplauze.) ·

www.cimec.ro
600 GH. GHEORGHIU-DEJ

10) Imbunătăţirea actualelor regulamente de premiere prin

introducerea unor indici de premiere mai strîns legaţi de mun-
ca personalului din toate ramurile de exploatare.
In legătwră cu aceste schimbări, în sistemul de salarizare a
ceferiştilor este necesar să se ia măsuri pentru simplificarea şi
sistematizarea evidenţelor şi a metodelor de calcul a dr.epturilor
bănţşti, dîHdu-se totodată muncitor'ilm posibilitatea de a-şi cu-
noaşte şi de a-şi calcula dreptulfile c·e li se cuvin.
De asemenea, este necesară încadrarea compartimentelor de
organizare a muncii, de normare şi salarizare cu personal cores-
punzător, asigurîndu-i totodată continuitatea în muncă.
Aplicarea justă a tuturor măsurilor arătate mai sus va duce
la o simţitoare ridicare a nivelului de trai al muncitorilor din
serviciile de exploatare ale căilor ferate.
Pe lîngă sistemul tarifar şi de premiere, ceferiştii benefi-
ciază de mari avantaje sub forma caselor de· odihnă, sanatorii-
lor, spitalelor C.F.R., case de cultură, case tehnice, cluburi, bi-
blioteci. Stnt numeroase şi importante realizări în această pri-
vinţă. Astfel, în 1952 peste 14.000 de muncitori şi funcţionari
de la C.F.R. şi peste 3.000 de copii au fost trimişi în staţiunile
balneo-climatice, alţi 14.000 şi-au petrecut concediul în casele
de odihnă, în cele mai frumoase locuri din ţară, iar 5.500 de copii
şi pionieri au fost trimişi în colonii.

Pentru prevenilfea îmbolnăvirilor s-a cheltuit în 1952 de 5

ori mai mult decît în 1951.
Căile ferate au astăzi 15 sanatorii proprii şi 5 colonii pen-
tru copii.
Reţeaua medico-sanitară care deserveşte pe ceferişti şi fami-
liile lor a fost mult dezvoltată. Astfel, în ultimii ani numărul
spitalelor a crescut aproape de 3 ori, iar cel al policlinicilor de
aproape 5 ori. De asemenea a crescut numărul circumscriptiilor
medicale şi s-au creat numeroase posturi de prim-ajutor şi
puncte sanitare:

www.cimec.ro
 EXPTJNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFERISTILOR 601

Pentru a se asigura o mai bună deservire a ceferiştilor cu

hrană caldă, funcţionează peste 100 de cantine, care servesc
zilnic 50.000 de mese. Calitatea meselor s-a îmbunătăţit acolo
unde s-a simţit spirit gospodăresc şi unde s-au înfiinţat gospo-
dării anexe.

De asemenea, pentru echipamentul de protecţie al ceferiştilor,

s-au cheltuit sume care au sporit an de an. O deosebită atenţie
s-a dat protecţiei muncii la C.F.R., pe care guvernul nostru o
consideră o importantă problemă de stat, înfăptuindu-se sute de
lucrări pentru ventilaţia halelor, pentru încălzirea locurilor de
muncă, pentru iluminat etc. Aceste măsuri vor trebui pe viitor
asigurate pe scară tot mai largă, an de an şi lună de lună,
îmbunătăţindu-se astfel continuu situaţia ceferiştilor.
Problema locuinţelor este una din cele mai arzătoare prQ-
bleme a căilor ferate. Din personalul regionalei Bucureşti, spre
pildă, 12.900 locuiesc la distanţe de pînă la 110 km, iar 1.165 -
la peste 110 km de locul de muncă. Faptul acesta arată pro-
porţiile acestei probleme şi indică influenţa pe care o exercită
asupra disciplinii şi productivităţii muncii, asupra istovirii oame-
nilor, care sînt mereu pe drumuri, şi - pînă la urmă - asupra
siguranţei transportului feroviar. La numeroase centre noi de
cale ferată, create în legătură cu dezvoltarea economiei noastre,
o mare parte din personalul detaşat este cazat în condiţii cu
totul nesatisfăcătoare.
Construirea în ultimii 3 ani a circa 800 de apartamente din
fondurile statului, din fondul directori al- şi din fonduri ale Asi-
gurărilor sociale reprezintă o realizare mică faţă de nevoi. Este
deci necesar să se alcătuiască un program special de construcţii
de locuinţe C.F.R.

www.cimec.ro
.002 GH. GHEORGHIU-DEJ

Tovarăşi şi tovarăşe,

Pentru a ridica transportul de cale ferată la nivelul cerut

de continua dezvoltare a economiei naţionale, pentru a lichida
lipsurile şi deficienţele existente şi pentru a mobiliza pe munci-
torii, ingtnerii, tehnicienii şi funcţionarii ceferişti în vederea
obţinerii unor noi realizări în producţie, este necesară îmbună­
tăţirea muncii politice în rîndurile muncitorilor, inginerilor, teh-
nicienilor şi funcţionarilor ceferişti. Dispunem pentru aceasta
de forţe suficiente. Avem organizaţiile de partid de Ia căile
ferate, capabile să îndeplinească misiunea lor de purtătoare de
cuvînt ale partidului, de organizatoare şi mobilizatoare ale
maselor. Avem secţiile politice create de partid la calea ferată,
,organizaţiile sindicale, organizaţiile U.T.M. Cu condiţia să
existe o bună organizare a muncii, o clară înţelegere de către
fiecare a sarcinilor sale, o largă desfăşurare a muncii politice
în rîndurile maselor de ceferişti, organele noastre de partid şi
organizaţiile de masă pot asigura succesul deplin al luptei
pentru ridicarea muncii transporturilor de cale ferată la un
nivel superior.
· 1n 1952 ceferiştii, sub conducerea organizaţiilor de partid,
au obţinut bune rezultate in producţie. Planul de transporturi
şi planul industrial al căilor ferate pe 1952 a fost depăşit. Peste
350 de unităţi din calea ferată au realizat planul anual în 11
luni, iar mii de muncitori şi echipe - în mai puţin de Il luni.
Atelierele Griviţa-Roşie s~au arătat demne de trecutul lor
revoluţionar, dînd la sfîrşitul anului producţie în contul zilei de
26 februarie 1953.
Toate acestea se datoresc în mare măsură muncii politice-
organizatorice a organizaţiilor de partid şi a organizaţiilor de
masă condLise de partid - sindicatele şi U.T.M.-ul. Dar, cu
toate rezultatele pozitive obţinute, nu putem considera satisfă­
cător nivelul muncii politice a organizaţiilor de partid de Ia

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATU!REA PE TARA A CEFER!ŞT!LOR 603

C.F.R. O serie de organizaţii de bază nu· se preocupă de pro-

blemele p~roducţiei ca de o sarcină centrală, oonsiderîndu-le drept
o sarcină exclusivă a administraţiei şi a sindicatelor. Sînt încă
membri de partid care nu constituie un exemplu pentru alti
muncitori în ce priveşte disciplina în muncă. Slabă este agitaţia
politică, lămurirea oamenilor mu.ncii asupra hotărîrilor parti-
dului şi guvernului, asupra evenimentelor interne şi externe,
îndreptarea opiniei muncitoreşti împotriva chiulangii!M şi a
altor dezorganizatori ai producţiei, educarea muncitorilor în
spiritul vigilenţei revoluţionare şi al urii faţă de duşmani.
Sarciina ·de oinste 1a ongl8niza-ţHior ·de partid este de 18 lichida
aceste :litp.suri ·cu combativitate şi energ!e comuni·stă.
Trebuie de 1asemenea ·înlătumte deficienţet.e de ordin or:~ani­
z,atoric în munCI8 or.g.aniza.ţii<lor de p1artid de La C.F.R. Ele trebuie
să-şi adapteze munca la condiţiile specifice ale transportului de
cale ferată, unde se munceşte pe ture, cu ore diferite de începere
şi de ilă.s:are 18 lucrului, cu un număr mare de oameni oare locu-
iesc în sate. Este necesar ca, oriunde o cere situaţia, să se
înfiinţeze organizaţii de atelier sau grupe de partid pe ture, să
se găsească soluţii practice pentru a face posibilă participarea
tuturor membrilor de partid la adunările de partid, să se repar-
tizeze în mod just membrii de partid în locurile de muncă, pen-
tru ca organizaţia de partid să poată cuprinde mai bine în acti-
vitatea ei masa ceferiştilor.
In centrul preocupărilor organizaţiilor de partid trebuie să
stea întărirea lor politică şi organizatorică, întărirea legăturilor
lor cu ma~S~a, creştere.a organiz,aţiilor ·de 1{>18'l"tid prin atragerea
în ipl8rHd a .oelor mai :av.ans:aţi muncitori şi tehnideni. Acea.stă
din urmă sardnă nu preocupă încă ·în mă1sUr18 •Wvenită or,g.ani-
zaţiile de partid de la C.F.R., ceea ce explică număa"ul extrem
de redus de candidaţi de partid. Printr-o muncă individuală per-
severentă, răbdătoue, •cei mai buni şi cei ml8i dnsUţi dintre
muncitori şi tehnicieni, care şi-.au arătat prin f:apte devotamen-
tul faţă de partid şi f.aţă de oauza <COnst·mirii ·soci.a.lisnmlui,

www.cimec.ro
604 GH. GHEORGHiu-DEJ

trebuie aduşi la un astfel de nivel de conştiinţă, încît să devină

demni de ~ f1i primiţi în p:artid.
OrganizaţUie de p.arHd, .învăţînd din Istorirele ·documente ~i)e
Congresului a•l XIX-lea al P.C.U.S. ~i din documentele parti-
dului nostru, trebuie să se preocupe de întărirea şi de dezvolta-
rea -democraţi•ei .jnterne de ptartid, de .încunajlarea ·Şi 1stimu:,area
mitidi şi autocritidi. T.reb.uie recunoStout că metoda .criticii şi
eutocritfcii .încă nu este 1în mare cinste nici ),a organele de partid
şi sindicale de .Ia C.F.R. şi nici la cele administrative.
In adunările org.aniz,aţiillor de b.ază de la C.F.R., •cuvinte de
critică de jo.s nu se aud decît ·rar. VăZJînd .că onganele de p1arti.d
nu 1înc.ur:a}ează critica ·şi nu i•aU în seamă cele semna.I.ate de
membrii de partid,· aceştia renunţă adeseori de a sezisa orga-
nele tloca•le, preferînd să ISe a.dreseze or.g,anelor ·de p·artid ;Stupe-
rioare. Cit despre minister şi unităţile sale, aci era înrădăcinat
un spirit de .ploconire, de servmsm, de Snăbuş)re a critidi.
Oamenii vorbesc între ei .că "cine vrea să critke trebuie să 1ai:bă
un cunaj extr.aondinar". Se pare că ,a.ceastă părere nu este lip-
sită 1de o cauză serioasă, 1dooarece ·î.ri repetate rtnduui .s-a întim-
pl~t 1Că cei care ~u ·îndrăznit să ·critice .prin viu grai, 1în pre51a
centrală ·şi ,Iooală .s•au lin ,g,azete!l.e ,Gf.e perete 1s-au treiit mutaţi 'În
alt loc, retrognada·ţi ·s.au daţi ·a<fară ·din serviciu.
O asemenea situaţie trebuie considerată ca absolut into-
lera.bilă. Organiz.aţiHe de ,partid sînt -datoare să stimuileze critica
de jos, .să ita ~pănarea celor ·ce 1sînt amenin~aţi cu represalii
pentru că tau .c:-iticat, ·să combată şi să ceară măsuri ·,de IS•ancţi­
onare a ~-ca1ona ca·re îndră.znesc .să înăbuşe ·criHoa :din p.artea
oameni!or muncii. ··
S:înt :printre oadrele 'd~ p·artid, sindicale .şi. a·dministr:ative de
118. C.F.R. unii oameni c:are :stau pe poziţi~ că nllimai" ·ce!lor "de
răspundere" le este îngăduită critica, oamenii de rînd trebuind
să LSe mllilţume,a•scă ·doar .cu autocritica. Ei 1COrnit o 'gr~vă gre-
şeală. Cu toţii trebuie să ţinem minte cuvintele tovarăşului Stalin
că "există la calea ferată lucrători în posturi ·mari şi lucrători

www.cimec.ro
 EXP.l!:-IERE LA COI\SFATUIREA PE TARA A CEFERI~llLOR 605

care stau în posturi mici. Dar nu există în transporj oameni

inutili sau neînsemnaţi. Tncepînd cu cei mai mari conduciitori
şi terminînd cu lucrătorii mici, inclusiv acarul, inclusiv cel care
unge roţile vagoanelor, inclusiv femeia de serviciu, toţi deo-
potrivă sînt mari, toţi sînt însemnaţi, întrucît transportul repre-
zintă o bandă rulantă, unde este importantă munca fiecărui
lucrător, fiecărui şurubaş". (Aplauze puternice şi îndelungate.)
Cultivînd la fiecare om al muncii de la C.F.R. conştiinţa
însemnătăţii aportului său la cauza comună şi un înalt simţ de
răspundere, oadrele ode ră•SipllJlJdere, ·de p~rUd şi admin;strative
trebuie să 1acor,de •cea m~i rmare ~tenţie :păreri·!o:-, .p·ropunerilor
şi îndeosebi •criticilor venite ode la fiecare muncitor .s1au tehni-
cian cinstit, orictt de modest ar fi postul pe care-I ocupă.
Una ·dintre cele mai de 1searilă IS·a•rcini IClle org:ani~ţiilor de
partid este .a·si:gumrea · 10cmducerii politice 1a organizaţii!or de
ma:să - în primwl nînd ~ •celor sindi.cale şi de U.T.M.
Organizaţiile sindicale desfăşoară la C.F.R. o muncă de masă
permanentă, cu bune rezultate în organizarea intrecerii socia-
liste, a mişcării cincisutiştilor, în munca educativ-culturală prin
înfiinţarea de cluburi, biblioteci, precum şi în organizarea odih-
nei masei ceferiştilor. Există însă în activitatea sindicatelor de
la C.F.R. deficienţe serioase, care le îngustează munca şi-i slă­
besc eficacitatea. Grupele sindicale, în multe locuri, duc o muncă
anemică, din care cauză mulţi muncttori nu sînt cuprinşi decît
în slabă măsură de activitatea organizatorică şi edtlcativă a
sindicatelor. In afară de aceasta, în transportul. de cale ferată,
ş~ntiere şi cariere mai există încă aproape 10.000 de muncitori
neorganizaţi în sindicate.
Deseori organizaţiile sindicale nu se preocupă de nevoile
vitale de zi cu zi ale muncitorilor.
Munca culturală a sindicatelor se duce în multe locuri în
mod îngust, nu cuprinde un număr mare de ceferişti, nu se
acomodează condiţiilor specifice de muncă în 1Jransportul de
cale ferată şi Ia şantierele de constructii.

www.cimec.ro
606 GH. GHEORGHIU.DEJ

Pînă acum o greutate în activitatea sindicatelor la C.F.R.

a constituit-o structura lor organizatorică defectuoasă. Ele
cuprindeau, alături de ceferişti, pe lucrătorii P.T.T., pe cei de
drumuri şi poduri, pe cei din autotransport etc. Acum această
deficienţă se înlătură. Sarcina C.C. al Sindicatului C.F.R., a
organizaţiilor sindicale de la C.F.R., conduse şi ajutate de
organizaţiile de partid, este de a da un nou avînt muncii
sindicale, de a-i ·da un caracter de masă, de a se preocupa zi
de zi de p~robJ.emele producţiei, de intrecerea soci>alistă, de
nevoile vitale ale oamenilor mundi. Organizaţiile sindicale tre-
buie să dezrădăCineze metodele administrative şi birocratice
în munca sindicatelor, să combată tendinţele de a se substitui
organelor administrative şi de a călca principiul conducerii
unice, să intensifice munca cultural-educativă, să-i lărgească
baza de acţiune, să-i îmbogăţească continutul, legînd-o de pro-
blemele centrale ale luptei pentru mai buna funcţionare şi dez-
voltare a transportului de cale ferată.
Organizaţiile de pa~rtid trebuie să asigure o permanentă
îndrumare şi sprijin organizaţiilor U.T.M. - ajutor preţios al
partidului în munca sa de mobilizare, organizare şi educare a
tineretului. Unele organizaţii ale U.T.M. duc încă o slabă mun-
<:ă de educaţie în rîndurile tineretului, ceea ce are drept rezultat
dese călcări ale disciplinei din partea tinerilor, slaba lor parti-
<:ipare în lupta pentru sporirea producţiei. Organizaţiile U.T.M.
trebuie să ducă munca politică în aşa fel, încît întreaga masă
.a tineretului să participe cu elan în intrecerea socialistă, să
extindă formele de activitate specifice tineretului, cum sînt pos-
turile de control U.T.M. şi brigăzile de tineret, să educe tine-
retul în spirit de disciplină, să mobilizeze tot entuziasmul său
pentru obţinerea de rezultate bune în producţie.
Un mare rol în mobilizarea şi educarea oamenilor muncii
de Ia C.F.R. ti al!"e direcţia politică de pe lîngă Ministerul Căilor
Ferate. Dar tn munca acestei direcţii mai sînt o serie de slăbi­
ciuni serioase. Activitatea organelor direcţiei politice se desfă-

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CO:-.ISFATUIREA PE TARA A CE;FERIŞTILOR 607

şoară mai mult pe linie administrativă. In această activitate se

manifestă tendinţe nesănătoase de a dubla organele administra-
tive şi de a li se substitui sau de a transforma organele poli-
tice într-o anexă a administraţiei.
Secţiile şi sectoarele politice l'l.eglijează munca de educaţie
politică de masă în rîndurile ceferiştilor, se preocupă slab de
învăţămîntul de partid, de răspîndirea presei printre ceferişti, de
agitaţia politică de masă. Ele nu dau atenţia necesară unită-·
ţilor mici ale C.F.R.-ului, dispersate pe distanţe mari, muncii
politice printre acari, şefi şi conductori de trenuri şi printre
alţi lucrători de cale ferată, ale căror locuri de muncă sînt
izolate.
Nici cadrele direcţiei, secţiilor şi sectoarelor politice şi mc1
organele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid încă nu
au reuşit să stabilească între organele de partid şi organele
direcţiei relaţii juste, în conformitate cu hotărîrea C.C. al P.M.R.
cu privire ia înfiinţarea direcţiei politice. Unele organe de
partid nu cunosc această hotărîre, nu se preocupă de activitatea
secţiilor şi a sectoarelor politice, nu ţin la curent activul sec-
ţiilor şi al sectoarelor politice cu problemele actuale ale activi-
tăţii de partid în regiunea sau raionul respectiv. In unele cazuri
organele de partid se dezinteresează de activitatea unor unităţi
C.F.R. pe. motiv că aceast·a este sarcina exclusivă a aparatului
direcţiei politice.
De multe ori activiştii de partid şi cei ai secţiilor politice se
plîng că nu sînt lămuriţi asupra relaţiilor ce trebuie să existe
între organele teritoriale de partid, pe de o parte, şi secţiile şi
sectoarele politice, pe de altă paiTte. Nu încape tndoială că, dacă
comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti de partid, secţiile şi
sectoarele politice ar înlătura lipsurile arătate mai sus, nelămu­
ririle ar dispare de la sine.
Noi socotim că Ia baz.a activităţii direcţiei politice şi a ocga-
nelor sale şi a relaţiilor între organizaţiile teritoriale de partid

www.cimec.ro
608 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi organele direcţiei politice trebuie să stea următoarele

indicaţii :
1) Direcţia politică C.F.R. a fost înfiinţată pentru a întări
munca de partid şi munca politică de masă la C.F.R. în con-
diţiile specifice în care lucreflză ceferiştii. Direcţia politică şi
organele ei trebuie să se conformeze în totul hotărîrii C.C. al
P.M.R., desfăşurîndu-şi activitatea în scopul realizării sarcinilor
planului cincinal al C..F.R.-ului, în scopul dezvoltării şi îmbu-
nătăţirii activităţii căilor ferate, ,prin întărirea muncii politice
<le masă în rîndurile muncitocilor, inginerilor, te;hnidenilor şi
funcţionarilor, prin creşterea şi ridicarea de noi cadlre, prin
onganizarea şi extinderea intrecerii socialiste, prin SiJ>fiJI-
nirea iniţiativei creatoare a maselor, prin cultivarea unei înalte
discipline a muncii şi a vigilenţei faţă de uneltirile duşmanu­
lui de clasă. (Aplauze.)
Organele direcţiei politice trebuie să asigure permanenta
îmbunătăţire a activităţii organizaţiilor de partid, ridicarea
nivelului învăţămîntului de partid, o largă desfăşurare a muncii
politice de masă ; să se preocupe de continua întărire şi îmbu-
nătăţire a muncii organizatorice şi educative a organizaţiilor
sindicale şi de U.T.M.
2) Munca politică desfăşurată pe linie de partid şi de masă
de către organele direcţiei politice C.F.R ..nu scuteşte cîtuşi de
puţin organele teritoriale - comitetele regionale,. raionale şi
orăşeneşti de partid - de răspunderea pentru munca organiza·
ţiilor de partid şi de masă de la C.F.R. In acest scop organele
teritoriale de partid şi organele direcţiei politice trebuie să co-
laboreze strîns, lăsînd la o parte considerentele de "prestigiu",
neconforme cu spiritul de partid, şi călăuzindu-se după conşti­
inţa că lucrează tn acelaşi scop şi au aceeaşi misiune - aceea
dei a aplica în practică linia şi indicaţiile partidului.
(Vii aplauze.)
3) Organele de partid regionale, raionale şi orăşeneşti sînt
datoare să ceară periodic rapoarte organelor direcţiei politice

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFERIŞTILOR 609

asupra activităţii pe care o desfăşoară acestea în raz11 de acţiune

a organelor de partid teritoriale, să-i cheme periodic pe acti-
viştii secţiilor şi sectoarelor politice pentru a discuta asupra
muncii desfăşurate de ei şi pentru a lua, pe baza celor sezisate
de aceştia, măsuri de îmbunătăţire a muncii în organizaţiile
locale de partid, sindicale şi U.T.M. din unităţile Ministerului
Căilor Ferate.

Tovarăşi,

Datorită muncii politice desfăşurate la C.F.R. de organi-

zaţiile de partid, de organizaţiile sindica1e şi U.T.M., precum
şi de organele direcţiei politice a Ministerului C.F.R., cu toat~
deficienţele existente în activitatea lor, intrecerea socialistă la
C.F.R. ·a luat un mare avint, cuprinzînd majoritatea ceferiştilor.
Intrecerea socialistă la C.F.R. capătă forme superioare. Ea
a dat naştere mişcării cincisutiştilor, mtşcării pentru introdu-
cerea metodei marşrutizării trenurilor, pentru extinderea meto-
delor stahanoviştilor sovietici Lunin şi Papavin şi stahanovişti­
lor noştri Iacob Spătăreanu, Turzai Sigismund şi alţii.
In prezent, la C.F.R. se numără 10.600 de stahanovişti şi
fruntaşi în producţie. (Aplauze puternice şi îndelungate.)
Succesele intrecerii socialiste puteau fi mai mari dacă s-ar
fi înlăturat lipsurile serioase de care dau dovadă în organizarea
intrecerii organizaţiile de partid, organizaţiile sindicale şi sec-
ţiile politke. Adeseori munca de masă pentru organiZ~area între-
cerii este înlocuită cu metode şi forme birocratice, care răpesc
intrecerii socialiste conţinutul ei politic şi caracterul ei de
masă, cr<.;ator; angajamentele socialiste individuale pe care şi
le-au luat muncitorii ca rezultat al muncii politice sînt înlocuite
cu aşa-numitele formulare-tip, cuprinzînd "angajamente" elabo-
rate în birourile administraţiei. Uneori contractele socialiste
de întrecere nu reprezintă dţeît o simplă enumerare a obligaţiilor
de serviciu. In alte cazuri angajamentele sînt atît de generale

www.cimec.ro
610 GH. GH.EORGHIU-DEJ

şi neprecise, înctt nu pot fi urmărite sau controlate. Mulţi mun-

citori care iau parte la întrecere se plîng că organele administra-
tive şi sindicale nu se ocupă în suficientă măsură de crearea
condiţiilor tehnice-organizatorice prielnice pentru desfăşurarea
intrecerii şi pentru îndeplinirea angajamentelor. Controlul înde-
plinirii angajamentelor individuale este slab. Stahanoviştii şi
f1runtaşii în producţie sînt slab popularizaţi şi stimulaţi. ln
munca politică de masă care se duce în legătură cu intrecerea
se acordă prea puţină atenţie întăririi disciplinei muncii.
Este necesar ca organizaţiile de partid şi sindicale, Minis- .
terul Căilor Ferate, secţiile şi sectoarele politice de la C.F.R.
să asigure o radiCală îmbunătăţire a stării de lucruri în dome-
niul intrecerii socialiste, lichidînd metodele cazone, formaliste,
birocratice, luptînd pentru ca fiecare muncitor participant Ia
întrecere să participe efectiv Ia intrecerea socialistă. Angaja-
mentele care stau Ia. baza intrecerii să nu fie prescrise din
birou, ci elaborate cu activa participare a masei de ceferişti.
In centrul intrecerii socialiste 1~ C.F.R. trebuie să stea
angaJamentele concrete, legate de lupta pentru mărirea capaci-
tăţii transportului, pentru mărirea vitezei materialului rulant,
pentru asigurarea securităţii depline a transportului - condiţii
de bază pentru buna funcţionare şi dezvoltare a transportului
de cale ferată.
In lucrarea sa genială "Problemele economice ale socialis-
mului în U.R.S.S.", tovarăşul Stalin scrie :
"De ce a căpătat intrecerea socialistă un caracter de masă?
Pentrtt. că printre muncitori s-au găsit grupuri întregi de tova-
răşi care nu numai că şi-au însuşit minimul tehnic, dar au mers
mai departe, s-au ridicat la nivelul personalului tehnic, au în-
ceput să corijeze pe tehnicieni Şi ingineri, să sfarme nor-
mele existente, ca fiind învechite, să introducă norme noi, mai
actuale etc." t.

· 1 /. Stalin: ,.Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.",

Editura pentru literatură politică, 1953, ediţia a H-a, pag. 28.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERIŞTILOR 611

La C.F.R. există încă .conservatism, spirit de rrutină, inerţie

faţă de iniţiativele creatoare îndrăzneţe.
rntrecerea socialistă, dînd a vînt îndrăzneţei iniţiative crea-
toare a oamenilor muncii, extinzînd metodele de muncă staha-
noviste, răsturnînd normele şi "limitele" vechi, constituie o
armă ascuţită de luptă împotriva rutinei, conservatismului,
influenţelor cosmopolite în tehnică, de luptă pentru tot ce este
nou şi avansat, de combatere şi înlăturare a birocratismului.

Tovarăşi,

Am arătat mai sus cum se manifestă birocratismul în între-

cerea socialistă. Dar birocratismul nu se manifestă numai în
acest domeniu. Lupta împotrriva birocratismului trebuie dusă
în toate sectoarele de activitate, d~oarece ea este o parte
integrantă a luptei pentru îmbunătăţi~ea şi dezvoltarea trans-
portului de cale ferată, deoarece birocratismul este duşmanul
oricărui progres, duşmanul a tot ce e nou, înăbuşitorul tuturor
iniţiativelor şi al elanului creator al oamenilor muncii. Din
nefericire, noi nu am reuşit încă să lichidăm Ia C.F.R. metodele
pe ·care tova•răşul Stalin le denumeşte "metod~ cancelarist-
birocratice de conducere". Aceste metode duc la iz.olarea cadrelor
conducătoare de masa oamenilor muncii şi le împing' spre
soluţii de birou, spre nehotărîre şi laşitate în rezolvarea pro-
blemelor acute ale transportului.
Birocratismul se manifestă în nepăsarea revoltătoare faţă
de perfecţionările şi inovaţiile ptr<>puse de muncitMi. La Minis-
terul Transporturilor, 150 de inovaţii, care puteau contribui la
creşterea productivităţii şi la reducerea preţului de cost, au
zăcut luni de zile nerezolvate în sertarele unor birouri.
Birocratismul se manifestă în nepăsarea condamnabilă a
multora dintre organele administrative .şi sindicale faţă de
nevoile de fiecare zi ale muncitorilor, faţă de problemele cazării,
aprovizionării, protecţiei muncii.

www.cimec.ro
612 GH. GH.EORGHIU-DEJ

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că alături de birocratii

v~hi, moş.teniti de noi din aparatul de stat şi economic al
societăţii burghezo-moşiereşti, au apărut şi birocraţi noi. Este
vorba de oameni care, deşi ieşiţi din rîndurile poporului mun-
citor, fiind puşi în munci de mai mică sau mai mare răspun­
dere, s-au înfumurat, s-au rupt de mase şi s-au infectat de bles-
temata boală a birocratismului şi a nepăsării faţă de ceea ce
îl preocupă pe omul muncitor în munca sa şi în viaţa sa de
toa,te zilele. (Aplauze îndelung repetate.)
Noi am declarat luptă necruţătoare birocratismului şi vom
duce această luptă cu toată hotărîrea, nu în vorbe, ci în fapte.
Birocraţii, fie ei vechi sau noi, trebuie în aşa fel scuturaţi, încît
să se trezească la realitate, iar acei dintre ei care sînt cinstiţi
să fie ajutaţi să se debaraseze de boala birocratismului şi să
înveţe de a munci cu modestie şi cu cinste în slujba poporului
muncitor şi a cauzei construirii socialismului. (Aplauze.)
Una diin cele mai de seamă condiţii ale dezvoltării muncid
transporturilor de cale ferată este îmbunătăţirea metodelor de
conducere.
Buna funcţionare a transportului de cale ferată cere o dis-
ciplină strictă, o ,perfectă coordonare a muncii între diferite
verigi ale bransportului de cale ferată. Aceasta impUtne aplicarea
consecventă a principiului conducerii unke, astfel încît condu-
cătorii unităţilor de cale ferată să fie adevăraţi comandanţi ai
transportului de cale ferată. (Aplauze puternice.)
In această privinţă avem încă lipsuri foarte serioase. Con-
ducerea ministerului nu s-a preocupat în măsura cuvenită de
creşterea autorităţii conducătorilor de unităţi ale căilor ferate.
Conducerea unică este slăbHă şi pri111 rfaptul că unii şefi de uni-
tăţi calcă ei înşişi ·discfplina, tolerează deHctele, 111eluînd mă­
suri di~Sciplinare.
Pe de aHă parte, organele de part~d şi organele sindicale
încalcă adeseori principiul conducerii unire, se substituie condu-

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERI$TILOR 61~

cătorilor de unităţi C.F.R., luînd măsuri cu caracter adminis-

trativ ca : mutări, scoateri din muncă etc.
Locul metodelor de conducere cancelarist-birocratice trebuie
să-I ia legătura vie a cadrelor conducătoare cu terenul, studie-
rea Ia faţa locului a problemelor care se cer rezolvate, luarea de
măsuri de îndreptare concrete şi rapide.
Ministerul Căilor Ferate şi conducerea sa au îndatorirea să
întărească sistemafi.c conducerea unică, să ridice simţul de răs­
pundere al conducătorilor de unităţi C.F.R. Organizaţiile de
partid şi sindicale sînt datoare să lichideze cu cea mai mare
hotărîre orice tendinţă de ştÎirbire a principiului conducerii un!·ce
şi de substituire a organelor administrative de către organele
de partid şi "organizaţii de masă. Numai astfel vom asigura Ia
transporturile de cale ferată disciplina şi ordinea necesară, ope-
rati~itatea !Şi preoiziunea .în îndeplinirea sarcinilor. (Aplauze.)
O problemă care are o însemnătate excepţională în împre-
jurările actuale este problema vigilenţei faţă de uneltirile duş­
manului de clasă. Imperialiştii americani, care intensi.fică poli-
tica lor de agresiune şi de pregătire. a unui nou război mon-
dial, încearcă prin metode criminale să dăunez.e puterii cres-
cînde a Uniunii Sovietice, să submineze dezvoltarea ţărilor de
democraţie populară, sprijinindu-se în această criminală ac-
tivitate pe foştii şi pe actualii exploatatori, pe elementele fas-
ciste, naţionalist-şovine, pe elemente înapoiate, declasate, des-
compuse politkeşte şi moraliceşte. Duşmanul nu scapă nici un
prilej pentru a dăuna economiei noastre naţionale, pentru a pro-
voca stricăciuni, deraieri, incendii. Or, educaţia oamenilor mun-
cii de Ia C.F.R. în spiritul vigilenţei revoluţionare de clasă şi a
urii faţă de duşmani este neglijată de multe organizaţii de partid,
sindicale, U.T.M. şi de organe ale direcţiei politice. Din această
cauză unii oameni ai muncii şi chiar membri de partid subesti-
mează duşmanul de clasă, manifestă o atitudine de gură-cască,
punînd toate avariile, accidentele, stricăciunile doar pe seama
neglijenţei şi a întîmplării şi afirmînd chiar că "duşmanul de

www.cimec.ro
614 GH. GHEORGHIU-DEJ

clasă nu se manifestă la C.F.R.". Intr-un mod cu totul nesa-

tisfăcător este păstrat secretul de stat. Cifre şi date privind
producţia circulă nestingherit, ceea ce poate doar să uşureze
munca spionilor imperialişti.
Datorită slabei vigilenţe a organelor administrative, de par-
tid şi sindicale, în unele posturi importante şi chiar în unele
organe de partid şi sindicale de la C.F.R. se strecuraseră ele-
mente străine, dubioase şi de-a dreptul duşmănoase.
Această atitudine de gură-cască poate să ne coste scump
d.acă nu vom şti s-o lichidăm cu hotărîre.
Procesele care au avut loc în ţara noastră şi în alte ţări
de democraţie populară, inclusiv r-ecentul proces al sabotorilor
şi spionilor din industria petroHferă, - toate ace'!>tea arată că
nu există mîrşăvie, nu există crimă cît de josnică în faţa căreia
s-ar da înapoi duşmanii păcii şi ai libertăţii popoarelor - impe-
rialiştii americani şi uneltele lor. De aceea, fiecare muncitor
cinstit, fiecare inginer, tehnician, funcţionar conştient trebuie
să fie cu ochii-n patru pentru a preîntîmpina şi a descoperi ten-
tativele de sabotaj, de spionaj, de diversiune şi orice încercare
a duşmanului intern şi extern de a distruge roadele muncii
noastre. de a încetini mersul nostru înainte.

VI

Tovarăşi şi tovarăşe,

Consfătuirel'). noastră are loc în ajunul unei aniversan

scumpe tuturor oamenil01r muncii din ţara noastră - împlinirea
a 20 de ani de la luptele eroice ale muncitorilor cererişti şi
petrolişti din 1933.
Partidul nostru, clasa noastră muncitoare cultivă dragostea
şi stima pentru glorioasele tradiţii revoluţionare ale proletaria-
tului romîn şi ale poporului romîn. Tradiţiile revoluţionare au
o înaltă valoare educativă. Ele ţin trează în amintirea poporului

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE ŢARA A CEFERISTILOR 615

vremurile de sîngeroasă asuprire şi exploatare, amintirea luptei

sale eroice pentru libertate şi îl mobilizează la noi fapte de
eroism în muncă, pentru consolidarea şi dezvoltarea Patriei
noastre, Republica Populară Romînă, a cuceririlor revoluţionare
pe care le-a dobîndit, cuceriri pentru care şi-au vărsat sîngele
muncitorii revoluţionari de la Griviţa în 1933 şi atîţi alţi martiri
şi eroi ai 1p01porului nostru muncitor. (Aplauze.)
Propun să păstrăm un minut de reculegere în amintirea
ceferiştilor căzuţi în luptă revoluţionară şi a tuturor celor ce
şi-au dat viaţa pentru libertatea şi feridrea poporului. (Asis-
tenţa, în picioare, păstrează un moment de reculegere.)
Luptele din februarie 1933 au lăsat o urmă adîncă în istoria
ţării noastre: Pentru a ne da seama de toată semnificaţia acestor
fupte, trebuie ţinut seama de condiţiile externe şi interne în
care s-au desfăşurat. ·
Era perioada unei ascuţite crize economice în lumea capi-
talistă. Incă la Congresul al XVI-lea al Partidului Comunist
(bolşevic) al Uniunii Sovietice ( 1930), tovarăşul Stalin, după
ce arată caracterul mondial al acestei crize şi faptul că criza
industrială a coincis în timp şi cu o criză agricolă, citează
Romînia printre primele ţări în care începuse criza indus-
trială. Anii de criză au adus la o sărăcire înspăimîntătoare pe
muncitorul romîn, pe ţăranul romîn, pe. funcţionar şi pe
învăţător.
Politica burgheziei şi moş1enmn romîne urmărea Ieşirea
din criză pe spatele şi pe socoteala maselor muncitoare şi
pe calea unei şi mai mari înfeudări a ţării noastre de către
capitalul monopolist străin. Această politică trădătoare şi-a
găsit expresia în faimosul "plan de la Geneva", ticluit în 1932
de guvernul naţional-ţărănist în complicitate cu bancherii
englezi şi francezi, plan care a avut drept prim efect concedieri
masive de muncitori şi funcţionari, noi scăderi de salarii şi
"curbe de saorifidu", înteţirea foametei şi miz~riei în întreaga
Romînie.
www.cimec.ro
616 OH. OH,EOROHIU-DEJ

Ridicîndu-se i'n apărarea intereselor lor vitale, împotriva ofen-

sivei întreprinse contira ndvelului lor de trai de către guvernul
burghezo-moşieresc naţional-ţărănist, muncitorii ceferişti şi
petrolişti au trecut la contraofensivă. Lupta lor a fost expresia
revoltei crescînde şi a frămîntării revoluţionare în sthul între-
gului proletariat din ţara noastră.
Dar luptele din februarie 1933 n-au fost numai expresia
spiritului revoluţionar al proletariatului. In februarie 1933 mun-
citorii .celf.er1·şti şi petrolişti au dus lupta pentru 1interest=le
comune, generale, ale celor mai largi pături ale populaţiei din
Romînia - ţărănimea, naţionalităţile asuprite, funcţionărimea,
mica burghezie de la oraşe. Depăşind cadrul unei lupte pentru
revendicări economice, luptele· din februarie 1933 au căpătat
conţinut politic, deoarece ascuţişul lor era îndreptat împotriva
înrobitorului plan de la Geneva, care lovea nu numai în prole-
tariat, ci şi în covîrşitoarea majoritate a populaţiei. Luptele din
1933 erau îndreptate împotriva fascizării ţării, care aducea
mizeria, răpirea celor mai elementare direpturi cetăţeneşti ş.i
suferinţe nespuse poporului. Tocmai conştiinţa faptului că pro-
1etariatul romîn şi îndeosebi detaşamentele sale avansate, mun-
citorimea ceferistă şi petrolistă, duc lupta pentru interesele
generale ale marii majorităţi a poporului, împotriva înrobirii şi
mai mani a ţării ·de tCătre băncile şi trusturile străine a dat
mişcării de solida1dtate cu lupta cefer~ştilor ~Şi petroliştilor - şi
mai tîrziu cu procesul muncitorilor ceferişti - un caracter cu
mult mai larg decît în orice altă acţiune a proletariatului din
Romînia.
Documentele timpului pă.strează lflenumălf a te mărturii ale
solidaritătii ţăranilor muncitori, a oamenilor muncii din ~rîndu­
rile mjn01rităţi!or naţionale şi chiar a unor categ01rii din mica
burghezie 01ră·şenească cu lupta proletaniatului. Slăbiciunea
orgooizatonică a parNdului 1-a împ~edicat să dea un caracter
şi mai larg, organizat acestei mi~Şeălri ·de solidaritate. Numai
şovăiala şi nehotărîrea, introduse de elementele oportuniste i'n

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERISTILOR 617

conducerea de atunci a parUdului, au împiedicat partidul să lan-

seze lozinca ju~ şi pe de-a-ntregul reală în. condiţiile din acel
moment a grevei generale pe întreaga ţară.
Este neîndoielnic, aşa cum în mod just stabilea rezoluţia
C.C. al P.C.R. din iulie 1934, că "în luptele din februarie prole-
tariatul ceferist şi petrolist a ieşit din ac,eastă ciocnire învin-
gător politic şi moral nu numai prin obţinerea satisfacerii par-
ţiale a revendicărilor sale, ci şi cucerind pentru proletariat, ca
clasă, poziţii mari şi stabilind rolul lui de hegemon faţă de alte
pături ale celor ce muncesc".
Luptele ceferiştilor şi petroliştilor au constituit o manifestare
a forţei clasei muncitoare în marea luptă împotriva fascismului,
a influenţei sale asupra maselor lar:gi muncitoare, au constituit
pentru un timp un zăgaz puternic în calea fascizării ţării şi a
pregătirii războiului antisovietic, au provocat căderea guver-
nului Vaida - călău al clasei muncitoare -, au întărit legă­
turile partidului cu masele, au dus la întărirea sa organizatorică.
lnsemnătatea deosebită a luptelor din februarie 1933 constă
în aceea că, în ciuda terorii sălbatice îndreptate împotriva par-
tidului, în ciuda provocatorilor pe care Siguranţa urmărea să-i
infiltreze în rîndurile partidului, în ciuda josnicei acţiuni diver-
sioniste a reformiştilor, cărora burghezia şi moşierimea le creau
cele mai favorabile condiţii de activitate, Partidul Comu~tist din
R.ominia a fost acela care a pregătit, organizat şi condus luptele
muncitorilor ceferişti şi petrolişti.
Peste capul trădătorilor social-democraţi de dreapta, f.Jarti-
dul a organizat frontul unic de jos, a creat organe ale f1rontului
unic de jos - comitetele de acţiune - , a dat acţiunii de luptă
a ceferiştilor şi petroliştilor o formă revoluţionară înaltă (bari-
cadarea în interiorul atelierelor, împletilfea revendicărLlor eco-
nomice cu revendicări politice etc.).
Partidul s-a dovedit cu acest prilej o forţă politică reală,
singurul luptător hotărît şi curajos pentru interesele vitale .-ale

www.cimec.ro
618 GH. GH.EORGHIU-DEJ

,
celor ce muncesc, pentru adevăratele interese naţionale ale
Patriei. (Vii aplauze.)
In volumul de materiale editat de Internaţionala Comunistă
înaintea celui de al 7~lea Congres mondial, se dă următoarea
apreciere luptelor din februarie 1933 :
,,Luptele din februarie, conduse de Partidul comunist şi de
sindicatele revoluţionare pe baza frontului unic organizat de jos,
au dat dovadă nu numai de autoritatea colosală şi influenta mare
a partidului, dar au arătat şi legătura sa cu cele mai largi mase
proletare.
Prin întărirea sa, partidul şi-a croit drumul spre masele pro-
letare cele mai importante, pe care le-a antrenat şi le-a condus
în luptă".
Iată de ce clasa muncitoare romînă şi întregul popor munci-
tor al Republicii Popular~ Romîne ''preţuiesc atît de mult tradi-
ţiile glorioase ale luptelor din februarie 1933.
Nu este de mirare că burghezia şi partidele ei, trădătorii
reformişti şi alte slugi ale claselor exploatatoare, au căutat să
defăimeze aceste tradiţii înalte.
In această ordine de idei trebuie reamintită poziţia calom-
nioasă a lui Vasile Luca faţă de eroicele lupte din februarie 1933.
Intr-un articol publicat la sfîrşitul anului 1948, el încearcă
să minimalizeze importanţa luptelor din februarie, efectul lor,
eroismul clarsei muncitoare, rolul conducător al partidului. "Pro-
letariatul era izolat în timpul luptelor din februarie 1933 ... El n-a
ajuns mai departe decît Ira ·cucerirea unor revendicări parţiale ...
După această dată a fost dezlănţuită o teroare sălbatică împotriva
partidului şi mişcării revoluţionare ... Ritmul de fasdzare a ţării
a fost din ce în ce mai rapid". In acest articol Luca a căutat
să strecoare ideea contrarevoluţionară cum că Partidul Comu-
nist din Romînia nu a pregătit, organizat şi condus luptele
proletariatului.

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERIŞTILOR 6f!1

O asemenea poziţie trădătoare faţă de luptele eroice ale:

ceferiştilor
este o provocaţie şi o calomniere a luptei duse de'
clasa muncitoare in 1933, o profanare a memoriei celor ce au
căzut sub gloanţe la Griviţa.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Au tr~cut 20 de ani de la luptele din februarie 1933. Acum

noi vedem mai clar decH oricind că sîngele eroilor de la Gri-
viţa n-a curs in zadar. Luptele din februarrie 1933, conduse de
partid, ca şi intreaga luptă împotriva fascismului, a războiului,
a jugului imperialist, a exploatării oamenilor muncii, duse cu
consecvenţă de partidul nostru in ciuda terorii, a ocnei şi asa-
sinatelor, au făurit partidului acea forţă morală,· acel prestigiu
inalt care i-au permis in timpul războiului să mobilizeze şi să
conducă forţele populare antifasciste şi să pregătească, în
condiţiile ilegalităţii şi terorii fasciste, răsturnarea regimului de
dictatură . ~a.scistă. (Aplauz-e puternice.) Infăptuind această
răsturnare in condiţiile favorabile create de eliberarea ţării
noastre de către Armata Sovietică, partidul a devenit după
23 August 1944 forţa politică conducătoare, recunoscută de
intregul popor muncitor; a infăptuit, in fruntea clasei munci-
toare aliată cu ţărănimea muncitoare, profunde transformări
revoluţionare, conducind poporul muncitor romin pe drumul
construirii socialismului.
Aniversarea glorioaselor lupte revoluţionare din 1933 trebuie
să constituie pentru intregul popor muncitor, şi inainte de
toate pentru ceferiştii noştri, un imbold pentru a munci mai
bine, cu şi mai mult elan, cu şi mai mare voinţă de a lichida
toate lipsurile şi de a mătura din cale toate piedicile, pentru a
se arăta in muncă demni de faptele eroice ale luptătorilor revo-.
luţionari din 1933. (Aplauze prelungite.) .

www.cimec.ro
620 GH. GHEORGHIU-DEJ

Tovarăşi şi tovarăşe,

Consfătuirea noastră s-a desfăşurat in preajma aniversării

a 20 de ani de la eroicele lupte ale ceferiştilor din februarie 1933.
Şi in 1933 se adunau delegaţii ceferiştilor in diferite cons-
fătuiri. Şi astăzi - in 1953 - delegaţii ceferiştilor s-au adunat
intr-o consfătuire.
1n 1933 ne adunam spre a ne sfătui ce e de făcut pentru a
uni şi mobiliza toa,te forţele ceferiştilor şi ale i':ltregii clase
muncitoare la luptă impotriva incercărilor imperialiştilor străini
şi ale capitaliştilor di,n ţară de a ieşi din criză pe spinarea
clasei muncitoare ; la luptă impotriva curbelor de sacrificiu
pentru noi şi a curbelor de ghiftuire pentru ei ; impotriva mize-
riei, foametei şi şomajului ; pentru a btara drumul fascismului
şi al războiului antisovietic; pentru muncă şi piine, libertate
şi pace. Sub conducerea şi îndrumarea scumpului şi eroicului
nostru Partid comunist, noi ne adunam atund pentru a ne
organiza in vederea luptei pentru răsturnarea orinduill"ii de jaf a
capitaliştilor şi moşierilor, peptru instaurarea orinduirii
socialiste.
Fiind indreptate impotriva stăpînirii burghezo-moşiereşti şi
a patronilor ei de peste graniţă, consfătuirile noastre erau
obiectul atacurilor poliţiei şi jandarmeriei, mulţi dintre dele-
gaţii şi conducătorii de partid şi sindicali fiind arestaţi, schin-
giuiţi şi aruncaţi în ocnă pe viaţă.

Sute şi sut·e de muncitori cef.erişti eroi ai clasei muncitoare

şi ai poporului. nostru, porniţi la luptă pentru fericirea sa, au
căzut sub gloanţele guvernului trădător de ţară, ale guvernului
lui Maniu şi Vaida, vinduţi bancherilor din America, Anglia şi
Franţa.

Consfătuirea noastră de astăzi, din 1953, s-a desfăşurat in

condiţiile pe care le-au visat, pentru care au luptat ŞI ŞI-au
jertfit viaţa erokii ceferişti din 1933 alături de mulţi alţi eroi

www.cimec.ro
 EXPUNERE LA CONSFATUIREA PE TARA A CEFERI$TILOR 621

ai poporului nostru. Ne adunăm astăzi în condiţii de deplină

libertate. (Aplauze furtunoase.)
"Curbele de sacrificiu", şomajul, scăderea salariilor, ocnele
şi gloanţele pentru muncitori au di51părut pentru totdeauna. în
ţara noastră.
Trădătorii de ţară, asasinii ceferiştilor, Maniu şi ciracii săi,
şi-au primit de mult pedeapsa pentru crimele lor.
A fost sfărîmată stăpînirea burghezo-moşierească ; clasa
muncitoare este astăzi clasă stăpînitoare, clasă conducătoare în
stat; şi în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea
partidului clasei mundtoa~re şi cu ajutorul frăţesc a.l Uniunii
Sovietice, marea noastră elibell"atoare şi prietenă, construieşte
cu succes viaţa nouă, socialistă, fără capitalişti şi moşieri şi·
împotriva lor. (Aplauze îndelungate.)
A 20-a aniversare a luptelor de la Griviţa ne reaminteşte în
acelaşi timp de toate fărădelegile sîngeroase săvîrşite de clasele
exploatatoare, de guvernele şi partidele acestora împotriva mun-
citorilor şi ţăranilor, împotriva poporului muncitor. Această ani-
versare ne reaminteşte că inspiratorii măcelului de la Griviţa, ca
şi ai altor crime comise împotriva oamenilor muncii, au fost
aceleaşi forţe ale ~ntunericului care şi astăzi, în ţările unde mai
domneşte capitalul, trag în muncitorii grevişti, aruncă în închi-
sori pe comunişti, pe oameni progresişti, luptători pentru
pace, democraţi - măcelăresc populaţia din colonii, varsă sîn-
gele oamenilor nevinovaţi în Coreea.
Ura împotriva imperialiştilor, în frunte cu cei americani, care
calcă în picioare ultimele libertăţi democratice ale popoarelor,
calcă în picioare independenţa naţională a altor ţări, ne
îndeamnă să ne dăm toate puterile pentru a întări şi mai mult
Republica Populară Romînă, pentru a contribui şi mai activ la
întărirea frontului luptei pentru pace, al cărui stegar este
mar,ele Stalin! (Aplauze furtunoase şi îndelungate, care se
transformă în urale şi ovajii.)

www.cimec.ro
622 GH. GHEORGHIU-DEJ

Jncheind această consfătuire, în numele Comitetului Central

al Partidului Muncitoresc Romîn şi al guvernului vă urăm
succes în aplicarea directivelor acestei importante consfătuiri şi
vă rugăm să transmiteţi tuturor ceferiştilor care v-au trimis aci
salutul nostru fierbinte şi urările de spor în muncă. (Aplauze.)
Despărţindu-ne şi întorcîndu-ne fiecare la locul său de muncă,
să dăm un nou avint luptei pentru ridicarea transportului de
cale ferată la nivelul cerinţelor economiei noastre în plină dez-
voltare, luptei pentru îndeplinirea planului cincinal, care va
duce la continua îmbunătăţire a traiului ceferiştilor, să dăm
avînt luptei pentru victoria socialismului în Republica Populară
Romînă, pentru victoria cauzei păcii în întreaga lume. (Aplauze
puternice şi îndelungate.)
"Scînteia" nr. 2.584
din 15 februarie 19!'if/

www.cimec.ro
 CUVÎNTARE ROSTITĂ
LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR
DIN GOSPODĂRDLE AGRICOLE COLECTIVE
- 23 mai 1953 -

Tovarăşi,

ln numele şi din imputernicirea Comitetului Central al Par·

tidului Muncitoresc Romtn şi a Guvernului Republicii Populare
Romine aduc Congresului fruntaşilor ·din gospodăriile agricole
colective un cald şi tovărăşesc salut.
S-au întrunit aici fruntaşi din gospodăriile colective de pe
întreg cuprinsul ţării pentru a dezbate proiectul noului statut, a
face bilanţul muncii d·esfăşllirate pţnă acum de gospodăriile colec-
tive, a dezvălui lipsurile şi greutăţile care mai există şi a
trage concluzii cu privire la dezvoltarea muncii în viitor.
Congresul acesta are o importanţă deosebită. El constituie un
moment insemnat în munca de construire a socialismului in ţara
noastră. Este primul congres al reprezentanţilor aleşi ai părţii
celei mai înaintate a ţărănimii noastre muncitoare, ţărănimea
colectivistă.
In perioada premergătoare congresului au avut loc adunări
generale al~ gospodăriilor colective şi adunări largi de masă ale
ţăranilor muncitori, unde s-a dezbătut proiectul noului Statut
model al gospodăriilor agricole colective.
Proiectul de statut a fost primit de masele cele mai largi ale
ţărănimii muncitoare cu mare entuziasm. Au luat parte la dis-
cuţii zeci de mii de ţărani muncitori cu gospodărie individuală,

www.cimec.ro
624 GH. GHEORGHIU-DEJ

arătînd pe deplin interesul crescînd ce-l poartă ţărănimea mun-

citoare pentru calea socialismului în agricultură, pentru o viaţă
nouă, mai bună, mai cultă.
In timpul discuţiiior, mii de ţărani muncitori au făcut cereri
de intrare în gospodăriile colective existente, de creare de noi
gospodării colective şi întovărăşiri ; s-au format noi gospodării
colective şi întovărăşiri agricole.
Adunările generale ale gospodăriilor colective au fost un
bun prilej de a se face o analiză a muncii, de a examina în spirit
critic şi autocritic problemele şi sarcinile principale care stau
în faţa gospodăriilor colective.
Aceasta a contribuit la întărirea simţului de răspundere pen-
tru bunul obştesc, a grijii pentru apărarea şi mărirea avutului
obştesc ; aceasta a dus la tntărirea disciplinei muncii şi la mai
buna organizare a ei. Critica şi autocritica au contribuit la în-
tărirea conducerii gospodăriilor colective, la întărirea democra-
ţiei interne.
In adunările generale au fost făcute propuneri valoroase în
scopul îmbunătăţirii proiectului de . statut, de care s-a ţinut
seama în proiectul prezentat congresului.
Adunările generale au constituit un mijloc important de
ascuţire a vigilenţei de clasă faţă de duşmanul care încearcă să
se infiltreze în gospodăriile colective cu scopul de a le submina
şi a le destrăma di·năuntru.
Congresul a adoptat noul statut, legea de bază a vieţii gos-
podăriilor colective, a făcut analiza muncii lor, realizînd un bo-
gat schimb de experienţă în ceea ce priveşte consolidarea şi dez-
voltarea gospodăriilor colective şi întovărăşirilor existente. Fără
îndoială că aceasta va contribui la dezvoltarea continuă a pro-
ducţiei noastre agricole în scopul ridicării nivelului de trai ma-
terial şi cultural al oamenilor muncii .de Ia oraşe şi sate. Congre-
sul a discutat despre rpăsurile ce trebuie luate pentru consolidarea

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 625

alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, alianţă

ce constituie temelia regimului de democraţie populară.
Discuţiile la care au participat un număr atît de mare tle
fruntaşi ai gospodăriilor colective, de ţărani muncitori întovără­
şiţi, de muncitori din S.M.T.-uri, tehnicieni, ingineri agronomi,
oameni de ştiinţă, observaţiile lor critice şi propunerile făcute de
ei arată că lucrările congresului sînt o contribuţie de mare în-
semnătate pentru dezvoltarea construcţiei socialiste la sate, de
care depinde triumful deplin al socialismului la noi în ţară.
In acest congres s-a manifestat din nou cu putere justeţea
politicii naţionale leninist-staliniste a partidului nostru, politică
de frrăţie şi prieteni,e între popmul rromîn şi minorităţile naţio­
nale. De la tribuna rongr·esului au vorbit alături de ţărani colec-
tivişti romîni şi colectivişti maghiari, germani, sîrbi, în limba
lor maternă, dar toţi au vorbit limba unor oameni însufleţiţi de
acelaşi scop, devotaţi cu trup şi suflet patrriei comune - Repu-
blica Popularră Romînă, oameni care muncesc neobosit pentru
întărirea şi înflorirea ei.
Această atmosferă de unire frrăţească tntre poporul romîn şi
minorităţile naţionale care muncesc umărr la umăr pentru un ţel
comun ne face să vedem şi mai limpede cît de duşmănoasă inte-
reselor poporului era politica burgheziei şi moşierimii - de în-
vrăjbire a oamenilor rriuncii de diferite naţio_nalităţi, ce se ducea
tn scopul exploatărrii şi asupririi lor.
Oamenii muncii din Republica Populară Romtnă aparţinînd
minorităţilor naţionale se bucură din plin de egalitatea în drepturi
cu oamenii muncii rromîni. Aceast.a este una din cuceririle cele mai
de preţ ale poporului muncitor şi ale rregimului de d,emo~raţie
populară. Să întărrim mereu prietenia şi ·frăţia dintre poporul
romîn şi minorităţile naţionale, combătînd fără cruţare orice ma-
nifestare a şovinismului şi naţionalismului burghez!

www.cimec.ro
626 GH. QHEORGHIU-DEJ

Tovarăşi,

Anii puterii populare sînt ani de puternic avint economk şi

cultura_! al forţelor oreatoare ale poporului, at<îta timp ţinute sub
obroc de capitalism.
Pentru vecie au fost stîirpite în ţara noa1stră bolile de nelecuit
ale capitalismului: crizele, şomajul, ruinarea oameniloc muncii.
Industria noastră socialistă înaintează într-un ritm rapid. Fabri-
căm astăzi în serie maşini din cele mai complicate. Producem din
an în an tot mai multe mărflllri pentru satisfacerea nevoilor celor
ce muncesc; puterea leului nostru a crescut. Invăţămîntul, ştiinţa.
tehnica,. arta, literatura au căpătat condiţii de dezvoltare fără
precedent în ţara noastră.
Bunăstarea ţărănimii noastre muncitoare creşte neîncetat ;
tractoarele şi alte maşini agricole uşwrează munca milioanelOII"
de ţărani muncitori, care îşi lucrează astăzi mai bine pămîntul ;
pătrunde electricitatea în casele oamenilor muncii ; femeia nu mai
naşte în cîmp, d la maternitate; învăţătura de carte risipeşte
negwra neştiinţei. . · ·
Ţăranii muncitOII"i nu mai trăiesc sub teroarea jandarmului şi
jugul moşierului. Ţăranii muncitoci şi-au ales 1!"ep1rezentanţii în
Sfaturile populare, în Marea Adunare Naţională, în Prezidiu! ei.
iau pade la conducerea treblll!"i!Oir soCietăţii.
Constituţia R.P.R. consacră una din cele mai mari cuceriri
~ale poporului nostru muncitor: __ Pămîntul este al celor ce-l mun-
cesc". S-a realizat astfel visul de vea·curi al ţărănimii munci-
toal!"e.
Cresc la ţară oameni noi, cum înainte vreme nu au putut să
crească. Este de ajuns să privim în această sală : noi vedem aici
oameni noi, constll"uctorii vieţii noi în satele Republicii noastre -
preşedinţi de gospodării colective, bri·gadieri de .fll"unte, fll"untaşi
ai recoltelor bogate, ţărani colectivi,şti. Asemenea oameni s-au
putut ridica numai în condiţiile create de regimul democrat-popu-
lar.

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSl !TA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 627

Tovarăşi,

Au trecut patru ani de cînd plenara C.C. al Partidului Mun-

citoresc Romîn din 3-5 martie 1949 a trasat salfcina istorică a
trecerii Ia reconstrucţia socialistă a agriculturii. In acest răstimp,
partidul, statul dernocrat-ipopulalf, poporul romîn au dobîndit im-
portante succese în munca de transformare socialistă a ag~Ticul­
turrii. Peste 280.000 de familii de ţă~rani muncitori s-au unit în
1.966 de gospodării agricole colective şi în aproape 2.000 de în-
tovărăşiri de lucru în comun al pămîntului.
Gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agrkole colective
şi întovărăşilfile cup~rind aproape un sfert din întreaga sup~rafaţă
a_rabilă a ţării. Producţia medie Ia hectar a multor gospodării
col~ctive şi Jntovă~răşiri a întrecut cu 25-50% pe cea a gospodă­
rrii!O'r indivi·duale, ceea ce dovedeşte pe deplin superioritatea agri-
culturii colective, făcută pe întinderi mari ·de pămînt, cu mijloace
mecanizate şi cu folosir·ea cuceririlor ştiinţei, asupra agriculturii
pe petice înguste de pămînt, cu mijloace şi metode înapoiate.
Numeroase gospodălfii colective •s-au întălfit din punct de ve-
dere economic-organizatoric, au început să introducă metode
înaintate de culti:vare a pămîntului, să folosească întlf-o măsură
crescîndă resursele natulfale penku i1rigaţii şi alte 1mbunătăţiri
funciare, să dezvolte creşterea animalelor şi alte ramlllri de pro-
ducţie ag~Ticolă, să ridice însemnate construcţii gospodăreşti. Un
număr tot mai mare de gospodării colective au devenit astfel
centre de atracţie pentru ţărănimea muncitoare, modele vii de
ceea ce lnseamnă marea gospodărie socialistă în agrkultură.
Să luăm, de pildă, gospodăria colectivă "16 Februarie", raio-
nul Mizil, regiunea Ploieşti. Recolta obţinută de ea în 1952 a fost
Ia toate cultocile superioară ~recoltei gospodăriilor indivi·duale din
vecinătate :
- Ia grîu, gospodăria colectivă a obţinut 2.200 kg Ia hectar
faţă de 850 kg Ia hectar în gos·podălfiile individuale;

www.cimec.ro
628 GH. GH:EOROHIU-DEJ

- Ia porumb - 1.350 kg Ia hectar faţă de 800 kg ,în gospodăriile

indivi,duale ;
- Ia floarea-soarelui - 1.150 kg la hectar faţă de 300 kg tn
gospodăriile individuale; .
- Ia sfeclă furajeră a obţinut 30.000 kg Ia hectar faţă de 8.000
kg în gospodăriile individuale.
rn afară de cultivarea pămîntului, gospodăria şi-a dezvoltat şi
alte ramlllri de producţie agrr-icolă ; ea dispune în prezent de 370
de oi cu 72 de miei, 17 scroa-fe, 200 de păsări şi 320 de pui, -
ceea ce pentru început este bine.
Ca l!"ezultat, colectwiştii au dobîndit venituri mari. Să luăm
un exemplu din multe. Colectivistul Savu Petria, av·înd împiTeună
cu alţi trei me'mbiTi ai familiei 500 de z.ile-muncă, a primit urmă­
toarele : grîu 1.700 kg, porumb 1.650 kg, floarea-soarelui 500 kg,
orz 500 kg, sfeclă furajeră 2.500 kg, fîn şi lucernă 2.500 kg,
4.000 de lei în bani.
Trebuie spus că membrii gospodăriei colective "1.6 Februarie"
s-au dovedit a fi nu numai oameni harnici, dar şi setoşi de învă­
ţătură - mulţi dintre ei au urmat regulat cursurile agrotehnice.
Iată cu adevărat o pildă pentru alte gospodării colective şi dru-
mul de urmat pentru ţăranii muncitori individuali spre socialism.
Multe gospodăiTii colective au ITidicat numeroase construcţii
gospodăiTeşti. Astfel în Valea Roşie, regiunea Bucu1reşti, s-au con-
struit : o magazie pentru 600 de tone, un grajd pentru .50 de
vite mari, 3 remize, 2 ateliere, coteţe de păsări pentlru 1.000 de
capete. Pent1ru oonstlrucţii s-au folosit în cea mai mare .pade ma-
teriale locale.
Acordînd atenţia cuvenită creşterii viteloc, gospodăria colec-
tivă din Palazu Mare, regiunea Constanţa, are în p1rezent 50 ele
vad, 450 de oii, 100 de porci Ş'i 700 de păsăn'i, ceea ce reprezintă
o însemnată oo@ti-e obştească şi o serioasă sursă de venitu~ri
pentru colectivişti.
Care este explicaţia succeselor gospodării:Ior agricole colec-
tive? Ele se explică prin buna organizare a muilcii pe brigăzi

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 629

permanente, îndeplinirea muncilor agJrkole la timp şi cu res-

pectarea mi.nimelar agrotehnice, munca politică rodnică a orga-
nizaţiei de bază a partidului.
Un tSprijin de seamă penbru buna organizare a muncii în
gospodăriile colective 1-au primit colectiviştii din palftea delega-
ţiiloc de colhoznici, tehnicieni şi oameni de ştiinţă din agricul-
tura sovietică calfe ne-au vizitat ţara, dînd tinerelor noastre gos-
podărrii colective sfaturi pl!"eţioase, izvorîte din imensa experienţă
a bogatelor colhoZlllri sovietice.
Rezultatele obţinute de gospodăriile colective au o puternicii
influenţă asupra ţăraniloc muncitori cu gospodării individuale ;
numai în gospodăriile colective existente au intrat pe baza libe-
rului consimţămînt deplin în cursul ultimului an peste 44.000 de
ţărani muncitori, ialf alţi 42.000 de ţălfani muncitori, din peste
3.000 de sate, au înaintat cermi de a forma noi gospodării co-
lective.
Intovărăşirea agricolă şi-a demonstrat puterea de convingere
şi de educare în spiritul muncii colective a ţăranilor muncitorri.
In raioanele unde organele de partid şi de stat au dat impor-
tanţa cuvenită întovălfăşirilor agJricole, numălful lor a crescut de
5-8 ori faţă de anul trecut.
Sînt peste 21.000 de cereri, din 1.404 sate, pentru formarea de
noi întovărăşilfi.
Justetea liniei patrtidului şi-a găsit o nouă confirmare în fap-
tul că un număr de 218 întovărăşiri agricole s-au transformat
- la cererea membtriloc lor - tn gospodării colective.
Din cele de mai sus se vede că o patrte însemnată a ţăranilor
cu gospodării mici şi mijlocii s-a orientat spre gospodălfii agricole
colective şi întovărăşiri, unde se dezvoltă lfelaţ.iile de colaborarre
şi ajutor reciproc între oarrnenii muncii, se foloseşte tehnica înain-
tată, se făutreşte astfel o viaţă mai bună. Cea mai mare parte a
ţărănimii muncitoalfe, rămînînd ~ncă în focma gospodăriei indivi-
duale, şi-a îmbunătăţit relativ nivelul .de trai, fătră însă să !Joată
ieşi din impatSul pe care mica gospodărie producătoare de mătrfuri

www.cimec.ro
630 GH. GH:EORGHIU-DEJ

îl poa1rtă
în sine ; aceste gospodării ţărăneşti nu pot asigura '!"e-
producţia lărgită în agq-icultură, iar în anii cu ~recoltă slabă nici
măc;ar o repmducţie simplă. .
De acest fapt au ,început să-şi dea seama şi ţăranii mijlocaşi,
al că~ror numă~r a crescut, ca rezultat al eliberării ţărănimii mun-
citoare de sub robia moşierilor şi al limitării exploatării chiabu-
reşti. O pa~rte însemnată dintre ţăranii mijlocaşi au început să se
ocienteze spre întovă~răşiri şi gospodării colective.
Astfel, în perioada de la 1 iunie 1952 şi pînă acum, din mr-
mărul familiilor care au constituit noi gospodării colective, majo-
ritatea o focmează mijlocaşii (57,8%), pe oînd ţăranii fără pă­
mînt 7%, iar ţăll"anii săraci 35,2%. Experienţa construcţiei colhoz-
nice în U.R.S.S. ne învaţă ce ,î111semnătate deosebită are faptul
d mijlocaşul începe să se orienteze sp1re gospodăria colectivă.
De o deosebită însemnătate este faptul că ţăranii săraci şi
mijlocaşi au dobîndit conştiinţa poziţiei lor faţă de chiaburime
- burghezia satelm. Ei au înţele5 că ţărănimea muncitoall"e este
aliata cla,sei muncitoare, clasa conducătoare în statul de demo-
craţie populawă.
Tn ultimii ani, cu toate neajunsurile şi greşelile săvîrşPe de
către unii activişti de partid şi de stat, a început să se delimiteze
în mod just, în corespundere cu realitatea, un hotar mai precis
între ţănnii mijlocaşi, deci ţărani muncitori, pe de o parte, şi
chiaburi, deci exploatatori ai ţărănimii, pe de altă pawte, apli·
cîndu-se cu fermitate linia politică a pawtidului de îngrădire a
exploatării chiabureşti.
Lupta de clasă în satele noastre devine tot ma.j ascuţilă, ia
fwme variate şi se des:fă'Şoară în condiţii noi. După apariţia şi
dezvolta~rea sectorului socialist în agq-icultură, aşa cum a all"ătat
marele Sta,Ji,n, ea ,se desfăşoară nu numai în afa~ra gospodăriei
colective, ci şi t.năuntrul ei, împotriva duşmanului care încearcă
să 1se infiltreze înăuntrul gospodăriei colective.
Iată o pildă. Multă vreme, din gospodăria colectivă Frăţeşti,
regiunea Bucureşti, soseau veşti ptroaste, alarmante : se sem·

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 631

nalau fenomene· de destrămare, cazuri de neglijenţă criminnlă

faţă de avutul obştesc, care au culminat cu sbricarea a 6 vagoane
de furaje etc. La o cercetare atentă s-a descoperit pricina : con-
siliul de conducere al gospodăll"iei colective era format din ele-
mente necorespunzătoare, iall" în fruntea gospodăriei, ca preşe­
dinte, s-a sbrecurat un duşman, un legionall", care întreţinea II"ela-
ţii strînse cu chiaburii. El lovea cu ură în gospodăria colectivă.
As·emenea situaţii s-au mai descoperit şi în alte locuri.
Gospodăriile agll"ioole colective sînt o. formă socialistă de or-
ganizare a producţiei, dall" importă înainte de toate conţinutul ce
se toarnă în această formă, importă înainte de toate cine stă în
f1runtea gospodăriilor colective şi cine le conduce.
Trebuie să veghem ca în fruntea gospodăriilor colective şi a
întovărăşirilor din Republica noastră să stea oameni cinstiţi, oa-
meni ai muncii ataşaţi cu trup şi suflet regimului democrat-pJpu-
lalr, cauzei socialismului.
Intă1riPea gospodăriilor colective şi a întovărăşiril01r, intensi-
ficarea legăturilor lor cu ţăranii muncit01ri individuali duc la izo-
lall"ea chiaburimii de masele largl"ale ţăll"ănimii, Ia întărirea luptei
ţăll"ăriimii muncitoall"e împotriva chiaburimii. Desfă·şurarea relaţii­
lor de clasă, a luptei de clasă în satele din ţara noasbră în aceşti
patru ani a confirmat pe deplin justetea liniei brasate de plenaa1
C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949.
In transformarea socialistă a agrr-icultllll"ii un rol insemnat or-
ganizatoric îl au staţiunile de maşini şi tractoalfe. Ele au contri-
buit la crearea intovărăşill"ilOif şi gospodălfiilor colective existente
şi la obţinerea de către acestea a unor lfecolte mari. Multe S.M.T.-
uri din ţara noasbră s-au all"ătat a fi cu a.devăll"at organizatori ai
producţiei în gospodării colective şi întovă.răşiri.
Investiţiile pentru S.M.T.-llll"i au fost mult sp01rite anul acesta
faţă de 1952.
Avem astăzi 218 S.M.T.-uri, cu un total de 9.650 de trac-
toall"e şi peste 25.000 de maşini ag-ricole remorcate, - in afară
de cele 4.400 de tractoare de la gospodăriile agricole de stat.

www.cimec.ro
632 GH. GH:EORGHIU-DEJ

S.M.T.-urile sînt deservite de l 14 ateliere de reparaţii şi de

19 centre mecanice lfegionale.
Inlăturarea sistemului vechi, defectuos, de salarizare şi intro-
ducerea sistemului nou, socialist, de salarizare şi premiere au
constituit un puternic stimulent pentru tractorişti şi pentru cei-
lalţi muncitori şi tehnicieni de la S.M.T. Au fost ieftinite tarifele
de plată pentru lucrările executate de S.M.T. pentru gospodării
agricole colective şi întovărăşiri.
Ca urmalfe a măsurilor luate, în campania a.glficolă din primă­
vara acestui an, tractoarele S.M.T.-Uifilor au efectuat de 4 ori
mai multe lucrări decit în aceeaşi perioa.dă a anului trecut. Trac-
tociştii au început să execute lucrări noi, piTintlfe care şi semăna­
tu! şi prăşitul cu mijloace mecanice.
Cu toate succesele obţinute, în construcţia socialistă la sate
mai există încă serioase lipsuri.
Plfincipalele lipsuri care s-alU, manifestat pe acest tăr•îm au
fost lfezultatul acţiunii contlfarevoluţionare a ·deviatorilor de
dreapta, care au dus o politică de avantajalfe a elementelor capi-
taliste de la sate în dauna ţărlnimii cu gospodării mici şi_ mij-
locii ; au aodmis pătlfunderea elementelor chiabureşti în gospodării
colective, pentru a .le descompune din interior şi a le compiTOmite
în faţa ţărănimii mlllncitoare; au împins la călcarea principiului
liberului consimţămînt, lovind în alianţa dintre clasa muncitoa!fe
şi ţărănimea muncitoalfe. De asemenea ei au provocat pagube de
miliarde de lei vechi S.M.T.-urilor şi gospodăriilor agricole de
stat.
După un an de muncă încordată, S.M.T.-urile au pornit pe
calea consolidării lor ; s-au oreat 602 gospodării colective noi, iar
Rumărul lntovărăşilfiiOif agricole a crescut cu 1.121. Peste 3.000
de chiabulfi strecuraţi în gospodăriile colective au fost demas-
caţi şi excluşi.
Astăzi apalfe şi mai puternic întreaga însemnătate a luptei
duse de partidul nostru împotlfiva celoc care au încercat să-1
abată de la drumul leninist-stalintst. Este neîndciielriic că dacă

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTTTA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 633

acest lucru nu ar fi fost făcut la timp, întreaga noastră înaintare

~e sociaHsm ar fi fost serios stînjenită.
Principiul liberului consimţămînt, intrarea de bunăvoie a ţă­
ranilor muncitori în gospodăria colectivă sau în întovărăşire este
un principiu leninist-stalinist fundarrumtal în opera de transfor-
mare socialistă a agriculturii. ·
Numai convingerea adîncă a ţărănimii muncitoare despre ma-
rile avantaje ale gospodăriei colective poate servi drept bază
pentru crearea unor gospodării colective cu adevărat trainice.
Jncălcarea liniei partidului nu poate folosi decît chiaburilor
şi altor duşmani de clasă, ca.r-e caută să compromită ideea trans-
formărrii socialiste a aglficulturii şi să lovească tn alianta clasei
muncitoare cu ţărrănimea muncitoare - baza puterii populare.
Ce fel de gospodărie colectirvă poate să fie a-ceea în care au
fost strînşi, la întîmplare, oameni neconvinşi de avantajele gos-
podăriei agrirole colective şi care se uită tot timpul înapoi spre
mica lor fîşie de pămînt ? Asemenea gosp()dărrii colective Slînt de
la început sortite destrămării, căci e treabă uşoară pentru chia-
bur să uneltească intr-o asemenea împrejurare 1
Tr·ocarea de la orinduirea veche, capitalistă, la orinduirea
nouă, socialistă, înseamnă o adîncă revol,uţie în viaţa ţărănimii.
După ce oamenii au trăit cum au apucat din bătrîni, după ce au
mers un timp îndelungat pe calea veche, capitalistă, care, deşi a
însemnat pentm ei o viaţă de mizerie, de lipsuri şi de sărăcie pe
micile lor petice de pămînt, era totuşi o cale bătătorită, deodată
li se arată o cale nouă, calea gospodăriei ag,rkole colective. Un
asemenea pas în viaţă nu este uşor de făcut.
Iată pentru ce trebuie desfăşurată o muncă de lămurire rrăb­
dătoare, de ce trebuie să studiezi coilldiţiile concrete din satul .dat,
relaţiile ·de clasă, manevrrele chiaburHorr, să combaţi şi să lămu­
reşti cu rrăbdare toate nedumeririle şi să înlături influenţele duş­
ma.ne, să folos-eşti exemple şi M·gumente convingătoare. Din
păcate, această metodă nu este pe placul unor activişti cao-e pre-
feră "metodele forte".

www.cimec.ro
634 GH. GHEORGHIU-DEJ

Ţăranului îi trebuie timp să se convingă, să vadă cu ochii lui

foloasele gospodăriei colective. Care ţăran muncitor nu doreşte
o viaţă mai bună, mai ·îmbelşugată, mai cultă ,pentru el ~i familia
sa ? Ţăranul nu se mulţumeşte cu vorbe, oricît de frumoa~ al!'
fi, el vrea dovezi 1 'Asemenea dovezi· există - şi încă nume-
roase -, ele trebuie să devină larg cunoscute de toţi ţăranii
muncitori.
Dacă am lua, de pildă, perspectiva mai 1îndepă1rtată a dispa-
riţiei haturilor care despart în momentul de faţă cele peste
23.000.000 de bucăţi de pămînturi ţărăneşti şi transformarea lor
în suprafeţe arabile, după calcule aproximative, a,grr-icultura ar
putea obţine în plus o suplfafaţă ·de 200.000 ha de teren ara:bil.
Această suptrafaţă, astăzi rplină ·de buruieni, constituind focare
de îmburuienire a lanurilor ~nvecinate, ar p:utea să pmducă peste
200.000 de tone de grîu sau de porumb sau 160.000 de tone de
floarea-soarelui sau 3.300.000 de tone de sfeclă de zahăr - cît
producţia noastră de sfeclă de zahăr pe doi ani de zile.
In cinci ani p-ar putea scoate de pe actualele haturi o :prp-
ducţie de 1.000.000 de tone de grîu. Vagoane de pîine, de ulei,
de zahăr în plus pentru populaţie, - iată ce ar însemna numai
simpla dispariţie a haturilor pe calea tarlalizării, pe calea or-
ganizării de întovărăşiri agricole şi de gospodării colective.
Din numărul de gospodării colective şi întovărăşiri existente,
un număr mare dintlfe ele s-au consolidat 'în ultimii ani în aşa
măsură, încît au devenit pentru fiecare ţăran muncitor care le vi-
zitează un indemn puterni•c să intre 'în gospodăria colectivă· sau
în întovărăşire.
Cei aproape o mie de ţălfani muncitori care au vizitat Uni~.mea
Sovietică între anii 1949 şi 1953 au avut un rol imens în crearea
şi .tnti!rirea gospodălfiilor colective ·din ţara noastră, căci ei au
văzut minunatele colhozUifi sovietice, s-au convins că numai dru-
mul gospodăriei colective poate duce la un trai îmbelşugat şi
fericit.

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 635

Tovarăşi,

T1rebuie să atragem atenţia asupra unei atitudini nejuste ca~re

se manifestă de un timp încoace în unele locu~ri în nîndurHe ţălfa­
nilOII" colectivişti, aceea de a nu primi noi membri în gospodăria
colectivă, sub motiv că aceştia trebuiau ,să inilfe de la început
în gospodăriile colective. Aceasta izolează ţăranii din gospodă­
riile colective de restul ţăranilor muncitori, pe -care îi îndepăr­
tează în loc să-i apropie. Asemenea atitudine nu poate conveni
decît chiaburului, care, la rîndul său, încearcă, cu vicleşugul său
caracte~ristic, să influenţeze pe ţăranii muncitmi să nu se apii"O-
pie de gospodăria colectivă.
Chiaburimea ştie că în ziua în catre întreaga ţătrănime munci-
toa~re va atpuca pe calea gospodăriilor colective şi va fi lichidată
posibilitatea exploatălfii. ţălfanilor muncitori, atunci va veni vre-
mea lichidării chiablllfimii ca clasă. lată ,de ce chiaburii caută
din răsputeri să izoleze ţăranii muncitori individuali de ţăranii
co!ectivişti, încearcă să-i împiedice să urmeze exemplul bun al
gospodăriei socialiste. Este în interesul colectiviştilor înşişi ca
gospodăria colectivă să fie :un mijloc de apropiere, şi nu de res-
pingere a ţăranilor muncitori cu gospodării individuale.
Faptul că ţărani muncitmi nu au inbrat de la început tn gos-
podălfii colective nu trebuie să ne facă să le întoarcem spatele;
dimpotrivă, trebuie să intensifi.căm munca politică în 111îndurile
lor, să-i convingem cu noi dovezi.
Sînt numeroase cazuri cînd organizaţii de partid, membri
de partid şi ţărani colectivişti calfe n-au renunţat la munca de
lămurire cu perseverenţă şi răbdare, au reuşit în cele din urmă
să convingă .să intre în gospodăria colectivă nu numai pe unii
ţătrani muncitori care şovăiau, ci chiar pe unii dintre cei mai şo­
văielnid ; dinilfe aceştia sînt mulţi colectivLşti care astăzi lucre~ză
foarte bine, unii din ei" sînt chiar fruntaşi în gospodării colective.
Aceasta atrată că numai munca temeinică şi ·răbdătoare de
lămurire dă rezultate bune.

www.cimec.ro
636 GH. GHEORGHIU-DEJ

In munca de organizare a gospodălfiilor agTicole colective o

deosebită at-enţietrebuie dată femeilor - soţiile ţăranilor mun-
citori, care ocupă un loc insemnat :în gospodărie, in pmducţie,
in famHie.

Tovarăşi,

In legătulfă cu munca ode organizare a .întovălfăşi1rilor de lucru

în comun al pămîntului se constată in multe regiuni o atitudine
de subap;reciere, cu totul neîntemeiată, din partea unor activişti
de partid şi de stat.
Se vede că nu s-a înţeles încă indeajuns tnsemnătatea înto-
vără,şirilor ag~ricole ca formă de :coqperaţie ,de producţie accesi-
bilă unor ma.se lall"gi de ţărani care nu sînt ~încă hot~îţi să facă
pasul decisiv spre gospodălfia colectivă; dar care văd foloasele
lucră1rii pămîntului pe suprafeţe întinse cu mijloace mecanizate
şi vor să s·e convingă pll"in propria experienţă de acest lucru.
Git ode neîntemeiată este atitudinea acestor activişti o dove-
deşte numărul din ce tn ce mai mall"e de ţărani muncitori calfe
vm să intll"e în intovărăşiri a.grioole.
De asemenea trebuie să atragem atenţia lin mod cu totul deo-
sebit asupra unei tendinţe - call"e poate deveni primejdioasă dad
nu va fi scoasă la iveală, combătută şi lichidată cu toată hotă­
rîrea -, tendinţa de a lăsa ca în construcţia gospodăriilor agri-
cole ~colective şi a intovărăşill"ilor lucrurile să meMgă de la sine,
tendinţă care şi-a făcut loc un ultimul timp şi a devenit destul .de
ră51pindită tn mai toate regiunile ţării.
Această tendinţă de a lă:Sa ca lucrulfile să meargă de la sine
este ·demobilizatoa1re ·Şi oportunistă. Ea se datoreşte tn primul
lfînd neajunsurilm noastre în munca politi·că şi organizatorică
în_ .domeniul consolidării gospodăll"iilor agricole colective şi al
întovărăşirilor existente.
Sînt numeroase cazuri cînd organele d·e partid şi de stat, ob-
ţinînd rezultate bune în constituirea unor· gospodării agri·cole

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 637

coJ.ective şi întovăTăşiri, îşi închipuie că prin aceasta şi-au înde-

plinit sarcinile şi nu mai au nici o II"ăspundere pentru bunul mers
şi pentru consolidarea gospodăriilor agricole colective sau înto-
vă.răşirilor constituite.
In loc ca organele de pall"tid şi comitetele executive ale Sfa-
turilor populare să intensifice ajutorul şi .îndruma!I"ea acestor gos-
podării agtt"icole colective şi întovărăşiri, ele sînt lăsate la voia
tntîmplărrii.
Astfel. cele mai bune gospodărrii agricole colective şi întovără­
şiri pot degenera, se pot descompune.
De unde provine această tendinţă ?
Ea provine de acolo că la unele organe de partid şi de stat, ca
urmare a unor succese incontestabile obţinute în domeniul cons-
truirii socia:lismului la sate, S·a pTodus o strure de mulţumire de
sine şi autoliniştire.
Această tendinţă uşurează de fapt uneltirile d~manului pen-
trru subminarea gospodăriilor a·gricole colective sa.u întovărăşiii"i­
lor. Unele organe de pa~rUd şi de stat uită că trecerea ţăranil01r
muncitori la gospodăria agJricolă colectivă nu micşorează, ci spo-
reşte ~ija pal!"titdului, sporeşte răspunderea şi ~rolul conducător
al comuniştilor şi că aceasta cere s-o conducă şi s-o sprijine zi
cu zi, ceas cu ceas. Fiecare pas cîştigat, fiecare succes obţinut
trebuie consolidat şi tlrebuie preg.ătite totodată condiţii·le pentru
obţinerea ·de noţ succese.
Unele staţiuni de maşini şi tlractoare nu acţionează ca orga-
nizator al producţiei în gospodăriile colective, nu ajută suficient
gospodăriile colective 'ln însuşirea şi aplicarea ag~rotehnicii sovie-
tice şi a experienţei avansate.
Una din sarcinile cele mai impmtante, şi anume aceea de a
nu s·chimba ·repa~rtizarea agronomi.lor şi brigăzilor de tractoare
de la o ·gospodărie agricolă colectivă la alta, pentru a se realiza
colaborarea dintre bri•găzile de tractoare şi brigăzile ·de cîmp,
este pusă în pradi·că numai în puţine locuri Din această cauză

www.cimec.ro
638 GH. GHEORGHIU-DEJ

nu sînt suficient studiate şi îndeajuns cunoscute de către S.M.T.-

wri .particularităţile solului fiecărei gospodării colective şi înto-
vărăşiri ag~ricole. Ca urmare a acestui fa~t este imposibil de
stabilit o 'răspundere precisă ,jn ceea ce priveşte sarcina îmbu-
nătă.ţirii continue a fertilităţii solului.
Datmită faptului că nu s-a introdus ·În practică principiul
lfăspunderii personale a tradoriştilor, mai sînt cazuri de lipsă
de grijă faţă de avutul obştes.c, de pi&·deri de scule, deteriocălfi
de maşini şi chiar furturi de piese.
O pmblemă importantă este de asemenea folosirea completă
a capacităţii maşinilor S.M.T.-urilor. Mai sînt cazuri cind trac-
torul K. D. 35, de exemplu, este folosit numai 50%, deoarece nu
se formează cuplaje de maşini agricole pentru folosirea inte-
g-rală a puterii lui de tracţiune.
Grija pentru om, pentru nevoile mat&iale şi culturale ale
muncitorilor de la S.M.T. nu con,stituie încă o latură fundamen-
tală a activităţii organelor de conducere din S.M.T.-uri şi din
Ministerul Agriculturii.
Palftidul şi guvernul dau o mare însemnătate activităţii
S.M.T.-Uirilor ca focare ale 'socialismului la sate. S.M.T.-urile
trebuie să-şi îndeplinească cu dnste şarcinile de ră,spundere
care stau ,în faţa lor.

u
Tovarăşi,

O atenţie cu totul deosebită trebuie acocdată aplicării noului

statut, legea de bază a vieţii în gospodăria colectivă.
Intrucit statutul a fost pe lall"g ·dezbătut de congres şi adop-
tat deja, este necesa,r să subliniem doar cîteva ,plfincipii ce stau
la baza noului Statut model al gospodăriilor agricole colective.
O dată cu aplicarea consecventă a statutului în gospodătriile
colective, va trebui intensificată mai departe munca de lămurilfe

www.cimec.ro
 CIIVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 639

şi popularizare a conţinutului şi insemnătăţii noului statut in

rîndurile ţăranilor muncitori.
Care este izvorul puterii şi trăiniciei gospodăriei colective ?
Este fără indoială proprietatea obştească.
Crearea şi consolidarea proprietăţii obşteşti este lucrul de
căpetenie în gospodăria colectivă.
Cele mai mari succese in întărirea economică-organizatorică
şi în creşterea veniturilor co!ectiviştilor le-au dobîndit acele gos-
podării colective cal!"e şi-au dezvoltat gospodălf"ia obştească,
care pe Ungă producţia de cereale şi-au creat şi lărgit alte ra-
muri de producţie agricolă, şi in primul rînd creşterea anima-
lelor. Iată, de pildă, ca urmare a faptului că gospodăria colec-
tivă "Olga Bancic" din regiunea Constanta a obţinut o recoltă
bună şi a încasat peste 200.000 de lei numai din vînzalf"ea produ-
selor animale, numeroşi colectivişti şi-au construit case noi, şi-.au
cumpărat cite o vacă pentru folosinţă proprie, aparate de radio,
11kiclete ·etc.
Statutul al!"ată că in gospodăria colectivă se îmbină .în mod
a.nmonios interesele personale ale membriloc ei •cu. interesele
obşteşti ale gospodăriei colective.
Aceasta înseamnă că veniturile fiecărui colectivist provenite
din zHel~-muncă făcute de el cresc pe măsura spocirii venitwri-
Ior obşteşti ale gospodălf"iei colective.
Munca în gospodăria colectivă constituie lucrul principal şi
hotăr-îtor pentru fiecalf"e colectivist, iar gospodăl!"ia personală este
doarr un element auxi!ial!", care completează veniturile realizate
în gospodăria colectivă.
Gospodăria colectivă, gospodărie care cuprinde sute de
familii, poate fi, condusă numai pe baza unui plan. Acolo unde
planul se întocmeşte în lumina rperspectivelor .de dezvoltare a
gospodăriei colective ·de către consiliile de ·conducere cu ajutorn.il
ag1ronomilot de la Sfatulf"ile populare şi al tehnicienilor de la
S.M.T.-uri, acolo unde el se discută şi se aprobă de către aduna-
rea generală, lucrurile merg bine. Mai sint însă ţaiuri crnd la

www.cimec.ro
640 GH. OH-EORGHIU-DEJ

intocmilfea planului nu se cere contribuţia colediviştilor, nu se

ţine seama de posibilităţile ~reale a·le gospodăriei, nu se prevede
folosirea IJ"esurselor locale, sau oînd planulfile se fac din birou
Ia comitetul de partid lf"aional sau la Sfatul raional, Îălfă con-
sultarea colectiviştilor. O asemenea pudică biromatică duce
la situaţii ca cea ,creată, de exemplu, la gospodăria colectivă
Ianca, unde s-au pll"evăzut sarcini malfi in domeniul creştelf"ii ani-
malelor, dalf" s-a scăpat din vedere asig111rarea lor cu furaje.
O problemă de cea mai malf"e însemnătate pentru consoli-
dalrea şi dezvoltarea ·gospodăriei colective este creşterea per-
manentă a fondului de bază al gospodă1riei co!.ective.
Fondul de bază este oglinda în care vezi limpede întreaga
dezvoltare a gospodăriilor colective. Faptul că fondul de bază
pe ţară al gospodăriilor colective s-a ridicat la 230.000.000 de
lei, crescînd intr-un singur an cu 60%, arată în mod grăitor
procesul de consoHdail"e şi dezvold:are a gospodăriilor colective
din ţara noastră. •
O deosebită atenţie trebuie de asemenea acordată de gospo-
dăriile colective creării fondului propriu de seminţe selecţionate,
avînd şi în această privinţă ajutorul statului.
In cele mai multe gospodării colective fondul de bază a cres-
cut de la an la an. Trebuie să spunem însă că în unele gospo-
dării colective există tendinţa de a se împărţi întreg venitul
gospodăriei, fără a se reţine partea necesară pentru fondul de
bază. Desigur că o asemenea practică nu poate duce la nimic
bun.
UnU/ din cele mai importante principii care trebuie introduse
în gospodăria colectivă, de jos pînă sus, este principiul răspun­
derii personale. Intreaga organizare a mundi trebuie să fie
astfel pusă la punct, înctt să permită în fiecare moment să se
poată constata cine a lucrat bine şi cine a lucrat prost, cine are
meritul dobîndirii unui rezultat pozitiv şi cine a săvîrşit un act
dăunător sau o neglijenţă.

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 641

Statutul adoptat de congres subliniază că veri•ga p1rindpală

în organizalfea muncii este brigada permanentă. Se m.ai întîm-
plă însă în unel•e gospodării colective ca brigada să se facă şi
să se desfacă în fiecare an, să aibă •loc la fiecalfe campanie agri-
colă noi "roorganizări" ale brigăzi!Oif, încălcîndu-se un princi-
piu Olfganizatoric de bază în gospodăria colectivă, şi anume că
brigada este permanentă şi răspunde de parcela de pămînt ce
i s-a încr-edinţat pe tot timpul cît durează asolamentul.
Intrecerea socialistă s-a dovedit a avea şi în gospodăriile
colective o mare forţă mobilizatoare şi organizatoare.
Incepînd abia ·în ultimul timp să se dezvolte, ea a cup1rins
mii de colectivişti care ·luptă cu însufleţire pentlfu întărirea gos-
podăriei coleCtive, pentru ridicarea productivităţii muncii, pen-
tru introducerea metodelOif înaintate şi tndeos.ebi a metodelor
agrotehnice sovietice. I•ntrecerea socialistă a scos la "iveală frun-
taşi în lupta pentru recolte bogate, pentru o înaltă produdivi-
tate a creşterii vitelor, a scos la iveală colectivişti plini de ini-
ţiativă, de talente or-ganizatorice, de pn-iceper•e gospodărească -
oameni ca Petre Drăgoescu şi Ale.'{andm Aron, preşedinţi de
gospodărie colectivă, brigadierii Atir Baicu şi Ludovi·c Varga,
mulgătarul fruntaş Gheorghe Ardeleanu, .fruntaşul la muncile
de dmp Ştefan Simion şi ialţii.
Cu toate aceste succese, trebuie spus că or2anel•e de palftid,
de stat şi agricole, ca şi consilii·le .de conducere nu-si îndeplinesc
în mod satisfăcător obligaţia de cinste ·de a dezvolta prin toate
mijloacele iniţiat·iva creatoare a a.g~ronomilor şi a plfacticienilor,
de a spari rîndurile realizatorilor lfecoltelor bogate şi ai· pro-
ductivităţii ridicate a creşterii vitelor, de a sprijini tot ce este
înaintat şi p:rog~Tesist, de a introduce mai rapid, în toate ramu-
rile producţiei, cuceririle ştiinţei şi ale experienţei înaintate din
agricultură.
Democraţia internă este principiul organizatoric de bază de
conducere şi activitate al gospodăriei colective, pentru dezvol-

www.cimec.ro
642 GH. GHEORGHIU-DEJ

tarea iniţiativei creatoare a maselor de colectivişti, pentru în-

tărirea pe toate căile a gospodăriilor colective.
Tn cele mai multe gospodării colective, datorită justei con-
duceri 'şi muncii organizaţiilor de partid, s-au înrădăcinat
metodele democratice de conducere. Mai sînt însă gospodării
colective .în care nu se convoacă adunări generale, nu .se fac
regulat dări •de seamă, nu se rezolvă problemele de viaţă ale
gospodăriei în mod colectiv şi toate treburile sînt II"ezolvate de
administraţie sau de preşedinte. Asemenea •încălcări ale statu-
tului sînt inadmisibile şi trebuie categoric înlăturate.
Aplicaii"ea conştiincioasă a principiului democratic cere pro-
movarea curajoasă a celor mai .aestoinid membri ai gospodă­
riei, băJrbaţi, femei şi tineri, în posturi de conducere. Avem astăzi
în gospodării femei care îndeplinesc cu cinste şi •pricepere sar-
cini de răspundere, cum sînt: Maria Zidaru, Maria Buciuceanu,
pli"eşedinte de gospodării colective, Lucreţia Ilinca, mulgătoare
fruntaşă, Cristea Marina, îng1rijitoare de păsări, şi altele. Mai
sînt wnii activişti de partid şi de stat care nu dau atenţia cuve-
nită acestei probleme, nu şi-au î'nsuşit 1i.ndicaţii!e stal.iniste cu
privire la rolul femeilor şi tineretului în gospodăJI"ia colectivă.
Tineretul este viitorul nostru, nădejdea noastră. El este liber
de pova·ra vremurilor vechi şi se deprinde mai uşm cu viaţa în
colectiv şi munca colectivă. Să-i dăm cunoştinţele de can-e an-e
nevoie, şi veţi vedea ce muncă creatoare poate face tineretul în
gospodăria colectivă.
La baza vieţii fiecărui colectivist trebuie să stea munca cins-
tită în gospodăria colectivă. Tn ţara noastră munca elibetrată
de exploatare devine o chestiune de onoare şi de glorie. Frunta-
şii muncii, cadrele de bază din gospodăria colectivă sînt preţuiţi
de întregul popor. Mulţi dintre ei au fost decoraţi cu ordine şi
medalii.

www.cimec.ro
 CUVTNT4.RE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 6~3

m
Tovarăşi,
Este 'l.ltn fapt de mare insemnătate că industria produce şi
furnizează agriculturii din an in an un număr din ce in ce mai
mare de tractoare, maşini agtricole, materiale de . ·construcţii,
îngrăşăminte, mijloace de transport şi altele ; ea aprovizionează
satul cu mărfuri industriale de consum individual - ţesături,
îmbrăcăminte, incălţăminte, all"tioole de uz casnic şi altele. La
rindul ei, agricultura trebuie să aprovizioneze industria cu ma-
terii prime vegeta,le şi animale, iar populaţia orăşenească cu
produse alimentare.
In. actuala etapă de dezvoltMe economică a ţă~rii noastre
producţia industrială a luat un puternic avint şi a crescut de hrei
ori in numai patru ani, in timp •Ce producţia agricolă a rămas
mult in uTmă datmită slabului randament pe call"e-1 dau gospo-
dării!e individuale.
Marea masă a gospodă1riilm ţăll'ăneşti o fOifmează in ţara
noastră gospodăriile mici şi mijlocii. Din intreaga cantitate de
cereale-marfă, 70-75% este produsă de aceste gospodării indi-
viduale ale ţăranilor muncitori. Aeeasta se vede din următorul
tabel :
PRODUCŢIA-MARFA DE CEREALE ŞI LEGUMINOASE BOABE

Specificarea 1 ton!950 % 1 tone1951 % l tone195~

Total 2.528.519 100 4.304.726 100 2.960.207 100
Sector socialist • . 208.740 8,3 403.149 9,4 442.694 15,0
din care:
G ospodării agrico-
le de stat • 201.720 8,0 343.988 8,0 289.598 9,8
Gospodării agrico-
le colective 7.020 0,3 59.161 1,4 117.545 4,0
T.o.z.-uri :15.551 1,2
Ţtlrani muncitori 1.885.980 74,5 3.210.998 74,6 2.152.425 72,7
Chiaburi , 433.799 17,2 690.579 16,0 365.088 12.3

www.cimec.ro
 GH. GKEORGHIU-DEJ

Datele cu privi1re la sectorul socialist se ~refe~ră la producţia

de cereale-marfă de pe supmfaţa ·de 9,21% din suprafaţa arâ-
bilă totală a ţălfii în 1950, de 12,31% în 1951 şi de 17,39%
în 1952.
Bineînţeles, toate aceste procente se schimbă neîncetat, • în-
deosebi prin înfiinţarea de noi gospodării ·colective şi întovără­
şiri agricole.
Aşada1r, faţă ·de sup~rafaţa alf'abilă deţinută şi cultivată de sec-
torul socialist în anii 1950-1952, producţia de cereale-marfă
din ~acest sector, ca de altfel producţia sa globală de cerea!e şi
leguminoase boabe, este încă nesatisfăcătoare, cu toate că pro-
ducţia medie la hectar a multor gospodării de stat, gospodării
colective şi întovără•şiri depăşeşte simţitoc ~recoltele medii din
sectmul individual.
Cum se explică aceasta?
P~oducţia de cereale- şi leguminoase boabe din sectorul socia-
list al ag~riculturii nu a ţinut pasul cu creşterea producţiei glo-
bale vegetale de la toate plantele cultivate, în parte din cauza
faptului că sectorul socialist al a•griculturii a ~nceput să cuHive
suprafeţe din ce ,în ce mai ma1ri de plante industlf'iale şi alimen-
tare - bumbac, in, cînepă, sfeclă de zahăr, za1rzavaturi :Şi alte
plante necesare aprovizionării oamenilor muncii şi a industriei
prelucrătoare. De pildă, 21,4%: din supraiaţa ocupată de bum-
bac şi peste 24% din suprafa1a totală a viilor nobile se află
în .sectocul socialist, ,făiră ~ mai vorbi de culturile speciale menite
să asigure fondul seminţelor de soi şi a materialului săditor
vitipomicol, care atproape în întregime aparţine sectorului socia-
list din agricultu~ră.
In afară de cerealele panificabile, sectorul socialist din agri-
cultură cultivă în piroporţii tot mai mari orezul. 51 %• din supra-
faţa tota1ă cultivată cu orez aparţine sectorului socialist.
Deci cea mai mare parte a suprafeţeloc ocupate de sectorul
socialist sînt orientate înspre culturi intensive.

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 645

O cauză a producţiei nesatisfăcătoare 1doe cereale-marfă de

către sectorul socia·list este faptul că de la !Început şi pînă acum
gospodăriile agricole de stat şi-au desfăşurat activitatea pe un
teritoriu împărţit în mii de parcele, adesea cu suprafeţe sub 10
ha, şi îndepărtate unele de altele la zeci de km (pînă la coma-
sarea din 1952 gospodăriile de stat erau împărţite ·în peste
17.300 de trupuri).
Dotarea gospodă1riilm agricole de ·stat .încă nu este la nive-
lul cerut de o agrotehnică avansată. Lipsesc maşini-agregate
necesare întreţinerii cultwrilor şi mai cu seamă cele de recoltat.
Se mai practică pe scară largă executarea manuală a unor
munci care pot fi mecanizate, ceea ce are ca wrmare lipsa de
forţe de lucru şi produce mari pagube la •recoltele ce se lasă
pe teren necules·e. •
In afară de a-ceste cauze, în ~regiunile Constanţa, Galaţi,
Bucureşti şi Timişoara, unde se află aproape 50% din suprafaţa
arabilă totală a gospodăriilor ag~ricole de stat, Sn 1952 culturile
de porumb, plante industrial•e şi furaje au suferit de pe urma
secetei.
Cît despre gospodă;riile colective, ele fUirnizează încă cereale-
marfă ,într-o proporţie nesatisfăcătoare faţă de posibilităţile pe
ca~re le au. Cauza trebuie căutată un deficienţele ·de ordin eco-
nomic-organizatoric pe care le mai au multe gospodării colec-
tive în ceea ce priveşte organizarea muncii, funcţionarea brigă­
zilor permanente, utilizarea mijloacelor mecanice, dezvoltarea
avutului obştesc.
Gospodăriile colective au posibilităţi nesecate de creştere a
p~Toducţiei agricole. Pentru maxima folosire a marilor avantaje
pe ca~re le ·Cifeea'ză agricultura socialistă, este necesară o perma-
nentă grijă pentru întărirea economică-organizatorică a gospo-
dă~riilor colective. Fiecămi preşedinte de gospodărie a-g~ricolă
colectivă,· fiecămi membru al consiliului de conducere al gospo-
dăriei ag~ricole colective, fiecărui ţăran colectivist trebuie să-i
fie clar că producţia de cereale-marfă este indiciul tă~riei gospo-

www.cimec.ro
646 GH. GHIEORGHIU-DEJ

dăriei colective, al calităţii muncii sale, şi totodată un factor

însemnat de sporire a veniturilor gospodăriei colective şi ale fie-
că~rui colectivist în parte.
De la strîngerea ultimei recolte (toamna anului 1952), sup~ra­
feţele cultivate aparţinînd sectorului socialist au crescut, atingînd
în mai 1953 24,7% fată de 17,39% cit reprezentau în 1952. La
aceasta trebuie adăugate condiţiile agroclimatice prielnice unei
recolte bune de cereale. De aceea este de prevăzut că în 1953 sec-
torul socialist al agriculturii va avea tn producţia-marfă o parte
simţitm mai mare decît în anii 1950-1952.
Sub regimul bu~rghezo-moşieresc pămîntul se conctmtra în
mîinile moşierilor şi chiaburilor, pe seama gospodăriilm ţălfă­
neşti sărace şi mijlocaşe. Aceasta avea ca ~re.zultat destrămarea
şi ruinarea micii gospodării ţărăneşti, deposedare de pămînt,
foamete şi mizerie cronică .pentru ţălfanii muncitori.
Ca urmare a lichidării moşierimii ca clasă, a împărţirii pă­
mîntului moşieresc la ţăranii 'fără pămînt sau cu pămînt puţin.
prin reforma agrară democraHcă din 1945, şi datorită spriji-
nului statului de demoaTaţie populară CU unelte, seminţe se)ec-
ţionate, credite ieftine pentru cumpărare de vite, starea micilor
gospodării ţă1răneşti s-a schimbat, ·îmbunătăţindu-se cond!ţiile
de viaţă ale ţărănimii muncitoalfe.
Calea sp1re socialism a gospodăriilor mici şi mij-locii nu trece
prin ruină şi destrămare ; cu sprijinul statului de democraţie
populară, ridicîndu-şi nivelul de trai şi de conştiinţă, ţăranii
muncitori sînt îndrumaţi spre marea gospodărie socialistă, sin-
gura care poate să-i salveze ,defi~itiv -de lipsuri şi greutăţi.
In rezoluţia şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 malf-
tie 1949 se arăta : "Munca pregătitoare în vederea rezolvării
sarcinii de bază - construirea agriculturii socialiste - se îm-
bină cu munca perseverentă şi zilnică de ajutorar·e tehl}ică şi
economică a gospodăriei individuale sărace şi mijlocaşe. Parti-
dul nostru trebuie să intensifice măsurile de ajutorare a gos-

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTJT.II. LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 647

podărrii!Oif sărace şi mijlocaşe,penbru a le ridica nivelul tehnic,

productivitatea muncii, volumul ·şi calitatea recolte_i" 1•
Această directivă de sprijinire economică a ţăranilor munci,
tori a fost aplicată în mod consecvent de partidul şi guvernul
nostru.
Există încă însemnate posibilităţi în gospodăriile mici şi mij-
locii care dacă ar fi folosite, ţinînd seama şi de sprijinul şi
stimulul pe ·care li-! acordă statul de demoaraţie populară, ar
cont·ribui Ia o serioasă creştere a productivităţii la hectar. Ţă­
ranii muncitori cu gospodării individuale pot şi trebuie, în pro-
priul lor ir.teres şi in interesul ţării, să muncească mai bine
pămînturile lor, pot şi trebuie să obţină producţie mărită.
Prin folosirea mai bună .a mijloacelor ce le posedă, cu sprri-
jinul statului, ţăranii muncitori pot să ridice în dţiva ani ran-
damentul la hectar cu cel puţin 25%· faţă de nivelul mediu rea-
lizat în mod obişnuit, randament care se obţine astăzi în gospo-
dăriile individuale ale ţăranilor muncitori din ţărHe de demo-
craţie popularră ~in jurul nostru.

Tovarăşi,

Problema ridicării producţiei agricole şi a obţinerii unei can-

tităţi din ce în ce mai marri de cereale-marfă este în momentul
de faţă o problemă de cea mai mare importanţă pentru mersul
nostru înainte, spre socialism. Ea este verioga prrincipală în
sistemul ~ntrregii -producţii agricole, pentru că ·de rezolvarea ei
depinde rezolvarea în bune condiţii a aprovizionării populaţiei
oraşelor, a dezvoltării creşterii vitelor, a cultivării plantelor in-
dustriale şi a culturilor speciale care dau materii prrime pentru
industrii.
Dacă luăm în consideraţie datele recensămîntului din 1948,
care arată creşterea populaţiei noastre la 16.000.000 de locuitori,
1 .,Rezoluţii şi hotărîri ale Comitetului Central al Partidului Muncito-

resc Romîn. 1948-1950", voi. 1, Editura pentru literatură politică, 1952.

ediţia a 11-a, pae-. 97.

www.cimec.ro
648 GH. GHEORGHIU-DEJ

şi ţinînd seama de ritmul de creştere a populaţiei pe baza datelor

de la eliberarea ţării noastre pînă azi, se poate prevedea că popu-
laţia Romîniei va atinge aproximativ 18.000.000-18.500.000
în 1960.
In acelaşi timp, ca urmare a industrializării socialiste a ţăll'ii,
are loc un proces de creştere masivă a popul:aţiei omşelor, cen·
trelor industrila!e 'şi marilor şantiere, provenită atît din depla-
sări ale oameni!or muncii de la sate spre oraşe şi centre indus-
triale, cît şi din creşterea naturală a populaţfei urbane. După
datele statistice-demografice, populaţia oraşelor, centrelor indus-
triale şi şantierelor a crescut de la 3.800.000 în 1948 la 5.500.000
la începutul anului 1953 şi <Se poate prevedea că la sf,îr'Şitul anu-
lui 1960 oraşele şi centrele industtiale vor atinge o populaţie
de peste 7.000.000.
Dezvoltarea industriei noastre socialiste, CII'eŞtell'ea populaţiei
ţării -în general, creşterea populaţiei muncitoare din oraşe şi
centre industriale, ca llll'mare a industrializării socialiste, pun
în faţa sta,tului nostru sarcina de a dezvolta producţia agricolă
în anii ce urmează, astfel încît ea să poată satisfac·e nevoile
industriei cu materii prime şi nevoile mereu crescînde ale po·
porului cu bunuri de larg -consum.
Problema creştell'ii producţiei în agricultură şi a cantităţilc:r
de cereale-marfă a devenit o pmblemă de stat, o ptroblemă a în-
tregului popor. -
Trebuie să mergem hotărît la rezolvarea ptroblemei cereale-
lor. Sectorul socialist în ag~ricultură (gospodăriile agricole de
stat, gospodăriile ag~ricole colective, întovălfăşirile) trebuie lăr­
git treptat, şi randamentul la hectar mărit simţitor an de an.
Sectorul de stat în agricultură, care în prezent· dispune de o
suprafaţă arabilă de peste 1.200.000 ha, se va putea consolida
şi extinde pînă la 1.500.000 ha 1în anii următori, prin i-dentiofi-
call'ea de noi tell'enuri, prin defrişări şi ameliorăii'i funciaii'e etc.
Considerăm că prin punerea în folosinţă a terenurilor agri-
cole azi neproductive, tara noastlfă va dispune de o supii'afaţă

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 6M1

arabilă de peste 10.000.000 de ha, din care pentru culturi de

cereale circa 6.850.000 ha.
Prin dezvoltarea sectorului socialist din agricultură, a creş~
terii randamentelor la hectar şi .în ~Sectorul micii producţi-i, pre-
cum şi p1rin mai buna lucrare a pămîntului şi prin sprijinul dat
de stat ţăranilor muncitori individuali, se vor putea realiza în
anii ce urmează :

grîu de toamnă în medie pe ţară aproximativ 1.500 kg la hectar

pmumb " 1.800 " "
orz 1.500 " 11

ovăz 1.400 " " ,,

In lumina datelor de mai sus, în cursul celui de-al doilea

plan cindna1! ·reiese că se var putea obţine pe 6.850.000 ha eul~
tivate cu cereale circa 10.000.000 de tone de cereale boabe,
faţă de 6.000.000- 7.000.000 tone cît se realizează astăzi.
Sporirea producţiei de cereale, chiar peste nivelul a1rătat mai
sus, va putea fi înfăptuită prin intrarea în funcţiune a sisteme-
lor de irigaţie din bazinul Dunării, Siretului, Prutului şi prin ex~
tinderea acelora din regiunea Crişllll'ilor, Mwreşului, Oltului etc.
Rezolvarea problemei cerealelor, avînd la bază trans.forma~
rea socialistă a ag.riculturi'i, va contribui la soluţionarea proble·
meloc legate de dezvoltarea culturilor de plante tehnice 1În regiu-
nile care oferă acestora condiţii optime de producţie.
Romînia are condiţii favorabile dezvoltării culturii bumba-
cului. Va trebui să extindem cultura bumbacului la 300.000 ha
şi să realizăm ran.damentele de 1.100-1.200 kg de bumbac iri-
gat la hectar şi 600-700 kg pe terenuri neirigate, faţă de 400-
450 kg la hectall' dt s-a obţinut pînă acum. Este necesar să îm-
bunătăţim calitatea bumbacului, şi anume să se mărească lun-
gimea fill'eloc. Trebuie· să lucrăm astfel ca în cursul celui de-al
doilea plan cincinal să asigurăm complet nevoile industriei
noastre textile din producţia internă şi să avem o cantitate anu-
mită şi pentru export.

www.cimec.ro
650 GH. GHEORGHIU-DEJ

Trebuie să extindem culturile de sfeclă de zahăr de la circa

100.000 ha în 1952 la 130.000 ha, lfeali:dndu-se un randament
de 18.000-20.000 kg de sfeclă de zahăr la hectar şi o producţie
globală de cilrca 2.500.000 de tone, ceea ce va permite să obţi­
nem peste 300.000 de tone de zahăr.
Creşterea randamentelor la 1.100-1.200 kg la hectar la cul-
tura de floarea-soarelui ne va permite ca de pe o suprafaţă de
380.000 ha să obţinem în al doilea cincinal o producţie ·de ciii'ca
450.000 de tone de seminţe, ceea ce înseamnă cel puţin 100.000
de tone de ulei.
Culturra ·cartofului se va face în anii următori pe o suprafaţă
de 270.000 ha, c·eea ce va da pentii'u fondul ·centralizat o pro-
ducţie de circa 3.200.000 de tone de cartofi, faţă de 2.250.000 de
tone din 1952, şi va asigura nevoile consumului populaţiei şi
materia primă pentru industii'ie.
Ţara noastră este cunoscută ·Ca una din maii'ile producătoa~re
de sbruguri, vinuri şi fructe din Europa. Este necesar ca în anii
care u~rmează să folosim mai din plin condiţiile favorabile exis·
tente pentru a ridica într-o mă.sură simţitoalfe producţia de
fructe, struguri şi vin, şi în special la soiurile de înaltă calitate
şi mare randament. Pentru aceasta trebuie lichidate lipsurile se-
rioase ale Ministe~rului Agriculturii rîn combaterea dăunătorilor
din pomicultură şi viticultură. De asemenea este necesar să se
ia de ·îndată măsu~ri de îmbunătăţirre radkală a situaţiei exis-
tente .în viile degradate, completînd golurile, înlocuind unele
plantaţii bătrîne şi extinztnd plantaţiile de vii şi livezi. La acea-
sta trebuie să se adauge măsuri de mă~rire a producţiei de sbru-
guri la gospodăriile agricole de stat şi de stimulare economică
a cultivării viilor şi pomilor de către gospodăi!'iile agricole colec-
tive, întovărăşirile ag.ricole şi viticole.
Un rol însemnat ,fJ vor putea avea în refacerea şi dezvolta-
rea viticulturii şi pomiculturii gospodăriile colective viticole şi în-
tovărăşirile viticole-pomkole, care au început să se înfiinţeze,

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 651

de exemplu, la Jariştea-Odobeşti şi la Vadu Săpat-Ploieşti şi vor

fi splfij :nite şi stimulate de stat.
In acest fel producţia de fructe, struguri şi vin va asigura
pe deplin nevoile de consum intern, cît şi mărirea exportului de
vinuri şi fructe de calitate.
Dezvoltaif·ea ramurii creşte/fii animalelor în viitor este strîns
legată de rezolvarea problemei cerealelor şi de dezvoltarea înto-
vărăşirilor şi a gospodălfiilor colective. De rezolvarea p!I"oblemei
cerealelor este strîns legată problema .furajării animalelor, pre·
cum şi specializarea creşte/fii animalelor, în primul rînd în ra-
ioanele muntoase şi deluroase.
Ţinînd seama de condiţiile obiective existente în Republica
noastră, considerăm că în domeniul creşterii animalelor linia
directoaife trebuie să fie :
- în primul rînd dezvoltarea şi ameliorarea suprafeţelor cul-
tivate cu furaje, baza creşterii vitelor ; generalizarea sistemului
de agricultură cu ierbulfi ;
- creşterea treptată a efectivelor existente şi îmbunătăţirea
calita ti vă a soiUiri!or existente;
- crearea celorlalte condiţii necesare (construcţii, amenajări,
instalaţii) pentru ca în perioada următoare să se poată înre·
gistra un avint al dezvoltării creşterii animalelor.
In aceste condiţii, considerăm că în cursul celui de-al doilea
plan cincinal se pot atinge Uirmătoarele efective de animale :

Taurine 5.500.000 capete

Ovine 15-16.000.000
din care cu lînă fină şi semifină 6.500.000-7.000.000
Porcine 4.600.000 ,.

O deosebită grijătrebuie dată înfiinţării şi consolidării gos-

podăriiloc de stat de creştere a vitelor pentru a deveni mari
producătoare de carne, piele, lînă, lapte, tproduse lactate.
Acţiunea de îmbunătăţilfe a şeptelului la oi trebuie dusă atît
prin creşterea numărului de oi, cît şi prin schimbrurea raportului
www.cimec.ro
652 GH. GHEORGHIU-DEJ

.dintre oile cu lînă fină şi sernifină şi oile cu lînă groasă, astfel

:ea în cursul anilor wrmători numărul oilor cu Iînă fi.nă şi Siemi-
fină să crească de Ia 2.000.000 de capete existente Ia ci['ca
6.500.000-7.000.000 de capete, iaii' randamentul de lînă fină să
cr:ească Ia 2,5-3 kg de oaie şi de lînă semi.fină la 1,8-2 kg de
oaie pe an.
Efectivul acesta se poate II'ealiza prin :
- reţinerea în sectorul de stat a mieilor cu .lînă fină şi semi-
fină pentru ['eproducţie §i pentru batali, precum şi II'eţinerea
mieilor cu lînă fină şi semifină din gospodăii'iile agricole colec-
tive;
- repartizarea tutwror mieilor cu lînă fină şi semifină care
se realizează prin achiziţii ,pentru carne, la tntovărăşirile de
creştere a oilor şi Ia gospodăii'iile agricole colective ;
- credite pentru gospodăriile ag~ricole colective în v:ederea
construirii de a·dăposturi (saivane);
- avantajarea tuturor gospodăriilor ţăranilor muncitori care
cresc oi cu lînă fi.nă şi semifină, p['in cotă stimulatorie, pro-
duse industriale de lînă, preţ etc. ;
- stimularea gospodăriilor ţăranilor muncitori din regiunile
tipice pentru creşt&ea oilor cu Hnă ·groasă în vederea îmbună­
tăţirii calităţii lînii prin metizare, urmărirea acţiunii de meti-
zare, fundamentarea ştiinţifică a ei şi crearea condiţiilor optime;
- scutirea de •cotă de lapte pentru oile cu lînă fină a ,gos-
podăriilor caii'e îşi predau cota de lînă planificată.
Pentru a asigura baza furajeră necesară şeptelului pre-
văzut a fi atins în 1958-1960 trebuie ca suprafaţa cultivată cu
plante furajere să atingă 1.300.000 ha faţă de 760.000 ha tn 1952,
din care 1.100.000 ha cultivate cu iell'lbwri perene şi anuale faţă
de 300.000 ha în 1952, Totodată trebuie ca prin măsuri agro-
iehnice ['andamentele plantelor furajere să crească pînă Ia ce;
puţin 4.500 kg Ia hectar ierburi perene, 3.000 kg Ia hectar cele
anuale, 23.000-24.000 kg Ia hectar .rădăcinoase furajere şi de
siloz.
www.cimec.ro
 CUVfNTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 653

Jnfăptuirea acestor sa~rcini de perspectivă în domeniul creş­

terii vitelor ne va permite să îmbunătăţim simţitor aprovizio-
narea cu carne, produse de carne, lapte, produse lactate a oame-
nilolf muncii. Dezvoltarea bazei ,furajere va permite în acelaşi
timp să mărim efectivul de cab a line cu 30%.
O dată cu rezolvarea problemei 'Celfealelor şi tn strînsă de-
pendenţă de aceasta, să se rezolve şi problema unei mai juste
distribuţii pe teritoriul ţării a zonării culturilor tehnice, a intro-
ducerii asolamentel01r la gospodăriile de stat şi gospodăriile co-
lective.
Rezolvarea problemei cerealelor în Republica noastră trebuie
coordonată cu rezolvalfea problemei producţiei animale prin crea-
rea unei baze -furajere corespunzătoare.

Tovarăşi,

Iată tabloul general al sarcinilor de perspectivă plfivind dez-

voltarea agriculturii ,jn ţara noastlfă în anii ce urmează. Jnfăp­
tuirea lor cere eforturi serioase din parrtea statului nostru şi o
muncă stăruitoalfe şi plină de avint a întlfegului popor.
Marile lfealizări obţinute pe drumul construcţiei socialismu-
lui sînt -dovezi grăitoare că poporrul nostru dispune de forţă,
energie şi capacitate de a rezolva cu succes şi aceste măreţe
sarcini.
Rezolvarea problemei cerealelor, a culturilor tehnice şi a
creşterii animalelor este posibilă pe baza desfăşurării mai de-
parrte a procesului de transformare socialistă a agriculturii, prin
înzestrarea ag~riculturii cu mijloacele tehnice şi mecanice .:ores-
punzătoare nivelului agrotehnicii avansate.
Ţinînd seama de condiţiile favorabile oreate transformării
socialiste a agriculturii prin rezultatele obţinute în construcţia
gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşirilor, de ritmul
dezvoltării industriei socialiste şi capacitatea ei de a asigura baza
tehnică a agriculturii, de intensificarea pregătirii cadrelor de
agronomi, zootehnicieni, tractorişti, de creşterea conştiinţei ţără-

www.cimec.ro
654 GH. GHEORGHIU-DEJ

nimii muncitoare, putem prevedea cursul unei mtşcan mai pu-

ternice a ţălfănimii muncitoare spre intovălfăşiri şi gospodării
agricole colective.
Pentru aceasta este necesar :
1. l ntărirea şi lărgirea bazei tehnice a mecanizării agricul-
turii.
Trebuie mai ·depade consolidate S.M.T.-urile existente şi in-
fiinţate noi S.M.T.-uri.
Pentru ridicalfea producţiei la hectar şi a prroriuctivităţii ani-
malelor, procesele de muncă in gospodăriile colective trebuie
treptat mecanizate ; in a•cest scop se vor dota S.M.T.-lliTile cu
noi tractoare şi maşini a~regate.
Pentru asigurarea bunei funcţionări a parcului de maşini
şi tractoare •in permanentă creştere, industria noastră trebuie să
asigulfe lărgirea bazei de fabricare a pieselor de s·chimb şi mo-
toarelor de rezervă prin lă1rgirea uzinelor existente şi infiinţarea
de unităţi noi.
De asemenea, Ministerul Agriculturii trebuie să ia măsuri
pentru lărgirea şi completalfea centrelor mecanice existente,
precum şi infiinţa1rea de noi centre mecanice carre să asi·gure re-
pararea şi intretinerea parcului de maşini şi tractoare din S.M.T.
şi gospodării ag1ricole de stat.
·Gospodăriile agrico!e de stat VOIT fi dotate .cu maşini şi agre-
ga te, astfel ca să asigure executarrea lucrălrilor agricole grele din
cîmp şi ferme cu mijloace mecanizate.
Ministerul Agriculturii va lua măsuri pentru înzestrarea Ins-
titutului de mecanizare şi electrificare a agriculturii cu maşini,
lahoratoarre şi ateliere de prrototipuri, pentru punerea de acord
a tematicii lui cu nevoile de producţie ale gospodărriilor agri·cole
de stat, ale gospodărriilor •Colective ·şi întovărăşirilor agricole.
Institutul de mecanizare şi electri.ficare a agriculturrii trebuie
să ajute S.M.T.-Uirile şi gospodărjj,Je agricole de stat 1în procesele
de mecanizare şi electrificare a agri•culturii prin punere~ la dis-

www.cimec.ro
 ClJ\'INTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 655

poziţia lor a metodelor şi instrucţiunilor tehnice-ştiinţifice de

folosire maximă a tractoarelor şi ma·şinilor agregate.
Ministerul Agriculturii va lua măsuri pentru întărilf"ea rolu-
lui organizator al staţiuni.lor de maşi.ni şi tractoare în procesele
de producţie din gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole.
C.S.P., Ministelf"ul Industriei Metalurgice şi Ministerul Agri-
culturii, pînă la 1 malf"tie 1954, vor întocmi şi supune aprobălf"ii
Consiliului de Miniştri planul de peii"spectivă pentru dezvoltarea
agriculturii.
2. Intensificarea muncii.de formare a cadrelor necesare agri-
culturii socialiste.
Ministerul Agriculturii şi Ministerul Invăţămîntului Supe-
rior trebuie' să asigure pregătirea la un nivel mai înalt a cadre-
lor tehnice, medii şi superioare, trebuie formate cadre nu numai
de ag~I"onomi, veterinalf"i şi zootehnicieni, ci şi de mecanizatori,
viticultori, pomicultoci, legumicultori, agrosilvo-amelioratori, atît
cu pregătire superioară cît şi medie.
Trebuie să p·r~gătim un .număr din ce în ce mai mare de
tractorişti, .combineri, mecanic·i ag~nicoli, b-fligadieri, .socotitori şi
preşedinţi de gospodălf"ii colective, care trebuie să capete o pre-
gătire profesională şi politică tot mai înaltă.
Trebuie asigurate gospodăriile agricole colective cu agronomi
şi zootehnicieni, cu pomicultori şi viticultori.
Ministerul Agriculturii trebuie să doteze institutele sale de
învăţămînt superior şi şcolile "medii tehnice cu baze de practică
ag~ricolă, pentru ca absolvenţii acestora să poată primi o temei-
nică pregătir-e tehnkă ·şi profesională corespunzătoare nevoilor
de organizare şi .îndrumare a pii"oducţiei agrico!e.
Corpul didactic din institutele de învăţămînt superior şi din
şcolile medii tehnice agricole, pe lîngă munca de catedră. tre-
buie să-şi lege activitatea ştiinţifică de institutele de cercetări şi
staţiunile lor experimentale, cît şi de pract:ca agricolă din gos-
podăriile de stat.şi gospodăriile colective, pentru ~ridicarea per-

www.cimec.ro
656 OH. OHEOROHIU-DEJ

manentă a calificării lor profesionale şi pentru a contribui la

ridicarea pmducţiei ,în agricultura noastră socialistă.
3. Tmbunătăţirea continuă a activităţii ştiinţifice în domeniul
agriculturii.
In ceea ce priveşte activitatea institutelor de cercetări ştiin­
ţifice în agricultură, tov. Traian Săvulescu, preşedintele Acade-
miei R.P.R. şi directorul Institutului de cercetări agricole, a
făcut o dare de seamă mai largă în faţa Congresului fruntaşilor
din gospodăriile agricole colective.
Intr-adevăr, oamenii de ştiinţă care lucrează pe tărîmul agri-
culturii au avut succese însemnate în munca de cercetare ştiin­
ţifică, leagă din ce în ce mai mult activitatea lor de cerinţele
practicii. Desigur, în această ·privinţă oamenii de ştiinţă mai au
mult de făcut pentru ca ajutorul lor ·să se facă tot mai simţit şi
să fi.e tot mai eficace în rezolvall'ea tuturor problemelor mari
ale dezvoltării agriculturii socialiste.
In domeniul ştiinţei agricole se ridică noi cadre tinere şi ca-
pabile. Au ieşit la iveală oameni de ştiinţă valoroşi care înainte
erau necunoscuţi popOII'u!ui nostru, ca tov. Rudolf Palocsay, call'e
a creat noi soiuri de fll'ucte, legume şi flori, şi alţii.
Trebuie promovate şi stimulate cu mai multă hotărîre în
munci de cercetare ştiinţifică, agricolă şi zootehnică, elemente
tinere, merituoase, capabile, pentru a folosi în mod areator, în
condiţiile ţăll'ii noastre, ştiinţa agrotehnică cea mai avansată din
lume, ştiinţa agll'icolă sovietică.
Partidul şi guvernul acordă o permanentă grijă oamenilor de
ştiinţă şi activităţii de cercetare ştiinţifică, pusă în slujba cons-
truirii socialismului. Pe viitor această grijă va fi sporită. Pentru
puner·ea ,în valoare a rezultatelor obţinute de institutele de cer·
cetăll'i ştiinţifice agricole .şi ~pentru a se asigura conditii tot mai
bune desfăşurării activităţii· oamenilm de ştiinţă din domeniul
ştiinţelor agricole, Ministerul Agriculturii va lua măsuri pentru
înzestrarea cu cadre, maşini şi laboratoare a institutelor de cer-
cetări agricole şi a staţiunilor experimentale. Jn acest fel, ele

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 657

vor putea să--şi îndeplinească cu mai mult succes sarcinile ce li

se pun în .legătură cu mărirea producţiei la hectar, sporirei pro-
ductivităţii animalelor, prin crearea de noi soiuri de plante ~i
animale, oît şi elaboralfea de noi metode agrotehnice şi zooteh-
nke şi de organizare a muncii.
Ministerul Agriculturii trebuie să înscrie în planul său de
activitate pe anii următori problema înfiinţării şi înzestrării a
noi institute de cercetări agrico-le pentru bumbac. vitkultură, po-
micultlllfă, legumkultură.
De asemenea, în vederea dezvoltării cre-şterii animalelor se
va înfiinţa Institutul de păşuni -şi fineţe, care va avea ca primâ
sa1rcină 'să dea soluţia ştiinţifică pentru punerea în valoare a
izlazulfilor şi pă'Şunilor, în special a celor din stepă şi silvostepă,
prin introducerea lor în culturi şi asolamente.
In vederea conducerii şi ~ndrumării muncii de cercetare ştiin­
ţifică a acestor institute va trebui studiată problema 1nfiinţălrii
Academiei de ştiinţe agricole.
Oamenii de ştiinţă .din institutele de 'cercetări, di.n statiunile
expe~rimentale şi din viitoarea Academie de ştiinţe agricole sînt
chemaţi să-şi lege mai temeinic activitatea lor de problemele vii
ale muncii din gospodăriile agricole colective, gospodăriile de
stat şi întovărăşiri!e agricole, să dea răspuns la plfobleme puse
de practica agricolă, să-·şi pună toată pricepe~rea şi tot elanul lor
creator pentru ~rezolvarea ştiinţifică a problemelor pe care le
ridică transformarea socialistă a agriculturii, pentru îna1rmarea
tuturror celor ce munces,c pe ogoare cu metode agrotehnice şi zoo-
tehnice noi şi avansate, şi să obţină de la natură cît mai multe,
mai îmbelşugate şi mai bune ~roade.
4. l ntărirea economică-organizatorică şi dezvoltarea mai de-
parte a gospodăriilor agricole colective şi a· întovărăşirilor
agricole.
Condiţia esenţială pentru consolidarea gospodăriilor colec-
tive existente este respectalfea deplină a Statutului model atît de

www.cimec.ro
658 GH. GHEORGHIU-DEJ
-------------------------------------------------
către, membrii gospodăriilor colective cit şi de către fiecare ac-
tivist de partid şi de stat.
Fiecărui colectivist îi revine sarcina de a îngriji cu dragoste
proprietatea obştească, pămîntul, vitele, inventarul, clădirile, cul-
turile ag~ricole, produsele şi a munci cu sîrg pentru sporirea lor
continuă. Nimănui DU-i este îngăduit să ştilrbească p1I'oprietatea
obştească colectivistă.
Pentru utilizarea deplină a resurselor naturale şi folosirea
chibzuită, raţională a forţei de muncă, în vederea sporirii perma-
nente a bogăţiei obşteşti şi deci a veniturilor colectiviştilor, e
necesar ca ·în toate gospodăriile .colective, în afaii'a II'amurii de
producţie de bază corespunzătoare zonei de producţie 'agricolă
în caii'e se află gospodăria, să se înfiinţeze şi să se dezvolte· şi
alte ramuri de producţie ag.rko.lă. ·
Gospodăriile colective situate în apii'opierea oraşelor şi centll'e-
lor industriale trebuie să. se specializeze în cultura legumel_or,
zarzavaturilor, cartofilor, pomilor frudiferi, căpşunelor, zmeUII'ei,
în creşterea vacilor .de lapte, a păsăii'ilor şi porcilor, ceea ce con-
stiture izvoare sigure de măii'ilfe a veniturilor ·gospodăriei şi de
aprovizionare a populaţiei muncitoare,
Ritmul actual nesatisfăcător în executarea construcţiilor
obşteşti constituie o fdnă pentru dezvolta1rea multilaterală a
gospodăriei. Este absolut necesar ca gospodăriile colective să ia
măsuri grabnice pentru intensifica!l'ea executării construcţiilor pe
baza unor planuri de sistematizare corespunzătoare perspective-
lor de dezvoltare a gospodăriei, folosind la maximum posibifi·-
tăţile şi resursele locale, utilizînd just creditele ce se aoordă de
către stat.
Gospodăriile colective trebu!e să dea o atenţie deosebita
bunei ocganiză~ri a muncii. Brigada permanentă trebuie să devină
în toate gospodăriile colective veriga de bază în organizarea
muncii. De asemenea, gospodăriile colective trebuie să lupte
pen!II'u înlăturarea risipei de zile-muncă provenite din II'etribuirea
cu zile-muncă a prea multor funcţiuni administrative şi irosiifea

www.cimec.ro
 CIJ\'INT!I.RE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN Q.A.C. 659

zilelor-muncă pentru lucrări care nu contribuie la sporirea pro-

ducţiei. Aceasta va duce la întărirea gospodăriei obşteşti, la
mărirea valorii zilei-muncă.
Pentru propăşirea şi dezvoltarea gospodăriilor agricole colec-
tive şi a întovărăşirilor agricole, reducerea costUirilor de pro-
ducţie în a,gricultură şi zootehnie constituie una din condiţiile
cele mai importante. Aceasta duce nemijlocit la creşterea veni-
tului obştesc, a veniturilor ţăranilor colectivişti şi întovărrăşiţi.
T1r·ebuie întărit rolul comisiilor de revizie (de cenzori), care
sînt chemate ca printr-un control sistematic să asigurre apărarea
proprietăţii obşteşti colectiviste, buna gospodărrire, respectarea
drepturilor colectiviştilor şi ,îndeplini1rea de către ei a obligaţiilor
lor faţă de stat. Este necesar să se pună ordine în activitatea
economică-financiară a gospodăriilor colective, îndeosebi în
ceea ce priveşte evidenta.
Trebuie introdusă şi întărită răspunderea personală, mate-
riafă şi morală, a fiecărrui membru al gospodăriei colective
pentru avutul obştesc care i se încredinţează în vederea pro-
ducţiei, ca şi pentru felul cum organizează şi duce la bun sfîrşit
sarcinile economice care îi sînt repartizate de către gospodăria
colectivă.
Principala condiţie pentru îmbunătăţirea muncii de conducere
a gospodăriilor colective este însuşirea şi aplicarea de către con-
ducerile gospodăriilor colective şi de toate orrganele de partid
şi de stat care au relaţii cu gospodăriile cqlective a principiilor
democratice de conducere a treburilor gospodăriei colective.
Inginerii şi tehnicienii din S.M.T.-uri şi secţii agricole ale
Sfaturilor popularre trebuie să ajute gospodăriile agricole colec-
tive la întocmirea planurilor lorr de or·ganizare, activitate şi de
producţie.
Ministerul Agriculturii, folosind experienţa ·Înaintată a col-
hozurilor sovietice şi ţinînd seama de condiţiile din gospodă­
riile noastre colective, va trebui să ajute la orrganizarea terito-

www.cimec.ro
660 GH. GI+EORGHIU-DEJ

riului acestora, la introducerea asolamentelor raţionale şi la

crearea perdelelor forestiere de protecţie a cîmpurilor.
Creşterea bogăţiei obşteşti a colectivului şi deci a venitului
colectiviştilor depinde de ridicarea producţiei la hectar şi a pro-
ductivităţii muncii. In vederea realizării acestor sarcini organi-
zaţiile de partid şi consiliile ' de conducere ale gospodăriilor
trebuie să dea o mai mare atenţie organizării şi des·făşulfălfii
intrecerii socialiste între membri, echipe, brigăzi <Şi gospodării.
Ministerul Agriculturii va elabora regulamentul privitor Ia
confirmatrea fmntaşilor şi stahanoviştiloc din gospodăriile agri-
cole colective, stabilirea insignelor şi diplomelor de fruntaş şi
stahanovist şi va institui decernarea stea.gurilor de producţie
pentru cele mai bune gospodării agricole colective din regiuni
şi ·drapelul de pii"oducţie care să se acorde în fiecare an, de către
Ministerul Agriculturii, gospodăriei colective fruntaşe pe ţară.
Gospodăriile agricole colective trebuie să trimită cît mai
mulţi tinetri Ia şcolile de tra>Ctocişti, brigadieri, contabili, agro-
nomi, zootehnicieni, să se preocupe în mod continuu de ridicarea
celor mai buni colectivişti şi .de ptregătirea lor ca specialişti
necesari pmducţiei gospodăriei colective.
Gospodăriile colective trebuie să devină focare de răspîndire
a culturii în masele ţărănimii muncitoalfe.
Comitetele executive ale Sfatutrilor populare şi consiliile de
:.:onducere ale gospodăriilor colective trebuie să aibă ca o pre-
ocupare centrală tridicarea nivelului cultural-tehnic al tuturor
colectiviştilor, astfel ca întreaga masă de colectivişti să-şi tnsu-
şească cunoştinţele de bază agrr-o şi zootehnice, să aplice. meto-
dele de muncă ·înaintate şi să se specializeze într-o anumită
ramură ·de activitate de :ptroducţie.
Organele noasttre de partid, comitetele executive ale Sfaturi-
lor populare şi membrii gospodăriilor colective trebuie să cu-
noască şi să nu uite niciodată că mijlocul cel mai putetrnic -şi

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 661

cel mai direct de convingere a ţă~ănimii muncitoare despre supe-

riOifitatea agriculturii .socialiste il constituie înseşi gospodăriile
agricole colective ·existente.

IV
Ţinînd seama de condiţiile favouabile existente, ca şi de inte-
resul crescînd al ţăranilor muncitori pentru gospodăriile colec-
tive şi întovărăşirile agricole, să ne punem ca sarcină desfăşura­
rea unei munci sistematice şi răbdătoare pentru lămurilf·ea şi
convingerea ţăranilor muncitori cu gospodării individuale de
a trece pe drumul întovărăşirii 'Şi gospodăriei colective.
Comitetele regionale şi raionale de pa~rtid şi comitetele exe-
cutive ale Sfatlllfilor populare trebuie să acorde tot sprijinul
or.ga.nizatoric şi politic comitetelor de iniţiativă ale ţălfanilor
muncitori care vor ~ă formeze noi gospodării colective şi înto-
vărăşilfi agricole şi să desfăşoare o muncă largă de lămurire şi
convingere a ţăuanilor muncitori pentru constituirea de noi
comitete de iniţiativă.
Or.ganele de partid şi de stat sînt obligate să îndrume comi-
tstele de iniţiativă, să .nu lase pe membrii acestor comitete să
se descurce singuri, cum pot, ci să le sprijine efectiv în orga-
nizarea muncii lor de crealfe a tntovără~irii sau a gospodălfiei
colective.
In regiunile în ca~re CJI"eşterea vitelor constituie ocupaţia
principală a ţărănimii muncitoare, organele de partid şi de stat
trebuie să sprijine crea~rea de ~.ntovărăşiri de creştere a vitelor
şi de gospodării colective crescătoare de animale prin
- crearea condiţiilor pentru dezvoltarea bazei furajere
necesare pentru animalele gospodăriilor colective şi întovără-
şilfilor ; ·
- îndrumare.a tehnică şi sprijin sanitar veterinar ;
- credite pe termen lung pentru procurarea de animale şi
construilfea de grajduri, staule, saivane.

www.cimec.ro
662 GH. GHEORGHIU-DEJ

Comitetele executive ale Sfatlllrilor populare trebuie să aibă

grrijă săînzestreze pe tinerii căsătoriţi ţărani colectivişti cu cîte
un lot ·din terenurile disponibile în vatra satului pentru a-şi
construi casă.

Tovarăşi,

Munca de lămurire şi de convingere a ţărrănimii muncitoare

de avantajele gospodăriei colective nu este o muncă de campa-
nie; ea trebu!e dusă zi cu zi, ceas cu ceas, fără întrrerupere.
Una din metodele principale de convingere a ţărrănimii mun-
citoare este metoda lămuririi individuale a ţăranului cu gospo-
dărie mică sau mijlocie, muncă dusă cu fiecare ţăran muncitor
în prarte, de la om la om, cu pricepere şi răbdare.
Unii activişti de partid fac greşeala că pornesc la o asemenea
muncă fără să se prregătească temeinic, mulţumindu-se să înşire
ţăranului muncitor fraze generale, care nu pot convinge pe
nimeni. Or, pentru a-1 convinge pe ţăranul muncitor trrebuie să
te sprijini pe fapte văzute şi studiate de tine rînsuţi pe teren, să
cunoşti foarte bine viaţa şi experienţa gospodăriilor colective şi
a întovără.şirilor, să-i poţi explica ţăranului limpede şi dovedi'
cu fapte bine cunoscute cum este organizată munca in gospodă­
ria colectivă sau î~ întovărăşire, să-i faci o socoteală practică~
arătîndu-i cu cifre şi fapte cît de mare este deosebirea dintre
veniturile unui colectivist faţă de· veniturile mici ale ţărranului
individual. Trebuie să stai de vorbă cu ţăranul individual, cu
nevasta lui, să nu pierzi ~răbdarea dacă nu ai reuşit să-i con-
vingi de la început şi să nu-i declari "elemente reacţionare••
pentru vina de a nu-i fi putut convinge, ci să ştii să le clarifici
îndoielile, să le cî·ştigi încrederea şi să-i convingi.
După ce activiştii de partid au convins pe membrii unei familii'
de ţărrani mici sau mijlocaşi desprre avantaJele întovărăşirii sau
ale gospodărriei colective, este bine să se trreacă la discutarea cu
un grup de familii, pentru a lămllll"i şi mai temeinic lucrurile.

www.cimec.ro
 CUVINHRE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 663

Metoda muncii individuale şi a muncii de lămurire pe grupe

de familii trebuie neapărat impletită cu organizarea de vizite ale
ţăranilor muncitori - tmpn~ună cu nevestele lOIT - la o tntovă­
răşire sau la o gospodărie colectivă 1bine tnchegată, care a dat
roade bune. Nimic nu poate să-I convingă mai bine pe ţărr"anul
e11 gospodărie mică sau mijlocie decît exemplul viu, văzut de el
însuşi. Aceasta il va face să păşească hotărît şi cu incredere spre
gospodăria colectivă ,sau ,intovă~răşire. Ţăranul este un om p~rac­
tic. Cind vine şi vede gospodă~ria coledivă, rezultatele obţinute
de ea, cum trăiesc colectiviştii, atunci, cu orice viclenii ar umbla
chiaburul, nu mai poate să intoarcă ţăranul muncitoc de pe dru-
mul gospodăriei colective.
Chiaburii şi codiţele lor· de topor vor şopti :poate la u~rechile
oamenilor: "De ce ti cheamă pe ţăranii muncitmi să viziteze
tocmai gospodăriile colective bune şi nu pe cele slabe ?" Ii che-
măm .Ja gospodălfiile colective bUone ca să ia exemple bune, să
vadă ca~re este drumul belşugului şi fericirii. Putem să-i chemăm
şi la o gosppdărie slabă. Ţărr"anii muncitori vor vedea singuri că
acolo unde oamenii muncesc, unde au grijă de intălfirea avutului
obştesc, lucrurile merg bine, pe cînd acolo unde oamenii spun :
"Lasă să mai muncească şi altul!" sau îşi .tmpa~rt tot venitul fără
să pună de o parte pentru fondurile de bază, acolo lucrurile merg
slab.
Iată, ,de pildă, in gospodăria colectivă din Santăul Maue,
raionul Ora,dea, dştigul mediu al unui colectivist ,s-a ridicat in
1952 la 6.560 kg de cereale, 900 kg de furaje şi 400 de lei. Ţăra­
nul mijlocaş cu gospodărie individuală Zahuli Carol din acelaşi
sat, cu 6 ha de pămint, a obţinut in 1952 numai 3.850 kg de
cereale şi 800 kg de furaje. Mai trebuie ţinut socoteală că venitul
obţinut de colectivist îi rămine pe de-a-ntregul, deoarece cota
de cereale datorată statului el o achită prin gospodă~ria colec-
tivă, care reţine şi necesarul pentru hrana vitelor de muncă şi
seminţele pentru anul următor.

www.cimec.ro
664 GH. GHEORGHIU-DEJ

Una este cînd ţăranii îşi unesc forţele într-o gospodărie mare
socialistă, lucrînd în colectiv după plan, cu tradoalfe şi maşini
puternice, şi alta este cînd lumează răzleţiţi tn .gospodă1rii indi-
viduale, tot atît de neputincioşi 1în faţa .secetei şi altor intemperii
ale naturii, ca· şi în faţa tendinţelor de jecmănire ale chiaburului.
In gospodăria colectivă se produce mai mult cu cheltuială
mai puţină, lucru foarte important pentru un om gospodar.
Colectivistul nu mai e nevoit să cumpere seminţe, să cum-
pere şi să întreţină vite de muncă. După ce şi-a încasat venitul,
el nu mai are grijile ţăranului individual.
Nu sînt toate acestea suficiente dovezi şi argumente în favoa-
rea gospodăriei ag1rkole colective chialf pentru un ţăran mijlo-
caş? Fără îndoială că S·înt suficiente.
Chialf cu sprijinul primit din partea statului, ţăranul indi-
vidual ·CU toată strădania lui nu va putea ~realiza ceea ce reali-
Z·ează un ţăran colectivist cînd munceşte cu sÎifg.
In gospodăria colectivă fieoare trebuie să muncească. Cine
nu munceşte - nu mănîncă. Ţăranul muncitOif cu gospodărie in-
dividuală ştie din propria sa experienţă că dacă nu munceşte,
pămîntul nu dă roade. Roadele nu vin din văzduh, trebuie
muncă!
,
Pentru a uşuracomasarea pămîntului în vederea creărrii de
noi întovărăşiri agricole sau gospodării colective, este necesar
să ducem muncă •de lămurire şi convingere cu ţăranii muncitori
care au loturi alăturate. Dacă totuşi vor fi necesalfe unele schim-
buri de terenuri între ţăranii muncitori, ele să fie într-un număr
ctt mai redus, pe bază de înţelegere.
Pămîntul ·chiaburesc aflat .în teritmiul supus ~omasării este
comasat în mod obligatoriu, dîndu-i-se chiaburului suprafeţe co-
respunzătoare în altă parte a satului.
In ceea ce priveşte desfăşurarea cît mai largă a muncii de
lămurire şi convingere a ţărănimii muncitoare asupra superlori-
tăţii agriculturii socialiste, un rol important îl are presa centrală

www.cimec.ro
 ClNINTARE ROSTITA LA CONGRESUL FRUNTAŞILOR DIN G.A.C. 665

şi locală,radioul, teatrul, cinematograful, mijloace puternice

pentru popularizarea succeselor obţinute de .tntovărăşiri şi gos-
podării colective, pentru combaterea deficienţelor şi pentru or-
ganizarea unui larg schimb de experienţă în muncă, pe linia
transformării socialiste a agriculturii.

Tovarăşi,

Indeplinirea acestor sarcini va duce, fără îndoială, la un pu-

ternic av.înt al agriculturii noastre, la 1realizarea sarcinii istorice
pe care şi-a asumat-o partidul nostru de a transforma ţara noas-
tJră, dintr-o ţară agrară înapoiată, într-o ţall"ă industrială îna-
intată, cu o agricultură mecanizată, o ţal!"ă a bunăstării şi a -cul-
tull"ii pentru toţi cei ce muncesc de la oraşe şi sate.
In munca noastră ne călăuzirn după indicaţiile marelui
Stalin, care spunea : ·
"Societatea socialistă este o asociaţie de producţie şi de
consum a oamenilor muncii din industrie şi agricultură. Dacă în
această asociaţie industria nu este legată de agrr-icultură, ·Cal!"e-i
furnizează materii prime şi alimente şi absoarbe produsele in-
dustJriale, dacă industria şi agricultura nu alcătuiesc în felul
acesta un tot economic unic, nu vom avea nici un fel de socia-
lism" I.
Entuziasmul cu care aţi primit tabloul de perspectivă al agri-
culturii, expus aid, arată voinţa oamenilor muncii din a·gricul-
tură de a munci cu stăii"UiTJţă pentru înfăptuirea lui în vederea
progresului continuu al ţării noastJre pe dll"umul luminat de exem-
plul măreţ al Uniunii Sovietice.
Poat·e ţăll"ănimea noastră muncitoall"e, cu ajutorul clasei mun-
citoare, să îndeplinească această măreaţă sarcină ? Comitetul
Central al Partidului Muncitoresc Romîn ş_i Guvernul Republi-
cii Populare Romîne au convingerea că da 1

1
/. Stalin, Opere, voi. 7, Editura pentru literatură politică, 1954,
pag. 209.

www.cimec.ro
666 QH. c;iHţ:ORGHIU-DEJ

Transformarea socialistă a agriculturii în cadrul operei de

construire a socialismului cere o muncă încordată, răbdătoare,
stăruitoare, efectuată făr~ pripeală.
P-entru lfealizarea acestei sarcin( trebuie să ne. încordăm for-
ţele, chemînd la muncă unită pe toţi oamenii muncii de la oraşe
şi sate, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn.
Ne bizuim pe alianta frăţească dintre clasa muncitoare şi ţă·
lfănimea muncitoare, forţa. socială care a răsturnat de la putere
pe moşieri şi capitalişti şi care va înfăptui victorios opera de
oonsbruire a socialismului la oraşe şi sate.
O asemenea cauză malfe cum este construir-ea socialismului
dă naştere la o enar•gie mare. Poporul nostru harnic, plin de
bucuria vieţii libere, stăpîn pe destinele lui, tot mai conştient de
răspundNile sale, va desfăşura cu şi mai mare avînt munca
pentru construirea noii orînduiri sociale, lipsită de exploatare şi
asuprire. Munca paşnică creatoare este strîns legată de pace, poli-
tica de pace corespunde pe de-a-nbregul intereselor sale vitale.
Orinduirea democrat-popula~ră este o asemenea orînduire
socială calfe întruchipează aspiraţiile de pace ale poporului nos-
tru.
De aceea oamenii muncii de la oraşe şi sate sînt mai hotărîţi
ca oricînd să apere cuceririle dobindite, să lupte cu fermitate
pentru pace, pentru colaborarea înbre popoare.
Să mergem înainte, tovarăşi, întărind mereu alianta clasei
muncitoare cu ţărănimea muncitoare~ cu încredere deplină în
forţa şi capacitatea creatoare a poporului muncitor, şi nimic şi
nimeni nu va putea opri în loc lupta noasbră pentru construirea
unei vieţi noi, unei vieţi fericite.
Se tipăreşte după textul broşurii
apărute In Editura pentru Lite-
ratură politică, 195,1.

www.cimec.ro
 DEZVOLTAREA DE CĂTRE I. V. STALIN
A INDICAŢIILOR PROGRAMATICE LENINISTE
ÎN PROBLEMA-NAŢIONALĂ

Marxismul s-a manifestat încă de la apariţia sa în arena

istorică ca un adversar neînduplecat al tuturor formelor de asu-
prire de clasă şi naţională. Marx şi Engels au arătat că numai
victoria proletariatului va lichida ura şi vrajba între popoare şi
va nimici, o dată cu exploatarea omului de către om, şi asupri-
rea unei naţiuni de către alta. Intemeietorii marxismului au che-
mat clasa muncitoare din toate ţările să-şi unească forţele în
lupta împotriva capitalismului, adresînd muncitorilor chemarea :
"Proletari din toate ţările, uniţi-vă 1".
Dar problema naţională a fost pusă în toată amploarea sa
abia în perioada imperialismului, cînd capitalul monopolist s-a
manifestat ca cel mai stngeros şi hră·pălfeţ înrobitor de popoare.
Malfele Lenin a elaborat - pentru prima oară în istoria
marxismului - programul teoretic şi politica partidului revolu-
ţionar al proletariatului în problema naţională. Partidul comu-
nist, creat şi călit de Lenin, a apărut de Ia începuturile sale ca
un stegar neclintit al Ideologiei internaţionalismului proletar. In
decurs de peste o jumătate de secol, de-a lungul gloriosului
drum de lupte şi victorii, Partidul Comunist al Uniunii Sovie-
tice a rămas totdeauna credincios internaţionalismului proletar
~i a dovedit în fapt că este cea mai înaltă întruchipare a acestui
nobil principiu.

www.cimec.ro
668 OH. OH~ORGHIU-DEJ

Leninismul a prefăcut
problema naţională dintr-o chestiune
particulară şi internă a fiecărui stat într-o chestiune generală
şi internaţională, în problema mondială a eliberării popoarelor
subjugate din ţăJrile dependente !Şi din colonii de sub jugul Jmpe-
rialismului.
Leninismul ne învaţă că problema naţională este o parte
integrantă a problemei generale a luptei revoluţionare a clasei
muncitoare pentru dictatura proletariatului, pentru eliberarea
omenirii de sub jugul exploatării capitaliste, că este o problemă
subordonată intereselor~ generale ale acestei lupte. Leninismul
a devenit steagul exploataţilor şi asupriţilor din lumea întreagă
în lupta împotriva jugului imperialist, pentru libertatea şi iride·
pendenţa popoarelor, pentru cauza păcii, democraţiei şi socia-
lismului.
Indicaţiile programatice leniniste în problema naţională au
găsit - pe baza generalizării experienţei construcţiei socialiste
în U .R.S.S. şi a experienţei mişcării internaţionale de eliberare
din zilele noastre - o dezvoltare creatoare în operele lui 1. V.
Stalin şi în hotărîrile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Lucrarea lui 1. V. Stalin "Marxismul şi problema naţională",
căreia V. 1. Lenin i-a dat o înaltă apreciere, a jucat un rol de
seamă în fundamentarea teoretică a programului bolşevic în
problema naţională. In această lucrare 1. V. Stalin a formulat
definiţia marxistă a naţiunii : ,_Naţiunea este o comunitate sta-
bilă de oameni_ istorioeşte constituită şi care ra luat fiinţă pe
baza comunităţii de limbă, de teritoriu, de viaţă economică şi de
factură psihică ce se manifestă în comunitatea culturii" 1• Na-
ţiunea - a arătat 1. V. Stalin - a apărut pe o anumită treaptă
de dezvoltare a societăţii, şi anume în procesul Hchidării fe).lda-
Hsmului şi al dezvoltării capitalismului.
Arătînd că naţiunea nu este numai o comunitate de rasă
sau de neam, că ea nu este o categorie biologică sau etnografică,

• /. Stalin, Opere, voi. 2, Editura pentru literatură politică, 1953,

pag. 318.

www.cimec.ro
 t. V. STALIN ŞI INDICAŢIILE LENINISTE IN PROBLEMA NATIONALA 669

ci 0 categorie socială, istorică, 1. V. Stalin, dezvoltind tezele

leniniste, a dat o lovitură nimicitoare tuturor scornirilor rasişti­
lor de ieri şi de azi, care caută temeiuri "biologice" pentru poli-
tica agresivă şi expansionistă a imperialismului. Afirmaţiile
p.seudoştiinţifice ale ideologilor imperialişti cu privire la naţiu­
nile "superioare", care sînt, chiplllrile, predestinate să stăpînea­
scă pe ·cele "inferioare", au fost de mult şi în mod categoric
dezminţite de dezvoltarea şi înflorirea popoarelor care s-au elibe-
rat de sub jugul imperialismului.
Teoria marxistă a naţiunii, dezvoltată şi fundamentată în
operele lui I. V. Stalin, ajută p.artidele comuniste şi muncito-
reşti să-şi elaboreze o politică internaţionalistă consecventă
în problema naţională, ţinînd seama de particularităţile caracte-
ristice ale naţiunilor, de trecutul lor istoric şi de condiţiile con-
crete actuale, subordonînd toate aceste probleme intereselor
cauzei revoluţiei.
I. V. Stalin a elaborat teza cu privire la naţiunile burgheze
şi naţiunile socialiste şi a dat o perspectivă clară dezvoltării vii-
toare a naţiunilor, a culturilor naţionale şi a limbilor naţionale.
Naţiunea, fiind o categorie istorică, este supusă legii schimbării.
Naţiunile burgheze, care au apărut în legătură cu naşterea
modului de producţie capitalist, vor dispare la rîndul lor o dată
cu lichidarea acestui mod de producţie. "Lichidarea naţiunilor
burgheze - scrie I. V. Stalin în lucrarea sa "Problema naţio­
nală şi leninismul"- nu înseamnă nicidecum lichidarea naţiu­
nilor în general, ci numai lichidarea naţiunilor burgheze. Pe
ruinile vechilor naţiuni, burgheze, apar şi se dezvoltă naţiuni
noi, socialiste" 1•
Naţiunile burgheze, care s-au format sub semnul naţiona­
lismului burghez, sînt scindate în clase antagoniste, sînt măci­
nate de contradicţiile de neîmpăcat dintre aceste clase. In
sînul fiecărei naţiuni burgheze :- arăta Lenin - sint, de fapt,
1 1. Stalin: .,Problema naţională şi leninismul", Editura pentru litera·
tură politică, 1954, pag. 12-13.

www.cimec.ro
670 GH. GHEORGHIU-DEJ

două naţiuni, în fiecare cultură a unei ţări burgheze - două

culturi, cultura dominantă a exploatatorilor şi elemente ale
culturii prigonite, democratice şi socialiste, a maselor mund-
toare.
Naţiunile socialiste sînt conduse· şi cimenta te de clasa mun-
citoare şi de partidul ei revoluţionar internaţionalist. Fizionomia
morală şi social-politică a naţiunii socialiste este determinată de
alianta dintre clasa muncitoare şi ţărănime urmărind construi-
re.a victorioasă a socialismului, nimicirea rămăşiţelor asupririi
naţionale şi a ideologiei naţionalismului burghez în vederea asi-
gurării egalităţii în drepturi a naţiunilor şi minorităţilor naţio­
nale, stabilirii prieteniei între popoare şi triumfului ideilor inter~
naţionalismului, stabilirii unui front unic cu toate naţiunile asu-
prite in lupta lor împotriva politicii de cotropire a imperia-
lismului şi a războaielor ootropitoall'e organizate de el, în lupta
lor împotriva imperialismului.
Formarea naţiunilor socialiste în U.R.S.S. a avut loc in con-
diţiile unei ascuţite lupte de clasă. Sub conducerea Comitetului
său Central, in frunte cu 1. V. Stalin, Pa1rtidul comunist a zdll'obit
pe troţkişti, buharinişti şi pe naţionaliştii burghezi, care au
căutat să abată Ţara Sovietelor de pe calea leninistă, să sub-
mineze unitatea şi prietenia popoarelor U.R.S.S., să restaureze
capitalismul. In luptă împotriva tuturor duşmanilor noilor
naţiuni socialiste, partidul a condus poporul sovietic la victoria
socialismului în U.R.S.S.
Marea forţă a naţiunilor sovietice socialiste constă în faptul
că ele s-au eliberat de orice antagonism de clasă, că ele sînt
cimentate prin unitate morală şi politică, că ele sînt formate din
clase prietene, care au un scop comun, că fundamentul vieţii lor
ideologice îl constituie atotbiruitoarea teorie a lui Marx-Engels·
Lenin-Stalin. ·
Jnvăţătura marxist-leninistă despre naţiunile burgheze şi
naţiunile socialiste scoate la iveală cu o forţă deosebită necesi-

www.cimec.ro
 1. V. STALIN ŞI INDICAŢIILE LENINISTE IN PROBLEMA NAŢIONALI\ 6i1

tatea de a considera lupta împotriva naţionalismului burghez

ca una din cele mai importante sarcini politice ale partidelor
comuniste şi muncitoreşti.
In operele sale, 1. V. Stalin a arătat necesitatea de a se încu-
raja pe toate căile dezvoltarea naţiunilor, înflorirea culturilor
lor - naţionale în formă şi socialiste tn continut.
Orice naţiune - a spus el -, indiferent dacă este mare sau
mică, are particularităţile sale calitative, specificul său, care-i
aparţine numai ei şi care nu se găseşte la alte naţiuni. Aceste
particularităţi constituie acea contribuţie pe care fiecare naţiune
o aduce la tezaurul comun al culturii mondiale, îl completează
şi îl îmbogăţeşte. In acest sens toate naţiunile - şi mici şi mari
- se află în situaţie egală şi fiecare naţiune este egală ori-
cărei alte naţiuni.
Astăzi, oînd ideologii imperialismului american şi a·genţii lui
europeni propovăduiesc făţiş renunţarea la suveranitatea naţio­
nală, cînd sub firma blocului Atlanticului şi a aşa-numitei
"cprnunităţi defensive europene" se practică amestecul brutal în
treburile interne ale statelor europene, cînd teritoriul unui şir
de state este" transformat în baze militare, căleîndu-se interesele
naţionale ale acestor state şi aducîndu-se grave ştirbiri inde-
pendenţei naţionale a acestor state, popoarele care luptă pentru
independenţă naţ:onală, pentru pace şi socialism sorb forţe noi,
speranţă şi încredere din măreţele idei ale lui Marx-Engels-
Lenin-Stalin. Epoca noastră este epoca giganticei lupte a
popoarelor pentru independenţă naţională, pentru eliberarea de
sub jugul imperialismului, pentru nestingherita dezvoltare şi
înflorire a culturilar naţionale pe baza socialismului.

u
Aplicînd politica naţională leninist-stalinistă, Partidul Comu-
nist al Uniunii Sovietice a eliberat popoarele Rusiei de sub
jugul multisecularei asupriri sociale şi naţionale, a lichidat
înapoierea economică şi culturală a popoarelor în trecut asu-

www.cimec.ro
672 GH. GHEORGHIU-DEJ

prite. de ţarism, a unit strîns toate naţiunile sovietice într-o sin-

gură familie frăţească, a creat puternicul stat socialist multi-
naţional - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
Constituirea U.R.S.S. a însemnat un triumf al politicii naţio­
nale leninist-staliniste, o victorie a internaţionalismului prole-
tar asupra naţionalismului burghez de toate nuanţele. Ea a asi-
gurat toate condiţiile necesare pentru o inflorire economică,
politică şi culturală nemaiîntîlnită in istoria omenirii a intregii
Ţări sovietice şi a fiecărei republici sovietice in parte, pentru
transformall"ea popoarelor în trecut . inapoiate şi Opll"imate în
naţiuni socialiste înaintate.
Prietenia de nezdruncinat a popoarelor din U.R.S.S. este
una din forţele motrice ale societăţii sovietice şi principala con-
diţie a succeselor republicilor sovietice frăţeşti.
Cu ajutorul marelui popor rus, celelalte popoare ale Uniunii
Sovietice au atins o dezvoltare economică şi o inflorire cultu-
rală pentru care pot fi pe drept cuvînt invidiate de multe ţări
capitalis-te "civilizate". O pildă vie în această privinţă o conşti­
tuie Ucraina sovietică. "Tezele cu privire la cea de-a 300-a ani-
versare a reunirii Ucrainei cu Rusia", aprobate de Comitetul
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, conţin un
strălucit bilanţ al realizărilor istorice obţinute de poporul ucrai-
nean in anii Puterii sovietice. In cadrul Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste, Ucraina sovietică a devenit o puternică
republică socialistă industrial-colhoznică, o ţară a cărbunelui
şi metalului, cu o puternică industrie constructoare de maşini, cu
o agricultură socialistă mecanizată la un nivel înalt, o tară cu
o cultură socialistă înaintată. Industria Ucrainei sovietice pro·
duce intr-o singură lună de 1,5 ori mai mult decit producea
Ucraina in timpul ţarismului in cursul unui an intreg.
Şi toate celelalte popoall"e ale multinaţionalului Stat sovie·
tic, care, ca şi poporul ucrainean, erau înainte de revoluţie lip-
site de cele mai elementare binefaceri ale culturii, cunosc astăzi
o puternică inflorire a economiei şi culturii lor.

www.cimec.ro
 1. V. STALIN ŞI INDICAŢIILE LENINISTE IN PROBLEMA NAŢIONALĂ 673

m
Victoria revoluţiei democrat-populare într-o serie de ţări din
Europa răsăriteană şi centrală, în condiţiile noi create de eli-
berarea lor de către Armata Sovietică, a constituit baza rezol-
vării şi în aceste ţă-ri a problemei naţionale.
Marea victorie a revoluţiei populare în China a confirmat în
mod strălucit previziunea leninist-stalinistă că Revoluţia Socia-
listă din Octombrie a deschis era ,revoluţiilor de eliberare naţio­
nală în colonii şi în ţările .dependente. In lume a apărut o nouă
mare putere - Republica Po.pulară Chineză.
Eliberarea de sub jugul imperialismului a fost punctul de ple-
care al unei adevărate renaşteri naţionale, al unei putţrnice dez-
voltări a economiei şi culturii ţărilor democrat-populare. In anii
care s-au scurs, producţia industrială a crescut în aceste ţări
de mai multe ori faţă de perioada antebelică ; agricultura este
reconstruită şi mecanizată într-un ritm viu ; s-au obţinut suc-
cese considerabile în domeniul învăţămîntului public, în dome-
niul ştiinţei, artei şi literaturii.
Relaţiile de tip nou care s-au stabilit între ţările lagărului
democrat, ajutorul uriaş pe care Uniunea Sovietică îl acordă
acestor ţări, colaborarea lor frăţească pe tărîm economic şi cul-
tural, clădită pe baza de granit a principiilor internaţionalisrnu­
lui proletar, - toate acestea înlesnesc considerabil procesul for-
mării naţiunilor socialiste în ţările democrat-populare.
Este meritul lui 1. V. Stalin ~ă a subliniat însemnătatea
i~torică a formării marelui lagăr al democraţiei şi socialismului,
a c!dinit principiile care stau la baza colaborării dintre ţările
acestui iagăr şi a lămurit importanţa noii pieţe democrate în
legătură cu adîncirea crizei generale a sistemului capitalist
mondial.
Urmînd indicaţia leninistă cu privire la posibili-tatea coexis-
tenţei îndelungate şi a intrecerii paşnice între capitalism şi
socialism, Partidul Comunist al Uniunii Sovidice şi Guvernul

www.cimec.ro
674 GH. GHEORGHIU-DEJ

sovietic au dus şi duc o politică de pace şi prietenie între

popoare, o politică de colabruaJTe şi de dezvoltare a legăturilor
de afaceri cu toate ţările. 1. V. Stalin a arătat că coexistenţa
paşnică îndelungată a capitalismului şi socialismului este pe
deplin posibilă atunci cînd există de ambele părţ! dorinţa de
a colabora şi de a-şi îndeplini obligaţiile asumate, cînd se res-
pectă principiul egalităţii şi neamestecului în treburile interne
ale altor state.
Poziţia Uniunii Sovietice Ia recenta conferinţă de l1a Berlin
a celor 4 miniştri ai afaceri!Oti' externe, propuneJI"ile dare, con-
strudtve, concrete 'făcute de U.R.S.S. au constituit o vie mani·
fest!are a politicii externe sovietice - !POlitică de pa.ce şi de
colabona::e 'între popoare. Propunerea sovieti.că de a se cQnvoca
o conferinţă a rnihi-ştrilor afa,cerilor externe ·ai Franţei, Angliei,
S.U.A., U.R.S.S; şi Republicii Populare Chineze s-a bucurat de
sprijinul celor.; mai largi cencuri a1e opiniei publi.ce, interes;ate în
slăbirea tncordării inte:-ooţionale. Datorită acestui lucru, !18 con-
ferinţa de la Be~Ji.n ·s-a ajuns la hotărîrea comună de a se con-
voca la GeneVIa o conferinţă cu j:>l8rtidparea Chinei popul18re
şi a altor ţări intete518te în probleme:e respective.
O a.Jtă poHtiiCă, o politi.că diametral opusă, duc ţări!e impe-
ri18liste.
lsto:-ia i.rnperÎialismului este istoria asupri-rii naţionale şi a
eX!p:loatării tot mai critnte de către un mănunchi de state impe-
ri.a:Hste a popoarelor din ţările co!oniale şi dependente.
Cercuri·le monopoli.ste, eX~pansioniste d:n Stl8te:e Unite, care
t·iffi!P de decenii au înceroat să-.şi aamuf!eze politica l<>r de cotro·
pire, a.cţionează astăzi în Cuba, Fi:ipine, Porto Wco şi în a!te
ţă.ri cif colonialiŞti tiopid. Propovăduitorii misiunii "civiliz,ato.are"
a S.U.A. pretind că aceste ţări sînt tratate de monopolurile
americane "de Ia egal la egal". Dar aceste subterfugii propa·
gandistice nu pot ascunde exploatarea sălbatică, mizeria şi
degradarea fizică la care sînt supuse popoarele căzute sub jugul
monopolurilor S.U,A.

www.cimec.ro
 1. V. SiALlN ŞI INDICAŢIILE LE:--il:\!STE IN PROBLEMA NATIONALA 675

Teroare şi linşaj pentru negri în S.U.A., salarii de zece ori

mai mici pentru muncitorii indigeni din colonii, milioane de
oameni morţi de foame, bombardiere împotriva populaţiei lipsite
de apărare din Malaya şi Kenya, - iată manifestările naţiona­
lismului şi rasismului bestial cultivate în ţările capitalului.
In momentul de faţă, capitalul monopolist din S.U.A. aca-
parează tot mal multe colonii care aparţin partenerilor săi atlan-
tici. El pătrunde în Australia, Africa, în ţările din Orientul
Apropiat, în Pakistan, India, Birmania, în coloniile franceze
din Indochina, provocînd o înăsprire a exploatării popoarelor
asuprite.
Toate acestea complică şi mai mult situaţia ţărilor capita-
liste. Creşte furtunos mişcarea de eliberare naţi<mală în ţările
coloniale şi dependente. Are loc de fapt destrămarea sistemu-
lui colonial al imperialismului.
Incercările de a stăvili procesul de destrămare a sistemului
colonial, de a frina, prin războaie sîngeroase duse de colonialişti,
mersul înainte al popoarelor pe calea libertăţii sînt sor-
tite eşecului. Popoarţle iubitoare de pace din lumea întreagă
slăvesc eroismul poporului coreean şi al voluntarilor populari
chinezi, care cu piepturile lor au apărat cauza păcii în Extremul
Orient. Io faţa măreţului proces de renaştere a popoarelor din
Asia, în faţa creşterii imense a prestigiului internaţional al
Republicii Populare Chineze, apare de-a dreptul absurdă poli-
tica unor cercuri reacţionare din Occident, "nerecunoaşterea"
de către guvernele unor ţări a marelui stat popular chinez. Pînă
şi în ziâre burgheze, precum şi în cercurile oamenilor politici
şi personalităţilor burgheze, printre industriaşii şi comercianţii
din Apus răsună tot mai des glasuri carre cCil' stabilirea d·e rela-
tii diplomatice şi economice cu China nouă. Este limpede că
fără China nu pot fi rezolvate astăzi cu succes problemele inter-
naţionale cele mai arzătoare.
In condiţiile în care capitalul monopolist din S.U.A. acţio­
nează nu numai ca un înrobitor de popoare colon:ale, ci şi ca un

www.cimec.ro
676 GH. GHEORGHIU-DEJ

înrobitor al popoarelor din ţările capitaliste, capătă o impor-

tanţă tot mai mare indicaţiile lui Lenin şi Stalin cu privire Ia
necesitatea so.lidarităţii mişcării muncitoceşti, democratice din
ţările capitaliste cu mişcarea de eliberare naţională a popoare-
lor din colonii şi din ţările dependente, pentru pace, împotriva
politicii imperialiste de cotropiri şi războaie. O expresie vie a
acestei solidarităţi o constituie larga mişcare populară din
Franţa pentru încetarea "războiului murdar" din Vietnam~
Patet-Lao şi Khmer, împotriva intervenţiei cercurilor agresive-
din S.U.A. în conflictul militar din Indochina.
Mişca~rea de eliberaife a popoa1relar din colonii şi din ţările­
dependente a devenit astăzi unul din factorii hotărîtori ai situa-
ţiei internatioryale.

IV
Instaurarea regimului democrat-popular a constituit temelia
rezolvării problemei naţionale şi în ţara noastră.
Călăuzindu-se de învăţătura lui Lenin ~i Stalin în problema
naţională şi de experienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovie-
tice, Partidul Muncitores~ Romîn şi statul democrat-popular au
înfăptuit deplina egalitate în drepturi dintre poporul -<.romîn şi
minorităţile naţionale, asigurînd dezvoltarea lor economică şi.
culturală.
Partidul a desfăşurat o intensă muncă de educare a celor· ce-
muncesc in spiritul internaţionalismului, a combătut diferitele-
forme de manifestare a naţionalismului burghez, lovind necru-
ţător în încercările de a strecura şovinismul în propriile lu\ rîn--
duri. Partidul a demascat şi a zdrobit toate încercările elemen-
telor naţionaliste, care au reuşit să se strecoare în partid, de a
propaga "teoria" duşmănoasă· a aşa-zisei "unităţi naţionale'"
între exploatatori şi exploataţi.
In lupta comună pentru instaurarea regimului democrat-
popular şi construirea socialismului s-au statornicit între poporut

www.cimec.ro
 1. V. STALIN ŞI INDICAŢIILE LENINISTE IN PROBLEMA NAŢIONALĂ 677

romîn şi minorităţile naţionale relaţii trainice de prietenie, colabo.

1
rare frăţească şi într-ajutorare reciprocă. Constituţia ţă.rii a
consfinţit egalitatea în drepturi a tuturor oamenilor muncii, fără
deosebire de naţionalitate. Frăţia tuturor oamenilor muncii din
Patria noastră a devenit unul din izvoarele tăriei orînduirii
de stat, una din forţele motrice ale societăţii noastre.
Alături de oamenii· muncii romîni participă activ la opera de
conducere a statului şi cei de altă naţionalitate. Din Marea
Adunalfe Naţională şi din Sfaturile popu181fe fac parte depu-
taţi şi din sinul minorităţilor naţionale. Oameni ai muncii de
diferite naţionalităţi ocupă posturi de răspundere în aparatul de
stat, în armată, în justiţie. Folosirea li.mbii materne în admi-
nistraţie, în justiţie, în învăţămînt este un drept inalienabil al
minorităţilor naţionale din ţara noastră. Cultura minorităţilor
naţionale este în plin avînt. In ţară există mii de şcoli ele-
mentare şi medii, precum şi instituţii de învăţămînt superior,
o operă de stat, teatre care funcţionează în limbile minorităţilor
naţionale care locuiesc în Romînia.
Crearea Regiunii Autonome Maghiare constituie o e'xpresi€'
concretă a politicii naţionale leninist-staliniste a partidului
nostru.
Politica naţională a partidului nostru a întărit sentimentul
de încredere reciprocă al oamenilor muncii romîni şi de altă
naţionalitate, a apropiat masele muncitoare ale minorităţilor
naţionale de noul aparat de stat, le-a atras şi mai puternic la
activitatea obştească, le-a creat posibilităţi şi mai largi de a
participa activ la opera de construire a socialismului.
Toate acestea au constituit lovituri nimicitoare atît pentru
şoviniştii romîni, cît şi pentru naţionaliştii din rîndurile mino-
rităţilor naţionale.
Călăuzindu-se de experienţa
Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice şi de indicaţiile lui 1. V. Stalin cu privire la latura eco-
nomică a rezolvării problemei naţionale, partidul şi guvernuL

www.cimec.ro
~78 GH. GHEORGHIU-DEJ

nostru înfăptuiesc o politică de dezvoltare economică a tuturor

1
regiunilor ţării, inclusiv a celor în care locuiesc şi minorităţi
naţionale şi care erau în mod deosebit vitregite de regimul bur-
ghezo-moşieresc.
Politica naţională justă a partidului constituie un factor de
seamă în procesul formării naţiunii socialiste romîne.
Lichidarea bazei economice vechi, capitaliste, şi construirea
unei baze e~onomice noi, socialiste, constituie latura esenţ:ală
şi hotărîtoare în procesul de formar.e a naţiunii socialiste. For-
marea naţiunii socialiste este indisolubil legată în etapa actuală
de sarcina întăririi statului democrat-popular şi a temeliei poli-
tice a regimului democrat-popular - alianta dintre clasa mun-
citoare şi ţărănimea muncitoare. Ea este indisolubil legată de
sarcina lichidării rămînerii în urmă a agriculturii, a sporirii pe
toate căile a producţiei agricole globale, de sarcina lărgirii secto~
rului socialist al agriculturii pe baza întăririi gospodăriilor
agricole colective şi a întovărăşirilor de lucrare în comun a pă­
mîntului existente şi a formării, pe baza principiului liberului
consimţămînt, de noi întovărăşiri şi gospodării agricole colec-
tive. De înfăptuirea cu succes a acestor sarcini depinde mersul
nostru înainte spre socialism, depinde ridicarea nivelului de trai
material şi cultural al poporului. De aceea, partidul îndreaptă
toate forţele poporului muncitor spre realizarea cu succes a aces-
tor sarcini.
Marxism-leninismul ne învaţă să acordăm totodată atenţie
permanentă luptei pentru lichidarea ideologiei naţionalismului
burghez, pentru triumful conştiinţei socialiste, pentru triumful
ideologiei marxist-leniniste. Tn faţa partidului şi statului demo-
crat-popular stă sarcina de a-şi intensifica munca de educare
a maselor muncitoare în spiritul internaţionalismului proletar
şi de a acorda o atenţie neslăbită combaterii naţionalismului de
toate nuanţele.
Lenin şi Stalin ne învaţă că partidul, pentru a-şi îndeplini
sarcinile, trebuie să se preocupe de ridicarea nivelului ideologic

www.cimec.ro
 1. V. STALIN ŞI INDICAŢIILE" LENII\'ISTJ! 1N PROBLEMA NATIONALA 679

al cadrelor sale şi al tuturor membrilor p,artiduJui, să întărească

legătura cu masele, să sporească capacitatea de luptă a organi-
zaţiilor de partid. ·

• •
Forţaideilor lui Lenin şi Stalin cu privire Ia problema naţio­
nală constă in justetea lor, în faptul că ele e:xprimă aspiraţiile
cele mai vitale şi cele mai fierbinţi ale popoarelor. Milioane de
oameni ai muncii din lumea capitalistă urmăresc cu un senti-
ment de mîndrie şi speranţă succesele construcţiei comuniste tn
U.R.S.S. şi succesele ţărilor democrat-populare în construirea
noii economii şi -culturi socialiste. Aceste succese demonstrează
popoarelor din lumea întreagă că numai socialismul asigură dez-
voltarea şi înflorirea tuturoT popoarelor şi tuturor naţiunilor,
asigură pacea şi adevărata prietenie între popoare.

,.Pentru pace trainică, pentru demo-

craţie populară!" nr 10 (278) din
5 martie 1954

www.cimec.ro
 PENTRU ÎNTĂRIREA CONTINUĂ
A MUNCD DE PARTID
Expunere fdcutd la şedinţa plenard a C. C, al P. M. R.
din 19 aprilie 1954

Tovarăşi,

De la plenara lărgită a Comitetului Central din august 1953

au trecut 8 luni. In această perioadă Comitetul Central şi-a con-
centrat toate eforturile asupra înfăptuirii sarcinilor puse de ple-
nară cu privire la îndreptarea cursului politicii noastre econo-
mice, dezvoltarea proporţională a diferitelor ramuri ale econo-
miei naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai al oame-
nilor muncii. In acest scop partidul şi guvernul au luat un şir de
măsuri practice, iar altele sînt în pregătire. In cursul anului
1954 aceste măsuri vor trebui să dea rezultatele prevăzute în
hotărîrile plenarei din august 1953.
Plenar a lărgită a C.C. al P .M.R. din august 1953 a elabo-
rat o hotărîre cu privire la îmbunătăţirea muncii de partid şi
întărirea legăturii partidului cu masele, hotărîre care a fost
prelucrată de către organele şi organizaţiile de partid.
Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. cu privire la
îmbunătăţirea muncii de partid se ocupă de un număr de pro-
bleme centrale ale muncii partidului : întărirea muncii colec-
tive în activitatea tuturor organelor de partid ; dezvoltarea
criticii şi autocriticii şi întărirea democraţiei interne de partid ;
întărirea controlului de partid asupra activităţii economice şi
de stat ; crearea unui activ de partid puternic şi a unui larg ac·
tiv fără partid în jurul organizaţiilor de partid ; întărirea prin

www.cimec.ro
 PENTRU INTARIREA CONTINUA A MUNCII DE PARTID 681

toate miJloacele a legăturii partidului cu masele; întărirea alian-

ţ9i dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, sub con-
ducerea clasei muncitoare ; mobilizarea întregului partid pentru
realizarea sarcinilor economice, îndeosebi în domeniul creşterii
producţiei agricole şi a producţiei bunurilor de larg consum. ,
Hotărîrea cu privire la problemele muncii de partid cuprinde
o justă analiză a deficienţelor principale în munca noastră de
partid şi a măsurilor care trebuie luate pentru ridicarea ei la
un nivel superior.
In perioada care s-a scurs de la această plenară s-au obţi­
nut rezultate pozitive în domeniul îmbunătăţirii activităţii orga-
nelor şi organizaţiilor de partid. Adunările de dare de seamă şi
de alegeri care au avut loc la toate organizaţiile de bază ale
partidului, conferinţele raionale ce s-au ţinut în marea majoritate
a raioanelor au prilejuit o cuprinzătoare analiză a muncii de
partid, au întărit spiritul critic şi autocritic în dndurile oo ga-
nizaţiilor partidului, au dus .la o mai mare activizare a masei
membrilor de partid. In urma conferinţelor de partid, organiza-
ţiile partidului au luat curs pentru îndreptarea numeroaselor
lipsuri scoase la iveală în aceste conferinţe. S-a întărit spiritul
de muncă colectivă în activitatea multor comitete regionale, ra-
ionale, orăşeneşti ale partidului. Un loc de seamă în educarea
partinică a membrilor de partid şi în întărirea rîndurilor orga-
nizaţiilor de partid îl are acţiunea de preschimbare a carnete-
lor de partid, acţiune în curs. S-au luat o serie de măsuri în
vederea întăririi comitetelor raionale săteşti ale partidului -
factor însemnat în rezolvarea sarcinilor partidului în domeniul
sporirii producţiei agricole şi în munca de întărire a legăturii
partidului cu masele ţărănimii muncito~re. Au fost aduse îmbu-
nătăţiri organizatorice aparatului de partid. In campania de ale-
geri pentru Sfaturile populare locale, ca şi în alte acţiuni, orga-
nizaţiile partidului au dovedit din nou capacitatea lor de a duce
în cele mai largi mase cuvintul pau-tidului şi a le mobiliza la
lupta pentru aplicarea politicii partidului şi guvernului.

www.cimec.ro
682 GH. GHEORG!l!U.LJIOJ

Organizaţiile de partid şi-au intensificat activitatea politică

şi organizaiorică
-
în lupta pentru sporirea producţiei agricole
şi a producţiei bunurilor de larg consum. In urma consfătuirii
fruntaşilor productiei agricole, convocată în martie a.c. de par-
tid şi guvern, organizaţiile de partid au început :;ă se ocupe
mai serios de ră!"pîndirea metodelor înaintate folosite de frun-
taşii agriculturii.
Munca de agitaţie şi de propagandă desfăşurată de organi-
zaţiile de partid s-a îmbunătăţit, a devenit mai multilaterală, se
duce în mod mai calificat şi la un nivel mai înalt ca înainte.
Cu toate acestea, noi nu ne putem declara mulţumiţi ci:. re-
zultatele obţinute. Munca organizatorică şi politică de partid
nu se află încă la nivelul sarcinilor mari pe care le-a stabilit
plenara. Trebuie să spunem deschis şi cu toată hotărîrea că un
şir de prevederi ale plenarei cu privire la îmbunătăţirea muncii
de partid n-au fost traduse în· fapt. Multe organizaţii de partid
nu s-au mobilizat pent.-u a asi~ura aplicarea întocmai a acestor
prevederi.
Astfel, comitetele regionale, raionale, orăşeneşti n-au acordat
atenţia cuvenită hotărîrilor plenarei cu privire la strîngerea în
jurul organelor conducătoare de partid din întreaga ţară a unui
activ de partid de 80-100.000 de tovarăşi. Plenar a preciza că
în acest activ trebuie atraşi cei mai buni membri de partid din
întreprinderi, instituţii, gospodării de stat, S.M.T.-uri, gospodă­
rii colective şi sate, membri de partid care muncesc în organi-
zaţii de masă, oameni devotaţi partidului, cu o bună pregătire
profesională, fruntaşi în muncă.
Majoritatea comitetelor regionale, raionale şi orăşeneşti nu
aplică aceste indicaţii ale plenarei, se ocupă mai mult de întoc-
mirea de date statistice cu privire la activul de partid, neînţe­
legînd în suficientă măsură ce importanţă mare prezintă pentru
munca de partid un activ numeros, capabil să se orienteze în
mod just; să ajute organele de partid de a mobiliza masa mem-
brilor de partid, iar prin ei - masele largi de oameni ai mun-

www.cimec.ro
 PF~TRU IN1ARIREA CONTINUA A MUNCII DE PARTID 683

cii, pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului. In fiecare or-

ganizaţie de bază există, în afară de membrii biroului, un număr
însemnat de membri ai partidului care îşi îndeplinesc conştiin­
cios sarcinile de partid, sînt iubiţi şi stimaţi de mase. Cum este
folosit de către organizaţiile de partid acest activ? Se dezbat cu
el în mod sistematic problemele actuale ale politicii partidului ?
Se duce o muncă sistematică de lărgire a orizontului politic
şi ideologic al acestor cadre ? Este antrenat acest activ la
elaborarea şi, îndeosebi, la aplicarea. :!""! v!Jtă a hotărîrilor lu~te
de organizaţiile de partid? La aceste întrebări trebuie răspuns
că organtzaţiile de partid lucrează încă insuficient cu activul
lor, îl akag într-o măsură cu totul nesatisfăcătoare la reali-
zarea sarcinilor pe care le au d~ îndeplinit.
Plenara lărgită din august 1953 a cerut organizaţiilor de
partid să îmbunătăţească munca de primire a candidaţilor şi
membrilor de partid din rîndurile' celor mai buni reprezentanţi
ai clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare şi intelectualităţii,
dintre oamenii muncii crescuti şi căliţi în luptele conduse de
partid pentru cucerirea şi consolidarea regimului democrat-
popular, pentru construirea socialismului.
Lipsurile constatate de plenară în acest domeniu încă · n-au
fost înlă.turate. Multe organizaţii de partid nu se preocupă de
munca de primire a candidaţilor de partid. Datorită muncii lor
slabe, oameni ai muncii care şi-au demonstrat prin fapte devo-
tamentul lor faţă df> partid şi care sînt dornici să facă parte
din rîndurile partidului rămîn vreme îndelungată în afara preo·
cupărilor organizaţiilor de partid. ·~
In viaţa organizatorică şi în activitatea propagandistică a
multor organizaţii de partid n-au fost încă dezrădăcinate me-
todele de muncă formale, birocratice, n-a fost încă pus capăt
şablonului în munca de partid, neluării în considerare a con-
diţiilor specifice de activitate a fiecărei organizaţii de partid,
numărului excesiv de şedinţe de tot felul. Mai este mult de făcut
pentru ca munca de propagandă şi munca politică de masă să

www.cimec.ro
684 GH. GHEORGHIU·DEJ

devină mai vie, mai concretă, mai strîns legată de problemele

vitale ale politicii partidului şi statului.
Organizaţiile de. partid utilizează slab variatele mijloace pe
care le au la dispoziţie pentru desfăşurarea unei largi munci
politice-educative în rîndul m~or (ziarul, cartea, conferinţele
pentru oamenii muncii, radioficarea, cinematograful, gazeta de
perete etc.). Slabă este participarea personală a activiştilor de
partid şi de stat la munca politică în rîndurile maselor largi îh
vederea lămuririi problemelor principale ale politicii partidului
şi ale luptei pentru pace.
Există încă slăbiciuni foarte serioase în ceea ce priveşte
controlul Indeplinirii hotărîrilor partidului, control pe care Lenin
îl considera drept verigă hotărjtoare a întregii munci de partid.
Slabul control al îndeplinirii hotărîrilor luate duce la micşora­
rea prestigiului organelor de partid, a autorităţii pe care trebuie
s-o aibă hotărîrile partidului • în ochii membrilor şi nernembri-
lor de partid.
Persistă o serie de lipsuri şi în ceea ce priveşte selectionarea
şi repartizarea cadrelor. Comitetele regionale şi raionale de
partid, secţiile Comitetului Central nu analizează în mod siste-
matic şi aprofundat politica de cadre a organizaţiilor d~ partid,
a organizaţiilor de masă şi a organelor de stat.
Organizaţiile de partid vor putea să înlăture toate aceste
defi.cienţe în muncă numai însuşindu-,şi i'n mod temeinic hotă­
rîrile plenarei din august 1953 şi luînd măsuri practice pentru
îndeplinirea lor. Călăuzindu-se după aceste hotărîri, organiza-
ţiile de pa1rtid şi organele conducăto3H'e ale partidului trebuie să
depună serioase eforturi în. vederea întăririi rîndurilor partidu-
lui, sporirii continue a capacităţii organizaţiilor de partid de a
mobiliza masele de oameni ai muncii la lupta pentru înfrînge-
rea tuturor greutăţilor şi traducerea în viaţă a politicii parti-
dului, întăririi unităţii de nezdruncinat dintre partid, guvern
şi popor. Organele de partid trebuie să acorde cea mai mare
atenţie întăririi în rîndurile partidului a spiritului de vigilentă

www.cimec.ro
 PF::-JTRU INTARIREA CONTINUA A MUNC!l DE PARTID 685

împotriva oricăror uneltiri ale duşmanilor făţişi sau mascaţi ai

partidului şi ai regimului democrat-popular.
Trebuie să întărim continuu discipfina internă de partid,
deopotrivă obligatorie pentru toţi membrii de partid, indiferent
de domeniul lor de activitate sau de funcţia pe care o ocupă.
Membrii de partid trebuie educaţi în spiritul respectării neşo­
văitoare a hotărîrilor şi directivelor partidului.
In _activitatea tuturor organelor de partid trebuie consec-
vent aplicat principiul leninist al muncii colective. "Plenara
cere tuturor comitetelor de partid - se arată în Hotărîrea ple-
narei din august 1953 - să respecte cu stricteţe principiul con-
ducerii colective, care este principiul suprem al conducerii de
partid. Orice tendinţă de călcare a acestui principiu trebuie
combătută cu severitate".
Trebuie dusă o luptă hotărîtă împotriva încălcărilor demo-
craţiei interne de partid, eate mai sînt frecvente într-o serie
de organizaţii de partid. Trebuie cultivată o curajoasă atitu-
dine autocritkă faţă de gr·eşeli şi stimulată critica de jos, în
interesul întăririi partidului şi a statului democrat-popular.
Orice încercare de a înăbuşi părerile oamenilor muncii şi de a
intimida pe cei care critică este cu desăvîrşire neperrnisă şi
trebuie sancţionată de partid.
Călăuzindu-se de învăţătura marxist-leninistă, plenara din
august 1953 a cerut organizaţiilor de partid să lichideze orice
manifestare a cultului personalităţii. Membrii de partid şi oa-
menii muncii nemembri ai partidului trebuie educaţi în spiri-
tul devotamentului pentru partid, pentru Comitetul său Central,
pentru clasa muncitoare, pentru popor - făuritorul istoriei.
Trebuie să spunem cu toată hotărîrea că vom combate orice ma-
nifestare a cultului personalităţii din partea oricui ar veni ea şi
în orice domeniu s-ar manifesta. Oricine ar fi, oricare ar fi
munca de răspundere pe care o are, o persoană sau alta nu
poate înlocui partidul, nu poate înlocui forţa şi înţelepciunea
colectivă a partidului. Cultul personalităţii trebuie lichidat cu

www.cimec.ro
686 GH. GH!::OR'JHIU-DEJ

desăvîrşire, ca incompatibil cu învăţătura şi ideologia marxist-

leninistă.
Problemele economice se află în centrul preocupărilor par-
tidului. Intărirea organizaţiilor de partid din fabrici, uzine,
mine, exploatări petrolifere este chezăşia succesului în realiza-
rea obiectivelor economice stabilite de plenara din august 1953.
Organizaţiile de partid din industrie trebuie să-şi concen-
treze toate forţele asupra îndeplinirii planului de stat pe 1954
la toţi indi·cii, exercitînd un permanent control pentru ca să
nu poată avea loc nici o abatere de. la prevederile planului.
Organizaţiile de partid trebuie să se afle în fruntea luptei de
zi cu zi pentru mălfirea producţiei, lfidicarea plfoductivităţii mun-
cii, deplina folosire a capacităţii de producţie a utilajelor, redu-
cerea preţului de cost al produselor, îmbunătăţirea calităţii lor,
severe economii la mijloace băneşti, materii prime, micşorarea
cheltuielilor administrative - singura cale justă pentru ridica-
rea nivelului de trai al oamenilor muncii.
Nu poate fi bun membru de partid acela care manifestă indi-
ferenţă şi nepăsare faţă de problemele gospodăririi socialiste a
intreprinderilor, luptei pentru rentabilitate, asigurării rezervelor
necesare de mărfuri, întă·ririi continue a leului. Trebuie tultivat
la fiecare activist şi membru de partid, la fiecare activist sindi-
cal, la cadrele conducătoare din întreprinderi şi aparatul econo-
mic, la cadre!e de ingineri şi tehnicieni interesul pentru studiul
aprofundat al problemelor economice.
Documentele plenarei din august 1953 subliniază cu deose-
bită putere că întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­
nimea muncitoare, consolidarea rolului conducător al clasei mun-
citoare în această alianţă constituie chezăşia succesului în opera
de construire a socialismului.
Plenara a cerut organelor şi organizaţiilor de partid să ia
măsuri temeinice în vederea îmbunătăţirii activităţii organiza-
ţii!Oif de partid de la sate şi întăririi legăturii palftidului cu
masele de ţărani muncitori. Trebuie spus că multe comitete

www.cimec.ro
 PE:->TRU INTARIREA CONTINUA A MUNCII DE PARTID 687

regionale şi comitete raionale de partid nu acordă încă un aju-

tor calificat, concret, organizaţiilor de partid de la sate în vede-
rea ridicării nivelului muncii lor, sporirii rolului lor organiza-
tor şi mobilizator, a combativităţii lor, în lupta împotriva unel-
tirilor chiaburimii şi ale altor duşmani ai ţărănimii muncitoare.
Organele de partid şi aparatul de partid se preocupă în insufi-
cientă măsură de extinderea iniţiativelor preţioase ale organiza-
tiilor de partid în domeniul vieţii organizatorice, al muncii poli-
tice de masă, al luptei pentru aplicarea regulilor agrotehnice,
pentru extinderea. experienţei fruntaşilor producţiei agricole. Nu
s-a făcut decît prea puţin pentru ocganizarea în jurul fiecărei
organizaţii de b~ză a unui larg activ. fără partid, care să con-
stitui~ o puternică verigă de legătură între partid şi . masele
ţărănimii mun,citoare. Nu încape îndoială că un asemenea activ
există în fapt în jurul organizaţiilor de bază săteşti. Deputaţi
şi agitatori fă.r.ă partid, utemişti şi delegate de femei, ţărani
colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie indi-
viduală, fruntaşi .ai producţiei agricole, învăţători, agronomi,
.medici, oameni, apropiaţi pa~tidului, cadre cinstite şi devotate
pa'rtidului. din api:uatţ.~l de stat Şi cooperaţie - toţi aceştia for-
mează ·o· pute~nică bază .de sprijin a organizaţiilor de partid.
Este riecesar ca ~rganizatla' de p·arfid să ·se ocupe cu dragoste şi
ateriţie de acest ·a~tiv, să-! edt.ice, să-! antreneze în acţiunile ini-
ţiate de partid. ·
In unele locuri c-omitetele regionale şi raionale de partid tra-
tează problema activuhii fără partid ·rn mod îngust şi birocratic,
preocupîndu-se mai mult de evidenţa activului fără partid, de
alcătuirea pentru acest activ a unor planuri pe hîrtie. Acolo însă
unde organele de partid s-au· ocupat în mod viu şi concret de
activuf fără partid, acolo acest activ -acordă un nepreţuit ajutor
organizaţiilor de bază de la sate în mobilizarea ţărănimii mun-
citoare la executarea lucrărilor agricole, în acţiunea de con-
tradare de vite şi de culturi tehnice, pentru îndeplinirea de către
ţărănimea muncitoare a îndatoririlor către stat, pentru îmbună-

www.cimec.ro
688 GH. GHEOIWHIIJ-Dl::J

tăţirea schimbului de mărfuri cu oraşul, ajută la popularizarea

în masa ţărănimii a politicii partidului şi guvernului, a reali-
zărilor regimului de democraţie populară, a luptei pentru pace
duse de forţel-e păcii din întreaga lume în frunt-e cu Uniu1nea
Sovietică.
Multe dintre organizaţiile de partid nu desfăşoară în mod
sistematic munca în vederea transformării socialiste a· agricul-
turii. O serie de comitete regionale şi raionale de partid nu
cunosc situaţia exactă din satele unde ţărani muncitori se pro-
nunţă pentru infiintarea de noi gospodării colectiv-e sau înto-
vărăşiri agricole, nu se preocupă de comitetele de iniţiativă, nu
se ocupă de tntărirea economică-organizatorică a gospodăriilor
colective şi intovărăşirilor existente, nu cunosc şi nu t"ezolvă
nenumărate probleme pe care le ridică practica construirii gos-
podăriilor colective şi a intovărăşirilor agricole. Jn multe regiuni
munca de tntărire a sectorului socialist al agriculturii este lăsată
să meargă de la sine. Aceasta explică deosebirile izbitoare care
există intre regiuni cu condiţii de muncă asemănătoare. Astfel,
în regiunea Constanta suprafaţa ocupată de gospodăriile agri-
cole colective şi întovărăşirile agricole reprezintă 29,6% din
totalul suprafeţelor agricole, în regiunea Galaţi - 18,1%, în
regiunea Arad - 14,5%. In acelaşi timp, în regiunea Craiova
gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole ocupă numai
3%, în regiunea Oradea - 4,9%, în regiunea Iaşi - 4,1%
din totalul suprafeţelor agricole. Sînt regiuni unde în decursul
ultimelor luni n-au luat fiinţă decît citeva gospodării colec·
tive şi întovărăşiri agricole. q.1 toate că în aceste regiuni există
un număr insemnat de ţărani muncitori care îşi exprimă dorinţa
de a forma gospodării colective şi intovărăşiri. •
In acelaşi timp mai continuă să aibă loc cazuri de călcare
grosolană a liniei partidului, de nesocotire a liberului consim·
ţămînt al ţăranilor muncitori, de ilegalităţi cu prilejul comasă­
rii pămînturilor etc.

www.cimec.ro
 PEI'\TRU INHRIREA CONTINUA. A MUNCII DE PARTID 689

Staţiunile de maşini şi tractoare încă nu-şi îndeplinesc pe

de-a-ntregul ,rolul lor de pîrghie principală a transformării sada-
liste a agriculturii. Secţiile politice ale S.M.T .-urilor sînt înca-
drate cu activişti slab pregătiţi şi duc o activitate cu totul neco-
respunzătoare sarcinilor pe care le au.
Pe baza hotărîrilor plenarei din august, partidul şi guvernul
au luat o serie de măsuri care sporesc cointeresarea materială
a ţărănimii muncitoare în ridicarea producţiei agricole vegetale
şi animale. In faţa organizaţiilor de partid stă sarcina de a
asigura mobilizarea ţărănimii muncitoare pentru îndeplinirea în
bune condiţii a lucrărilor agricole şi sporirea producţiei agri-
cole, îmbunătăţirea muncii politice-organizatorice în vederea
întăririi continue, pe baza liberului consimţămînt al ţăranilor
muncitori, a sectorului socialist al agriculturii, consolidarea le-
găturilor partidului cu masele cele mai largi ale ţărănimii sărace
şi mijlocaşe. Lupta pentru ridicarea continuă a producţiei agri-
cole vegetale şi animale nu este o campanie trecătoare, ci o
sarcină permanentă a parti-dului, unul din elementele fundamen-
tale ale politicii, sale economice.
Plenara din ,august 1953 s-a ocupat în amănunţime de acti-
vitatea organizaţiilor de partid din aparatul de stat. Acele orga-
nizaţii de partid care au urmat indicaţiile plenarei au obţinut
rezultate bune, contribuind la îmbunătăţirea funcţionării orga-
nelor de stat, la educarea lucrătorilor din aceste organe în spi-
ritul devotamentului pentru cauza poporului muncitor. Toate or-
ganizaţiile de partid şi toţi membrii de partid din aparatul de
stat trebuie să se călăuzească în activitatea lor de indicaţiile
plenarei din august 1953, care arată că principala chezăşie a
fntăririi statului democrat-eopular şi a succesului în munca or-
ganelor de stat este controlul efectuat asupra muncii lor de
către partid.
Organizaţiile de partid sînt datoalfe să asigure o conducere
permanentă a activităţii organizaţiilor sindicale în vederea lichi-
dării deficien\e!or constatate de plenara din august 1953 în munca

www.cimec.ro
690 GH. GHEORGHIU-DEJ

sindicatelor : legătura nesatisfăcătoare cu masele de muncitori

şi funcţionari, munca birocratică, greoaie, a unora dintre. orga-
nele sindicale, insuficienta grijă pentru ne\'oile de zi cu zi ale
oamenilor muncii.
Organizaţiile de partid trebuie să. asigure o conducere per-
manentă a ocganizaţiilor Uniunii Tineretului Muncitor, care au
încă foarte serioase slăbiciuni în munca politică-educativă şi
organizatorică desfăşurată în masa de tineri de la întreprin-
deri, sate, şcoli.
Plenara din august 1953 a constatat că, după demascarea
şi înlăturarea deviatorilor din conducerea partidului, activi-
tatea organelor de. conducere ale partidului s-a îmbunătăţit,
coeziunea lor s-a întărit
In perioada care a, trecut de la plenara din august 1953,
Biroul Politic· a -analizat în .spirit colectiv, în şedinţele sale, o
serie de probleme fundamentale ale politicii partidului şi . sta-
tului, elaborînd măsurile. practice necesare .şi:. mobilizînd .for-
ţele partidului pentru aplicarea acestor măsuri în viaţă.
Mergînd pe linia trasată în hotărîrile plenarei din august,
Biroul Politic consider:ă că, trebuie aduse îiTibunătăţiri organi-
zatorice în funcţionarea organelor de conducere. ale. partidului,
pentru a asigura o cît mai ·bună orgaoizare a activităţii, .C.C.
şi mai multi! operetivit.ate în rezolvarea sarcinilor ~urente ..
Art 33 al Statutului .partidului nostru, adoptat la Congresul
din 1948, stabileşte u.rmătoarele:
.. Comitetul· Central al Partidului Muncitoresc Ramin tşi
constituie :
a) un biro1,1 politic, pentru munca politică ŞI organi~
zatorică;
b )' un secretariat, pentru lli!unca operativă ;
c) o comisie de control".
Călăuzindu-se de experienţa Partidului Comunist al Uniu-
nii Sovietice şi de propria experienţă a partidului nostru, ple-
nara lărgită a CC. al P.M.R. din august 1953 a hotărît desfiin-

www.cimec.ro
 PEl\TTiW tNTÂfHREA CO~TI~U ..\ A .~'iUNCII DE PARTID 691

ţarea Biroului "Organizatoric al C.C. al P .M,R. înfiinţat în 1951

şi a cărui existenţă s-a dovedit a nu fi pecesară, precizînd ca
de conducerea muncii de partid între plţnare să se ocupe B!-
roul Politic, iar de munca oper.a'tivă curentă, de contro.lul înde-
plinirii hotărîrilor partidului şi·· de ·selecţionarea cadrelor -
Secretariatul C.C. al P.M.R.
Insă datorită faptului că 4 din cei 5 membri ai Secreta·ria-
tului C.C. al P.M.R. au munci de răspundere în guvern şi că
toţi secretarii C.C. al P.M.R. sînt în acelaşi timp şi membri
ai Biroului Politic, Secretariatul nu putea cuprinde rezolvarea
tuturor problemelor operative ale muncii de partid.
Pentru a se asigura pe deplin rezolvarea operativă a pro-
blemelor curente ale muncii de partid este necesar ca Secre-
tariatul să fie alcătuit din tovarăşi liberi de sarcini pe linie
de guvern.
Pentru a întări cît mai mult caracterul colectiv al condu~
cerii de către Biroul Politic a muncii partidului, propun ple-
narei de faţă renunţar·ea .la funcţia de secretatr gener.al al C.C.
şi înfiinţarea funcţiei de prim:secretar al C~C. aL P.M.R.
De asemenea Bimul Politic propune· să se stabilească ca
termen definitiv al ţinerii Congresului partidului data de 30
octombrie a.c., pentru ca. în lunile ce vin organizaţiile de par-
tid să-şi poată concentra toate eforturile în . vederea realizării
obiectivelor puse de partid şi guvern în domeniul dezvoltării
economiei şi ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc.
"Scînteia" nr. 2.951
din 20 aprilie 1954

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITĂ LA ADUNAREA
FESTIVĂ PENTRU SĂRBĂTORIREA
CELEI DE-A 10-A ANIVERSĂRI
A ELffiERĂRII ROMINIEI

Tovarăşi;

Sărbătorim astăzi zece ani de la eliberarea Patriei noastre

de către glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, zece ani de
cînd forţele populare patriotice, conduse şi organizate de
Partidul Comunist Romîn, au doborît dictatura fascistă, deschi-
zînd o perioadă nouă în dezvoltarea istorică a Romîniei.
(Aplauze.)
Veacuri de-a rîndul, pămîntul ţării a fost stropit cu sîn-
gele vărsat de poporul nostru în lupta sa pentru libertate. D('
multe ori vitejia poporului a înfrînt pe cotropitorii care veneau
să subjuge Rominia şi s-o jefuiască. Dar, de fiecare dată, ţara
i'ncăpea din nou în mîini străine, deoarece clasele exploata-
toare erau gata oricînd să negocieze independenţa ţării. Ju-
gului otoman i-a urmat jugul imperialiştilor occidentali.
Cît de adinc era înfeudată Romînia burghezo-moşierească
monopolurilor imperialiste o arată faptul că în industria pe-
trolului capitalul străin stăpînea 91,9%, în industria meta-
lurgică - 74%, în industria gazului şi electricităţii - 95%.
în industria chimică - 72%, în industria lemnului - 70%
etc. Cărdăşia bUirgheziei şi moŞ'ierimii romine cu imperialiştii
germana-fascişti a aservit şi mai mult ţara şi bogăţiile ei
şi a împins Romînia în criminalul război antisovietic.

www.cimec.ro
 ·CUVINTARE LA A IO-A- ANIVERSARE A ELIBERARII ROMTNIEI 693

Cu · lO ani în urmă economia rominească se caracteriza

printr-o dezvoltare relativ slabă- ~ industriei, prin starea tna-
poiată a agriculturii, în care dăinuiau puternice rămăşiţe feu-
dale. Mizeria maselor largi de oameni ai muncii era o carac-
teristică esenţială a acestei economii. Criza economică din
1929-1933, cu scăderea producţiei în industria grea şi în in-
dustria uşoară, a ascuţit la maximum exploatarea clasei mun-
citoare. Concedierile în masă, curbele de sacrificiu, sporirea
masivă a şomajului erau mijloacele cu ajutorul cărora burghe-
zia romînească împreună cu capitaliştii străini aruncau urmă­
rile crizei pe spinarea clasei muncitoare. Criza industrială s-a
împletit cu o criză agrară, care a aruncat în mizerie pături
largi ale ţărănimii muncitoare.
Monopolurile imperialiste rezervaseră Romîniei rolul de
anexă agrară şi de sursă de materii prime a ţărilor capitaliste
.dezvoltate.
Acestor stări de lucruri li s-a pus capăt o dată pentru tot-
deauna.
23 August este pentru poporul romtn cea mai mare sărbă­
toare naţională, deoarece ea a însemnat cotitura spre o schim-
bare radicală in viaţa sa - de la regimul burghezo-inoşieresc
de asuprire şi exploatare sălbatică a maselor muncitoare, de
înrobire politică şi economică a ţării de către puterile imperia-
liste, Ia regimul democrat-popular, în care poporul eliberat şi-a
luat soarta în propriile miini şi a devenit singurul şi adevă­
ratul stăpîn al ţării. (Aplauze prelungite.)
Astăzi ne amintim cu un sentiment de emoţie şi îndreptă­
ţită bucurrie de măreţele evenimente din august 1944. Ofensiva
victorioasă a Armatei Sovietice eliberatoare, lovitura zdrobi-
toare pe care a dat-o trupelor germana-fasciste din zona Iaşi­
Chişinău au creat condiţiile favorabile pentru punerea în apli-
care a planului de acţiune elaborat de Partidul Comunist Ro-
.mîn în vederea răsturnării dictaturii fasciste.

www.cimec.ro
694 GH. GHEORGHIU-DEJ ·

In condiţiilesîngeroasei terori fasciste, partidul a unit în

jurul său forţele patriotice populare, a organizat şi înaJ:mat
gărzi patriotice. In primăvara anului 1944 a fost făurit Fron-
tul Unic Muncitoresc, ceea ce a avut drept rezultat întărirea
frontului patriotic antifascist. In noaptea de 23 August, execu-
tînd directivele Partidului comunist, gărzile patriotice înarmate
au arestat căpeteniile guvernului fascist trădător şi au tre-
cut, împreună cu unităţile armatei, la dezarmarea trupelor
germana-fasciste, la apărarea fabric-ilor şi uzinelor, la ocup::~­
rea instituţiilor publice care se aflau în mîinile fasciştilor în
Bucureşti şi în alte localităţi.
La 23 August, poporul romîn, în sînul căruia clocotea ura
împotriva criminalului război antisovietic, împotriva sîngeroa-
sei dictaturi fasciste, împotriva înrobitorilor hitlerişti, a sfărî­
mat cătuşele alianţei cu Germania fascistă, pe care burghe-
zia şi moşierimea romînă i-o impusese. Armata romma s-a
alăturat cu elan Armatei Sovietice în marea luptă eliberatoar~
de zdrobi:re a fascismului. Patrusprezece divizii romîne, în
frunte cu divizia de voluntari Tudor Vladimirescu-Debreţin,
formată pe teritoriul Uniunii Sovietice, divizii încadrate în
Frontul II Ucrainean, au acoperit cu glorie steagurile lor în
luptele duse împotriva armatelor hitleriste.
Fapt-ele de arme ale diviziilor romîne au fost în repetate rîn-
duri citate în ordinele de zi ale Inaltului Comandament So
vietic. Mii de soldaţi şi ofiţeri romîni au fost decoraU cu or·
dine şi medalii romîne şi sovietice.
Zeci de mii de ostaşi romîni şi-au vărsat sîngele, alături
de ostaşii sovietici, pentru zdrobirea jugului fascist.
Niciodată nu se vor şterge din amintirea poporului nostru
glorioasele fapte de arme ale ostaşilor sovietici şi romîni care
şi-au dat viaţa pentru eliberarea Romîniei, pentru dobîndirea
independenţei Romîniei, pentru fericirea poporului nostru mun-
citor. (Aplauze puternice.)

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A IO.A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 605

·In timp ce ostaşii romîni luptau vitejeşte pe front, fortei~

reacţionare din ţară, cu sprijinul cercurilor imperialiste, pu-
neau la cale un complot în vederea mentinerii Romîniei stih
jugul imperialist. •
Dar complotul imperialist a fost zădărnicit de masele popu-
lare organizate şi conduse de partid.
Perioada de după 23 August 1944 a fost o perioadă istorică
clocotitoare, în cursul căreia clasa m·uncitoare, însufleţită de un
uriaş avint revoluţionar, s-a afirmat ca forţa conducătoare a· po-
porului. Sub steagul partidului clasei muncitoare au fost atraşi
în luptă milioane de oameni ai muncii de la oraşe şi sate.
Uneltirile reacţiunii burghezo-moşiereşti pentru a izola ţără­
nimea de clasa muncitoare au fost dejucate şi înfrînte. Partidul
a mobilizat clasa muncitoare în sprijinul ţărănimii, care a tre-
cut la exproprierea pămînturilor moşiereşti pe cale revoluţio­
nară şi împărţirea lor la ţăranii fără pămînt şi cu păm1nt pu-
ţin. Făurirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun·
citoare a decis soarta bătăliei pentru putere şi la 6 martie 1945
a fost instaurat guvernul democratic, în care clasa muncitoare
avea rolul conducător. (Aplauze.)
Partidele reacţionare burghezo-moşiereşti, la ordinul stăpî­
nilor lor imperialişti, s-au coalizat, intensificîndu-şi activitatea
de sabotare a efortului militar în spatele unuia din principalele
fronturi ale Armatei Sovietice, cît şi de provocare a haosului
economic şi financiar şi de agravare a situaţiei materiale a ma-
selor muncitoare, cu nădejdea de a slăbi în acest fel avîntul de
luptă al maselor şi sprijinul entuziast pe care îl acordau par-
tidului.
Partidul a chemat masele populare să-şi încordeze forţele în
vederea asigurării aportului Romîniei la înfrîngerea Germaniei
hitleriste, în vederea zădărnicirii sabotajului capitalist şi pen-
tru refacerea economiei distruse de război. Datorită efortului
eroic al clasei muncitoare şi al întregului popor muncitor, pro-
gramul elaborat de partid pentru redresarea economică şi lichi-

www.cimec.ro
696 GH. GHIEORGHIU-DEJ

darea inflaţieia fost aplicat cu succes. Economia ţării a fost

scoasă din haos11l în ·care tindeau să o tîrască duşmanii poporu-
lui. Repetatele încercări ale reactiunii de a submina regimul
democrat şi•de a recuceri poziţiile pierdute au fost zdrobite prin
lupta maselor. Procesul de demascare, izolare şi zdrobire
a partidelor reacţionare burghezo-moşiereşti a fost dus pînă la
capăt, şi la 30 Decembrie 1947 a fost lichidată monarhia şi
proclamată Republica Populară Romînă.
\'ictoria istorică dobîndită de Uniunea Sovietică în cel de-al
doilea război mondial a creat condiţiile pentru ca poporul nos-
tru să-şi poată lua soarta în p~ropriile mîini şi să-şi făurească
o orînduire socială şi de stat conform cu vointa sa.
De aceea, astăzi, cînd sărbătorim zece ani de viaţă liberă
a Patriei, poporul ramin îşi exprimă recunoştinţa cea mai pro-
fundă faţă de marele popor sovietic eliberator, faţă de glorio-
sul Partid Comunist al Uniunii Sovietice şi faţă de Guvernul
sovietic. (Aplauze furtunoase.)

Tovarăşi,

După răsturnarea monarhiei şi proclamarea Republicii Popu-

la~re Romîne, partidul şi guvernul nostm au trecut la înfăptui­
rea actului revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace
de producţie în industrie şi transport, cît şi al sistemului bancar,
luînd astfel fiinţă un puternic sector socialist în economia noas-
tră. In acest sector, relaţiile de producţie noi, socialiste, se află
în concordanţă cu caracterul forţelor de producţie. In locul legi-
lor economiei capitaliste, care şi-au pierdut puterea, în sectorul
socialist au început să acţioneze legi noi, specifice orînduirii so-
cialiste, ca legea economică fundamentală a socialismului şi le-
gea dezvoltării planice, prop<-rtionale a economiei naţionale.
Incepe astiel perioada construirii bazei economice a socialig-
mului în ţara noastră. In această perioadă, dezvoltarea econo-
mică are loc în condiţiile coexistenţei a trei sectoare economice:

www.cimec.ro
 ·CUVINTARE LA A IO-A ANIVERSARE A ELIBERARII RO.\\INIEI 697

sectorul socialist, sectorul privat-capitalist şi sectorul micii pro-

ducţii de mărfuri. Intre sectorul socialist şi cel capitalist se duce
o luptă care are drept rezultat creşterea şi întărirea continuă a
sectorului socialist din economie pe calea industrializării socia-
liste şi a transformării socialiste a agriculturii prin atragerea
micii producţii de mărfuri pe făgaşul socialismului. Construirea
bazei economice a socialismului are loc prin lărgirea continuă a
formelor socialiste în toate ramurile economiei naţionale. Obiec-
tivul politicii economice a partidului şi guvernului, politică înte-
meiată pe cerinţele legii economice fundamentale a socialismu-
lui, este ridicarea continuă a nivelului de trai mat·erial şi cul-
tural al oamenilor muncii ·din ţara no:astră. (Vii aplauze.)
Dezvoltarea industriei socialiste a luat un mare aVIînt în anii
puterii populare. Producţia industrială, care în 1949 atinsese ni-
velul de producţie antebelic, a depăşit simţitor acest nivel în anii
următori ; astfel, în 1953, producţia industrială a depăşit de 2,5
ori nivelul producţiei din 1938. In acelaşi timp a crescut conti-
nuu ponderea sectorului socialist în industrie, astfel că el repre-
zintă astăzi aproape 99%, sectorul capitalist în industrie fiind
redus la 1 %. Aceasta înseamnă că în industrie problema "care
pe care" a fost rezolvată în mod definitiv şi irevocabil în
favoarea socialismului. (Aplauze puternice.)
In primii ani de economie planificată (1949-1953) a cres-
cut considerabil greutatea specifică a producţiei mijloacelor de
producţie.
In această perioadă, pe lîngă dezvoltarea puternică a ramu-
rilor industriale existente, în ţara noastră au fost create noi
ramuri industriale : construcţia de maşini electrice, construcţia
de maşini şi unelte agricole, construcţia de utilaj petrolifer şi
minier, construcţia de maşini-unelte pentru prelucrarea metale-
lor, industria de coloranţi, industria chimico-farmaceutică etc.
Baza tehnică a industriei noastre s-a întărit şi s-a lărgit, ea fiind
în stare să piToducă o mare parte din maşinile, uneltele şi bunu-
rile de consum metalice necesare ţării noastre. In prezent,

www.cimec.ro
698 GH. GHEORGHIU-DEJ

industria ,noastra metalurg:că est-e îin măsură să utilez·e indus-

tria petroliferă şi minieră cu cea mai mare parte din instalaţiile
şi agregate!.e necesare acestora.
O deosebită însemnătate are faptul că ·industria noastră me-
talurgică este în stalfe să utileze agricultura cu o mare . parte
din maşinile şi uneltele agricole necesare. Producem astăzi în
Romînia tradoare cu şenile, batoze de cereale, cultivatoare, dis-
cuitoare, semănători, secerători-legători, care nu s-au produs
niciodată în vechea Romînie burghezo-moşierească. Este în curs
de însuşire producţia tractorului pe roţi MTZ (bielorus) şi a
camionului "Zis". In acelaşi timp, industria noastră produce in
cantitate din ce în ce mai mare piesele de schimb necesare ma-
şinilor agricole.
Ca urmare a dezvoltării întreplfinderilor existente şi a. creă­
rii de întreprinderi noi, atît în ramurile industriei grele, cît şi
în ramurile industriilor uşoară şi alimentară există mari rezerve
de capacitate pentru o însemnată creştere a producţiei bunurilor
de consum. Folosilfea acestor rezerve constituie una din sarcinile
imediate în vederea sporirii producţiei bunuriloc de consum, în
scopul îmbunătăţirii nivelului de trai al oamenilor muncii din
ta~Ta noastră. Relaţiile de producţie socialiste permit an de an
îmbunătătirea folosirii capacităţilor de producţie,. îmbunătăţirea
indiciloc de utiliza~re a acestora.
Planul de electrificare se realizează cu succes. Construirea
centralelor termo şi hidroelectrice, construirea şi extinderea reţe­
lelor de transport a energiei electrice asigură nevoile crescînde
de energie electrică ale industriei noastre. Este în curs electri-
ficarea satelor, energia electrică este folosită pentru electrifica-
wea arii:or şi pentru alte nevoi ale agriculturiL Toate acestea
confirmă justetea politicii partidului nostru, care a întocmit la
timp planul decenal de electrificare a ţării şi a urmărit în
mod stăruitor îndeplinirea lui. Puterea electrică instalată şi
Îh curs de instalare permite dezvoltarea celorlalte ramuri ale
economiei naţionale, fiind cu un pas înaintea lor.

www.cimec.ro
 CU\'TNTi•RE LA /.. 10-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMTNIEI 699

Noile relaţii de producţie din industrie s-au dovedit a fi

motorul unei dezvoltări furtunoase a forţelor de producţie. La
sfîrşitul anului 1953 industria socialistă producea peste 9 mi-
lioane tone efe ţiţei pe an, aproape o dată şi jumătate mai mult
ca în 1938, circa 6 milioane tone de cărbuni, de 2 ori mai mult
ca în 1938, 720.000 tone de oţel, de 2,5 ori mai mult ca în
1938, 450.000 tone de fontă, aproape de 3,5 ori faţă de 1938,
peste 3.400 milioane kilowatt-ore de energie electrică, de 3 ori
mal mult ca în 1938, 3.500 milioane metri cubi de gaz metan,
de peste 10 ori mai mult ca în 1938.
S-a dezvoltat puternic baza de materii prime a industriei.
Pcoducţia minereurilor de fier a fost in 1953 de aproape 5 ori
mai mare ca în 1938, iar în 1954 a piritei de 3 ori, a minereurilor
de mangan de· 3 ori, a minereurilor cuprifere de 15 ori mai
mare ca în 1938.
In industria chimică, aflată în plină dezvoltare, producţia
de acid sulfuric, sodă caustică şi sodă calcinată este aproape
dublă faţă de 1938, iar cea de negru de fum de peste 13 ori
mai mare.
Industria bunurilor de consum produce de peste 2,5 ori mai
multe fire de bumbac, de peste 2 ori mai multe ţesături de
lînă, de peste 2 ori mai multă încălţăminte de piele, de 2,5 ori
mai multe articole de sticlărie faţă de 1938.
A început fabricarea în serie a bicicletelor şi a aparatelor de
radio romîneşti. Industria alimentară produce de peste 6 ori
mai multe paste făinoase, de aproape 3,5 ori mai multe uleiuri
comestibile, de 1,2 ori mai mult zahăr, de aproape 4 ori mai
mult săpun decît în 1938.
Planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a R.P.R-
prevede înzestrarea industriei noastre cu unelte de producţie
moderne şi mecanizarea procesului de muncă. In aceşti aproape
patru ani au fost create puternice întreprinderi noi în toate
ramurile de producţie, iar întreprinderile vechi au fost înzestrate
cu utilaje perfecţionate.

www.cimec.ro
7l!{) GH. GHEORGHIU-DEJ

Ajutorul tehnic al Uniunii Sovietice, colaborarea cu ţările

de democraţie populară a.u permis dotarea industriei noastre
cu maşini de înaltă tehnicitate. Aceasta a permis creşterea pro-
ductivităţii muncii, astfel încît în 1954 productivitatea muncii
tn industrie a crescut cu 38.% faţă de 1950.
Intărirea continuă a clasei muncitoare, ridicarea nivelului
său de cultură generală şi cunoştinţe tehnice au o însemnătate
hotărîtoare pentru dezvoltarea social-politică a ţării noastre,
pentru construirea socialismului.
Din toate' succesele obţinute în această perioadă unul din
cele mai de seamă este faptul că am reuşit să formăm mii de
noi conducători ai industriei, zeci de mii de cadre tinere, de
muncitori calificaţi şi de tehnicieni care, alături de muncitorii
şi tehnicienii vechi, şi-au însuşit tehnica nouă şi au făcut să pro-
greseze industria noastră socialistă.
In agricultura noastră există astăzi trei •sec1oare: socialist,
al micii producţii de n:!.ărfuri şi capitalist. Sectorul socialist în
agricultură este în continuă creştere, cuprinzînd peste 20% din
suprafaţa arabilă a ţării. In aceşti ani s-au creat, pe baza libe-
rului consimţămînt al ţăranilor muncitori, 2.045 de gospodării
agricole colective, cu o suprafaţă totală de 850.000 ha., şi 2.384
tntovărăşiri, pe o suprafaţă de peste 270.000 ha. Gospodăriile
de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile obţin recolte
superioare gospodăriilor individuale ale ţăranilor muncitori.
Faţă de acum zece ani, cînd aproape 7% din numărul pro·
prietarilor agricoli - moşieri şi ,chiaburi - stăpîneau ap1roape
35% din totalul suprafeţei agricole a ţării, astăzi pămîntul se
află în stăpînirea celor ce-l muncesc. In urma reformei agrare
şi a celorlalte schimbări ce au a\'ut loc în agricultură, princi·
pal a cantitate de producţie-marfă nu. mai este produsă de moşieri·
şi chiaburi, ci de ţăranii muncitori. Aceasta constituie o impor-
tantă victorie obţinută de ţărănimea muncitoare cu sprijinul
frăţesc al clasei muncitoare, al statului democrat-popular, vie-

www.cimec.ro
 CUVIN1 ARE LA A IO.A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 701

torie care stă la baza îmbunătăţirii simtitoare a traiului ţărăni­

mii muncitoare.
Principalul factor care a contribuit la obţinerea acestor rezul-
tate !1 constituie înzestrarea agriculturii cu un număr crescînd
de tractoare şi maşini agricole, în vederea creăuii unei puternice
ilaze tehnica-materiale necesare creşterii producţiei agricole şi
transformării socialiste a satului.
Numărul tractoarelor şi maşinilor agricole a fost sporit
considerabil: faţă de circa 4.900 de tractoare convenţionale în
1938 avem în prezent peste 25.000 de tractoare convenţionale.
Numai în anii 1949-1954 agricultura a fost dotată cu peste
13.000 de pluguri :de tractor, cu peste 5.000 de semănători cu
tracţiune mecanică, cu 6.000 de cultivatoare, cu 3.000 de sece-
rători-legători. Combinele, care în trecut nu se foloseau în
agricultura noastră, sînt astăzi în număr de peste 1.000.
Numărul staţiunilor de maşini şi tractoare a crescut la 220,
fiind astăzi în măsură să mecanizeze o bună parte din muncile
agricole de bază în sectorul socialist şi să dea un sprijin din
ce în ce mai puternic ţărănimii muncitoare cu gospodării indi-
viduale.
La obţinerea unei producţii crescînde la hectar a contribuit
extinderea aplicării aguotehnicii, a folosirii îngrăşămintelor natu-
rale şi minerale, a seminţelor de soL
In structura culturilor agricole au avut loc însemnate schim-
bări calitative. S-a dezvoltat producţia de plante textile şi de
plante uleioase. Bumbacul se cultivă astăzi în mai multe regiuni
ale ţării, constituind tot mai mult o bază proprie trainică de
materie primă pentru industria noastră textilă.
Cu zece ani în urmă şeptelul se afla considerabil redus.
Jn ultimii ani efectivele de animale au crescut, făcîndu-se efor-
turi pentru sporirea numărului lor, ca să poată fi îmbunătăţită
aprovizionarea populaţiei cu carne şi alte produse animale.
Rolul cadrelor calificate de ingineri, agronomi, tehnicieni
ag~ricoli, tractorişti, zootehnicieni este hotădtor pentru dezvol-

www.cimec.ro
702 GH. GHEORGHIU-DE.J

tarea agriculturii şi a creşterii animalelor. Numărul cadrelor

de specialişti pentru agricultură a crescut considerabil. Faţă de
1938, cînd exista un inginer agronom la .12.500 ha., astăzi re-
vine un inginer agronom la 2.000 ha.
Partidul şi guvernul se preocupă de lichidarea rămînerii în
urmă a agriculturii şi sporirea producţiei bunurilor de consum,
in vederea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii.
Succesele dobindite ,în .domeniul industriei ,grele, care va
fi dezvoltată mai departe în mod raţional, au creat o temelie
trainică pentru ca, într-un timp relativ scurt, să se realizeze,
tn interesul maselor muncitoare, o creştere rapidă a producţiei
agricole şi a producţiei obiectelor de consum.
Proiectul pentru Directivele Congresului al II-lea al P.M.R.
cu privire la d-ezvoltalfea agriculturii în următmii 2-3 ani pre-
vede măsuri pentru identificarea şi valoriiicarea tuturor rezer-
velor de pămînt, astfel ca în 1956 suprafaţa arabilă a ţării să
crească pînă la 10 milioane de hectare.
Aceasta ne va da posibilitatea să extindem suprafeţele cul-
turilor principale, cum sînt grîul şi în special porumbul, precum
şi ale plantelor tehnice şi alimentare, de asemenea să mărim
1ri mod corespunzător suprafeţele păŞunilor şi fîneţelor naturale
şi artificiale Ia: nivelul nevoilor de furajare a animalelor.
Pentru dezvoltarea agriculturii socialiste sînt necesare im-
portante investiţii. Pînă în 1953 investiţiile acordate agricul-
turii au fost insuficiente, ceea ce explică într-o măsură rămî­
nerea în urmă a acestei ramuri a economiei. Incepind din
anul trecut volumul investitiilor în agricultură a crescut sim·
1itor, iar pentru anul acesta se prevede realizarea unui volum
de investiţii şi construcţii cu peste 70% mai mare decît în
1953. Creşterea din an în an a investitiilor din agricultură
trebuie să servească creşterii productivităţii în agricultură, obţi­
nerii unor recolte bogate, sporirii Şeptelului şi măririi produc-
ţiei animale.

www.cimec.ro
 CUVIN"!'ARE LA A IQ_A A:-.IIVERSARE A ELIBERARII R0.\\1:-.!lEI 703

Proiectul de Directive prevede oreşterea în apropiaţii 2 --3

ani a producţiilor globale la culturile de bază :
La cereale pînă la 10.500.000 de tone faţă de 4.530.000 de
tone obţinute în medie pe an în perioada 1949/1953 şi faţă de
8.880.000 tone planificate pe 1954;
La plantele legum:noase pînă la 206.000 tone faţă de 97.000
tone în perioada 1949/1953 şi 172.000 tone planificate pe 1954';
La plante tehnice pînă la 3.020.000 tone faţă de 1.700.000
tor.e în perioada 1949/1953 şi faţă de 2.640.0()0 tone planificate
pe 1954;
La cartofi şi legume pînă la 5.640.000 tone faţă de 3.190.000
tone medie pe anii 1949/1953 şi 4.949.000 tone planificate pe 1954;
Furajele cultivate pînă la 6.3.40.000 tone faţă de 2.100.000
tone medie în perioada 1949/1953 şi faţă de 4.870.000 tone pla-
nificaţe pe 1954.
Suprafaţa viilor va aj1,.mge la 257.500 de hectare faţă de
227.000 cît avem astăzj; iar în plantaţiile de pomi se prevăd
96.000.000 de pomi fructiferi faţă de 53.000.000 cît avem astăzi_
Măsurile prevăzute -pentru dezvoltarea continuă a creşterii
animalelor vor asigura :·crearea bazei furaj ere corespunzătoare.
aplicarea metodelor superioare de creştere,· asistenţă şi îridru'-
mare zootehnică permanentă şi calificată şi participarea efectivă
a staţiunilor de maşini şi tractoare pentru mecanizare·a munci-
lor grele din zootehnie, care vor duce la sporirea numerică a
şeptelului şi mărirea producţiei de carne, lapte, lînă şi alte
produse animale.
Inzestrarea staţii.milor de maşini şi tractoare şi încadrarea
lor cu .cadre bine calificate vor mări capacitatea tehnică şi orga-
!'lizatorică a S.M.T.-urilor, pentru o cît mai largă mecanizare a
proceselor de producţie din gospodăriile agricole colective, înto-
vărăşirile agricole şi pentru cuprinderea unui volum cît mai
mare din lucrările agricole de bază ale s.ectorului particular.

www.cimec.ro
704 CiH. GHEORGHIU-DEJ
---------------------
Pentru îmbunătăţirea activităţii gospodăriilor agricole de
stat se prevăd măsuri pentru justa folosire a terenului şi pen-
tru mărirea producţiei vegetale şi animale.
Suprafaţa arabilă la G.A.S. va creşte tn 1956 la 700.000
ha. faţă de 660.000 ha. cît este astăzi.
Datorită mecanizării pcoceselor de producţie, pe lîngă fap-
tul tCă va creşte producţia cantitativ şi calitativ, se va diminua în
mod simţitor necesarul de forţe de muncă, care astăzi constituie
una din greutăţile cele mai mari ale sectorului agricol de stat.
Directivele cuprind recomandări pentru consolidarea econo-
mică, organizatorică şi politică a gospodăriilor agricole colec-
tive şi întovărăşirilor agricole.
De asemenea se prevede mărirea investitiilor la circa 3
miliarde lei în 1955 şi circa 4 miliarde lei în 1956 pentru dez-
voltarea agriculturii şi creşterii animalelor.
La baza întregului program de măsuri privitor la dezvol-
tarea agriculturii şi creşterii animalelor a stat principiul coin-
teresării materiale a producătorilor tn scopul măririi producţiei
agricole, pentru ca, după predarea cotelor obligatorii către stat
şi livrarea cantităţilor contractate, producătorii să poată pune în
vînzare în pieţe, tîrguri şi oboare surplusul de produse peste
nevoile lor gospodăreşti.

Tovarăşi,

Incă
tn 1947 au apărut în ţara noastră primele forme ale
comerţului socialist, care a obţinut succese importante. După
1948 comerţul de stat şi cooperatist a luat o mare amploare.
Volumul circulaţiei mărfurilor prin reţeaua socialistă a depă­
şit în 1951 - 15 miliarde lei, tn 1953 - 19 miliarde lei, iar
tn 1954 se prevede realizarea a ci rea 22 miliarde lei.
O dată cu dezvoltarea comerţului socialist s-a intensificat
schimbul dintre oraş şi sat, mai ales pe calea cooperaţiei de
consum. In 1953 volumul mărfurilor desfăcute .de cooperaţia de

www.cimec.ro
 CIJV!NfARE LA A IO.A ANIVERSARE A ELIBERARII ROM!N!El 705

consum a depăşit 7 miliarde lei. O însemnătate deosebită a luat

comerţul de întîmpinare, prin care se schimbă mărfuri agricole
alimentare cu produse industriale, la preţuri convenabile. Ca
urmare a măsurilor de cointeresare a ţărr-ănimii la mărirea pro-
ducţiei agricole şi a ajutorului dat de stat, apar pe piaţa ţără­
nească cantităţi mai malfi de mărfuri agroalimentalfe, iar tn ulti-
mul timp se înregistrează tendinţa de scădere a preţurilor pe
această piaţă.
In cadrul cantităţii totale de mărfuri desfăcute prin reţeaua
comerţului socialist a crescut greutatea specifică a mărfurilor
alimentare, oeea ce influenţează în sens favorabil şi preţurile
produsel01r alimentare pe piaţa ţărănească.
In scopul măririi producţiei agricole se prevede pentru 1951
şi următorii ani o sporire însemnată a vînzărilor de unelte agri-
cole manuale şi a maşinilor agricole cu tracţiune animală către
ţărani, prin reţeaua comerţului socialist.
O însemnătate deosebită în dezvoltarea economiei noastre a
avut-o introducerea monopolului de stat al comerţului exterior.
Volumul schimburilor externe a crescut considerabil în cursul
ultimilor ani, îndeosebi cu Uniunea Sovietică şi ţările de demo-
craţie populară. Au fost încheiate acorduri comerciale şi conven-
ţii de schimb cu peste 40 de ţări capitaliste. R.P.R. este dispusă
să dezvolte schimburile externe cu oricare ţară în condiţiile
egalităţii depline şi avantajelor reciproce .
• După actul navionalizării din 1948 venitul nostru naţional
a crescut an de an, fiind în 1953 de peste 2 ori mai mare
decît în 1948.
Partea venitului naţional provenită din sectorul socialist a
crescut şi mai mult. In felul acesta, participarea sectorului socia-
list în crearea venitului naţional a ajuns în 1953 la aproape trei
sferturi din totalul venitului naţional.
S-a schimbat fundamental distribuirea venitului naţional.
Astăzi partea covîrşitoare a venitului naţional se repartizează în
interesul celor ce muncesc, atît direct, sub forma veniturilor

www.cimec.ro
706 GH. GHEORGHIU-DEJ

personale, cît şi indirect, pe calea finanţării dezvoltării econo-

miei naţionale şi a cheltuielilor social-culturale.
Datorită creşterii continue a venitului naţional şi lichidării
consumului parazitar al fabricanţilor şi moşierilor, s-au putut
aloca an de an fonduri din ce în ce mai mari pentru lucrări
capitale. Volumul lucrărilor capitale economice şi social-cultu-
rale a fost în 1953 de trei ori mai mare decît în 1949. Fondu-
rile investite în aceşti ani în industrie au început să dea roade
prin creşterea producţiei industriale, datorită lărgirii şi recon-
struirr-ii întreprinderilor vechi, cît şi intrării în funcţiune a
numeroase noi întreprinderi moderne, dintre care numai în
industria republicană peste 80.
Bazîndu-se pe cerinţele legii dezvoltării proporţionale a eco·
nomiei naţionale, plenara din august 1953 a stabilit reducerea
volumului global al investitiilor, care depăşise prevederile pla-
nului cincinal, a sporit investiţiile alocate ramurilor rămase în
urmă - agricultura şi industria producătoare de bunuri de larg
consum.
Prin stabilirea amplasamentelor noilor întreprinderi indus·
triale a fost îmbunătăţită vechea repartizare teritorială, moş·
t·enită de la regimul burghezo-moşieresc, apropiind industria de
sursele de materii prime şi de centrele de consum şi dînd un
suflu de viaţă nouă regiunilor rămase economiceşte în urmă.
Astfel, în Moldova se dezvoltă un mare bazin petrolifer,
se construieşte puternica hidrocentrală de la Bicaz. Au fost
construite şi puse în funcţiune întreprinderi noi : termocentrala
de la Comăneşti, uzinele textile "Moldova", o fabrică de ciment
cu o capacitate de producţie egală cu întreaga producţie de
ciment a ţării noastre din 1938, o fabrică modernă de rulmenti
şi altele. In cursul anului viitor ţara va fi aprovizionată cu
penicilină fabricată în noua întreprindere care se construieşte
în regiunea Iaşi.
In toate domeniile construcţiei economice noi am primit
din partea Uniunii Sovietice un nepreţuit ajutor în utilaje,

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A IO-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINJEI 707

materii prime, semifabrr-icate, tn specialişti de tnaltă calificare.

Frăţescul ajutor acordat de U .R.S.S. poporului nostru in opeca
de construire a socialismului este o pildă inaltă de internaţiona­
lism, un exemplu al relaţiilor de tip nou statornicite intre ţările
lagărului socialist. (Aplauze furtunoase.)

Tovarăşi,

!ntreag~a producţie socialistă .din ţar.a noo·stră este subordo-

nată scopului prindpal al regimului democnat"1}Jopular : crearoo
bună,stării poporului.
In cei zece ani de la eliberare a avut loc o imbunătăţire
simţitoare a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor
muncii de la oraşe şi sate.
Clas.a muncitoore a incet.at să mai fie o cl.asă exiploatată,
devenind clasa conducătoore tn stat, stăp.ină .pe mijloo·cele de
producţie din industrie, pe bănci, transporturi etc.
Au fost lichidate şomajul şi crizele economice, a dispărut
teama de ziua de miine. Numărul muncitorilor aflaţi in produc-
ţie creşte an de an. El este astăzi de aproape 2 ori mai mare
decît în 1949 - amul primului 111osbru plan de stat.
Avîntul intrecerii socialiste, creşterea mişcării inovatorilor,
descră1şunaroo l.argă .a inilţiatitvei creatoare in p.roducţie exprimă
nooo .atitudine faţă de muncă a clasei muncitoare elibemte de
explootare.
In prima jumătate a acest.ui an venitul mediu al muncitori-
lor a .cre1s·cut cu 15% în comp.araţie ru aceooşi perioadă a .anului
trecut. Statul cheltuieşte în fiecare an sume importante pentru
asigurări sociale, pentru sănătatea şi invăţămîntul muncitorilor
şi funcţionarilor. Astfel, a·sLstenrţ.a medioolă pentru muncitori şi
funcţionari este gratuită, sute de mii de oameni 13i muncii se
odihnesc .anuJ3,l ~n oasele de odihnă ~n localităţi climaterice,
-oamenii muncii au asigurl3te pensii plătite de stat Ia bătr.tneţe
s.au în Ci8Z de piendere a ·capadtăţii de muncă. St1atul asigură

www.cimec.ro
708 GH. GHEORGHIU-DEJ
-------------------------

spitaEzare gratuită femeii muncitoare în caz de naştere, concediu

cu rpl,ată înainte ,şi după naştere ; acordă 1ajutoare mamelor ou
mulţi copii şi mamelor singure, asigură învăţămîntul gnatuit în
şcoal,a elementară pentru oopiii oamenilor muncii, <l~cordă burse
tineretului studios.
Numai în 1953 cheltuielile sodal-~cultur,a.le 13.U reprezentat
peste 5 miliarde de lei, de circa 8 ori mai mult decît în 1948. In
centrele industri13.le s-,au construit şi se ~construies'c cartiere şi
blocuri muncitoreşti. Asemenea măsuri sodakulturale sînt de
neconceput ~n condiţiile ·oapit13.lismului.
S-au schimbl3.t nu numai .condiţHle de viaţă, ci şi condi,ţiile de
muncă 13.le muncitorilor şi funcţionarilor. CondiţUle de muncă din
intreprinderi exprimă g1rija regimului pentru sănătatea şi secu-
ritl3.tea muncitorilor. Statul a cheltuit sume însemoote pentru
prevenirea a1cddentelor şi îmbolnăvkilor, pentru uşunarea mun-
cilor ,grele. ·
Succese de seamă au fost obţinute in ridicarea nivelului de
tnai materLai şi ,cultura,l a.J ţărănimii muncitoore. A rămas de
domeniul trecutului vil3.~a igrea, amară, din Sl3.tul în oare domnea
moşierul ou j,andarmii şi veohi:lii săi. Faţă de proasta alimen-
taţie, care dădea naştere unor fenomene de degnadare biologică
în masa ţărănimii, astăzi consumul populaţiei rurale s-a îmbu-
nătăţit ; 13. crescut consumul de produse vegetale pe oop de locu-
itor -în 1953 faţă de 1938 cu drca 50% 'lia gr,îu, secară şi porlllmb
şi cu cinoa 150% J,a cartofi. La co!ectivişti creşterea este şi mai
tnsemnaiă. In sate s-1au construit numeroo·&e şcoli, spitale, di·s-
penSJare, case de naştere, 1puncte sanitare.
Sporirea simţitoare a ·consumului populaţiei de la oraşe şi
sate, dublarea numărulllli muncitorilor din orl3.şe şi centre indus-
tr:l3.le, precum şi .creşterea continuă a nevoilor şi cerinţelor oa-
menilor muncii, care s-13.u ridi•oat în anii puterii populare }13. o
vi,aţă demnă, omenea~scă, IPUn in fl3.~a p13.rUdului şi a s~atului
democrat-popular probleme deosebit de complexe.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A IO-A ANIVERSARE A ELIBERARII R0.\1.!NIEI 709

Inspre rrezolvar.ea acestor probleme şi în primul rînd înspre

lichidarea lipsurilor care mai există în aprovizionarea oamenilor
muncii ·CU produse agrroalimentare şi alte produse de larg con-
sum sînt îndreptate măsurile Iurate de prar.tid şi guvern pe baZla
indkaţiilor rplenarei C.C. din raugust 1953.
In anii puterii popuJ,are arU luat un mare IB.·vrînt cultum, şti­
in~a, rarta.
Analfabetismul - ,g:-eaua moştenire lă!S'ată de moşieri şi aa-
pitalişti - este aproape lichidat. Şcolile de toate gradele au
devenit cu adevărat accesibile oamenilor muncii şi fiilor lor ;
numărul şcolilor şi institutelcr de tot felul, rai elevi.Jor şi stu-
denţilor 18. crescut ·considerabil.
Cultura, arta, sportul au devenit un bun al oamenilor muncii.
Peste 6.000 de cluburi şi colţuri roşii muncitoreşti şi peste 12.000
de cămine culturale săteşti, mii de biblioteci, numeroase săli de
spectacol şi baze sportive stau !18. dispoziţira oamenirlor muncii.
Zirarul, cartea, r,adioul filmul cluburile şi eohi1pe!e rartistice ·au
intnat în viraţ,a de zi ~u zi a 'oamenilor muncii.
Au diiSipărut vremurile dnd drturrarii noştri enau trrataţi cu
nepă~sare şi dispreţ şi Upsiţi .:~rdesea de cele mai elementare con-
diţii de trrai şi :activitate creatoare. Regimul ·democnat-popular 18.
creat condiţii deosebit de favombile aretivităţii ştiinţi·fke şi lite-
rar-artistice. Niciodată oamenii de ştiinţă, scriitorii şi artiştii
nu s-,au bucurrat de ·a·semenea IPOsibLlităţi de vi:ată şi de muncă,
de atîta cinstire şi dragoste ·ca astăzi, în condiţiile regimului
democmt-popular, interesrat vital în progresul ·creaţiei ştiinţiifice
şi :a rti:s ti·ce.
Premiile de stat decernate oanual demonst·rează contribuţira
tot mai însemnată ra oamenilor rde ştiintă Ira dezvoltarea forţelor
de producţie în industrie şi agri·cultură, rezultatele rodnke 18.•le
colaborării creatoare dintre savanţi şi practicieni, realizările
remarcabile ale oamenilor de cultură vîrstnici şi tineri - scrii-
tori, muzideni, artişti pl18.stid, cinematog.r:afişti, :arUtori şi artişti
dnamatirci.

www.cimec.ro
710 GH. GH:EO~OHIU-DEJ

Preţuind munca nobilă a intelectUJalită·ţii noastre creatoare,

poporul cere oamenilor ştiinţei şi culturii să ţină pasul cu viaţa,
să ră:51pundă problemelor noi, a~zătoare, ridi•cate de viaţă, de
cerinţele construcţiei socialiste, să creeze noi opere ştiinţifice şi
e.rtistke de Vlaloore, capabile să-1 ajute şi să-1 ÎiliSufleţească în
lupta pentnu dezvoltarea continuă a economiei naţionale, pentru
un arvÎ!nt puternic al induiStriei şi a1griculturii, pentru creşterea
continuă a nivelului de viaţă material şi cultural al maselor
muncitoare.

Tovarăşi,

Suooosele obţinute pe toate tăclmuri·le de poporul nostru în

e.ceşti 10 ani sînt rodul muncii eroice a dlasei noastre munci-
toare, a ţărănimii noastre muncitoare, a intelectualităţii ţării
noastre, rodul uriaşului avint al forţelor creatoare ale poporului,
devenit stă1pîn pe soarta sa.
Fă,otnd bi:lanţul marilor realizări dobîndite de poporul romin
şi minorităţile naţionale, noi sîntem conştienţi de s.arcin~J.e
importante oare ne stau în faţă.
Marele Lenin ne învaţă că princÎ!piul fundamental .al con-
struirii sodaHsmului este alianrţa dintre da:sa muncitoare şi
ţărănimea muncitoare şi asigur.area rolului conducător al cla,sei
muncitoare în a•cea1stă ali.anţă.
Intărirea continuă a alianţei muncitoreşti-ţărăneşti a fost şi
rămîne sarcina primo11diJa.lă a ·partid,ului şi guvernului. Trebui·e
să mobilizăm toate forţele pentru a înfăptui programul de măsuri
în vederea unei simţitoare ridkări a producţiei agricole in unmă­
torii 2-3 ani, prognam eXJPUS în proiectul de Directive ale celui
de . .a•l II-lea Congres al P.M.R Trebuie să aiSigurăm un belşug
de produse agricole vegetale şi animale pentru o din ce în ce
mai bună aprovi.ziona:re a oamenilor muncii cu alimente şi a
industriei cu materii prime. Trebuie să ~condărn o permanentă
stenţie dez.voltării sectorului soci.alist al agriculturii, .întăririi

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA /\ IO.A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 711

economica-organizatorice a gospodăriilor colective şi întovără­

şirilor lllg6ool·e.
T·rebuie să muncim neobosit pentru continua dezvoltare a
producţiei industri.a,le, pentru realiZJarea srarocinilor pl1anului cin-
cinal la toţi indidi, să r1dică:m producUviootoo în fiooare sector
de muncă, să obţinem pe toate căi,le reduceroo preţului de cost,
să arplkăm un regim de strkte economii, -să ridicăm oalifi.care.a
muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la nivelul tehnicii înain-
tate de care dispune economia noastră naţională, în vederea unei
ott mai bune utilizări a rezervelor interne 13le întreprinderilor şi
extinderii metodelor de muncă înaintate.
Trebuie întărit şi ,lărgit continuu schimbul de mărfuri intre
omş şi sat, îmbunătă•ţită .adiviootea comerţului nostru <!e stat
şi ooapenatist, dezvoltat comerţul de întîmpinare.
Desfiinţînd vechiul stat burghew-moşieresc, armă a asupri-
rii şi exploatării celor ce muncesc, poporul muncitor din ţara
noastră, condus de partid, a făurit statul democrat-popular, în
care toată puterea aparţine oamenilor muncii de la oraşe şi sate.
A fost creat un nou 13par.at de soot, ,pus în slujba ,poporului mun-
citor. A fost creată armata populară, devotată trup şi suflet
patriei şi poporului muncitor, scut de nădejde 131 păcii şi s•ecuri-
tăţii Republicii Populare .Romîne. (Aplauze puternice.)
Statul democnat-,popul.ar constituie instrumentul princi'Pal al
construcţiei socialiste, pavăza marilor noastre cuceriri revolu-
ţionare. S:arcina noastră este de .a întări necontenit statul demo-
crat-popular, de a veghea la stricta respectare a legalităţii popu-
lare, de a munci pentru perfecţionarea şi ieftinirea apara tu lui
de ~Stat, pentru îmbunătăţi:re.a muriJCii lui, rpentru stîrpirea birocrl<1-
tismului, de a ridica necontenit vigilenta revoluţionară faţă de
duş.manii poporului muncitor.
Statul nostru este puternic prin conştiinţa maselor, prin par-
ticiparea lor activă la conducerea treburilor obşteşti. Este nece-
sar să îmbunătăţim activitatea Sfraturilor popuiare, să întărim
legătura lor cu masele largi de oameni ai muncii. Să antrenăm

www.cimec.ro
712 GH. GHEORGHIU-DEJ

la o participare şi mai activă în opera de construcţie economică,

culturrală şi de :stat minunatul nostru tineret. Să facem din mili-
oanele de femei din P18.tri1a noaiStră o for.ţă şi mai activă a con-
struirii .socialismului 118. om~ şi 118. sate.
Unul din izvoarele tăriei statului democrat-popul·ar îl consti-
tuie prietenia fll"ăţească dintre popOII"ul romin şi minorităţile
naţiooole. ApHcînd politioa naţiona1lă leninist-stalinistă, să întă­
rim legătmi1le frăţeşti dintre toţi oamenii muncii din RepubHoa
Popull8.ră Romînă, indiferent de naţionalitate, să comhatom cu
toată hotănîrea manifestările de şovinism şi na·ţionalism bur:ghez,
să. educăm masele de oameni ai muncii .in spiritul fiTăţiei oame-
nilor muncii de toate naţiona-lităţile, în spiritul internaţi-onalis­
mului proletar, să intăTirn unitatoo oamenilor muncii din R.P.R.
în llliPt:a pentru înflorirea patriei.
Cheză.şira realizării cu succes a mari1lor s.ardni care ne stau
in f1aţă este întăriroo continuă a p1artidului, conducătorul luptei
poporului pentru socialism şi bunăstare.
Toate realizările dobindite în aceşti 10 ani de poporul mun-
citor se datorează faptului că în fruntea poporului se af-lă par-
tidul, călăuzit de învăţătura marxist-leninistă şi de experienţa
istorică a construirii socialismului în U.R.S.S., un partid puter-
nic prin unitatea de nezdruncinat a rîndurilor sale, prin legă­
tuna indisolubilă ·CU rna:sele patpulare, un p1arUd a cărui politică
este eXJpresil8. intereselor vitale şi a năzuinţelor celor mai -:>C!.tmpe
ale poponului muncitor. (Aplauze prelungite, ovaţii.)
P1artidul nostru a dat dovl8.dă de o mare oaiPadtate de mobi-
lizare, fiind urmat Îln toţi a1ceş.ti 10 ani, cu hotănîre şi devotra-
ment, de cele mai largi mase ale poporului. Indatorirea organ!·
Zl8.ţiilor noastre de partid este de :a îndrepta toate eforturile şi
toată forţ.a creatoare a maselor muncitoare de la or-aş~ şi s-ate
în vederea aplicării măsurilor elaborate de partid şi guvern pentru
dezvolt18.roo continuă a economiei naţiooole şi ridicaroo nive-
lului de trai al celor ce muncesc.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A IQ_A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEJ 713

Pregătirea ·celui de-al II-lea Congres al Partidului Munci-

toresc Rornîn trebuie să determine îmbunătăţirea şi interrsifica-
rea .adivită,ţii or,g~aniza,ţiilor de p1artid, ridicarea nivelului de con-
ştiinţă şi a spiritului ,de ră.spundere al comunişUlor, întărirea
ro!ului de av.ang1ardă .al• or,ganiZiaţiilor de p1artid şi .a legăturilor
partidului cu ma,sele c.ele mai .l:ar,gi .ale 1PO!Porului.

Tovarăşi,

Perioada de care ne OCI.lipăm :se oamcterizează prin S>chimbări

profunde pe :arena intemaţi~nală, ,schimbări c.are .au o impor-
t,anţă istoriiCă.
Uniunea Sovietică a devenit şi mai puternică, influenţa ei în
lume şi mai ·consi·denabilă. Alături de Uniunea Sovieti-că, ţ~ara în
care s-'a construit societatea sodalistă şi se să·VIîrşeşt~ kecerea
treptată de Ia socilaHsm l1a co_"Jluni,sm, au apărut ţările de demo-
cr~aţie ,populară, oare construiesc cu succes ,sodalismui, !Il apăillt
o nouă mare putere mondială - Republica Populară Chineză.
Statele .lagărului democnatic Cl.liPrind o Slllp!iafaţă uri~B.şă .a glo-
bului pămîntesc.
Intre ţările l~B.gărului demoar~B.tic s-aau statornicit rdaţii fră­
ţeşti de prietenie încă necunoscute 'în istorie - rel:aţii oare se
bazează ,pe .comunitatea căilor de ,dezvoltare sodal-econorm;:ă,
rpe caracterul comun al ideolo:giei, pe unitatea s~copului final. 900
de milioane de oameni .s-1au unit sub a1cel,aşi steag, într-un 5in,gur
lagăr - lagărul democraţiei şi socialismului, cea mai mare
cucerire a popoau·elor. (Aplauze furtunoase.)
De :a:p;o31pe 1patru decenii omenirea muncitoare şi lot ce este
înaintat în lume urmăreşte cu o caldă simpatie grandioasa operă
de constmcţie economică, culturală şi de stat din U.R.S.S.
Uriaşul progres a,J eoonoaniei sovietice, f,arptul că po;Jorul
sov!eHc aa reuşit :în aanii de după răz,boi să ridice de mai bine de
două ori şi jumătate producţil8. industriaală în riarport cu 1940,
realiză;ile fără precedent dobîniClite de aagrkultur.a colhaznică,
înflorirea şi avîntul culturii sovietice, înttietatea ştiinţei şi teh-

www.cimec.ro
 714 QH. QHEORQHIU-DEJ

nicii sovietice în folosirea energiei atomice în scopuri paşnice

tr,ezesc admi~raţia popoarelor din lumea tntreagă.
Măreţele succese dobindite de Statul sovieUc în mobilioorea
uriaşelor rezerve ale agrkulturii rolhozn,Lce şi în realizarea unei
abundente de obiecte de consum constituie pentru noi o puternică
pildă ,tnsufleţitoare.
In vreme ce în St~atele Unite ale Americii şi în :a:lte ţări capi-
taliste are ,Joc decăderoo ,a,griculturii, restnîngerea supnafeţelor
cultivate, :în U.R.S.S. se pun în valoare zeci de milio.ane de
hectare de pămînt cultiv>abil, rneooniZiarea muncilor de bază în
agricultură este aprootpe completă, se introduc pe scară lar·gă în
producţia agricolă cele mai noi descoperiri ale ştiinţei, spo-
reşte considerabil de !~a ~an la an producţi'a şi productivitatea
~agriculturii colhoznice.
Succesele ţărilor democrat-ipopulare :sînt privite de oamenii
muncii din lumea întreagă ca o nouă dovadă a superiorităţii
sodalismul ui.
Chiar acele foruri din lumea capitalistă care se străduiesc
să prezinte într-o lumină trandafirie starea de lucruri din econo-
mia capitalistă, să ascundă contradicţiile ei şi, pe de altă parte,
să denatureze sta:-ea de lucruri din ţările l~a.gărului sodalist sint
nevoite să recunoască succesele ţărilor democrat-populare. In
trecut - cu excepţia extracţiei de petrol - Romîni·a nici nu
figura în statisticile internaţionale privitoare Ia dezvoltarea
industriei. Anul ~acesta, în "Darea de .S~Mmă asupra situa·ţiei
economice mondiale", întocmită de secretariatul O.N.U., se arată
că producţia industrială a Republicii Populare Romîne a crescut
tn 1953 f,aţă de 1950 cu 81%, in timp ce în ţări cu o industrie
dezvoltată ca Anglia, creşterea în aceeaşi IP'erioadă este de numai
6'%, în Fnanţa de 14%, în Suedia de 3%.
Orientarea prindpalelor eforturi ale ţărilor lagărului demo-
crat spre ridicarea economiei este vădit deosebită de cea a econo-
miei ţărilor capitaliste, orientată spre război, spre intensificarea
cursei înarmărilor, ceea ce are ca urmare scăderea producţiei

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A IO-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 715

obiectelor de consum, scumpirea vieţii, împovărarea populaţiei

cu impozite insuportabile, restrîngerea tot mai mare a utilizării
capacităţilor industriale, creşterea şomajului.

Tovarăşi,

U.IR,S.S. şi ţările dernocr.at-popull(lre promovează o politică

de pa.ce şi ·coJ,aborare internl(lţiooolă, deyunînd eforturi neobo-
site - aş•a cum au dovedit-o şi conferinţele de !•a Berlin şi
Genevl(l - în vederoo rezolvării chestiunilor litigioase pe ooloo
tmbativelor, în vederoo s'lăbirii •continue 1(1 înoordării în relaţiile
intemaţiona·le.
Republica Populară Romînă, ca şi celelalte ţări ale lagărului
democmt, porneşte de 11(1 princilpiul posibi.Jităţii coexistenţei p.aş­
nke a celor două si,steme. La btam l(l,c.estui JPrincipi!.l se află
profundul interes 1(11 popoorelor tuturor sÎI(lte'lor, indiferent de
sistemul .tor socil(ll, pentru menţinerea unei păei indelungate şi
trainice, pentru legături economice şi culturale între popoare.
(Aclamaţii puternice.)
Colaborarea în apărarea păcii, intensificarea legăturilor eco-
norni·oe şi 1(1 schimburilor culturale constituie .a.ooa bl(lză reală pe
oare poote şi trebuie să fie or,g;aniZI(lt sistemul relaţiilor intema-
ţiooole în zilele noa•stre.
PrqpunerHe U.R.S.S. cu pri'Vire 11(1 or;ganiz:area se·curităţii
colecfi.v.e tn Europ1a constituie 'intruch~p.area concretă a princi-
piului coexi,stenţei pl(l•şnice tntre ·cele două si,steme.
iVia~ demonstrooză că princilpiul coexistenţei paşnice, ca şr
prindpme eg~alităţii şi redprocităţii de interese oore stau ·l·a baZI(l
politicii externe a statelor lagărului democratic sînt pe deplin
apflcabile şi în relaţiile cu state capitaliste. Asemenea principii
au fost ['ecunosoute şi aşezate Ia temelia relaţiiloc dintre R. P.
Chineză şi India, dintre R. P. Chineză şi Bi·!'rnania.
Cercuri tot mai largi din ţările capitaliste se declară pentru
ooexi,stenţ.a paşnkă între cele două si·steme şi militează :activ

www.cimec.ro
 716 GH. GHEORGHIU-DEJ

pentru rezolvarea litigiilor dintre state pe calea tratativelor,

pentm destinderea încordării internaţionale, pentru intensifica-
rea s·chimburi:lor comerdale.
Aceasta nu este pe placul cercurilor agresive din Statele
Unite, oare nu se împacă cu destinderea încordiirii internaţio­
nale, care Slînt furioa,se că forţele pădi ~u reuşit să stingă ·ce·le
două fooare de război aprinse de imperLalişti în Coi{~ea şi In-
doohina.
Oer.cu:-ile agresive din Statele Unite desfăşoară tot felul de
acţiuni provo.oatoare împotriv1a Uniunii SovieUoe, a Chinei popu-
larre şi a republkilor democrat-popular-e, alocă în fiecare an sume
considerabile în vederea finanţării activităţii de subminare în
-aceste ţări, se dedau ),a aoţiuni oare c·ontnavin celor ma! elemen-.
tare no:-me intemaţionale, ~cţiuni fără precedent în rel,aţiile din-
tre state suvenane şi independente. In ceea ce priveşt~ Romîni·a,
1ucrurile .au ajuns pînă 'acolo încît guvernanţii 1amerioani, oare-şi
:zic pasămite "republicani", şi-au făcut obiceiul de a publica în
fiecare ,an o declranaţie în oare se aduc amare reproşuri poporului
Fomîn că a alungat de pe·tron dinastia Hohenzollernilor, care-
după cum se ştie - a servit cu abît:a promptitudine şi conştiin­
ciozitate interese·le ca,pitalului intemaţiona:l.
Numai nişte oameni care ~u pier·dut simţul realităţii mai pot
crede că poporul romffn, oa şi celel,a1te p01po.are .oare au scutuwt
pentru totdeauna lanţuri,le robiei oapitali:ste, ar putea să-şi pună
din nou a~oeste ),anţuri de dnatgul monqpoliştilo:- .amerkani şi el
prote}aţilor .)or de felul Hohenzollerni•lor.
In cei zece ani de cînd Romînia s-a eliberat din jugul impe-
rialist, po•porul 1romîn a muncit necontenit pentru a coosolida
noua sa orînduire soda,lă şi de ISiat, pentru a o f,ace puternică şi
-de neclintit.
Sll!perioritatea lagă-rului democrat pe areoo mondială este un
f1apt evident şi incontest,abil. PoliUca de p~c~ ~ Uniunii Sovie-
Uoe, ,a R P. Chineze şi :a ·ce~orl,alte ţări ~le .J,agărului democnat

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A IO-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 717

se bucură de un sprijin tot mai l,arg printr-e oamenii iubitori de

p,a,ce din lumea întreagă.
Bărbăţi,a şi for~a l'Ujptătorilor p-entru p1a,ce din lumoa întreagă
îşi IClre izvorulîn f:aptul că după 18.1 doil€18. război mondial mişcJ­
rea pentru P~'ce a găS'it un sprijin în coo mai puternică forţă
orglaniz;ată pe oare a cunoscut-o istori1a - l~gărul pă-cii, demo-
cmţiei şi socilalitsmului.
De 18.1Ceea, întă-rirea continuă 18. lagărului democraţiei şi soda-
lismului este în zi,Jele noastre sa11cina primondi1ală ,a ~apărării
păcii în lu:me. (Aplauze puternice.)
Pentru pqporul romîn oonştiinţJa că bce p'arte integrantă din
marele l,agă-r ·al democnaţiei şi socila.Hsmului, în frunte cu
Uniunea Sovietică, c-onstituie un iz,vor d-e forţă, de sigumnţă şi
încredere în viitor. (Aplauze îndelungate.)
P-oporul romîn vede în 'Prietenia de nezdruncinat cu marea
Uniune Sovietkă chezăşi'a succesului în lupta pentru victoria
socLaHsmului, chezăşi1a independenţei şi libertăţii P18.tri.ei noastre.
P<Jtpoml nostru VICl întări şi pe viitor prietenia de ne7..drunci!Jat
dintre R.P.R. şi U.R.S.S., frăţia dintre ,poporul romîn şi poporul
SOV'ietk elibemtor şi !Pri-eten. (Aplauze puternice, ovaţii.) Poporul
nostru Via întări rel1aţiile de prietenie şi frăţie cu China popuJ,ară,
ou toote ţările de democmţie popul,ară. (Aclamaţii, aplauze.)
Politioo ,guvernului romîn de IP'a·ce şi de col~homre cu toate
ţările, indiferent de sistemul -lor politk, este ex!presila firească
şi continuarea logică a pollitidi de c<mstrucţie pa.şnică şi de fău­
rire 18. bunăstării poporului pe ·oare o duce în interiorul ţării.
(Vii aplauze.)
Roadele ~cestei politici extern-e sînt -astăzi dare în tar.a noas-
tră tuturor celor care-.şi iub-esc p1atria şi doresc p1acea, înflorirea
şi fericirea ei. Nidodată Romînia nu a avut atîţia prieteni. La
a zecea aniversare a eliberă~rii patriei ~sigUJrăm pe toţi prietenii
poporului romîn, şi în primul r.înd poporul sovieUc eliberator şi
popoarele ţărilor democrnt-JPopul,are, -că vom siiCl neclintiţi l1a
postul nostru de răspundere şi vom cont·:cibui ~adiv şi plini de

www.cimec.ro
718 GH. GHEORGHIU-DEJ

hotărîre Ia lupta mondială pentru pace şi democraţie, pentru

triumf·ul prindpiilor col~·borării fră·ţeşti între popoare. (Aplauze
prelungite, ovaţii.) .
Trăiască 23 August, ziua eliberării Patriei noastre! (Aplauze
puternice.)
Trăiască şi înflor·ească Republica Populară Romînă! (Aplauze
puternice.)
Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul şi orga-
niZJatorul tuturor vidoriilor poporului muncitor! (Aplauze pu-
ternice.) Trăiască guvernul Republicii Populare Romîne !
(Aplauze puternice.)
Trăi~scă marea Uniune Sovietkă, elibe11atoarea şi prieteoo
ţării noastre ! Trăi~:scă în V·eci priet-eni~ mmîno-sovietică !
(Aplauze îndelungate, ovaţii.)
Trăi,asd marele şi invincibilul lagăr ~1 democr;aţiei şi soci~­
lismului 1 (Aplauze îndelungate.)
T.răila:scă p1acea între pQ}Joare 1 (Aplauze îndelungate. Publi-
cul, în picioare, ovaţionează pentru Partidul Muncitoresc Ramin,
pentru 'Republica Populară .Romînă şi pentru Uniunea Sovietică,
marea noastră ·eliberatoare şi prietenă.)
"Scînteia« nr. 3.059
din 23 august 1954

www.cimec.ro
 RELAŢDLE ECONOMICE DE TIP NOU ,.,
RELAŢll DE PRIETENIE ŞI COLABORARE
FRĂŢEASCĂ

Marea Revoluţie Sod,alistă din Octombri·e l(l deschis epoca

celor mai profunde transfo:-mări din istorie. Schimbarea m.dicală
pe care IRevoluţil(l din Octombrie a determinat-o în domeniul
relaţiilor dintre clase, prin instaurarea primei puteri în istorie a
muncitorilor şi ţăranilo:-, a exerdoot o puternică influenţâ şi in
domeniul rell()·ţiilor dintre soote.
CJ.asidi marX'ism-leninismului au arătat că socialismul va fi
ea>ooa ·păcii şi frăţiei între popoare. Statul sovietic, primul stat
socialist din lume, a proclamat de la începutul existenţei sale
principiul păcii şi prieteniei între popoare ca principiu funda-
mental în organizarea relaţiilor dintre .state, luptînd ·în mod
consecvent împotriva politicii imperialiste de subjugare a altor
popoare.
După cel de-al doilea război mondial, o dată cu desprinderea
unui şir de state din sistemul oopit.alist, s-a format marele lagăr
al democraţiei şi socialismului. Intre statele care fac parte din
acest l,agăr l(l'il fost stabilite relaţii soci!aliste.
In zilele noastre lagărul democraţiei şi socialismului
cuprinde o treime din omenire şi a devenit o forţă uriaşă,
care exercită o influenţă determinantă asupra întregii conjunc-
turi internaţionale.

www.cimec.ro
720 GH. GHEORGHIU-DEJ

!,n a.v1anga~,da ţărilor J,agăru:lui democnat păşeşte marea

Uniunea Sovietică, ţara care a construit în mod victorios socialis-
mul şi săV:îrşeşte în prezent trecerea tr€1ptată spre comunism.
Inaintind pe calea Marelui Octombrie, ţările europene de demo-
cmtie popul1ară construies,c cu succes soci~C~lismul. Re~mbUca
Populară Ch!neză, miaşa ţară a celor 600.000.000 de oamen.i, a
terminat cu suoces 1perioacLa de ref1acere şi :a trecut l1a constru-
ima IS<:>ciaUsmului.
Marea forţă :a J,a·gărului democraţiei şi sodalLS1111ului îşi ~C~re
izvorul în comunitatea căilor de dezvoltare sodal-economică a
ţărilor componente, în ca,naderul comun al ideolQgiei lor, în uni-
t,atea SCOJPUlui lor final. 900.000.000 de oameni lUJPtă sub Mela,şi
steag - steagul marxism-leninismului şi al internaţionalismu­
lui ,proletar, steag-ul pădi şi frăţiei dintre popoare.
Ţările l~C~:gărului socilalist pornesc de J.a prern~sa că este posi-
bilă coexi,stenţa ,p1aşnică :a oelor două sisteme - sodalirst şi oapi-
talist -, că între ţări cu sisteme economice diferite este JPe de;plin
JPosilbilă o ml~abo:-,are îndelungată şi că pentru .acea1stJa exi1stă în
primul nînd un as-emenoo temei oa rprofundul interes 13rl popoa-
relor tuturor ţăril-or, indiferent de ststemul sodal 13} :acestora,
pentru menţinerea unei păd îndelungate şi tminice.

Rel1aţiirJ.e socira:liste dintre ţările l~C~gămlui democrat îşi găsesc

o eXJPresie vie în col1abomrea frăţească pe tănîm economic.
La haz:a rel~aţiilor de tip nou dintre ţările l1agărului democrat
stau principiile de neclintit ale satisfacerii reciproce a intereselor
şi ~ale tntr-.ajutorării fră,ţeşti lin scopul 1a<VIîntului economic
genenal.
F:adorul prindpa.J şi hotănîtor în crearea şi dezvoltarea a~ces·
tor relaţii este Uniunea Sovi·etică, ajutorul ei frăţesc acordat
ţărilor democrJat-rpopulare din EurOIP.1a şi Asi1a.
Uniunea Sovieti·că, mare putere industri,ală, dirSJPUnînd de o

www.cimec.ro
 RELAŢIILE ECONOMICE DE TIP NOU 721

tehnkă de prim nang, de .agrkultur.a cea mai mecanizată din

lume, de o bogată experienţă în constructia noii economii şi eul·
turi socilaliste, acordă un coiliSidembil ajutor O!Perei de constru-
ire a s-odaHsmului în ţările de democraţie P'O!Pilllară .
.ReJ,aţH!e de schimb dintre ţări:le la,gărului democnat cunosc
o dezvoltare continuă.
In timp ce pe piaţa mondială capitalistă comerţul exterior
este pentru monapoHşti un mijloc de asigunare a profitului
maxim prin aservirea economică şi politică a popoarelor din al te
ţări - pe IPi,aţ.a mondi1ală democrată comerţul exterior serveşte
oa un important mijloc pentru dezvoltlarea oconomkă a ţărilor
respective. Deplina egalitate în drepturi a părţilor, respectul
faţă de partener, avantajul reciproc stau la baza comerţului ex-
terior. dintre ţă·:-ile I~a~gărului sodalist.
Schimburile de mănfuri pe piaţa mondi:ală democrată s-e af.lă
în •continuă creştere, rezultat direct al ·Creşterii neîntrer:upte a
prodl..IJcţiei ţărilor democr·ate. Noua !Piaţă nu cunoaşte difkultăţi
de desbce:-e, crizele .şi stagTI~area care canaderizează pi~at:a capi-
talistă. Volumul comerţului dintre ţările lagărului democr,at
creşte mereu - din 1948 ptnă în 1952 el a crescut de peste 3 ori.
Faţă de 1938, cînd comerţul U.R.S.S. cu ţările europene în care
s-a statornicit acum regimul democrat-popular reprez·enta numai
1,5% din volumul comerţului exterim al U:R.S.S., în 1953
comerţul cu aceste ţări reprezenta 40% din volumul comerţului
exterior 18] U.R.S.S. In a,ceeaşi perioadă comerţul U.R.S.S. ou
China 18 crescut de :!1a 4% J,a 18% din volumul comerţului exte-
rior al U.RS.S.
Dezvoltarea puternkă şi multilaiemlă a economiei ţărilor
democ:-at-1populare se eJQprtmă în creşterea volumului comerţului
lor exterior. Intre 1946 şi 1952 volumul comerţului exterior 181
Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei şi Hnlgariei s-a mărit de 3-13
ori. In R. D. Germană el 18 creSicut în COITIIpanaţie cu 1947 de
17,7 ori. In ceea ce priveşte Romînia, volumul comerţului ei exte-
rior :a crescut între 1946 şi 1952 de 14,45 de ori.

www.cimec.ro
722 GH. GHEORGHIU-DEJ

Toate acestea contrastează izbitor cu situaţia ·de pe piaţa

mondi~a,lă ·capital~stă, unde voluanul comerţului exterior se gă­
seşte aproximativ la nivelul anului 1929.
O 1parUcul~aritate importantă ~a noii pieţe mondiale este oar.a,c-
teru:l planificat al eomef!ţului exterior al ţărilor l:agărului demo-
crat. In timp ce piaţa mondială capitalistă, în virtutea legii anar-
hiei şi oonourenţei în producţie, este sMşil3.tă de contradkţii ascu-
ţite şi supusă oscilaţiilor spontane de conjunctură şi crizelor -
pl:anurile de stat ale ţărilor l1agărului ·soci,alist, care sînt el~abo­
rate în conformitate cu cerinţele legii dezvoltării planice, propor-
ţionale a economiei naţionale, ţin seama şi de relaţiile de colabo-
rare economică. Coordonarea planurilor pe scara întregului
lagăr sociali:st pe baZia înţelegerii mutoole şi a acordurilor eco-
nomke de lungă durată p·ermite folosirea în condiţii optime a
resurselor de care dispun ţările lagărului democrat. Acordurile
economke de lungă dumtă asigură fiecărei ţări mărfurile de
oare are nevoie şi gamnte:ază desfacerea mărfurilor ei pe pÎiaţ\3.
externă. Exi1sten~a unor l~ături economke stabile şi îndelun-
gate creează pens,pecti:va cl~ară pentru dezvolt18.rea economiei şi
co·nstituie una din :principalele condiţii ale construcţiei socialiste
în ţările democr~at-·popul.are .
. Schimbul echitabil de mărfuri, sta,bilitate:a preţuri·lor, efectu-
area decontărilor .pe ham celei mai trainke monede - rubla
sovietică - garantează interesele p.artLcLpanţilor l:a comerţul pe
pia~ democrată.
Marea superioritate a relaţiilor internaţionale de tip nou
e.supm relaţiilor oapitaHste rezultă din f,aptul că ele sînt 5ubor-
dooote nu profitului ml3.xim, ci ţelului ~comun al satisfacerii cit
mai depline a nevoilor mereu crescînde materiale şi culturale ale
oamenilor muncii, în concordanţă cu legea economică fundamen-
tală 13. soci~a.Jismului. Datorită a~cestui f:apt, rel,aţiile dintre ţările
lagărului s·ocialist se oamderizează prin colaborare tovără­
şea:~că şi ajutor reciproc, în vreme ce în ·lumea capitalistă domină
!egea potrivit căreia cel mai tare înghite pe cel m.ai sl~ab.

www.cimec.ro
 RELAŢIILE ECONOMICE DE TIP NOU 723

Politica aventuri.stă a ceocurilor agresive din S.U.A. înrău­

tăţeşte şi dezorganizează comer.ţul ţărilor oorpitaHste, provoacă
gnave difi,cultăţi economi.ce şi financiare ţărilor suboi'donate,
intensifică paurperiZJarea maselor, ceea ·ce a·re roa rezulttat o res-
trîngere şi mai mare a rcarpr3!cită·ţii pieţei mondiale .oapitaUste.
In comerţul internaţional ·oapitaHst s-a creat o situa·ţie ·în
care ţările carpibaliste, inclusiv cele occidentale, sînt siHte să-şi
reducă producţira proprie şi să importe măr.furile pe care S.U.A.
le constr·!ng să le cumpere in ~ondiţii înrobitoare.
Urmărind să monqpolizere ,pieţele externe şi resur~Sele mon-
diale de materii rpi'ime, imperialis.mul amerkan dirstmge relraţiile
economke rnulmaterrale, stabilite irstorirce:şte, şi ooută să le în1o-
cuira:sd prin legături unilaterale ale acestor ţări cu S.U.A.
Monopolurile americane se străduiesc să transforme chiar şi
tăr,ile din Europa ooddenmlă într-o pia.ţă de aprovizionare ·CU
materii prime şi semifabrioate a industriei S.U.A. Luorurirle a111
ajuns pînă acolo încît în exrportul unei ţări industriale ca F·ranţa
greutatea srpecHică a prodUJSe!or finite s-ra redUIS de Ia 50,7%,
cît ena în 1937, la 29,8% în 1951, irar greutatea specifireă a mate-
riilor ,prime şi semi,farbricatelor ra crescut de J,a 35,2% Ira 47,7%.

u
Datorită colaborării economice frăţeşti dintre ţările democrate
şi îndeosebi datorită ajutorul111i U.rR.s.s:, ţările democrat-tPopu-
Irare au căpătat posibilitatea de ra Hchida înapoierea econorni·că
şi caracterul unilateral al dezvoltării economice moştenite de
la capitalism.
OUipă cum se ştie, marile puteri imperiaJi.ste, 'oare şi-au creat
şi dezvoltrat o industrie grea prin jefuirea şi a"ervir·ea raltor
popoare, duc o politică de menţinere a ţărilor slab dezvoltate în
situaţia de ranexe rargr.are şi surse de materii prime.
Consec,inţele dezastruoase ale acestei politici imperialiste
le-au cunoscut din plin în trecut şi ţările care s-au desprins din
orbita imperiralismului.

www.cimec.ro
724 GH. GHEORGHIU-DEJ

Dezvoltarea r-eltativ slabă a industriei, starea înapoiată 'a agri-

culturii erau cu zece ani în urmă trăsătura caracteristică a Ro-
mîniei şi a altor ţări europene, unde în prezent se aflii l·a putere
oamenii muncii. Romînia, unde capitalul străin deţînea peste
90% din petrol şi intre 70% şi 90% din celelalte ramuri indus-
triale, era destinată de imperialişti să rămînă un hinterland
agricol al puterilor apusene. Ea era tributară acestm puten-i
pentru cel mai simplu utnaj industri~L Oritce 1ncer,oare de a
smul,ge din ghiarele tmsturilor imperi,ali.ste una ~au al~a dintre
bo,găţiile ţării er·a re,pid !idhid:ată de "Standard Oii", "Rayal
Dutch Shell" şi aae a5emenea conoorne prin metode care sînt
astăzi la ordinea zilei în Iran, Venezuela şi alte ţăii"i.
O dată cu instaurarea puterii oamenilor muncii, ţările demo-
crat-tpopultare au dobîndit putin~a să se dezvolte pe calea indus-
trializării, să riditce produ.cţi,a agricolă şi să păşeas.că pe drumul
tnansfonmării socialiste a agriculturii, să-şi Vtalorifke bQgăţiile
naturale, să-şi sporea,scă venitul rua.ţioool, să ridi·ce nive:lul de
tnai al oamenilor muncii. In i.prezent voll\.lrnul !Producţiei indus-
triale :a Poloniei, Cehoslovtaciei, Ungariei, Romîniei, Bulgariei
şi Alhaniei depăşeşte de mai bine de trei ori nivelul :antebeJi.c.
Cehoslovtada şi-a ridkat considerabil ,produc·ţi:a industriei pe catp
de locuitor; Polonia se află astăzi printre principalele ţări indus-
tri:ale ale Europei; în :Romîni:a, Un.garLa, Bul.g,ari1a mai mult de
jumătate din venitul naţional provine din industria socitalistă.
Ţ1ara noaiStră dispune atStăzi de noi namuri industri·ale, cum sînt:
construcţia de maşini electrice, construcţia de maşini şi unelte
:agricole, constru·oţia de utilaj petrolifer şi minier, constwcţia de
maşini-unelte pentru prelucra-rea metalelor, industria de colo-
nanţi etc. Baz,a tehnică a indutStriei naa.stre s-:a lărgit.
In stmctum come!1ţtU!ui exterioc :al ţărilor democnat-i.po,pultare,
prodUtSele finite c;&..pătă de la :an !1a an o greutate Sipedfică tot
mai mare. Romînia exportă în prezent - alături de produse
petrolffere, agricole, forestiere - utilaj petrolifer, motoare elec-

www.cimec.ro
 RELAŢIILE ECONOMICE DE TIP NOU 725

trioe, unele maşini-unelte, negru de fum, sodă caustică, precum

şi utilaje complexe pentru fabrici de ciment, cărămizi şi ţigle etc.
Nici una din ţările democrat-1populare nu ar fi 1putut săv:îrşi
un asemenea salt fără ajutorul Uniunii Sovietice. Istoria nu
cunoaşte un alt oaz oînd o mare II>Utere industri1ală să fi ajutat
în mod atît de eficace un şi.r de state mid şi mari să-şi fău­
rească o industrie ,aş,a cum face U.R.S.S. Este oamder~stic f,a1ptul
că înt::-.e 1948 şi 1953 livrării~ de utnaj industrial şi de ma;;ini
<lin U.R.S.S. pentru ţările democnat-1populta.re au ,cre::.cut de peste
10 ori.
M(mopolurile americane inundă pieţele ţărilor sl.ab dezvoJt,ate
cu tot felul de mănfuri neesenţilale, în timp ·ce ex·portul de maşini­
unelte şi alte utilaje necesare pentru dezvoltarea industrială a
ecestor ţări este cu totul neînsemnat. Din V!8.loa::-ea :globală a
exportului american în India, care a fost în 1951 de 463.000.000
de dol,ari, maşinile-unelte au reprezentat doar 500.000 .de dolari;
maşinile-unelte exportate în Indonez~a reprezentau O, 1% din
totalul ex1portului american în ·această ţJară.
In SJPatele aşa-zisului "1ajutor" ameri:aan şi !8.1 fnazelor răSIU­
nătoare deSJPre "misiunea dviliz.atoare" a S.U.A. se 13s.cunde cel
ml3i dnic business ·Colonial, se a:::.cunde poliHaa de frînare ;a dez-
voltării economke a ţări,Jor înaipoiate în scopul jefuirii bo:găţiHor
lor naturale şi ef!JUizării forţelor lor de prodlliCţie. Astfel, mono-
polul "United Fruit Company", ·Calfe a ·concentrat în mîinile sale
exportul de banane din ţările Americii latine, obţine un profit
de 600% f,aţă de aapitalul investit. In :genenal monopolmile ame-
ri.cane obţin de pe urma investiţiilor de ca1pital în străinătate un
profit de 3-5 ori mai mar·e deoît în interiorul State!or Unite.
Stoar1cerea a1cestor ,profituri colosale se face ,pe seama exploatării
sMhaHce :a popul13ţiei ţărilor slab dezvolt13te. Zeci de milioane
de oameni din ţările coloni1a1e şi dependente din A<frj,aa, Asi1a,
Amerka de sud trăiesc în ,condiţiile unei foamete permanente.
Monopolurile străine, tns.uşind o p13rte însemnată 13 bunuri-
lor create din munca popoarelor, lipses.c ţările .sl;ah dezvoltate

www.cimec.ro
726 GH. GHEORGHIU-DEJ

de mijloace pentru crearea unei industrii prQPrii, condarnnînd

astfel a~ceste ţări la dependenţă economkă faţă de puterile
imperia!ilste.
De multe decenii puterile imperialiste elaborează tot felul de
"programe de dezvoltare Şi bunăiStare" a coloniilor şi ţărilor
dependente. Dar toate aceste ţări continuă să fie lipsite de o in-
dustrie a mijloarcelor de producţie. Republica PQPulară Chineză
în numai 5 ani de Ira procl~amarea ei, cu ajutorul Uniunii Sovie-
tice, a ajuns să producă utilaj pentru industria metalurgică,
e!ectroenergetică şi petroHferă, automobile, tredoare, locomo-
tive şi .avioane. Producţia mijloacelor de IProduc·ţie f.aţă de 28,8%
în 1949 reprezintă astăzi 42,3% din întreaga industrie a Chinei ~
în oîteva cincinale China va fi o ţară cu o puternică industrie
modernă.
Adevărul este că aşa-numitul ,,~ajutor aoordat ţărilor sl.ab dez-
voltate" de către S.U.A. nu este decît un pretext pentru atnagerea
llloostor ţări în orbita planurilor agresive americane şi pentru
aservirea lor şi mai ~ocent·ootă. ŢărMe oare au fost incluse în
illŞia-numitul punct 4 .al programului Truman de "ajutorare a
ţărilor slab dezvoltate" n-au văzut înălţîndu-se pe teritoriu)
lor întreprinderi industriale sau centrale electrice, menite să le
ridice economiceşte ~ în schimb au văzut construindu-se a·ero-
droame militare americane, arsenale, lagăre de instrucţie, con-
ducte de petrol, dru:muri strategice, baze pentru submarine etc.
Gît priveşte a.şa-zj,sele "credite" în dolari, vorbeşte de la sine
un asemenea fapt oa acela dezvăluit de revista americană "U.S.
News and World Report", că f~aţă de suma de 210.000.000 de
dolmi :acor.dată de S.U.A. în întreaga perioadă postbelică drept
"rajutor" celor 20 de ţări din Amerirea latină - monopolurile
americane au obţinut numai din investiţiile directe de capita)
făcute în 1951 în aceste ţări aproape 1 miliard de dolari profit.
In multe ţări slab dezvoltate, oerrcurile conducătoare au re-
nunţat la iluzia că S.U.A. le vor ajuta să-şi construiască o indus-

www.cimec.ro
 RELAŢIILE ECONOMICE DE TIP NOU 727

trie; ele au ajuns să reSIJ>ingă "ajutorul" arnerioan şi să se

ferească cu grijă de el.
ln 13.•00ste condiţii este pe deplin legitimă părerea ee se mani-
festă tot mai puternic în ţările sl13.b dezvoltate că îmbunătăţirea
situaţ.iei poate fi obţinută îoointe de toate prin dezvoltarea eco-
nomiei naţionale pe baza p·ropriilor res.urse şi a lărgirii l~ă­
turi·lor comerdale cu to.ate ţările, în condiţii ·avl3.ntajaase pentru
JC~mbele părţi. In Ja·ceste ţări creşte tot rnl3.i mult interesul JP•entru
dezvoltarea relaţiilor cu ţările lagărului democratic.

w
Colaborarea economi·că îlntre ţă1rile lagărului socialist are un
canader multil13.teml. In af.a.ră de comerţul exterior, acor.darea
de •credite, cooperarea în veder•ea sprijinirii unuÎia dintre p13.di-
cip13.nţi să-şi dezvolte resu11sele naţionale în interesul întregului
lagăr al democraţiei, ajutorul tehnica-ştiinţific, specializarea
cadrelor şi schimbul de experienţă în producţie constituie tot atî-
tea form.e de colaborare economică între U.RS.S. şi ţările demo-
cDat-lpopulare.
Ajutorul tehni,co-,ştiinţifk pe care U.R.S.S. îl a.cordă ţărilor
democrat-popull3.re se realizea.ză Pe linia livrărilor OOITIJPlexe de
uUlaj pentru întregi obiective industri13.le, ,pe lin~a introducerii
1n producţie a celor mai îoointate metode, I)Je linia sprijinirii
dezvoltării baz·ei de materii prime prin proSI)Jecţiuni geologice,
organizan~a metodelor moderne de extracţie a că~rbunelui, petrro-
lului, minereului etc. Ajutorul tehnk al U.IR.S.S. economiiSeşte
ţărilor democrat-populare sume uriaşe, ieftineşte costul construc-
ţiilor şi darea în explootare 1a obiectivelor industri13.le, .înlesneşte
însuşirea rapidă a p~roducţiei noilor produse. Automobilele po!o-
'neze, tractoarele 1r0mîneşti, locomotivele ungureşti sînt fabricate
după proiecte sovietice şi după tehnologia sovietică.
O însemnătate tot mai ml3.re capătă colaborarea dintre ţările
democrl3.t-papuJ,are. Astfel, la construirea podului de peste Du-
năre de către Romîni1a şi Bul1g:aria şi-au dat s,prijinul, alături

www.cimec.ro
728 GH. GHEORGHIU-DEJ

de U.R.S.S., Poloni.a, Cehoslovacila şi UngiClria. O oonvenţie ro-

mîno-'ling,ară prevede col,aborrarea dintre cele două ţări în vede-
rea utilizării ,g!azului met,an romînesc pentru dezvoltarea indus-
triei chimice în interesul ambelor ţări.
Relaţiile economice dintre ţările lagărului socialist sînt o
întruchipare vie a principiului int,ernaţionalismului proletar;
toate ţările l,a:gărului ·socialist s:înt intereoote vit.al în dezvolta-
re;a l:a maximum a forţelor de producţie ale fiecăr·eia din ele,
întrucît această dezvolt.are întăreşte forţa economkă a întregu-
lui l,a:găr ; iar forţa la;gărului democraţiei şi socialismului, uni-
tatea sa indistmctibilă constituie conditia hotăr.îtoare ,pentru
succesul construcţiei socialiste în aceste ţări.
Coordonarea tovărăiŞeasd a pl!Clnurilor de stat, diviziunea
sodali,stă a muncii reprezintă o nouă treCliptă superioară la oare
s-a ridicat colaborarea frăţească a ţărilm lagărului socialist pe
tărîm eoonomk. In cadrul aoestei colla'borări, fieaare ţară V·ede
putinţa să dezvolte în primul nînd acele namuri jpent.ru oore ea
rl.ispune de condi1ii naturale şi econornke mai favonahile. Coor-
donarea pl,anurilor, pornind de l1a ·cunoaşterea temeinică a p01Si-
bilităţilor şi resunselor fiecărei ţări democnate, ţine seama de ne-
cesitatea de a dezwolta în primul nînd resursele naţionale :ale fie-
cărei ţări în interesul întăririi întregului J;agăr.
In ptrezent, ţăii"ile democrat-populare îşi îndreaptă efortu-
rile principale spre ridicarea agriculturii şi sporirea producţiei
obiectelor de consl.liiT1. Colatbonarea frăţească pe pi,aţa mond~ală
democnată dă putin~a fiecărei ţări democnat-pQpulme să mobi-
lizeze mijloace şi fonţe tot mai importante ,Sipre obţinerea într-un
timp relativ scurt a unei Stporiri ·COiliSitder:abile :a producţiei de
mănfuri agroalimentare şi de materii !prime !pentru industr~a
obiectelor âe consum, în vederea .aiSigmării dez·voltării mai de-
parte a economiei şi a hnbunătă.ţirii nivelului de trai al oame-
r.ilor muncii.
Mersul ascendent al economiei în ţările democnat-populare în

www.cimec.ro
 RELAŢIILE ECONOMICE DE TIP NOU 729

perioada construirii socialiiSIIT!Ului nu este Hpsit de greută1i de

creştere. In direcţi1a înlăturării unor asemenea greutăţi şi înde-
osebi înspre lkhidarea disproporţiei iv·ite între dezvoltarea ind!JJS-
triei şi a a~griculturii îşi îndreaptă în prezent eforturile partidul
şi guvernul nostru. In această direcţie îşi mobilizează forţele şi
alte ţări deanocnat-tpqpulare, în econornLa cărom s-au produs ase-
menea di'SiproiPorţii.
Proiectul de Directive pentru dezvoltarea agriculturii în ur-
mătorii 2-3 ani este wn progrr-am vast de sporire pe toate căile a
producţiei agricole. Prin aplicarea lui, ţara noastră va cunoaşte
un nou avint al dezvoltălrii economi·ei şi o 11idicare simţitoare a
nivelului de trai şi cultură al poporului.
Noi simţim şi în a~ceastă împrejunare SI}Jrijinul frăţesc al Uni-
unii SovieUce, care ne livrează diferite Upuri de maşini agricole,
iîn;grăşăminte, precum şi numeroase mărfmi de consum popular.
Efortul ţărilor democnahpopulate înSipre ridk:area bunăstării
oamenHor muncii îşi gă1seşte eXIpresia şi în structura comerţului
lcr exterior, în creşterea greută·ţii specifice a livrărilor de ma-
şini şi produse agrkole, precum şi a obiectelor de oonsum
popular.
Capacitatea regimului democrat-popular de a lichida dispro-
porţii·le ivite în economie, pe haZia aprecierii ştiinţifke a oau-
zelor şi a căilor de înlăturare .a acestor disprQponţii, apartenenţ:a
la la1gărul sodaHst şi în primul rînd sprijinul permanent al
marii Uniuni SovieUee constituie un izvor de siguranţă şi încre-
dere cu prhrire la :a:sigunarea rnerg.ului invincibil Sipre socialism.
Colabomrea frăţească pe tăr.îm econornk între U.R.S.S. şi
ţările democmt-populare este o nouă mărturie a superiorităţii
LSoci:a lismul ui a.s upm oop i ta liJSm u1u i.

. ..

www.cimec.ro
 730 GH. GHEORGHIU-DEJ

Creşterea, întărirea şi înflorirea pieţei mondiale democrate

contmstează ..profund cu destrămarea, îngustarea şi continua dez-
org~aniz.are 13. pieţei mondiale ·oatpitali.Jste.
I·n condiţiile ~aduale pi~a~a oopitaHstă nu mai este .piaţla unică
atotcUJprinzătoare. P~u~alel cu ea există pia~a mondilală demo-
crată, ceea ce creează şi o ~altă .perSij)ecHvă - per.spectiWI dez-
voltării şi lărgirii comerţului intern~aţiorual îrttre toate ţările
lumii, indiferent de deosebiri·le de si•stem social, ;pe ooz,a reci-
procităţii de interese şi a egalităJţii în drepturi - perspectivă
pentru care militează Uniunea Sovietică şi ţările democrat-
poprulare. Pentru o astfel de pel"IS!pectivă· a•cţionează cercuri tot
mai l~ar•gi de diferite opinii în ţările carpitaliste.
Cercurile imperialiste din S.U.A., care au intrat într-un impas
atît în politi•ca lor externă oît şi în politica internă, resping însă
această pensp·ectivă. Ele pre.gătesc noi provocări şi a•venturi mi-
litl3.re.
De ~arceoo, .posibiHtatea de ra realtizra perspectiVIB. lărgirii rel.a-
ţiilor economke internaţiooole este indisolubil legată de lupta
popoarelor pentru pa•ce şi securitate.
:De 37 de ani, din primul moment ral exi:stenţei sale, Uniunea
Sovietkă se găseşte în fruntea acestei lupte măreţe. Era păşeşte
ferm şi consecvent pe calea întăririi relaţiilor intemaţioll!ale în
conformitate cu neclintita sa politică externă - politică de men-
ţinere şi consolidare a pă-cii în lUJmea întreagă, de dezvoltare şi
întărire :a legăturilor economice intemaţionale.
"Experien~a noastră - Srpunea marele Lenin în primii ani
ai Puterii sovietice - ne-a creat convingerea neclintită că nu-
mai o atenţie uriaşă pentru interesele diferitelor naţiuni înlă­
tură terenul pentru conflicte, înlătură neîncrederea reciprocă, în-
lăturră teama de orice fel de intrigi, creează acea incredere, în
special a muncitorilor şi ţăranilor care vorbesc limbi diferite,
fără de care sînt absolut cu neputinţă şi relaţiilE' paşnice între
p01porare, şi dezvoltarea cu mai mult srau mai puţin suocers a tot
ceea ce este de vraloare în civiliz,aţia contemporrană".

www.cimec.ro
 RELAŢIILE ECONOMICE DE TIP NOU 731

Relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi ţările democrat-populare,

cirnentate prin legături tnainke de totală incredere reciprocâ şi
respect, prietenie sinceră şi ajutor mutual dezinteresat, consti-
tuie pentru toate popoarele lumii o măreaţă pildă tnsufleţitoore_
.,Pentru pace trainictl, pentru demo-
craţie populartl /" nr. 45 (313) din
5 noiembrie 1954

www.cimec.ro
 POLITICA LENINIST .. STALINISTĂ DE PACE
ŞI DE ASIGURARE A SECURITĂTD
POPOARELOR

Oamenii iubitori de pace de pretutindeni păstrează mereu vie

amintirea luminoasă şi scumpă a lui Stalin, credinciosul dis-
cipol al lui Lenin, malfele continuator al operei sale, care a desfă­
şurat o uriaşă activitate pentru apărarea ·cauzei păcii în lumea
întreagă.
Pentru Uniunea Sovietică, 'Pifimul stat al muncitmilor şi ţăra­
nilor, politica de pace decurge din însăşi orinduirea sa socială
şi de stat. Doborînd dominaţia imperialismului pe a şasea pade
a globului pămîntesc, Marea Revoluţie Socialistă din Octomblfie
a lichidat în Rusia cauzele ·Şi premisele care dau naştere în
lumea capitalistă politicii de exploatare şi înrobire a altor
popoare, politicii de expansiune şi de !făzboi.
Elabolfînd politica externă a Uniunii Sovietice - 'politică de
pace şi colaborare internaţională, de dezvoltare a legătulfilor de
afaceri cu toate ţă1rile -, marele Lenin a pus la baza acestei
politici principiul coexistenţei paşnice a celor două sisteme -
socialist şi capitalist.
Partidul comunist şi Statul sovietic, în fruntea cărora s-a
aflat după moartea lui Lenin timp de trei decenii I. V. Stalin,
au înfăptuit şi înfăptuiesc consecvent politica externă leninistă,
întărind şi călind neîncetat Uniunea Sovietică, principalul lfea-

www.cimec.ro
 PO!..ITICA LENINIST-STALINISTA DE PACE 733

zem al păcii, chemînd neobosit popoarele să se ridice pentru

apărarea activă a păcii.

*
* *
Clasele exploatatoare dominante întotdeauna s-au străduit
şi se străduiesc să împiedice prin tot felul de teorii mincinoase
ca masele să cunoască ţelurile reale pentru care sînt trimise în
războaie, s-au strr-ăduit şi se străduiesc să ascundă popoarelor
adevăratele cauze ale războaielor de jaf şi cotropire, precum şi
legile economice care stau la baza lor.
Marxism-leninismul a nimidt teoriile pseudoştiinţifice cu
privire la războaie şi a arătat că războiul este un produs al
societăţii împărţite în clase antagoniste, iaii" în epoca noastră -
un însoţit01r inevitabil al imperialismului.
I. V. Stalin a arătat că războiul imperialist este unul din
·efectele acţiunii .legii economice fundamentale a capitalismului
contemporan. "Tocmai necesitatea de a căpăta profituri maxime
- a scris I. V. Stalin - .împinge capitalismul monopolist la
paşi atît de riscanţi -ca subjugarea şi jefuirea sistematică a colo-
niilor şi a celorlalte ţări înapoiate, ka.nsforma~rea unei serii de
ţări independente în ţăii"i dependente, organizarea de noi răz­
boaie, care sînt pentru magnaţii capitalismului contemporan cel
mai bun «busi.ness» pentru obţinerea de profituri maxime, în
sfîrşit, la încercările de a cuceri dominaţia economică mondială"•.
Sprijinindu-se pe analiza leninistă a cauzelor care generează
războaiele în perioada impmialismului, Stalin a indicat Sn mod
concret pe or·ga.nizatorii acestor războaie în zilele noastre:
· miliardarii şi milionarii din S.U.A., Anglia, Franţa, interesaţi
în marile trusturi de armament, care văd in ~ră~boi calea de lichi-
dare a dificultăţilor economice şi care au nevoie de un război
pentru a obţine profituri maxime.

1 /. Stalin: "Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.",

Editura pentru literatură politică, 1953, ediţia a II-a, pag. 39.

www.cimec.ro
734 GH. GHEORGHIU-DEJ

Declaraţia statelor participante la Conferinţa de la Moscova

demască în faţa opiniei publice pe aceşti neguţători de arme,
profitori ai războiului, care timp de mai multe decenii au făcut
popoarele Europei să sîngereze, care au pricinuit popoarelor
imense pagube materiale şi care sînt răspunzători de pierderea
a milioane de vieţi omeneşti şi de suferinţele milioanelor de
schilozi, văduve şi orfani.
A-i clarifica pe oamenii muncii în ceea ce priveşte subst«-atul
politkii agrr-esiv·e a cercurilor imperialiste, ·a-i ajuta să-şi dea
seama cine este interesat într-un nou război constituie sarcini
de cea mai mare ·însemnătate în lupta pentru pace.
1. V. Stalin a subliniat în repetate rinduri că munca politică
şi ideologică de clarificare a maselor asupra planurilor de război
ale imperialiştilor, muncă ce are drept scop împiedicarea aţîţăto­
rilor la ll"ăzboi de a prinde în mreaja minciunii masele populare,
este o condiţie de căpetenie ·a zădărnicirii planurilor agresive ale
acestora.
Intreaga politică a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
şi a Guvernului sovietic, politică de menţinell"e şi 1ntărire a
păcii şi de preîntţmpinare a unor războaie, all"e la bază teza
leninistă cu privire la coexistenţa paşnică a capitalismului şi
socialismului.
După cum se ştie, politicii înţelepte a Partidului comunist
şi a Guvernului sovietic i se datoreşte perioada de 20 de ani de
pace dintre cele două războaie mondiale. Este important de
amintit că în 1934, semnal>îrrd pericolul care îl constituie pentru
pacea în Europa tendinţele agrr-esive ale Germaniei hitleriste,
Uniunea Sovietică a propus un pact european multilateral de
ajutor mutual. Este evident că încheierea unui asemenea pact
ar ifi ridicat o stavilă serioasă tn faţa agresiunii hitleriste. Pu-
terile occidentale au preferat însă să meargă pe calea încurajării
militarismului gerrrian, mizînd pe faptul !Că expansiunea germană
v~ putea fi canalizată înspre Răsărit. Evenimentele au luat
însă cu totul alt curs şi numai datorită contribuţiei hotărîtoare

www.cimec.ro
 F'OLIT!CA LEN!N!ST-STALIN!STA DE PACE 735

pe care a adus-o Armata Sovietică la înfrîngerea militariştilor

germani EUIT"opa a fost salvată de sclavia hitleristă. Realitatea
a arătat că în timpul celui de-al doilea război mondial deosebi-
rile dintre regimul social şi ideologia ţărilor din sînul coaliţiei
antihitleriste nu au exclus posi.bilitatea acţiunilor comune împo-
triva duşmanului străvechi al :popoarelor Europei - militarismul
german.
Tn anii de după război, L V. Stalin, pornind de la ideea că
dacă două sist·eme diferite au putut colabora în timp de război,
nu există nici un motiv ca ele să nu poată colabora în timp de
pace, a formuiat condiţiile în care această colaborare este
posibilă.
"Coexistenţa paşnică a capitalismului şi comunismului -
a arătat L V. Stalin - este pe deplin posibilă atunci cînd există
de ambele părţi dorinţa de a colabora, cînd există voinţa de a-şi
îndeplini obligaţii!~ asumate, oînd se respectă princi·piul egali-
tăţii şi neamestecului în treburile interne ale altoc state".
Tn ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, ea constituie prin în-
treaga ei politică externă un exemplu elocvent de respectare
scrupuloasă a acestor condiţii. Chiar în împrejurările actuale,
cînd cercurile guvernante din S.U.A., Anglia şi Franţa, nesoco-
tind învăţămintele istoriei, proclamă o politică "de pe poziţii de
forţă" faţă de ţările lagărului socialist, Uniunea Sovietică şi
celelalte ţări participante la Conferinţa de la Moscova dovedesc
prin fapte că ele îşi continuă eforturile în vederea apărării păcii
şi a rezolvării p~oblemei germane pe calea tratativelor paşnice.
Declaraţia Conferinţei de la Moscova oheamă puterile occiden-
tale să părăsească drumul primejdios al reînarmării Germaniei
occidentale şi al înjghebării unei grupărri militariste în Apus ~i
să treacă la discutarea în comun a problemelor organizării unui
sistem de securitate colectivă în Europa_ Faptele arată însă că
puterile ocddentale, călcînd în picioare acordul de la Potsdam
şi tratatele anglo-sovietic şi franca-sovietic, au porrnit pe calea
refacerii militarrismului german şi a înjghebării unui bloc militar

www.cimec.ro
736 GH. GHEORGHIU-DEJ

agresiv în Apus. Ele înceaii"că să justifice acţiunile lor aventu-

riste prin referiri la deosebirea de or,înduire socială a statelOII'
din Apus şi a celor din Răsărit. Adevăii"ul este că astăzi, ca şi
ieri, aceste argumente invocate de cercurile agresive nu consti-
tuie decît un paravan în spatele căii"uia se ascund tendinţele
S.U.A. de cuceri1re prin forţă a dominaţiei mondiale.
In legătură cu aceasta este deosebit de actuală analiza pe
care a făcut-o 1. V. Stalin cu privire la relaţiile post•belke dintre
ţăl!"ile capitaliste. Ar fi greşit să se creadă, a subliniat I. V.
Stalin, că GE'rmania (occidentală), Anglia, Flfanţa, Italia, Japo-
nia, care au căzut în ghiarele S.U.A., vor răbda la infinit domi-
naţia şi jugul Statelor Unite ale Ameridi. Vmbind despre ţările
învinse Germania (occidentală) şi Japonia, I. V. Stalin a
arătat : "A crede că aceste ţări nu vor ·încerca să se pună din
nou pe picioare, să sfarme <<Jregirnul» impus de S.U.A. şi să
se smulgă din el, ieşind pe dii"Umul unei dezyoltări de sine stă­
tătoare, înseamnă a mede în minuni" 1•
Faptul că Anglia şi S.U.A. au ajutat Germania hitleristă să~şi
ri·diCe potenţialul militar-economic cu gîndul de a-l folosi împo-
triva Uniunii Sovietice nu i-a împiedicat pe militariştii germani
să-şi îndrepte forţele in primul rînd impotriva Franţei, Angliei,
Belgiei şi altor ţări v·est-europ·ene. Lupta monopolişHlor germani
pentru pieţe şi dminţa lor de a-şi îneca •concll!renţii s-au dovedit
a fi în practică mai puternice deoit planurile antisovietice ale
put&ilor occidentale. Aceste puteri, şi in primul rind Franţa, nu
ar ttrebui să dea uitării învăţămintele istoriei. ,
Nu întîmplător maselor muncitoare, care se ridică cu hotărîre
împotriva acordurilor ·de la .Paris, li se alătură cercuri politice
tot mai largi din Franţa, Anglia şi Germania occidentală, prin-
tre ·care şi grupări burgheze ca1re-şi dau seama tot mai bine de
pii"imejdia refacerii militarismului german, care a aruncat de
oîteva ori Europa în II"ăzboi.

1
Op. cit., pag. 35.

www.cimec.ro
 POLITICA LENINIST-STALINISTA DE PACE 737

Cît priveşte aşa~numita politică .,de pe poziţii de forţă", ea

s-a dovedit lipsită de şanse de succes şi atunci cînd Statul sovie-
tic ara singurul stat socialist. Nu este oare limpede că o aseme-
nea politică este şi mai puţin ~întemeiată astăzi, cînd alături de
Uniunea Sovietică se află Republica Populară Chineză şi ţările
demoo-rat-populare, cu o populaţie totală de 900.000.000 de
oameni. Datorită uriaşelor sale resUirse umane şi materiale, dato-
rită unităţii sale de nezdruncinat, lagărul păcii, democraţiei şi
socialismului constituie o forţă imensă, ,fără ptrecedent în istorie.
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a subliniat întotdeauna
rolul uriaş pe care-I au popoa!I"ele, fălllritoarele istoriei, ,în pre-
întîmpinarea unui nou război mondial. Cuvintele lui 1. V.
Stalin : .,Pacea va fi menţinută şi consolidată dacă ,popoarele
vor lua în propriile loc mîini cauza menţinerii păcii şi o vor
apăra pînă la capăt" 1 - răsună şi astăzi ca o puternică chemare
la luptă activă penku apărarea păcii.
· I. V. Stalin a definit caracterul şi ţelurile extrem de largi ale
mişcării contempOifane pentru pace - coaliţie a diferite clase şi
pături sociale interesate în preîntîmpinarea unui nou război.
Intr-adevăr, mişcarea mondială pentru apărarea păcii a
devenit cea mai puternică şi cuprinzătoa!I"e miş.carre a zilelor
noastre.
In p1rezent mişcarea mondială pentru pace exercită o aseme-
nea influenţă asupra întll"egii conjuncturi internaţionale, ialf miş­
carea pentru reglementarea problemelOII' litigioase pe calea trata-
tivelor paşnice a crescut atît de mult. încît cercurile guvernante
din Apus nu mai cutează să se pronunţe făţiş împotriva tratati-
velor paşnice. Teama de opinia publică îi determină pe guver-
nanţii din Apus să II"ecurgă ra asemenea subterfugii grosolane
ca, de pildă, declaraţiile că ratificarea acordurilor de la Paris
ar crea, chipurile, condiţii favOII'abile pentru tratative în patru

1 /. Stalin: .,Interviu acordat corespondentului ziarului cPravda~", ed.

P.M.R. 1951, pag. 14.

47 - Articole şi Cuvlntărl
www.cimec.ro
738 GH. GHEORGHIU-DEJ

cu pnv11Te la piToblema germană. De fapt însă transformarea

Germaniei occidentale :într-un stat militarist şi atragerea ei
într-o gr:u:pare militară apuseană. îndrepta-tă vădit împotriva altor
state europene, va face să fie lipsite de obiect tlfatativele dintre
cele patru puteri în vederea unifică1rii Germaniei şi va exclude
posibilitatea realizării unui acord în această problemă.
Stalin ne-a învăţat că popoarele iubitoare de pace nu trebuie
să se lase su~rprinse de duşmanii păcii, că ele trebuie să fie întot-
deauna pregătite de a da riposta cuvenită agresorilor imperia:işti.
Totodată Stalin i-a avertizat neîncetat pe amatmii de aventuri
militare asupra primejdiei ce o comportă ,în primul rînd pentru
ei o agresiune împotriva Uniunii Sovietice. A rămas memorabil
avertismentul pe care Stalin 1-a dat în 1934 celor ·can puneau la
cale un război antiscivietk : "Acest război va fi cel mai periculos
pentru burghezie şi pentru motivul că se va duce nu numai pe
fronturi, ci şi în spatele f1rontului inamicului. Burghezia poate
să fie sigură .că numeroşii p1rieteni din Europa şi Asia ai clasei
muncitoare din U.R.S.S. vor avea g~Tijă să lovească 'În spate pe
asupritorii lor care vor fi UITzit un război criminal împotriva
patriei clasei muncitoare din toate ţările. Şi domnii burghezi să
nu fie supăraţi pe noi dacă a doua zi după un asemenea război
nu vor mai răspunde la apel cîteva din guvernele care le sînt
11proape şi care astăzi domnesc liniştit «prin graţia lui dum-
nezeu»" 1•
Această p1reviziune ştiinţifică s-a confirmat în întregime. In
urma celui de-al doilea război mondial o serie de ţări din Europa
şi Asia s-au smuls din lanţurile imperialismului. Amatorii de noi
aventuri militaiTe trebuie să ţină minte că dacă ei vor reuşi să
pwvoaoe un al tlfeilea război mon.dial aceasta va duce la prăbu­
şi~rea definitivă a întlfegului sistem imperialist .

. •
.
1
1. Stalin, Opere, voi. 13, ed. P.M.R. 1952, pag. 314.

www.cimec.ro
 POLITICA LENINIST-STALINISTA DE PACE 739

Cauza lui Lenin şi Stalin se află astăzi în mîinile sigure ale

celor mai apropiaţi tovarăşi de luptă şi discipoli ai lor.
Uriaşele succese dobindite de Uniunea Sovietică pe tărîmul
luptei pentru pace şi pentru preînttmpinarea unui nou război,
creşterea considerabilă a prestigiului internaţional al U.R.S.S. şi
sprijinul pe care i-1 acordă popoarele lumii constituie rezultatul
infăptuitrii consecvente de dtre Partii:lul Comunist al Uniunii
Sovietice şi Guvernul sovietic a indi-caţiilor leniniste şi al dez-
voltării lor creatoatre în noile condiţii istorice.
Intreaga omenill"e iubitoal!"e de pace priveşte cu incredere şi
nădejde spre lagărul democratic, în frunte cu Uniunea Sovietică,
care de aproape patru decenii ţine sus neabătut steagul păcii
şi prieteniei între popoare.
Poporul rornin, participant activ al marelui şi puternicului
lagăr al democrraţiei şi socialismului, vede în înţelepciunea poli-
ticii externe a Guvernului sovietic şi in aplicarea de către toate
statele iubitoare de pace a indicaţiilor lui Lenin şi Stalin una
din principalele garanţii ale succesului in lupta pentru pace şi
securitatea popoarelor, pentru zădărnicirea planurilatr ag~resive
ale irnperialiştilor .
.. Pentru pacetrainică, pentru demo-
craţie populară/" nr. 51 (319) din
17 d,ecembrie 1954

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNĂ
A GUVERNULUI R. P. R.
Cuf1tntare rostită la cea de-a 5-a sesiune a Marii Adunări Naţionale
din 22 februarie 1955

Tovarăşi deputaţi,

Declaraţia Sovietului .Suprem al U.R.S.S. adoptată la sesi-

unea din 9 februarie 1955 şi adresată popoarelor şi parlamen-
telor tuturor statelor a sttmit un viu ecou in ţa~ra noastră.
Poporul romin a salutat această declaraţie, văzînd în ea o
nouă şi valoroasă iniţiativă îndreptată spre slăbirea incordării
in~rnaţionale, spre dezvoltarea continuă a relaţiilor prieteneşti
intre state şi înţelegerea reciprocă între popoare.
Poporul romîn şi guvernul său aprobă pe de-a-ntregul princi-
piile proclamate în această decl~raţie, principii pe baza cărora se
pot întemeia în prezent relaţii paşnice între toate statele mari şi
mici : egalitatea între state, neamestecul în afacerile interne, nea·
gresiunea şi renunţarea la atentate împotriva integrităţii terito"-
riale a altor state, respectarea suveranităţii şi a independenţei
naţionale.
In p~rezent aceste principii sint ap~robate şi insuşite de cercuri
tot mai largi ale opiniei publice internaţionale, care consideră că
aplicarett lor poate constitui calea cea mai bună pentru asigura-
rea coexistenţei paşnice între capitalism şi socialism pe arena in-
ternaţională.
Faptul că nu numai state ale lagălflllui socialist, daJr şi alte
state cu o orînduire socială şi de stat deosebită, cum sînt ·India şi
Birmania, au pus aceste principii la baza relaţiilor lor cu R. P.

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA. EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 741

Chineză, demonstrează o dată mai mult că aceste principii sînt pe

deplin aplicabile în relaţiile dintre toate statele, fără deosebire de
orînduire socială şi de stat.
In condiţiile actuale, cind cercurile agresive imperialiste în-
cearcă să stabrlească între state şi popoare relaţii de inegalitate,
întemeiate pe dominaţia unora şi supunerea altora, cu scopul de
a pregăti şi dezlănţui noi agresiuni, capătă o importanţă cu totul
de@sebită eforturile parlamentelor şi popoarelor din toată lumea
în vederea respingerii politicii "de pe poziţii de forţă" şi a asigu-
rării triumfului acelor principii şi metode care pot să ducă la slă­
birea încordării internaţionale, la dezvoltarea continuă a relaţiilor
paşnice tntre popoare.
Ecourile la Declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. arată că
ea a stîrnit interes şi simpatie in diferite cercuri ale opiniei publi-
ce de dincolo de hotare, inclusiv în rîndurile deputaţilor unui şir
de parlamente. In parlamentul englez, un grup de deputaţi Jabu-
rişti a prezentat o rezoluţie care salută Declaraţia Sovietului Su-
prem al U.R.S.S. şi cere Camerei Comunelor să adopte în princi-
piu propunerea pe care ea o conţine. In Franţa, în Ital·ia, în Ger-
mania occidentală, nu numai masele largi populare, dar şi nume-
roşi oameni politici, deputaţi, ziarişti subliniază că propunerea
Sovietului Suprem al U.R.S.S. oferă o nouă posibilitate pentru
întări1rea înţelegerii ll"eciproce între popoare. Chiar în S.U.A.
cercuri politice mai clarvăzătoare constată că politica "de pe pozi-
ţii de forţă" nu poate să ducă în actuala situaţie internaţională Ia
nimic bun pentru poporul american şi se pronunţă pentru rela-
ţii normale cu Uniunea Sovietică.
Este de la sine înţeles că Declaraţia Sovietului Suprem al
U.R.S.S. a fost salutată cu însufleţire în ţările lagărului socialist,
dornke să sprijine orice iniţiativă în favoarea păcii şi a
colaborării internaţionale.
Guvernul Republicii Populare Romîne este pe deplin convins
că Marea Adunare Naţională - forul cel mai reprezentativ al
voinţei de pace şi colaborare internaţională a poporului romîn -

www.cimec.ro
742 GH. GHEORGHIU-DEJ

îşi va da intreaga contribuţie la triumful principiilor pe care le

preconizează Sovietul Suprem al U.R.S.S. în vederea micşorării
încordării internaţionale şi a întăririi păcii în lume.
Partidul Muncitoresc Romîn şi guvernul Republicii Populare
Ramine pun în centrul întregii lor activităţi luptd pentru pace şi
colaborare între popoare, vorbind întotdeauna deschis poporului
despre problemele internaţionale şi considerînd necesar să cheme
intreg poporul să participe activ, în cadrul marelui lagăr al demo-
craţiei şi socialismului, la lupta penlru pace, pentru preîntîmpina-
rea unui nou război.
Noi ne călăuzim în această privinţă de indicaţia marelui Lenin
că atitudinea conştientă a poporului faţă de evenimentele ce au
loc constituie un izvor de tărie al puterii populare in realizarea
sarcinilor naţionale, ca şi a sarcinilor internaţionale.

Tovarăşi deputaţi,

Centrul vieţii internaţionale îl ocupă în zilele noastre măreaţa

luptă a popoarelor pentru a apăra pacea, pentru a bara drumul
războiului pe care îl pregătesc ·cercurile imperialiste din Statele
Unite ale Americii şi statele care le urmează.
Jn fruntea acestei lupte se află Uniunea Sovietică, Republica
Populară Chineză, ţările democrat-populare şi forţele păcii de
pretutindeni.
Dacă pacea lumii ~ fost păstrată, iar în cursul anului 1954 a
intervenit o oarecare slăbire a încordării internaţionale, aceasta
se datoreşte în primul rînd luptei perseverente şi neobosite duse
de .puternicul lagăr al democraţiei şi socialismului, în frunte cu
Uniunea Sovietică, p,entru rezolvarea chestiunilor litigioase pe
calea bratativelor paşnice, pentru micşorarea încordării interna-
ţionale.

Cel mai important rezultat obţinut în ultimii ani de forţele

păciieste stingerea focarelor de război în Coreea şi Indochina.
Acordurile cu privire la Coreea şi Indochina au demonstrat pe de-

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 743

plin posibilitatea de a se soluţiona pe calea tratativelor paşnice

chiar şi cele mai complicate litigii ; ele au arătat că în zilele
noastre chiM şi oei mai cinici ag~resori trebuie să ţină seama de
voinţa popoarelor.
Cursul pe care I-au luat evenimentele în aceste două regiuni
nevralgice ale lumii, înfrîngerea polit!că-militară pe care '9U
suferit-o puterile imperialiste, şi în primul rînd Statele Unite,
organizatoarele intervenţiei armate împotriva eroice!or popoare
ale Coreei şi Vietnamului, constituie o expresie dintre cele mai
caracteristice ale situaţiei nou create pe arena internaţională după
cel de-al doilea război mondial.
Oricine îşi aminteşte cum se terminau în trecut asemenea răz­
boaie de agresiune colonială. T.ările cotropite erau trecute prin
foc şi sabie de trufaşele ,rmate imperialiste ; popoarele care se
ridicau la luptă pentru a dobîndi dreptul la viaţă erau înfrîute,
după care ele erau supuse unui regim de exploatare şi asuprire şi
mai săl.batică. De data aceasta, în Coreea şi Vietnam cursul eve-
nimentelor a fost cu totul altul. Armatele agresoare ale imperia-
lismului, deşi au pricinuit distrugeri -şi suferinţe grele ţărilor îm-
potriva cărora şi-au îndreptat agresiunea, au fost silite să bată
în retragere în urma ripostei popoarelor coreean şi vietnamez. A-
ceste popoare, prin eroica lor luptă patriotică, şi-au cucerit drep-
tul la viaţă şi şi-au făurit state democrat-populare, care îşi dez-
voltă economia şi cultura, sprijinindu-se pe ajutorul marelui lagăr
al democraţiei şi socialismului.
Sensul pll"ofund al acestor evenimente nu poate fi înţeles decît
în lumina schimbărilor .radicale ce au avut loc pe arena interna-
ţională în urma celui de-al doilea război mondial. Faţă de peri-
oada dinainte de răz~i, cînd Uniunea Sovietică era singurul stat
socialist, au apărut în Europa şi Asia un număr de 11 state ale
căror po_poare s-au smuls definitiv din sistemul imperialist, au sta-
tornidt puterea muncitorilor şi ţăranilor şi au fă·cut paşi impor-
tanţi spr·e socialism.

www.cimec.ro
744 CiH. CiHEORCiHIU-DEJ

Constituirea lagărului mondial al socialismului şi democraţiei,

în frunte cu cele două mari puteri - Uniunea Sovietică şi Repu-
Mica Populară Chineză -, constituie cea mai mare cucerire a po-
poarelor. Aceasta a avut drept urmare schimbarea· radicală a ra-
portului de forţe între capitalism şi socialism, în favoarea socia-
lismului. (Aplauze.)
Imensa forţă a lagărului democraţiei şi socialismului îşi are iz-
vorul în faptul că în ţările care fac parte din acest lagăr puterea
se află în mîinile muncitorilor şi ţăranilor, precum şi în faptul
că, deşi aceste ţări se află pe diferite trept·e ale dezvoltării lor,
ele se caraderizează prin comunitatea căilOII" de dezvoltar·e social-
economică, prin comunitatea ideologiei lor şi prin unitatea scopu-
lui final.
Uniunea Sovietică, ţară care constrt.Jfeşte comunismul, şi ţările
democrat-populare cunosc un ritm de dezvoltare a economiei de
neconceput în condiţiile capitalismului. Asigurînd dezvoltarea t:u
precădere a industriei grele - baza dezvoltării tuturor ramurilor
economiei lor naţionale şi a capacităţii lor de apărare - şi orga-
nizînd pe această bază avînţul agriculturii şi al producţiei bunu-
rilor de consum, ţările lagărului socialist obţin succese tot mai
mari în ridicarea nivelului de trai şi cultură al oamenilor muncii.
Cît de uriaş este avîntul forţelor de producţie în condiţiile socia-
lismului o arată faptul că anul acesta industria sovietică va de-
păşi de peste trei ori nivelul producţiei dinainte de război, în timp
ce în perioada corespunzătoare producţia industrială în ţări ca
S.U.A. şi Anglia a înregistrat o creştere cu totul neînsemnată, iar
începînd de la jumătatea anului 1953 producţia industrială ame-
ricană bate pasul pe loc, la un nivel mai scoborît decît în anii
1952-1953.
Dacă ·comparăm situaţia celor 6 democraŢii populare : Polonia,
Cehoslovacia, Ungaria, Romînia, Bulgaria şi Albania cu situaţia
a 6 ţări capitaliste din Elllropa : Franţa, Belgia, Austlf"ia, Da-
nemarca, Grecia şi Luxemburg, II"eiese limpede că .indiceledecreş-

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA: POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 7~5

tere a producţiei în ultimii 5 ani a fost în ţările de democraţie

populară de 5-6 ori mai mare decît în aceste ţări capitaliste.
De aceea, oricît s-ar obosi economiştii şi politicienii burghezi
în încercarea de a scorni noi minciuni cu privilfe la U.R..S.S. şi ţă­
rile democrat-populare, ei nu pot să umbrească imensa atracţie pe
ca1re o exercită în lumea întreagă măreaţa operă de construcţie a
socialismului şi comunismului.
Inflorirea economiei ţărilor lagărului socialist contrastează
profund cu stagnarea economiei ţărilor capitaliste.
· / Acîncirea crizei generale a capitalismului, rezultat al celui
de-al doilea război mondial, îşi găseşte expresia în ascuţirea tu-
turor contradicţiilor capitalismului, în agravarea situaţiei econo-
mice a ţărilor capitaliste. Sci.ndar·ea pieţei mondiale unice, atotcu-
prinzătoare, apariţia alături de piaţa mondială capitalistă a pieţei
mondiale socialiste a avut drept urmare îngustarea şi restrînge-
rea considerabilă a posibilităţilor principalelor ţări capitaliste de
a exploata resursele mondiale.
Iri Statele Unite ale Americii, militarizarea economiei, care
face ca aproximativ un sfmt din producţia industriei să fie îndrep-
tată spre scopuri neproductive, nu numai că n-a fost în stare să
anihileze efectul crizei, dar creează condiţiile pentru agravarea
ei, ceea ce nu va putea să nu afecteze toate acele tări care şi-au
legat economia de Statele Unite.
Este limpede că atît pe plan politic cît şi pe plan economic
s-a produs, în comparaţie cu perioada dinainte de război, o slă­
bire serioasă a poziţiilor capitalismului, după cum este limpede
că aceste schimbări s-au produs în favoarea socialismului. Jn
favoarea forţelor democratice şi socialiste.
Clasele dominante din ţările imperialismuluJ nu vor să se îm-
pace cu situaţia creată.
Caracterizînd tendinţa principală actuală a politicii externe a
cercurilor imperialiste agresive, V. M. Molotov, tn raportul său
Ia recenta sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S., a arătat că
aceste cercuri "nu vor să recunoască caracterul legitim al năzu-

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

inţelor popoarelor de a se elibera din cătuşele capitalismului şi

intenţionează să obţină restabilirea dominaţiei capitalismului în
lumea înta-eagă" 1.
Politica "de pe poziţii de forţă", proclamată de imperialismul
american secondat de cel englez, are drept ţel pregătirea unui nou
,război mondial, război pentru restabilirea dominaţiei mondiale a
imperialismului.
In momentul de faţă politica "de pe poziţii de forţă" îşi gă­
seşte expresia în străduinţele diplomaţilor şi militariştilor ame-
ricani de a crea un sistem de baze militare aeriene şi navale în
apropierea gu-aniţelor ţălrilor lagărului socialist, de a înjgheba şi
consolida blocuri militare de felul lui N.A.T.O. în Europa şi
?.E.A.T.O. în Asia de sud-est, de a atrage ţările arabe din Orien-
tul apropiat şi mijlociu într-un bloc agresiv sub egida americană.
ln Europa principalul efort al cercurilor imperialiste este în-
dreptat înspre refacerea militarismului în Germania occidentală,
menit să joace rolul de forţă de şoc în agresiunea plănuită îm-
potJriva U.R.S.S. şi a ţărilor democrat-populare. PITin reinvierea
Wehnnachtului şi includerea Germaniei occidentale în blocul At-
lanticului de nord, imperialiştii americani urmăresc să creeze sub
conducerea lor o grupare militară a Angliei, Franţei şi altor ţări
occidentale cu militariştii vest-germani ITevanşarzi.
După cît se vede însă, trecerea acordurilor de la Paris prin
parlamentele europene şi cu atît mai mult obţinerea adeziunii
opiniei publice pentru aceste acorduri se dovedeşte a fi o sarcină
foarte grea. Chiar şi în Anglia, care sprijină activ planurile ame-
ricane în Europa, împotrivirea maselor fată de planurile de reîn-
viere a militarismului german s-a reflectat în numărul mic de
v-oturi în favoarea .ratificării, reprezentînd mai puţin de jumătate
din numărul deputaţilor din Camera Comunelor.
In Franţa se ştie cu ce mijloace a fost obţinută acea majori-
tate infimă cu prilejul ratificări~ acordurilor de la Paris în Adu-
1 "Pentru pace trainică, pentru democraţie populară 1" nr. 6 (327) din
Il februarie 1955.

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 7:.;7

narea Naţională. Căderea guvernului Mendes-France, care <h

fost principalul campion al ratificării acestor acorduri, nu poate-
să nu fie pusă în legătură cu împotrivirea dîrză pe care o mani-
festă cele mai largi pături ale populaţiei şi cercuri ale parlamen-
tului francez fată de reinvierea duşmanului secular - militaris-
mul german.
Tn Germania occidentală, unde guvernanţii americani scontau
să treacă acordurile fără mare bătaie de cap, împotrivirea mase·
lor muncitoare faţă de ideea remilitarizării este atît de largă şi
de puternică, încît a devenit evident că majoritatea populaţiei
vest-germane se opune acordurilor de la Paris.
Italia, ţara în care mişcarea muncitorească şi democratică a
crescut impetuos în anii de după război, nu oferă nici ea un teren
prea sigur pentru planurile ocupanţilor americani.
Tn aceste condiţii, acţiunea pentru ratificarea acordurilor de.
la Paris se izbeşte de dificultăţi tot mai mari. Tntr-adevălf, ce va-
loare poate avea o hotărîre într-o astfel de problemă obţinută cu
o minoritate infimă de voturi sau cu abţinerea majorităţii deputa-
ţilor din parlament? O politică împotriva căreia se ridică întreg.
;poporul, o politică construită pe înăbuşirea voinţei maseJor, o po-
litică vădit contrară intereselor naţionale nu poate fi durabilă şi
nu va rezista încercărilor timpului.
Străduinţele desperate pentru forţarea trecerii acordurilor de
la Paris prin parlamentele respective scot la iveală puternica con-
tradicţie care s-a creat intre adepţii acestor acorduri şi masa
largă a poporului, izolarea promotorilor refacerii militarismnlui
german, izolare care se accentuează de la o zi la alta.
Tn ceea ce priveşte statele iubitoare de pace din Europa, efe
şi-au exprimat punctul de vedere la Conferinţa de la Moscova;_
Această conferinţă a fost o demonstraţie puternică a unităţii sta-
telor iubitoare de pace din Europa, a vigilenţei ascuţite pe care
ele o manifestă faţă de uneltirile duşmanilor păcii. Reprezentanţii;
statelor participante au subliniat în unanimitate că ratiiicarea şi'
aplicarea acordurilor de la Paris creează o nouă situaţie plină de

www.cimec.ro
748 QH. QHEORGHIU-DEJ

primejdii pentru cauza flăcii şi securităţii popoarelor şi că numai

lu·a;rea unor măsuri eficace poată să prevină cu succes aceste
primejdii. •
Liniei cercurilor conducătoare din Apus, de refacere a poten-
ţialului economic-militar al revanşarzilor vest-germani 5i de crea-
re a unui bloc militar agresiv vest-european, statele participante
la Conferinţa :de la Moscova îi opun linia rezolvării problemei
germane prin unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democra-
tice, linia 01rganizării unui sistem de securitate colectivă în
Europa, la care să participe toate statele europene, indiferent de
orinduirea lor socială şi de stat.
Republica Popula!i'ă Romînă, calfe a participat prin reprezen-
tanţii săi la Conferinţa de la Moscova, împă·rtăşeşte pe de-a-n-
tregul punctul de vedere al Guvernului sovietic în problema
germană şi tn problema organiză~rii unui sistem de securitate
colectivă în. E'lllropa, fiind gata să-şi dea contribuţia la traduce-
rea în viaţă a acestor propuneri, alături de celelalte state euro-
pene. (Aplauze.)
Totodată, guvernul romîn împărtăşeşte pe de-a-ntregul ·con-
statarea că refacerea militarismului german creează o situaţie
nouă, plină de primejdii, în Eu!i'opa. Intreaga experienţă istwică
a popo:rului nostru ne îndeamnă să fim deosebit de vigilenţi
atunci cînd se încearcă să se dea arme unor duşmani atît de
bine cunoscuţi cum sînt militariştii germani.
Dată fiind situaţia nouă care se oreează în Europa, Repu-
blica Populară Romînă, alături de Uniunea Sovietică şi de cele-
lalte state participante la Conferinţa de la Moscova, împotriva
cărrora se îndrea-ptă awrdurile de la Paris, este gata să ia toate
măswrile preconizate în Declaraţia de la Moscova pentru întă­
rirea securităţii şi asigurarea păcii în Europa. Nu încape îndo-
ială că aceste măsuri pe care vom fi nevoiţi să le luăm în cazul
ratificării şi aplicării acordurilor de la Paris, şi în primul rînd
incheierea unui tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mu-
tuală tnt!i'e cele 8 ţări participante la Conferinţa de la Moscova,

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 749

întărirea şi lărgirea colaborării şi asistentei mutuale între

aceste state, crearea unui comandament militar unic vor de-
monstra cu prisosinţă că planurilor cercurilor agresive din Occi-
dent li se opune o forţă nu mai puţin puternică. (Aplauze pre-
lungite.)
O aventură militară îndreptată împotriva statelor europene
iubitoaiJ"e de pace se va solda pentru .cercurile imperialiste agre-
sive nu numai cu o simplă înflfîngere militară, ci şi oo prăbuşilfea
definitivă a orînduirii capitaliste, pe care ele îşi imaginează că o
Selfves.c prin actuala lor politică.

Tovarăşi deputaţi,

Asia este al doilea continent •În care au avut loc în perioad;~

postbelică· cele mai adînci prefaceri sociale .. Victoria IJ"evoluţiet
populare lin China constituie în această privinţă evenimentul
cel mai remalfcabil. Ea a avut drept urmare eliberwrea de sub
jugul asuprilfii a 600.000.000 de chinezi, unirea lor într-un stat
centralizat - Republica Populară Chineză, calfe a devenit o
mare putere mondială. (Aplauze.)
· Victoria poporului chinez constituie un măreţ exemplu însu~,
fleţitor pentru celelalte popoare care mai gem sub jugul colo-
nial ; ea acţionează ca un puternk factoc de pace •În Orient.
Schimbări însemnate au avut loc şi în •Ceea ce priveşte pozi-.
ţia internaţională a un01r state asiatice ca India, Indonezia şi
Birmania.
In mod deosebit a cres·cut prestigiul Indiei şi rolul_ pe care-I
joacă pe arena internaţională. Poporul romîn priveşte cu res~
pect şi simpatie adivitatea pe care o desfăşoară India în apă~'
rarea păcii şi securităţii în Asia şi în lumea întreagă. (Aplauze.)
Pentru opinia publică internaţională, acordurile încheiate de
India şi Birmania cu R. P. Chineză pe baza celor cinci prin-
cipii cu privire Ia relaţiile .între state constituie o contribuţie
dintre cele mai de preţ Ia opera de apărare a păcii în lume, îm"
potriva planurilor agresive ale imperialismului.

www.cimec.ro
 GH. t5HEOR.GHIU-DEJ

Trebuie de asemenea relevat faptul că io Japonia a crescut

considerabil mişcarea populară pentru relaţii normale cu Uniu-
nea Sovietică şi cu Republica Popula~ră Chineză.
Este evident că numai acela care porneşte de la această nouă
realitate istori-că poate să ducă in Asia o politică justă. Din pă­
cate nu acesta este cazul cercllll'ilOil' conducătoare din Statele
Unite.
Acţionlnd ·ca sugtrumător al mişcării de elibera~re .a popoare-
lor oprimate de imperialism, organizind agresiuni a~rmate im-
potriva popoarelor care-şi cer dreptul la viaţă, Statele Unite se
sprijină in politica pe care o duc in Asia pe elementele cele mai
.-eacţionare, urite de popoare, recruttndu-şi drept instrumente ale
politicii lor cele mai corupte, mai decăzute şi mai discreditate
marionete de felul lui Cian Kai-şi, Li Sin Man, Bao-Dai.
Datorită acestei politici absurde şi nerealiste, Statele Unite
şi-au pierdut prestigiul tn Asia. Popoarele Asiei văd tn impe-
rialismul american .nu numai pe jefuitorul nemilos al ,bogăţiilor
tărilor lor, d şi pe agresorul ca~re ar dori să verse şi singele
lor in seopul politicii de cucerire a dominaţiei mondiale prin
forţă. De aceea, ura împotriva 'politicii agresive a Statelor Unite
ale Americii a devenit un sentiment unanim in- Asia. Această
stare de spirit provoacă îngrr-ijorare în unele cercuri politice ame-
ricane.
Nu întîmplător fostul candidat democrat la preşedinţia Sta-
telor Unite, Stevenson, a apreciat că "presti·giul şi stima, pre·
cum şi respectul internaţion~l faţă de Statele Unite au co~orît la
cel mai scăzut nivel din toate timpurile". El a adăugat în con-
cluzie : "Aceasta este tntr-adevăr o conducere cum nu se poate
mai proastă".
Nu s-ar putea spune că liderul partidului democrat din Sta-
tele Unite este lipsit de perspicacitate. (Animaţie în sală.)
Ignorînd chemările menite a-i aduce la realitate, conducă­
i-orii S.U.A. persistă cu încăpă~tnare în politica lor falimentară.

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 75f

Intervenţia armată a Statelor Unite -în afacerile interne ale Chl-

m~i. pll"ovocaţiile din strîmtoarea Taivanului, constituie una dfn
cele mai ruşinoase pagini din istoria imperialismului american.
Lans1ndu-se în această aventură militară, Statele Unite s-au
expus atît unui eşec politiic-militar, cît şi opmbiului din partea
întregii opinii publice internaţionale.
Interesele păcii cer ca trupele interventioniste americane să
părăseasd deîndată Taivanul, care este un teritmiu inalienabil.
al R. P. Chineze. (Aplauze furtunoase.)
Inlătultarea ame·stecului în treburile interne ale altor popoaii"e-
constituie unul din mijloacele principale pentru asigurarea pă­
cii tn lume.
Dificultăţi tot mai mari întîmpină diplomaţii americani şi
în Orientul mijlociu şi apropiat. După în<:ercarea nereuşită de-
a uni ţările aiJ"abe într-un bloc agresiv in jurul alianţei dintre
Tur-cia şi Pakistan, şi încercall"ea mai nouă de a folosi in acelaşi'
scop guvernul satelit al Irakului s-a lovit de împotrivirea ţărilor
arabe. Popoarele din aceste ţări .îşi dau seama că atragerea lor in-
tr-un bloc militar şi transformall"ea ţărilor lor în baze militare-
americane nu le poate aduce nimic bun. Dimpotrivă, ele au
constatat că relaţiile prieteneşti cu Uniunea Sovietică şi cu
ţărHe. de ·democraţie populară, schimburile comerciale cu aceste
ţări contribuie la dezvoltarea economică a ţărilor arabe, la îm-
bunătăţirea nivelului de trai al popoarelor arabe, la întărirea
independenţei şi suveranităţii lor naţionale.
In ultimul timp, nesocotind, pe semne, faptul că au pierdut
de mult monopolul all"mei atomice, unii politicieni şi militar-i'
americani şi sateliţi ai lor agită tot mai mult ideea unui război:
a~mic. ·
Toată lumea cunoaşte .poziţia netă şi categorică a Uniuniii
Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socialist in chestiunea
armei atomice şi a celorlalte arme de distrugere tn masă a popu-
laţiei. Deşi Uniunea Sovietică are o supell"ioritate incontestabilă
tn acest domeniu in ceea ce priveşte bomba cu hidrogen, Guver-

www.cimec.ro
• 752 GH. GHEORGHJU.DEJ

nul sovietic s-a declarat în repetate rînduri tn mod consecvent

pentru interzicerea folosirii energiei atomice tn scopuri de război.
Exprimînd în cel mai înalt grad interesele popoarelOIJ", Uniu-
nea Sovietică a propus recent ca statele să distrugă .tn tntregime
stocurile de all'me atomice şi de hidrogen, folosind materialele
atomi·ce exclusiv în scopuri paşnice, să nu sporească efectivul
forţelor lor armate şi arrmamenteiOIJ" lor în raport cu nivelul din
1 ianuarie 1955 şi să nu-şi sporească alocările în scopull'i miii·
tare în raporrt cu nivelul alocărilor bugetare pe anul 1955, insti-
tuindu-se în această privinţă un control internaţiqnal cOII'espun-
zător. Ca un pas important pe calea interzicerii totale a armelor
atomi·c-e, Guvernul sovietic propune realizarea unui acord inter-
naţional pe baza căruia statele să-şi asume obligaţia de a 1re-
nunţa la folosirea acestor arme de ext&minare în masă.
Alături de toate popoarele lumii, poporul mmîn şi guvernul
său sprijină eforturile neobosite ale Guvernului sovietic în ve-
derea folosirii energiei atomice în scopuri exclusiv paşnice, în
interesul progresului omeniii'ii, al dezvoltării civilizaţiei şi cul-
turii umane. Cunoaşteţi cu toţi( recenta hotărÎII'e a Guvernului
sovietic de a acorda unor ţăll'i prietene - printre care şi Ro-
mînia - un ajutor multilateral în domeniul producţiei şi folo-
sirii energiei atomi·ce în scopuri paşnice. După cum se ştie, Re-
publica Populară Romînă posedă suficiente II'esurse de materrie
primă necesară acestei producţii.
Spre doosebiii'e de oamenii de stat şi de militall'iştii americani,
call'e se fălesc şi fac multă zarvă în jurul armelor de care dis-
pun, conducătorii sovietici au manifestat dintotdeauna în această
pll'oblemă acel calm care izvorăşte din ·consecventa politică de
pace a Statului sovietic. De aceea, toată lumea a reţinut decla-
raţia şefului Guvernului sovietic, tovarăşul Bulganin, cu privire
la succesele dobindite de Uniunea Sovietică în perioada postbe-
lică în ce priveşte .înzestrarea forţelor armate sovietic~ cu arme
şi mijloace tehnice de luptă noi şi din cele mai moderne.

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 7sa

Totodată, trebuie ţinut cont că şi forţele arrinate de •care dis-

Pl!-n ţările
-democrat-populare din Europa şi Asia nu mai sea-
mănă .cu cele din trecut. Ele se bazează pe moralul II"idicat al
trupelor, pe o tehnică modernă, pe însuşirea artei militare s<YVie-
tice, arta de a învinge pe agresor, pe dra.gostea caldă a între-
gului popor. In ceea ce ne p1riveşte, partidul şi guvernul vor a-
corda şi în viitor cea mai mare grijă asi.gurării capacităţii de
apărare a Republidi Populare Romîne, bunei pregătki şi înzes-
trări a scumpelor noastre forţe armate, puse în slujba păcii,
securităţii şi independenţei naţionale.
Maniacii atomişti trebuie să ţină minte că un război atomic
ar aduce distrugeri imense şi nenumărate victime omeneşti în-
deosebi în statele unde populaţia şi industria sînt extrem de
concentrrate ·pe teritorii mici, cum sînt statele din apusul Euro-
pei şi nu numai ale Europei.
In ceea ce priveşte nădejdea pe care şi-o pun cercurile impe-
rialiste agresive că vor reuşi să intimideze popoarele libere ale
lagărului socialist, trebuie spus că nu noi sîntem aceia care
avem motive să ne speriem, ci impelt"ialiştii au motive să se cu-
tremure de teamă, ·deoarece, dacă ei se vor aventurra într-o agre-
siune, va pieri nu "civilizatia mondială", ci sistemul social pu-
tred ·carre şi-a trăit traiul - sistemul imperialist, al cărui carac-
ter tîlhăresc şi sîngeros îl face aUt de od·ios popoarelor. (Aplauze
prelungite.)

Tovarăşi deputaţi,

Republica Populară Romînă duce cu consecvenţă o politică

externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică de
dezvoltare a relaţiilor economice şi ·culturale· cu alte ţări.
Statul democrat-popular romîn face parte din mMele lagă«'
al democraţiei şi socialismului şi se străduieşte prin întreaga sa
politică să contribuie la întărirea acestui lagăr şi la succesul

www.cimec.ro
754 QH. GHEORGHIU-DEJ

eforturilor sale indreptate spre apăiTaiTea păcii şi securităţii po-

poarelor.
Prietenia şi colaborarea frăţească cu Uniunea So\ieUcă, eli-
beratoarea şi prietena noastră neclintită, a fost şi este p~rincipiul
fundamental al politidi externe a poporului şi guve~rnului nostlfu.
(Aplauze furtunoase.)
Legături strînse de prietenie şi colabOITare s-au dezvo!tat între
ţara noastră şi Republica Populară Chineză. Poporul romîn pri-
veşte cu adîncă simpatie şi cu spirit de solida~ritate lupta diTeaptă
a popOITului chinez pentiTu apărarea drepturilor sale suve~rane tn
chestiunea Taivanului, pentru promovarea intereselor sale de
stat, pentru apărarea păcii tn Extremul Orient şi în lumea
întreagă.
S-aţ.t cimentat şi se lărges-c continuu ~relaţiile piTieteneşti din-
tre Romînia şi celelalte ţări democrat-populare.
TIT8tatul de p~rietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre
R.P.R. şi U.R.S.S. constituie chezăşia de granit a securităţii sta-
tului nostlfu. Acest tratat, cît şi tratatele încheiate cu Polonia,
Cehoslovacia, Unga~ria şi Bulgalfia, ·constituie o importantă con-
tribuţie la cauza păcii în Europa şi 1în întreaga lume.
Prin întreaga sa politică, R.P .R. tinde la tntărirea continuă
a ,relaţiiloc sale frăţeşti cu ţările lagărului democraţiei şi socia-
lismului. Schimblllrile economice cu U.R.S.S. şi cu democraţiile
populare au crescut şi cres-c necontenit tn ca·diTul acocdurilor de
lungă durată, asigurînd dezvoltarea planificată a economiei
noastre naţionale. S-au lărgit şi s-au întărit schimburile cultu-
rale multiple dintre ţara noastră, U.R.S.S. şi democraţiile popu-
lare, contribuind la dezvoltarea şi întăiTiiTea relaţiilor noastre·
frăţeşti.
Legături trainice de colaborare şi prietenie s-au stabilit tntre
R.P .R. şi Republica Democrată Ge~rmană.
Politica Pa.rtidului Muncitoresc Romîn şi a guvernului R.P.R-
Îin ceea ce priveşte relaţiile R.P.R. cu ţările capitaliste por.neşte
de la principiul leninist al coexistenţei paşnice tntre cele două

www.cimec.ro
 CU PRIVIHJ:: LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI H.P.R. 755

sisteme şi tinde spre realizarea unor legături normale de colabo-

rare cu aceste state, în vederea dezvoltării relaţiilor comer-
dale şi culturale şi .a păstrării păcii în lume.
Activitatea diplomatică a R.P .R. este îndreptată spll"e reali-
zarea unor relaţii normale de bună vecinătate cu toate ţările.
In ultima vreme s-au normalizat lfelaţiile diplomatice ini:Jre
R.omînia şi Iugoslavia şi s-au realizat în spirit de ·înţelegere o
serie de acorduri decurgînd din vecinătatea noastră.
Au loc în prezent tlfatative în vederea tncheierii unui acord
comercial romîno-iugoslav.
Evident că există toate posibilităţile pentru a lărgi ·şi adinci
relaţiile prieteneşti cu Iugoslavia şi, în ceea ce-l priveşte, gu-
vernul romîn va face tot ceea ce este necesar pentru aceasta.
Cu deosebită satisfacţie noi salutăm stabilirea relaţiilor di-
plomatice cu India.
Considerăm că există posibilitatea reluării şi normaliză~rii
relaţiilor diplomatice şi cu alte state, în scopul întăririi politicii
de destindere internaţională.
Guvernul lfomîn este pentru dezvoltarea şi lărgirea relaţiilor
comerciale cu ţările capitaliste. Intre anii 1950-1953 inclusiv,
valoarea comerţului exterior al R.P .R. cu ţările capitaliste s-a
dublat. In 1954 s-au incheiat acorduri comerciale cu India. Indo-
nezia, Islanda, Turda, Egipt, Grecia şi altele.
Totodată, nu putem să nu vedem ·greutăţile care există în
calea activităţii noastre de dezvoltare a colaborării internaţio­
nale, de lălfgire a schimburilm comerciale şi culturale între
state.
In această ordine de idei trebuie să ne oprim în primul rînd
asupra politicii Statelor Unite .faţă de poporul romîn. De ani de
zile, sfidînd cele mai elementare reguli ale vieţii internaţionale
statornicite de-a lungul vremurilor, cercurile a.gresive din S.U.A.
desfăşoară tot felul de acţiuni provocatoare împotriva ţă~rii noa-
stre, alocă în fiecalfe an milioane de dola.ri tn vederea finanţării

www.cimec.ro
756 QH. QHEORQHIU-DEJ

activităţii de subminare în ţara noastră şi în celelalte ţări demo-

CTate, trimit spioni şi diversionişti în Romînia.
In ultima vreme, faţă de creşterea prestigiului R.P.R. în viaţa
internaţională şi faţă de succesele obţinute de guvernul romîn în
a-cţiunea de normalizare şi îmbunătăţire a relaţiilor cu alte
stat-e, de dezvoltare a schimburilor economice şi culturale, ·cercu-
rile guvernante din Statele Unite şi instrumentul lor favorit în
desfăşurarea politicii "de pe poziţii de forţă" - serviciul de spio-
naj american - şi-au intensificat p;rovocaţiile împotriva poporu-
lui romîn. Mă ll"efer la repetatele declaraţii ale unor ,conducători
ai Statelor Unite, care cuprind ameninţări incompatibile cu re-
laţiile normale între state şi, de fapt, incompatibile cu acea ţinută
stăpînită. pe care opinia publică de pretutindeni o cere oamenilor
de stat; la valul rnmdar de calomnii şi născociri mincinoase
împotriva poporului romîn, debitate de OIJ"ganele de pl!"esă şi pos-
turile de radio aflate sub tndmmarea directă a Departamentului
de stat american, ca şi la adivizarea ·de către spionajul american
a elementelor fasciste şi reacţionare care au fugit o dată cu
trupele hitlmiste de teama ll"ăzbunării poporului.
Cît de jos a ,coborît nivelul acestei - să ne fie cu imtar,e -
"propagande" o arată faptul că emisiunile pentru Romînia ale
posturilor de radio,· dirija te de guvernul american, au început să
lanseze îndemnuri la delapidarea banului public, la organizarea
de jafuri şi hoţii, după metode în cal!"e s-au dovedit maii"i maeştri
gangsterii ammicani.
Năimiţii dolarului de la "Vocea Americii" şi de la filialele
acesteia din Londra, Paii"is, Madrid se arată deosebit de grijulii
faţă de orientarea politi-cii economice a Republicii Populare Ro-
mîne şi a celorlalte ţări democrat-populare. O nelinişte pe ca!I"e
n-o pot ascunde le-o stlirnesc succesele obţinute de aceste ţăii"i în
făuri!I"ea industriei grele şi a ramurii ei conducătoare - indus-
tri.a construcţiilor de maşini -, precum şi hotărîrea noastră de
a dezvolta mai departe, cu precădere, industria grea - temelia

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 757

temeliilor dezvoltării întregii economii naţionale şi izvorul fău­

ririi bunăstărrii oamenilor muncii.
Nu este gJreu să-ţi dai seama care este substratul· acestui
interes subit pentru politica economică a Romîniei democrat-
populare. Scribii imperialişti joa·că după cum le cîntă patronii
care-i plătesc. Iar poporul rromîn ştie prea bine că monopolurile
americane şi engleze arr dori ca Romînia să rămînă o ţară slabă,
înapoiată economiceşte - aşa cum era pe wemuri, oînd aceste
monopoluri jefuiau în voie bogăţiile ţării, menţinînd-o în stare
de anexă agmră şi de sursă de materii prime pentru industria
lor. Această politică tipic imperialistă o cunosc pe pielea lor
:şi în momentul de faţă popoarele din ţările slab dezvoltate, care,
deşi dispun de imense rezerve umane şi de materii prime, sînt
ţinute de monopolurrile străine în cea mai cruntă înapoiere eco-
nomică, fiind ,împiedicate pe toate căile de a-şi dezvolta o indus-
trie proprie.
Cît priveşte atenţia padidului şi guvernului nostrru pentru
producţia bunurilor de larg consum, -îi aşteaptă pe simbriaşii
âe la "Vocea Americii" o cruntă dezamă·gire. HotărÎirile luate de
noi pentru rridicarea· agriculturii şi pentru sporirea prroducţiei de
bunuri industriale de larg consum au început de pe acum să-şi
dea roadele, datorită muncii eroice, pline de avînt, a muncitori-
lor şi ţăranilor, şi cu sprijinul întregului popor ele vor fi duse
pînă la capăt. (Aplauze prelungite.)

Poporul nostru a îmbrăţişat cu .însufleţire lozinca lansată de

partid şi guvern pentru realizarea unei producţii de 10.000.000
de tone de cereale. Tocmai datorită dezvoltării accelerate a indus-
briei noastre grele sîntem în măsurră să trimitem astăzi pe ogoa-
rele Pat·riei mii de tractoare şi de diferite maşini agricole. Nu ne
îndoim că, folosind pe scară tot mai largă tehnica modernă în
agricultură şi aplicînd metodele fruntaşilorr recoltelor bogate,
harnica noastră ţărănime muncitoare va înfăptui cu succes şi
această sarcină trasată de parrtid şi guvern .în scopul aprovizio-
nării industriei uşoare şi satisfacerii nevoilor de pline, de carne

www.cimec.ro
758 OH. OHEORGHIU-DEJ

şi de alte produse alimentare ale oamenilor mundi din Patria

noastră. (Aplauze.)
Aceasta va constitui un bun răspuns dat de poporul nostru
duşmanilor săi de peste hotare.

Tovarăşi deputaţi,

Poporul nostru şi o dată <:u el opinia publică de peste gra-

niţele tării noastre au aflat cu ad.încă indi·gnalfe despre mişeles­
cul atac săvîrşit împotriva legaţiei R.P.R. din Berna de o bandă
de criminali legionari.
Opinia publică de pretutindeni nu poate să nu vadă tn ata-
cul tilhăresc săvîrşit la adăpostul -întunericului de o bandă de
criminali legionari împotriva legaţiei Romîniei din Berna o ex-
presie vie a acelui tip de ITelaţii între state pe care imperialiştii
americani ar dori să-I statornkească în viaţa internaţională C'U
sprijinul unOIT cerculfi guvernante din Europa occidentală.
Pentru săvîrşirea acţiunilor sale provocatoare banditeşti.
spionajul american îşi ITecrutează unelte din rîndurile nemerni-
celor lepădături fasciste care fugiseră de mîqia dreaptă a poporu-
lui mmîn o dată ·cu trupele hitleriste, izgonite din Romînia de-
trupele sovietice şi romîneşti.
Poporul romîn îşi aminteşte cu ură şi dezgust de ·crimele tn-
fiorătoare comise de bandiţii legionari, ale căror mîini s~nt pă­
tate cu sîngele a mii şi mii de oameni nevinovaţi. De la naşte­
rea ·ei, banda criminală care a purtat denumirea de Garda de
fier, creaţie a clicilor reacţionalf·e burghezo-moşiere~ti, s-a făcut
cunoscută printr-un asasinat laş. De atunci întreaga ei activitate
a constat clintiT-un lant de asasinate bestiale şi măceluri sînge·
roase.
Noi ţinem minte omorîrea istoricului Nicolae Iorga, al cărui·
cadavru ciopîrţit a fost aruncat în şanţ. Noi ţinem minte moar-
tea eroică a tovalfăşului Constantin David, muncitor ceferist şi
activist de răspundere al partidului nostru, ucis de criminalii
legionari. Noi tinem minte soldaţii romîni arşi· de vii în timpu)

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 759

rrebeliunii legionare şi oamenii spintecaţi ca vitele la abatorul din·

Bucwreşti.
· Din rindurile acestei haite de criminali l!"espinşi ·CU dezgust
.şi minie de poporul romin işi recrutează imperialiştii pe "selec-
1ionaţii" pe care-i instruiesc la şcoala crimei, pentru a-i para-
şuta pe teritoriul ţării noastre cu scopul de a săvirşi asasinate
:şi acţiuni diversioniste, a duce acţiuni de spionaj şi a comite
.acte de sabotaj impotll"iva poporului nostru.
Poporul wmin şi organele de stat ale putmii noastre popu-
lare au ştiut să zdrobească fără cruţare toate încercările crimi-
nale ale slugoilor imperialişti, trădători de patrie. Aceeaşi soartă
ti aşteaptă şi in viitoc.
Pesemne că fugar.ii aciuaţi la sinul spionajului american au
~onstatat că este prea riscant pentru pielea lor să se mai lase
paraşutaţi pe calea aerului sau strecuraţi pe alte căi in Romtnia
populară, unde arde pămintul sub picioarele lor. Mult mai po-
trivit pentru "curajul" lor este să evite un contact direct cu
popocul romin şi să-şi agonisească dolarii prin capitalele EU!ro-
pei oc-cidentale, organizind provocări şi asasinate sub oblădui-
rea poliţiei. •
Dar şi aceste socoteli vor da greş. S.întem incredintati că
·opinia publică din Occident nu va tolera activitatea criminală a
Ul'leia dintre cele mai mîrşave agenturi ale hitlmismului.
In ce priveşte agresiunea provocatoare ·săvirşită impotriva
legaţiei noastre de la Bemd, poporul rom in şi guvernul R.P .R.
se aşteaptă ca guvernul elveţian să dea o justă satisfacţie
·cererilor indreptăţite ale Republicii Popu!are Ramine.
Toată lumea constată .că in 'ultima vreme măsllll"ile menite să
împiedi:e dezvoltarea relaţiilor economice între state, opreliştile
poliţiste împotriva schimbul!"ilor culturale rintre popoare, intel!"zi-
cerea vizitelor reciproce şi a schimbull"ilOII" de experienţă intre
. oamenii de ştiinţă, intre oamenii artei, între diferitele organ~a­
t•ili obşteşti şi organizaţii pentru apăll"area păcii au fost ridicate
Jn Statele Unite Ia ll"angul unei politici de stat.

www.cimec.ro
7ii0 GH. GHEORQHIU·DEJ

In ceea ce-l priveşte, poporul romîn nu poate să nu vadă în

politi·ca cerclllrilor conducătoare din Statele Unite expresia ·ve-
chii duşmănii cu care miliardarii şi milionarii care stăpînesc în
Statele Unite jefuiau în trecut bogăţiile romîneşti şi exploatau
pe muncitorii şi ţăranii romîni, duşmănie îndreptată astăzi îm-
pot:r:iva statului muncitorilor şi ţăranilor, împotriva oamenilor
muncii, caiT"e au dălrîmat de la puter·e pe exploatatori şi-şi cons-
truiesc o viaţă nouă, eliberată de exploatalfe, fără capitalişti şi
moşieri.
lmperialiştiiamericani, care ar dori să menţină ferecate în
cătQ.Işele opresiunii imensele forţe sociale progresiste -ca1re tind
spre libertate în toate colţulfile lumii capitaliste, nu s-au consolat
nici pînă astăzi cu fa·ptul că Romînia, ca şi alte ţă.ri demoCII"at-
populare, duce astăzi o politică proprie, o politică conformă cu
interesele poporului.
Cercurile agresive americane nutresc visuri zadarnice cu
privire la lfestaurarea în ţara noastlfă a rînduielilor capitaliste-
moşiereşti şi a jugului imperialist.
Oficinele lor de propagandă denumesc planurile de restau-
!l"alre a jugului imperialist asupra Romîniei "eliberare" - ca şi
cum muncitorii şi ţăiT"anii din Romîryia n-ar fi cunoscut şi n-ar
fi simţit timp îndelungat pe proplfia lor piele ce SIÎnt în stare
aceşti "elibera tori".
Noi, oamenii muncii din Romînia, ca şi oamenii muncii din
lumea întreagă, -cunoaştem un singur fel de eliberare - elibe-
rarea de sub jugul exploatării capitaliste-moşiereşti, eliberarea
din lanţurile imperialismului, pe care a înfăptuit-o pînă acum o
treime din omenire şi pe care o ·va înfăptui inevitabil întreaga
omenire. (Aplauze furtunoase.)
Nu se gîndesc oare politicienii americani care vor să pozeze
în filantropi faţă de poporul II"Omîn în ce situaţie ridicolă se pun
at~nci cînd propun acestuia să se învoiască cu o "eliberaJre" ce
i-a:r aduce din nou la putere pe moşieri şi capitalişti, ca şi întlfea-
ga acea şleahtă de . fugari aciuaţi prin Occident, despre care

www.cimec.ro
 CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. 761

toată lumea fşi dă seama că sînt tot atît de străini faţă de inte-
resele şi aspiraţiile poporului romîn, pe cît de îndatoraţi sînt
faţă de patronii care-i stipendiază - monopoliştii americani?
Adevărul este că politicienii reacţionar1i din Apus nu-şi dau
seam~ şi nu pot s~-şi dea seama cît de mult a crescut conştiinţa
poporului lfomîn în anii de democraţie populară. Un ·popor care
a cunoscut libertatea, calfe a învăţat să-şi făurească o orînduire
socială şi de stat conformă cu voinţa sa, un popor a cărui imensă
majoritate pall"ticipă activ la rezolvar·ea treburilor obşteşti, un
p,opor care este chemat de fiecaiJ"e dată să-şi spună părerea asu-
pra celor mai ,impol!"tante acte de stat, un asemenea popor nu mai
poate fi înşelat cu fraze poleite despre "eliberare", deoarece el
ştie că în dosul tuturor ac·estor cuvinte amăgitoaiTe se află cea
mai crîncenă exploatare a oamenilor muncii de către un pumn
de capitalişti, într-un cuvînt iadul pentru muncitori şi ţărrani -
raiul pentru capitalişti şi moşieri.
•
Cei carre nutresc speranţa restalllrării rînduielilor capitaliste-
moşiereşti în Romînia, astăzi după 10 ani de statornicirre a pu-
terii oamenilor muncii, pot să fie siguri că aceştia vor şti să-şi
apere Patria şi cuceririle revoluţionare ca nişte oameni care au
trecut prin focul luptelor revoluţionare şi au învăţat să-i bată pe
duşmani. (Aplauze puternice.)

Tovarăşi deputaţi, ·,
Profund interesate să ducă pînă la capăt opera de construcţie
paşnică, partidul şi guvernul nostru vor duce şi de acum înainte
o politi·că de pace şi colaborare internaţională.
Guvernul romîn va desfăşura lupta pentru micşorarea înco:r-
dărrii internaţionale cu şi mai mare perseverenţă, cu şi mai multă
p1rkepere şi energie.
Poporul romîn şi guvernul său împălftăşesc pe deplin păll"erea
exprimată de Sovietul Suprem al U.R.S.S. în declaraţia sa că,
în ciuda împotrivirii înverşunate a cerrcurilor agresive care vor

www.cimec.ro
762 GH. GHEORGHIU-DEJ

să îndrepte luamrile spre .un nou război, există tn momentul de

faţă posibilităţi reale pentru normalizarea situaţiei internaţio­
nale şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre state.
Guvernul R.P.R. şi- sîntem siguri- şi Marea Adunare Na-
ţională vor face tot ce va fi necesar pentru a da o contribuţie
cît mai importantă la transformarea acestei posibilităţi tn rea-
litate, la normalizarea situaţiei internaţionale şi îmbunătăţirea
ITelaţiilor dintre state.
Ţările din lagăml socialismului şi democraţiei, tn frunte cu
Uniunea Sovietică, pot fi sigure că vom sta şi de acum înainte
ferm la postul nostru de luptă şi vom face faţă cu cinste sarci-
nilor de răspundere care ne revin în marea luptă pentru apă­
rarea păcii. (Aplauze furtunoase, prelungite. Toţi se ridică în
picioare.)
.. Scinteia" nr. 3.215
din 23 februarie 1955 •

www.cimec.ro
 CUVINTARE ROSTITĂ
LA CONSFĂTUIREA FRUNTAŞILOR
IN AGRICOLTURĂ
- 1 mortle 19S5 -

Tovarăşi.

Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin şi gu-

vernul Republicii Popularre Romine, în preajma începerii mun-
cilor agricole din pr~măvara şi valf a a1nului 1955, au convocat
această consfătuirre de lucru la carre participă : primii-secretarri
şi secretarri ai comitetelor regiona!e şi raionale de partid,
care au sa,rcina de a conduce întreaga muncă politică
şi organizatorică din rregiunile şi raioanele respective şi a des-
făşura o la~rgă muncă politică de masă, pentru a mobiliza în-
ll'eaga ţărrănime muncitoare în vederea bunei organizări şi des-
făşurări a muncilor agricole din aceSlt an ; preŞ€dinţi de Sfaturi
populare regionale, lfaionale şi comunale, organe locale ale pu-
terii de stat, care, sprijinindu-se pe masele largi ale ţărănimii
muncitoare, vor trebui să organizeze, ca adevălf aţi gospodari.
indeplinirea la timp şi în bune condiţii a tuturor muncilor agri-
cole ; oameni de ştiinţă din agricultulfă, ingineri şi tehnicieni
agronomi, organizatori ai producţi,ei agPico!e, fndmmător-i şi
sfătuitori ai ţărănimii muncitoare in aplicarea metodeloc agro-
tehnice înaintate ; cadre conducătoare, tehnicieni şi muncitori
fmntaşi din gospodării agricole de stat :şi din staţiuni de maşini
şi tractoare, care au un rol de mare însemnătate in ridicall"ea
nivelului tehnic al agrriculturii şi în tlfansformarea socialistă 11

www.cimec.ro
764 OH. OHF:OROHIU-DEJ

satului ; preşedinţi de gospodării colective şi de întovărăşiri

agricole, brigadieri, colectivişti fruntaşi,.· elemente înaintate ale
ţăifănimii noastre muncitoare care, prin buna organizare a mun-
cii în comun, au obţinut recolte bogate la hedall', demonstrînd
prin exemplul lor superioritatea agriculturii socialiste ; ţărani
muncitori cu gospodării individuale! fruntaşi ai recoltelor bo.
gate, oameni vrednici caife folosesc metode agrotehnice înaintate
şi dovedesc milioanelor de ţărani individuali că dacă muncesc
pămîntul cu ;pricepere obţin recolte îmbelşugate. (Aplauze.)
Scopul acestei consfătuiri este ca, folosind experienţa pozi-
tivă dobîndită în organizarea şi desfăşunarea muncilor agricole
în anii 1953 şi 1954, să stabilim împreună o serie de măsuri
practice pentru executarea în bune condiţii a muncilor agricole
în 1955, spre a obţine o producţi~ sporită la hectar, o creştere
considerabilă a ·producţiei 1agricole glo'bale •şi a producţiei de
cereale-marfă.
Această consfătuire ·dă posibilitate participanţilor veniţi din
toate ·colţurile ţării să Jacă un larg schimb de experienţă cu .pri-
vire Ia conducerea, organizarea şi îndrumarea producţiei agri-
cole şi la aplicarea celor mai bune metode de lucrare a pămîn­
tului şi de îngrijire a plantelor pentru a obţine recolte mari !:a
hc:ctar.
Consfătuirea noastră şi măsurile practice pe care le vom
stabili în vederea muncilor agricole din acest an trebuie să con-
stituie un mijloc puternic de mobilizare 1a tuturor organelor de
palftid şi de stat, ia .întregii ţărănimi muncitoare, a tuturor celor
ce muncesc în agricultură la lupta pentru obţinerea unei 1re-
colte mai mari decît în anii de pînă acum. (Aplauze.)
Consfătuirea pe ţară a fruntaşilor în producţia agricolă care
a avut loc anul trecut, urmată de consfătuiri şi deQlonstraţii
practice pe regiuni, raioane ;şi comune, a dat bune rezultate în
mobiliZJarea oamenilor muncii din agricultură în vederea sporirii
producţiei ~agricole. Sîntem convinşi că şi consfătuirea aceasta
va da rerultate pozitive.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CO'NSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 765

Realizarea unor recolte bogate la toate culturile in 1955 de-

pinde în bună p.arte, de rezultatele obţinute în desfăşurarea lu-
crărilor agricole încă din toamna anului 1954 şi de măsurile
luate în timpul iernii.
Datorită mobi!izării activului .de partid şi al Sfaturilor popu-
lare şi efortului oamenilor muncii din agricultură, campania
agricolă din toamna anului 1954 a avut ca reZJultat efectuarea
unui volum de lucrări 1agricole mai mare ca oricind1.
Au fost arate peste 6.000.000 ha ; o suprafaţă de 3.400.000 ha
a fost însămînţată cu culturi de toamnă, din oare cu grîu şi
secară 3.200.000 ha, cea mai mare suprafaţă care s-a însămîn­
ţat pînă acum l~a noi în ţară ou aceste valoroase culturi. Fată
de 1953, s.uprafaţla însămînţată cu culturi de toamnă in 1954
este cu aproape 300.000 ha mai mare.
Insăminţă.rile de toamnă au fost executate inbr-un timp scurt
de cea. 4 săptămîni, ele fiind terminate in cea mai mare parte
a ţănii la data de 10 noiembrie. ·
Tn toamna anului 1954 însămînţările s-au efec,tuat in condiţii
agrotehnice superioare anilor trecuţi. A fost pusă la dispoziţia
ţărănimii muncitoare cantitatea de aproape 25.000 de tone de
seminţe de soi: S-a însămînţat cu maşina în rînduri o suprafaţă
de aproape· 1.400.000 ha. Pantru a se asigura o recoltă sporită
la hectar s-au, aplicat pe sup!fafeţe mult mai mruri decit in anii
trecuţi ·gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice.
Cele 3.400.000 ha semănate cu ·culturi de toamnă sint acum
bine dezvoltate şi infrăţite.
Faptul că în toamnă am arat pentru culturile de primăvară
o -suprafaţă de peste 2.500.000 ha ne-a creat condiţii favorabile
ca lucrărHe agricole de primăvalfă să fie executate in t&men
mai scurt şi în bune condiţii şi să obţinem in anul acesta recolte
mari la hectar.
Aceasta dovedeşte că ţărănimea noastră muncitoare nu nu-
mai <:ă a înţeles .importanţa arăturilor de toamnă, dar le şi aplică
din ce in ce mai larg.

www.cimec.ro
7titi GH. GH,EORGHIU-DEJ
---------- -----

La gospodăriile
agricole colective şi întovără~"Şirile agricole,
staţiunile de maşini şi tractoare au efeduat în campania de
toamnă un volum de lucrări mai mare decît in anii trecuţi şi de
calitate mai bună. De asemenea, ţărănimea muncitoare cu gos-
podării individuale, într-ajutor.îndu-se, a folosit mai bine uneltele
şi atelajele proprii. •
Pentru buna desfă·şurare a muncilor agricole .în anul acesta,
partidul şi guvernul au luat în cursul iernii măsuri menite să
asigure reprurarea din timp a tuturor tractoarelor şi maşinilor
agricole existente în S.M.T.-uri şi gospodării de stat. De ase-
menea au fost aprovizionate cu combustibil şi materiale atelie-
rele de fierărie din comune şi sate pentru a putea repara din
vreme întregul utilaj agricol al ţărănimii muncitoare. Ca ur-
mall'e, S.M.T.-urile şi ţăranii muncitori sînt pregătiţi pentru a
Incepe cu toate forţele lucrările agricole de primăvară.
Mai avem de arat în primăvară peste 3.000.000 ha, iar de
însămînţat - mai mult de 6.000.000 ha ; toate aceste lucrări
trebuie însă făcute în termenul cel mai scurt şi în ctt mai bune
condiţii agrotehnice, folosind experienţa ,fruntaşilor în agr-icul-
tură şi sfaturile inginerilor şi tehnicienilor agronomi.
Măsurile pentru sporirea producţiei agricole în 1955 se ba-
zează pe prevederile proiectului de Directive ale Congresului al
II-lea al pa;rtidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în ur-
mătorii 2-3 ani, proiect care va fi supus dezbaterilor congre·
sului.
Pentru aplicarea în viaţă a hotărrîrrii plenarei lărgite din au-
gust 1953 a Comitetului Central, partidul şi guvernul au luat o
serie de măsuri economice, tehnice şi organizatorice, menite să
ducă la sporirea producţiei agricole în vederea îmbunătăţirii
-continue a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare
şi a industriei uşoare şi alimentare cu materii prime agricole.
Incă din toamna anului 1953 au fost mărite investiţiile in
.agricultură, iar în 1954 volumul acestora a ajuns la peste 1,8
miliarde de lei. In anii 1953-1954 agll'icultllll'a a primit un nu·

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 767

măr de 5.820 de tractoare, 1.750 de batoze pentru treieratul pă­

ioaselor, 615 combine autopropulsate, 2.777 de secerători-legători,
.precum şi alte maşini şi unelte agricole.
In 1955 investiţiile în agricultură se vor ridka Ia cea. 2,8 mi-
liarde de lei, urmînd ca agricultura să fie înzestrată în cursul
anului acesta cu încă 2.540 .de tractoare, 4.370 de pluguri de
tractor, 1.585 de sernănători pentru cereale, 1.600 de secerători­
legători, 1.200 de batoze, precum şi alte maşini şi unelte
agricole.
O atentie deosebită s-a dat p;roducţiei de maşini şi unelte
agricole necesare gospodăriilor ţărănimii muncitoare. Astfel, în
1954 au fost produse 17.000 de plugurri cu tracţiune animală,
3.000 de prăşitoare cu tracţiune animală, 1.277 de semănători.
precum şi un număr mare de sape, seceri, coase, furci etc.
O parte din acestea au fost cumpărate de ţărani fie în mod
individual, fie asociaţi, iar o parte d!n unelte .şi maşini au fost
puse la dispoziţia ţărănimii muncitoalfe prin cele 3.800 de cen-
tre de tnchiriat maşini, care funcţionează pe lîngă cooperativele
săteşti.
Pentru anul 1955 se p,revede a se ,produce 41.000 de plugun
cu tracţiune animală, 24.400 de prăşitori cu tracţiune animală.
30.000 de grape cu colţi, 5.700 de semănători.
Ţărănimea muncitoal!'e primeşte din partea statului democrat-
popular credite acordate în condiţii avantajoase. In 1955 volu-
mul creditelor acordate ţărănimii muncitoare creşte cu 300%
faţă de 1954. Pentru a înlesni gospodăriilor agricole colective,
întovărăşiriloc şi ţăl!'anilor muncitori cu gospodării individuale
procurarea de credite a luat fiinţă, la începutul acestui an.
Banca ag;ricolă, care ·Şi-a început activitatea.
Creşterea investitiilor în agricultură, înzestrarea ei cu un
număr din ce tn ce mai mal!'e de tractoare, maşini .şi unelte agri-
cole şi ajutorul acordat ţărănimii muncitoare au permis ca în
1954 să se ~realizeze progrese în dezvoltarea agriculturii, obţi­
ntndu-se o producţie globală de 9.000.000 de tone de cereale.

www.cimec.ro
768 GH. GHEORGHIU-DEJ

Inzestrarea agll"icultlllrii noastre cu tractoare şi maşmr agri·-

cole perfecţionate a fost posibilă datorită faptului că .regimul
democrat-popular a dat o mare atenţie industriei g.rele şi în
primul rînd industriei constructoare ·de maşini, creată în anii
puterii populalfe, ceea ce constituie o mare victorie 'şi mîndrie
a poporului romîn. Pa.rtidul şi g-uvernul vor duce •Şi în viitor
o politică fermă, neabătută de la prindpiile marxis•t-leniniste
de construire 1a economiei socialiste, dezvoltînd continuu indus-
tria grea, haza dezvoltării întregii economii naţionale şi izvo-
rul bunăstării poporului muncitor. (Aplauze puternice.)

Tovarăşi,

In cadrul consfătuirii noastre s-au discutat pe lall"g măsu­

~riletehnice-or.ganizatol1ice oare trebuie luate pentru buna orga-
nizare şi desfăşurare a muncilm agricole 1n primăvara şi vara
anului 1955. Fruntaşii în ag~ricultură, inginerii şi tehnidenii
agronomi, oamenii de ştiinţă din agricultură au a·rătat ce me-
tode agrotehnice au folosit pentru a obţine recolte bogate la
hectar, ce imense posibilităţi de sporire a producţiei are fie-
care ţă.ran individual, fiecare întovărăşire agricolă, fiecare gos-
podărie colectivă şi gospodărie de stat dacă lucrează bine pă­
mîntul, alege bine sămînţa şi însămînţează !:a timp, îngrijeşte
cum trebuie _culturile şi lstl!"înge recolta în timp scurt şi fără
pierderi.
Rezultatele obţinute .în 1954 în spOI!"irea producţiei la hectar
la o serie de culturi şi în special l!"ecolta bună de porumb, pre-
cum şi producţii1le mari obţinute de fruntaşii în agf'icultură,
aşa cum au arătat tova1răşii call"e au luat cuvîntul în această
consfătuire, dovedesC: că este pe· deplin posibil să realizăm în
anul acesta producţii mari la toate culturile şi mai ales la
grîu, pblrumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floa;rea-so.arelui. Să ne
concentrăm toate eforturile pentru a obţine în 1955 o recoltă
de 10.000.000 ·de tone de grîu şi pocumb, o pll"oducţie medie pe

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 7fi9

ţară de cel puţin 2.000 kg de porumb la hectar. (Aplauze pu-

ternice.)
Sporirea producţiei de cerea1le este luc.rul cel mai impor-
tant în dezvoltarea ag~ricultur·ii. Rezolv,area problemei cereale-
lor este condiţia principală ,penbru dezvolta~·ea tuturor ·celor-
lalte ramuri ale agriculturii şi pentru îmbunătăţ1rea ·continuă
a alimentaţiei populaţiei. Mai mult gr.îu şi porumb 1înseamnă
hrană mai multă 'pentru popula~ie ; mai mult porumb, 01rz, ovăz
înseamnă mai mllllt nutreţ pentru vite, înseamnă mai multe
posibilităţi de a creşte porci şi pălsăii"i, înseamnă mai multă
ca1tne, lapte, grăsimi, ouă, piei, lînă şi multe ,altele.
In agricultura ţării noastre porumbul ocupă un loc de frunte.
Puţine plante răsplătesc atît de bine munca cultivatorului cum
o răsplăteşte pOirumbul. El poate fi folosit pentru hrana o,ameni-
lor, poate fi folosit ca furaj pentru creşterea şi îngrăşarea ani-
malelOII", ca materie pri.~ă importantă în industria de amidon,
glucoză, spirt şi altele.
La noi în ţară porumbul se culti.vă .de la începutul secolului
al XVIII-lea şi s-a răspîndit foarte repede, după cum se vede
din datele Ulrmătoare :
1862-18E6 978.800 ha
1896-1900 1.990.600 . "
1901-1915 2.101.200 "

După primul război mondial, suprafeţele cultivate cu pQ\fumb

pe teritoriul ţării noastre au crescut astfel :
1920 2.526.000 ha
1930 3.430.800
1940 3.875.500 "

Suprafeţele ·cultivate cu porlllmb au ajuniS pînă la aproape

40% din suprafaţa arabilă totală a ţării. Romtnia_ deţine primul
loc în Europa şi al treilea loc în lume în cultura p01rumbului.
Acest luoru nu ·este întîmplător. Condi1iile de climă şi sol
din ţara noastră sînt favorabile culturii porumbului ; avem pă-

www.cimec.ro
770 GH. QlijEOROH!U-DEJ

mînturi fertile, căldUJri care ajută creşterea, ploi de vară •care

ajută legatul şi toamne prielnice coacerii şi rccoltării po-
rumbului.
Care au fost pii'Oducţiile medi1i pe ţară la hectar obţinute în
trecut la cultura porumbului ? Ele au vra.riat în funcţie de con-
diţiile de climă şi au reprezentat il"ecolte me·dii între 940 şi
1.395 kg anual, oallculate pe perioade de oîte 10 ani. Dar s-au
il"eaLizat de multe oci, pe suprafeţe întinse, recolte anual(! medi.i·
de peste 2.000 kg porumb la hectar, deşi pămîntul se muncea-
cu mijloace tehnice tnapoiate. Iată, de pildă, producţia la hectal"
obţinută în unii ani pe întreaga supnafaţă a unor judeţe :

Judetul Anul Producţia medie la hectar

Ilfov 190G -2.258 kg Ia hectar

1912 2.273
1913 2.153 n
" "
Jalomiţa 1!)06 2.220
",, "
Vlaşca 1906 2.115
" "
Aceste trei judeţe sint incluse în regiunea Bucureşti.

Brăila 1913 2.153 kg la hectar

1914 2.108
Covurlui 1914 2.070
" "
" "
Aceste două judeţe sînt incluse in regiunea Galaţi.

Dacă înainte cu 40 de ani se obţineau pe suprafeţe de sute

de mii de hecta,re produo~j,j de peste 2.000 kg la hectar, cu atit
mai mult putem obţine recolte mai mail"i de 2.000 kg de porumb
la hectar •astăzi, cînd pămîntul aparţine celor ce-11 muncesc, cînd
statul condus •de clasa muncitoare în alianţă cu ţă.rănimea mun-
citoare pune la dispoziţia agricultmioi tractoail"e şi maşini per-
fecţionate, iar Ştiinţele agricole au făcut progrese însemnate.
In decursul a peste două secole de cînd se cultivă porumbul
ca plantă plfincipală de cultuil"ă, ţăranii noştri au acumulat o

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 77i

uriaşă experienţă în cultura porumbului, experienţă transmisă

din tată în fiu.
Incă la mijlocul veacului trecut, marele patriot şi om de
ştiinţă Ion Ionescu de J,a Brad a studiat temeinic a·ceastă expe-
rienţă, căci el considera felul cum munceşte ţărănimea drept
"ştiinţă şi artă" şi ~punea că munca ei "face ca pămîntul ISă
rodească, ca vitele să se înmulţească şi ca toată lumea să se
hrănească din rodul osteneli lor sale". Pe baza experienţei de
muncă a ţăl!"anilor, el a stabilit o serie de reguli agrotehnice,
din care unele îşi păstrează întreag;a lor valoare şi în zilele
noastre. In lecţiile şi lucrările sale din 1867, vorbind despre
cultura pmumbului, el a subliniat ·importanţa arăturilor de
toamnă şi a arăt,31t că : "porwnbul cere să fie pămîntul gunoit
mult şi bine, el nu se teme de îngll"ăşare ... , bine eJste să se semene
în linii cu semănătoare" ('adică, aşa cum spunem noi astăzi, să
se semene in rînduri).
Comisia trimisă în februarie 1873 de minister la ferma-
model de la Brad, organizată de Ion Ionescu de La Brad, pentru
a constata rezultatele obţinute de acesta, 131rată că "păpuşoii se-
mănaţi în linie şi cuiburi au produs mai mult decît cei semă­
naţi din aruncătură şi că Iones·cu de La Brad este foall"te dispus
a generaliza semăn:atul în linii, avînd întreitul avantaj de a-i
cultiva cu maşinile, de a dobîndi roade mai multe şi de a între-
buinţa sămînţă mai puţină".
Ion Ionescu de la Bra·d a arătat p·rin experienţele pe ·care
le-a făcut la această fermă-model sporurile ma1ri de 1reco!tă de
porumb ce se obţin prin folos:l!"ea lucrărilor raţionale în cultura
acestei plante. Prin semăna1ul porumbului cu maşina în rînduri
a obţinut 2.120 kg de porumb la hectar, faţă de 1.413 kg obţinute
pe terenul unde porumbul a fost semănat pll"in împrăşt:ere, şi
3.650 kg la hectar, cînd porumbul ,a fost semănat cu maşina în
rînduri într-un pămînt bine îngrăşat. El a alfătat prin aceasta
rolul hotărîtor pe care-I au metodele agrotehnice avansate în
obţinerea recoltelor mari de porumb.

www.cimec.ro
772 GH. GHJ;ORGHIU-DEJ
--------------------------------------------
Din păoate însă, oamenii de ştiinţă din agn->icultură, inginerii
şi tehnicienii agronomi n-au me!1s cu consecvenţă pe calea des-
chisă de Ion Ionescu de la Bifad, n-au studiat îndeajuns ex·pe-
rienţa bogată şi î111delungată a ţărănimii noastre în cultivarea
porumbului, nu s-au preocupat să genenalizeze această expe-
rienţă, să elaboreze ;reguli şi metode noi agrotehnice în raport
cu condi.ţiile concrete din diferitele regiuni ale ţă1rii.
In ciuda importanţei porumbului în economia ţăifiti noastre.
Ministeml Agriculturii şi organele de planificare, influenţate de-
o serie de teodi greşite ale unor specialişti, teocii dăunătoare
econom:ei na.ţionale şi intereseloc ţărănimii muncitoare, au mers
pe linia reduceifii suprafeţelor însămînţate cu porumb.
Nu s-a ţinut seama că porumbul, prin multiplele sale calitătf
nutritive, nu poate fi comparat aproape cu nici o altă plantă.
fiind o cultlllră de bază în creşterea .animalelor şi sporirea pro-
ductivităţii lor. P01rumbul este unul din cele mai valoroase fu-
raje concentrate pentru hrănirea a111imalelor şi în special pentru
îngr~şarea poroilor ; cocenii de pommb, însilozaţi separat de
ştiuleţi, asigură o bună hr·ană suculentă pentru ~animale şi în
special penttru vacile de lapte.
Iată cum au evoluat suprafeţele semănate cu po;rurnb 1ntr~
anii 1948-1953:
1948 3.673.000 ha
1949 3.452.000 ha
1950 2.853.000 ha
1951 2.871.000 ha
1952 2.960.000 ha
1953 2.887.000 ha

Din analiza cifrelor de mai sus rezultă .că supifafeţele semă­

nate cu porumb au scăzut .an de an, ajungînd ca suprafata se-
mănată în 1953 să f•ie mai mică decît aceea din 1948 cu aproape
800.000 ha.
Intre anii 1948-1953 s-au ·însămînţat mai puţin cu aproape
3.500.000 ha de porumb. Dacă această suprafaţă ar fi fost eul-

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 773

tivată cu porumb, realizînd producţii medii de numai 1.000 kg

la hecta•r, s-ar fi putut îngrăşa în aceşti ani un numă1r de
7.000.000 de porci cu o piToducţie de peste 700.000 de tone de
<:arne şi grăsimi. Dacă s-ar fi reaJ,izat' însă o producţie medie
<le 2.000 kg de porumb Ia hectar' - aşa cum au realizat de
fapt numeroase gospodării colective şi zeci de mii de ţărani
mun<:itori - cu porumbul recoltat de pe aceste sup1rafeţe ·s-ar
fi putut îng.răşa un numă·r de 14.000.000 de pOIToi, care să dea o
producţie de aproape 1.500.000 de tone de carne şi grălsimi.
Desigur că suprafeţele arătate mai sus s-13.u cultivat cu
plante tehni-ce, legume etc. ; totuşi rezultatul economk a fost
mult mai mic decît dacă ele s-ar fi cultivat în cea mai mare
parte cu porumb.
Resbrîngerea suprafeţelor cultiv.ate cu porumb 13. dăunat şi
-oreşterii anima'lelm ; din această cauză populaţia ţării a primit
în aceşt.i ani nu numai puţine cereale, ci şi mai p-uţină carne.
lapte, brînzeturi, ouă, păsări şi alte produse animale.
Extinzînd suprafeţele semănate -cu porumb ş•i depunînd toate
-eforturi le pentru sporirea producţiei la hectalf putem obţine o
producţie globală de porumb şi o producţie-ma.rfă suficientă atît
:pentm acoperirea consumului intern şi creşterea animalelor cît
şi pentru export.

In primăvara anulll'i 1954, pantidul şi guvennul au luat mă­

suri să se mărească suprafeţele însămînţate cu porumb. Astfel,
tn 1954 s-au însă:mînţat 3.200.000 ha w pm·umb, iar în urma
întoarcerii grînelor compromise 1n timpul iernii, această supra-
faţă s-a mărit cu 200.000 ha, însămînţîndu-'se •cu peste
.500.000 ha mai mult decît în 1953.
Datorită eforturilm depuse de oamenii muncii din ag-ricul-
tură, care au şt·iut să foloseas-că condi,ţiile naturale favorabile,
·precum şi ajutmului tehnic-mateiTial acordat de •stat, am obtinut
în 1954 o producţie globală de peste 6.000.000 de tone de po-
rumb, ceea -ce înseamnă o recoltă medie, pe ţară, de aproape

www.cimec.ro
774 GH. GHEORGHIU·DEJ

2.000 kg la hectar. Multe regiuni şi ;raioane au ;reaHzat producţii

medii la hectar cu mult mai mari.
Este drept că org,anele Ministemlui Agricultur.ii şi Silvicul-
tlllrii, caJI'e se ocupă cu evaluarea recoltelor, precum şi unii spe-
cialiş-ti cu munci de răspundere din cadrul ministerului au pre-
zentat guvernului şi partidului date mai mici privind recolta
de porumb.
Biroul Politic al partidului s-a ocupat îndeaproape de această
problemă şi a organizat o verificare a evaluării pll'oducţiei de
po;rumb. Această verifica1re s-a făcut într-un număr de peste
1.100 de comune de pe tot cuprinsul ţări1i. Rezultatul acestei
verificări a .arătat că în cea mai mare parte din regiuni şi ra-
ioane recoltele medii au fost de peste 2.000 kg de porumb la hec-
tar, iar în unele regiuni şi raioane au depăşit şi 3.000 kg la
hectar.
Iată cîteva din aceste regiuni şi JI'aioane:

Producţia Producţia
Regiunea medie Regiunea medie
la hectar la hectar

Bucureşti 2.900 Cluj 2.800

Craiova 2.600 Galaţi 2.100
Oradea 2.850 Suceava 1.850 J

Producţia Producţia
Raionul medie Raionul medie
la hectar la hectar

Carei 2.700 Adjud 2.100

Sînnicolau ;\iare 3.000 Bacău '. 1.900
Caracal 3.100 Tg. Frumos 1.70.0
Slobozia 3.100 Botoşani 2.50()
Roşiorii de Vede 2.650 Salonta 2.800
Mizil 2.450 J\larghita 3.700
Nef!ru Vodă 1.750 Luduş 3.350
Brăila 2.300 Găeşti . . 2.700
1

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURĂ 775

Aceste rezultate sînt conH1rmate de următoarele fapte:

Planul de colectări la porumb s-a realizat în bune condiţii ;
-ţărănimea muncitoare şi-a predat aproatpe în întregime ·şi lfes-
1anţele de cote din anii trecuţi, achitîndu-se cu cinste de obliga-
ţiile faţă de stat.
Producătorii agricoli aduc spre vînzalfe pe piaţa oraşelor şi
-centrelor induskiale cantităţi însemnate de porumb, mălai, porci,
,păsări şi alte p1roduse agricole.
S-a realizat aproape în întregime planul de colectări, oon-
traotări şi achiziţii la carne, şi în special la came de por·c.
Pe piaţa ţărănească s-au înregistrat scăderi de preţuri la
măl,ai, calfe se vinde în multe locuri sub preţul de stat, •scăderi
sensibile de preţuri la carne, ouă şi alte produse.
Pe baza faptelor de care am vorbit, sîntem îndreptăţiţi să
considerăm că evaluarea făcută de organele Ministerului Agri-
·culturii şi SilviculturH este necorespunzătoare.
Ca urmare a sporirii producţiei agrkole, în primul rînd a
producţiei de porumb, cîştigurile ţăranilor muncitor,i au fost mai
mari decît în anii precedenţi. După date prreliminare, producă­
torii agricoli au cumpărat în 1954, faţă de 1953, cu 17% mai
multe ţesături de bumbac, cu )'30% mai multă îmbrăcăminte,
-cu 35% mai multe fire de bumbac, cu 22% mai multe oo-ticole
de fierări~ de uz sătesc, cu 18% mai multe articole metalice de
uz agricol, cu 78% mai mult ciment, cu 53% mai mult var,
de peste 2 ori mai mult carton asfaltat, cu aplfoape de 3 ori
mai multe cărămizi şi cherestea. In sate se constru:esc tot mai
multe case de locuit, adăposturi pentru animale şi alte construc-
ţii gospodăreşti.
Pe deasupra tuturo;r evaluărilor, cele arătate de dv. la con-
sfătuire ·CU privire la rezultatele ce le-aţi obţinut în .pii"oducţia de
porumb vorbesc de la sine împotriva atitudinii de neînoredere
in posibilităţile Siporirii producţiei agricole, atitudine demobili-
zatoare manifestată de unii specialişti.

www.cimec.ro
 776 GH. GH.EORGHIU-DEJ

Insuşi planul de producţie la porumb pe 1955, desfă,şurat

pe întreaga ţară, alcătuit de· Ministerul Agriculturii şi Silvicul-
turii sub influenţa unor astfel de specialişti, este prea mic faţă
de posibilităţile existente.
Să ne ;referim numai la ·ceea ce au arătat aci cîţiva tovarăşi
·în 'legătură cu această ·problemă.
Tov. Covaci Sigismund, prim-secretar al Comitetului n-aio-
nal de partid Ca.rei, a arătat că deşi an de an obţin recolte
ma1ri de porumb, iar în anul trecut au obţinut în medie
2.700 kg la hectar, totuşi ministerul a planificat pentru 1955
pentru acest raion o p;roducţie de numai 1.450 kg. Este de re-
marcat că consfătu:il'ea fruntaşilor în producţie din raion, la care
au pa·rticipat ţărani muncitori din toate comunele, n-a fost de
acord cu aceas,tă planificare, ci a hotă~rît să lupte pentru obţi­
nerea unei producţii de 2 ori mai ma,re, ad:că de peste 3.000 kg
la hectar. Cu care plan trebuie să fim noi de acord şi să-I sus-
ţinem? Cu planificarea birocratică făcută de minister sau cu
planul pe care şi I-au propus oamenii muncii din agricultură
pe baza cunoaşterii propriilor lor posibiHtăţi? Fără îndoială că
trebu:e să fim de acord şi să susţinem iniţiat:va -creatoare a ţă­
rănimii muncitoare din raionul Car-ei. (Aplauze prelungite.)
Despre astfel de planifică1ri biroc.rati·ce au vorbit şi tovarăşii
din Regiunea Autonomă Maghiară, care au a1rMat că raionul
Tg. Mureş, faţă de planul de 1.450 kg de porumb la hectar pe
1954, a obţinut o ·producţie de 2.200 kg; totuşi ministerul a gă­
s:t de cuvi:nţă să-I ,planifice şi în acest an tot cu 1.450 kg la
hectar.

Tovarăş:,

In faţa oamenilor muncii din agricultură stă anul acesta sar-

cina deoseb:t de însemnată de a produce o recoltă îmbelşugată
la toate culturile şi în special de a p1roduce 10.000.000 tone de
grîu şi· porumb, de a obţine o p~roducţie medie pe ţar~ de cel
puţin 2.000 kg de porumb la hectar.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR YN AGRICULTURA 777

Este oare posibil să obţinem încă ·în anul acesta o astfel de

recoltă ? La această întrebare putem să lfăspundem cu toată
increderea că în condiţii climaterice normale este pe deplin po-
sibilă obţinerea unei asemenea 1recolte.
Dovada o avem în minunatele rezultate obţinute în 1953 şi
mai ales în 1954 de mii şi mii de ţă1rani muncitori, maeştd ai
recoltelor bogate din gospodării ·colective, din întovărăşiri agri-
cole, din gospodării individuale, de numeroşi muncitori agricoli
din une!e gospodări·i de stat, ca şi de oameni de ştiinţă şi co-
laboratori ştiinţifici pe cîmpurile experimentale ale staţiunilor
de cercetări ştiinţifice.
Am ascultat cu toţii aci cuvîntul muJ,tor flfuntaşi în produc-
ţie, care ne-au arătat -cum au muncit pentru a obţine recolte
bogate. Din experienţa lor, fiecare avem ceva de învă1at.
Tovarăşul Mă,rginean Nichita, ţăran muncitor cu gospodărie
individuală din comuna Sucutard, raionul Gherla, ne-a arătat
că a îngrăşat bine pămîntul, a aleis sămînţă bună şi i-a făcut
proba de germinaţie, a semănat în cuiburi aşezate in pătrat şi
a prăşit cultura de porumb de trei ori. Muncind astfel, el a ob-
ţinut de pe un hecta;r o producţie de 5.700 kg de porumb. Ori-
ca,re ţăran muncitor poate executa aceste lucrări şi poate obţine.
astfel de recolte.
Tovarăşul Anghel Dumitru, preşedintele întovă1răşirii agri-
cole din s·atul Uleşti, raionul Urziceni, ne-a arăta,t că la cultur3l
porumbu!ui a obtinut 6.300 kg la hectar pe o supra·faţă de 18 ha,.
ia1r la floarea-soarelui a obţinut o producţie medie de 1.850, kg
la hectar.
Intovălfăşiţii şi-au organizat munoa în patru brigăzi, stabi-
lind ~răspundere personală pentru şefii bdgăzilor şi repartizînd
memhrii de partid în fiecare brigadă. In întovărăşire muncile
se efectuează în comun. Ei au fă·cut ogo1r de toamnă, au îngro-
pat gunoi de grajd; pr·imăvara au discuit, au semănat porum-
bul cu maşina în rînduri, au boronit semănăturile pentru a dis-

www.cimec.ro
778 GH. GHEORGHIU-DEJ

truge scoarţa, au făcut praşilă de bună calitate şi de cîte ori

a fost nevoie.
Să vedem ce ne spun şi alte exemple de fruntaşi în producţia
porumbului.
Ţăranul muncitor ou gospodărie individuală Ma1rin Dina din
comuna F1ratoşiţa, raionul Filiaşi, pînă nu de mult scotea de pe
pămîntul său recolte slabe. Urmînd sfaturile tehnicienilor, în-
cepînd din toamna anului 1953 el a început să lucreze mai bine
pămîntul. A cărat pe cîmp peste 30 de care de gunoi de grajd
bine fermentat ; a fă-cut apoi arătură de toamnă, iar în primele
zile :ale primăverii a grăpat arătuna făcută din toamnă pentru a
impiedica pierderea apei din pămînt.· El n-a mai aşteptat, ca
altă dată, să înflorească porumbarul şi apoi să semene porum-
bul, ci a ascultat de astă dată sfatul inginerului agronom, se-
mănind la timpul potrivit cu maşina în rînduri sămînţă de soi
:şi bine aleasă ; îndată după răsărkea porumbului a aplicat
prima praşilă, afînînd în felul acesta solul şi distrugînd bumie-
nile. Marin Dina a transf01rmat plugul în prăşitoare, cu ajute-
Tu] căreia în locul răriţatului şi muşuroitului a aplicat încă două
:praşile.
Cu toate că prin locurile acelea vremea n-a fost prea favo-
Tabilă porumbului, acest producător agricol a reuşit să obţiniJ
,pe 1,50 ha teren de coastă o producţie de circa 3.000 kg de po-
rumb la hectar, în tim.p ce media pe comună a fost de aproape
1.000 kg la hedar. ·
Cu toţii am ascultat ou interes cuvintele tovarăşei Curtu Dra-
:ghina, preşedinta gospodăriei colective din comuna Semlac, ra-
rionul Arad. Dînsa a ridicat o problemă foarte importantă, pro-
tblema rolului femeii în organizarea şi buna desfăş.urare :a mun-
cilor agricole. Are multă dreptate tovarăşa Curtu cînd spune
că cel ·puţin 50% din rezultatele bune obţinute în muncă se da-
toresc femeilor. Femeile sînt o mare ,forţă în viaţa gospodăriei,
tn vuaţa obştească.
Nu este rnsă de ajuns să re<:unoaştem rolul femeii în pro-

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 779

ducţie şi în viaţa obştească, ci trebuie să-i creăm şi condiţii ca

femeile să-şi po1ată exercita acest rol. Să nu uităm că femeia
este şi gospodină, este şi mamă. Tovarăşa Curtu Draghina a
creat în gospodăria colectivă pe care o conduce condiţii priel-
nice ca femeile să participe activ în p'roducţie şi la viaţa gos-
podăriei colective : a creat o creşă şi grădiniţă de copii pentru
perioada muncilor agrico~e. Exemplul ei este demn de urmat.
Problema atragerii femeilor la conducerea şi rezolvarea tre-
burilor obşteşti, ridicarea nivelului lor politic-cultural trebuie să
fie o preocupare permanentă a Sfaturilor populare, a tuturor
or.gane!or de partid. (Aplauze.)

Tovarăşi,

Să ne oprim un moment asupra felului cum a muncit gospo-

dăria agricolă colectivă "Victoria" din comuna Lenauheim, ra-
Ionul Sînnicolau Mare, deoarece rezultatele obţinute de această
gospodărie în 1954 la principalele plante de cultură şi mai. ales
la porumb ne arată foarte limpede ce sporuri mari de recoltă
la hectar se pot obţine dacă se aplică metode agrotehnice înain-
tate, dacă se fo!osesc în practică cuceririle ştiinţei.
Această gospodărie colectivă a semănat cu porumb .o su-
pmf.aţă ·de 426 ha. Dar n-a însămînţat şi n-a lucrat întreaga
suprafaţă în acelaşi fel, ci a folo~t pe diferite parcele metode
di'ferite, a aplicat regulile agrotehnice în mod di,ferenţiat, ob-
ţinînd pe fiecare parcelă rezultate ·diferite.
Intreag1a suprafaţă de 426 ha a .fost arată adînc ·din toa·m-
nă. Primăvara arătura a .fost grăpată, iar înainte de însămrn­
ţare întreaga sup,rafaţă a fost lucnată cu cultivatorul.
· Pe o suprafaţă de 264 ·ha, porumbul a fost însămînţ;at tn
ouiburi aşezate ·în pătrat, iiar restul de 162 ha au fQst sem:~­
nate ou maşina după ·m~toda obişnuită ; .trebuie adăugat· c~
primele 264 · ha au fost· îngrăşşte ~lJ ·gunoi de grajd )ncă~,t~
toamnă. ··:·
www.cimec.ro
780 GH. GHEORGHIU-OF.J

Din cele 264 ha semănate în cuiburi aşezate în pătrat, 7

hectare au fost însămînţate cu sămînţă hibridă în primul an,
p:rimită de la staţiunea experimentală agricolă {...ovrin.
Indtată după ce a >răsărit po!iumbul, :terenul a fost grăpat
deoarece :prinsese scoarţă, iar cînd plantele au avut 2-3
frunze s-au făcut prima ·praşilă şi răritul. Cu ooazia răritului
pe suprafaţa însămînţtată în ouiburi aşezate în pMrat s-a
lăsat, pe o porţiune de 227 ha, numai cîte un fir în cuib, iar
pe 30 ha s-au lăsat cîte 2 fi.re, cu s-copul de a se vedea unde
se obţin recolte mai mari la hectar.
Este foa:rte important de arătat că acolo unde porumbul
a fost însămînţa.t în cuiburi a1şezate în pătrat, prăşitul s-a
putut face cu uşurinţă : s-a prăşit o dată manual şi de 3 ori
cu prăşitoarea trasă de cai în .Jung şi în !at. Acolo unde po-
rumbul a fost însămînţat în rînduri drepte, abia s-a "putut
prăşi o dată manual şi dte 2 ori tu prăşitotarea.
Ca:re au fost rezultatele în p'roducţie de pe urma aplicării
·unor metode agrotehnice d~ferite ?
De pe suprafaţa însămînţată cu maşirua în rînduri drepte,
-după metoda obişnuită, s-au recoltat în medie 2.000 kg la
·hectar, de pe suprafaţa însămînţată în cuiburi taşezate în pă­
lr.at, unde s-a lăsa,t un singur fir în cuib, s-au recoltat în m2-
·die 3.375 kg la hectar; ac~lo unde s-au lăSiat 2 ,fire în ·ouib
s-au l!"ecoltat cu 460 kg mai mult la hectar, deci, tn medie,
.3.835 kg la hectar. Pe parcela însămînţată în pătnat şi pe care
s-a folosit sămînţă hibridă s-a obţinut o recoltă dte 5.400 kg
Ja hectar. Colectiviştii din aceas·tă gospodărie, conştienţi că
sămînţa hibridă de porumb :le aduce sporuri de recoltă, s-au
'hotărît să-şi producă singuri taceastă sămînţă. Pe o parcelă
de 1,5 ha au însămînţat în ll"înduri alternative soiurile "Phi.s-
ter" şi "romînesc de Studina", care dau cele mai bune re-
zultate în regi,une. Pe această parcelă, ,folosind şi îngrăşă­
minte .chimice şi polenizar·ea artificială, suplimentară, s-a ob-
ţinut o recoltă de 7.200 kg de porumb la hectar.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSF!I.TUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 781

Din exemplul acestei gospodării colective se vede limpede

ce avantaje prezintă gospodăria mare, socialistă, luorînd cu
mijloace mecanice şi avînd deplina posibiHt1ate de a folosi me-
todele agrotehnke cele mai bune. Din acest exemplu se vede
ce mari posibilităţi de sporire a producţiei de porumb la hec-
tar sînt la noi în ţară. Exemplul gospodăriei colective "Vic-
toria" merită să fie studi1at şi urmat şi de alte gospodăriî
agricole colective şi întovărăşiri agricole.

Tovarăşi,

Du!Jă cum rezultă din consfătuirea noastră,

în ,fiecare sat.
în fiecare comună sînt ţărani muncitori care, a.plidnd regulile
agrotehnice, au •realizat recolte mari de porumlb, ca şi de alte
culturi.
Aplicînd cu pricepere măsurile agrotehnice recomandate de
ştiinţa 1agronomică, .precum şi metodele de muneă folosite de
fruntaşi! recoltelor bogate, oamenii muncii din agricultură
cu sprijinul statului democrat-popular - pornesc în această
p:rimăvară cu toate forţele să însămînţeze 3.300.000 ha de po-
rumb, să realizeze o producţie medie !1a hectar pe ţară de cel
puţin 2.000 kg.
Ac·easta este !n interesul propriu al fiecărui ţăran munci-
tor, este în interesul dezvoltării economiei naţiona:e şi al ri~
dicării continue a nivelului de viaţă al poporului muncitor de
!a oraşe şi sate. (Aplauze.)

Tovarăşi,

In lupta pentru dezvoHarea agriculturii, .pentru rezolva-

rea problemei cerealelor, o importanţă deosebită are sporirea
producţiei de grîu, princip:al1a plantă cerealieră panificabilă.
Deşi în ţara noastră condiţiile naturale de climă şi sol pen-
tru. cultura grîului de toamnă sînt destul de prielnice, produc-

www.cimec.ro
782 GH. GHEORGHIU-DEJ

ţia medie obţinută la hectar continuă să rămînă an de an la

un nivel scăzut şi .necorespunzător posibilităţilor de oare dis-
punem.
Rezultatele obţinute de numeroase gos.podării colective şi
întovărăşiri agricole, de foarte mulţi ţărani muncitori cu gos-
podării individuale arată că dacă se aplică regulile agroteh-
nice în mod diferenţiat se obţin recolte bogate de grîu.
Astfel, ţăranul muncitor cu gospodărie individuală Manea
Ion din comuna Ghidigeni, naionul Birrlad, a dezmiriştit la timp,
a pregătit pămîntul înainte de însămînţare, iar primăvara 1-a
boronit, 1-a plivit de cîte ori ta fost nevoie şi 1-a secerat în
pîrgă. Datorită acestor lucrări, el a obţinut 1.800 kg grîu la hec-
tar, cu toate că prin partea locului a fost secetă ; ceilalţi ţărani
muncitori din comună, care n-au executat cum trebuie lucră­
rile agricole, au obţinut numai 600 kg la hectar.
Membrii întovărăşirii din comuna Atîrn:aţi, raionul A!exan-
dria, însămîn'ţînd grîul în rînduri încrucişate,, plivindu-1 de
2 ori, s,trîngînd recolta fără· pierderi dnd boabele au dat în
pîrgă, au reuşit să obţină în condiţii vitrege de climă 1.650
kg de grîu în medie de pe o suprafaţă de 24 ha ale întovără­
lŞirii. Ţăranii muncitori cu gospodării individua!e din această
comună care n-au avut posibilitatea să foloseas.că în aceeaşi
măsură ca întovărăşirile mijloacele mecanizate pentru aplica-
rea unor metode agrotehnice avans1ate, au obţinut o produc-
tie la hectar de numai 700-800 kg de grîu.
De asemenea şi întovărăşirea din satul Totoieşti, raionul
Tg. Frumos, a obţinut, în ciuda timpului nef,avorabil, o recoltă
de 1.800 kg la hectar. In această întovărăşire tarlale!e sînt
fără haturi, ţăranii muncitori luorează pămîntul în comun şi,
pe lîngă uneltele şi atelajele lor proprii, ei folosesc în mare
măsură tnactoarele şi maşinile agricole ale staţiunii de maşini
şi tractoare din Podu I!oaiei.
In 1953 au semănat grîul cu maşina în pămînt ogorît din
vară ; pdmăvara, observînd că multe din plante erau descăl-

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR YN AGRICULTURA 783

tate, au tăvălugit şi ·apoi 1au grăpat; cînd au apărut buruieni

în .Jan :au plivit.
-Recolte ·Şi mai mari a realizat în 1954 gos.podăria colec-
tivă din Urişor, raionul Dej, ·Care, de pe o supraf:aţă de 32 ha
însămînţată cu grîu de toamnă, a obţinut o recoltă medie de 1.920
kg Ia hectar. O suprafaţă de 17 ha a însămînţat-o cu maşina
în rînduri după metoda obişnuită şi a realiZiat o recoltă de
1.740 kg ,Ja hectar, pe cînd pe o supnafaţă de 15 ha însămîn­
ţată în lfîndurri încrucişate a obţinut 2.100 ~g la hectar, deci
un spor de recoltă de 360 kg la fiecare hectalf.
O atenţie deosebită, tovarăşi, trebuie să dăm recoltatului.
Ştim cu toţii cît de mult grîu se pierde în fiecare :an cînd se
strînge recolta - şi aceasta din cauză că grîul nu se recol-
tează Ia timp.
Datorită faptului că însămînţările de toamnă s-au făcut în-
tr-un timp mai scurt ·şi în condiţii f1avOifabHe ·de umiditate a
solului, grînele au intrat în iarnă întărite şf bine tnfrăţite.
Putem afirma că avem perspectiva unei recolte bune de ·grîu
în anul 1acesta, că sînt create toate condiţiile oa să obţinem
în 1955 o recoltă medie de peste 1.400 kg la hectar.

Tovarăşi,

Pentru îmbunătăţirea aprovizionălfii populaţiei de la oraşe

şi sate cu produse :agroalimentare, cît şi pentru asiguflarea
industriei uşoare şi alimentare cu· materii prime agricole ne·
cesare, pe lîngă lupta pentru obţinelfea unei producţii mari de
c·ereale- şi îndeosebi la grîu şi porumb-, trebuie să dăm
o :atenţie deosebită mări;rii producţiei Ia cartofi, sfeclă de za-
hăr, floarea-soarelui şi 1altele.
In ţara noastră sînt posibilităţi mari de a obţine recolte
bogate la ·Oalftofi şi de a introduce cu!tura lui şi în regiunile
unde pînă acum n-a Jost cultivat.
. Vom arăta numai cîteva exemple de recolte ma·ri de cartofi
obtinute în diferitele regiuni a!e ţării.

www.cimec.ro
784 GI-f. GHEORGHIU-DEJ

Ţănanii muncitori Sasu Ion şi Grosari Radu din comuna

Bă·lăceana, raionul Suceava, au obţinut fiecare dte 52.000 kg
de cartofi la hectar. Ei au lucrat bine pămîntul în toamnă şi
primăvalfă ; au ales pentru sămînţă cartofi din soiuri rezis-
~ente la rîia neagră ; 1au semănat cartofi· în cuiburi aşezate în
pătrat şi au întreţinut bine oulturile.
In consfătuirea raională a fruntaşilor în agricultură, care
ta avut loc în 1această iamă, tovarăşul Grosari Radu a chemat
la întrecere. pentru obţinerea unei recolte de 55.000 kg de car-
tofi la hectar în 1955 pe tovarăşul Rodenduc Toader, decorat
cu Ordinul Muncii pentru recoltele bogate de- cartofi pe care
le-a obţinut.
Ţă:nanul muncitor Rab IosH din comuna Crizbav, raionul
Stalin, a obţ-inut 44.000 kg de cartofi la hectar prin cultură dublă.
Gospodăria agricolă colectivă "Ogorul roş.u" din comuna
Laslea, raionul Sighişoana, 1a obţinrut 28.000 kg de cartofi la
fiecare hectar de pe o suprafaţă de 35 ha semănate în cuiburi
aşezate în păk1at.
Deşi cartoful reuşeşte mai bine în regiunile muntoase, mai
boga:te în .ploi şi ou veri răcoroase, nu există regiune sau ra-
ion. la noi în ţară în oare cartoful să nu poată fi cultivat cu
succes, aducînd venituri mari producătorilor agricoli.
Metoda care asigUtră -recolte bogate de cartofi în zonele se-
cetoase ca Bărăganul, Dobrogea şi altele este metoda sovietică
a plantării de vară a cartofului ; ea s-a a·plicat în ultimii 1ani
pe &upr:afeţe mari în regiunile Constanţa, Bucureşti, Craiova,
Galaţi.
. _ Gos.podăria colectivă din comuna Radovanu, raionul Olte-
niţa, a obţinut de pe un hectar cultivat după această metodă
o producti-e de 24.000 kg de catftofi.
Gospodăria 1agtficolă colectivă
din comuna Stoeneşti, ra-
ionul Caracal, a obţinut 23.000 kg la hectar după metoda
p!antării de vară, faţă de numai 8.000 kg la hectar obţinut~
la culturile obişnuite de primăVJară.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA i85

Cu toate recoltele mari pe care le-au obţinut mulţi ţărani

cu gospodării individuale, mult·e întovă,răşiri agricole şi gos-
podălfii colective, totuşi, producţia medie la hectar pe care am
obţinut-o în ultimii ani este cu mult sub .nivelul posibilităţilo;­
noastre.
Pentru lichidarea lipsurHor în cultura cartofului este ne-
cesar ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Institutul de
cercetări agronomice al Academiei R.P.R., inginerii şi tehni-
.cienii agronomi, specialişti în. cultivarea cartofului, împreună
cu cultivatorii de cartofi, să stabilească locurile unde se ,pot
obţine producţiile cele mai mari. Una· din problemele cele mai
importante pentru sporirea producţiei de cartofi este aceea a
producerii şi înmulţirii rapide a unor soiuri de mare produc-
tivitate 1adocvate condiţiilor de sol şi climă locale, rezistente
la boli. Ministerului Ag:riculturii !Şi Silviculturii, în strînsă colabo-
rare cu Institutul de ce11ceiări agronomice, îi revine sarcina să
rezolve această problemă într-un timp oît mai scurt.
O altă cultură care are o mare importanţă în dezvoltarea
economiei noastre naţionale este sfecla de zahăr. In ultimii
ani consumul de zahăr a crescut încontinuu ca urmare 1a ridi-
cării nivelului de trai al poporului muncitor.
Deşi an de an suprafaţa cultivtată cu sfeclă de zahăr a
crescut, producţia la hectar a continuat să rămînă la un nivel
scăzut.
Aceasta se datoreşte fa:ptu·lui că atît Ministerul Agriculturii
şi Silvkulturii cît şi Ministerul Industriei Alimentare n-au luat
măsuri pentru a îndruma şi aj-uta pe cultivatori să aplice toate
lucrările agrotehnice nece,sare pentru obţinerea unor recolte
mari, n-I(!U luat măs.uri să facă o justă raionare a culturii
sfoclei de zahăr şi pentru a alege terenurile cde mai potrivite
acestei culturi, nu s-au îngrijit de înmulţirea şi introducerea
în cultura mare a soiuri!or de sfeclă productive şi cu un con-
ţinut mare de zahăr.
In cadrul consfătuirii noastre un număr de tovtarăşi,

www.cimec.ro
786 GH. GH.EORGHIU-DEJ

buni cultivatori -de sfeclă de zahă•r, ne-au ară.tat cum, prin-

tr-o pregătire bună a terenului, prin semănarea la timp a unei
seminţe de calitate superioară, printr-o bună îngrijke a cultu-
rilor, prin aplicarea unui număr mare de pnaşile şi recolbarea:
sfeclei la timpul potrivit, au reuşit să obţină recolte mari.
Astfel, tovarăşul Covrig Gheorghe din comuna Ungheni,
raionul Tg. Mureş, ne-a arătat .cum, de pe o sup,raf,aţă de 29
de ari a obţinut o recoltă de 15.780 kg de sfeclă de, zahăr, ceea
ce înseamnă 54.400 kg ·la hectar. Deşi această recoltă la hectar
a fost obţinută pe o suprafaţă mică, ea arată totuşi posibilită­
ţile existente în creştere·a producţiei la hedar.
Gospodăria colectivă "Petăfi Sandor" din comuna Dîm-
bău, raionul Tîrnăveni, cultivînd sfeclă de zahăr pe o su-
prafaţă de 8 ha, 13. obţinut o producţie de 40.000 kg la fie-
care hectar. Pentru a obţine această recoltă bogată,· colecti-
viştii au arat pămîntul adînc din toamnă, băgînd sub bmzdă
20 de tone de gunoi de gmjd la hectar; în timpul vegetaţiei
au dat cîte 150 kg de azotat de amoniu 113. hectar şi au fă.cut
3 praşi.Je.
Asemenea exemple sînt ân toate r·egiunile şi r.aioanele culti-
vatoar,e de 'Sfeală de zahăr.
Anul a·cesta trebuie să însămînţăm o suprafaţă de 150.000
ha cu sfeclă ·de zahăr, cu mult mai mult decît în anii trecuţi,
şi să obţinem o producţie medie pe ţară de cel puţin 15.000 kg
la hectar. Avem toate condiţiil·e create şi depinde de felul cum
noi vom munci penttriU .a putea nu numai realiza ace'astă pro-
ducţie, dar ·chiar pentru a o depăşi cu mult.

Tovarăşi,

Am voribit mai pe larg de cultura porumbu!ui, gifiului, oarto-

fului şi sfeclei de zahăr, deoarece aceste culturi ocupă supra-
feţele cele mai întinse ·din pămîntul arabil al ţării :noastre şi
joacă rolul cel mai important în economia agri·colă.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 787

Mai sînt însă şi alte culturi agricole, cum este orzul de toam-
nă, orzoaka, ovăzul, orezul, •floarea-soarelui, bumbacul, inul,
cînepa şi altele, de care trebuie să ne ocupăm îndeaproape, căci
au o importanţă mare în aprovizionarea oamenilor mundi cu
produse agroalimentare şi a industriei uşoare şi alimentare cu
materii prime.
Creşterea producţiei de zarzavaturi şi legume, care să asi-
gure aprovizionarea din belşug a oamenilor muncii, trebuie să
fie o preocupare de seamă a tuturor organelor de partid, a Sfa-
turHor populare şi a tuturor organelor agricole.
Trebuie create baze puterni·ce de aprovizionare cu legume
şi zarzavaturi în jurul fi·ecărui oraş şi centru muncitoresc. Pen-
tm a:ceasta este necesar să se cultive în jurul oraşelor şi cen·
t.relor muncitoreşti dt mai multe legume şi zarzavaturi irigate.
CulturHe ir.igate de legume trebuie extinse de asemenea de-a
lungul văilor, apelor, unde avem terenuri fentile.
Organele sindicale, comisii•le şi delegatele ·de femei trebuie
să dud o intensă muncă de lămurire în rîndurile muncitorilor,
funcţionarilor şi go::.podinelor pentru ca în anul acesta să se
extindă cît mai mult cultivarea legumelor şi zarzavaturilor pe
laturile individuale, pentru a folosi cît mai bine terenurile ne-
cultivate •cu legume şi zarzavaturi ·din împrejurimi·le şi vetrele
oraşelor, centrelor muncitoreşti şi a satelor. Ministerul Agri-
culturii şi Si•lvkuJt.urii şi Sfaturile populare au datoria de a
asigura aprovizionarea cultivatorilor cu seminţele şi răsadurile
neoesare.
Trebuie executate la timp toate lucrările din livezile de pomi
şi vii, să ne ocupăm ·de plantarea în primăvară a unui număr
mare de pomi f:ructiferi şi de completarea golurilor din vii.
Să dăm toată atenţia refacerii şi dezvoltării patrimoniului
nostru vitiwl şi pomicol.

www.cimec.ro
788 GH. GHEORGHIU-DEJ

Tovarăşi,

Rezultatele obţinute în producţia agri.colă în anii 1953 şi

1954, precum şi rezultatele campaniei agricole din toamna anu-
lui 1954 ne îndreptăţesc să avem deplina convingere că în anul
acesta putem să realizăm recolte sporite la hectar la toate cul-
turHe, în special la grîu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floa-
rea-soarelui.
Pentru aceasta, avem 1n ţara noastră toate condiţiile ne-
cesare, toa·te posibHităţile. Industria socialistă înzestrează agri-
cultura cu maşinile, materialele şi uneltele de care are nevoie ;
avem un număr mare de ingineri şi tehnicieni agronomi, capa-
billi să ridice nivelul agriculturii ; avem un sector soda·list în
agricultură, ·cu numeroase unităţi ff'Untaşe - gospodării co-
lective, întovărăşiri, gospodării .agricole de stat, staţiuni expe-
rimentale - , care sînt o mărturie vie a felului cum trebuie să
se organizeze munca şi să se lucreze pămîntul pentru a se ob-
ţine roade bogate ; în :fiecare sat şi •comună sînt ţărani munci-
tori harnici, iscusiţi, maeştri ai recoltelor bogate, care au do-
vedit că, muncind pămtntul după sfa·turile agronomilor, în func-
ţie ·de condiţii,Je locale, se pot obţine sporuri foarte mari de re-
coltă la hectar.
Trebuie numai să folosim aşa cum se cuvine toate aceste po-
sibilităţi, să folosim pe deplin tractoarele şi maşinile agrlco~e
ale statului, precum şi maşinile, uneltele de lucru ale ţărănimii
muncitoare, să aplicăm metodele de muncă a1le fruntaşilor în
producţia agricolă.
Obţinerea unei recoJ.te .de 10.000.000 de tone de grîu şi po-
rumb, a unei recolte medii pe ţară ·d:e cel puţin 2.000 kg de po-
rumb La hectar depinde, în cea mai mare măsură, de felul în
care •Or·ganele de partid şi de stat vor şti să •conducă în mod
concret agrkultura, ou spirit de răspundere, cu competinţă şi
cu cunoaşterea •condiţiilor locale .de pnducţie, înlăturînd me-
todele birocratice. Obţinerea unei asemenea recolte depinde, în

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 78!=1

primul r.înd, de felul cum organele de partid şi de stat vor şti

să ·desfăşoare o ·largă muncă politică şi organizatorică, de zi
cu zi, ·În mijlocu! oamenilor muncii de pe ogoare, pentru mobi-
lizarea tuturor forţelor din agricultură în îndeplinirea Ia timp
şi în bune condiţii a tuturor muncilor agrioole.
Trebuie să spunem că Ministerul Agriculturii şi Silviculturii,
care poartă principala răspundere în ce priveşte folosirea de-
plină a tuturor posibiltităvi!or de spori.r·e a producţiei agrico!e,
încă nu şi-a li·chidat sistemul .său de muncă greoi şi birocratic.
Lucrul ·cel mai necesar pentru organele Ministerului Agri-
culturii şi Silviculturii, de sus şi pînă jos, 1pentru Sfaturile popu-
lare, ca şi pentru organele de partid, este de a se apropia cît
mai mult d'e problemele concrete ale unităţilor de prroducţie
agricolă. Din partea 'lucrătorilor de partid şi de stat care au
sarcini legate de sporirea producţiei agricole se cere o activi-
tate operatiiVă, str•îns legată de sa1t şi de unităţile agricol·e pro-
ductive, bazată pe .cunoaşt•er·ea temeinică a condiţiilor -locale
de producţie.
Anul trecut, în toiul muncilor agricole, Ministerul Agricul-
turii şi Silviculturii a cerut direcţiilor regionale agricole să în-
tocmească o lucrare care .a totalizat mii de kilograme de hîrtie
scrisă şi a SJUJstras timp de 3 săptămîni pe toţi inginerii şi teh-
nicienii agronomi de la preocupări·le legate de campania agri-
colă. Trebuie să se înţeleagă, o dată pentru totdeauna, în primul
rînd de către Ministeml Agriculturii şi Silviculturii, că ingi-
nerii agronomi nu sînt statisticieni, ci sînt îndrumători şi orga-
nizatori ai !Producţiei agricole, că rolul lor este de a îndruma, în-
văţJa şi ajuta pe ţăranii mundtori cum trebuie aplicate metodele
agrotehnice îrraintate pentru obţinerea de recolte bogate.
Trebuie să se lichideze metoda deselor schimbări de la un
loc la altul a cadrelor de ingineri şi tehnideni agronomi, deoa-
rece o conducere calificată şi competentă în agricultură nece-
sită cunoaşterea temeinică a ·condiţiilor locale, pe care nici un
speciaJi.Sit nu poa.te ·fi ·în •Stare 1să şi-o însuşească de pe o zi pe

www.cimec.ro
'i90 GH. GHEORGHIU-DEJ

alta. Folosirea justă a cadrelor trebuie să înceapă cu repartiza-

rea lor raţională - cît mai ,puţini în birourile ministerului şt
ale direcţiilor agricole regionale şi cît mai mulţi pe teren -
pentru a îndruma ţărănimea muncitoare în a·plicarea măsurilor
agrotehnice necesare producţiei agricole. (Aplauze).
De aceea, prima măsură pe care ministerul trebuie s-o ia
de urgenţă este 'de a repartiza pe inginerii şi tehnicienii agro-
nomi pe teren. Dat fiind numărul actual de ingineri şi tehni-
cieni agronomi, pentru acoperirea întregii suprafeţe agricole a
ţării îi va reveni fiecăruia dintre ei, după cakule preliminare~
o suprafaţă de 4.000-6.000 ha.
Fiind legaţi ·de teren, inginerii şi tehnicienii agronomi vor
putea cunoaşte mai bine particularităţile locale, pe fruntaşii re-
colteior bogate şi metodele lor ~de munGă; o dată cu s·arcina de
a ajuta ţărănimea muncitoare în desfăşurarea muncHor agri-
cole, ei vor putea studia şi întoemi lucrări ·de speciaHtate cu pri-
vire la metodele înaintate ·de muncă, ,contribuind astfel la ge-
neralizarea ştiinţifică şi extinderea în producţie a acestor me-
tode. Partidul şi guvernul se vor îngriji să li se creeze condi-
ţiile ·corespunzătoare de muncă şi de trai.
Deşi în ultimul an munca de popularizare a metodelor agro-
tehnice înaintate s-a îmbunătăţit, totuşi Ministerul Agriculturii
şi Si!viculturii n-18. ajuns încă să cunoască - şi cu atît rnai.mult
să stu(dieze, să popularizeze pe scară largă - experienţa bo~
gată şi multilaterală a fruntaşilor în producţia agricolă.
Sarcina Ministerului Agriculturii şi Silvkulturii, a organe-
lor agricole este d!e a studia sistematic metodele prin care nu-
meroşi ţărani muncitori obţin recolte îmbelşugate pe ogoarele
l~r. de a fa,ce tot ce trebuie ca experienţa şi metodele înaintate
de muncă ale fruntaşilor în producţia agricolă să fie cunoscute
şi aplicate de fiecare gospodărie colectivă, întovărăşire agri-
colă, asociaţie de producţie agricolă, ţăran muncitor individual.
M.inisterul Agriculturii şi Silviculturii n-a fost încă în stare
să organizeze producerea în cantităţi suficiente a seminţelor·

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 791

de soi, în vederea satisfacerii nevoilor anuale ale gospodăriilor

de st·at, gospodăriiilor colective, întovărăşirilor, as:ociaţiilor de
producţie agricolă şi gospodiăriilor individuale ţărăneşti. Mai
mult chiar, se comite în fiecare primăvară şi toamnă aceeaşi
greşeală de a se transporta seminţe de soi dintr-o zonă natu-
rală de producţie în alta, dind ştiut este că sămînţ·a .de porumb
care dă roade bune în Bărăgan nu poate da rezultate mulţu­
mitoare în nordu'l Mol•dovei.
Ministerul este obHgat să ia mă.gurile necesare pentru asi-
gllirarea seminţelor de orz, orzotaică, ovăz, ~îu de pdmăvară,
seminţe de sfeclă de zahăr şi seminţe de legume şi zarzavaturi,
potrivit condiţiiolor fiecărei regiuni.
In faţa directoJ1i1lor, inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor
din gospodării'le de stat stă sarcina ,de a executa la timp şi în
bune condiţii toate muncile agricole, să mecanizeze într-o măsură
.cît mai mare lucrările agricole, să folosească cît mai mult
a·gregatele pe care statul şi dasa muncitoare le-au pus la dis-
poziţie, să lupte pentru ::.. da cît ma'i multă producţie-marfă de
bună ·calitate, pentru reducerea preţului de ·cost, să lupte îm-
potriva risipei, pentru ca fiecare G.A.S. să devină o gospodărie
rentabilă.
Oamenii muncii din agricultură aşteaptă din partea staţiu­
nilor de maşini şi tractoare şi a tractoriştilor un ajutor deosebit
de puternic, organizatoric şi tehni:c în lupta pentru obţiner.ea
unor recolte bogate în a:cest an.
Cel~ mai multe S.M.T.-uri au reuşit să termine la timp lu-
crările de reparaţii şi de pregătire pentru campanÎia de primă­
vară.

Conducerile S.M.T.-uri'Ior să asigure din timp contractarea

unui. volum dt mai mare de lucrări cu gospodăriile colective,
cu întovărăşirHe agricole, cu asociaţiile de producţie agricolă
şi gospodăriile ţărăneşti indi·v'idua·le, astfel încît în primăvară
capacitatea de lucru a tradoarelor şi maşinilor agricole să fie
folosită la maximum.

www.cimec.ro
 GH. GHEORGHIU-DEJ

Este1 o datorie patriotică a fiecărui tractorist să aibă grtja

de tractorul" şi maşinile agricole ce-i sînt încredinţate, să facă
numai lucrări de bună -calitate, să respeote cu stricteţe preve-
derile contractului încheiat cu producătorii agricoli.
Felul cum este organizată şi •cum munceşte brigada -de trac-
torişti condusă de Vasile Voichiţă, Erou al Muncii Socialiste,
poate să servească drept pildă demnă de urmat pentru toate
brigăzile de tradorişti din staţiunHe noastre de maşini şi trac-
toare. Gospodăriile agricole colective, pe ogoarele cărora a lu-
crat această brigadă au obţinut recolte mari şi de bună cali-
tate. Briga·da şi-a realizat planul în proporţie de 2215% ; trac-
toristul Bogdan Gheorghe, fruntaş în această brigadă, şi-a în-
deplinit planul în proporţie de 331%, rea:lizînd un dştig me-
diu lunar în 1954 de 1.511 lei. Astfel de cîştigud pot fi rea-
lizate de oricare tractorist dacă munceşte cu conştiinciozitate,
dacă şeful de brigadă se ocupă de buna organizare şi îndru-
mare a muncii în cadrul brigăzii pe care o conduce.
Comitetele executive ale Sfaturilor populare şi organele de
partid au datoria să ducă o largă muncă politică de lămurire
în rîndurile ţăranilor muncitori individuali, recomandîndu-le să
se ajute unii pe alţii cu unelte şi animale de muncă, pentru a
executa mai bine şi la timpul potrivit luorările ag~rokole, pentru
a obţine recolte mai mari.
In fiecare regiune sînt întovărăşiri fruntaşe în care ţăranii
muncitori au intrat cu toată suprafaţa arabilă, lucrează în cG-
mun, de la arat p.înă la reco!tare, organizează cete permanente
şi obţin astfel producţii sporite ·şi venituri mari. SaflCina orga-
nelor de .partid şi de stat este de a îndruma şi sprijini întovă­
ră-şirile agrk01le ca în desfăşurarea muncilor agricole din anul
acesta să-şi organizeze munca după pi-ld:a întovărăşirilor frun-
taşe.

Gospodăriile agricole colective să-şi pregătească întregul

i•nventar de lucru, să-şi îngrijească î'n mod deosebit animalele

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 79;3

lor de tracţiune şi să-şi organizeze bine brigăzile permanente,

stabilindu-le sarcini concrete.
In ţara noastră sînt multe gospodării colective care, orga-
nizîndu-şi bine munca şi .folosind atît posibilităţi,!e tehnice ale
S.M.T.-urilor, cît şi propriile lor mijloace de producţie, au rea-
lizat recolte bogate şi au repartizat colectiviştilor venituri mari.
Organe1le de partid şi S,faturile popu:are trebuie să desfă­
şoare o intensă muncă politică şi să ajute gospodăriile colective
să-şi organizeze în aşa fel munca, încît să se ridice la nivelul
gospodăriHor frunt&;;e, să le ajute în organizarea brigăzilor,
în întărirea disciplinei în muncă şi participarea activă a tu-
turor membrilor gospodăriilor la muncile agricole pentru obţi­
nerea unor reco!te sporite.
Este necesar ca rezultatel.e pozitive obţinute de cercetătorii
ştiinţifici în ,laboratoare şi pe cîmpurile de e~perimentare să fie
aplicate pe scară largă în producţia agricolă. Orice cercet•are
ştiinţifică poate fi considerată ca dusă cu succes pînă la capăt
numai atunci cînd ea a prins rădăc,ini adînci în. practică. Tn
acelaşi· timp, ,cercetătorii ştiinţifid să studieze metodele îna-
intate folosite de fruntaşii în agricultură, ca în felul a~cesta e:e
să poată fi generalizate şi aplicate pe suprafeţe cit mai mari.
Din .contactul strîns între oamenii de ştiinţă şi fruntaşii în agri-
cu:tură, ştiinţa agrkolă se va îmbogăţi. Este de datoria cerce-
tătorilor ştiinţifici să meargă în unităţile agricole, pe ogoare,
în mi}locul ţărănimii muncitoare, pentru a-i da un ajutor direct
în aplicarea metodelor agrotehnice. (Aplauze.)

Tovarăşi,

Lupta pentru realizarea unei producţii de 10.000.000 de tone

de grîu şi porumb în anul acesta pune sarcini foarte impor-
t,ante oamenilor muncii din industrie, în specia'! din ramuri,Je
industriale care produc maşini, pies-e de schimb, utilaje, unelte
agricole, îngrăşăminte şi· alte materiale necesare agriculturii.

www.cimec.ro
794 GH. GHEORGHIU-DEJ

Intreprinderile din sistemul Ministerului Industriei Metalur-

gice şi Construcţiilor de Maşini se preocupă în mai mare mă­
sură decât în trecut .d\e sarcina construirii de maşini şi unelte
agricole, în cantităţi şi sor.timente din ce în ce mai mari, pen-
tru a pune la dispoziţia ţărănimii mundtoar·e mijloace de pro-
ducţie care să-i uşureze munca şi să-i asigure creşterea necon-
tenită a producţiei l·a hectar la toate culturile.
Totuşi, nu se dă încă impor.tanţa cuvenită unor probleme
esenţiale în legătură cu producţia acestor maşini şi unelte
agricole.
Astfe•l, unele piese ode schimb sint livrate cu întîrziere şi în
cantităţi nesatisfăcătoare. Calitatea multor maşini agricole, ca,
de pildă, batoze, secerători-legători, semănători, pluguri, trebuie
îmbunătăţită.
Este necesar să se lărgească sortimentul şi numărul maşi­
nilor agricole cu tracţiune animală şi al uneltelor necesare ţă­
ranilor cu gospodării indivi.ctuatle şi să se realizeze tipuri de
maşini proprii cond1iţiilor de relief ale ţării. Indeosebi tre-
buie asigurate prăşitori, pluguri de coastă, cositori şi secerători
simple pentru tracţiune animală.
Seceratul cu secerătoarea simplă trasă de cai este mult mai
convenabil ţăranului muncitor decît seceratul cu secera. Sece-
ratu'l cu secera a1l recoltei de .pe un hectar, dacă muncesc doi
oameni, durează 5 zile; folosind secerătoarea trasă de cai, de-
servită de doi oameni, se<:eratul durează numai 3 ore.
Cositul cu coasa al unui hectar de fîn, dacă munceşte un
singur om, durează dbuă zile, .fo1osind cositoarea simplă, trasă
de cai, .deservită de un singur om, durează numai o jumătate
de zi.
Maşinile agricole trase de animale uşurează munca oame-
nilor, scurtează mult timpul de recoltat şi evită pierderile de
recoltă.
Este în interesul ţăranilor muncitori să folosească asemenea
maşini agricole. Ţăranii muncitori se pot întovărăşi între ei

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR IN AGRICULTURA 79Ş

să-şi cumpere şi să folosească în comun astfel de maşini ; ei

pot face comenzi industriei, care le fabrică în condiţii avan-
tajoa'se: şi le garantează cal\itatea maşinilor.
Ministerul Energiei Electrice trebuie să ia de pe acum mă~
suri pentru mărirea numărului de arii electrificate în scopul
eliberării a cît mai multor tractoare pentru dezmiriştit şi ară­
turi în timpul treieratului.
Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure livrarea
conform ptlanului a tuturor cantităţilor de îngrăşăminte mine-
rale şi substanţelor chimice pentru <Combaterea d'ăunătorilor
şi bo<]i]or la plante şi animale.

Tovarăşi,

RezuHatele pozitive obţinute în agricultură după plenara

din august 1953 a C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, şi
mai ales în campania agricolă din toamna anului trecut, se da-
tore:.c muncii politice şi organizatorice depuse de organizaţiile
de partid, care au ştiut să dea elan şi încr-edere oamenilor mun-
cii din agrimltură, să-i mobilizeze· în lupta pePitru aplicarea
politicii padidu]ui de dezvoltare 1a economiei naţionale şi de
ridicare a nivelului de trai material şi cultural al poporului
muncitor.
Aceasta arată că organizaţiile de partid şi-au îmbunătăţit
munca politică în rîndurile maselor şi sînt mai strîns legate de
problemele producţiei agricole, ceea ce constituie o chezăşie a
realizării sarcinii de sporire serioasă a producţiei agricole în
anul acesta.
Din păcate, . nu .toate comitetele regionale, comitetele raio-
nale săteşti de partid şi organizaţiile de bază săteşti înţeleg pe
deplin că asigurarea ·succesului în realizarea sarcinilor stă în
mobilizarea ·1argă a ţă-rănimii muncitoare pentru sporirea pro-
ducţiei în. vederea dezvoltării .schimbului de mărfuri între oraş
şi sat, a· ri'dicării·. ni.welJ.Ilui de ,trai aJ oatn~nitor muncii, a întă;-

www.cimec.ro
'196 GH. GHEORGHIU-DEJ

ririi continue a alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea

muncitoare.
In momentul de faţă lucrul cel mai impoFtant în activitatea
la sate a organelor şi organizaţiilor de partid este pregătirea
şi executar·ea lucrărilor agrkole de primăvară şi vară la timp
şi în bune conditii.
Organele de partid şi activiştii de partid ·care au sarcini în
legătură cu desfăşurarea muncilor agricole trebuie să studieze
temeinic problemele concrete ale producţiei agrico.le din raza
lor de activitate, să cunoască în amănunt oe este de făcut şi
să ia mă·suri,le organizatorice necesare, îndreptî<ndu-şi atenţia
spre munca concretă, operativă, de teren, s·pre îndrumarea vie
a oamenilor muncii din agricultură şi dezvoltarea activHăţii
lor creatoare.
Comitete.Je regionale şi raionale de partid şi organizaţiile
de bază săteşti să cuno~scă situaţia pregătirilor şi lucrărilor
agrkole din fiecare 'comună, din fiecar·e sat, să ştie ce se cu:l-
tivă, ce posibilităţi sînt de creştere a producţiei agricole, ce mă­
suri agrotehnice trebuie aplicate în condiţiile locale de climă
şi sol. '
Membrii comitetelor regionale şiraionale de partid trebuie
să cunoască experienţa fruntaşilor recoltelor bogate din co-
muna, raionul şi r.egiunea respectivă, să cunoască personal pe
fruntaşii recoltelor bogate din raza lor ·de activitate şi să lupte
pentru ca metodele de muncă ale acestora să devină un bun ai
tuturor ţăranilor muncitori.
O dată cu încep·erea muncilor agricole de primăvară, princi-
palele forţe ale comitetelor regionale şi raionale de partid tre-
buie îndreptate spre comune, SJpre sate, să ajute organizaţiile
de bază săteşti şi organele locale de stat în organizar·ea şi in-
deplinirea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agrkole.
Organiz:aţiille de bază săteşti şi comitetele executive ale Sfa-
turilor populare să mobilizeze pe deputaţii dr.cumscripţiilor elec#

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA CONSFATUIREA FRUNTAŞILOR YN AGRICVLTURA iUT

torale, pe toţi ţăranii muncitori, tineretul, femeiJe, pentru ca în

campania agricolă de primăvară nici un petic de pămînt să nu
rămînă neînsămînţat.
OrganizaţiHe de bază săteşti, comitetele executive ale Sfa-
turilor populare şi organele sindicale trebuie să dea o deosebită
atenţie organizării şi desfăşurării unei largi întreceri socialiste
în gospodăriile agrkole de stat, staţiuliile de maşini şi trac-
toare, gos.podăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole
şi a intrecerii patriotice într·e comune, sate şi ţăranii muncitori
individuali, pentru îndeplinirea la timp şi· în bune condiţii a
muncilor agricole şi pentru ridicarea producţiei agricole la
hectar.
Comuniştii de la sate au datoria de cinste de a fi exemplu
pentru toţi oarmenH muncii din agricultură în aplicarea meto-
delor a~grotehnke înaintate, în executarea la tirmp şi ,jn bune
condiţii a tuturor lucrării.lor agricole. Fiecare comunist trebuie
să fie un ,fruntaş al recdltelor bogate, un factor activ 'În popu-
larizarea experienţei înaintate şi în introducerea metodelor de
lucru ale fruntaşilor în agricultură în rîndurile întregii ţără­
nimi.
E~perienţa campaniei agrkole de toamnă a arătat ce putere
de mobilizare posedă organizaţiile noastre de parUd atunci cînd
desfăşoară o muncă politică serioasă în rîndurile ţăranilor mun-
citori. Organizaţiitle de partid şi Sfaturile populare au îndato-
rirea să organizeze şi în campania agricolă de primăvară în
mod temeinic munca politi:că la sate, folosind toate mijloacele
care le stau Ia dis•poziţie: convorbiri ale acNviştilor cu ţăranii
muncitori, munca agitatorilor şi a deputaţilor de la om Ia om
şi din casă în casă, organizarea de conferinţe ale agronomilor
şi zootehnicienilor, care să dea sfaturi practice ţărănimii mun-
citoare, ră,spîndirea la sate a ziarelor, broşurilor şi cărţilor.
Presa de partid centrală şi locală trebuie să se preocupe zi C:.:::
zi de muncile agricole ; paginile ziarelor noastre să devină tri-

www.cimec.ro
798 GH. GHEORGHIU-DEJ

buna intrecerii socialiste şi patriotice şi a experienţei înaintate

în bătălia pentru o. recoltă de 10.000.000 de· tone de grîu şi
porumb.

Tovarăşi,

Avem de făcut un volum mare de lucrări agrkole în anul

acesta. Executînd aceste lucrări la timpul potrivit şi în condiţii
bune, folosind experienţa minunată a fruntaşilor în agri·cultură,
urmînd îndrumările ingine!'1Hor şi tehnidenilor agronomi, apli-
cînd în mod creator experienţa înaintată a agriculturii sovietice,
vom putea să obţinem recolte bogate la toate culturile.·
JnsuHeţirea cu care clasa muncitoar·e, ţărănimea muncitoare
şi intelectualitatea îmbrăţişează programul de măsurj pentru
dezvoltarea agri·culturii şi 151p0rirea considerabilă a producţie\
agricole demonstrează încă o da·tă 'sprijinul fără rezerve pe care
poporul îl acordă politicii partidului şi guvernului - politică
de ridicare a bunăstării materiale şi culturale a· oamenilor
muncii de la oraşe şi sate, de apărare a păcii în rînd cu ·cele-
lalte ţări ale lagărului pădi, democraţiei şi sociali9mului, în
frunte cu Uniunea Sovietică. (Aplauze puternice.)
Comitetul Central al Partidului Muncitore9c Romîn şi gu-
vernul Republicii Populare Romîne au deplina convingere că
oamenii muncii îşi vor conce~tra toate forţele pentru dezvol-
tarea economiei naţiona1le, pentru întărirea statului nostru de-
mocr.at-popular, .pentru înflorirea Patriei. (Aplauze prelungite.
Toţi se ridică în picioare.)

,,Scînteia" nr. 3.222

·din 3 martie 1955

www.cimec.ro
 TRADUCEREA ÎN VIAŢĂ
A MĂREŢEI ÎNVĂŢĂTURI LENINISTE
CU PRIVffiE LA
ALIANTA DINTRE CLASA MUNCITOARE
ŞI ŢĂRĂNIME

Meritul uriaş al lui Vladimir Ilici Lenin în faţa proletaria~

tului rev(jluţionar şi a întregii omeniri constă în elaborarea
noii şi genialei teorii a revoluţiei socialiste. In condiţiile noi~
în perioada stadiului imperi<alist al capitaHsmului, CJînd lupta
pentru răsturnarea puterii burgheziei s-a pus în faţa proleta~
riatului ca o sarcină practică nemijlocită, Lenin a dezvoltat în~
văţătura marxistă cu privire la dictatura proletariatului, a in~
dicat căile cucenirii puterii de către proletariat >Şi ale consolidării
ei. Acesta este elementul esenţial al leninismului, temelia în-
tregii învăţături leniniste.
Invăţătura lenin:i,stă cu privire la alianta dintre clasa mun-
citoare şi ţărănimea muncitoare este o parte constitutivă a teo-
riei leniniste cu privire la revoluţia proletară.
Problema r-elaţii,lor ~dintre prolet,ariat şi masele ţărănimii
muncitoare a preocupat încă pe K. Marx şi F. Engels, care au.
arătat că ţăranii "gă,sesc în proletariatul urban, care are meni--
rea să răstoarne ordinea burgheză, pe aliatul şi pe conducăto­
rul lor firesc".
Pornind de la i~deile mari,Jor fondatori ai comunismului ştiin­
ţific, Lenin a supus unei pr:ofunde analize problema forţelor­
motrice ale revoluţiei şi a aliaţilor clasei muncitoare în revo-
luţie. Lenin a fundamentat ideea comunităţii intereseQor esen-

www.cimec.ro
800 GH. GH,EORGHIU-DEJ

ţiale ale proletariatu:ui şi maselor ţărănimii în lupta pentru des-

fiinţarea jugului moşierilor şi capitaliştilor, arătînd că alianta
muncitorilor şi ţăranilor, sub conducerea ·clasei muncitoare, re-
pr·ezintă acea forţă socia,lă uriaşă care este în stare să răstoarne
dominaţia claselor exp:loatatoare şi să înfăptuiască transforma-
rea revoluţionară a societăţii.
Definind căile de rezolvare a problemei relaţi~lor dintre clasa
muncitoare şi ţărănime şi a problemei ţărăneşti în genere, în
condiţiile Rusiei, Lenin sublinia că sarcina pe care o rezolvă co-
muniştii ruşi va sta în faţa tuturor partidelor revoluţionare ale
dasei muncitoare în .făurirea noii societăţi. " ... Pentru această so-
cietate - spunea Lenin - ajutăm noi să se elaboreze forlme,le
.alianţei între muncitori şi ţărani ... Vom rezolva această sarcină
.şi alianţa muncitorilor şi ţărani,Jor o vom făuri atît de trainică,
înoît nici o forţă din ·lume n-o va dlistmge".
Dezvoltînd marxismul, Lenin a elaborat sub toate aspectele
problema relaţiilor dintre proletariat şi ţărănime în dif.erite faze
ale luptei revoluţionare. In anii în care Lenin îşi începuse acti-
vitatea teoretică şi pracHcă, în mişcarea muncitoreasd din Oc-
-cident domina 'reformismul ; duşmanii marxismului revoluţio­
nar răspîndeau teoria falsă cu privire la "caraderul reacţionar"
al ţărănimii, Lenin a zdrobit şi a spulberat aceste teorii anti-
ştiinţifi·ce, care încer~eau să demobilizeze proletariatul, să-l împie-
dice de a-şi îndeplini istorica sa misiune eliberatoare, să izoleze
ţărănimea de aliatul şi conducătorul ei - c)a,sa muncitoare, şi
să fad ţărănimea să se tîra·scă la remof'lca burgheziei. Lenin a
demonstrat -că ţărănimea este aliatu,l firesc al pmletariatului în
lupta pentru răsturnarea ţarismului şi înfăptui;rea revoluţiei bur-
ghezo-democratioe, care era atunci la ordinea zilei în Rusia.
Lenin a formu·lat geniala teză că proletariatului îi revine sar-
cina istorică de a duce pînă la capăt revoluţia burghezo-demo-
~ratică, ală.turîndu-şi masa ţărănimii, iar apoi de a săvîrşi re-
voluţia socialistă, alăturîndu-Şi masa e!ementelor semiproleta:re
ale populaţiei, cu a.Jte cuvinte, masa ţărănimii muncitoare ex-

www.cimec.ro
 TRADUCEREA lN VIAŢA A MARETEI INVATATURI LENINISTE 801

ploatate. Călăuzindu-se de această teză leninistă, Partidul bol-

şevk a cucerit ·de partea proletadatului ma~Sele principale ale
ţărănimii şi a organizat victoria Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie. Acesta a fost un triumf istoric al ideilor leniniste cu
privire la alianta clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare.
După victoria revoluţiei socialiste şi instaurarea dictaturii
proletariatului, Lenin a arătat că întărirea continuă a alianţei
dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare este una dintre
cele mai de seamă sarcini ale întregii politici a partidului. Intărirea
alianţei proletariatului cu ţărănimea, în care proletariatului îi
sînt asigurate roiul conducător şi puterea de stat, a fost consi ·
derată de Lenin drept principiu suprem· al dictaturii proletaria-
tului.
După terminarea războiului civil şi zdrobirea intervenţiei im- .
perialiste, problema laturii economice a alianţei dintre clasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare a căpătat o deosebită în-
semnătate. Lenin a elaborat în această perioadă noua poHtică
economică în vederea stabilirii legăturilor economice dintre oraş
şi sat, dintre industri'a socialistă şi masa micilor producători
agricoli, a înlăturării elementelor capitaliste şi construirii eco-
nomj.ei socialiste. Experienţa ţărilor de democraţie populară con-
firmă marea însemnătate internaţională a rnoii politici economice
leniniste. Această e_x,perienţă a arătat că noua politică econo-
mică reprezintă o etapă indispensabi·lă a dezvoltării pentru orice
ţară în care proletariatul a cucerit puterea.
Noua sarcină istori·că care se punea în faţa P.C.U.S. era
atragerea ţărănimii pe făgaşul construirii socialismului.
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a rezolvat şi această
sarcină grandioasă. P.C.U.S. a arătat comuniştulor din toate ţă­
rile drumul consolidării alianţei cu ţărănimea muncitoare în con-
diţiile construirii sociaJi.smului, drumul atragerii ei la o parti-
dpare adivă în făurirea orînduirii socialiste.
Drumul acesta este cel indicat de Len"in în celebrul său "plan
cooperatist". Lenin a arătat - iar practica a demonstrat pe

www.cimec.ro
802 GH. GHEORGHIU-DEJ

de-a-ntregul justeţea tezei sale geniale - că ·în condiţiHe cînd

statul proletar ·deţine ,poziţiile de comandă în economia naţio­
nală, cînd puterea de stat este în mîini•le proletariatului, aliat
cu milioanele de ţărani muncitori şi avînd rolul conducător în
această alianţă, există toate elementele necesare pentru con-
struirea societăţii sociailiste.
Pentru a obţine victoria în opera de transformare socialistă
a satului pe baza cooperării micilor producători era necesară
dezvoltarea marii industrii. "Fără acest lucru - arăta Lenin -
nici vorbă nu ·poate fi de o temelie cu adevărat socialistă a vieţii
noastre economice".
Cit de adual sună şi astăzi aceste cuvinte spuse de Lenin
la a X-a Conferinţă a P.C. (b) ·din Rusia tn mai 19211 Criti-
cînd păreri.le unora care puneau la îndoială teza despre rolul
hotărîtor al industriei grele, Lenin întreba cum de a putut cineva
măcar să se gîndească că această sarcină fundamentală, prin-
-cipală, fără de care este imposibilă crearea bazei materiale de
producţie 18. sodalismului, ar putea trece pe al doilea plan.
Planul cooperatist al lui Lenin a devenit călăuza Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice în opera de întărire a a.Jianţei
dintre muncitori şi ţărani şi de atragere a ţărănimii la construi-
rea socialismului.
După moartea lui Lenin, Partidul Comunist al Uniunii So-
vietice, sub conducerea Comitetului Central, în frunte cu marele
continuator al operei lui Lenin, Iosif Vissarionovici Stalin, a
apărat tnvăţătur:a leninistă în lupta împotriva duşmanilor în-
verşunaţi ai socialismului - troţkiştii şi buhariniştii -, care·
urmăreau să submineze alianta revo!uţionară dintre clasa mun-
citoare şi ţărănimea muncitoare în vederea restaurării capita.Jis-
mului.
Zdrobind pe duşmanii socialismului, spulber.înd toate dena-
turările învăţăturii mar.xist-leniniste, Partidul comunist şi Gu-
vernul sovietic au transformat Uniunea Sovietică într-o mare
putere industrială ·cu o industrie grea gigantică, făurind baza

www.cimec.ro
 TRADUCEREA IN VIATA A MARETEI INVATATURI LENINISTE 803

trainică tehnică-materială a transformării 5ocialiste a agricul-

turii şi a dezvoltării întregii economii. Pe această bază, Partidul
comunist şi Guvernul sovietic au tradus în viaţă planul' leninist
de cooperare a ţărănimii, înfăptuind colectivizarea agriculturii.
Uriaşul ajutor acordat ţărănimii muncitoare de către eroica
olasă muncitoare - forţa conducătoare a societăţii sovietice -,
şi îndeosebi ajutorul de producţie sub forma staţiunilor de ma-
şini şi tractoare înzestrate cu un mare rnumăr de maşini agri-
cole, a transformat a·lianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea
muncitoare într-o prietenie strînsă, de rnezdruncinat, temelia uni-
tăţii politice-morale a poporului sovietic.
Colectivizarea agriculturii, înfăptuită în U.R.S.S. sub condu-
cerea P.C.U.S., a dus la lichidarea clasei exploatatoare - chia-
burimea - şi la victoria socialismului la sate ; ea a constituit
un eveniment de uriaşă însemnătate istorică. După aprecierea lui
1. V. Stalin, această transformare revoluţionară este egală în
urmări cu Revoluţia odin Octombrie 1917.
Ca rezultat al transformării socialiste a agriculturii, faţa
satului sovietic s-a schimbat. S-a schimbat şi modul de trai al
ţăranului, mentalitatea lui. Locul oceanului de mici gospodării
ţărăneşti cu uneltele lor primitive de muncă şi productivitatea
lor scăzută 1-a luat marea agricultură 5ociali.stă mecanizată, a
cărei producţie creşte an de an.
In Uniunea Sovietică există astăzi 94.000 de colho:z;uri, pe
ogoarele din U.R.S.S. lucrează 1.260.000 de tractoare. Peste
80% din principalele lucrări agriccrle din colhozuri sînt mecani-
zate. In 1952-1953 agricultura socialistă a furnizat de 4 ori
mai multe cereale-marfă, de 2 ori mai multă carne-marfă decît
în 1926-1927. Numai într-un singur an (1954), veniturile ţăra­
nilor colhoznid au crescut cu 24 de miliarde de ruble.
In prezent Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi Statul
sovietic organizează un nou şi uriaş av.înt al tuturor ramurilor
agriculturii.

www.cimec.ro
804 GH. GH;EORGHIU-DEJ

Rezultatele obţinute ·demonstrează că marea sar•cma pusă

tn faţa poporului sovietic de Partidul comunist şi Guvernul so-
vietic de a făuri, pe baza •Creşterii continue a industriei socia-
liste, şi indeosebi a industriei grele, o abundenţă de produse
agrkole va fi îndep,Unită cu succes, realiz,îndu-se astfel un mare
pas înainte pe dlrumul construirii comunismului în Uniunea So-
vietică.

11

Perioada postbelică a fost marcată prin noi victorii istorice

ale lenini·smwlui. Din sistemul imperialist s-au ·desprins un şir
întreg de ţări ale Europei şi Asiei, ·care au păşit pe drumul con-
struirii socialismului. Sub conducerea partidelor lor marxist-le-
niniste, popoarele acestor ţări traduc în vi.aţă învăţătura leni-
nistă cu privire la alianta dintre proletariat şi ţărănimea munci-
toare, cu privire la rolul conducător al pro:letariatului în această
alianţă, cu privire la rolul partidului clasei muncitoare ca or-
ganizator al acestei alioan.ţe şi ca forţă conducătoare a întregii
societăţi. Leninismul este temelia ştiinţifică a politi-cii partidelor
comuniste şi muncitoreşti, el le învaţă să se călăuzească în acti-
vitatea lor de cunoaşter·ea legilor obiective de dezvoltare a so-
cietăţii şi să pună in mişcare acele forţe socia·le care să poată
înfăptui prefacerea revoluţionară a societăţii. După cum a arătat
N. S. Hruşciov, experienţa extrem de bogată a construcţiei so-
cialiste în U.R.S.S., e~perienţa construirii bazelor socialismului
în ţările de democraţie .populară "demonstrează în mod convin-
gător că victoria noii orînduiri sociaJe este posibilă numai ca re-
zultat a:! alianţei trainice dintre clasa muncitoare şi ţărânime.
care reprezintă majoritatea covîrşitoare a societăţii''-.
Unul dintre cele mai de seamă evenimente ale istoriei con-
temporane este revoluţia populară din China. Marele popor chi-
nez, de 600.000.000, condus de Parti.dul comunist, înfăptuieşte
profunde transformări sociale în ţara sa. In China s-a efP.ctuat

www.cimec.ro
 TRADUCEREA IN VIAŢA A MARETEI INVATATURI LENINISTE 805

reforma agrară, care a dat ţărănimii a:proape 50.000.000 ha de

pămînt, se înfăptuieşte industrializarea ţării,
se dezvoltă coope-
raţia de producţie agricolă.
Aplicînd în mod creator teoria marxist-lenini·stă în conditiile
Chinei, combătlînd orice manifestare de dogmatism şi ţinind
seamă în permanenţă de particularităţile socj.al-economice ale
ţării în fiecare eta:pă a dezvoltării ei istorice, Partidul Comunist
Chinez consoli.dează necontenit alianta dintre clasa muncitoare
şi ţărănimea muncitoare. Masele ţărăneşti din China urmează cu
încredere proletariatul pe drumul construcţiei socialiste. Exem-
plul Chinei şi al celorlarlte ţări de democraţie populară a confir-
mat din nou toată fa,lsHatea "teoriei" reforrniştilor, care chemau
prolet·ariatul din ţările cu populaţie ţărănească precumpănitoare
să aştepte pînă ce muncitorii vor deveni majoritatea populaţiei
şi abia dlupă aceea să treacă la înfăptuirea transformării socia-
liste a societăţii. Exemplul acestor ţări demonstrează că rolul
proletariatului în societate este cu mult mai mare decît partea
pe care o reprezintă numericeşte în masa populaţiei.
Suocesele repurtate pe tărîmul construirii socialismului în
Repuoli·ca Populară Chineză, Cehoslov·acia, Polonia, Romînia,
Ung alT ia, Bulgalfia, Albania sînt mărtlllfii vii ale unei continue
consolidări a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun-
citoare - temelia regimului democrat-popular.

III

Partidul Comunist Romîn, de Ia înfiinţarea sa, a avut drept

călăuză învăţătura leninistă cu privire la făurirea şi consolida-
rea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
După eliberarea ţării de sub jugul fascist şi răsturnarea dic-
taturii fasciste, clasa muncitoare din Rornînia, în lupta pentru
înfăptuirea reformei agrare, a făurit o strtnsă alianţă cu cele
mai .largi mase ale ţărănimii muncitoare, ea avînd rolul condu-
cător în această alianţă.

www.cimec.ro
806 -OH. OHEOROHIU-DEJ

Călăuzindu-se de planul leninist de construire a socialismu-

lui, partidul nostru a pus în centrul politicii sale făurirea unei
industrii grele proprii ·dezvoltate, şi îndeosebi a industriei con-
structoare de maşini. Clasa muncitoare şi toţi oamenii muncii
din ţara noastră ·Se mîndresc pe drept cuvînt de realizările mari
obţinute în domeniul industrializării socialiste şi eledrificării.
Plenara Comitetului Central care a avut loc în martie 1949 a
adoptat o hotărîre cu privire la sarcinile partidului în lupta pen-
tru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea mun-
citoare şi transformarea socialistă a agriculturii. Pe baza acestei
hotăruri, partidul a creat staţiunile de stat de maşini şi tractoare.
precum şi centrele de închiriere d'e maşini agricole, şi a iniţiat
gruparea laolaltă a ţăranilor muncitori în cooperative agricole
de producţie - gospodării agricole colective şi întovărăşiri de
lucrare în comun a pămîntului.
Dacă la sfîrşitul anului 1953 noi aveam 4.030 de gospodării
colective şi întovărăşiri agricole, în primul trimestru al anului
1955 numărul lor era de peste 5.000. Ele unesc peste 320.000 de
familii de ţărani. In afară de a·ceasta, în ultimul timp au fost
create peste 1.500 .de asociaţii pentru culturi tehnice.
Cele 220 de S.M.T.-uri existente în prezent dispun de un nu-
măr de aproape 15.:500 de tractoare (în unităţi de 15 cai-putere),
la care trebuie adăugate cele 7.500 de tractoare ale gospodării­
lor ·de stat. Aceasta înseamnă că în ţara noastră există baza
tehnică-materială necesară unei continue dezvoltări şi întăriri a
sectorului socialist al agriculturii.
Un rol însemnat în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare
şi ţărănimea muncitoare au avut hotărîrile luate în ultimii 2 ani
de partid şi guvern în vederea lichidării rămînerii în urmă a
agriculturii şi a asigurării unui nou avint al producţiei agricole.
Analiza politicii economice a statului democrat-popular făcută
de Comitetul Central al partidu!ui nostru la plenara din august
1953 a scos la iveală unele disproporţii ce s-au creat în econo-
mia noastră, şi în primul rînd rămînerea în urmă a agriculturii

www.cimec.ro
 TRADUCE~EA IN VIATA A MA~ETEI INVATATU~I LENINISTE 807

faţă de dezvoltarea industriei, faţă de creşterea populaţiei în ge-

nere şi a populaţiei orăşeneşti indeosebi, faţă ·de creşterea ne-
cesităţilor oamenilor muncii de la oraşe şi sate.
Partidul şi guvernul nostru, baz,îndu-oSe pe cerinţele legii dez-
voltării proporţionale a economiei naţionale, au redus volumul
global al investitiilor, care depă·şise prevederile planUJiui cinci-
nal, au sporit investiţiile alocate ramurilor rămase în urmă -
agrkultu~a şi industria producătoare de bunuri de larg consum.
Totodată, hotărînd ri.dicarea ramurilor rămase în urmă ale
-economiei naţionale, plenara Comitetului Central a subliniat din
nou că industria grea constituie temelia temeliilor dezvoltării
întregii economii naţionale şi a construirii socialismului.
In 1954, volumul global al producţiei industriale a crescut
cu 6,6% faţă de 1953, volumul producţiei_ mijloacelor de produc-
ti·e cu 3,9%, al producţiei bunurilor de larg consum cu 10,5% ..
Dacă luăm însă cifrele de ansamblu pe primi•i 4 ani ai planului
cincinal, obţinem următorul tablou : volumul global al produc-
ţiei industriei socialiste a fost în 1954, faţă de 1950, de 192,6%,
şi anume al producţiei industriei mijloa•celor de producţie de
201,4%, al producţiei industriei bunurilor de consum de 182,1%.
Partidul nostru este hotărît şi pe viitor să asigure dezvolta-
rea cu precădere a industriei mijloacelor de producţie ca sin-
gura cale pentru făurirea bazei trainice a dezvoltării celorlalte
ramuri ale economiei şi a ridicării bunăstării poporului.
Pentru a a•sigura aVlîntul oconomi·ei noastre naţiona•le şi îm-
bunătăţirea continuă a condiţiHor de viaţă materiale şi culturale
ale oamenilor muncii este necesară lichi·darea deficienţelor pe
care le mai avem 1În domeniul luptei pentru ridicarea productivi-
tăţii muncii şi reducerea preţului de cost al producţiei. Ritmul
de creştere a productivităţii muncii este nesatisfăcător. El rămîne
in urma ritmului de creştere a cîştigului mediu al muncitorilor
şi funcţionarilor. Sarcinile de plan în ·ceea ce priveşte scăderea
preţului de cost 8Jl producţiei n-au fost 'îndeplinite în întregime
in 1954 de Ministerele Industriei Metalurgice, Uşoare, a Lemnu-

www.cimec.ro
808 • GH. GHEORGHIU-DE:I

lui, iar la unele dntreprinderi ale a·cestor ministere preţul de

cost al producţiei a crescut chiar. Folosind mai bine tot utila-
jul de care dispune industria noastră, ridicînd ·Calificarea mun-
citorilor, putem să obţinem o creştere ·considerabilă a producti-
vităţii muncii. Trebuie ,să concentrăm toate eforturile noastre
pentru a asigura un ritm de creştere a productivităţii muncii su-
perior ritmului de creştere a cîştigului mediu şi stricta îndepli-
nir~ a tsartinilor de plan în ·ceea ~ce priveşte scăderea preţului
de cost.
Sprijinindu-se pe succesele obţinute în domeniul dezvoltării
industriei grele, luînd toate măsurile pentru a asigura dezvolta-
rea continuă, cu precădere a a.cestei ramuri hotărîtoare a eco-
nomiei naţionale, partidul şi guvernul nostru vor continua să
a·corde toată atenţia sarcinii lichidării rămînerii în urmă a agri-
. culturii şi ·sporirii producţiei agricole-marfă pentru satisfacerea
într-o rnă·sură tot mai mare a nevoilor de produse alimentare
ale populaţiei şi a necesităţilor de materie primă ale industriei.
Ţărănimea muncitoare a primit cu mare ,însufleţire sarcina
stabilită la recenta consfătuire a fruntaşilor în producţia agri-
colă din ţana noastră în ceea ce priveşte sporirea producţiei
agricole, realizarea unei recolte de ·cereale de 10.000.000 de tone.
Ţinînd seamă de faptul că în prezent partea cea mai mare
a producţiei agricole-marfă este furnizată de ţăranii individuali,
partidul nostru aplică fără abatere linia de ajutorare a ţărănimii
individuale în vederea ri.dicării productivităţii goopodăriei ei, a
sporirii producţiei, a ridicării nivelului ei de viaţă.
Trebuie ·Să folosim toate rezervele de sporire a producţiei
agrkole :pe care le au micile gospodării ţărăneşti. Dar cu tot
sprijinul pe care îl acordă statul şi clasa muncitoare ţăranu­
lui cu gospodărie individuală, rezultatele poe care le dă mica
gospodărie ţărănească nu pot fi comparate cu cele ale marii gos-
podării socialiste mecanizate.
1. V. Stalin a arătat că mica gospodărie ţărănească, în cea
mai mare parte a ei, nu numai d nu realizează o reproducţie
www.cimec.ro
 TRADUCEREA YN VIAŢA A MARETEI INVATATURI LENINISTE 809

lărgită an de an, ci, dimpotrivă, nu are dedt rar posibilitatea de

a realiza măcar o reproducţie simplă. Acest fapt întăreşte cu o
deosebită tărie teza leninistă .că este imposibil ca puterea oame-
nilor muncii şi construirea ~socialismului să ·se bazeze un timp
îndelungat 'Pe două temelii diferite - pe industria socialistă şi
pe agricultura bazată pe tnica producţie de mărfuri.
Singura cale de a rezolva pe ·deplin problema unei creşteri
a producţiei agricole,-marfă, care să asigure o abundenţă a bu-
nuri·lor de ·consum pentru oamenii muncii şi un nivel înalt al
bunăstării ţărănimii muncitoare, este calea transformării socia-
liste a agri:culturii. De aceea, continuînd politica de cointeresare
materială a ţăranilor individuali în dezvoltarea producţiei agri-
cole, partidul şi guvernul trebuie să acorde cea mai mare aten-
ţie dezvoltării şi întăririi sectorului socialist al agrioulturii.
In această privinţă organizaţiile noastre de partid şi Sfatu-
rile noastre populare nu sînt deocamdată la înălţimea sarcinilor
lor. Multe organizati~ de partid1, lăsţnd lucrurile să meargă de
la sine, nu îmbină lupta pentru sporirea producţiei agricole cu
munca permanentă politică-organizatorică pentru a convinge pe
ţăranii muncitori ,să păşească ;pe baza liberului consimţămînt pe
calea transformării socialiste a agriculturii. Indatorirea organi·
zaţiilor noastre de partid este de a lichida ·cu hotărîre a.ceste lip-
suri serioase, ţinînd minte totodată că întreaga activitate de
transformare socialistă a agrkulturii trebuie să se desfăşoare pe
baza strictei respectări a principiului liberului consimţămînt şi
să ducă la o şi mai mare întărire a atianţei dintre clasa munci~
toare şi ţăranii muncitori.
Unul din factorii hotărttori în opera de transformare socia-
listă a agriculturii constă, paralel cu ltnfiinţarea de noi gospo-
dării colective, tn întărirea economică-organizatorică a gospo-
dăriilor colective existente. Se pot obţine rezultate preţioase
dacă vom aduce gospodăriile colective rămase tn urmă la rnive··
lul numeroaselor g051podării colective care oonstituie ·un model
1n ceea ce priveşte or·ganizarea muncii şi care au obţinut suc-

www.cimec.ro
810 GH. GHEORGHIU-DEJ

cese în SipOrifea producţiei şi în creşterea veniturilor membri-

lor lor.
Intovărăşirileagricole, aşa cum demonstrează experienţa
unui şir de regiuni ale ţării noastre, au perspective de extindere
deosebit de mari. Fiind o formă a cooperaţiei d'e producţie agri-
colă mai simplă şi mai uşor accesibilă masei de ţărani indivi-
duali, întcvărăşirea agricolă este chemată să joace un rol impor-
tant în înfăptuirea acelui îndelungat şir de treceri treptate spre
marea agricultură socialistă mecanizată, a cărei necesitate a ară­
tat-o Lenin. Acolo unde ţăranii întovărăşiţi se vor ·convinge, pe
baza propriei lor experienţe, de avantajele formei ~superioare a
cooperaţiei de producţie agri·colă - gospodăria colectiv~ -,
acolo intovărăşirea se va putea transforma cu timpul în gospo-
dărie agricolă colectivă.
Este necesar totodată ·Să se dea o mare atenţie foDmelor ce-
lor mai elementare ale cooperării în muncă a ţăranilor munci-
tori, forme care au fost la noi neglijate vreme îndelungată,.
cum sînt asociaţiile de pl!"oducători ai plantelor tehnice, grupele
de într-ajutorare etc.
Schimbul de mărfuri dintre oraş şi sat are o deosebită im-
portanţă în consolidarea bazei materiale a alianţei dintre clasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Un mare rol în dezvoltarea
schimbului de mărfuri şi in educarea ţărănimii in spiritul co-
lectivismului îl are cooperaţia de consum, care s-a transformat
într-o largă organizaţie de masă. In urma succeselor obţinute
în 1954 in sporirea producfiei agricole şi în îndeplinirea de către
ţărănimea muncitoare a îndatoririlor ei patriotice .faţă de stat,
cît şi în urma desfiinţării aprovizionării populaţiei pe bază de
cartele şi trecerii la comerţul desfăşurat, pe piaţa rnoastră se
manifestă fenomene pozitive. Desfiinţarea cartelelor a stimu-
lat creşterea producţiei agricole. Au crescut cantităţile de pro-
duse agricole aduse pe piaţă de către ţăranii muncitori. S-a îm-
bunătăţit ,simţitor aprovizionarea oraşelor cu produse agroali-
mentare.. Preţurile .de piaţă ale unui număr de produse alimen-

www.cimec.ro
 TRADUCEREA IN VIATA A MARETEI INVATATURI LENINISTE 811

tare importante au scăzut •faţă de perioada dinainte de desfiin-

ţarea .cartelelor. Comerţul nostru socialist, •şi îndeosebi coope-
raţia de consum, trebuie .să-şi sporească necontenit rolul în va-
lorificarea produselor agricole şi în îmbunătăţirea aprovizionă­
rii ţărănimii muncitoare. Creşterea ·continuă a volumului de
mărfuri pus la dispoziţia cooperaţiei de consum de către stat îi
oferă largi iJOsibilităţi. Ajunge să menţionăm că volumul măr­
furilor distribuite ·de cooperaţie la sate a crescut .în decursul ce·
lor 4 ani ai cincinalului cu 74,8%, iar la unele mărfuri impor-
tante - textile, încălţăminte, materiale de construcţie - creş­
terea este de 2-2,5 ori.
Procesul de creare a noii orînduiri, şi îndeosebi un proces
attt de complex cum este reorganizarea pe teme!ii noi, socia-
Hste a unei agriculturi bazate pe mica proprietate fărîmiţată, de-
curge în ·condiţiile unei lupte de clasă înverşunate.
La baza politicii partidului nostru stă geniala lozincă a lui
Lenin: sprijină-te pe sărac, făureşte o alianţă strînsă cu mijlo-
caşul, nu înceta nici o clipă lupta împotriva chiaburimii. Impo-
triva oricărei denaturări a politicii partidului nostru expiimate
în această lozincă trebuie dusă o luptă hotărîtă.
Statul democrat-popular aplică în mod consecvent politica
de îngrădire a elementelor capitaliste de la sate. Ca efect al
acestei politici, puterea economică a chiaburilor şi, o dată cu
aceasta, influenţa lor politică au scăzut simţitor. Combătînd
orice tendinţă de a înlocui politica de îngrădire a chiaburilor
printr-o politică de des·chiaburire, necorespunzătoare cu etapa
actuală a construirii socialismului, statul democrat-popular duce
şi va duce şi pe viitor politica de îngrădire a chiaburilor şi a altor
elemente capitaliste de la sate. Unii dintre activiştii noştri de
partid şi de stat uită de lupta de clasă la sate, nu văd aspectele
ei concrete. Pe măsura înaintării noastre pe calea socialismului,
tmpotrivirea duşmanului devine tot mai înverşunată, iar meto-
dele lui de luptă tot mai perfide. Mica producţie de mărfuri ge-
nerează, şi nu poate să nu genereze, continuu capitalism. Acest

www.cimec.ro
812 GH. GHEORGH1U-DEJ

proces se manifestă în satele noastre în diferite feluri: forme

ascunse ale arenzii, ale lucrului în parte, interpunerea elemen-
telor capitaliste specula1.ive între micul producător şi piaţă şi
alte forme de exploatare a ţăranilor muncitori şi de ştirbire a
intereselor lor economice.
De asemenea nu ne este'permis să uităm de eforturile despe-
rate ale cercurilor imperiaHste de a activiza lupta duşmanului
de clasă împotriva regimului democrat-popular, de a zdruncina
alianta dintre rhsa muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
Organizetţiile n.:>astre de partid, Sfaturile noastre populare,
organizaţiile de masă sînt datoare să se preocupe permanent de
ridicarea vigilenţei oamenilor muncii de la oraşe şi sate, să
muncească pentru a duce pînă la capăt opera de izolare politică
a chiaburului, întărind astfel alianţa dintre clasa muncitoare şi
ţărănimea muncitoare în scopul construia-ii socialismului.

.. • .
Succesele măreţe obţinute de Uniunea Sovietică datorită
alianţei şi prieteniei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea col-
hoznică, succesele ţărilor de democraţie populară, care au la
bază alianţa, •Ce se ·consolidează continuu, dintre clasa munci-
toare şi ţărănime, constituie un factor de seamă al forţei lagăru­
lui păcii, democraţiei şi sodalismului. Aceste succese demonstrea-
ză în chip strălucit superioritatea covîrşitoare a agriculturii so-
cialiste asupra agriculturii capitaliste.
Succeselor ţărilor din lagărul socialist în domeniul dezvoltă­
rii agriculturii şi al ri·dlicării nivelului de trai al ţărănimii mun-
citoare li se contrapune situaţia agriculturii din ţările capita-
liste. Această agricultură este măcinată de contradicţiile de ne-
împăcat ale capitalismului. In lumea capit~listă, pe de o parte,
foametea a devenit un fenomen permanent, loveşte ţări tntregi,
regiuni înti·nse. Pe de altă parte are loc barbara distrugere a

www.cimec.ro
 TRADUCEREA IN VIATA A MARETEI INVATATURI LENINISTE 813

unor cantităţi imense de produse agricole. Exproprierea fermieri·

lor de către monopolurile ·capitaliste, foamea şi şomajul munci-
torilor agricoli, crunta exploatare şi mizeria neagră a producă­
torilor agricoli în ţările coloniale şi dependente - aceasta este
soarta ţărănimii în lumea capitalistă.
Oamenii muncii din ţările capitaliste şi coloniale se ridică
la luptă impotriva exploatării capitali<ste şi moşiereşti, împo-
triva jugului imperialist, împotriva pregătirilor unui nou război.
Pături tot mai largi de muncitori, ţărani şi intelectuali din aceste
ţări se conving ·că singurul dlrurn de făurire a unei vieţi de fe-
ricire şi bună,stare este drumul arătat de Lenin.
Sărbătorind a 85-a aniversare a zilei de naştere a lui Vladi-
mir Ilici Lenin, noi sărbătorim totodată victoriile repurtate de
leninism, victorii care întăresc încrederea noastră în triumful
deplin al lenini·srnului în ~ntreaga lume .

.,Pentru pace tralnictl, pentru

democraţie populartl/" nr. 15
(336) din 15 aprilie 1955

www.cimec.ro
 DECLt\Rt\ŢI..\
FĂCUTĂ Lt\ CONFERINŢA DE Lt\ VARŞOVIt\
A SI A. TELOR EUROPENE
PENTRU ASIGURARE..\ PĂCII ŞI StCURITĂŢII
iN EUROPA

Tovarăşi,

Conferinţa rnoastră întruneşte ţări care au dus şi duc o poli-

ti-că consecventă de pace şi •colaborare internaţională, dovedind
prin fapte că apără cauza· păcii, s~urităţii şi independenţei po-
poarelor.
Noi ne-am întîlnit aici, la Varşovia, deoarece ·CU toate efortu-
rile Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări iubitoare de pace de a
reglementa problema germană pe qlea înţelegerii paşnice şi de a
promova în Europa un sistem general de securitate colectivă,
Statele Unite ale Americii, Anglia şi Franţa şi alte ţări au ra·
tificat acordurile de la Paris, care deschid ca!ea refacerii miii-
tarismului german şi ameninţă pacea şi securitatea în Europa.
Guvernul romîn constată că tn felul acesta s-a creat în Eu-
ropa acea situaţie care ne obligă să luăm în comun contramă­
surile prevăzute în d~laraţia de la Moscova şi în discuţiile ulte-
rioare În vederea apărării muncii paşnice Şi a •Securităţii popoa-
relor rnoastre.

Tovarăşi,

Evenimentele internaţionale evidenţiază cu o deosebită forţă

contrastul dintre pregătirile mi!itare febrile ale S.U.A., graba
şi presiunea cu care împing la crearea de blocuri agresive şi de

www.cimec.ro
 DECLARATIA FACUTA LA CONFERINŢA DE LA VARŞOVIA 815

baze militare pe teritorii străin~. la înveninarea relaţiilor inter-

naţionale şi politica de pace şi colaborare internaţională dusă
de U.R.S.S., R. P. Chineză şi .celelalte ţări ale lagărului socia-
list, care militează pentru micşorarea încordării internaţionale.
Una din caracteristicile actualei situaţii intern~ţionale constă
in aceea că un număr tot mai mare de ·state cu orînduiri sociale
diferite ·din Europa, ~sia şi alte continente resping politica "de
pe poziţii de forţă" şi îşi manifestă hotărîrea de a-şi construi
relaţiile internaţionale pe baza principiilor coexistenţei paşnice.
Este un fapt incontestabil că, în ti~p ce politica agresivă a
S.U.A. şi a ţărilor care le urmează stîrneşte impotrivirea tot mai
hotărîtă a popoarelor, politica statelor iubitoare .dle pace se bu-
cură de sprijinul activ al maselor populare şi al celor mai largi
cer·curi politice din lumea întreagă.
Tocmai datorită acestor împrejurări s-au .conturat şi se con-
turează şi in prezent, ca urmare a iniţiativelor de pace ale Uni-
unii Sovietice, R. P. Chineze şi ale altor state iubitoare de pace,
posibilităţi reale d~ micşorare a incordării internaţionale.
In această ordine de idei trebuie să ne referim din nou la
importantele ·conferinţe internaţionale care au reuşit să regle-
menteze pe calea tratativelor paşnice chestiuni litigioase atit de
ascuţite ca războaiele din Coreea şi Indochina.
Un eveniment care marchează cu o nouă forţă posibilităţile
dJe slăbire a incor.dării existente pe arena internaţională 1-a con·
stituit conferinţa de la Bandung a .statelor din Asia şi Africa.
Chiar şi adversarii colaborării internaţionale trebuie să recu-
noască faptul că, in ciuda deosebirilor de ideologie, cele 29 de
state participante la conferinţa de la Bandung au căzut de acord
in unanimitate in chestiunile vitale ale apărării păcii şi colabo-
rării internaţionale, ale asigurării libertăţii şi independenţei po-
poarelor.
In ceea ·ce priveşte posibilităţile existente pentru reglementa-
rea problemelor nerezolvate din Europa, acestea sînt .dovedite
tn mod convingător de rezultatele pozitive ale tratativelor dinwe

www.cimec.ro
816 GH. GHEORGHIU-DEJ

Guvernul sovietic şi guvernul austriac, ceea ce face posibilă

semnarea tratatului .de .stat cu Austria. Aceasta arată o dată
mai rnuJ.t posibilitatea reglementării problemelor litigioase pe
calea tratativelor paşnice.
Cu toate acestea, sîntem nevoiţi să constatăm că intr-o serie
de regiuni ale lumii s-a creat o si<tuaţie care pune în primejdie
pacea. Aşa stau lucrurile în il'egiunea Taivan, unde S.U.A. con-
tinuă acţiunile ostile împotriva Republicii Populare Chineze, în
Orientul apropiat şi mijlociu, unde se exercită presiuni asupra
unui şk de ţări în vederea atragerii lor în blocuri militare agre-
sive. Aşa stau lucrurile în Europa, unde ratificarea acordurilor .
de la Paris permite refacerea Wehrmachtului şi includerea Ger-
maniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de nord, cu
scopul de a face din aceasta forţa de şoc principală a politicii
agresive îndreptată împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de-
mocrat-populare.
Planurile ·de refacere a militarismului german au trezit alar-
ma legitimă a popoarelor europene şi împotrivirea maselor popu-
lare şi a cercurilor politice celor mai largi. Dar, împotriva vo-
inţei popoarelor, S.U.A., Anglia, Franţa şi celelalte ţări vest-eu-
ropene au ratificat acorduri•le militariste de la Paris.
Ratificarea acordurilor de Ia Paris dă frîu liber revanş;arzi­
lor vest-germani să refacă Wehrmachtul şi să pună în fruntea
lui pe generalii hit!erişti, să trea-că economia pe picior de răz­
boi, ·să fabrice toate tipurile de armament modern, inclusiv arme
de distrugere în masă, să transforme Germania occidentală în-
ir-un stat militarist. In aceste condiţii, politka "de pe poziţii de
'forţă" se va bizui în Europa .direct şi deschis pe militarismul
,.german - •provocatorul a două războaie mondiale.
O asemenea situaţie nu poate să nu ducă la intensificarea
.continuă a cursei înarmărilor, la •sporirea efectivelor armatelor
::Şi bugetelor militare ale statelor europene, ceea ce va mări con-
-siderabil povara impozitelor şi va impune noi greutăţi popoare-
lor Europei.

www.cimec.ro
 DECLARATIA FACUTA LA CONFERINŢA DE LA VARŞOVIA 817

Popoarele europene, •Care au suferit distrugeri incalculabile

şi colosa,le pier.deri de vieţi omeneşti, provocate de invadatorii
hitleri·şti, au socotit şi sînt îndreptăţi.te să socotească şi tn pre-
zent că la baza refacerii lor după război, la baza relaţiilor lor
internaţionale şi a garantării păcii tn Europa trebuie să stea
în primul rund respectarea necondiţionată a obligaţiei asumate
prin acordul .de la Potsdam de către marile puteri - U.R.S.S.,
S.U.A., Anglia şi Fmnţa - de a stîrpi militarismul şi fascismul
german, pentru ca Germania să nu mai ameninţe niciodată pacea
şi seouritatea popoarelor.
Să reamintim în legătură cu aceasta ·cuvîntarea .pe care a
rostit-o !la posturile de radio, puţin timp ·după .semnarea acordu-
rilor de la· Potsdam, generalul Eisenhower, ·pe atunci comandant
al trupelor de ocupaţie americane în Germania. După ce sub-
linia intenţia S.U.A. de a împiedica Germania să ameninţe din
nou pacea •lumii, de a extirpa nazismul şi militarismul sub toate
formele, Ei:Senhower 'incheia astfel apelul său către germani:
"Trebuie să dovediţi -că aţi părăsit pentru totdeauna milita-
ri~Smul şi agresiunea şi că aţi a.doptat un mod paşnic de viaţă".
Oare astfel de prevederi conţin acordurile de la Paris, în
realizarea cărora guvernul american a jucat rolul principal?
Acordurile de la Paris vin •în ·contradicţie flagrantă cu an-
gajamentele .Juate cu 10 ani în unmă de S.U.A., Anglia şi Fran-
ţa şi încalcă principiul fundamental al dreptului internaţional :
:respectarea padelor .semnate.
A·cordurile de la Paris constituie principalul obstacol în ca-
lea rezolvării problemei atît de vitale pentru pacea Europei şi
pentru însuşi poporul german : uni,ficarea Germaniei pe baze
paşnice şi democratice.
Politica mereu afirmată a guvernelor occidentale şi a guver-
-nului de la Bonn de a pune mai presus de ori.ce ratiHcarea şi
aplicarea acondurilor de la Paris nu poate fi considlerată altfel
decît ca un refuz de a reglernenta problema germană pe cale

www.cimec.ro
818 ________________a_H_._a_H_E_OR_O_ffi
__ U-_D_EJ___________________

paşnică. Aceasta creează poporului german o situaţie deosebit

de grea.
Drumul militarismului, pe 'care Adenauer duce Germania oc-
cidentală, este drumul care a .dus 1n repetate rînduri poporul
german la dezastre naţionale, este drumul transformării tine-
retului vest-german ,în carne de tun la dispoziţia imperialiştilor
americani, drumul catastrofei.
De aceea, oricîtă zarvă ar face puterile occidentale în jurul
aşa-zisei proclamări a suveranităţii Republicii Federale de la
Bonn, aceasta nu poate să inducă în eroare poporul gennan şi
să-I 'facă să uite că aplicarea acordurilor de la Paris consfin-
ţeşte pe mul,tă vreme scindarea Germaniei şi că deci aceste
acorduri sînt vădit ;potrivnice intereselor sale naţionale funda-
mentale.
Despre ce fel de ,"suveranitate" poate fi vorba cînd Germa-
niei occidentale îi este răpită orice posibilitate de a acţiona în
mod independent în direcţia rezolvării principalei probleme care
interesează poporul german - unificarea Germaniei pe baze
paşnice şi .democratice.
In a·ceste tmprejurări, de o deosebită importanţă pentru pa-
cea in Europa şi pentru destinele poporului german este faptul
că forţele democratice şi paşnice ale poporului german dispun
de un puternic bastion - R. D. Germană.
Este evident că poziţia R. D. Germane, care militează pen-
tru unificarea Germaniei pe baze paşnice şi democratice, are
un profund ecou în rîndurile întregului popor german. Acesta
v-ede tot mai clar că unificarea Ger:maniei pe baze paşnice şi de-
mocratice deschide posibilităţi ·de ,dezvoltare multilaterală ţării
sale, de ri.dicare a economiei ei de pace, de restabilire a unui larg
comerţ mondial.

Republka Populară Romînă este profund interesată în resta-

bilirea. unei Germanii unite, democratice şi 1paşnice; Poporul
nostru .sa.lută lupta patriotică pe care o duc R. D. Germană şi
toate forţele patriotke din Germania occidentală pentru unifica-

www.cimec.ro
 DECLARATIA FACUTA LA CONFERINTA DE LA VARŞOVIA 819

rea paşnică şi democraUcă a Germaniei, impotriva remilitari-

zării, impotriva planurilor forţelor agresive.
Promotorii politicii "de forţă" nici nu mai ascund ,că au in-
tenţia să facă din Germania occidentală :forţa militară predomi-
·nantă in Uniunea vest-europeană. In ceea ce ii priveşte, mono-
poliştii vest-germani au şi ~nceput să se plingă de "îngustimea
pieţelor", ·de "lipsa de colonii", d~ndu-şi frlu liber pofte·lor lor ex•
pansioniste.
Lucrurile tSe vor complica ·considerabil în momentul cind re-
vanşarzii vest-germani vor dispune .de o armată mai puternică
decît cea a Franţei sau Angliei. .
Şi mai periclitaţi sînt vecinii mai mici ai Germaniei occiden-
tale - Belgia, Olanda, Danemarca ş.a. Pentru aceste ţări pe-
ricolul agresiunii din partea militariştilor germani a crescut.
Cît priveşte aşa-zisele "garanţii" ale s.u.A. şi Angliei, experienta
istorică a arătat cit se poate conta pe ele.
Toate acestea determină popoarele Europei, conştiente de
pericolul care ameninţă pacea şi securitatea lor, să desfăşoare
şi mai departe ~lupta împotriva realizării acordurilor de la Paris
-şi să se ridice iÎmpotriva remilit~rizării Germaniei occidentale,
pentru zădărnicirea planurilor cercurilor agresive din Occident.

11
Tovarăşi,

Guvernanţii occidentali se străduiesc să ascundă caracterul

agresiv al acordurilor de la Paris, îndreptate în mod vădit îm-
potriva U.R.S.S. şi a ţărilor democrat-populare, împotriva păcii
-şi securităţii popoarelor europene. Ei pretind că "politica de pe
poziţii de forţă" ar fi ·destinată, chipurile, să servească "intere-
sele păcii" şi că acordurile de la Paris, expresia acestei politici,
ar avea un caracter "defensiv". Toate acestea amintesc formula
vestită a lui Talleyrand : cuvîntul a fost creat pentru a ascunde
gindul.

www.cimec.ro
820 GH. GHEORGHIU-DEJ

Să ne oprim de piMă asupra modului cum se exprimă poli-

tica "de forţă" în relaţiile S.U.A. •CU Republica Populară Ro-
mînă.
De ani de zile, sfidînd cele mai elementare reguli ale vieţii
intemaţionale, statornicite de-a lungul vremurHor, S.U.A. des-
făşoară tot felul de acţiuni provocatoare $mpotriva ţării noastre,
alocă în fiecare an milioane de dolari în vederea finanţării ac-
tivităţii dle ~subminare în ţara noastră şi în celelalte ţări demo-
crat-populare, trimit avioane care violează spaţiul aerian al Ro-
mîniei şi paraşutează pe teritoriul ţării agenţi divensionişti.
Acestea sînt acţiuni fără precedent în istoria relaţiiilor dintre
state.
Cercurile agresive din S.U.A. se bazează în aceste acţiuni
pe grupuri de fa,scişti care au <fugit din Romînia, îndeosebi în
perioada .retrager,U trupelor germano,fasoiste, şi s-au aciuat în
Germania occidentală şi Î!n alte ţări din apus. Fugarii fascişti se
bucură de sprijinul fostUJ!ui Oficiu pentru Răsărit al lui Alfred
Rosenberg, care ~s-a transformat acum în "secţia pentru Răsă­
rit" a Ministerului de Externe de la Bonn, şi al lui Theodor 0-
berliinder, ministru pentru pmblemele refugiaţiloc. La întruni-
rile fugarilor fascişti dlin Germania occidentală, reprezentanţi
ofidali guvernamentali şi ofiţeri hitlerişti ca generalul Werner
Ehrenfurt rostesc fugadlor fascişti ·cuvinte de "îmbărbătare",
ca şi cum aceştia nu le-ar fi fost parteneri în ·Cursul "replierilor
strategice" .spre Berlin.
Iată cine sînt .cava:lerii fără prihană predestinaţi de imperia-
liştii americani să pună :în practică "doctrina" aşa-zisei "elibe-
rări" a ţărilor democrat-populare 1
Pe drept cuvînt se pune întrebarea : despre ce fel de "elibe-
rare" este vorba ?
Doar este ştiut <Că poporul romîn s-a eliberat pentru totdea-
una din lanţurile imperialismului şi a devenit pentru prima dată,
în zbuciumata sa istorie, un popor cu adevărat liber şi stăpîn
pe soarta sa .. In august 1944, în ·condiţiile create de ofensiva

www.cimec.ro
 DECLARAŢIA FACUTA LA CONFERINŢA DE LA VARŞOVIA 821

vidorioasă a Armatei Sovieti-ce eliberatoare, poporul .romîn a

răsturnat dictatura fascistă, armata romînă a întors armele îm-
potriva cotropitorilor hitlerişti şi a luptat cot la cot cu Armata
Sovietică pentru zdrobirea trupelor germana-fasciste.
Poporul rornîn a izgonit de la putere pe jefuitorii săi de
veacuri şi şi-a construit regimul de .stat care corespunde intere-
selor sale - regimul democrat-popular.
Pretendenţii la dominaţia mondială înţeleg prin "eliberare"
restaurarea vechii orînduiri capitalisto-moşiereşti, odioasă po-
·porului, readucerea Rornîniei în ll'obila imperialistă, care o fi în-
semnat libertate pentru Standard OH, 1. G. Farbenindustrie şi
alte concerne străine .de a porunci şi jefui în Rom:înia, dar pen-
tru oamenii muncii n-a însemnat niciodată altceva decît ex-
ploatare sîngeroasă, viaţă de mizerie, şomaj şi umilinţă.
Poporul nostru ·cunoaşte astăzi adevărata libertate, ştie s-o
preţuiască şi la nevoie s-o apere.
In ceea ce priveşte militarismul german, poporul romîn are
o amară experienţă încă din anii primului război mondial, cînd
armatele kaiserului au pustiit oraşele şi satele ţării noastre,
au instaurat un regim de teroare şi de jaf tilhăresc în regiunile
ocupate.
Politica puterilor occidentale din perioada premergătoare
celui de-al doilea război mondial a avut drept obiectiv prind-
pal organizarea războiului antisovieHc, rezervînd în acest
scop un loc de frunte militarismului german. Puterile occiden-
tale au ·dat atunci mînă Jiberă Germaniei să înrobească toate
ţările din ră,săritul Europei.
Chiar şi Mica Intelegere, în mă~Sura .în ·care putea fi un ob-
stacol în calea expansiunii germane spre Răsărit, în primul r.înd
in calea .cotropirii Cehoslovaciei, a fost în mod treptat destră­
mată sub presiunea Angliei şi Franţei conjugată cu cea a Ger-
maniei hitleriste şi Italiei mussoliniene. In această privinţă este
caracteristic faptul că, în octombrie 1938, după acordul de la
Munchen şi după invadarea unei părţi a Cehoslovaciei de către

www.cimec.ro
822 GH. GHEORGHIU-DEJ

Germania hitledstă, guvernul romin de atunci a fost felicitat

atit de guvernul .francez ctt şi de cel englez pentru trădarea obli-
gaţiilor sale faţă de Cehoslovacia şi supunerea faţă de acest act
tilhăresc al imperialismului german.
Lucmrile au ~fost puse la punct şi in ceea ce priveşte aface-
rile. O dată cu începerea ostilităţilor (ocuparea Austriei, Ce-
hoslovaciei) $ntre marile concerne Standard Oil, cu capital ame-
rican, Şi 1. G. Farbenindustrie, cu capital german, a intervenit
in 1939 o convenţie pentru împărţirea zonelor de influenţă. Con-
venţia prevedea că in caz de război fiecare din aceste concerne
va prelua interesele partenerului in acele zone în care acesta ar
fi impiedicat prin natura imprejurărilor să-şi .conducă întreprin-
derile şi să-şi incaseze beneficiile. Puţin timp după aceea, trus-
turile germane au preluat interesele americane şi engleze în Ro-
minia. La rîndul lor, monopoliştii anglo-americani au avut grijă
ca aviaţia lor să nu bombardeze exploatările petrolifere din Ro-
mînia întrucît ele alimentau maşina de război hitleristă.
Avind mînă liberă şi găsind complici credincioşi in persoana
fasciştilor romîni, militariştii germani s-au instalat in Rornînia
ca adevăraţi stăpîni, au supus ţa!ia unui jaf banditesc şi au
instaurat o teroare ·crîncenă. In numai patru ani au fost tri-
mise în Germania aproape 1.500.000 de vagoane de diferite pro-
duse romineşti.
Atragerea Romîniei in războiul criminal antisovietic a avut
drept rezultat sacrificarea a sute de mii de soldaţi pentru cauza
lui Hitler, tîrirea a mii de oameni ai muncii in Germania să ro-
bească la uzinele de armament, pogromuri bestiale şi distruger;
nenumărate săvîrşite in retragere, bombardarea populaţiei civile.
Poporul nostru ii cunoaşte bine pe militariştii germani ; el
ştie ce fel de scopuri "defensive" sînt în stare să urmărească
aceştia.
Mînaţi
de pornirile lor lfevanşarde, înşişi conducătorii mi-
Htari din Germania occidentală dezvăluie planurile agresive
ascunse în acordurile de la Paris. Generalul Heusinger, şefu!

www.cimec.ro
 DECLARATIA FACUTA LA CONFERINŢA DE LA VARŞOVIA 823

•de stat-111iajor a·l regimului de lla Bonn, a caracterizat nu de

mult strateg~a Uniunii vest-europene în ofel•ul următor : "A
;ataca oriunde se oferă o şansă. Cu această metodă ar trebui
:să stea Apusul în faţa Răsăritului".
După cum se vede, stnategul hitlerist, păstrînd intacte
chiar acele dogme ale militariştilor germani care, în treacăt
fie zis, au dat rezultate attt de neprevăzute pentru ei, nu se
tncurcă în palavre despre oaracterul "defensiv" al acordurilor
.de la Paris, aşa cum fac politicienii occidentali.
Iată de ce poporul romîn este profund convins că reinvie-
rea militarismului german creează o primejdie serioasă pen-
tru securitatea, libertatea şi independenţa sa şi Ja tuturor po-
poarelor din Europa şi că deci, in noile condiţii create, sînt
necesare contramăsuri care să asigure securi.tatea acestor po·
poare.

III

Tovarăşi,

Incheierea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă

mutuală între ţările noastre, întărLrea şi lărgirea colaborării
şi asistenţei mutuale între ele, !1rganizarea unui comandament
unifioat creează ·condiţiile necesare pentru a ţine lla respect
pe eventualii agresori. Acest tratat, la baza căruia stau prin-
cipiile respectării suveranităţii de stat, neamestecului în
afaceri!e interne şi colaborării în condiţii de egalitate,
·este expresia elocventă a noilor condiţii din Europa, în
.care popoare cuprinzînd a.proape jumătate din popul1aţia aces-
tui continent sînt ferm unite în cadrul măreţului lagăr al de-
mocraţiei şi socialismului, întreţin între ele rel1aţii de colabo-
rare frăţească şi se ajută reciproc în mod dezintere.sat în
.scopul progresului comun.
Ideea care stă la baza acestui tratat. este ideea· nobilă a
.apă·rării păcii. Aceasta exprimă năzuinţa fundamentală a po-

www.cimec.ro
824 OH. OHEOROHIU-DE.J

porului romîn, ale cărui eforturi sînt îndreptate spre construi-

rea vieţii sale noi, socialiste.
Trebuie să subliniem adeziunea Republicii Populare Ro-
mîne l~a faptul că în proiectul de tratat îşi găseşte expresiia ho
tărîrea ţărilor noastre de a tinde şi de acum înainte spre crea-
rea unui sistem general european de se;curitate colectivă.
Faptul că tratatul rămîne deschis adeziunii ~altor ţălfi in-
teresa' e în apararea păcii în Europa constituie o dovadă a
politicii consecvente duse de ţările noastre în conformitate cu
principiile Cartei Org13nizaţiei Naţiunilor Unite şi ou intere-
sele vitale ~ale popoarelor.
Popocul romîn va primi tratatul ·de prietenie, colaborare
~?i asistenţă mutuală, precum şi măsurile pentru organizarea
comandamentului uniHcat, cu o 1aprobare vie şi profundă.
Hotărîrile enunţate prin declaraţia comună de la MoscoH
au trezit în rîndurile poporului romîn un ecou put&nic şi au
fost aprobate în unanimitate de masele l~argi ale poporului
nostru.
Din partea sa, Republica Populară Romînă va face tot ce
este necesar pentru a-şi îndeplini cu cinste obligaţiile ce-i revin
pentru traducerea în viaţă a tratatului care exprimă mă,reaţa
noastră alianţă şi prietenie, pMse în slujba păcii şi progresu-
lui omenirii.

IV

Tovarăşi,

Tratatul de asistenţă mutuală între ţările noastre, coordo-"

narea eforturiloc noastre militare ~aduc o contribuţie însem-·
nată la opera de menţinere a păcii tn Europa. Această contri-
buţie eSite cu atît mai efi.cace cu ctt ţările noastre continuă;
şi pe mai dep~arte, ou mai multă perseverenţă, lupta pentru..
apărarea păcii, pentru preîntîmpinarea unui nou război.

www.cimec.ro
 DECLARAŢIA FACUTA LA CONFERINŢA DE LA VARŞOVIA 825

Republica Popul18.ră Romînă este gata să sprijine orice

acţiune internaţională care are ca scop destinderea incordării
internaţionale.
In această ordine de idei, noi sprijinim cu căldură noile
propuneri ale Oniunii Sovietice privitol8.re. la reducerea arma-
mentelor şi 18. forţelor arma,te, interzicerea armei atomice şi
înlăturarea pericolului unui nou război. Considerăm că aceste
propuneri au o însemnătate cu totul deosebită pentru cauza
păcii .şi creează cu adevărat condiţii pentru stalbilirea între
state - şi în primul rînd între mari!e puteri - a încrederii
şi înţe,legerii reciproce necesare.
Luarea unor măsuri radicale în vederea creării încrederii
elementare necesare în relaţii.le internaţionale şi tn primul lfind
curma rea "războiului rece", a propagandei şi aţîţărilor Ia
război, retragerea de către U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi Franţa
a armatelor lor ·de. ocupaţie de .pe teritoriul Germaniei, lichi··
darea bazelor militare pe teritorii s,trăine, adoptarea măsuri­
·lor pentru reducerea arml8.mentelor şi interzicerea armei ato-
mice, înlăturarea oricărui fel de discriminare din calea dezvol-
tării schimburilor ·Comerciale şi culturale - iată un program
practic, realist şi înku totul realizabil, menit să înlăture pe-
ricolul unui nou război şi să creeze condiţiile penku o viaţă
paşnică şi liniştită a popoorelor.
Guvernul romîn împărtăşeşte pe deplin punctul de vedere
al Guvernului sovietic, exprimat aici de tovarăşul Bulganin,
cu privire Ia eforturile ce trebuie făcurte pentru crearoo unei
situaţii norma!e în relaţiHe tntre state, pentru întîlniri, pentru
dezvoltarea pe toate căile a comerţului, pentru schimb de de-
•legaţii culturale, într-un cuvint, pentru tot ce poote conkibui
la slăbirea încordării interillaţionale.
Republica Popul18.ră Romtnă acor·dă o atenţie deosebită
relaţiilor de colabor;are şi prietenie cu ţările din vecinătatea ei,
în interesul securităţii mutuale tŞi al dezvoltării lor pa·şnice.
In acest cadru, guvernul romîn consideră necesar să sub-

www.cimec.ro
 OH. OHEOROHIU-DEJ

linieze îmbunMăţirea relaţiilor de tbună vecinătate cu RP.F.

Iugoslavia. Acordurile încheiate în ultima vreme între ţara
noastră şi Iugoslavia au lărgit domeniile de colaborare între
ţările noo.stre. Noi considerăm că prin înţelegere din ambele
părţi este loc pentru dezvoltarea şi pe mai departe a acesto~
relaţii.
In cem ce priveşte relaţiile dintre Romînia şi Turcia, acestea
au de suferit tocmai pentru că Turcia dă curs politicii de încor-
dare internaţională duse de Statele Unite în această regiune.
Nici un diferend izvorînd din relaţiile între ţările noastre
nu desparte de fapt Republica Populară Romînă de Turcia.
Noi credem că aceste II'elaţii se pot îmbunătăţi în interesul am-
belor ţări cît şi în interesul păcii în această parte a BW'opei.
Guvernul romîn consideră de asemenea că este de dorit
şi este lJOSibilă normalizarea II'elaţiilor dintre Romînia şi Gre-
da, restabilirea relaţiilor diplomatice, dezvoltarea vechilor lor
legături economice şi cul,tlllrale.
DeSifăşurarea situaţiei internaţionale, evenimentele care au
loc în Europa şi în Asia arată că cu toate obstrucţiile puse
de ,cercurile agresive în calea reglementării problemelor in-
ternaţionale, cu toate planurile lor care urmăresc aruncarea
lumii într-un nou război mondial, forţele păcii cresc şi se în-
tăresc şi că în situaţia internaţională există posibilităţi efec-
tive de slăbirt~ 1a încordării între state.
Alături de toate ţările iubitoare de pace, Republica Popu-
lară Romînă va desfăşura şi în viitor lupta sa penku micşo­
rarea încordării în II'elaţiile internaţionale cu şi mai mare stă­
ruinţă şi cu energie crescîndă.
Poporul romîn este plin de încredere că lupta ,popoa,relor
şi ţărilor iubitoare de pace are toate posilbilităţile şi este tn
stare să bareze drumul războiului, să izoleze şi să reducă la
neputinţă pl~anurile duşmanilor păcii şi libertăţii omenirii. La
aceasta vor contribui în mod deosebit IJ1ăsurile prevăzute de
conferinţa noastră.

www.cimec.ro
 DECLARATIA FACUTA LA CONFERINTA DE LA VARŞOVIA 827

Incheierea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă

mutuală între ţările prezente La această conferinţă şi organi·
zarea comandamentului unificat adîncesc colaborarea multi·
laterală între cele opt state, întăresc poziţia •lor interruaţionalăt
creează siguranţa că nu vom fi surprinşi nepregătiţi de even-
tualul agresor. Aceste măsuri vor mări în mod considerabil
capacitatea de apărare a ţări!or noastre, _vor crea forţa ne-
cesară capabilă să asigure pacea şi securitatea tn Europa .

.,Sctnteia" nr. '8.282

cUn 13 mal 1955

www.cimec.ro
 CUVÎNT ARE ROSTITA
CU PRILEJUL VENIRII ÎN ŢARĂ A MEMBRILOR
DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE A U.R.S.S.
CARE AU PARTICIPAT LA TRATATIVELE
DE LA BELGRAD

Tovarăşi ! Oameni ai muncii din BucUII'eşti !

Avem as,tăzi marea cinste şi bucurie de ra saluta în Capi-

tala Republicii .Populare Romîne pe oaspeţii dragi ai poporu-
lui nostru, conducători rai gloriosului Partid Comunist al
Uniunii Sovietice şi ai Guvernului sovietic, primul secretar al
Comitetului Centrl:)l al Partidului Comunist al Uniunii Sovie-
tice, tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov (urale); preşedin­
tele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, tovarăşul
Nikolai Aleksrandrovici Bulganin (urale); pe primul vicepre-
şedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, tova-
răşul Anastas Iva novici Mikoian (urale), veniţi în ţara noas-
tră în vizită de prietenie.

Scumpi oaspeţi !

In numele cetăţenilor Ctapi,talei noastre şi al poporului ro-

mîn vă urăm din toată inima bun venit în Patria noastră !
(Urale).
Totodată salutăm călduros prezenţa în mijlocul nostru a
conducătorului poporului-frate maghiar- prim-secretar al Co-
mitetului Central al Palftidului celor ·ce muncesc din Ungaria,
tovrarăşul Mâtyâs Râkosi (urale), pe preşed~ntele ConsiJi,ului

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA VENIREA l\'IEMBRILOR DELEG. GUVER!\JAM. A U.R.S.S. 829

de Miniştri al Republicii Populare Ungare, tovarăşul Andras

Hegediis. (Urale.)
Salutăm prezenţa în mijlooul nostru a primului secretar
al Comitetului Central al Paiftidului Comunist din Cehoslowcia,
tovarăşul Antoni.n Novotny, şi a celorlalţi reprezentanţi ai po-
porului-frate cehoslovac. (Urale.)
Prezenţa în Capitala ţării noastre a tovarăşilor Hruşciov,
Bulganin şi Mikoian este o mărturie a prieteniei indisolubile
ce există între Republica Populară Romînă şi rruarea Uniune
Sovietică, ale cărei forţe armate au ~liberat de sub jugul hit-
lerist Romînia şi care acordă un ajutor frăţesc poporului ro-
mîn în munca Sia de construire a socialismului şi ode ridicare
economică--culturală 1a Patriei noastre. (Aplauze prelungite.)
In rîndur.ne lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, pu-
ternic prin unitatea sa de nezdruncinat, malfele popor sovietic,
rruarele popor chinez, popoarele ţărilor de democraţie populară,
unite prin ţeluri şi năzuinţi comune, aduc o hotălfîtoare contri-
buţie la opera dle apălfare a păcii în întreaga :lume, a securită­
ţii şi independenţei popoarelor. (Aplauze.)
Poporul romîn şi guvernul Republicii Populare Romîne ~a­
Jută cu buourie şi Slatisfacţie rezultatele pozitive ale tratative-
lor sovieto-iugoslave şi Declaraţia • guvernelor Uniunii Repu-
blidlor Sovietice Socialiste şi Republicii Populare Fedelf1ative
Iugoslavia, semnată în numele guvernelor lor de tovarăşii &ul-
ganin şi Tito. (Aplauze.)
Untunea Sovietică şi Iugoslavia au adus ~astfel o mare con-
tribuţie la cauza colaborării între popoare şi destinderii inter-
naţionale, la cauza păcii şi socialismului. (Aplauze.)
Poporul romîn, ca şi celelalte popoalfe a'le ţărilor de demo-
craţie populară, ca şi toate popoarele iubitoare de p~aoe şi oa-
me,nii muncii din toate ţările, sprijină călduros principiile enun-
ţate în Declaraţie.
Poporul romîn, care are străvechi legătulfi de prietenie cu
poporul iugoslav, se buoură de 1fiec~are pas nou pe calea îm-

www.cimec.ro
S30 OH. QHEOROHIU-DEJ

bunătăţirii relaţiilor dintre Republica Populară Romînă .şi Re-

publica Populmă Federativă Iugoslavia. Guvernul Republicii
Popull3.re Romîne este hotărît să aducă contribuţia sa continuă
,fa normalizarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie, bună ve-
-cinătate şi colaborare cu Republica Populară Federativă Iugo-
slavia. (Aplauze.)
Poporul nostru harnic munceşte neobosit pentru a-şi face Pa-
tria mai bogată şi mai puternică, pentru IB. asigura victoria
socialismului în PatriiB. noastră, pe drumul luminos arătat de
Marx, Engels, Lenin, Stalin. Poporul romîn este pe deplin con-
ştient că prin munca sa el îşi aduce aportul la întărirea lagăru­
lui socialist, la apărarea păcii. (Aplauze.)
Soumpi oaspeţi 1 Din partea partidului, din partea Marii
Adunări Naţionale şi din partea guvernului Republicii Popu-
liB.re Romîne, din partea oamenilor muncii de toate naţionali­
tăţile, din partea întregului nostru popor vă aducem un fier-
binte şi frăţesc salut 1 (Urale.)
Trăiască în veci prietenia romtno-sovietică 1 (Urale.)
Trăiască prietenia şi unitatea de nezdruncinat dintre ţă­
rile lagărului păcii şi sociiB.lismului 1
TrăiiB.scă pacea între popoare 1 (Urale furtunoase.)
•
.,Scînteia" nr. 8.302
din 5 iunie 1955

www.cimec.ro
CUVI~TARE RO,TITĂ LA ADUNAREA FESTIVĂ
PENTRU SĂRBĂTORIRE: A CELEI DE·A tl•A
ANIVERSARI A EUBERĂRU ROMINIEI

Tovarăşi,

Astăzi se împlinesc ll ani de la eliberarea Romîniei de su;))

jugul f:asdst.
23 AugUJSt 1944 a avut loc în condiţiile ofensivei victorioase
a glorioa.sei Armate Sovietice, care, dînd lovituri nimicitoare ar-
matelor fasciste, a intrat ca eliberatoare pe teritoriul ţării noastre.
Lupta .dusă de coaliţia antihitleristă, Uniunea Sovietică, Sta-
tele Unite ale Americii, Anglia, Franţa, împotriva duşmanului
comun - fascismul - a dat un puternic avint luptei forţelor
patriotice conduse de eroicul nostru partid, Partidul Comunist
din Romînia.
Sub conducerea partidului, forţele patriotice, sprijinite de
masa poporului, în sînul căruia se coceau de mult mînia şi re-
volta împotriva dictaturii militara-fasciste şi criminalei sale po-
litici antipopulare şi antinaţionale, au organizat insurecţia ar-
mată şi au răsturnat guvernul fascist.
Printr-un apel adresat tuturor cetăţenilor capitalei, tuturor
romînilor ,patrioţi, partidul a chemat poporul la arme.
In noaptea de 23 August .gărzile patriotice organizate de
partid au arestat guvernul fascist, au ocupat principalele ins:ti-

www.cimec.ro
832 GH. GHEORGHIU·DEJ

tuţii publice, şi-au asumat apărarea ordinii în capitala ţării, au

or,ganizat împreună cu unităţile ar-matei dezarmarea trupelor
fasciste şi respingerea atacurilor întreprinse de hitlerişti împo-
triva oraşului Bucureşti. UnMăţile armatei au asLgurat apărarea
zonei petrolifere din Valea Prahovei, âmpiedicînd retragerea or-
ganizată a trupelor hitleriste.
Insurecţia populară s-a împletit cu acţiunea rforţelor pa-
triotice din armată, iniţiată de partid, acţiune datorită căreia
intreaga armată romînă a întons armele împotriva trupelor hit-
leriste chiar din prima zi a răsturnării dictaturii fasciste.
In armată clocotea cl'e mult nemulţumirea adâncă împotriva
armatelor hitler~i~ste şi împotriva guvernului trădător, care trans-
fornnase armata romînă într-un instrument al ţelurilor criminale
ale hitleriştilor.
Acţiunea coordonată a forţelor patriotice şi a soldaţilor, ofi-
ţerilor şi generalilor patrioţi din armată, care a dus la răstur­
narea dictaturii fasciste şi la ieşirea Romîniei din războiul hit-
lerist, este opera for-ţei conducătoare a Frontului patriotic anii-
hitlerist - Partidul Comunist din Romînia.
15 divizii .ale armatei romîne au luptat cot la cot cu trupele
sovietice, săvîrşind ·fapte de arme eroice în operaţiunile de zdro-
bire a trupelor fa,sciste din Transihrani.a, din Ungaria şi Ceho-
slovacia.
Vitejia ostaşilor noştri s-a bucurat de înalta preţuire a Co-
mandamentului SUiprem al Armatei Sovietice. Pentru faptele
sale de arme, Divizia "Tudor Vladimires·cu" a primit denumi-
rea "Debreţin" şi a fost decorată cu Ordinul "Drapelul Roşu".
Alte unităţi ale armatei romîne au fost cita,te în mai multe rîn-
duri în ordinele de zi ale Comandamentului Suprem Sovietic.
Preţuind actele de bărbăţie ale ofiţerilor şi ostaşilor romîni,
Comandamentul Sovietic a decorat mii de soldaţi, ofiţeri şi ge-
nerali ai armatei romîne cu or,dine, iar alte zeci de mii cu
medalii.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A 11-A ANIVERSARE A ELIBERii.Rll ROMINIEI 833

Prin lupta ei eroică, armata noastră a meritat dragostea şi

increderea poporului, care a sprijinit cu toate forţele sale lupta
pentru ZJdrobirea definitivă a hitlerismului.
In bătăliile războiului antihitlerist s-a reînnodat tradiţionala
frăţie de arme rornîno-rusă, care are rădă·cini în luptele comune
ale romînilor şi ruşilor duse în decursul vea-curilor, şi îndeosebi
în răZJboiul din 1877, cînd armatele ruseşti au ajutat poporul
romîn să-şi cucerească independenţa de stat.
23 August 1944 a constituit expresia hotă·rîrii neclintite a
poporului ·de a lua 1n propriile mîini !Soarta sa şi viitorul Patriei.
După 23 August, poporul nostru muncitor •şi-a manifestat
voinţa nestrămutată de a nu permite întoarcerea la vechile rîn-
duieli, de a asigura ·pro.gresul .social şi economic al Patriei, dez-
voltarea ei 'democratică şi socialistă, independenţa ei politică
.şi economică.
Conduşi de parUd, oamenii muncii au pornit bătălia pentru
un regim democratic. In această bătălie, eroka noastră clasă
muncitoare, care în decursul istoriei a înscris pagini .glorioase
de luptă împotriva exploatării şi a1supririi capitaliste, s-a dove-
-dit la înălţimea misiunii sale istorice. Ea s-a unit în jurul parti-
dului comunist, strîng,îndu-şi l'lîndurile în puternice organizaţii.
Clasa muncitoare a dat un sprijin fră1ţesc ţărănimii muncitoare,
ohinuite de veacuri, asuprite şi jefuite :de către moşieri şi ehia-
huri, în luipta ei pentru pămînt, pentru exproprierea moşierimii
în folosul ţăranilor muncitori. In focul luptei pentru infăptuirea
reformei a,grare s-a •închegat alianţa de nezdruncinat între dasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare.
Cele mai larogi mase .populare de la ora·şe şi sate s-au pus
în mişcare, luînd parte activă la lupta pentru reforme democra-
tice, pentru pămînt, pentru putere populară.
In lupta impotriva reacţiunii coalizate, forţele populare au
ieşit victorioase şi au instaurat un guvern democratic, avînd
drept temelie politkă alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea
muncitoare, sub hegemonia proletariatului.

www.cimec.ro
834 GH. GHEORGHIU-DEJ

In locul "democraţiei" bmghezo-moşiereşti caracterizată

prin împuşcarea 1n masă a muncitorilor şi ţăranilor, prin regi-
mul stării ·de asediu, prin torturarea democraţilor şi antifasdşti­
lor în beciurile Si.guranţei, în inchisori şi lagăre, prin răpirea
dreptului de vot ma,rii majorităţi a popula,ţiei - în ţara noastră
s-a instaurat pentru prima oară un regim de lar.gi libertăţi de-
mocratice :şi drepturi cetăţeneşti.
Marile prefaceri săvîrşi,te de popor în viaţa de stat, cît şi re-
formele democratice înfăptuite pe tărJm economic, politic, social
de noua putere populară, şi-au găsit consacrarea în rezultatele
alegerilor din noiembrie 1946. Blocul partidelor democrate îm-
preună cu Uniunea populară ma,ghiară a obţinut 79,6% din to-
talul voturilor exprimate.
Partidele reacţiunii au suferit o z.drobi,toare înfrîngere în
ciuda asasinatelor, incendierilor de localuri de vot, atacurilor
cu focuri de mitraliere, răpirilor de urne pe care le-au organi-
zat. Voinţa poporului manifestată prin alegerile din noiembrie
1946 a constituit sentinţa definitivă a istoriei împotriva reacţiu­
nii burghezo-moşiereşti din ţara noastră.
După înfrîngerea suferită în alegeri, pantidele reacţiunii, j al-
nke instrumente ale unor cercuri străine, au încercat prin acte
de violenţă şi provocări să ră•stoarne ,guvernul democratic legaL
Dar încercările lor au fost zădărnicite. ParUdele reacţionare,
izolate de ma\Sele populare, urîte de popor, au fost definitiv
z~obite.
Politica Justă şi fermă dusă de partid, abnegaţia cu care
mundtorii, ţăranii, intelectualii romîni şi cei aparţinînd minori-
tăţilor naţionale au pornit la opera de refacere economică a ţă­
rii şi de consolidare a cuceririlor democratice obţinute, marele
ajutor economic, tehnic, cultural, acor,dat ţării noastre de Uniu-
nea Sovietică iÎn condiţiile grele ale perioadei postbelice - toate
acestea au pei'mis trecerea într-un termen istoriceşte scunt de la
etapa de desăvîrşire a revoluţiei burghezo-democratice la o etapă
nouă, socialistă, a revoluţiei populare. Răsturnarea monarhiei

www.cimec.ro
 c_uVINŢARE LA A Il-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIE! 835

şi proclamarea Republicii Populare au însemnat trecerea la con-

struirea socialismului în Patria noastră.
Aceasta a fost o victorie istorică a clasei muncitoare aliate
cu ţărănimea muncitoare, o victorie i•storică a luptei unite a po-
porului rornîn şi a minorităţilor naţionale.
In alegerile din martie 1948 Îlntregul popor a votat pentru
republică, pentru noua constituţie a Republicii Populare Romîne,
pentru 5ocialism, demonstrînd din. nou că regimul democrat-
popular din ţara noastră este emanaţia voinţei maselor popu-
l·are. In aceasta constă forţa lui de nezdrundnat. Acesta este
izvorul principal al succeselor şi realizărilor sale.
Regimul nostru democrat-popular este rodul unor necesităţi
obiective ale vieţii sociale, rodul evoluţiei istorice a poporului
nostru.
Marile realizări dobîndite de poporul nostru în anii regimu-
lui democrat-popular au devenit cu putinţă numai datorită trans-
formărilor revoluţionare înfăptuite în Patria noastră de oamenii
muncii. De aceea, poporul muncitor este unanim ân ataşamen­
tul şi dragostea .lui pentru regimul ·de democraţie populară.

Tovarăşi,

Bilanţul realizărilor de pînă acum al primului plan cincinal

de dezvoltare a economiei naţionale arată efortul pe care I-au
făcut oamenii muncii di111 ţara noastră pentru construirea bazei
economice a socialismului şi ridicarea nivelului lor material şi
cultural.
In îndeplinirea sarcini:i fundamentale a primului nostru plan
cincinal, un rol deosebit de important îl are industrializarea so-
cialistă a ţării, baz.ată ·pe creşterea rapidă a producţiei ramuri-
lor din industria grea şi în primul Plnd a industriei construc-
toare de maşini.
Lenin arăta d "subdhniziunea producţiei sociale care pro-
duce mijloace de producţie trebuie să crească mai repede decît

www.cimec.ro
836 GH. GHEORGHIU·DEJ

subdiviziunea ~are produce mijloace de consum". Această indi-

caţie leninistă a stat la baza elaborării planunilor de dezvoltare
a economiei naţionale a Republicii Popul>are Rornîne.
Dintre ramurile .de bază ale producţiei, o deosebită dezvol-
tare a luat industr.ia construcţiilor de maşini şi de prelucrare
a metalului, care va încheia anul , 1955 la un nivel de peste
280% faţă de 1950, industria chimică peste 300%, industria ma-
terLalelor de construcţie cea. 240%, industria metalurgiei nefe-
roa·se aproa·pe 230%.
Volumul total al producţiei induS:tri•ale prevăzut în planul
cincinal va fi îndeplinit integral înainte de sfîrşitul acestui an.
ţinînd seama că principalele ramuri industriale şi-au îndeplinit
planul .înainte de termen.
In ţara noastră industria mijloacelor de producţie pe in-
treaga ·perioadă a primului cincinal s-a dezvoltat într-un ritm
mai accelerat decît industria bunurilor de consum, respectînd le-
gile reproducţiei socialiste lărgite, formulate de Lenin.
Călăuzindu-se după experienţa construJrii socialismului în
Uniunea Sovietică, partidul nostru a elaborat planul de electri-
ficare a ţării pentru perioada 1951-1960.
Pe baza planului de electrificare a ţării s-a creat în anii pu-
terii populare o puternică bază energetică. Producţia de energie
electrică se a.flă cu un pas îna·intea dezvoltării restului indus-
triei şi asigură în prezent dezvoltarea rapidă a tuturor celor-
la.Jte ramuri ale acesteia.
Creşterii puterii instalate în cincinal cu a·proape 75% îi co-
respunde o creştere a producţiei .de energie electrică de peste
două ori faţă de ,anul 1950, iar ,f,aţă de anul 1938 de 3,8 ori.
Datorită muncii însufleţite a muncitorilor, inginerilor şi teh-
nicienilor şi cu ajutorul frăţesc al U.R.S.S., prevederile planului
cincinal in industria petroliferă au fost depăşite, ajungîndu-se
în 1955 la o ·producţie de peste două ori mai mare decit în 1950
(peste 10.500.000 de tone). (Aplauze.)

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSAPE A ELIBERARII ROMJNIEI ·837

In această ramură de bază a economiei naţionale s-au inves-

tit în cursul cincinal ului 26,4% din totalul fonduril~r investite
în industrie.
In industria siderur.gică, în 5 ani, producţia de fontă creşte
cu peste 80%, cea de oţel cu 42%. Este în curs de construcţie o
.oţelărie nouă, a cărei capa·citate de producţie va fi aproape egală
cu întreaga producţie de oţel ·actuală a ţărH noastre. In această
ramură s-au investit :În primul cincinal 9,5% din totalul inves-
titiilor făcute în industrie, fiind în curs ·de reconstrucţie la capa-
dtate mărită ·combinatele siderungice din Hunedoara şi Reşiţa.
·s-au construi.t şi pus în funcţiune o UZJină cooso-·chimică, o in-
stalaţie de ·semicocs, două furnale moi (din calfe unul de
450 m3 ) şi este în stadiul final construirea unui furnal de
700 m3 • Furnale de asemenea mărime, realizate cu ajutorul teh-
nic al U.R.S.S., se construiesc pentru prima oară în ţara noas-
tră. (Aplauze.)
Cu toate rezultatele însemnate obţinute, capacita<tea de pro-
-ducţ•ie a inrdustr.iei siderurgice nu asigură încă în întregime me-
talul necesar ramurii construcţi.iJor de maşini.
Creşterea într-un ritm accelerat în cursul cincinalului a in-
dustriei construcţiilor de maşini a fost unul din factorii de bază
ai industnializării ţării noastre.
Aceasta a permis treptat·a înnoire şi modernizare a utilaje-
lor în multe ramuri ale industriei, reducerea importurilor de uti-
laj şi posibilităţi sporite pentru export.
In an:ii 1951-1955 industria noastră de maşini a asimilat
şi pus în fabricaţie peste 250 de maşini, utilaje şi •aparate noi
mecanice şi electrice, realizînd un însemnat progres tehni·c.
Dintre produsele însuşite şi puse în fabricaţie de serie în
anii p1rimului oinoinal sî'nt ·de relevat tuJ\binele ·de 3.000 kw,
motoare Diesel şi cu eJCplozie pînă la 1.000 c.p., cazane de aburi
de mare presiune, compresoare de aer, tipuri noi de maşini­
unelte, rulmenţi, utilaj minier, petrolifer, maşini agricole şi trac-

www.cimec.ro
838 GH. GHEORGHIU·DEJ

toare cu roţi şi cu şenile, UJI:ilaj pentru construcţii şi pentru

transport.
Un mare avint a luat în această perioadă industria chimică~
care a realizat o creŞtere a producţiei de peste 3 ori în 1955
faţă de 1950.
Existenţa în ţara noa·stră a unor bogate zăcăminte de ma-
terii prime pentru industria chimică deschide posibilită·ţi largi
de dezvoMare acestei ramuri de producţie.
Pentru înfăptuirea planului .de construcţii industriale, agri-
cole şi social-culturale, în cursul cincinalului a fost nevoie de
cantităţi din ce .în ce mai mari de materiale de construcţie.
Faţă de anul 1950, producţia prevăzută a se realiza în 1955
va fi aproximativ de 2 ori mai mare la ciment şi de peste 2 ori
mai mare la materiale de zi,dă.rie şi var.
Industria construcţiilor a progresat considerabil, îndeplinind
an de an sarcini .tot mai mari ; dar mecanizarea şi industriali-
zarea constrUICţiilor, introducerea pref•ab.ricatelor de beton şi be-
ton armat, precum şi montajul blocurilor mari de zidărie s-au·
făcut i'n măsură insuficientă; lucrările de finisare se tă.răgă­
nează- multă vreme. In această privinţă trebuie făcută în scurt
timp o cotitură hotărîtă.
In cur.stil cincinalului şi mai cu seamă după hotărîrea ple--
narei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., industria noas-
tră a asigurat clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare o can-
titate din ce în ce mai ma·re de bunuri de consum, st·abiloind o
legătură strînsă între dezvoltarea crescîndă a forţelor produc--
tive şi îmbunătăţirea continuă a traiului celor ce muncesc. Pro-
ducţia bunurilor de consum s-a dublat în 1955 faţă de 1950.
Acea1stă îmbunătăţire s-a făcut simţită în circulaţia mărfurilor,.
în comerţul socialist.
Transporturile au făcut faţă în cea mai mare măsură creş-·
terii producţiei industriale şi agricole.

www.cimec.ro
 CUVINTA!lE LA A Il-A ANIVE!lSA!lE A ELIBE!lA!lll !lOMINIEI 839

ln 1955 se prevede un volum al transporturilor de aproxi-

mativ ·65.000.000 de tone transportate, reprezentînd cea. 175%
fa1ă de 1950.
Sarcina fundamentală a planului cincinal ·de industrializare
socialistă a ţării putea fi îndeplinită numai rprin executarea unor
investiţii masive, ţinînd seama ·Şi de nivelul foante scăzut al in-
dustriei rornîneşti, moştenit de la regtmul bur.ghezo-moşieresc.
In linii mari, volumul -de investiţii prevăzut ,de legea pla-
nului cincinal va fi îndeplinit pînă la •sf.kşitul acestui an. Din
totalul fondurilor alocate pentru investiţii, 57,7% au fost desti-
nate dezvoltării industriei şi mai ales indl.IJStriei mijloacelor de
producţie, ceea ce arată d direcţia efortului principal a fost
dezvoltarea industriei grele (aproape 50% din totalul investi-
tiilor economice şi social-culturale).
In primul cincinal au fost date în ·funcwune: 79 de noi în-
treprinderi din toate ramurile economiei naţionale, iar alte 94 au
fost dezvoltate şi înzestrate cu utilaj modern. Au intrat în func-
ţiune, total sau parţial, 8 termo şi hidrocentrale.
Statul nostru democrat~popular a urmărit în toată această
perioadă dezvoltarea tuturor regiunilor ţării şi repartizarea for-
ţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, construind ·industrH
noi în regiunile pe ca·re burghezia le lăiSase în înapoiere şi sără­
.cie. Astfel, în perioa.da primului cinoina·l s-au dezvoltat în dife-
rite regiuni industria minieră, energeUcă, industria metalurgkă,
staţiunile de maşini şi tractoare, s-au ·construit locuinţe şi aşe­
zăminte cultUirale în Moldova, Dobrogea, Oltenia, Transilvania
de nord-vest, Regiunea Autonomă Maghiară.
Toate aceste însemnate realizăr.i se ·datoresc clasei munci-
-toare, oamenilor muncii din ţara noastră, care în această peri-
·oa.dă au muncit cu abnegaţ.ie, şi-au ridi-cat calificarea, şi-au în-
suşit tehnica nouă, introdudnd în producţie pe scară largă me-
tode înaintate de muncă şi fă·cîn:d numeroa'se inovaţii şi raţio­
nalizări.

www.cimec.ro
840 GH. GHEORGHIU·DI;J

Pe intreaga industrie, productivitatea muncii va oreşte pînă.

la finele cincinal ului faţă de 1950 cu cea. 40%. Cu toa,te acestea,.
productivitatea muncii nu a crescut in măsura posibilităţilor
create în întreprinderile noastre.
In anii primului cincinal, ac~iunea de reducere a preţului de
cost al producţiei nu s-a desfăşurat în condiţii satisfă-cătoare.
Reducerea preţului de cost rămîne o sarcină principală. Fără
aceasta nici nu se pot concepe reducerea preţurilor şi ridicarea
nivelului de trai.
Făoînd bilanţul dezvoltării industriei, transporturilor şi con-
strucţiilor din Republica Populară Romînă, se constată progre-
sul rapi.d pe care 1-au ·făeut aceste ramuri ale economiei naţio­
nale in ultimii ani.
Faţă de progresele însemnate realizate in ramurile indus-
triei mijloacelor de producţie, in industria petrolului, în indus-
tria construcţiilor de maşini şi metalelor neferoase, există o oa-
recare rănilnere în urmă in industria oţelului, cărbunelui, pre-
cum şi in industria ma,terialelor de construcţii.
In sectorul producţiei bunurilor de consum se •constată că
faţă de progresul industriei ţesăturHor, industriei încălţăminte!
şi indust-riei alimentare există unele locuri înguste la capacită­
ţile maturilor, la finisaj şi în cîteva subramuri ale industrie~
alimentare.
Cu toa,te succesele importante obţinute ·în introducerea teh-
nicii noi, intr-o serie de ramuri ale economiei naţionale sînt încă:
in această privinţă serioase răm.îneri în urmă.
Profilarea şi specializarea intreprinderilor, mai ales în in-
dustria constmdoare de maşini, nu au fost urmărite cu perse-
verenţă. Fabrkarea multor produse a fost trecută adesea de la<
o uzină la alta, ceea ce a influenţat atît asupra preţului de cosl
şi calităţii, dt şi asupra organizării procesului de producţie.
De asemenea există tendinţa unor intreprinderi şi direcţii ge-
nerale din ministere de a nu folosi pe scară largă tooperarea

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIE! 841

cu alte întreprinderi. Cooperarea ar duce la o mai bună ·folosire

a fondurilor fixe şi la economi:sirea volumului de investiţii.
Serioase prejudicii a adus economiei naţionale aproviziona-
rea tehnice-materială defectuoa·să a multor întreprinderi.
Lipsurile cons,tatate vor trebui înlăturate cu toată hotărîrea
in cursul c-elui de-al tdoilea plan cincinaL
Tn wrsul primului plan cincinal, în agricultură au fost rea-
lizate progrese însemnate.
Sub tndrumarea partidului, un număr tot mai mare de ţăranf
muncitori au pornit pe făgaşul rsodalismului, unindu-se în gos-
podării agricole colective, întovărăşiri şi asociaţii simple.
In prezent există în ţara noastră 5.600 de gos·podării agri-
cole colective şi întovă•răşiri, cuprin~înd un număr de cea.
360.000 de familii de ţărani; 2.700 de asociaţii s-imple şi cea.
3.200 de st1ne cooperaHste. Creşterea ntl!ITiărului de gospodării
colective, întovărăşiri, grupe de într-ajutor.ar•e şi alte .forme de
cooperare a ţăranilor muncitori arată interesul crescînd al ţără­
nimii muncitoare pentru unirea gospodăriilor lor individuale ÎIJ
mari gospodării socialiste - singura cale spre belşug .şi bună­
stare - , arată procesul de treptată dezvoltare şi întărire a sec-
torului socialist din agricultură. (Aplauze.)
Pe ansamblu, sectorul •socialist al agriculturii reprezintă
aproa•pe 26% din suprafaţa a11:abilă a ţării, în care sînt cuprinse
întreprinderile a-gricole de stat, gospodăriile agricole colective
şi întovără.şirile. ,
In anii dndnalului pantidul şi guvernul au ·dat o deosebită
atentie mecanizării agriculturii; în prezent există în agricultură
29.500 de tra-ctoare (exprimate în tractoare convenţionale),
24.200 de plUrguri ·de tractor, 12.000 de semănători cu tracţiune
mecanică, peste 6.000 de secerători-legători, peste 15.000 de ba-
toze de cereale, 1.500 de autocombine şi alte maşini şi unelte
agricole. Au fost create 220 de S.M.T.-uri.
Partidul şi guvernul au luat o serie de măsuri econom~ce­
organizatori,ce de stimulare şi cointeresare materială a produ-

www.cimec.ro
842 GH. GHEORGHIU-DEJ

cătorilor agricoli în vederea sporirii producţiei agricole. Astfel

s-a îmbunătăţit sistemul de contractare şi achiziţii, s-au apro-
vizionat cooperativele săteşti cu mai multe mărfuri industriale
necesare producătorilor agricoli, s-au acordat credite, s-au creat
puncte agricole, s-a acordat sprijin tehnic din .partea S.M.T.-uri-
lor şi altele.
In ultimii ani, investiţiile în secboml socialist al a!grkulturii
şi creditele de ·investiţii date ţărănimii muncitoare au reprezen-
tat cea. 7 miliarde lei.
Ca urmare a măsurilor luate de plenara lărgită a C.C. al
P.M.R. din august 1953, a eforturi.lor depuse de oamenii muncii
din agricultură, în anii plaiTlului c·incinal producţia tot13lă agri-
ocolă a cres~Cut, mai ales prin sporirea producţiei medii la hectar.
In anii 1954 şi 1955 s-a îndreptat ,greşeala făcută în primii ani
:ai planului cincinal de a subestima Îillsemnătatea culturii po-
'tumbului în ţara noastră, obţinÎlndu-se recolte de porumb din ce
Îln ce ma..i bune.
Datori,tă munc-ii rodnice a ţărănimii muncitoare şi sprijinu-
lui pe care 1-au dat S.M.T.-urile :şi onganizaţiile economice de
stat, anul acesta culturile se prezintă bine. Recolta de .griu şi
secară, a cărei stiÎJngere s-a încheiat cu succes, este bună.
Rocoltele de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, struguri şi fructe
se anunţă foarte bune.
O însemnătate deosebită va avea recol.ta de porumb, care va
inregistr~ o producţie mare la hectar, depăşind recolta bună de
porumb din 1954. Rocoltele ,de cereale vor permite o şi mai bună
aprovizionare cu pîine şi mălai a populaţiei, vor asigura materii
prime pentru industria alimentară şi posibilitatea măririi can-
tităţilor destinate exportului.
RecoLta excelentă de porumb va influenţa simţitor creşterea
vitelor şi păsărilor, ceea ce va însemna mai multă carne, mai
multe gră,simi animale, mai mult lapte, mai multe ouă pentru
populaţia ţării noastre.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A 11-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 843

Legea pla111ului cincinal pre'Vedea pentru anul 1955 o produc-

ţie de 9.040.000 tone de cereale, producţie care a fost depăşită
de agricultura noa·stră încă în 1954.
S-a îmbunătăţit considerabil aproviz·ionarea populaţiei din
oraşe şi centre muncitoreşti cu mărfuri alimentare : piine, carne,
preparate de carne, grăsimi şi altele, lărgindu-tSe în acelaşi timp
şi sortimel)tele la diferite mărfuri.
Cantitatea mereu cresdndă de mărfuri alimentare şi indus-
triale şi varietatea sorUmentelor desfăcute prin comerţul socia-
list în ultimii ani au influenţat în mod pozitiv piaţa ţărănească,
determinînd o aprovizionare mai bună ·Şi la preţuri mai scăzute
a oamenilor muncii, în comparaţie cu anii anteriori.
In 1955 populaţia primeşte prin comerţul socialist de aproape
1,5 ori mai multă carne, d:e 2,2 ori mai multă slănină şi ulei,
de 2,8 ori mai mult unt, de 2,9 ori mai mult peşte ca în 1950 ;
de asemenea cantităţi mai mari de produse industriale: ţesături
de bumbac de aproape 2 ori, ţesături de l'înă de aproape 2,7 ori.
ţesături de mătase de 1,6 ori, încălţăminte de peste 2,1 ori. De
as·emenea sînt sati·sfăcute într-o măsură tot mai mare cerinţele
populaţiei la aparate de radio, articole electrotehnice, articole
metalice de uz casnic, biciclete.
In cursul cindnalului, aprovizionarea populaţiei de Ia sate
prin reţeaua •comerţului socialist din mediul rural a înregistmt
o creştere de 2 ori mai mare faţă de realizările anului 1950.
O sa1'cină principală •prevăzută în planul cincina·l - desfiin-
ţarea regimului de aprovizionare pe bază .de cartele - a ~ost în-
deplinită CU 1SUOCeS. J

Astăzi, la 8 luni după desfiinţarea sistemului de a-pr&Jrnm-

nare pe bază de cartele şi raţii, putem afirma că d(:-&_,~fă!ifflli?e
acţiooe politico-economkă a r·euşit pe deplin, aflHeRf;{:J.98 2QQs~­
·derabilă îmbunătăţire a aprovizionării oamerflnm:rrllindHITŞi'ijvînd
efecte pozitive asupra întregii economii -rlftţi~alW.nţ~,M.iufki.JI·ib
In anii cincinalului s-au oonstruiifl ~ rudui~îrfV~a9 ',lJ;f!­
lui, Valea Trotuşului, în regiunil~::J;SfM""~~cnk.~d. IIYa iB-Ik~-

www.cimec.ro
·844 GH. GHEORGHIU-DEJ

reşti, Iaşi, Baia Mare, Bîrlad, Roman, Galaţi şi alte oraşe s-au
construit cartiere înzestrat·e cu amenajări edilitare. Ca urmare-a
creşterii veniturilor ţărăn1mii muncitoare, în întreaga ţară se
desfăşoară cu sprijinul statului construirea d·e locuinţe şi aşe­
zăminte cuMurale la sate.
Totuşi, faţă de creşterea populaţiei urbane - •Ca urmare a
ritmului rapid de industrializare a ţării - fondul de locuinţe
este nesati:sfăcător, iar în construirea de noi locuinţe' avem o se-
rioasă rămînere ·În urmă. Pe drept cuvînt oamenii muncii adre-
sează ·Critici organelor noastre de stat ca Ministerului Construc-
tiilor, Ministerului Gospodăriilor Comunale, comitetelor execu-
tive ale Sfatur1lor populare pentru incetineala cu care lucrează
la construirea de noi locuinţe şi .Ja repararea celor existente.
Acestei stări de lucruri trebuie să i se pună capăt în cît mai
:scurt timp.
In cursul primului plan cincinal s-a .desfă,şurat o vastă acti-
vHate pentru ri.dicarea nivelului cultural şi ocrotirea sănătăţii
maselor muncitoare. An de an au crescut fondurile alocate tn
acest scop, a crescut numărul medicilor şi personalului sanitar,
s-au înfiinţat noi spitale, sanatorii, poliolinici şi alte unităţi sa-
nitare şi s-a îmbunătăţit aprovizionarea populaţiei cu medica-
'Pente, ceea ce a dus la scăderea mortalităţii generale cu cea.
8% şi a mortalităţii infantile cu cea. 24% în 1954 faţă de 1950.
Cheltuielile bugetare (în afară de investiţii) pentru acţiu­
nile social-culturale alocate pe anul 1955 (1n preţuri compara-
. bilM însumează 6.375.000.000. lei.
.~

Construcţia socialistă cere formarea de noi cadre calificate

pentru toate ramurile economiei naţionale. Jn cursul primului
cincinal s-au pregătit 13.400 de ingineri, 4.500 de economişti,
7.000 de agronomi, 5.600 de medici.
Numai în perioada 1948-1955 numărul unităţilor şcolare
din învăţămîntul general a crescut cu peste 600. In anul şcolar
care se va deschide în ourînd, numărul elevilor în şcolile de
7 ani va fi în comparaţie cu perioada dinainte de război de

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A 11-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 845

aproa.pe 4 ori mai mare, al elevilor din şcolile medii şi profesio-

na·le de 3 ori mai mare şi al studenţilor din institutele de învă­
ţămînt superior de 3 ori mai mare.
Sub regimul bmghezo-rrnoşieresc, minorităţilor naţionale le
era răpit d11eptul la şcoală in limba maternă.
Consecvent politicii lenini•ste in problema naţională, parti-
dul a dat atenţie dezvoltării învăţămîntului în rîndul minorită­
ţilor naţionale. In anul şcolar 1954-1955 din 16.500 de unităţi
şcolare, 2.250 de unităţi au funcţionat pentru minorităţile naţio­
nale, ouprinz.tnd un număr de peste 234.000 de elevi şi studenţi.
In a10ţiunea de culturalizare a maselor ·s-au construit şi ame-
najat noi cămine culturale şi ca•se de citit, numărul lor fiind la
sfî'rşitul planului cincinal de peste 12.000.
O importanţă deosebită a fost a·co11dată în această perioadă
măririi numărului de cărţi şi de ziare, ceea ce a contribuit la
creşterea nivelului politic, profesional ·şi ou'ltural al maselor.
In domeniul făuririi bazei materiale pentru dezvoltarea cul-
turii, î.n cursul primului cincinal s-au pus temelii puternice şi
trainice în cinema:togra;fie, radio, editură, poJi,gnfie, ceea ce va
permite ~n al ·doilea cincinal lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii
culturale de masă.
In anii puterii populare au luat un mare avint creaţia lite-
rară, teatra·lă, muzicală, plastică ; se reeditează operele progre-
siste ale trecutului, se tipăresc şi se difuz·ează lucrările de va-
loare ale tinerilor literaţi, compozitori, artişti, sculptori, pictori.
NLciodată artele n-au cunoscut o a·s•tfel de înflorire în ţara
noastră.
Infăptuirea cu succes a primului plan cincinal va crea pre-
misa unei dezvoltări cresdnde a economiei noastre in perioada
celui de-al doilea plan cincinal, la a cărui elaborare se lucrează
in pnezent.
Sprijinindu-se pe realizările dobindite, datorită hărniciei şi
priceperii clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, ale oamenilor
de şfiinţă şi cultură, va.lorificînd experienţa acumulată în decursul

www.cimec.ro
846 GH. GHEORGHIU-DEJ

primului plan cincinal, dezvoltînd colaborarea multiJa,terală cu

Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, poporul nos-
tru muncitor, condus de pa·rUd, trebuie să lupte pentru noi suc-
cese în dezvoltarea economiei naţionale, pentru victoria deplină
în munca .de făurire a baz,ei economice a ·socialismului.
(Aplauze puternice.)

Tovarăşi,

Sancinile mari care ne stau 1n faţă cer întărirea continuă a

statului nostru democmt-popular, dezvoltarea funcţiunilor sale
economice-organizatOI!lice şi cultural-educative, îmbunătăţiii'ea or-
ganizării ,şi a·ctivităţii aparatului nostru de stat.
Este cert că noi am obţinut o serie de succese în îmbunătă­
ţirea muncii a·paratului nostru de stat, în întărir·ea legalităţii
populare, în reducerea cheltuielilor administrative. Cu toate
a·cestea, aparatul de stat mai este greoi, ruUna şi birocratismul
încă nu au fost dezră.dăcinate, iniţiativa organelor de jos este
adeseori înăbuşită, controlul executării hotărJrilor nesatisfă-că­
tor. Este necesar să ne preocupăm de a;si.gurarea unui înalt ni-
vel de onganizare a aparatului nostru de stat.
Trebuie să veghem ca aparatul nostru de stat să apUce în
mod neabătut politica partLdului şi guvernului, să slujească cu
devotament intenesele oamenilor muncii, să fie .vigilent faţă de
duşmanii poporului muncitor şi ai regimului democrat-popular.
Partidul şi guvernul acondă şi vor acor.da şi pe 1viitor aten-
ţia cuvenită armatei noastre populare, care se bucură ·de dra-
gostea fienbinte a ~ntr•egului nostru popor ca apărătoarea păcii,
securităţii Patriei şi cuceririlor revoluţionare ale poporului.
(Aplauze.)
O mare 1însemnăta.te pentru întărirea statului .democrat-popu-
lar în îmbunătăţirea activităţii noastre economice, culturale şi
administrative are activitatea organelor locale ale puterii de
stat - Sfaturile populare. Lenin ·spune că puterea muncitorilor

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A 11-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROM.INIEI 847

şi ţăranilor are "un mijloc miraculos pentru ca dintr-o da~ă.

dintr-o lovitură să înzecim aparatul nostru de ~tat, mijloc de
care nici un stat capita,Jist n-a dispus vreodată 'Şi nici nu poate
dispune. Acest mijloc !miraculos este antrenarea oamenilor mun-
cii, antrenarea să1răcimii în munca z.i.lnkă d1e conducere a sta-
tului".
In condiţiiJ;e ţării noa,stre, pîr:ghia de .atragere a maselor
muncitoare la conducerea treburilor obşteşti s~nt Sfaturile
populare.
Rolul Sfaturilor noastre populare a crescut mult în ultimii
ani. In focul luptei cu greutăţile ele au .dobîndit o exp·erienţă
bogată, şi-au format cadre. pricepute. Multe din ele desfăşoară
o fructuoasă activitate în domeniul de~voltării economice a re-
giunilor, raioanelor, oraşelor şi comunelor Patriei noas.tr.e, al fo-
losirii rezervelor locale, al ridicării nivelului de trai material şi
cultural al populaţiei.
Cu toate :aoestea, S.fatur.ile populare nu sînt încă la nivelul
marilor lor sarcini. Activitatea multor Sfaturi încă nu corespunde
cerinţelor oamenilor muncii. Adeseori Sfa,turile nu folosesc pe
deplin posibilităţne l·argi locale ;pe care le au la dispoziţie, .dau
dovadă de insuficientă iniţiativă goSlpodărească, nu activizează
pe toţi deputaţii pentru rezolvarea sarcinilor economice, admi-
ni•strative şi culturale.
Apropiatele alegeri ·pentru Sfaturile populare locale trebuie
să ducă l·a întărirea şi îmbunătăţirea muncii lor, la alegerea ca
deputaţi Lai Sfaturilor populare a celor mai destoinici şi respec~
taţi oameni ai muncii, buni gospodari şi onganizatori, luptători
activi pentru rpolitka partidului şi guv·ennului.
Sfaturile populare sînt o întruchipare a alianţei de nez.drun-
cinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, sub con-
ducerea clasei muncitoare, temelia negimului de democraţie
populară.
lmbunătăţirea activităţii Sfaturilor populare, întărirea con-
tinuă a legă:turii lor cu masele largi ale populaţiei săteşti, stu-

www.cimec.ro
848 GH. GHEORGHIU-DEJ

dierea atentă .a necesităţilor ei şi luarea ode măsuri practice, con-

crete în vederea satisfa.cerii acestor necesităţi joacă un mare
H"ol în com;olidarea continuă a alianţei clasei muncitoare cu ţă­
l!'ănimea muncitoare.
Un factor .de seamă al tăriei regimului nostru democrat-
popular este frăţioa între .poporul romîn şi minorităţile naţionale.
Animate de ideile nobile ale internaţionalismului socialist, parti-
dul şi guvernul d~c o politică naţională consecventă, bazată pe
deplina egalitate în drepturi a minorităţilor naţionale. Rodul
acestei politici _este convieţuirea frăţească a oamenilor muncii
romîni, maghiari, g.ermani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, care
muncesc neobosit umăr la umăr pentru înflorirea Patriei.
Sarcina noastră este de a munci şi pe viitor pentru consoli-
dar·ea unttăţii şi fră.ţiei dintre poporul rom1n şi .minorităţile na-
ţionale, luptînd cu hotărîre împotriva orkăror manUestări de na-
ţionalism ~i şovinism şi edu,cînd oamenii muncii în spiritul
ideologiei ofrăţiei între popoare.
Realizările obţim1te de noi rpe toa~e tărîmurile se datorează
înainte de toate politicii juste a parU.dului nostru, unităţii de
nez,drundnat a rîndurilor -sale, muncii politice şi organizatorice
desfăşurate de or.ganizaţiile noastre de partid.
Sarcinile măreţe ale oonstruoţiei socialiste cer o grijă deo-
sebită pentru ;îmbunătăţirea adivită.ţii organizaţiilor noastre de
parUd, întărirea rânodurilor :lor rprin îtmbunătăţirea compoziţiei
sociale a parUdului, creşterea şi întărirea activului de partiod,
ridicarea la un nivel superior a muncii de educaţie marxist-
leninistă. Organiz.aţiile noastre :de partid tr·ebuie să întărească
rolul lor mobilizator, să-şi lăngească legătura cu masele, să
exercite în permanenţă controlul asupra a·ativităţii organelor
economice şi de stat.
In toat'e domeniile comuniştii trebuie să f.ie în frunte, orga-
nizaţiile de partid trebuie să fie motoml mersului inaint·e, spre
victoria sociaUsmului.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A 11-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 849

In munoa <de dezvoltare a economiei, de ridicare a' nivelului

de trai al oamenilor muncii, de educare în spirit socialist a masei
celor ce muncesc, un rol <de cea mai mare importanţă il au
sindica:tele.
Or,ganizaţiile <de partid trebuie să 1<ntărească conducerea de
partid a organizaţi.Uor sindicale, să le indrume :pe calea des-
făşurării tot mai largi a intrecerii socia-liste, pe calea extinderii
experienţei fruntaşilor 1n producţie, pe calea 1mbunătăţirii
muncii educative desfă.şurate de sindkate în rîndurile oamenilor
muncii.
Organizaţiile de partid trebuie să .dea o permanentă atenţie
muncii de educare a maselor de tineri, de mobilizare a între-
gului lor elan tineresc pentru ca, înfruntînd cu curaj greutăţile,
să dea o contribuţie tot mai mare la opera de construire a so-
cialismului în fabrici, în uzine, în mine, :pe şantiere, pe ogoare,
in instituţii de cultură.
Onganizaţiile de partid trebuie să asigure o permanentă
conducere şi Jndrurnare a activităţii or•ganizaţiilor Uniunii Ti-
neretului Munci:tor.
F:emeile muncitoare sînt o forţă uriaşă în opera de con-
strucţie socialistă. Org13nizaţiile de partid trebui·e să îmbunătă­
ţească munca lor organizatorică şi educativă tn rîndurile fe-
meilor, mobilizîndu-le la participare activă in munca de ridi-
care a economiei, de dezvoltare a culturii, de creştere a tinerei
generaţii, de a·părare 1(1 păcii.

Tovarăşi,

Recentele evenimente internaţionale se află în centrul aten-

ţiei 1poporului romîn, oa şi a tuturor popoarelor 1lumii. Succesul
.conferinţei .de la Geneva a şefilor de guverne ale celo.r patru
mari puteri a fost primit cu adîncă satisfacţie şi însufleţire de
poporul romîn. Aşa cum a relevat pe bună dreptate tovarăşul
Bulganin în declaraţia făcută Ioa încheierea conferinţei, hotă-

www.cimec.ro
850 GH. GHEORGHIU·DEJ

rîrile ei constituie începutul unei noi etape rrn relaţiile dintre·

marile 'puteri şi vor avea o îmemnătate pozitivă şi pentru ce-
lelaHe ţări, pentru cauza consolidării păcii generale:
"Dacă noi toţi vom da dovadă de aceJa,şi spirit de colabo-
rare de care s-a dat dovadă aci, J,a Geneva, aceasta va fi che-
zăşie sigură a faptului că ţelul nobil al menţinerii păcii va fi
atins :şi că pQpoarele vor avea liniştea zilei lor de mîine" .
.AJprecieri asemănătoare ale rezul~tatelor conferinţei de !.a
Geneva au fost făwte şi de conducătorii celorlalte mari puteri-
participante.
"Primejdia unei tragedii uriaşe - războiul modern - a
spus preşedintele Eisenhower - s-a micşorat". Primul ministru
al Angliei, Eden, şi-a eXlprimat de asemenea părerea că "astăzi
însă ~ex~stă mai multe şanse ca orioînd după terminarea răz­
boiului să se 'Înceapă o activitate legată ,de propuneri practice,
spre a pune capăt diver,genţelor care au dezbinat Europa în
toţi aceşti ani".

Rezultatele conferinţei de la Geneva contribuie la crearea

unui climat ,de încredere şi înţelegere reciprocă între st,ate. Di-
rectivele ·şefilor de guverne ale celor patru mari puteri către
miniştrii de externe creează premise pozitive pentru ca la con-
ferinţa :miniştrilor ~de externe ai U.R.S.S., S.U.A., Franţei şi
Angliei, fixată pentru ,data de 27 octombrie a.c., să se con-
tinue munca începută Ia consfătuirea şefilor de guverne.
Conferinţa de Ia Genev,a a demonstrat că războiul rece nu
poate servi drept temelie a relaţiilor internaţionale în lumea
contemporană. In această privinţă este demnă de relevat de-
claraţia primului ministru al Franţei, Faure, care a spus: "A
pune capăt războiului rece. A onganiza pacea şi colaborarea
paşnică a statelor. Acestea sînt cele două mari aspecte în lu-
mina cărora apar astăzi în faţa noastră problemele şi sarcinile".
Conferinţa de la Geneva a insemnat un succes al ideii de
coexistenţă şi convieţuire ;paşnică a tuturor ţărilor, fără deo-
sebire de sistem social sau formă de guvernămînt. Spiritul care

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMTNIEl 851

a domnit la Geneva arată posibilitatea stabilirr-ii de relaţii de

paoe şi prietenie între popoare cu onînduiri diferite şi a rezol-
vării paşnice a tuturor problemelor litigioase care există
intre ele.
Factorul fundaU"I!ental, care a determinat rezultatele pozitive
ale conferinţei ·de la Geneva, este voinţa neclintită de ipa·ce a
popoarelor, care se manifestă tot mai aotiv şi sub forme felurite
în ultimii ani şi care nu poate .fi ignorată ,de oameni .de stat
şi de guverne. Mai mult ca orieîtnd .tn conştiinţ·a straturilor ex-
trem de largi din toate ţările lumii s-a :înrădăcinatt înţelegerea
faptului că politica ,de pregătire a războiului constituie o gravă
primej-die pentru viitorul omenirii. Popoarele resping încencă­
rile de a prezenta răZiboiul drept o necesitate inexorabilă sau
drept o "binefacere" pentru omenire, iar goana tnarmărilor -
drept leac univensal împotriva dificultăţilor economice.
Dimpotrivă, pQpoarele văJd în înlăturarea primejdiei răz­
boiului şi mkşorarea pov·erii înarmărilor o ca·le sigură pentru
eliberarea de mari resurse materiale, care ar putea fi folosite
pentru dezvolta1rea economică paşnică a popoarelor, pentru r•i-
dicarea ~Standardului ~lor de viaţă.
Un factor hotă1rîtor ·al slăbirii încordării intemaţionaJ·e 1-au
constituit iniţiativele luate în ultima vreme de U.R.S.S. Aceste
iniţia,tive 1s-au bucurat de UJil profund răsunet şi de o caldă apro-
bare a tuturor popoarelor iubitoare de pace. Ele au contribuit
în măsură însemnată la deplasările ~adînci petrecute în opinia
publică mondială ·În favoarea destinderii internaţionale şi a
relaţiilor de pace între popoare.
Ne referim la astfel de acţiuni ale Guvemului sovietic ca :
propunerile sovietice de la 10 mai 1955 cu privire la reducerea
înarmărilor, interzicerea armei atomice şi cu hi,drogen şi înlă­
turarea prime}diei unui nou război; încheie!'ea trata,tului de
stat w Austria; îmbunătăţirea relaţiilor 1sovieto-iugoslave; vi-
zita în U.R.S.S. a primului ministru al Indiei, Jawaharlal
Nehru ; propunerea sovietică adresată Republicii F·ederale Ger-

www.cimec.ro
852 GH. GHEORGHIU-DEJ

mane •cu privire Ia stabilirea relaţiilor diplomatice, oeomercialer

·culturale şi altele.
Trebuie menţionate de asemenea valoroasele iniţiative ale
Republicii Populare Chineze în vederea întăririi păcii în Asia.
Spiritul care a domnit la conferinţa de la Geneva confirmă
că există posibilitatea ·de a înlătura .di-fkultăţile ce stau în calea
destinderii în relaţiile internaţionale şi asigurării unei păei în-
delungate pentru omenire.
Consfătuirea •şefilor guvernelor celor patru mari puteri a
constituit .un rodnic început în această privinţă. Dar acesta nu
este <decît un început. Vor fi necesare eforturi perseverente ale
popoarelor in lupta pentru pace. Acţiunile pe care le intreprind
şi le vor intreprinde ·desi·gur ·şi pe viitor aceia care nu se îm-
pacă cu slăbirea tncordării internaţionale între popoare nu per-
mit o atitudine de autoliniştire şi legănare în iluzii. Popoarele
iubitoare de pace trebuie să păstreze .neslăbită vi.gilenţa şi
ferma hotărîre de a zădărnici uneltirile îndreptate impotriva
păcii şi destinderii internaţionale.
Eforturile popoarelor iubitoare de pace se ~ndreaptă în .pre-
zent spre rezolvarea unor probleme internaţionale fundamen-
rtale, care încă nu au putut fi soluţionate la conferinţa de la
Geneva - problema securităţii colective în Europa, problema
germană, problema ·dezarmării ·şi ·a interzicerii armei atomice.
problemele păcii în Asia.
In ceea ce ne priveşte, poporul rornîn şi .guvernul Repuiblicii
Populare Romîne sînt pătrunse de hotărîrea de a-şi a·duce con-
tribuţia Ia rezolvarea acestor probleme, cît şi a altor probleme
internaţionale. Conştienţi .de răspunderea deosebită care revine
marilor puteri în opera de consolidare a păcii, noi consi.derăm
că fiecare ţară, mar~ .sau mkă, este în măsură ISă-şi dea con-
tribuţia la atingerea acestui scop.
Crearea unui sistem de securit·ate colectivă în Europa, cu
participarea Statelor Unite ale Americii, este o problemă pri-
mordială pentru asigurarea unei păd durabile. De aceea gu-

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSARE A ELI!3ERAR!l ROMIN!EI 853

vernul Republicii Popular·e Romîne .sprijină cu fermitate proiec-

tul Tratatului general pentru socurita,tea colectivă în Europa,
prezentat de Uniunea Sovietică, oît şi noile ei propuneri făcute
la conferinţa de la Geneva, care pornesc .de la existenţa în Eu-
ropa a unor :grupări de state opuse unele altora_
Ţara noastră face parte din organizaţia tratatului .de la Var-
şovia. , NeceiSHatea rucestui tratat şi a măjsurilor pe 'care le
stipulează a fost 'determinată de situaţia nouă creată în Europa
in urma ratificării acordurilor de la Paris, care au deschis ca-
lea refacerii militarismului gerunarn, creînd o ameninţare pen-
tru pacea şi s·ecuritatea Europei. In ,împrejurările actuale in-
ternaţionale, tratatul de la Var.şovia constituie un .garant pu-
tternic al securităţii statului romîn democrat-popular. Caracterul
profund defensiv al acestui tratat .se vădeşte atît din faptul
că el este .deschis şi altor ţări, cît mai ales din ,faptul că textul
trata tutui prevede că el îşi va pier.de valabilitatea în cazul în-
cheierii unui 'tratat de securitate colectivă in Europa.
Noi considerăm ,deosebit de valoroasă propunerea realistă,
făcută de Uniunea Sovietică, ca pînă la făurirea unui sistem
de securitate colectivă ·1în Europa să se cadă de acond asupra
încheierii unui tratat între statele participante la grupările exis-
tente în Europa, prin care aceste state .să ,renunţe la aplicarea
forţei ·Şi să se angajeze de a rezolva liti~iile prin mijloace
,paşnice.
Poporul romîn este vital interesat ca problema g·ermană să
.găsească o justă rezolvare, corespunzător cu interesele secu-
rităţii colective în Europa şi ale poporului ,german însuşi. Ex-
perienţa dureroasă a propriului nostru trecut, ca şi a trecutului
ţărilor vecine şi prietene, demons.trează pericolul pe care-I re-
prezintă pentru pacea şi libertatea popoarelor Europei renaş­
terea militar-ismului german.
Drumul cel mai si.gur către o Germanie unită, paşnică şi
democratică este crearea sistemului ·de securitate colectivă cu

www.cimec.ro
854 GH. GHEORGHIU-DEJ

participarea, cu drepturi egale, la acest ·sistem a ambelor părţi

ale Germaniei pînă la unificarea lor.
Poporul ro.mîn şi guvernul Republicii Populare Romîne spri-
jină în totul propwneri.le făcute de Uniunea Sovietică cu pri-
vire ·la reducerea înar.mărilor, interzicerea armei ·atomice şi în-
lăturarea primejdiei unui nou război.
Noi considerăm că pentru stabilirea unui climat de pace în
lume este esenţial să se pună capăt goanei înarmărilor, care
mai continuă încă în unele state. Sîntem de părere de aseme-
nea că o premisă importantă a unei păei trainice o constituie
lichidarea ibazelor militare de pe teri.torii străine, dintre care
unele se află, precum se ·ştie, an apropierea ţării noastre.
· O însemnătate mare pentru întărirea păcii ar avea retra-
gerea tuturor trupelor :străine de pe teritoriile statelor europene
şi restabilirea în această privinţă a situaţiei care a existat îna-
ihte ·de cel de-al ,doilea război mondial. O astfel de acţiune
- aşa cum a subliniat la Geneva tovarăşul Bulganin - "ar
. avea prin ea 1nsă.şi o mare -însemnătate pentru întărirea păcii.
ar îmbunătăţi în mod radical situaţia în Europa şi ar înlătura
una din principalele surse, dacă nu chiar sursa principală, a
neîncrederii care există în prezent în relaţiile dintre state".
Hotărîrea recentă a Uniunii Sovietice de a-şi reduce efec-
tivul armatei cu 640.000 a produs un puternic ecou în întreaga
lume. Această hotărîre, contribuţie preţioasă la destinderea in-
ternaţională, .demonstrează -:din nou deplina concordanţă care
există între declaraţiile "Guvernului sovietic şi acţiunile lui. Ho-
tăr-îrea Guvernului sovietic constituie un exemplu demn de
urmat pentru celelalte mall"i putePi, p1recum ·şi p·entru alte state.
Noi considerăm că propunerile guvernului Chinei populare·
cu privire la .încheierea unui pact pentru pace colectivă în Asia,
cît şi pentru convocarea unei conferinţe în vederea examinării
problemei coreene, constituie un aport real la rezolvarea pro--
blemelor păcii în Asia.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIE! 85.5

Principiile fundamentale ale politicii externe a statului nos-

tru democrat-popular coincid întoornai cu cele 5 principii asu-
pra cărora au căzut de acord India şi China cu prilejul tra,ta-
tivelor între Ciu En-lai şi Nehru, prindpii adoptate ca bază a
relaţiilor între U.R-S.S. şi India, între India şi Iugoslavia, pre-
cum şi între alte state : respectarea reciprocă a integrităţii te-
ritoriale şi a suveranităţii ; neagresiunea ; neamestecul în ,tre-
burile interne ale ţărilor ; egalitate şi avantaje reciproce; coexis-
tenţa paşnică.
Politica externă a statului nostru are ca scop principal pro-
movarea şi apărarea acestor principii.
Noi ne călăuzim în politi·ca noastră externă după învăţătura
lui Lenin cu privire la coexistenţa paşnică a sistemelor sociale
diferite. Ca şi Uniunea Sovietică, ca şi celelalt·e ţări de demo-
craţie populară, noi ·considerăm că coexistenţa paşnică a socia-
lismului şi capitalismului este cu putinţă şi, după cum a spus
tovarăşul Hruşciov, ,,întrucît aceste două sisteme există, este ne-
cesară întărirea legăturilor de afaceri între ele, şi nu aţîţarea
vrajbei şi urii reciproce. Popoarele înseşi· îşi determină atitu-
dinea faţă de rdnduielile existente în ţările lor".
Noi nu ne amestecăm în treburile interne ale nici unui stat
şi sîntem fermi în hotărîrea noastră de a nu :permite vreun ames-
tec în treburile noastre interne. (Aplauze puternice.)
Poporul nostru a vărsat în decuiiSul istoriei sale mult sînge
pentru a-şi cuceri independenţa. Dar cîtă vreme în Romînia a
dăinuit vechiul regim social, cîtă vreme economia romînească
.era dominată de monopoluri străine, iar la putere s-au perin-
<iat parti-de aflate în slujba imperialismului, independenţa Ro-
mîniei era călcată în picioare, interesele ei naţionale nesocotite,
suveranitatea ei dispreţuită. Lecţiile istoriei au. învăţat poporul
:romîn să preţuiască adevărata independenţă şi suv.eranitate na-
ţională - cucerită dUipă eliberarea ţării noastre de sub jugul
fasdst - şi regimul democrat-popular, apărător neclintit al
iindependenţei şi suveranităţii naţionale.

www.cimec.ro
856 GH. GHEORGHIU-DEJ

Aportul ţării noarstre la opera de consolidare a r·elaţiilor de

pace şi de dezvoltare a legăturilor economice şi ·culturale între
popoare ar fi desigur mai boga,t dacă ţării noastre nu i s-ar
refuza dreptul ei legitim 4e a face parte din Or·ganizaţia Na·
ţiunilor Unite. De altfel, absenţa ·din Organizaţia Naţiunilor
Unite a Ulnui număr însemnat de ţări, printre care şi ţara
noastră, absenţa din rîndurile Organizaţiei Naţiunilor Unite a
uneia dintre cele cinci mari puteri - China populară - nu
face ·decît să slăbească prestigiul Organizatiei Naţiunilor Unite
şi eficacitatea măsurilor pe ca·re le întrreprinde. De aceea, ideea
de universalitate a Ur,ganizaţiei Naţiunilor Unite găseşte tot
mai .multă aprobare în diferite ţări ale lumii.
Poporul nostru, care a participat la infringerea hitlerismului
şi care contribuie activ la întărirea păcii în Europa, .îşi reven-
dică dreptul de a-şi căpăta locul ce i se cuvine în Or~ganizaţia
Naţiunilor Unite. (Aplauze puternice.)
Un factor care ,poate exercita o puternică influenţă în di-
recţia lichidării încordării internaţionale este dezvoltarea rela-
ţiilor economice şi culturale între ţări, fără deosebire de regim
social sau orînduire de stat. Se ştie că la conferinţa de Ia Ge-
neva s-a adoptat hotărîrea de a da sarcina miniştrilor de ex-
terne să studieze măsurile pentru treptata înlăturare a barie-
relor care Jrnpiedică libera comunicare şi comerţul paşnic între
popoare, dt şi realizare.a de contacte şi legături !Lbere, reciproc
avantajoase, pentru ţările şi popoarele interesate.
Republica Populară Romină este doritoare să contribuie activ
la dezvoltarea legăturilor multilaterale, economice şi culturale,
lîntre ţări. In ceea ce priveşte relaţiile economice, noi sintem
împotriva oricărei rdiscriminări, consi,derînd de vitală impor-
tanţă pentru economia tuturor ţărilor, cît ·şi pentru ansamblul
economiei mondiale, 1nlăturarea opreliştilor puse în calea co-
merţului între ţări,· restabilirea şi dezvoltarea legăturilor co-
merciale tradiţionale, intensificarea schimburilor între toate:
ţările.

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A 11-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 857

Republica Populară Romînă îşi dezvoltă an de an legăturile

cu alte state. In 1950 ţara noastră făcea comerţ cu 29 ·de state.
i;;~r în 1955 cu 55 d·e ţări, volumul schimburilor sporind cu
88,8%. O ;da,tă cu creşterea comerţului nostru cu U.R.S.S. şi
ţările de democraţie populară, schimburile comerciale ale Re-
·publicii Populare Romîne cu alte ţări au sporit de peste 2 1/2
ori. Nu tncape îndoială .că dacă s-ar ;fi înlăturat cunoscutele
·condiţii neprielnice pentru dezvoltarea legăturilor .noastre co-
merciale cu statele occidentale, creşterea aceasta ar fi fost mult
mai mare.
Datorită unei economii stabile, lipsite 'de zguduiri econo-
mice, datorită succeselor economice şi unei recolte bune, ţara
noastră oferă un debuşeu avantajos pentru .desfacerea utilajelor
şi altor produse industriale de care avem nevoie pentrr-u satis-
facerea cerinţelor economiei noastre în continuă dezvoltare, cît
şi pentru produsele necesare cerinţelor crescînde ale consumu-
lui popular, iar o dată cu aceasta sîntem în măsură să furnizăm
în cantităţi sporite produsele noastre pentru export.
O mare însemnătate pentru destinderea internaţională are
intensificarea relaţiilor cultural-ştiinţifice, artistice, sportive în-
tre diferite ţări.
Ţara noastră depune eforturi permanente pentru lărgirea re-
laţiilor culturale cu alte ţări. Numai în cursul acestui an ţara
noastră a fost vizi.tată de 13.000 de persoane din 48 de ţări,
printre care deputaţi ai parlamentelor aparţinînd diferitelor par-
tide, numeroşi reprezentanţi ai cultelor, oameni de a,faceri, re-
prezentanţi ai dilferitelor or,ganizaţii obşteşti, ziari·şti, spor-
tivi etc.
Noi sperăm că atmosfera internaţională mai favorabilă va
contribui Ia dezvol·tarea relaţiilor culturale ale ţării noastre cu
ţările străine, pe bază de reciprocitate. Un schimb mai .activ de
vizite şi de informaţii în scopul unei mai bune cunoaşteri a rea-
lizărilor •pe care le are fiecare ţară în domeniul ştiinţei, tehnicii,

www.cimec.ro
858 GH. GHEORGHIU·DEJ

artei, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii nu poate decît să ser-

vească cauza păcii şi a progresului.
Avem o ţară minunat de frumoasă şi un popor ospitalier.
Dorim să dăm extindere călătoriilor ~uristice în ţara noastră
:şi vizitării altor ţări de către turişti romîni ; de asemenea soco-
tim utilă lărgirea legăturilor sportive internaţionale, care se
dezvoltă continuu în ultimii ani.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Obiectivul politicii noastre externe este activa participare la

lupta pentru o pace durabilă, pentru dezvoltarea legăturilor de
pace şi prietenie între popoare.
La baza politicii noastre externe stau legăturile de strînsă
prietenie frăţească cu popoarele puternicului Lagăr al socialis-
mului, în frunte cu eliberatoarea noastră, prietenă şi sprijini-
toare ,fermă a poporului· nostru - marea Uniune Sovietică.
(Aplauze prelungite.)
Relaţiile care s-au închegat tntre ţările lagărului socialist,
relaţii ba~ate pe comunitatea scopurilor şi intereselor vitale ale
acestor ţări, pe deplina egalitate şi respect reciproc, sînt relaţii
de tip nou, superior, a căror ,trăinkie constituie chezăşia tăriei
ţărilor noastre.
Noi trimitem -de la această adunare un înflăcărat salut po-
porului sovietic, care construieşte în mod victorios comunismul
în ţara sa şi care se află în fruntea forţelor ce luptă pentru un
viitor de pace şi prosperitate a omenirii. (Aplauze.)
Transmitem salutul nostru gloriosului Partid Comunist al
Uniunii Sovietice, Comitetului său Central, primului secretar al
Comitetului Central al ParUdului Comunist al Uniunii Sovie-
tice, tovară,şul Nikita Ser,gheevici Hmşciov (aplauze puternice;
adunat1ea se ridică în picioare), care ne face marea cinste de a
lua parte la sărbătoarea noastră, Guvernului sovietic şi preşedin-

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSARE A EL!BERAR!l ROMIN!E! 859

telui său, tovarăşul Bulganin. (Aplauze puternice; adunarea

se ridică în picioare.)
Noi trimitem de aici un mesaj .de salut marelui popor chi-
nez, care construieşte cu succes socialismul şi luptă cu fermi-
tate şi consecvenţă pentru consolidarea păcii în Asia şi în în-
treaga lume ; Partidului Comunist Chinez şi guvernului Chinei
populare, preşedintelui Republicii Populare Chineze - 'tovarăşul
Mao Ţze-dun. (Aplauze.)
Noi salutăm frăţeşte popoarele ţărilor de democraţie popu-
lară, 1mpreună cu care mer·gem mînă în mînă pe calea construi-
rii socialismului şi apărării păcii ; guvernele prietene ale aces-
tor ţări, partidele comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. (Aplauze-)
Partidul nostru şi" guvernul Republicii Populare Romî'ne, în-
tregul nostm popor, au p1rimit cu ad1ncă satisfa-cţie rezultatele
"tratativelor sovieto-iugoslave de la Belgrad şi îmbunătăţirea
relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.P.F.I.
Noi sîntem animaţi de dorinţa ca, în ceea c·e ne p:riveşte, să
facem tot ce este necesar pentru a lichida u;rmările nefaste ale
ruperii legăturilor de prietenie dintre ţara noastră şi I ugosla-
via. In tot cursul istorriei noastre, popoarele rromtn şi iugoslav
au fost prietene. Cu atît mai firesc este ca popoarele •noastre să
trăiască în strî'nsă prietenie acum, dnd ele sînt însufleţite de
năzuinţe comune de a apăra pacea, securitatea şi independenţa
lor naţională şi de a asigu;ra Patriei lorr un viitorr socialist. De
aceea sîntem doritori să întărim şi să dezvoltăm legături prie-
teneşti multilaterale cu Iugoslavia vecină, legături bazate pe
prietenie, frăţie şi interese lfeciprroce.
Noi transmitem urrări de noi succese şi realizări frăţescului
popor iugoSilav, guvernului Republicii Populare Pederative Iu-
goslavia, Uniunii Comuniştilorr Iugoslavi şi preşedintelui
R.P.F.I. - Iosip Broz Tita.
Noi urăm poporului german succes deplin în lupta pentru o
Germanie unită, democratică şi paşnică. Urrăm Republicii De-
mocrate Germane lflai realizări şi succese. Trimitem salutul nas-

www.cimec.ro
860 GH. GHEORGHIU·DEJ

tru guvernului RepubJi.cii Democrate Germane şi Partidului So-

cialist Unit din Germania. (Aplauze.)
Socotim -că stabilirea de ll'elaţii diplomatice, economice şi
culturale intre Republica Populară Romină şi .Republica Fede-
rală Germa•nă ar servi intereselor păcii in Europa.
Poporul nostru manifestă o caldă simpatie pentru ma/Tele
popor indian şi i'şi exprimă satisfacţia pentru stabilirea de rela-
ţ.ii di1plomatice între India şi Republica Populară Romînă.
(Aplauze.)
Poporul şi guvernul nostru doresc dezvoltall'ea legăturilor
prieteneşti cu India, Egiptul, Paki·stanul, Indooezia, Birmania,
Siria şi alte ţări ale Asiei şi Mricii.
Socotim că există largi posibitlităţi pentru dezvoltarea legă­
tUIToilor inbre ţara noastră şi ţările Americii latine.
Aşa cum am mai avut prilejul să declaiT, guvernul romîn do-.
reşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Tur-cia în interesul ambelor
ţări, cît şi în interesul păcii în această parte a EUiropei.
Guvernul romîn doreşte de asemenea normalizarea relaţiilor
cu Grecia, restabilirea relaţi•ilor diplomatice şi dezvoltarea legă­
tuiTilor economice şi culturale intre cele două ţări.
Vechi legături de pwietenie leagă poporul nostru de popoa-
rele fiTancez şi italian. Noi sîntem pentru stri•ngerea şi dezvol-
tarea legăturilor prieteneşti cu popoarele frrancez şi italian, pen-
tru lărgill'ea schimburilor economice şi culturale cu Franţa şi
Italia.
PopOil'ul nostru este penbru prietenie cu popoarele american
şi englez. Sîntem convinşi că victoria spiritului de pace şi co-
laborare intre popoare va i:nlătlll!'a piedidle în calea î>ntăririi le-
găturilor economice şi culturale inbre ţara noasbr;!, Statele Unite
şi Anglia.
Politica noastră de strîngere a legături!Oil' de prieteni·e şi
frăţie cu ţările lagărului socialist, de dezvolta1re a relaţiil01r de
pa·ce cu toate ţările, d'e apărare a suveranităţii naţionale a Pa-
triei noastre, de vigilenţă faţă de uneltirile duşmanilor păcii,

www.cimec.ro
 CUVINTARE LA A Il-A ANIVERSARE A ELIBERARII ROMINIEI 86f.

politică călăuzită de grija continuă pentru întărirea puterii Pa-

tri·ei noastr-e, se bucură de Sipri}inul însufleţit a,l î'ntregului nos-
tru popor. Aceasta este cea mai bună garanţie a continuităţii şi
consecvenţei po!iticii noastre externe.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Poporul nostru, condus de parti-d, Dn.sufleţit de succesele pe

care le-a obţinut, luptă cu avi'nt sporit pentru noi s-ucc·ese în do-
meniul dezvoltării economiei naţionale şi al ridicării nivelului
de trai material ·Şi culttlll'al al oamenilor mu!Ilci~, pentru con-
struirea socialismului şi apăll'area păcii.
Pe acest drum lllliTiirios ne călăuzeşte nemuritoarea învăţă-­
tură a lui Marx, Engels, Lenin, Stalin.
Trăiască- 23 August, ziua eliberări,i de sub jugul fascist a
Patriei noastre scumpe 1
Trăiască eroica noastTă clasă muncitoare 1 Trăiască harni-
ca !Iloastră ţărănime muncitoare! Trăiască intelectualitatea noas-
tră muncitoall'e !
Trăiască alianta frăţe.ască dintre clasa muncitoare şi ţără-­
nimea muncitoare - temelia tTainică a regimului democrat-
popular 1
Trăiască prietenia d'e nezdruncinat dintre poporul romîn şi
poporul sovietic 1 T1răiască prietenia dintre poporul nostru, po-
poall'ele Chinei populare şi ale celorlalte ţări de democratie popu-
lalfă 1 Trăia·scă pa·cea şi colaborarea dintre toate popoarele lu-
mii 1 (Intreaga adunare se ridică în picioare şi ovaţionează timp
îndelungat.)
_,Scînteia" nr. 3.369
din 23 .august .1955

www.cimec.ro
 CUPRINS
Pag.
"Raportul politic al Comitetului Central la Conferinţa naţională a Parti----
dului Comunist Romîn. Octombrie 1945 • • • . • . • • 5
Poziţia Partidului Conturiist Romîn faţă de curentele şovine şi revizio·
niste. Expunere ftlcutd la şedinţa ltlrgittl a C.C. al P.C.R. Iulie
1946 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
.Partidul Comunist Romîn în lupta ,pentru. ,democratizarea ţării.
Raport informativ făcut la consfătuirea reprezentanţilor unor
partide comuniste care a avut loc în Polonia la sfîrşitul lunii
septembrie 1947 . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Cuvîntare rostită cu prilejul înapoierii delegaţiei guvernamentale
romîne de la Moscova. 10 februarie 1948 . . . . . . . . 119
Raportul politic· .al Comitetului Central .la Congresul Partidului Mun-
citoresc Romîn. 21 februarie 1948. . . . . . . . . • . 123
Expunere de motive la proiectul de lege pentru naţionalizarea între-
pripderilor industriale, miniere,· bancare, de asigurări şi de
transport. 11 iunie 1948 . . . . • . . . . . . . . . 171
Sarcinile Partidului Muncitoresc Romîn în lupta pentru întărirea ali·
anţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi pentru
transformarea .socialistă a agriculturii. Raport la şedinţa ple-
nartl a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949 . . . . 174
Raport cu prilejul adunării festive în cinstea zilei eliberării naţionale
a R?mîniei. 22 august 1949 . . . . . . . . . . . . . 244
Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a arătat oamenilor muncii
din lumea întreagă căile de eliberare de sub jugul imperialist.
Cuvîntare la Adunarea festivă în cinstea celei de-a 82-a ani·
versări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie . . . . 26!o
Lupta pentru pace, sarcină centrală a partidului nostru. Expunere .Zn
faţa activului de partid. 8 decembrie 1949 . . . . . . • 281
Lupta de clasă în Romînia în etapa actuală . . . . . . . . . 299
Pentru puritatea rîndurilor partidului . . . . . . . . . 311
Raport asuprZI planului de electrificare a ţării. Făcut la plenara C.:omi·
teiului Central al Partidului Muncitoresc Ramin. 26 octom-
brie 1950 . . . . . . . . . . . . . . 320
Forţele păcii şi socialismului vor învinge ! . . . . . . . . . . 35 2

www.cimec.ro
 CUPNINS

30 de ani de luptă a partidului sub steagul lui Lenin şi Stalin. Raport

prezentat în ziua de 8 mai la adunarea solemnă în .cinstea celei
de-a 30-a aniversări a intemeierii Partidului Comunist din
Romînia . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .
Vigilenta ~evoluţionară a popoarelor în lupta pentru socialism . . .
Alianta frăţească cu U.R.S.S. - chezăşia dezvoltării spre socialism
a ţărilor de democraţie populară . . . . . . . . . . . . 428
Leninismul, armă puternică a popoarelor în construcţia vieţii noi. . 43&
Cuvîntare rostită Ia Congresul învăţătorilor din R.P.R. 10 aprilie 1952. 448
Expunere la Consfătuirea pe ţară a muncitorilor minieri din industria
carboniferă. 29 iunie 1952. . . . . . . . . . . . 467
Raport asupra proiectului de Constituţie a Republicii Populare Romîne.
Prezentat în faţa Marii Adunări Naţionale. 23 septembrie 1952 513,
Cuvînt de salut din partea Partidului Muncitoresc Romîn rostit la
Congresul al XIX-lea al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice . . . . . . . . . . . . . . . . 544.
Jntărirea continuă a .regimului democrat-popular .în Republica Popu-
lară Romînă . . . . . . . . . . . .. . . .
Expunere la consfătuirea pe ţară a ceferiştilor. 14 februarie 1953. . · .
Cuvîntare rostită la Congresul fruntaşilor din gospodăriile agricole
colective. 23 mai 1953. . . . . . . . . . . . . . . 623"
Dezvoltarea de către 1. V. Stalin a indicaţiilor programatice leniniste
în problema naţională . . . . . . . . .
Pentru întărirea continuă a muncit de partid. Expunere făcută la şe­
dinţa plenară a C.C. al P.M.R. din 19 aprilie 1954. 68(}
Cuvîntare rostită la adunarea festivă pentru sărbătorirea celei de·a
IO-a aniversări a eliberării Romîniei. . . . . . . .
Relaţiile economice de tip nou - relaţii de prietenie Şi colaborare
frăţească. . . . . . . . . 719
Politica leninist-stalinistă de pace şi de asigurare a securităţii popoa-
relor. . . . . . . . . 732:
Cu privire la politica '€xternă a Guvernului R.P.R. Cuvintare rostită la
cea de-a 5-a sesiune a Marii Ailunări Naţionale din 22 fe-
bruarie 1955. '· . . . . . . . . . . . . . · 740
Cuvîntare rostită la Consfătuirea fruntaşilor în agricultură. 1 martie
1955 ( . . . . . .· . . . . . . . . . . . . 763
Traducerea i'n viaţă a măreţei învăţături leniniste cu privire la alianta
dintre clasa muncitoare şi ţărănime . . . . . . · · · · 799'
Declaraţia făcută la Conferinţa de la Varşovia a statelor europene
.pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa . . . . . 814
Cuvîntare rostită cu prilejul venirii în ţară a membrilor delegaţiei
guvernamentale a U.R.S.S. care au participat la tratativele
d·e la Belgrad . . . . . . . . . . . . . · · · 828
Cuvîntare rostită la ·adwnarea festivă pentru· sărbătorirea celei de-a
Il-a aniversări a eliberării Romîniei . . . . . . . · · 831

www.cimec.ro
www.cimec.ro