Lucrare GR I Finalizat

LICEUL ”ALEXANDRU CEL BUN” BOTOȘANI
ÎNDRUMĂTOR: PROFESOR:
SEF LUCR. DR. ING. MANUELA AVADANEI ING. CARMEN IULIANA DOROFTEIU
ANUL ȘCOLAR 2020-2021

 ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE
NECESARE PROIECTĂRII CONSTRUCTIV –
ESTETICE ŞI TEHNOLOGICE A UNUI MODEL
DE JACHETĂ PENTRU FEMEI
SISTEMUL GEMINI – CAD
 STRATEGII DIDACTICE DE PREDARE
CUPRINS
I. Introducere............................................................................................................................................................................4
I.1Tendinţe şi surse de inspiraţie în elaborarea unei colecţii de modele de jachete pentru femei...........................................5
I.2 Prezentarea colecţiei de modele elaborate.........................................................................................................................9
Modelul I -Model de jachetă pentru femei cu siluetă ajustată.................................................................................................12
Modelul II.-Model de jachetă pentru femei cu siluetă evazată.................................................................................................13
Modelul III.-Model de jachetă pentru femei cu siluetă evazată...............................................................................................14
II.Elaborarea tiparelor de model pentru modelele reprezentative ale colecţiei
II.1.Prezentarea materialelor necesare confecţionării produselor (caracteristici tehnice. Fişa de asortare). Alegerea
materiei prime...........................................................................................................................................................................15
Fişă de etichetatre &Fişă de asortare..................................................................................................................................18-19
II.2. Elaborarea tiparului de bază de jachetă pentru femei, cu ajutorul sistemului Gemini CAD
II.2.1.Stabilirea parametrilor necesari construcţiei tiparelor de bază. Alegerea variantei de construcţie a tiparului de
bază............................................................................................................................................................................................22
II.2.2. Proiectarea tiparului de bază cu sistemul Gemini CAD. Funcţii şi comenzi utilizate....................................................28
II.2.3. Stabilirea cotelor de gradare. Gradarea tiparelor de bază..............................................................................................40
II.3. Prezentarea etapelor de prelucrare ale tiparelor pentru obţinerea reperelor modelelor colecţiei..................................46
Modelul I………………………………………………………………………………………………………..……………47
Modelul II………………………………………………………………………………………………………..…………..49
Modelul III…………………………………………………………………………………………………..……………….51
II.4. Obţinerea tiparelor- şabloanelor modelelor colecţiei cu sistemul Gemini CAD.Comenzi şi funcţii utilizate .................53
Dimensionarea produsului.........................................................................................................................................................61
Construcţia şabloanelor modelului...........................................................................................................................................62
Construcţia şabloanelor derivate (căptuşeli, întărituri)...........................................................................................................64
III. Lansarea în fabricaţie a comenzii.
III.1 Prezentarea generală a modulului Cut Plan şi modulul Next Expert.................................................................................65
Realizarea
încadrărilor.............................................................................................................................................................68
Divizarea comenzii....................................................................................................................................................................72
Realizarea încadrărilor pentru căptuşeală...............................................................................................................................74
Realizarea încadrărilor pentru întăritură....................................................................................................................................75
IV.Proiectarea tehnologiei de confecţionare şi finisare a modelului de jachetă pentru femei.........................................78
IV.1 Stabilirea necesarului de materii prime necesare confecţionării jachetă pentru femei .................................................. 79
Fișă plan de tăiere......................................................................................................................................................................81
IV.2. Stabilirea necesarului de materiale auxiliare....................................................................................................................83
IV2. Proiectarea tehnologiei de realizare a produsului. Întocmirea structurii ierarhice de confecționare................................84
IV.4 Stabilirea normei de timp, normei de producţie şi a numărului de muncitori la fiecare fază...........................................86
IV.5 Elaborarea grafului tehnologic şi cuplarea fazelor pe operaţii..........................................................................................88
Graf tehnologic GT, microstructură PTC – secvenţă................................................................................................................90
Cuplarea fazelor pe operaţii......................................................................................................................................................91
IV.6 Calculul necesarului de utilaj, mobilier tehnologic şi dispozitive....................................................................................93
IV. 7 Stabilirea necesarului de personal....................................................................................................................................95
V. Controlul calităţii produselor............................................................................................................................................95
Concluzii & Bibliografie...........................................................................................................................................................99
PARTEA II - PROIECTAREA METODICĂ ȘI DIDACTICĂ A JACHETEI PENTRU FEMEI STRATEGII DE

PREDARE..............................................................................................................................................................................100
Schiță Tehnologică - Jacheta pentru femei..............................................................................................................................101
Harta Tehnologică – Jacheta pentru femei..............................................................................................................................102
Proiectul Unității de Învățare..................................................................................................................................................103
Proiectarea lecției prin metode ”constructive”........................................................................................................................106
Fișă de evaluare.......................................................................................................................................................................112
Fișă de lucru nr.1.....................................................................................................................................................................113
Proiectarea unității de învățare................................................................................................................................................119
Proiectarea lecției....................................................................................................................................................................120
Criterii de evaluare..................................................................................................................................................................122
Test de evaluare.......................................................................................................................................................................123
Fișă tehnică-realizarea nervurilor ornamentali........................................................................................................................125
Concluzii & Bibliografie.........................................................................................................................................................127
I. INTRODUCERE
Industria de confecţii textile este unul dintre domeniile în continuă dezvoltare în Romania,
atât din punct de vedere al produsului finit, cât şi din punct de vedere al investiţiilor. Acest sector
cunoaşte o continuă dezvoltare pentru a putea satisface nevoile consumatorilor de pe piaţa
românească.
Sectorul textilelor este într-un moment de cotitură foarte important, datorat schimbărilor
economice şi a crizei financiare internaționale. Toată branşa firmelor de confecţii şi textile se afla
din nou în schimbare, locaţiile de producţie se reorganizeaza la nivel mondial, datorită creşterii
costurilor de energie şi a costurilor salariale, lipsei forţei de muncă, influenţând în special producţia
din ţările producătoare în sistem lohn. Astfel, locaţiile de producţie vor fi amplasate în apropierea
locaţiilor de vânzare, pentru reducerea costurilor din ce în ce mai mari ale transportului şi logisticii,
datorate creşterii preţului petrolului şi a energiei.
La nivel global, firmele active în confecţii şi textile preiau din ce în ce mai mult răspunderea
socială pentru fiecare angajat şi se preocupă de îmbunătăţirea standardelor, în special în ţările
producătoare în sistem lohn.
Referitor la drepturile de proprietate intelectuală, copiile piratate fac în continuare greutăţi
firmelor producătoare, precum şi dreptul de proprietate a produselor şi a posibilităţii de falsificare a
confecţiilor din Asia.
Comportamentul responsabil privind protecţia mediului înconjurător, a consumatorului joacă
un rol important în circuitul tehnologic de fabricaţie pentru industria de confecţii şi textilă.
Realizările în domeniul IT, al simulării 3D uşurează pregătirea producţiei şi în acelaşi timp poate fi
introdusă ca instrument de asigurare a calităţii la producţia descentralizată. De asemenea pe viitor,
pe eticheta produsului se va trece consumul de energie şi consumul de CO2 a fiecărui produs,
consumat în procesul de fabricaţie.
O industrie de confecţii viabilă presupune crearea de locuri de muncă, creşterea economică,
extinderea exporturilor şi aceste deziderate se pot realiza prin:
- experimentarea şi implementarea unor tehnologii high-tech;
- stabilirea şi extinderea textilelor ca materie prima aleasă în multe sectoare industriale şi noi
domenii de aplicare;
- trecerea spre o nouă paradigmă- orientarea producţiei către client, personalizarea acesteia,
producţie inteligente, un nou sistem de logistică şi distribuţie.
Spre deosebire de anumite industrii din Europa, industria textilă şi de confecţii este lider
mondial în utilizarea tehnologiei, inovarea de procese şi produse, produse cu valoare adăugată
inclusiv creaţia de modă şi alte activităţi de inovare (nontehnologice). De asemenea, în acest
context, din fericire, producătorii europeni de utilaje textile sunt şi lideri mondiali, iar industria
modei europene este cea care dictează tonul în materie de modă. Realizarea unor produse de
îmbrăcăminte competitive, care să răspundă cerinţelor unor consumatori, din ce în ce mai educaţi şi
sofisticaţi reprezintă scopul major pentru industria de confecţii.
Firmele producătoare trebuie să lanseze pe piaţă în timp cât mai scurt noi modele, care să fie
uşor „adaptabile” la noi stiluri sau condiţii de exploatare, în trend şi care să satisfcaă cerinţele unei
plaje mai mari de purtători.
I.1Tendinţe şi surse de inspiraţie în elaborarea unei colecţii de modele de jachete
pentru femei
Moda, în dinamica sa, în perpetua sa evoluţie şi transformare, conduce la schimbări

corespunzătoare în vestimentaţie; în acest context, realizarea noilor colecţii trebuie să fie unitară şi
să reflecte totodată, atât stilul creatorului sau al firmei care o lansează, cât şi dezvoltarea socială,
progresul tehnic, tendinţele care se prefigurează. Toate aceste aspecte reflectă necesitatea elaborării
colecţiilor ca un sistem artistic al unui tot unitar.
Integrarea modelului în sistemul artistic se poate obţine prin :selectarea corectă a materialelor
necesare confecţionării, dezvoltarea unor forme complexe, construcţia, asamblarea, finisarea
acestora etc. respectând standardele de calitate impuse concurenţa de piaţă. Senzaţiile si emoţiile
declanşate de contemplarea modelelor si imaginile transmise de acestea sunt determinate de
caracterul compoziţional al formelor, de conturul acestora sau, cu alte cuvinte, de liniile constructive
şi decorative, de materiale şi culori, de alcătuirea şi concretizarea lor.
Conexiunea formelor se realizează pe baza elementelor acestora, a aspectelor,
caracteristicilor sau proprietăţilor, a utilizării diferitelor raporturi dintre ele (laitmotivul, analogia sau
contrastul) şi a „manipulării” principiilor specifice designului.
Dezvoltarea unei colecţii începe cu o serie de idei ale designerului. Acestea sunt concretizate
în procesul de design, distribuite apoi reţelelor comerciale şi vândute consumatorului. Elaborarea
unei colecţii se realizează pornind de la:
 surse de inspiraţii – designeri sunt inspiraţi de o sursă sau de o tematică comună, alţii
urmează tendinţele din modă din amuzament, dar îşi caută sursele de inspiraţie în altă parte.
Ca surse de inspiraţie pot fi :
- publicaţii de specialitate în domeniul tendinţelor de modă ;
- articole din domeniul designului ;
- internet, studii de marketing
- colecţii de elemente decorative
- stiluri de viaţă
- tendinţe din designul interior etc.
 cercetarea activităţii altor designeri – trebuie să cunoască climatul general al modei
care cuprinde atât tendinţele ce influenţează toate fazele procesului, cât şi caracteristicile certe ale
noilor produse (silueta, lungimea produsului, accentuarea umerilor, prezenţa unor accesorii sau
elemente decorative).
 cercetarea gamelor cromatice şi a materialelor necesare realizării colecţiei – crearea unei
noi colecţii constă în cercetarea tendinţelor modei şi ale cerinţei consumatorilor, se aleg culori
adecvate, tipuri de materiale pentru a face colecţia unică şi vandabilă.
Materialul textil este o mare sursă de inspiraţie şi joacă un rol important în succesul unei colecţii.
 Crearea noilor stiluri sau modele – transpunerile sau versiunile celor mai bune creaţii din
sezonul trecut sunt surse de informaţii pentru noi colecţii.
Stilul – este un tip de produs cu anumite caracteristici (totalitatea trăsăturilor de stil) care îl fac să se
deosebească de alte produse de acelaşi tip.
 Atracţia estetică- produsul creat terbuie să fie atractiv, adică să placă consumatorului
ţintă . Cerinţele estetice ale consumatorilor diferă în funcţie de educaţie, statut social, zonă
geografică, vârstă dar, cu toate acestea, oricine client caută o îmbrăcăminte rafinată , elegantă care
să infrumuseţeze şi să se încadreze în tendinţelor generale impuse de un anumit statut socila sau
colectivitate..
 Creaţia momentului : - produsele create tebuie să se încadreze în tendinţele generale şi să
satisfacă dorinţa consumatorului de a fi unic şi la modă la un anumit moment.
~6~
 Preţul produsului :- trebuie să reflecte originalitatea fiecărui detaliu, dacă este în trend sau
nu, metodele constructive şi tehnologice de realizare, accesoriile utilizate.
Corespondenţa dimensională :-prin definiţie îmbrăcămintea atenuează anumite particularităţi de
conformaţie şi trebuie să evidenţieze ceea ce este mai plăcut la client.
Confortul, durabilitatea şi modul de întreţinere:-un produs bine realizat trebuie să
corespundă şi altor cerinţe. Intreţinerea uşoară în mod special *spală şi poartă* ,reprezintă un alt
aspect impotant în ceea ce priveşte performanţele produsului. Produsele cu preţ ridicat sunt realizate
din materiale delicate, cu calităţi deosebite şi cer de obicei o curăţire uscată.
 Modelarea, construcţia şi tehnologia de realizare a îmbrăcămintei:- se urmăreşte
informarea şi utilizarea pe cât posibil a colecţiilor cu cele mai noi tehnologii care aduc un plus de
valoare produsului confecţionat.
 Modalităţi de structurare a noilor linii sau colecţii :Structurarea unei colecţii este
o sarcină importantă a designerului, pentru a coordona un grup de stiluri, astfel încât acestea să
reflecte şi să transmită o anumita temă sau mesaj. Designerul trebuie să aibă o mare capacitate de a
percepe care sunt produsele de îmbrăcăminte ce au cel mai mare succes comercial.
Cele mai utilizate modalităţi de structurare a unei colecţii de produse sunt :

- linii sau colecţii de produse
- grupuri de stiluri constituite dintr-un material sau aceleaşi combinaţii de materiale.
Colecţiile de produse pot să conţină reinterpretări, la preţuri mai mici, ale produselor mult
mai scumpe, sau chiar produse cu preţ ridicat (creaţii unicat).
Grupurile de stiluri (modele) complementare sunt create dintr-un singur material sau dintr-o
gamă de materiale care sunt coordonate cromatic.
 Organizarea colecţiei : - începe cu selectarea temei sau a poveştii cromatice,
sezonul, tipul de produse, tendinţele pieţei curente, sunt factori care influenţează tendinţele de
culoare promovate de firmele producătoare de fibre textile sau de materiale textile. Panourile de
prezentare sunt extrem de utile pentru a păstra un contact permanent sau pentru a urmări materialele
textile care au fost selectate pentru fiecare grup ; ele conţin mostre din materiale de bază, căt şi
accesoriile de bază pentru un anumit grup.
 Influenţa modei în proiectarea noilor modele de îmbrăcăminte se reflectă prin:
 moda este un fenomen care nu poate lua fiinţă atâta timp cât îmbrăcămintea nu are un
aspect nou şi la modelele create nu se manifestă un fenomen de acceptare din partea utilizatorilor
(fenomen numit „reacţie faţă de modă”);
 reacţia faţă de modă numai a unei părţi din populaţie reprezintă atestarea nivelului de
educaţie estetică a utilizatorilor; acceptarea noilor modele concomitent cu dezvoltarea educaţiei
estetice a populaţiei este problema unui colectiv larg de specialişti (designeri, constructorul şi
tehnologul de îmbrăcăminte, artişti plastici, sociologi, psihologi, etc.), care prin diferite procedee
(prezentări de modele, presă, reclamă de modă, literatură de specialitate, etc.), trebuie să stabilească
obiectivele prognozei dezvoltării fireşti a îmbrăcămintei în scopul satisfacerii corespunzătoare a
diferitelor grupe de purtători;
 reevaluarea influenţei factorului modă la proiectarea noilor modele de îmbrăcăminte
conduce adesea spre prioritatea formei asupra conţinutului; problema de bază care se ridică la
crearea noilor modele este aceea că nu se impune optimizarea tuturor indicatorilor modelelor
similare existente pe piaţă, ci elaborarea de forme noi prin care să se asigure un număr raţional de
indicatori, cu performanţe diferite de cele ale modelelor existente, în corespondenţă cu destinaţia
concretă de utilizare a produsului;
 receptivitatea la introducerea permanentă a noutăţilor modei vestimentare în structura de
~7~
fabricaţie a producătorului nu vine în contradicţie cu cerinţele eficienţei economice, ci dimpotrivă,
cu cât nivelul de aliniere la linia modei va fi susţinut şi rentabilitatea întreprinderii va fi mai bună, ca
urmare a reducerii duratei de achiziţionare a produselor de către utilizatori.
Procesul de creaţie a unor modele de îmbrăcăminte îmbină în mod organic elemente
artistice, ergonomice şi tehnice materializate prin construcţia tiparelor. Elaborarea noilor modele
presupune o strânsă colaborare a unui grup de specialişti: artist – designer, inginer – proiectant,
inginer tehnolog şi economist.
La baza analizei sistematice a evoluţiei modei stă un proces neântrerupt şi planificat de
creare a modelelor la nivelul producţiei industriale. Creaţia unor astfel de modele are rolul de a oferi
consumatorilor produse de maxima comoditate, confort şi funcţionalitate, toate îmbinate armonios
cu aspecte estetice pentru a satisface cele mai exigente cerinţe şi preferinţe.
Proiectarea industrială modernă a îmbrăcămintei este una din problemele de bază în
dezvoltarea industriei de confecţii. În sistemul creator – producător – beneficiar, concepţia de
colecţie este strâns legată de noţiunea de „colecţie de perspectivă”, deoarece producţia industrială
modernă este de neconceput fără un sistem de prognozare şi de preluare a informaţiilor obţinute.
Conceperea colecţiei de jachete porneşte de la studiul ( cercetarea) din diverse domenii de
inspiraţie. Inspiraţia în activitatea de creaţie poate avea diverse surse ( practic poate fi vorba de orice
obiect care are un puternic impact vizual); ideile incipiente sunt concretizate prin imagini sau schiţe.
Fig.nr.1-8. Conceperea colecţiei imagini inspirate din diverse surse.
fig.nr.1 fig.nr.2
~8~
fig.nr.3 fig.nr.4
fig.nr.5 fig.nr.6
fig.nr.7 fig.nr. 8
Tendinţele în general se lansează în cadrul saloanelor de specialitate, cunoscute şi

recunoscute pe plan european si mondial. Tendinţele sunt prezentate şi se studiază 2-3 ani în avans.
Tendinţele generale din modă sunt interpretate pentru un anumit consumator ţintă de către un
designer cu o capacitate de a transforma produsul suficient de mult pentru a-l determina pe
consumator să-l cumpere.
~9~
Panourile de tendinţă: conţin fotografii şi schiţe de modă mostre de material şi o serie de
idei ce reflectă influenţe. Aceste panouri sunt folosite în scop promoţional, sau sunt prezentate în
standuri expoziţionale. Sunt utile pentru instruirea personalului şi pentru oferirea de informaţii
referitoare la noile tendinţe care domină sezoanele care vin. Arată direcţia în culoare şi siluetă, oferă
inspiraţii şi informaţiidespre modul în care linia se conturează, fără a fi extrem de explicite.
Materialul obţinut în urma studiului efectuat este expus pe un panou cu o imagine de
ansamblu.
Fig.nr. 9 Tendinţe vestimentare pentru sezon
I.2 Prezentarea colecţiei de modele elaborate
Secolul vitezei si era comunicarii au împins moda ultimilor ani intr-o obsesie care s-a
dezlănţuit în toata splendoarea ei: obsesia noutăţii, a schimbării permanente. Ca un paradox,
omul îşi pune în continuare problema unui viitor stabil, cât mai sigur cu putinţă. În condiţiile în
care abundenţa de informatţii a generat schimbări profunde în stilul de viaţă, totul se redefineşte
în jur, iar viaţa capată ierarhii noi.
Moda ridică în continuare problema viitorului prin tendinţele sale de eco-fashion, prin
sublinierea necesităţii co-existenţei în armonie a omului cu natura. În acelaşi timp caută soluţii
optime pentru a atinge dezideratele mereu actuale de caldură şi confort, dar şi necesitatea
crescută de atenţie şi linişte. Soluţiile fashion tind sa urmeze ultimele manifestări de la cele de
climă la cele socio-economice. Pe de alta parte, depăşind dar şi exploatând zona eco, ultimele
realizări în domeniul tehnologiilor de specialitate permit tratarea ţesăturilor utilizate şi obţinerea
de efecte speciale care conferă noi aspecte şi calităţi materialitaţilor folosite în creaţie.
~ 10 ~
Explorarile continuă în moda, aducând noi fuzionari între tehnicile utilizate în producţie, cele
industriale şi cele manuale.
Unul dintre aspectele care intră sub semnul continuităţii este cel al designului cu influenţe
militare, din zona industrializării şi a urbanului. Razboiul continuu al societăţii i
îmbracă forme multiple şi se reflectă în modă, sub diferite aspecte, de la cel militar până la sex,
rasă, religie. La fel, industrializarea excesivă, automatizările, zonele scaldate în tonalităţile de
griuri ale existenţei aduc moda pe un teren mereu experimental. Urbanul este o direcţie care se
afirmă ca o influenţă constantă în designul actual prin reflectări profunde, întunecate, filosofice
care dau naştere unor evoluţii ciudate, volumetrice, în tridimensional, cautându-şi rezonanţele în
zonele inspiraţionale ale arhitecturii şi artelor modern.
Fig. nr. 10. Tendinţe vestimentare MILITARY AGAIN
Moda are impact asupra vieţii, iar creativitatea care aduce soluţii nu are limite. Exista
Diferite zone de interferenţe care sunt exploatate cat mai fantezist, oferind soluţii complexe.
Termeni ca unic, super-stralucitor, expresiv, exploziv, capricios îşi regasesc şi ei noi definiţii în
realizarile lor din fashion design.
Exista şi se impune tot mai mult redefinirea noţiunii de lux, un lux contemporan care joaca pe un
ţărâm al misterelor, cu tendinţe exclusive. Revine in actualite aristocraţia, revizitând farmecul vieţii
de odinioară, în care modernitatea este lăsată la uşă. Noul lux are în prim plan aerul de discreţie care
se concretizează mai mult prin calitate si rafinament decât prin extravaganţe. Designerii apelează la
materiale si finisaje de calitate, la o gamă cromatică mai estompată, experimentând noi valenţe ale
feminităţii şi masculinităţii, dar mai ales impunând eleganţa naturală, cea neostentativă.
Trendinţele vestimenatre sunt:
Military again
Lenjerie & transparenta
Leather fashion
~ 11 ~
Fig. nr.11. Tendinţe LEATHER FASHION
Cromatica este ţesută in jurul nuanţelor pământii de maro, bej, cream, culori neutre , între
care se intercalează nuanţe de gri, ocru, negru, albastru şi orange, amestecate în diferite texturi.
fig.nr.12
Colecţia de modele elaborate, se înscriu în tendinţele vestimentare pentru toamnă- iarna:

gamă cromatică (tonuri de bej, gri), stil (elegant cu influenţe militare), combinate în diferite siluete.
MODELUL I.
~ 12 ~
Model de jachetă pentru femei cu siluetă ajustată.
fig.nr 13 fig.13’
MODELUL DE JACHETA propus se caracterizează prin siluetă ajustată, rezolvată prin linii
de divizare la faţă şi la spate, prezenţa creţilor la nivelul taliei şi spre terminaţia mânecilor, prezenţa
nervurilor pe elementul central al feţei, cu nasturii aplicaţi de dimensiuni mari impun utilizarea
acestui model de către persoane zvelte. Lungimea jachetei este de 65cm.
Modelul propus este caracterizat de simetrie pentru elementele principale. Faţa este alcătuită
din câte 4 repere simetrice două câte două . Aceste repere sunt obţinute prin divizări longitudinale şi
transversale : un reper central (tăblie), pe care sunt plasate 5 nervuri la distanţe de 4,5cm una de
alta , reperul principal feţei, un clin lateral care porneşte din răscroiala mânecii până la nivelul taliei
şi bascul caracterizat de un volum mare (creţi). Divizarea de la nivelul taliei, amploarea mare a
produsului pe linia de terminaţie sunt elemente care impun utilizarea acestui model de către
persoane zvelte. Linia de divizare a clinului porneşte la distanţa de 10cm. Punctul extrem al liniei
umărului şi este plasată la distanţa de 2 cm de vârful bustului. Bascul are o lăţime de 23 cm cu
amplare progresivă de la linia coasere cu reperele feţei spre terminaţie.
Tablia centrală are o lăţime constantă de 13,5cm şi pe aceasta sunt fixaţi prin coasere
nasturii cu rol decorativ, îmbrăcaţi in materialul de fond, la distanţa de 14cm unul de altul.
Sistemul de închidere este realizat prin 5 capse.
Terminaţia superioară a jachetei este finalizată prin guler, aplicat pe un decolteu, ce are
lăţimea de14cm.
Spatele jachetei este format din câte 3 repere, simetrice două câte două : un reper central, un
clin lateral şi basc, caracterizat de volum obţinut prin creţi.
Mânecile sunt formate din câte 3 repere :faţă, dos şi un un volan, plasat spre linia de
terminaţie a acestora, pentru a oferi echilibru modelului. Faţa de mânecă este prevăzută cu 3falduri.
Volanul are o lăţime de 13cm constantă pe toată lungimea sa şi o amploare mare pe linia de
îmbinare cu celelalte repere ale mânecii (volanul are rol decorativ).
Jacheta este căptuşită integral, cu o căptuşeală de aceeaşi nuanţă cu materialul de fond. Terminaţia
jachetei este finalizată prin tiv cu lăţimea 1,5cm pentru elementele faţă şi spate, respectiv de 1,5cm
pentru mânecă 2cm.
~ 13 ~
Ţinuta produsului este asigurată de prezenţa stratului de intărire pe faţa de guler, bizet, tăblia
centrală, linia umerilor, linia răscroielii mânecii, completare piept, clin până sub linia bustului (sub
formă de plastron.
Eleganţa modelului, stilul militar este oferit de prezenţa tighelului cu rol decorativ executat
la distanţa de 0,1mm liniile de asamblare şi de prezenţa nervurilor pe tăblia centrală.
Volumul produsului spre terminaţie, silueta acestuia impun confecţionarea acestuia dintr-un
material cu un procent mare de lână, care să permită modelarea prin tratamente umido- termice a
acestuia.
MODELUL II.
Model de jachetă pentru femei cu siluetă evazată
Modelul din figura nr 14 este un model de jachetă cu silueta evazată, croială clasică, cu
influenţe militare, cu lungimea de70 cm. Modelul este simetric pentru toate elementele sale
principale.
fig. nr 14
Faţa este formată din câte două repere simetrice două cîte două : platcă şi reper central.
Platca porneşte de la jumătatea liniei umărului şi ajunge pe cusătura laterală, la distanţa de13cm.
linia taliei (linia plătcii este curbă).
Sistemul de închidere este cu nasturi (IR), plasat pe linia de simetrie a jachetei, la distanăa de 10cm
unul de altul . Poziţionarea nasturilor se realizează pornind de la linia răscroielii gâtului, la distanaţa
de 3,5cm. Jacheta prezintă pe linia de simetrie a feşei o fentă care are lăţimea de 6cm. Pe reperele
centrale ale feţei, lateral sunt plasate două buzunare, care au dimensiunile de 12,5cm a căror
terminaţie este finalizată prin laist 2 refileţi cu dimensiunea de0,6cm
La nivelul liniei umerilor se găsesc 2 epoleţi, cu dimensiunile de 13cm. a căror extremitate este
fixată prin nasturi.
Terminaţia superioară a jachetei este finalizată prin guler, cu lăţimea de 11cm ce are colţuri
uşor rotunjite.
~ 14 ~
Spatele jachetei este divizat la nivelul liniei taliei. La partea superioară acesta prezintă o
platcă cu lăţimea de 7,5cm. pe linia de simetrie a spatelui şi de 10cm. pe linia răscroielii mânecii.
Mai jos de platcă spatele este format din câte două repere simetrice două câte două, evazat spre linia
de terminaţie.
Mânecile sunt de croială clasică, formate din câte două repere : faţă şi dos dos de mânecă.
Acestea prezintă şliţ şi 3 nasturi care au rol decorativ
Jacheta are tighel cu rol decorativ executat la distanţa de0,5cm. liniile de asamblare în următoarele
zone : fentă, terminaţia mânecilor, şliţul de la mânecă, guler, linia plătcii şi epoleţi.
Produsul prezintă zone de întărire : faţa de guler, bizetul, fenta, lasitul, linia umerilor, răscroiala
mânecii, liniile de terminaţie şi epoleţii.
Jacheta este căptuşită integral, nuanţa căptuşelii este asemănătoare cu cea a materialului de
fond.
Modelul prezentat este indicat a fi confecţionat dintr-o ţesătură de lână sau tip lână.
MODELUL III.
Model de jachetă pentru femei cu siluetă evazată.
Modelul din figura 15 este un model de jachetă cu silueta evazată, croială clasică, cu
influenţe militare, cu lungimea de 54 cm. Modelul este simetric pentru toate elementele sale
principale.
fig.nr.15
Faţa este formată din câte două repere simetrice două cîte două : platcă şi reper central.
Platca porneşte de la jumătatea răscroielii mânecii spre linia cantului (în linie dreaptă). Lăţimea
plătcii este de 14cm. Reperul central are creţi pe linia de îmbinare cu platca şi prezintă două
~ 15 ~
buzunare laterale, plasate la 5cm de linia taliei. Buzunarele au terminaţia finalizată prin laist cu
dimensiunile de 3cm. iar diemsniule pungii de buzunre sunt 16cm.
Sistemul de închidere este cu nasturi (IR), plasat pe linia de simetrie a jachetei, la distanţa
deunul de altul . Poziţionarea nasturilor se realizează pornind de la linia răscroielii gâtului, la
distanaţa de 10cm Nasturii sunt de culoare neagră cu un diametru de 2cm pentru a oferi eleganţă
produsului confecţonat. Pe reperele centrale ale feţei, lateral sunt plasate două buzunare, care au
dimensiunile de 14cm a căror terminaţie este finalizată prin laist 3cm.
Terminaţia superioară a jachetei este finalizată prin guler, cu lăţimea de 10cm. ce are colţuri
uşor rotunjite.
Spatele jachetei este divizat în două repere. La partea superioară acesta prezintă o platcă orizontală
cu lăţimea de 10cm. pe linia de simetrie a spatelui şi pe răscroiala mânecii 13cm.
Mai jos de platcă spatele prezintă creţi pentru a oferi volum produsului.
Mânecile sunt de croială clasică, formate din câte două repere : faţă şi dos dos de mânecă.
Jacheta are un şiret decorativ, de aceeşi culoare cu nasturii care este aplicat pe laist, guler şi platcă la
distanta de 0,5cm linia de asamblare (grosimea şiretului este de 0,5cm )
Produsul prezintă zone de întărire : faţa de guler, bizetul, lasitul, linia umerilor, răscroiala
mânecii, liniile de terminaţie şi platca.
Jacheta este căptuşită integral, nuanţa căptuşelii este asemănătoare cu cea a materialului de fond.
Modelul prezentat este indicat a fi confecţionat dintr-o ţesătură de lână sau tip lână.
II.Elaborarea tiparelor de model pentru modelele reprezentative ale

colecţiei
II.1.Prezentarea materialelor necesare confecţionării produselor

(caracteristici tehnice.Fişa de asortare)
Alegerea materiei prime

Pentru confecţionarea jachetei pentru femei se folosesc atât materiale de bază cât şi
materiale auxiliare.
Alegerea corectă a materialelor pentru un produs de îmbrăcăminte determină calitatea
acestuia, condiţiile de exploatare ale acestuia şi modul de comportare în timpul purtării.
În alegerea materiilor prime de bază şi secundare se are în vedere corelarea caracteristicilor
fizico-mecanice şi reologice specifice acestora cu particularităţile constructiv- estetice ale
modelului, grupa de purtători pentru care este destinat modelul, anotimpul şi momentul zilei în care
se poartă.
Alegerea materiilor prime se desfăşoară în mai multe etape:
 într-o primă etapă se definesc proprietăţile caracteristice ale produsului şi
formularea cerinţelor impuse acestuia în funcţie de destinaţia şi condiţiile de exploatare, proprietăţile
legate de stabilirea materiei prime la diferiţi factori mecanici: îndoiri repetate, întinderi, frecări,
proprietăţi igienice, stabilindu-se o serie de indicatori, cum ar fi: permeabilitatea la aer, apă, vapori,
capacitatea de udare, proprietăţi termoizolatoare; cerinţele impuse se stabilesc în funcţie de tipul şi
destinaţia produsului;
 în a doua etapă se stabilesc cerinţele generale impuse materialelor, cerinţe de calitate
în care sunt cuprinse: compoziţia fibroasă, tipul şi fineţea firelor pe orizontală şi vertical, masa /m 2 ,
sarcina la alungire, la rupere, rezistenţa la diferiţi agenţi chimici, cerinţe constructiv tehnologice în
~ 16 ~
care sunt cuprinse: contracţia, alungirea, deformaţia la întindere, rezistenţa la străpungere a
materialului de către acul de cust, drapaj, şifonabilitate. Cerinţele igienice pot influenţa condiţiile de
confort cerute produsului: absorbţie (apă, vapori, aer, praf, scame), permeabilitate la aer, apă, vapori,
proprietăţi în care intră conductibilitatea şi rezistenţa termică.
 în a treia etapă se realizează alegerea concretă a materialului pentru produs.
Modelul de jachetă din figura nr.13 se poate confecţiona din ţesături în diferite contexturi.
Acest model se pretează, în general, la ţesături din lână şi tip lână în culori uni, în carouri sau cu
dungi.
- materialul de fond, bază din care urmează să fie confecţionat produsul trebuie să aibă un
bun drapaj, să aibă o grosime medie sau chiar mică (δ < 0.2 cm) , datorită volumului produsului de
la nivelul taliei spre linia de terminaţie. Materialul trebuie să aibă tratamente care să îi permită
stabilitate dimensională, reducerea pilling-ului, tuşeu plăcut, capacitate de revenire din şifonare,
posibilitatea de modelare prin tratamente umido-termice. La aceste cerinţe impuse de caracteristicile
modelului răspund ţesăturile care au un procent important de fibre de lână.
- materialul de căptuşeală va fi ales în funcţie de caracteristicile materialului de fond
(grosime, culoare, mod de comportare la tratament umido-termic, rezistenţa la solicitări repetate) şi
în funcţie de rolul pe care îl are acest material în strcutura vestimentară a produsului de
îmbrăcăcminte. Căptuşeala va avea aceeşi nuanţă cu a materialului de bază şi mod de comportare la
tratamente umido-termice.
Căptuşeala dublează detaliile produsului mărindu-i rezistenţa la purtare, şifonare, ajutându-l
să-şi păstreze forma în timp, determinând creşterea valorii de prezentare şi a parametrilor de confort.
Căptuşeala se plasează în interiorul îmbrăcămintei, are suprafaţa lucioasă pentru a permite
îmbrăcarea produsului în condiţii optime şi să se muleze cu uşurinţă pe corpul purtătorului.
Căptuşeala are rol de finisare interioară a produsului de îmbrăcăminte, de îmbrăcare-
dezbrăcare. Caracteristicile constructiv-estetice ale produsului impun o anumită rezolvare
tehnologică terminaţie căptuşelii va fi de 1,5cm şi se va fixa de materialul de bază prin coasere.
-materialul pentru stratul de întărire (neţesut) trebuie să aibă o masă redusă, cu o grosime
corelată cu cea a materialului de bază. Modul de comportare a acestuia în timpul tratamentului
umido-termic trebuie să fie similar cu cel al materialului de fond. Parametrii operaţiilor de
termolipire trebuie astfel determinaţi astfel încât să nu apară fenomene de migrare a termoadezivului
în materialul de fond, eventuale încreţiri sau modificări de nuanţă.
Pentru colecţia de modele elaborate se realizează „ panouri cu materiale”fig.nr16 care vor fi
utilizate pentru confecţionarea acestora. Ele încorporează paleta stabilită de istoria cromatică şi
prezintă mostre de materiale textile.
~ 17 ~
Fig.nr.16. Panou cu materiale utilizate pentru realizarea colecţiei
În tabelul nr.1 se prezintă caracteristicile tehnice materialelor ce pot fi utilizate pentru
confecţionarea modelului de jachetă, din figura nr.13
tabelul nr. 1 Caracteristici tehnice a materialelor

Nr. TIP MATERIAL MATERIAL CAPTUŞEALĂ ÎNTĂRITURĂ CUGLU CANVAS
crt. DE FOND
1. Denumire Stofa Eugenia Insertie
1
2. Compoziţie 100 % lână 100 % viscoză Fib. nat. Pes. Pes.
2 fibroasă
Finetea U 25 250
3. firelor neţesute neţesute neţesute
[Nm] B 25 300
Desime U 200 1100
4.
[fire/10cm] B 200 800 neţesute neţesute neţesute
5. Latime [cm] 140 150 90±2 140 0,9
5
6. Masa [g/m2] 276,8 25 131±6 180 120
6
7. Contracţia U 1,66 1,5
[%] B 1,1 1,4 0 0 0
8. Sarcina la U 450 150 - - -
rupere [N] B 300 90 - - -
9. Legătura diagonal diagonal - - -
9
Materialul de fond este o ţesătură ce are în compoziţie 100 % lână, din fire cu fineţea în urzeală şi
bătătură Nm 25 şi cu o desime a firelor egală în U şi B, de 200 fire/10 cm.
~ 18 ~
Ţesătura este realizată cu legătura diagonal întărit, de stânga, cu raportul de legare 4/4, (efectul în
ţesătură este de dungi oblice înclinate spre stânga).
Desenul legăturii este:
Fig. nr. 17
Caracteristicile tehnice ale acestui tip de material corespund cerinţelor modelului ales.
Căptuşeala are în compoziţie viscoză 100 % şi este realizată cu legătură diagonal de dreapta,
cu raportul de legare 3/3 şi cu dominantă (efect) de urzeală.
Desenul legăturii este:
Fig. nr.18
Culoarea acestui material este în ton cu cea a materialului de bază, cu un grad de şifonare redus,
coeficient de frecare mic şi grad de electrizare mic.
Lăţimea mare a materialului de fond, respectiv căptuşeală oferă posibilităţi mai mari în
alegerea variantei de încadrare.
Materialul de întărire: inserţia cu lăţimea este de 90+2 cm cu masa 131+6 g/m2, o masă mică
pentru a asigura o masă optimă a produsului confecţionat.
Modul de etichetare şi de ambalare a produselor este prezentat în tabelul nr.2
Fişă de etichetatre
Tabelul nr.2
Tipul produsului: jachetă pentru femei
Tip de etichetă Conţinut Plasare pe produs
1. de marcă denumire firmă Fixata printr-un fir de plastic

I. 2. de prezentare Denumire articol, compoziţie numit PIN de nasture
fibroasă, mărime, preţ
~ 19 ~
3. de mărime tipodimensiunea produsului
4. de compoziţie compoziţie fibroasă, semne de

II. întreţinere
5. de marca sigla firmei -fixate în cusătura laterală
6. de întreţinere temperatura de finisare

metoda de curăţire
Mod de ambalare
 pe umeraş,
 introdusă în punga de polietilenă.
In tabelul nr.3 se prezintă cartela de asortare a materialelor care intră în structura produsului.
Fişă de asortare
Tabelul nr.3
ARTICOL DESTINATIE MOSTRA
Stofă Material de fond
A 301 Căptuşeală,
~ 20 ~
3033 Întărituri
7252 Canvas Banda croita pentru

stabilitatea răscroielii
mânecii
724629 Cuglu
Stofă, căptuşeală Nasturi
Aţă 75 Tighelit, cusut nasturi
Asamblări faţă, asamblări

Aţă 120 căptuşeală,
RNCF1
Emblemă ţesută
ND4 Etichetă mărime
~ 21 ~
MD4 Compoziţie fibroasă
RD Etichetă carton
Punguţă Nasturele de rezervă
Agăţător plastic Ataşat punga cu nasturele
Umeraş plastic Produs
Pungă de plastic Ambalat produsul
Potrivit HG nr. 527/2007, eticheta produselor textile trebuie să conţină pe lângă numele
produsului, firma/ brand-ul sau numele importatorului, principalele caracteristici tehnice şi
calitative şi indicarea modului de întreţinere a produselor textile. Eticheta care specifică modul de
întreţinere al produsului textil este realizată dintr-un material textil rezistent în care, prin intermediul
unor simboluri grafice simple şi sugestive, standardizate, se prezintă recomandări privind
întreţinerea produselor respective. Indicarea modului de întreţinere se face prin utilizarea
simbolurilor prevăzute în SR EN ISO 23758 : 2005. Acest standard conţine elementele grafice şi
descrierea acestora referitoare la spălarea, stoarcerea, înălbirea, uscarea şi curăţarea chimică a
produselor textile comercializate pe piaţă.
Denumirile, reprezentările şi specificaţiile referitoare la conţinutul de fibre textile se scriu
clar, lizibil şi uniform chiar şi atunci când produsele textile se oferă spre vânzare sau se vând
consumatorului inclusiv cu ajutorul cataloagelor şi a literaturii comerciale - pe ambalaje, etichete
sau marcaje.
Produsele textile sunt supuse unor tratamente de întreţinere: spălare, clorurare, călcare, curăţare
chimică şi uscarea la maşina de spălat.
Etichetarea unui produs trebuie să conţină datele şi semnele convenite pe plan intern sau
internaţional, prin care se defineşte cu claritate, se identifică cu uşurinţă caracteristicile şi calităţile
produsului respectiv.
Eticheta completă de întreţinere trebuie să cuprindă cinci imagini semnificative, tab.nr.4 care
reprezintă simbolul celor cinci operaţii principale în tratamentul unui produs textil pentru
intreţinerea lui în timpul utilizării. Cele cinci simboluri trebuie să fie prezentate prin vignete ţesute
sau imprimate, cusute într-un loc şi mod care să asigure permanenţa pe produs.
Tabelul nr.4
~ 22 ~
Notă: Păstrarea ordinii de prezentare pe etichetă este obligatorie.
În cazul în care unul din simboluri este barat cu două linii (X), înseamnă că operaţia (sau
tratamentul respectiv este interzis.
Dacă trebuie să fie luate anumite măsuri de precauţie deosebite în timpul efectuării
operaţiilor de spălare, de albire, de curăţare uscată, atunci aceste simboluri sunt subliniate cu o linie
groasă.
Alegerea corectă a materialelor pentru un produs de îmbrăcăminte determină calitatea
acestuia, condiţiile de exploatare ale acestuiaşi modul de comportare în timpul purtării.
II.2. Elaborarea tiparului de bază de jachetă pentru femei, cu ajutorul

sistemului Gemini CAD
II.2.1.Stabilirea parametrilor necesari construcţiei tiparelor de bază. Alegerea
variantei de construcţie a tiparului de bază
În tehnologia convenţională de obţinere a produselor de îmbrăcăminte, acestea sunt realizate

dintr-un număr diferit de repere croite din materiale plane şi asamblate prin diferite procedee, din
care cel mai des utilizat este cel de coasere..
Tiparele reprezintă desfăşuratele plane ale reperelor produselor de îmbrăcăminte, a căror

formă şi dimensiune trebuie corelate cu forma şi dimensiunile corpului.
Problema fundamentala a construcţiei îmbrăcămintei o constituie adaptarea structurilor plane
la forma neregulată a corpului omenesc.
De-a lungul evoluţiei îmbrăcămintei, s-au conturat mai multe metode de construcţie a
tiparelor:
a) metoda mulajelor (hârtie sau pânză pe corp);
b) metoda clasică - metoda geometrică;
c) metode moderne: metoda desfăşuratelor, metoda intersecţiilor, metoda analitică de descriere a
conturului tiparelor;
~ 23 ~
Cea mai des utilizată metodă de realizare a tiparelor este metoda geometrică de construcţie,
metodă care este utilizată în sistem manual, dar şi pe sisteme CAD. Tiparele pentru aceeasi parte a
produsului se pot obţine prin mai multe variante, din care se alege aceea care asigură echilibrul
produsului pe corp, corespondenţa dimensională cu forma corpului purtătorului. Metoda geometrică
este o metodă cu algoritm închis. Aceste metode au apărut la începutul secolului XIX şi au înlocuit
metoda mulajelor.
Construcţia tiparelor prin metoda geometrică se execută pe baza informaţiilor dimensionale
de corp, a dimensiunilor de produs şi pe baza estimării unor valori ale adaosurilor impuse de
caracteristicile constructiv- estetice ale acestora (sileuat, croială, grupa de purtători, strcutura de
straturi etc.).
În construcţie se porneşte de la un număr limitat (512) de dimensiuni ale corpului tip sau
preluate de pe corp, respectiv de dimensiuni de produs.
Pe baza datelor iniţiale, în fiecare variantă constructivă adoptată se efectuează o serie de
calcule prealabile. Segmentele tiparului corespund unor segmente de corp şi ele se determină prin
diferite relaţii de calcul (relaţii de proproţionalitate) în funcţie de structura datelor iniţiale utilizate.
Fiecare construcţie precizează în mod diferit valorile adaosurile constructive necesare prin care se
face trecerea de la dimensiunile corpului, la suprafaţa exterioară a produsului.
În toate metodele de construcţie, tiparele de bază se realizează într-o reţea de linii numită
reţea de linii de bază, aceeaşi pentru produsele care aparţin unei anumie categorii: produse cu sprijin
pe umeri şi produse cu spirjin în talie. În reţea, se obţine forma plană a elementului principal de
produs.
Punctele caracteristicile reţelei, respectiv punctele de contur ale tiparului se notează printr-un
sistem de cifre, ce indică informaţii despre succesiunea de construcţie a tiparului şi are la bază
intersecţia imaginară a suprafeţei corpului uman cu o serie de planuri antropometrice verticale şi
transversale.
Se acceptă următoarea aproximare: ca liniile de intersecţie dintre suprafaţa corpului şi un plan
antropometric sunt linii drepte, iar aceste linii drepte vor constitui reţeaua de linii de bază, în care se
construiesc tiparele unui tip de produs.
In tabelul nr.5 Se prezintă datele iniţiale necesare pentru construcţia tiparului de bază de
jachetă pentru femei, cu siluetă ajustată şi de croială clasica. Varianta de construcţie aleasă pentru
realizarea tiparului este indicată pentru obţinerea modelelor ce prezintă linii de divizare
longitudinale, prin care se obţin clini laterali (în tiparul feţei, respectiv al spatelui). Silueta
produsului este obţinute prin cambrari între spate şi clinul de la spate, faţă şi clinul de la faţă,
respectiv între clinii de la faţă şi spate. Tiparul de mânecă este din două repere: faţa şi dosul de
mânecă.
Tiparul de bază se realizează pentru corpul tip 166- 84- 96.
Tabelul nr.5
Nr. crt. Denumirea dimensiunii Simbol Valoare (cm)
1 Înălţimea corpului Ic 166
2 Perimetrul bustului Pb 84
3 Perimetrul taliei Pt 68
4 Perimetrul şoldurilor Ps 96
5 Lungimea produsului Lp 65
7 Lungimea manecii Lm 60
~ 24 ~
Construcţia tiparelor de bază se realizează utilizând următaorele valori ale adaosurilor:
adaosul de bază Ab= 7.5 cm. In functie de silueta, se stabilesc valorile adaosului de pe linia taliei
At = 6 cm şi respectiv de pe linia şoldurilor As = 4 cm.
In tabelul nr. 6 se prezintă relatiile de calcul ale segmentelor constructive, in succesiune

pentru a proiecta tiparul de bază de jachetă pentru femei, cu siluetă ajustată. In figura.. se prezinta
tiparele elementelro rpincipale ale produsului jacheta pentru femei (fata, spate, maneca).
Tabelul nr.6
Nr. Denumirea segmentului Simbol segment Relaţia de calcul a segmentului Valoare
crt. constructiv reala(cm)
1. Trasarea liniilor orizontale ale reţelei
- linia bustului
1. Înălţimea spatelui (Is)
Is = 11 31 (Pb /10+ 11 cm) + 2 cm 21,4
- linia taliei
2. Lungimea spatelui până la LT = 11 41
Ic/4 - 1,5 cm 40
talie
- linia şoldurilor
3. Distanţa talie-şold
DT-ş = 41 51 18 ÷ 20 cm, 20 cm 20
- linia de terminaţie
4. Lungimea produsului (Lpr) Lpr = 11 91 Date iniţiale 65
2. Trasarea liniei de contur de pe mijlocul spatelui

5. 411, punct de contur 41 411
2 ÷ 2,5 cm, 2 cm 2
6. 511, punct de contur 51 511 2 ÷ 2,5 cm, 2 cm 2
7. 911, punct de contur 91 911 2 ÷ 2,5 cm, 2 cm 2
Se uneşte punctul 11 cu 411 prin segment de dreaptă şi la intersecţie cu oriozntala trasată
prin 31
(linia bustului) se obţine punctul 311.
3. Trasarea liniilor verticale ale reţelei
8. Lăţimea spatelui ℓs = 311 33 (Pb /8 + 5,5 cm) + 0,23* Ab 17,72
9. Lăţimea răscroielii mânecii (Pb /8 - 1,5 cm) +
ℓrm = 33 35
0,46* Ab 12,45
10. Lăţimea feţei
ℓf = 35 37 (Pb /4 - 4 cm) + 0,31 *Ab
19,32
11. Repartizarea lăţimii răscroielii
ℓmrf= 35 341 Val. Constantă (2,5÷3 cm), 3 cm 3
mânecii la faţă
Trasarea liniilor de contur superior- tiparul spatelui
12. Lăţimea răscroielii gâtului la
ℓrgs = 11 12 Pb /20 + 2,5 cm 6,7
spate
13. Înălţimea răscroielii gâtului la 3 cm 3
îrgs = 12 121
spate
14. Înclinarea umărului la spate valoare constantă
îus= 13 131
(0 ÷ 1,5 cm), 1,5 cm 1,5
15. Lungimea umărului la spate ℓus = 121 14 121 131 + 1,5 cm 13,5
16. 23, punct ajutător 33 23 33 131 /2 10,7
~ 25 ~
17. 331, punct ajutător
33 331 33 23 /2 5,25
18. 231, punct de contur, centrul
valoare constantă
pensei de omoplat 23 231 1,5
(1 ÷ 1,5 cm), 1,5 cm
19. 121 122 valoare constantă 4 ÷ 5 cm 4
20. 232, 232', punctele de la baza Apo = 232 232' valoare constantă 1,5 cm 1,5
pensei de omoplat; adâncimea 231 232 =
pensei de omoplat 231 232'
21. 36, punct ajutător 37 36
Pb/10 + 0,5 cm 8,9
46, punct ajutător Din punctul 36 se coboară perpendiculară pe linia bustului
22. Lungimea feţei (Lf)
Lf= 46 16 Ic/4 +2,5 cm sau( LT + 4 cm ) 44
23. Lăţimea răscroielii gâtului la
ℓrgf = 17 161 Pb/20+2,5 cm 6,7
faţă
24. Înălţimea răscroielii gâtului la
îrgf = 17 171 Pb/20+3,5cm 7,7
faţă
25. 172, punct de contur, situat pe
17 35
17 172 (Pb/20+ 2,5 cm)+0,5cm 7,2
26. Poziţia vârfului pensei de bust 16 361 Ic/16+Pb/6+1,5 cm 25,87
27. Înclinarea umărului la faţă îuf = 35 151 Pb/10+9 cm (sau Is-4cm) 17,4
Poziţionarea punctului extrem exterior al liniei cusăturii umărului la faţă (punctul 14').
Cu vârful compasului în punctul 35 şi o rază r = 35 151 se trasează un arc de cerc
28. Extremitatea liniei umărului la Pb/20 - 0,5 cm 3,7
151 14'
faţă
 Cu vârful compasului în punctul 361 şi o rază r1 = 361 16 se trasează un arc de
cerc.
 Cu vârful compasului în punctul 14' şi o rază r2 = ℓuf se trasează un arc de cerc ce
va intersecta arcul de cerc de rază r1 în punctul 152. ℓuf= ℓus- (0,5 ÷ 1 cm)
29. Poziţionarea laturii oblice a 161 16 , se măsoară pe tipar 2,5
152 153
pensei de bust
Egalizarea laturilor pensei de bust
 Cu vârful compasului în punctul 361 şi o rază r3 = 361 153 se trasează
un arc de cerc care va intersecta latura verticală a pensei de bust în punctul 16'
35 352 35 33/4 3,11
31. 351, punct de contur 35 351 33 331 spate
32. C, punct de contur 352 C (0,4) cm, măsurare pe tipar 0,4
Dimensionarea tiparului pe linia taliei
33. Laţimea feţei pe linia taliei ℓft=45 471 Pt/4-0,5cm 16,5
34. Adăncimea pensei la faţă Apf= 461 461’ 47 471, prin măsurare pe tipar
35. Lăţimea tiparelor pe linia Pt/2+At 40
ℓtt= 471 412
taliei
36. 431, punct ajutător 43 431 Val.const. 0,5 cm 0,5
37. Cambrarea dintre clin şi spate 432 432’ Val. Const. 3,5 cm 3,5
431 432= 431 432’
38. 442, punct ajutător 441 442 Val.const. 1 cm 1
39. 412, punct ajutător 471 412 Pt/2+At 40
40. Cambrarea pe linia taliei 411 412 Măsurare tipar 5,95
41. Cambrarea dintre clin şi faţă 443 443’ 411 412 - 432 432’
~ 26 ~
442 443= 442 443’
42. Lăţimea tiparelor pe linia Pş/2 +Aş 52
ℓtt= 57 512
şoldurilor
43. Suplimentarea la nivelul liniei Măsurare tipar
511 512
şoldurilor
44. Suplimentarea între clin şi faţă 541 542= 541 542’ 511 512/2
45. 332, punct de contur 331 332 valoare constantă, 1,3 cm 1,3
46. 561, punct inferior al pensei Val. Constantă, 5cm. 5
56 561
din tiparul feţei
Se realizează transferal pensei de omoplat care are deschidere în răscroiala mânecii. Suprafaţa
delimitată de punctele 232, 212, 122, 14 se copie, se roteşte în sens antiorar în jurul punctului 212, până
când laturile pensei de omoplat se suprapun: 232 212 peste 232’ 212. Lungimea pensei de omoplat se
definitivează la valoarea de 8-10 cm.
Construcţia tiparului de mânecă
Din tiparele elementelor principale faţă, spate, se determină înălţimea răscroielii mânecii (Irm),
respectiv perimetrul răscroielii mânecii (Prm).
f+Ius)/2
14 1
-înălţimea umărului la faţă (Iuf): 14 ’
14' 35
-înălţimea umărului la spate (Ius):
141 B 3 32
-perimetrul răscroielii mânecii
(Prm) se măsoară pe conturul C
33
răscroielii mânecii între punctele 3 5 B
14', c, 332 şi 141.

Irm=(I
Constructia tiparului de maneca

1. Trasarea liniilor orizontale ale reţelei
- linia de adâncime a răscroielii mânecii
47. Înălţimea capului de mânecă Irm - [1/10 ℓrm + (1÷1,5 cm)] 15,6
Icm = 15 35
(Icm)
- linia de terminaţie
48. Lungimea mânecii (Lm) Tabel dimensional 60
Lm = 15 95
49. 951, punct ajutător valoare constantă

95 951
(2 ÷ 2,5 cm), 2 cm 2
- linia cotului
50. 45, punct pe linia cotului 35 951 /2 - 1 cm 16
35 45
Dimensionarea tiparului pe liniile orizontale

pe linia de profunzime
51. 351, punct de contur ℓrm/4 3,11
35 351
-Poziţionarea punctului 13, constructiv.

Cu vârful compasului în punctul 351 şi o rază r = Di = Prm/2-0,5cm se trasează un arc de cerc ce
va intersecta orizontala de bază în punctul 13.
Obs. Se va verifica dacă lăţimea răscroielii mânecii pe linia de profunzime
(ℓrm = 33 35 ) îndeplineşte condiţia: ℓrm (de la mânecă) = ℓrm (de la faţă şi spate) + (4÷5 cm)
45 451
(1,5÷2 cm), 1,5 cm 1,5
~ 27 ~
Trasarea liniilor de contur
53. 14, punct de contur pe capul 15 13 /2+ 1 cm 9
15 14
de mânecă
54. 151, punct ajutător 15 151 15 14 /2 4,5
55. 152, punct de contur
351 152 151 351 /2 6,9
13 131 33 35 F,S/4 + 0,5 cm 3,61
33 341 33 35 /2+ 1 cm 8,22
131 132
(0,5÷0,7 cm), 0,5 cm 0,5
Se trasează deasupra liniei de profunzime o paralelă la o distantă de 0,5 cm.
59. 352, 352’, puncte de contur valoare constantă
35 352 = 35 352’
(2÷3 cm), 2,5 cm 2,5
Obs. Prin punctul 352 se trasează o paralelă la segmentul 351 451 ce va intersecta linia cotului în
punctul 452.
43 431 valoare constantă, 1 cm 1
61. 133’, punct ajutător valoare constantă 5
132 133’ (4÷5 cm), 5 cm
431 432 valoare constantă, 1cm 1
63. lăţimea mânecii pe linia de Tabel dimensional 19,5
terminaţie (ℓmt) ℓmt = 951 931
64. 133, punct de contur Se construieşte simetricul

Constructiv punctului
133’ faţă de 131 431
65. 952, punct de contur Se construieşte simetricul
Constructiv punctului
952’ faţă de 15 95.
Obs. Prin punctul 353 se trasează o perpendiculară pe segmentul 353 452
452', punct de contur 451 452' 451 452
După definitivarea tiparului pentru mâneca din două repere se măsoară pe desen perimetrul capului de
mânecă (Pcm):
- între punctele 353', 14, 131 şi 133' la reperul mare al mânecii
- între punctele 353 şi 133 la reperul mic al mânecii
Construcţia tiparului de mânecă este corectă dacă Pcm = Prm + (4÷5 cm)
~ 28 ~
161 16 152 121
17
16’ 153 122’122
13
14 11
12
141
151 14’
171
232 212’
a’
a
231
212
232
351 332 331
352 C
33
37 31
35 311
361
341
442 431
46 443
443’ 432 432’
411
47 41
461’ 461 412
441
43
541
51
56 542 542’ 53 511
57 512
97 91
96 941 93 912
Figura nr. 19 Jachetă cu clin lateral - tiparul de bază pentru faţă, spate clin şi mânecă
II.2.2. Proiectarea tiparului de bază cu sistemul Gemini CAD. Funcţii şi

comenzi utilizate.
Sistemele CAD moderne (LECTRA, INVESTRONICA, ASSYST, GEMINI, OPTITEX)

oferă posibilitatea structurării unei baze de date pe tipuri de produse, grupe de materii prime şi
purtători care să permită ulterior diversificarea constructiv-estetică, într-un timp foarte scurt şi cu
costuri minime.
Gemini CAD System este un produs românesc cu următoarele programe/ module de lucru:
 Pattern Editor- modul de proiectare, modelare, gradare, construcţie şabloane, prelucrare
colţuri;
 Cut plan- modul de divizare a unei comenzi , prin care se stabilesc variantele optime de
încadrare a mărimilor pe şpan, a numărului de foi din şpan;
 Nest Expert- modul de realizare a încadrărilor, varianta manuală sau automată, în funcţie
de restricţiile impuse la încadrare;
 Spooler- modulul de listare a încadrărilor pe plotter (King Cut).
~ 29 ~
Modulul Gemini Pattern Editor
Lansarea în execuţie acestui program determină deschiderea următorului meniu superior,

respectiv meniu lateral: fig.nr.20
Fig.nr.20
În meniul superior sunt afişate următoarele funcţii:

 Model – deschidere a unui model creat anterior sau existent în baza de date;
 Piese – modificare proprietăţi ale unui “piese” – reper al produsului de îmbrăcăminte
(dimensiuni, simetrizare, unire cu un alt reper, etc.)
 Modificare – prelucrarea formei unui piese/ reper al produsului de îmbrăcăminte;
 Construcţie – desenarea unui reper/ piese printr-o succesiune de linii, în funcţie de o
serie de calcule anterior executate;
 Gradare – realizarea unui set de mărimi, gradarea punctelor de contur ale tiparului şi
modificarea cotelor de gradare;
 Industrializare – construcţie şabloane, prelucrare colţuri, poziţionarea unor puncte
tehnice interioare
 Măsurători şi verificări – determinarea lungimii unor linii de asamblare, linii
constructive pentru reper, verificarea corectitudinii construcţiei unei piese/ reper;
 Setări – informaţii generale pentru proiectare, digitizare, plotter, etc.
Meniul lateral de lucru permite accesul rapid către anumite funcţii ale programului. (tab. 7)
Tabelul nr 7 Funcţiile programului

Activarea acestui buton permite accesul rapid în modul de lucru “piese”
Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “modificare formă”
Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “desenare”

Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “digitizare”
Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “industrializare”
Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “gradare”
~ 30 ~
Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “măsurători/
verificări.”
In tabelul nr.8 se prezintă principalele etape de realizare a tiparului de bază, utilizând funcţii
şi comenzi specifice modulului Gemini Pattern Editor.
Tabelul nr.8 Funcţii şicomenzi utilizate

Nr.
Descriere Figură
Crt.
Se selectează modulul
Desenare. Utilizând
funcţia Construieşte piesă
liberă prin puncte şi linii,
se trasează din segmente
conturul tiparului de bază,
1. clin şi spate.
Modificare formă / Mută

punctul la
- setează originea în
punctul 11,
după care se completează
2.
în fereastra de dialog
X=0, Y= - 21,4
~ 31 ~
punctul la
3.
- se mută al doilea punct
faţă de origine cu X=0,
Y= - 40

punctul la
4. - setează originea în
punctul 31, după care se
completează în fereastra
de dialog
X=0, Y= - 20
5.

punctul la
de dialog
X= - 2, Y= - 40
Aliniază punctele rectilinii
~ 32 ~
punctul la
6. punctul 311, după care se
de dialog
X= - 17,72, Y= 0

punctul la
de dialog
X= - 16,79, Y= 0

punctul la
punctul 11,
după care se completează
în fereastra de dialog
X= -6,7, Y= 3
~ 33 ~
punctul la
de dialog
9. X= - 1,39, Y= 4,76
Modificare formă /creare

punct
- se creează un nou punct
la distanţa de 0,75cm.
Acceptă
Modificare formă /creare
punct
10. - se creează un nou punct
la distanţa de – 5cm.
Acceptă
Modificare formă /
- Aliniază punctele
verticale

punctul la
11. punctul 432, după care se
de dialog.
X= - 15,29: Y= 0,5
Aliniază punctele rectilinii
~ 34 ~
Industrializare/ declară
pensa
- se declară punctele din
răscroiala mânecii care
aparţin pensei.
Editează linia de tăiere, se
12.
selectează punctul liniei
de tăiere şi cu tasta ALT
apăsată se magnetizează
peste punctul de pe linia
umărului.
Termină editare LT.
Industrializare/ declară
pensa
- se selectează pensa şi se
de dialog unghiul de
rotaţie
0
13.
- se bifează sensul de
rotaţie Antiorar
Roteşte pensa
14. clin .
Modificare
formă /schimbă lungimea
curbei
- se modeleză din aproape
în aproape după forma
spatelui.
~ 35 ~
faţă.
15. Modificare formă / Mută
punctul la
punctul 37 , după care se
de dialog.
X= 0. Y= - 18,65cm

punctul la
16.
de dialog.
X= 0. Y= - 20cm

punctul la
de dialog.
17. X= 6,7cm Y= 44cm
~ 36 ~
punctul la
18. completează în fereastra
de dialog.
X=- 6,7cm Y= - 7,7cm

punctul la
19. de dialog.
X=8,9cm Y= - 2cm
Modificare
formă /aliniază puncte
verticale
20. Modificare formă / Mută

punctul la
de dialog.
X=-3,5cm Y= 4,7cm
~ 37 ~
punctul la
de dialog.
X=22,7cm Y= 17,65cm
21.
Industrializare /punct
tehnic interior
- se activează în fereastra
de dialog
X= 0cm; Y= -2
Industrializare/ punct
tehnic interior
de dialog
X= 8,77cm; Y= 5cm
~ 38 ~
Industrializare/ punct
tehnic interior
de dialog
X= 1,2cm; Y= -16,45cm
Industrializare/arată
22.
ascunde distanţe pe piese
Construcţia tiparului de mânecă.- etape principale
Se verifică continuitatea
conturului răscroielii mânecii.
Se activează modulul
“Măsurători” şi din meniul
superior se activează iconul
“Măsoară distanţa
perimetrală”. Se măsoară în
sens orar lungimea răscroielii
mânecii la spate , la clin şi la
23.
faţă ( în mod succesiv)
necesare construcţiei tiparului
de mânecă.
Se activează din meniul
superior “Watcher-ul” şi se
adaugă în tabel valorile
măsurate necesare efectuării
unor calcule preliminare
pentru mânecă.
~ 39 ~
Desenare. Utilizând funcţia
„Construieşte piesă liberă”
prin puncte şi linii, se trasează
din segmente conturul
tiparului de bază, clin şi spate.
24. Modificare formă/ mută
punctul la o anumită distanţă.
- setează originea în punctul
14
- se activează în fereastra de
dialog X= 0cm
Y= -12,05 cm
Modificare formă/ mută

14
25. dialog X= 0cm
Y= -60cm

352
26. - se activează în fereastra de
dialog X= 0cm
Y= -16cm
~ 40 ~
27. punctul la o anumită distanţă.
352
dialog X= 2,5cm
Y= 3,1cm

352
dialog
X= 21,29 cm
28. Y= 9,1cm
Se transformă liniile de pe
conturul capului mânecii în
curbe;
Obs. Dosul de mânecă se

29. construieşte similar feţei de
mânecă
~ 41 ~
Figura nr.21 Formele definitive ale elementelor principale - jachetă pentru femei
II.2.3. Stabilirea cotelor de gradare. Gradarea tiparelor de bază.
În proiectarea constructivă a unui model, tiparele se construiesc de obicei pentru o

tipodimensiune (poate fi tipodimensiunea medie a grupei respective de conformaţie) pentru care se
recomandă modelul. Aceste tipare de model se numesc tipare originare. Tiparele reperelor pentru
celelalte mărimi precizate în tabelul dimensional se obţin pe baza acestor tipare originare prin
gradare .
Gradarea este procesul de obţinere a întregului set de tipare- şabloane pentru întreaga gamă
de mărimi în care se confecţionează un model, cu ajutorul tiparelor de model pentru o singură
tipodimensiune, simplificând astfel obţinerea acestor elemente ale documentaţiei tehnice. Gradarea
se poate executa numai pe mărimi (cu păstrarea taliei constante), numai pe talii (cu păstrarea
mărimii constante) sau pe mărimi şi talii.
Mărimea modificărilor care trebuie realizate de la o mărime la alta şi de la o talie la alta a
tiparelor depinde nu numai de caracterul variaţiei indicatorilor dimensionali ai corpului, ci şi de
metoda de gradare utilizată, de poziţia axelor iniţiale în raport cu care se măresc sau se micşorează
dimensiunile tiparelor.
În cazul oricărui sistem CAD utilizat în activitatea de proiectare el oferă un avantaj

important, şi anume: permite transferul cotelor de gradare alocate tiparului de bază la reperele
modelului, după ce formele de bază ale elementelor principale au fost prelucrate în concordanţă cu
particularităţile de model (cotele de gradare sunt transmise tuturor şabloanelor care au fost obţinute
pe baza elementelor principale). Metoda aplicabilă sistemelor CAD pentru gradarea tiparelor de
bază/ model este metoda de gradare prin calcul proporţional.
Metoda se bazează pe principiul conform căruia, fiecare punct caracteristic de pe conturul

tiparului mărimii de referinţă, se deplasează pentru gradare în raport cu un sistem de axe de
coordonate cu originea în punctul respectiv, deplasările pe orizontală şi pe verticală ale acestor
puncte fiind dependente de modificarea parametrilor antropometrici de la o tipodimensiune la alta şi
~ 42 ~
de poziţia relativă a punctelor de pe contur faţă de axele iniţiale. Aceste deplasări se numesc creşteri
interdimensionale sau cote de gradare.
Problema fundamentală a acestei metode o reprezintă calculul acestor cote de gradare. Ele se
pot calcula pe baza cunoaşterii relaţiilor de calcul realizate la dimensiunea segmentelor
constructive, pe baza cunoaşterii parametrilor iniţiali, care intră în structura relaţiei de calcul , cu
ajutorul cărora au fost poziţionate punctele caracteristice ale tiparului.
Etapele procesului de gradare prin calcul proporţional sunt următoarele (prin metoda
manuală):
 Stabilirea poziţiei sistemului principal de axe în raport cu care se determină valorile
creşterilor interdimensionale;
 determinarea valorilor creşterilor interdimensionale în raport cu sistemul ales pe baza
tabelului de dimensiuni şi a structurii relaţiilor de calcul a segmentelor constructive din tiparul de
bază;
 ataşarea în punctele de contur a unor sisteme de axe de aceeaşi orientare cu sistemul
iniţial;
 plasarea valorilor creşterilor calculate pe axele de coordonate (x şi Y) pentru a obţine
toate mărimile din gamă;
 determinarea direcţiei de gradare pe care se vor plasa punctele de acelaşi nume;
 trasarea liniilor de contur pentru toate mărimile din gamă în mod similar cu conturul
iniţial.
Mărimea modificării de la o mărime şi talie a tiparelor depinde nu numai de caracterul
variaţiei indicatorilor dimensionali ai corpului, ci şi de metoda de gradare utilizată, de poziţia axelor
iniţiale în raport cu care se măresc sau se micşorează dimensiunile reperelor unui produs de la o
tipodimensiune la alta.
Astfel, aşezând în acest sistem de axe, creşterile interdimensionale pe direcţie verticală şi
orizontală, stabilite pentru fiecare punct, geometric se obţine poziţia punctelor caracteristice pentru
mărimile mai mari sau mai mici decât mărimea de referinţă. Punctele caracteristice cu acelaşi nume
sunt situate pe aceeaşi dreaptă care poartă numele de direcţie de gradare.
Punctele situate pe liniile considerate ca axe iniţiale se deplasează doar într-o singura
direcţie, cele situate pe orizontala numai în direcţie orizontală, cele situate pe direcţie verticală
numai în aceasta direcţie, restul punctelor situate pe liniile de contur deplasându-se atât pe verticală
cât şi pe orizontală.
Pentru determinarea cotelor de gradare este necesar să se stabilească variaţia parametrilor
iniţiali necesari operaţiei de gradare, pe baza cărora se determină apoi valorile cresterilor
interdimensionale pentru fiecare punct de contur al tiparului.
Tabel nr.9 Variaţia parametrilor iniţiali:

Nr Denumirea parametrilor Simbol Variaţia parametrilor
crt Simbol Valoarea[cm]
1 Înălţimea corpului Ic ∆ Ic 0
2 Perimetrul bustului Pb ∆ Pb 4
3 Perimetrul taliei Pt ∆ Pt 4
4 Perimetrul şoldului Pş ∆ Pş 4
6 Lungimea produsului Lpr ∆ Lpr 0
7 Lungimea mânecii Lm ∆ Lm 0
8 Lăţimea mânecii la ℓmt ∆ ℓmt 0.5
terminaţie
~ 43 ~
În etapa următoare, cunoscând succesiunea de construcţie a tiparului de bază, structura
relaţiilor de calcul ale segmentelor constructive se stabilesc relaţiile de calcul ale creşterilor
interdimensionale pentru fiecare punct caracteristic al tiparului.
În tabelele nr. 10, 11,12 prezentate sunt centralizate realţiile de calcul şi valorile cotelor de
gradare pentru punctele principale de pe conturul tiparului de „jachetă” pentru femei/ adolescente.
Tabel nr.10 Variaţia punctelor caracteristice gradate pe reperul spatelui

Nr. Punct Cresteri interdimensionale
crt caracteristic Pe directia OX Pe directia OY
Relaţie de calcul Valoare Relaţie de calcul Valoare
[cm] [cm]
1 11 - - ∆ Is 0.4
2 121 ∆lrgs 0.2 ∆ Is 0.4
3 14 ∆ls 0.5 ∆ Is 0.4
4 212 ∆lrgs 0.2 ∆ Is/2 0.2
5 232 ∆ls 0.5 ∆ Is/2 0.2
6 232’ ∆ls 0.5 ∆ Is/2 0.2
7 332 ∆ls 0.2 ∆ Is/4 0.1
8 33 ∆ls 0.5 - -
9 432’ ∆ls 0.5 ∆LT-∆ Is -0.4
10 53 ∆ls 0.5 ∆LT+∆ îs-∆ Is -0.4
11 93 ∆ls 0.5 ∆Lpr-∆ Is -0.4
12 91 - - ∆Lpr-∆ Is -0.4
13 51 - - ∆LT+∆ îs-∆ Is -0.4
14 411 - - ∆LT-∆ Is -0.4
15 311 - - - -
Tabel nr.11 Variaţia punctelor caracteristice gradate pe reperul clin

Crt caracteristic Pe directia OX Pe directia OY
Relaţie de calcul Valoare Relaţie de calcul Valoare
[cm] [cm]
1 332 ∆ls 0.5 ∆ Is/4 0.1
2 33 ∆ls 0.5 - -
3 432 ∆ls 0.5 ∆LT-∆ Is -0.4
4 53 ∆ls 0.5 ∆LT+∆ îs-∆ Is -0.4
5 93 ∆ls 0.5 ∆Lpr-∆ Is -0.4
6 942 ∆ls+∆lrmcl 1 ∆Lpr-∆ Is -0.4
7 442 ∆ls+∆lrmcl 1 ∆LT-∆ Is -0.4
542 ∆ls+∆lrmcl 1 ∆LT+∆ îs-∆ Is -0.4
8 34 ∆ls+∆lrm/2 0.75 - -
~ 44 ~
Tabel nr.12 Variatia punctelor caracteristice gradate pe reperul fatǎ
Crt caracteristic Pe directia OX Pe directia OY
Relaţie de Valoare Relaţie de calcul Valoare
calcul [cm] [cm]
1 171 - - ∆ Is-∆ îrgs 0.2
2 37 - - - -
3 47 - - ∆LT-∆ Is -0.4
4 57 - - ∆LT+∆ îs-∆ Is -0.4
5 97 - - ∆Lpr-∆ Is -0.4
6 942’ ∆lf +∆lrmcl 1 ∆Lpr-∆ Is -0.4
7 542’ ∆lf +∆lrmcl 1 ∆LT+∆ îs-∆ Is -0.4
8 442’ ∆lf +∆lrmcl 1 ∆LT-∆ Is -0.4
9 341’ ∆lf +∆lrmcl 1 - -
10 351 ∆lf 1 ∆Is 0.1
11 C ∆lf 1 ∆ ℓrm/4 0.125
12 14’ ∆lf 1 ∆Is 0,4
13 16’ ∆Pb /10 0.4 ∆Is 0.4
16 36 ∆Pb /10 0.4 - -
17 361 ∆Pb /10 0.4 - -

18 461 ∆Pb /10 0.4 ∆LT-∆ Is -0.4
19 461’ ∆Pb /10 0.4 ∆LT-∆ Is -0.4
20 56, 561 ∆Pb /10 0.4 ∆Lpr-∆ Is+∆ îş -0.4
21 961’ ∆Pb /10 0.4 ∆Lpr-∆ Is -0.4
Gradarea elementelor principale se execută utilizând modulul de Gradare al programului

Gemini Pattern Editor
Tabelul nr.13 Lansarea în execuţie a programului determină afişarea următoarelor

iconuri
Editare – deschidere set de mărimi ..........................................
Modifică gradarea punctului.......................................................
Liniarizează cotele de gradare în punctul selectat.....................
Aliniază temporar mărimile gradate în punctul selectat .............

Aliniază definitiv mărimile gradate în punctul selectat................
Aliniază mărimile gradate axa de fir drept.................................
Copie de la primul punct selectat la celelalte puncte selectate
regula de gradare pe direcţia Ox...............................................
~ 45 ~
regula de gradare pe direcţia Oy...............................................
regula de gradare pe direcţiile Ox şi Oy....................................
Simetrizează faţă de axa Ox regula de gradare a punctelor selectate......

Simetrizează pe faţă de axa Oy regula de gradare a punctelor selectate.......
Simetrizează faţă de axele Ox şi Oy regula de gradare a punctelor selectate........
Roteşte cu 45° regula de gradare a punctelor selectate.........................
Roteşte cu 90° regula de gradare a punctelor selectate....................
Roteşte cu un număr de grade declarat regula de gradare a punctelor selectate
Calculează gradarea punctului în funcţie de gradările punctelor vecine............
Incarcă din baza de date şi aplica regula de gradare.................
Salvează în fisier regula de gradare a punctului selectat...........
Anulează gradarea punctelor selectate.....................................
Anulează toate gradările la piesele selectate.............................
Activarea modulului „Gradare” impune constituirea gamei de mărimi în care se va realiza

modelul, dacă aceasta nu există în baza de date. După activarea butonului „editor set de mărimi” se
completează:
figura nr. 22
~ 46 ~
Gradarea elementelor principale se execută în aceeaşi grupă de conformaţie. Selectarea unui
punct de contur determină afişarea unui tabel în care se vor trece valorile creşterilor
interdimensionale, cu semn algebric în funcţie de poziţia relativă a punctului de contur în raport cu
sistemul de axe ataşat tiparului.
Valorile creşterilor interdimensionale se alocă cu semn algebric, în coloana Pas x şi Pas y ,
coloane în casre se trec creşteri cu pas constant, în funcţie de poziţia relativă a punctului tiparului în
raport cu sistemul de axe al sistemului.
Principalele puncte ale tiparului de bază gradate.
figura nr.23 gradarea pct.332 figura nr.24 gradarea pct. 443’
figura 25 gradarea pct.351 figura 26 gradarea pct.432’
Dacă este cazul, în „editor set mărimi” se construiesc două baze de gradare (grupuri) şi în
acest mod se poate face gradarea pe diferite talii şi grupe de conformaţii.
Cotele de gradare pentru fiecare punct de contur se alocă în funcţie de un sistem de axe ce
este ataşat în mod virtual la elementul de produs. Programul oferă posibilitatea selectării setului de
mărimi în care se doreşte gradarea.
~ 47 ~
Dacă anumite puncte de contur au aceleaşi creşteri pe cele două seturi, ele vor apare în setul
de gradare creat în mod automat de către program, numit “Gradări comune”.
În figura nr.27 Tiparele de bază gradate în gama de mărimi stabilită .
II.3. Prezentarea etapelor de prelucrare ale tiparelor pentru obţinerea

reperelor modelelor colecţiei
Obţinerea tiparului de model prin transformarea construcţiei tiparului de bază în corespondenţă
cu particularitîţile modelului necesită operaţiuni cu durate ce depind de gradul de complexitate a
modelului, presupunând atât transformarea tiparelor de bază ale elementelor principale cât şi
construcţia elementelor ce individualizează modelul.
Transformarea tiparului de bază se realizează în două faze succesive:
 introducerea caracteristicilor ce depind de modelul ales şi conturarea formei primare a
tiparelor de model
 introducerea particularităţilor de model în tiparul de bază se realizează într-o succesiune
impusă de complexitatea modelului, concomitent se construiesc şi anumite elemente a modelului, în
general acela care completează elementele principale ( buzunare, gulere etc.)
După introducerea particularităţilor de model, în funcţie de complexitatea acestuia, în una
sau mai multe etape succesive, se obţin formele primare ale elementelr şi reperelor din care este
structurat.
Obţinerea reperelor modelelor colecţiei sunt prezentate în tabelul nr. 14
MODELUL I
Tabelul nr. 14
~ 48 ~
Etape de prelucrare FAŢA
- transferul pensei de pe linia umărului

la jumătatea răscroielii braţului
- trasarea liniei de divizare între
reperul principal al feţei şi clinul
lateral pentru formarea pensei de
garnitură, linie ce trece printr-un
punct situat la 2 cm de vârful bensei
de la bust
- trasarea conturului răscroiturii gâtului
- trasarea conturului reperului central
(tăblia) cu lăţimea de 13,5 cm şi
adăgarea rezervelor necesare
prelucrării nervurilor (5 nervuri cu
rezerva de 2 mm la distanţa de 4,5 cm
una de alta)
- trasarea liniei de terminaţie a
produsului la 65 cm de punctul Reperele componente ale dataliului faţă
superior al liniei umărului
- delimitarea bascului cu lăţimea de 23
cm şi adăugarea rezervei de 12,5 cm
pentru formarea creţilor
- stabilirea poziţiei nasturilor pe
reperul central (tăblia)
tăblia reper principal clin bizet
basc
Etape de prelucrare SPATELE
~ 49 ~
- transferul pensei de pe linia umărului
pe linia răscroiturii braţului, între
clinul lateral şi reperul de mijloc al
spatelui
produsului la 65 cm de punctul
- delimitarea bascului cu lăţimea de 23
cm şi adăugarea rezervei de 12,5 cm
Reperele componente ale dataliului spate
clin lateral reper de mijloc basc
Etape de prelucrare MÂNECA
- trasarea conturului capului de

mânecă incluzând rezerva de 5 cm
- trasarea liniei terminale a celor două
repere principale (faţa şi dosul de
mânecă)
~ 50 ~
- trasarea conturului volanului cu
lăţimea de 13 cm şi adăugarea
rezervei pentru formarea faldurilor
volan
Etape de prelucrare GULERUL

- trasarea conturului gulerului cu
vârfuri ascuţite, în funcţie de
lungimea răscroiturii gâtului, cu o
lăţime de 10 cm
Etape de prelucrare BIZETUL

- trasarea conturului astfel încât să dubleze
atât reperul central cât şi reperul principal al
feţei
MODELUL II
Tabelul nr.15
- transferul pensei de pe linia
umărului pe linia laterală
- trasarea conturului curbat al plătcii
laterale : platca porneşte de la
jumătatea liniei umărului şi ajunge
pe cusătura laterală, la distanţa de13
cm de punctul inferior al răscroiturii
braţului
produsului la distanţa de 70 cm faţă
de punctul superior al liniei
umărului
reperul central şi platca laterală
pentru formarea pensei de garnitură,
linie ce trece printr-un punct situat
la 2 cm de vârful bensei de la bust
- trasarea conturului răscroiturii
~ 51 ~
gâtului Reperele componente ale dataliului faţă
- evazarea reperului central pe linia
laterală
- trasarea conturului fentei cu lăţimea
de 6 cm
- stabilirea poziţiei nasturilor pe
fentă, la 10 cm unul de altul :
poziţionarea nasturilor se realizează
pornind de la linia răscroielii
gâtului, la distanţa de 3,5cm
- stabilirea poziţiei buzunarului pe
reperul central care are dimensiunile
de 12,5 cm şi a cărui terminaţie este
finalizată cu 2 refileţi cu
dimensiunea de 0,6 cm
BIZETUL
- trasarea conturului pornind de la
jumătatea liniei umărului până la
partea terminală reper central clin lateral fentă

umărului pe linia răscroiturii
braţului
- trasarea conturului curbat al plătcii,
de-a lungul laturii superioare a
pensei de pe răscroitura braţului
- transferul pensei interioare de la
nivelul taliei pe linia laterală
- trasarea conturului reperului
principal
gâtului Reperele spatelui
- evazarea reperului secundar,
pornind de pe linia taliei, pe linia
laterală
produsului la distanţa de 70 cm faţă
de punctul superior al liniei
umărului
reper principal reper secundar
~ 52 ~
platca
- trasarea conturului celor două

repere
- marcarea lungimii şliţului situat pe
linia exterioară de asamblare a
reperelor mânecii
trasarea conturului gulerului cu vârfuri

ascuţite, în funcţie de lungimea
răscroiturii gâtului, cu o lăţime de 10
cm GULERUL
trasarea conturului cu lungimea de 13
cm şi lăţimea de 4 cm
EPOLEŢII
MODELUL III
Tabelul nr.16
~ 53 ~
umărului la jumătatea răscroielii
braţului
reperul central al feţei şi platcă
- trasarea conturului plătcii, cu
lăţimea de 14 cm ; platca porneşte
de la jumătatea răscroielii mânecii
spre linia cantului (în linie dreaptă).
gâtului
- adăugarea rezervei de 5 cm pentru
suprapunerea piepţilor
- prelungirea liniei de divizare dintre
reperul central şi platcă pentru
adăgarea rezervelor necesare
prelucrării creţilor
- evazarea reperului principal pe linia Reperele detaliului faţă
laterală, cu 5 cm la terminaţie
- trasarea conturului reperului central
- stabilirea poziţiei nasturilor la
distanţa de 10 cm unul de altul
- stabilirea poziţiei buzunarului, pe
reperul central, care are
dimensiunile de 14 cm şi a cărui
terminaţie este finalizată cu laist cu
lăţimea de 3 cm Reper principal
BIZETUL
- trasarea conturului pornind de la
jumătatea liniei umărului până la
partea terminală, cu lăţimea 10 cm
platca
~ 54 ~
umărului pe linia răscroiturii
braţului
reperul principal al spatelui şi platcă
- trasarea conturului plătcii
orizontale, cu lăţimea de 10 cm pe
linia de simetrie a spatelui şi 13 cm
faţă de punctul superior al răscroielii
mânecii
- evazarea reperului principal pe linia
Reperele detaliului faţă
laterală, cu 5 cm la terminaţie
reper principal
platca
- trasarea conturului celor două repere
~ 55 ~
- trasarea conturului gulerului cu vârfuri
rotunjite, în funcţie de lungimea
răscroiturii gâtului, cu o lăţime de 10
cm
Etape de prelucrare GULERUL
II.4. Obţinerea tiparelor- şabloanelor modelelor colecţiei cu sistemul Gemini

CAD.Comenzi şi funcţii utilizate
Modelul unui produs de îmbrăcăminte reprezintă individualizarea caracteristicilor

constructiv – estetice ale acestuia. Mai multe modele ale aceluiaşi tip de produs ce au anumite
caracteristici constructiv – estetice comune alcătuiesc o familie de modele.
Tiparele de model necesare definitivării formei reperelor produselor de îmbrăcăminte se
obţin într-o succesiune de activităţi bine determinate:
 analiza detaliată a caracteristicilor constructiv – estetice ale modelului în vederea identificării
elementelor de originalitate sau a celor preluate pentru alegerea variantei optime de
realizare a tiparelor de model;
 elaborarea tiparelor de model şi verificarea acestora prin realizarea unui prototip.
 Definitivarea tiparelor de model prin introducerea corecţiilor ce se consideră necesare în
urma realizării prototipului şi compării acestuia cu schiţa modelului.
Pentru realizarae tiparelor de model folosind sistemul GEMINI CAD, Patern Editor, s-a
lucrat în succesiunea prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 8
Model 1
Nr. Denumirea Descrierea modului de lucru Vizualizare graficǎ
crt modul/icon
Meniul Se încarcǎ fisierul unde se aflǎ
superior/ tiparul de bazǎ. Se salvează cu
Model/ alt nume „.gem”. Prelucrarea
1. Deschidere se realizeazǎ pe tipare gradate
model
~ 56 ~
Piese / Se afişează şi se verifică cotele
2. Arată / de gradare ale tiparelor de
ascunde bază.
gradări
Modificare - se modifică Lpr., se dau două

formă/ puncte pe axa Y=13 cm şi
Creează un X= 0cm
punct la o - aliniază punctele pe
3. anumită orizontală
distanţă de - se selectează cele două
punctul puncte
selectat - se activează în fereastra de
Industrializa dialog „Dreaptă dependentă”
re /creează distanţa = 0.”Aplică” „Taie
linie piesa”
independen obs. Similar se procedează la faţa şi
tă mânecă
Pensa de omoplat trebuie
transferată în răscroiala
mânecii,datorită prezenţei
perniţelor. Direcţia de transfer
este determinată de vârful
4. Industrializa pensei de omoplat din tiparul
re/ Editează de bază şi punctul plasat la
linia de jumătatea răscroielii mânecii la
tăiere spate (acest punct este existent
din sucecsiunea de construcţie
a tiparului de bază).
Prin executarea transferului se
obţine o pensa 0-0 (la nivelul
liniei umărului) care se va
închide.
Se şterge pensa (poziţia
Industrializa punctelor este neschimbată, dar
re/ Şterge ele nu mai sunt definite ca
pensa aparţinând pensei).
5.
~ 57 ~
Modificare Se selectează şi se şterg
formă/ punctele din răscroiala
Şterge mânecii.Răscroiala mânecii se
punctele modelează, după eliminarea
5. selectate punctelor.
Modificare Se modifică conturul răscroielii

formă/ gâtului la spate cu 1,5 cm pe
Creează un linia umărului şi cu 1 cm pe
punct la o linia de simetrie a spatelui.
6. anumită
distanţă de
punctul
selectat
Se selectează punctele care
definesc răscroiala gâtului la
spate şi se şterg.
Se modelează noua curbă a
răscroielii gâtului la spate.Din
7. Modificare meniul superior se activează
formă/ Defineste punctul ca fiind
Şterge unghi declarat de 90 grade
punctele pentru linia umărului, respectiv
selectate linia de simetrie a spatelui.
Se prelungeşte linia umărului
de la spate cu 1 cm.
Se activeaza modulul Piese şi

se selectează reperul central al
spatelui.
Industrializa Pe linia cusăturii dintre clin şi
re/ Creeaza spate, în raport cu punctul taliei
8. piclu se creează 2 picluri, la distanţa
distanţă de 2 cm fiecare.
Industrializa Pe linia cusăturii dintre clin şi

9. re/ Creeaza spate, în raport cu punctul taliei
piclu se creează 2 picluri, la distanţa
distanta de 2 cm fiecare.
~ 58 ~
Modificare Se modifică conturul răscroielii
formă / gâtului la faţă. Se plasează noi
Creează un puncte: pe linia de simetrie a
10. punct la o feţei la 8 cm mai jos de punctul
anumită inferior al răscroielii gâtului şi
distanţă de al doilea la 1,5 cm de baza
punctul gâtului.
selectat
Se selectează punctele care

definesc răscroiala gâtului la
Modificare faţă şi se şterg.
formă/ Se modelează noua curbă a
11. Şterge răscroielii gâtului.
punctele X= 7cm ; Y= 0cm
selectate
Se prelucrează faţa pentru

închidere.
Modificare - se suplimentează până la 14
12. formă/ cm pe axa X
Adaugă un - setează originea în punctul
nou punct 171”
dialog X= 14; Y= 0cm
~ 59 ~
Se adaugă un punct pe răscroiala
mânecii prin dublu clik la
Industrializa
distanţa de 11 cm.
re/Declară Pensa de pe linia umărului este
pensa/ transferată la jumătatea răscroielii
Editează mânecii. Direcţia de transfer este
linia de determinată de vârful pensei de
tăiere bust .
13. Se selectează pensa, se activează
butonul „Editeaza linia de
taiere”. In mod automat se
activează modulul „Modificare
forma”.Se selectează punctul
extrem al liniei de tăiere, se ţine
Industrializa
apăsată tasta ALT şi butonul stâng
re / Taie al mouse-ului şi se deplasează
piesa după acest punct peste alt punct plasat
linia pe linia răscroielii mânecii,
selectată magnetizându-se. Se activează
butonul „Termina editare LT”.
Se selectează pensa şi în
Industrializa fereastra de dialog din partea
14. re/Declară dreaptă se completează
pensa/ următoarele informaţii:
Editează - valoarea unghiului pensei
linia de care se doreşte a se transfera,
tăiere egală obţine, egală cu
adâncimii pensei de omoplat
din tiparul spatelui (ex. 6 );
15. Desenare -se bifează sensul de rotaţie
(ex. sens antiorar);
Industrializa - cu ajutorul creionului se
re / Taie conturează punctele de bază ale
piesa după pensei din talie .
linia - se selectează linia desenată
selectată - se taie piesa după linia
selectată
~ 60 ~
Modificare
16. formă / Cu ajutorul liniei curbe se dă
Transformă forma clinului
linia în
curbă
Copie piesa Se fac două copii ale

în clipboard elementului faţă ,acesta va fi
/ divizat in două părţi deoarece
Pastează pe partea de suprapunere se
piesa din prelucrează nervuri.
clipboard
17. Industrializa Se introduce un punct tehnic
re / interior cu distanţa X=14cm
Punct tehnic siY=8cm.
intrior
Cu maos-ul se prinde punctul

superior al deschiderii şi se
suprapune peste punctul
18. Modificare inferior
formă
~ 61 ~
Industrializa
re / Se activează industrializare,
Piclu apoi piclu distanţă şi se trece
distanţă distanţa în câmpul de lucru. Se
crează 5 picluri la distanţa de
Modificare 10 cm.
formă /
crează un
punct nou
Industrializa
re / Se crează puncte la distanţa de
Crează pliu 1,5 cm şi respectiv 3cm.lăţimea
pliului din mijloc.
Piese / arată
ascunde Se selectează succesiv punctele
piesa
depliată - se activează „Arată ascunde
piesa depliată”
Modificare
formă /
crează un - prin dublu clic se crează două
punct nou puncte la mijlocul bascului
Aliniază -se aliniază punctele
punctele pe se selectează cele două puncte
verticală - se activează în fereastra de
Industrializa dialog „Dreaptă dependentă”
re /creează distanţa = 0.”Aplică” „Taie
linie piesa”
independen
tă
Desenare - pentru suplimentarea bascului
pentru creţi, se desenează un
Măsurători / trapez cu baza mică 15 cm şi
asamblează baza mare 25 cm, pe axa X
- pe axa Y = 23cm.
~ 62 ~
- se selectează succesiv
Piese / punctele ce trebuie asamblate
uneşte piesa - activează „Asamblează”
în piesă - se uneşte piesa în piesă nouă
nouă obs. Similar se procedează la
basc spate şi volan mânecă.
-
Desenare / Se desenează tiparul de guler ,
Construeşte un dreptunghi cu lungimea de
piesa liber 25,5 cm şi lătimea de 12cm.
Modificare Se selectează segmentele

forma/ Care delimitează tiparul
Tansformă gulerului şi se transformă în
linia în curbe. Se modelează conturul
curbă
- se verifică asamblarea prin
Măsurători / selectarea punctelor succesiv
asamblează (guler & faţă &spate)
Fig.28 Forma definitivă a reperelor modelului
Pe baza reperelor modelului, se poate obţine tabelul dimensional specific produsului, pe toată
gama gradată.
~ 63 ~
Dimensionarea produsului
 Măsurători manuale
fig.29 ls fig.31 LT fig.32 Lpr fig.33 Lbasc
fig.34 Lm fig.35 Pb fig.36 Pt
Ref. Cota de măsurare dimensiunea Figura

1. Perimetrul bustului Pb 84 fig.33
2. Perimetrul taliei Pt 68 fig.34
3. Lungimea produsului Lpr 65 fig.30
4. Lungimea taliei LT 40 fig.29
5. Lungimea mânecii Lm 60 fig.32
6. Lungimea bascului Lbasc 23 fig.31
tabel nr. 9. Dimensiuni ale produsului fig.13 în cm.
După activarea iconului „Măsurători” se trece la măsurarea dimensiunilor specifice de

produs, conform listei de cote precizate în standardul de măsurare a acestora.
Vizualizarea cotelor măsurate din programul GPE se realizează din modul de lucru „Piese” unde se
activeaza „Previzualizare fişa produs”.
~ 64 ~
fig.37 tabel de măsurători în sistemul Gemini CAD
Fig.38 Arată /ascunde distanţa pe piese
Construcţia şabloanelor modelului
Construcţia şabloanelor principale

Şabloanele reprezintă copii ale reperelor modelului, obţinute în urma suplimentării acestora
cu anumite adaosuri determinate de forma liniilor de contur şi condiţiile tehnice de prelucrare a
acestora. Şabloanele se execută pentru toate reperele care intră în structura produsului.
Setul de şabloane cuprinde şabloanele necesare croirii reperelor produsului , poziţionării
unor elemente secundare (buzunare, clape, epoleţi, etc.), sau preformării unor elemente de produs
.Aceste şabloane se obţin pe baza tiparelor de model.
Şabloanele necesare croirii unor repere ale produsului se obţin prin suplimentarea tiparelor
de model cu o serie de adaosuri (rezerve care ţin cont de următorii factori):
-grosimea, numărul de straturi din îmbinare, deşirabilitatea marginilor;
-forma şi lungimea liniei de contur;
-poziţia relativă a straturilor în îmbinare;
-tehnologia de execuţie şi performanţele utilajelor folosite în procesul de confecţionare;
-modul de comportare a materialelor la tratamente umido – termice.
Într-o primă etapă se construiesc şabloanele pentru reperele din material de bază, numite
şabloane principale şi apoi sunt construite şabloanele pentru celelalte straturi ale produsului de
îmbrăcăminte (întărituri, căptuşeli, vatelină, etc.) numite şabloane secundare sau derivate.
~ 65 ~
Şabloanele principale reprezintă şabloanele pentru reperele produsului executate din
materialul de bază, ele fiind copii ale tiparelor de model definitivate prin includerea adaosurilor
tehnologice specifice. Ele se execută după gradarea tiparelor definitive în gama dimensională
necesară.
Adaosul pentru tivuri depinde de tipul produsului, de forma liniei terminale, precum şi de
modul de finalizare a terminaţiei.
Adaosurile pentru contracţia la tratamente umido – termice se determină şi se introduce
obligatoriu în construcţia tiparului de model în funcţie de mărimea contracţiei materialului.
Pe şablon se notează mărimea adaosurilor pentru cusături şi tivuri. Pe tiparele de model ale
tuturor reperelor se fixează direcţia nominală, care la amplasarea tiparelor pe materialul textil
trebuie să coincidă cu direcţia de maximă rezistenţă a acestuia.
Sisteme CAD moderne conţin un cap automat de tăiere şi atunci şabloanele necesare
efectuării încadrărilor sunt preluate din memoria calculatorului, fără a mai fi necesar transpunerea
lor pe carton sau plastic. În aceste condiţii este eliminată deformarea sau denaturarea conturului
şabloanelor care poate apare în timpul operaţiei de decupare sau depozitare incorectă.
Construcţia şabloanelor modelului se realizează în modulul Gemini Pattern Editor, folosind
submodulul „Industrializare” . Activarea iconului „Arată/ ascunde rezerva de coasere” determină în
mod automat alocarea unor rezerve de coasere, stabilite implicit din setările programului, a căror
valori pot fi modificate în mod constant sau variabil, în funcţie de tehnologia de execuţie (se
activează iconul „Editează rezerva de coasere”).
In acest meniu de lucru se prelucraeză şi colţurile în funcţie de tehnologia de execuţie.
Pe un şablon sunt precizate următoarele informaţii:

 Numele modelului
 Mărimea medie pentru care s-a executat tiparul;
 Direcţia nominală;
 Picluri pentru tivuri, poziţionarea unor buzunare, nasturi, butoniere.
În modulul „Piese” se declară toate informaţiile referitoare la: numărul de repere de acelaşi fel, tipul
de material, dacă modelul acceptă sau nu „flip” pe o anumită direcţie.
In figura 39 Sunt prezentate şabloanele principale pentru reperele modelului
~ 66 ~
Construcţia şabloanelor derivate (căptuşeli, întărituri)
Şabloanele derivate se obţin pe baza şabloanelor principale. Acestea sunt atât şabloanele
unor repere care se execută tot din materialul de bază, cum ar fi: bizetul, faţa şi dosul de guler etc.
cât şi şabloanele pentru reperele care se construiesc din materialul de căptuşeală, respectiv din
materialul de întărire. În construcţia acestor şabloane se ţine cont de metodele de prelucrare şi
asamblare care determină atât forma liniilor de contur ale şabloanelor derivate, cât şi mărimea
adaosurilor tehnologice.
Straturile de întărire au rolul de a rigidiza unele zone ale produsului în vederea conferirii şi
menţinerii formei acestora, precum şi de a asigura stabilitatea dimensională a unor linii de contur.
Şablonul pentru întăritură a unui reper din materialul de bază se construieşte pornind de la
şablonul acestuia, ţinând cont de contracţia materialului şi tehnologia de asamblare cu stratul de
bază. Dimensionarea corectă a şabloanelor de întăritură şi respectarea parametrilor tehnologici pe
parcursul procesului de confecţionare şi de finisare finală, asigură realizarea dimensiunilor
proiectate produsului finit, aspect exterior, calitatea de asamblare a produsului.
fig.40 Setul de şabloane de căptuşeală
fig. 41. Setul de şabloane de întăritură

~ 67 ~
III. Lansarea în fabricaţie a comenzii.
III.1 Prezentarea generală a modulului Cut Plan şi modulul Next Expert.
Executarea încadrărilor se realizează cu modulul Nest Expert, după ce s-a realizat divizarea
comenzii Modulul Cut Plan.. Lansarea în execuţie a programului determină afişarea unei sesiuni de
lucru, în care sunt stabiliţi parametrii iniţiali ai operaţiei de încadrare.
Tabelul nr. 10 Meniul 1 de iconuri – semnificaţii

Declară începerea unui plan de tăiere nou …………………………………
Deschide un plan de tăiere salvat anterior (fişier de tipul nume. pt)……….
Salvează ca fişier de tipul nume. pt planul de tăiere curent…………………
Salvează planul de tăiere curent cu nume diferit……………………………..
Tipăreşte fişa planului de tăiere………………………………………………..
Help……………………………………………………………………………….
Setări privind numărul de foi în şpan, lungimea încadrării, numărul de produse
încadrate………………………………………………………………
Meniul 2 de iconuri - semnificaţii

Afişează lista încadrărilor, a şpanurilor şi a numărului de foi în şpan, pe culori ……
Ascunde lista precedentă……………………………………………………..
Stabileşte combinaţia optimă de şpănuire……………………………………
Calculează încadrările şi şpanurile ……………………………………………
Importă încadrarea optimizată…………………………………………………
Tipăreşte încadrarea la plotter…………………………………………………
Exportă încadrarea pentru optimizare…………………………………………
Afişează încadrarea……………………………………………………………..

Setează ordinea culorilor la generarea planului de tăiere…………………
Transferă numărul de bucăţi pentru fiecare mărime din tabelul comenzii în tabelul
de planificare şi efectuează calculele……………………………
Transferă permanent numărul de bucăţi pentru fiecare mărime din tabelul comenzii
în tabelul de planificare şi efectuează calculele………...
Ordinea efectuării operaţiunilor în Gemini Cut Plan este:

1. Se alege modelul şi se selectează mărimile necesare pentru realizarea comenzii
2. Se setează parametrii privind operaţiile de încadrare şi şpănuire:
 număr recomandat de foi în şpan;
~ 68 ~
 număr maxim posibil de foi în şpan;
 numărul minim de produse în încadrare;
 numărul maxim de produse în încadrare;
 etc .
3. Se introduce numărul de produse comandate pentru fiecare mărime şi pentru fiecare poziţie
coloristică;
a. Se setează strategia de planificare automată sau se face planificare manuală;
b. Se calculează numărul de încadrări şi numărul de şpanuri, manual sau automat;
c. Se stabileşte şi se tipăreşte fişa planului de tăiere. Se salvează planul de tăiere ca
fişier de tipul nume.pl.
d. Se poziţionează cursorul pe numele încadrării (lista încadrărilor) Se apasă iconul
pentru optimizarea încadrărilor. În mod automat este lansat în execuţie programul de
realizare automată a încadrărilor.
Pentru alegerea unui model şi selectarea mărimilor necesare pentru comandă se apasă
butonul Selectează modelul şi mărimile pentru comandă pentru deschiderea ferestrei de selectare
În fereastra afişată se selectează succesiv calea (directorul) şi apoi se alege modelul dorit,
adică un fişier de model de tipul nume.gem. După alegerea modelului în fereastra sunt afişate toate
reperele modelului.
Utilizatorul selectează toate reperele produsului apăsând iconul “Selectează toate piesele” ;
a. lista şabloanelor conţinute în modelul selectat, filtrate după tipul materialului;
b. lista tuturor şabloanelor modelului (toate mărimile şi toate tipurile de materiale).
c. mărimilor în care s-a realizat gradarea.
Mărimile în care urmează să fie confecţionat produsul, conform comenzii, se selectează prin
bifare
Se selectează tipul de material pentru care urmează a fi realizate încadrările şi se transferă în
lista de lucru doar piesele din materialul respectiv, după care se apasă butonul „Acceptă”.
După ce s-a indicat fişierul de model, mărimile folosite şi tipul de material, lista mărimilor
este afişată în primul rând al tabelului de cantităţi. Pentru introducerea tipului de materiale se
execută un click în prima celulă, ceea ce determină deschiderea unei casete în care se tastează
numele materialului. In cazul utilizării aceluiaşi tip de material în poziţii coloristice diferite se
tastează numele culorii.
Numărul de bucăţi care care urmează a fi croite pe fiecare mărime şi pe fiecare culoare se
tastează de către utilizator , conform structurii comenzii, în dreptul fiecărei mărimi şi respectiv a
fiecărei culori. După ce sau introdus toate cantităţile se apasă butonul „transferă”şi prin aceasta
cantităţile introduse se transferă în tabelul de planificare.
Pentru ca programul să execute corect planificarea încadrărilor şi a şpanurilor, trebuie
precizate câteva informaţii tehnologice legate de aceste operaţiuni.
Pentru a impune parametrii tehnologici de lucru se apasă butonul Setări ceea ce determină
afişarea ferestrei de setări , care conţine două părţi:
~ 69 ~
 Setări privind încadrările şi şpanurile;
 Setări privind programul.
În secţiunea de setări privind restricţiile de realizare a încadrărilor se vor introduce:
 Numărul recomandat de foi în şpan – este numărul de foi optim pentru o
decupare corespunzătoare calitativ, număr care se alege în funcţie de grosimea şi caracteristicile
materialului tăiat;
 Numărul maxim de foi în şpan – este numărul maxim de foi admis, care
nu poate fi depăşit, fără afectarea calităţii croirii;
 Lăţimea utilă a materialului
 Lungimea recomandată de şpănuire – este lungimea optimă de şpănuire,
parametru dat de condiţiile tehnice din sala de croit
 Lungimea maximă de şpănuire – este lungimea maximă pe care se poate
face şpănuirea. Programul verifică automat fiecare încadrare după optimizare pentru ca acesta să se
încadreze în această limită şi avertizează utilizatorul asupra încadrărilor invalide din punct de vedere
al lungimii.
 Adaosul de capăt la şpănuire – este rezerva tehnologică alocată la
şpănuire, la cele două capete ale fiecărei foi de şpan, fie în vederea tăierii foilor de şpan la capete fie
pentru îndoirea foilor de şpan. Se tastează valoarea numerică a unei rezerve – pentru un capăt de
şpan - iar programul o va lua în considerare dublată;
 Numărul de produse din încadrare – este numărul maxim de produse care
se estimează că pot fi încadrate pe aceeaşi foaie de şpan, astfel încât lungimea foii de încadrare să
rezulte cât mai aproape de lungimea recomandată de şpănuire.
După ce s-a realizat planificarea, datele din tabelul de
planificare se comasează într-un tabel de rezultate.
Pentru calcularea listei cu încadrări şi şpanuri se apasă
butonul Calculează încadrările şi şpanurile. Programul va
genera un plan de tăiere comun complet.
Pentru calcularea automată a combinaţiei optime de
planificare a croirii între diferite materiale, se va apăsa butonul
Găseşte combinaţia optimă de şpănuire; programul va testa
toate combinaţiile posibile şi o va selecta pe cea mai bună
dintre ele.
În tabelul de rezultate vor fi afişate combinaţiile de mărimi la încadrare şi şpanurile care se

vor tăia pe baza lor. Pentru salvarea planului de croire ca fişier sau în baza de date se apasă butonul
de salvare, se stabileşte numele planului apoi se acceptă salvarea.După ce un plan de croire a fost
realizat complet şi încadrările au fost optimizate, el trebuie salvat pentru a putea fi regăsit mai târziu.
După întocmirea unui plan de tăiere, se poate tipări o fişă centralizatoare care cuprinde toate
informaţiile legate de acesta, necesare pentru arhivare şi pentru a fi transmise clar către sala de croit.
Această fişă de croire poate fi cuprinsă pe una sau mai multe pagini în funcţie de normativul
comenzii (număr de încadrare şi şpanuri).
Realizarea încadrărilor
In cadrul secţiei de croire se utilizează încadrări la scara 1:1 care pot fi realizate:
∙ manual, prin trasarea conturului şabloanelor cu creta pe materialul textil
~ 70 ~
∙ automat, pe suport de hârtie care se ataşează şpanului.
Pentru realizarea încadrărilor se utilizează modulul Nest Expert. Acest modul lucrează în
corelaţie cu modulul de planificare a croirii, Cut Plan:
 În Cut Plan se realizează divizarea comenzii şi se determină combinaţiile de mărimi la
încadrare, numărul de şpanuri şi numărul de foi din şpan
 In Nest Expert se realizează încadrările, conform planului de croire (fişier de tipul
nume.pt), generat anterior.
Lansarea în execuţie a programului determină afişarea ferestrei principale:
fig.nr.42
Fereastra principală a programului conţine următoarele zone:
 Un meniu superior de comenzi şi funcţii
 Meniul I de iconuri
 Meniul II de iconuri
 Zona de afişare a şabloanelor şi a mărimilor de încadrat
 Zona încadrării
 Bară de informaţii cu lungimea încadrării, indicele de utilizare, lăţimea materialului, contracţiile
materialului pe direcţiile urzelii şi bătăturii.
Modulul Nest Expert permite realizarea încadrărilor:
 pe materiale cu desene ( dungi, carouri, imprimeuri), permiţând realizarea de corelaţii
între desenul materialului şi puncte particulare ale şabloanelor
 pe materiale pliate, desfăcute sau tubulare
Încadrările se realizează automat, cu un timp de optimizare impus de utilizator, dar
programul permite şi realizarea încadrărilor în sistem interactiv.
In cazul încadrării automate, restricţiile de poziţionare a şabloanelor în încadrare, libertatea
de rotaţie, poziţia şabloanelor în raport cu desenul materialului, se impun din faza de proiectare, în
modulul Gemini Pattern Editor.
Încadrările realizate cu Gemini Nest Expert pot fi tipărite la plotter, la scara 1:1, pot fi
tipărite la imprimantă la scară redusă sau pot fi transmise direct unui sistem automat de croire.

Tabelul nr.11
~ 71 ~
Deschide un plan de tăiere ………………...………………
Deschide un director cu planuri de tăiere pentru încadrare..
Salvează planul de tăiere ……………………………………
Salvează planul de tăiere curent cu nume diferit ……………
Alege o încadrare din planul de tăiere………………………
Anulează ultima operaţiune ….……………………………….
Reface ultima operaţiune ………………..……………………
Adaugă piesele selectate în încadrare ………………………
Scoate piesele selectate din încadrare ………………………
Realizează încadrare automată rapidă ………………………
Realizează încadrare automată cu limită de timp ………….
Realizează optimizarea automată a pieselor plasate ………
Scoate toate piesele de pe încadrare …………………………
Zoom la zona selectată …………………………………………
Zoom In ………………………………………….……………….
Zoom Out ……………………………..…………………………
Zoom la lungimea încadrării ……………………………………
Zoom la lăţimea încadrării ……………………………………..
Afişează / ascunde grid
Afişează / ascunde puncte de referinţă ……………………….
Afişează / ascunde numele piesei ……………………………
Afişează / ascunde axa de fir drept …………………………
Afişează setările încadrării …………………………………….
Meniul 2 de iconuri – semnificaţii

Flip orizontal/vertical ……………………………………………
~ 72 ~
Roteşte piesa cu 180 de grade ……………………………….
Roteşte piesa cu 90 de grade …………………………………
Roteşte piesa cu 45 de grade ……….…………………………
Roteşte piesa cu un anumit unghi ……..……………………...
Pliază piesele selectate ………………………………………..

Depliază piesele selectate …………………………………….
Aliniază piesele selectate ………………………………………

Aliniază piesa selectată la axa de fir drept ………………….
Blochează / deblochează piesele selectate ………………….
Setări şi restricţii pentru piesa selectată ………………………
Unealtă de măsurare ……………………………………………
Export pentru plotter ……….…………………………………..
Programul pentru realizarea încadrărilor poate fi lansat în execuţie în două moduri:

 direct din aplicaţia Gemini Cut Plan
Pentru realizarea unei încadrări se parcurg următoarele etape:
1.Pregătirea încadrării în aplicaţia Gemini Cut Plan şi lansarea aplicaţiei Gemini Nest Expert
După încărcarea modelului şi divizarea comenzii, Gemini Cut Plan afişează lista încadrărilor
şi a numărului de şpanuri care urmează a fi realizate. Utilizatorul selectează numele încadrării, după
care apasă iconul „Optimizează încadrarea cu Gemini Nest Expert”.
2.Optimizarea încadrării în Gemini Nest Expert
După lansarea în execuţie a programului, şabloanele de încadrat sunt afişate la partea
superioară a ferestrei. Utilizatorul apasă iconul „Incadrare automată cu limită de timp”. Programul
realizează şi optimizează încadrarea în timpul alocat de utilizator.
3.Salvarea încadrării în planul de tăiere
După realizarea încadrii se apasă butonul „Salvează planul de tăiere” şi se închide programul
Gemini Nest Expert. Se revine în Gemini Cut Plan. Se poziţionează cursorul pe numele următoarei
încadrări.
 apăsand iconul asociat de pe monitor
Pentru realizarea încadrărilor din planul de croire, se parcurg următoarele etape:
1. Se încarcă planul de tăiere
Planul de tăiere este un fişier de tipul nume.pt generat cu programul Gemini Cut Plan.
Pentru a încărca un plan de tăiere se selectează iconul „Deschide un plan de tăiere”.
In fereastra afişată se selectează numele planului de tăiere dorit, după care se apasă butonul Open.
Pe ecran este afişată o listă cu numele încadrărilor şi eventual alte informaţii.
2. Optimizarea încadrării în Gemini Nest Expert
~ 73 ~
Se poziţionează cursorul pe numele încadrării şi se apasă butonul „Acceptă”. Utilizatorul
apasă iconul „Incadrare automată rapidă „ sau „Incadrare automată cu limită de timp”. Programul
realizează şi optimizează încadrarea în timpul alocat de utilizator.
3. Salvarea încadrării în planul de tăiere
După realizarea încadrărilor din planul de tăiere se apasă butonul „Salvează planul de
tăiere”.
In mod implicit programul realizează încadrarea şabloanelor pe material depliat, fără desene.
Utilizatorul poate impune ca încadrarea să se realizeze pe o suprafaţa textilă pliată sau
tubulară, cu desene (dungi, carouri sau cu imprimeuri realizate într-un anumit raport). Restricţiile
şabloanelor la realizarea încadrărilor pe materiale cu desene se impun in modulul de proiectare
Gemini Pattern Editor.
Pentru a impune particularităţile materialului se apasă iconul „Setări încadrare”.
Indicarea particularităţilor încadrării se realizează prin bifarea opţiunilor dorite şi prin
tastarea unor informaţii ca: raportul desenului pe direcţia urzelii şi/sau bătăturii, deplasarea
raportului faţa de margini, contracţia materialului în U şi B, lăţimea materialului, distanţa dintre
şabloane la încadrare etc.
Programul Nest Expert permite realizarea încadrărilor pe materiale pliate sau tubulare
(tricoturi), caracterizate prin lăţime mică (sub 1m). In acest caz şabloanele simetrice se plasează cu
axa de simetrie pe marginea pliată a materialului. Reperul întreg se obţine prin deplierea
materialului.
Programul Gemini Nest Expert permite plierea sau deplierea pieselor cu axă de simetrie.
Programul asigură plasarea acestor piese pe marginea de sus sau pe marginea de jos a şpanului.
Încadrarea poate fi continuată automat – cu confirmarea păstrării pieselor deja plasate.
 Într-o primă etapă se încarcă modelul, se bifează mărimile. Programul are posibilitatea de a
filtra şabloanele care urmează a fi încadrate. Fig.43
fig.nr.43
 Se stabilesc parametrii operaţiei de încadrare: lăţimea materialului, numărul de foi în şpan,

numarul maxim de produse pe încadrare, lungimea recomandată de şpanuire, contracţia etc
(inclusiv dacă încadrarea se realizează pe foaie desfăcută sau nu) fig.44
~ 74 ~
fig.nr.44
Divizarea comenzii
Pe baza volumului comenzii şi a setările pentru încadrarea se realizează divizarea comenzii.

În aceste condiţii, se stabileşte numărul optim de şpanuri, numărul de foi în n, respectiv combinaţia
optimă la încadrare.
Se testează toate strategiile de optimizare şi se stabileşte cea mai bună dintre combinaţiile
posibile: un număr cât mai mic de şpanuri, cu un număr optim de foi în şpan pentru a acoperi
întreaga comandă. Fig.nr.45
fig.nr.45
Selectarea fiecărei încadrări (marker) determină lanssarea automată a programului Nest

Expert în care se execută încadrările.
~ 75 ~
fig.nr.46
fig. nr.47
~ 76 ~
fig.nr.48
Realizarea încadrărilor şi optimizarea automată a acestuia din cadrul programului, oferă

soluţia cea mai bună de aşezarea a şablaonelor pe material, valoarea optimă a consumului şi a
indicelui de utilizare a suprafeţei textile. Consumul specific mediu se obţine în mod automat, după
efectuarea încadrării.
După executarea încadrărilor se poate edita planul de tăiere în care sunt centralizate datele
obţinute în urma încadrărilor.
Realizarea încadrărilor pentru căptuşeală
fig.nr.49
~ 77 ~
Figura .50 Miniatură încadrare – material de căptuşeală
Figura nr. 51 Miniatură încadrare – material de căptuşeală
Figura nr. 52 Miniatură încadrare – material de căptuşeală

~ 78 ~
Realizarea încadrărilor pentru întăritură
fig.nr.53
fig.nr.54
~ 79 ~
fig.nr.55
fig.nr.56
Tabelul nr. 12
Fond Căptuşeală Întăritură
Consum mediu pe 1,742ml Consum mediu pe 1,025ml Consum mediu pe 1,107ml
produs produs produs
Consum total de 654,517 Consum total de 385,63m Consum total de 433,17m
material m material material
Număr total încadrări 3 Număr total încadrări 3 Număr total încadrări 4
Număr total şpanuri 3 Număr total şpanuri 3 Număr total şpanuri 4
Câte mărimi ale 4 Câte mărimi ale 4 Câte mărimi ale 4
modelului se folosesc modelului se folosesc modelului se folosesc
Câte tipuri de materiale 1 Câte tipuri de materiale 1 Câte tipuri de 1
se folosesc se folosesc materiale se folosesc
Numărul recomandat 95 Numărul recomandat de 50 Numărul recomandat 25
de foi din şpan foi din şpan de foi din şpan
Numărul maxim de 6 Numărul maxim de 6 Numărul maxim de 6
produse pe încadrare produse pe încadrare produse pe încadrare
Lăţime ţesătură 150cm Lăţime ţesătură 140cm Lăţime ţesătură 90
~ 80 ~
Lungime recomandată 0,06m Lungime recomandată 0,06m Lungime 0,06
şpan şpan recomandată şpan
Tip material fond Tip material căptuşeală Tip material Întăritură
Eficienţă 81,72 % Eficienţă 84,84% Eficienţă 81,69%
Perimetrul de tăiere 542,58 Perimetrul de tăiere 308,51m Perimetrul de tăiere 514,41
m
IV.Proiectarea tehnologiei de confecţionare şi finisare a modelului de

jachetă pentru femei
În intreprinderile de confecţii se desfăşoară procese de bază ce pot fi subîmărţite în:

 Procese de pregătire
 Procese de prelucrare
 Procese de finisare
Schema generală simplificată a fluxului de fabricaţie.
fig.57
~ 81 ~
IV.1 Stabilirea necesarului de materii prime necesare confecţionării jachetă
pentru femei
Produsele de îmbrăcăminte se includ în categoria produselor mari consumatoare de materii

prime, cheltuielile cu materia prima reprezentând 80 – 90 % din totalul costurilor de producţie. Din
acest motiv, reducerea consumurilor de materii prime constituie o preocupare permanentă a
specialiştilor din întreprinderile de confecţii.
Consumul specific reprezintă cantitatea de materie prima necesară confecţionării unui
produs. Consumul specific, element al documentaţiei tehnice elaborate pentru un produs, constituie
unul din principalii indicatori în baza căruia se verifică raţionalitatea proiectării produsului,
respectiv eficienţa societăţii care realizează asemenea produse.
Partea principală din norma de consum necesară confecţionării unui produs de îmbrăcăminte
o reprezintă suprafaţa şabloanelor componente stabilite în etapa de proiectare constructivă a
produsului, ca suprafeţe de arie minim optimă. În acest fel, reducerea consumurilor de materie primă
este strâns legată de ridicarea nivelului rezolvărilor constructive, precum şi a nivelului tehnic
general al producţiei.Stabilirea consumului specific se face în cadrul compartimentului de normare a
consumurilor aparţinând serviciului tehnic.
Normarea consumului în metodele clasice presupune stabilirea combinaţiilor de
tipodimensiuni care se vor încadra combinat, executarea încadrărilor, stabilirea consumului specific,
determinarea suprafeţelor şabloanelor şi calculul indicelui de utilizare a suprafeţei materialului,
alegerea variantelor de încadrare recomandate pentru producţie, calculul consumului specific mediu
ponderat şi copierea încadrării la scara redusă (executarea „miniaturii”) pentru utilizarea în sala de
croit ca element al documentaţiei tehnice.
La încadrarea şabloanelor trebuie respectate o serie de restricţii impuse de tipul produsului şi
particularităţile materialului din care se confecţionează acesta.
Condiţiile tehnice ce trebuiesc îndeplinite sunt:
-direcţia nominală trasată pe fiecare şablon trebuie să coincidă cu direcţia de maximă
rezistenţă a materialului, direcţia urzelii;
-dacă materialul prezintă sens toate reperele produsului se conturează pe aceeaşi direcţie cu
cea pe care o va avea în produs;
-pentru materialele ce prezintă carouri şi dungi, la încadrare, între repere şi elementele care
se vor asambla trebuie lăsat un spaţiu pentru ca în timpul procesului de confecţionare să se poată
potrivi dungile ce trebuie să aibă continuitate între cele două repere ce se cos.
Încadrările s-au efectuat pe întreaga lăţime a materialului.
Dacă încadrările s-ar efectua manual, atunci după executarea încadrării se determină :
 Cs [m] = Linc / Np Unde: - Linc – lungimea încadrării [m]
 2
Cs [m ] = (Linc * linc) / Np Linc – lăţimea încadrării [m]
 Cs [kg] = (Linc * linc * M) / Np Np – număr de produse încadrate [bucati]
M – masa materialului consumat [g/m2]
Pentru aprecierea eficienţei utilizării suprafeţei materialului, se calculează indicele de
utilizare Iu şi indicele de pierderi Ip:
 Iu = 100 * (Ssabl / Sinc) [%]
 Ip = 100 * (Sinc - Ssabl) / Sinc [%]
 Iu + Ip = 100% = 81,72 +18,28 = 100 %
- Sşabl - suma suprafeţei şabloanelor tuturor reperelor din încadrare[m2]
- Sînc – suprafaţa încadrării [m2];
Eficienţa încadrării se apreciază funcţie de Ip care trebuie să fie cât mai mic.
~ 82 ~
fig.nr.58
fig.nr.59
~ 84 ~
fig.nr.60
~ 85 ~
IV.2. Stabilirea necesarului de materiale auxiliare
Materialele auxiliare se stabilesc în funcţie de model, norme de tehnoprezentare, etichetare şi

ambalare. Se pot identifica fizic pe produsul finit şi îndeplinesc diferite roluri. În categoria
materalelor auxiliare se includ: căptuşeli, întărituri, aţă de cusut, etichete, nasturi etc.
Materialele secundare se pot identifica fizic pe produsul finit şi îndeplinesc roluri diferite. În
categoria materialelor secundare se includ: aţa de cusut, întărituri, garnituri, furnituri, etichete,
materiale pentru ambalare etc.
Tipul materialelor secundare se stabileşte în funcţie de model, norme de tehnoprezentare,
etichetare, ambalare, etc. şi acestea sunt diferite de la sortiment la sortiment.
Necesarul de materiale secundare, Nm, se stabileşte folosind relaţia:
Nm = Csm*n(m,m2,kg)
unde: Csm-consumul specific mediu al materialului secundar (m,m2,kg,buc)
n-numărul de produse pentru care se efectuează calculele (buc/8h,buc/zi/ comandă).
Datele se centralizează în tabelul nr.13.
Tabelul nr.13
Denumirea Csm u.m Necesarul de materiale secundare
materialului secundar 8h de1zi
materialecomandă/ 2zile
Perniţe umeri 2 buc 750 1500 3000

Etichete 2 buc 750 1500 3000
Embleme 2 buc 750 1500 3000
Umeraşe 1 buc 375 750 1500
Aţă de cusut 160 m 60000 120000 420000
Aţă de cusut, nasturi 0,3 m 112,5 225 450
Nasturi 2 buc 750 1500 3000
Saci pentru ambalat 1 buc 375 750 1500
Punguţă nasture rezervă 1 buc 375 750 1500
Agăţător plastic 1 buc 375 750 1500
~ 86 ~
IV.3 Proiectarea tehnologiei de realizare a produsului. Întocmirea structurii ierarhice de confecţionare a modelului
fig.nr.61
~ 87 ~
IV.4 Stabilirea normei de timp, normei de producţie şi a numărului de muncitori
la fiecare fază
Operaţia tehnologică, ca subsistem, reprezintă o componentă structural- funcţională a procesului

tehnologic, ce asigură o încărcare echilibrată a mijlocului de muncă şi a forţei de muncă.
Operaţia tehnologică, ca sistem, este o mulţime ordonată de faze tehnologice, ce sunt realizate
în cadrul unui sistem de lucru, sau pe mai multe sisteme de lucru identice, în funcţie de producţie pe
linie şi performanţele mijloacelor de muncă.
Norma de timp reprezintă timpul de execuţie real pe unitate necesar derulării activităţii pentru
materializarea unei sarcini de lucru, în condiţii precizate. Dimensionarea acestuia depinde de
caracteristicile de produs, model material, performanţele tehnice a utilajului, reflectă cantitatea de
muncă necesară normată.
Toate fazele şi normele proceselor tehnologice din secţiile propriu-zise de fabricaţie (croit,
confecţionat, finisat), sunt prezentate în tabelul nr.14
Obs. Procesul tehnologic este completat cu lucrări practice „ vezi anexa”
Tabelul nr.14
Nr. Denumirea fazei Echipament Norma Norma Nr. De

Crt. tehnologice tehnic de timp de munci
productie tori
1. Sala de croit
1.1 Metrat Masă de lucru 0,6 750 0,5
1.2 Şablonat sau verificat testogra-fiere Masă de lucru 1,2 375 1
1.3 Şpănuit Masă de şpănuit 1,8 267 1,5
1.4 Decupat Curis 0,6 375 0,5
1.5 Decupat Bandzic 1,2 750 1
1.6 Numerotat Masă de lucru 3 160 2,5
1.7 Sorteaza piesele defecte Masa de lucru 0,6 750 0,5
1.8 Recroit piese Bandzic 0,6 750 0,5
1.9 Completeaza etalonul dupa normativ Masă de lucru 0,3 1600
1.10 Termolipeste piese Presa 1,5 320
1.11 Alimenteaza formatia Carucior 0,6 750 0,5
2. Confecţionat
2.1 Alimentează locurile de muncă Cărucior 2,4 200 2
Prelucrarea gulerului
2.2 Execută agăţătorul la faţa de guler Maş. dispo-zitiv 0,42 1143 0,35
2.3 Înseamnă dosul de guler după Masă de lucru 1,2 375
şablon pe mărimi 1
2.4 Execută gulerul cu un Maş.cuţit 1,2 375
tighel ( anexă/ pag.20) 1
2.5 Rihtuie gulerul,îl întoarce Masă de lucru 0,9 533 0,75
pe faţă ( anexă/ pag.21)
2.6 Descalcă cantul guler
~ 88 ~
Aşează muchiile Masă călcat 0,9 533 0,75
2.7 Rihtuie gulerul pe linia cazurii,
de jur împrejur dă semn,
sfert , jumătate, sfert Masa de lucru 1,2 375 1
2.8 Taie agăţătorul la măsură, inseam-
nă poziţia pe faţa gulerului, fixează
cu un tighel emblema cu Maş. simplă 0,6 750 0,5
mărimea
3. Prelucrarea feţei
3.1 Execută nervurile la completarea Mas. simplă 2,4 200 2
piepţilor stâng şi drept ( anexă/ pag.4)
3.2 Coase completarea piepţilor faţă Mas. simplă 2,4 200 2
stg. dr. cu un tighel, crestături la
partea de jos( anexă/ pag.5)
3.3 Aşează, muchiază calcă rezerva Masă de călcat 0,9 533 0,75
într-oparte
3.4 Coase clinii la pieptului Mas. Simplă 1,8 267 1,5
Stg+dr( anexă/ pag.6) cu liniar
3.5 Coase clinii la piepţi cu un tighel Mas.simplă 2,4 200 2
( anexă/ pag.7)
3.6 Descalca cusaturile la clini Masă de călcat 0,9 533 0,75
4. Prelucrarea spatelui
4.1 Coase spatele pe mijloc( anexă/ pag.8) Mas.simplă 0,9 533 0,75
4.2 Coase clinii la spate 2 buc. ( anexă/ pag.8)Mas.simplă
( anexă/ 2,4 200 2
pag.9)
4.3 Calcă mijlocul spatelui + clinii Masă de călcat 1,2 375 1
5 Prelucrarea mânecii
5.1 Execută falduri la capul de Mas.simplă 2,4 200 2
mânecă stg + dr ( anexă/ pag.11)
5.2 Încheie mâneca pe cot ( anexă/ pag.10) Mas.simplă 1,2 375 1
5.3 Încheie sub braţ ( anexă/ pag.12) Mas. simplă 0,9 533 0,75
5.4 Calcă mâneca pe cot , descalcă Masă de călcat 0,9 533 0,75
sub braţ
5.5 Surfilează bascul de la terminaţia Mas. Surfilat 0,6 750 0,5
mânecii pe 3 laturi( anexă/ pag.13)
5.6 Îndoaie, calcă terminaţia
volan mânecă Masă calcat 0,9 533 0,75
5.7 Încheie volan sub braţ( anexă/ pag.14) Mas. simplă 0,6 750 0,5
5.8 Descalcă cusătura sub braţ Masă călcat 0,42 1143 0,35
5.9 Execută ştafir la terminaţia
mânecii( anexă/ pag.16) Mas. ştafir 0,9 533 0,75
5.10 Fixează partea superioară a
volanului cu un tighel rar formând Mas. simplă 1,2 375 1
creţi( anexă/ pag.15)
5.11 Aplică volanul la terminaţie
repoziţionând creţii cu un tighel Mas.simplă 1,2 375 1
6. Grupa căptuşeli
6.1 Încheie căptuşeala spatelui pe Mas simplă 0,9 533 0,75
mijloc( anexă/ pag.23)
~ 89 ~
6.2 Coase clinii la căptuşeală spate
2 buc Maş. simplă 0,42 1143 0,35
6.3 Coase clinii de căptuşeală la piept
bizet( anexă/ pag.24) Maş. simplă 0,9 533 0,75
6.4 Încheie căptuşeala sub braţ, umeri,
aplică compoziţia Mas.simplă 1,2 375 1
6.5 Încheie căptuşeala mânecii pe cot Mas.simplă 0,9 533 0,75
6.6 Încheie căptuşeala mânecii sub braţ
Lăsând necusut 15 cm Mas. simplă 0,6 750 0,5
6.7 Montează mâneca la căptuşeală
Cu un tighel de jur împrejur respectănd
semnele de întâlnire. ( anexă/ pag.26) Mas.specială 2,4 200 2
6.8 Calcă căptuşeala complet Maş.călcat 1,2 375 1
7. Prelucrarea bascului
7.1 Încheie bascul pe linia laterală Mas. simplă 1,2 375 1
fond +căptuşeală( anexă/ pag.18)
7.2 Descalcă bascul pe laterală căptuşit Masă calcat
într-o parte 0,6 750 0,6
7.3 Împerechează bascul şi căptuşeala
o înfundă la cant si terminaţie Mas. simplă 2,4 200 2
( anexă/ pag.19)
7.4 Rihtuie bascul la colţ întoarce pe Masă de
faţă lucru 1,2 375 1
7.5 Aşează ,muchează ,calcă bascul la
Terminaţie, cant, faţă Masă călcat 1,2 375 1
7.6 Fixează căptuşeala la partea

superioară a bascului cu un tighel Mas. simplă 1,2 375 1
rar executând creţi unuform
( anexă/ pag.19)
8. Asamblare
8.1 Împerechează piepţii cu spatele Masă de
lucru 1,2 375 1
8.2 Încheie jacheta sub braţ şi umeri Mas. simplă 2,4 200 2
( anexă/ pag.22)
8.3 Descalcă cusăturile de sub braţ
şi umeri Masă călcat 1,2 375 1
8.4 Aplică mâneca la jachetă
Respectând semnele de întâlnire Mas. specială 2,4 200 2
8.5 Aplică guglu la mânecă Mas. simplă 1,2 375 1
8.6 Aplică perniţele la jachetă Mas.specială 1,2 375 1

8.7 Aplică bascul la terminaţia jachetei
repartizând creţii uniform Mas. simplă 1,2 3,75 1
8.8 Însemnează deschiderea reverului Masă de
lucru 0,42 1143 0,35
8.9 Împerechează jacheta si căptuşeala Mas. specială
cu un tighel cant şi cazura( anexă/ pag.22)cu, cuţit 2,4 200 2
~ 90 ~
8.10 Descalcă cantul şi cazura Masă călcat 1,2 375 1
8.11 Montează gulerul cu un tighel de
jur împrejur respectând semnele Mas. simplă 6 75 0,5
( anexă/ pag.22)
8.12 Rihtuie colţurile, crestează, descalcă Mas. corecta 2,4 200 2
gulerul de jur împrejur
8.13 Întoarce jacheta pe faţă Masă de lucru. 0,6 750 0,5
8.14 Aşează, muchiază, calcă jacheta la
cant guler Masă călcat 1,2 375 1
8.15 Fixează guler pe linia cazurii,
scobitură, gât cu un tighel pe Mas. simplă 1,2 375 1
dedesupt
8.16 Coase căptuşeala la terminaţia
jachetei Mas. simplă 1,8 267 1,5
8.17 Coase căptuşeala la terminaţia
mânecii de jur împrejur Mas.simplă 1,2 375 1
8.18 Fixează căptuşeala pe umăr şi
măsura sub braţ cu un tighel Mas. simplă 1,2 375 1
8.19 Înfundă gaura în căptuşeala Mas. simplă 0,9 533 0,75
mânecii întoarce pe faţă
8.20 Curăţă produsul de aţă Masă de
lucru 1,2 375 1
9. Finisat
9.1 Calcă piepţii la presă Presă piepţi 0,6 750 0,5
9.2 Calcă spatele la presă Presă specială 0,6 750 0,5
9.3 Presează mâneca şi umerii Presă mâneci 0,6 750 0,5
9.4 Presează rever şi guler Presă rever 0,6 750 0,5
9.5 Calcă jacheta complet şi căptuşeala Masă călcat 2,4 200 2
9.6 Coase nasturii 2 buc Mas. nasturi 0,6 750 0,5
9.7 Verifică produsul după normativ
şi fişa tehnologică Masă de lucru 1,2 375 1
9.8 Împachetează produsele Masă de lucru 0,42 1143 0,35
IV.5 Elaborarea grafului tehnologic şi cuplarea fazelor pe operaţii
Proiectarea tehnologică a procesului de confecţionare se desfăşoară etapizat având ca

obiective definirea identităţii, relaţionării şi proiectarea componentelor structurale a procesului:
 La nivel de macrostructură, stabilirea identităţii funcţionale şi a relaţionării modulelor
constructive-tehnologice MCT.
 La nivel de microstructură - definirea variantelor de structurare tehnologică a modulelor,
respective a identităţii fazelor tehnologice GT.
Se realizează cuplarea fazelor în operaţii astfel:
 Fazele cuplate să poată fi realizate cu acelaşi utilaj, dispozitiv sau mobilier în cadrul
aceluiaşi loc de muncă;
~ 91 ~
 Prin cuplare, suma numărului de muncitori să fie număr întreg sau să se apropie
foarte mult de număr întreg.
 Fazele cuplate să nu impună întoarcerea detaliilor şi subansamblelor pe distanţe mari
în fluxul tehnologic
Graf de constituire tehnologică – macrostructură- GSM-secvenţe
GF GIF GID GD Tab. Piep. Clin Sp Clin Bs BF BcFBcs BM MF MD Biz Clin Spc ClinC MFcMDc
MCT MCT
1 6
MCT MCT MCT MCT MCT MCT MCT MCT MCT

2 3 4 5 7 8 9 10 11
MCT MCT MCT MCT MCT

17 16 14 13 12
MCT
15
MCT
18
MCT
MCT 19
20
MCT
21
MCT
22
MCT
23
fig.nr.62
Graf tehnologic GT, microstructură PTC - secvenţă
~ 92 ~
- presă
- maş. corectat
- masă de lucru
- maş.simplă
- maş.surfilat
- presă specială
- maş.nasturi
fig.63
Cuplarea fazelor pe operaţii
~ 93 ~
Ppl = 375; T = 450; Te = 105; r =T / Ppl = 450/ 375 = 1,2 ;
Nm = Te / r = 105 / 1,2 = 87,5 ≈ 88 muncitori ( teoretic)
Tabel nr.15
Nr. Dotare,loc Grad Faze cuplate Timpi/pe Timp pe Ritm Execu Încărcare
crt muncă de fază operaţie tant
ocupa
re
1. ML / 1 100% 1.1, 1.7 0,6 +0,6 1,2 1,2 Ex. 1 100%
2. ML /2 100% 1.2 1,2 1,2 1,2 Ex. 2 100%
MŞP / 3 100% 100%
3. MŞP / 4 50% 1.3,1.11 1,8 +0,6 2,4 1,2 Ex. 3 50%
Caruci/ 5 50% Ex. 4 50%
4. MD/ 6 100% 1.5 1.2 1,2 1,2 Ex. 5 100%
5. MD / 7 50% 1.4, 1,8 0,6+0,6 1,2 1,2 Ex. 6 50%
MD/ 8 50% 50%
ML/ 9 100% 1,2 Ex. 7 100%
ML/ 10 100% 3+0,3 1,2 Ex.8 100%
6. ML/ 11 75% 1.6, 1.9, 1.10 +1,5 4,8 1,2 Ex.9 75%
Presă/ 12 25% 1,2 25%
Presă / 13 100% Ex.10 100%
Căruci/ 14 100% 2.1 2,4 2,4 1,2 Ex. 11 100%
7. Căruci/ 15 100% Ex.12 100%
8. ML/ 16 100% 2.3 1,2 1,2 1,2 EX.13 100%
9. MC/ 17 100% 2.4 1,2 1,2 1,2 EX.14 100%
10. ML/ 18 100% 2.7 1,2 1,2 1,2 EX.15 100%
ML / 19 92% 0,9+0,9 1,1 Ex. 16 92%
11. MC /20 58% 2.2, 2.5,2.6 +0,42 1,12 1,2 Ex.17 58%
MSD /21 35% 35%
12. MS/ 22 100% 2,4 1,2 1,2 Ex.18 100%
MS/23 100% 3.1 1,2 Ex.19 100%
13. MS/24 100% 3.2 2,4 1,2 1,2 Ex.20 100%
MS/25 100% 1,2 Ex.21 100%
14. MC/26 104% 3.3, 3.6, 5.4, 5.8, 0,9+0,9+ 1,25 Ex.22 104%
MC/ 27 104% 7.2 0,9+0,6+ 1,25 1,2 Ex.23 104%
MC/ 28 101% 0,42 1,22 Ex.24 101%
15. MSL/ 29 100% 4.1, 6.3, 5.7 0,9+0,9+ Ex.25 100%

MSL/ 30 100% 0,6 2,4 1,2 Ex.26 100%
MSL/ 31 100% Ex. 27 100%
16 MSL/ 32 50% 3.4, 5.5 1,8+0,6 2,4 1,2 Ex. 28 50%
MT/ 33 50% 50%
Mstaf/ 34 75% 5.9, 6.2, 6.5 0,9+0,9+ 0,9 1,2 Ex. 29 75%
ML/ 35 22% 0,42 +0,22 22%
17. ML/ 36 91% 1,1 1,2 Ex.30 91%
~ 94 ~
MS/ 37 100% 3.5 2,4 1,2 1,2 Ex. 31 100%
18. MS/ 38 100% 1,2 Ex.32 100%
19. MSL/ 39 100% 4.2 2,4 1,2 1,2 Ex. 33 100%
MSL/ 40 100% 1,2 Ex. 34 100%
20. MC/ 41 100% 4.3 1,2 1,2 1,2 Ex. 35 100%
MS/ 42 100% 5.1 2,4 1,2 1,2 Ex. 36 100%
21. MS/43 100% 1,2 Ex.37 100%
22. MSL/ 44 100% 5.2 1,2 1,2 1,2 Ex. 38 100%
Ex. 39 100%
23. MS/ 45 100% 5.10 1,2 1,2 1,2 Ex. 40 100%
MS/ 46 100% 5.11 1,2 1,2 Ex. 41 100%
24. MSm / 47 100% 6.7 2,4 1,2 1,2 Ex. 42 100%
MSm / 48 100% 1,2 Ex. 43 100%
25. MC / 49 100% 6.8 1,2 1,2 1,2 Ex. 44 100%
26. MS/ 50 104% 6.1, 6.6 0,9 + 0,6 1,5 1,2 Ex. 45 104%
27. MS/ 51 100% 6.4 1,2 1,2 1,2 Ex. 46 100%
28. MS/ 52 100% 7.1 1,2 1,2 1,2 Ex. 47 100%
29. MS/ 53 100% 7.3 2,4 1,2 1,2 Ex. 48 100%
MS/ 54 100% 1,2 Ex. 49 100%
30. ML/ 55 100% 7.4 1,2 1,2 1,2 Ex. 50 100%
31. MC/ 56 100% 7.5 1,2 1,2 1,2 Ex. 51 100%
32. MS/ 57 100% 7.6 1,2 1,2 1,2 Ex. 52 100%
33. ML / 58 100% 8,1 1,2 1,2 1,2 Ex. 53 100%
34. MS / 59 100% 8.2 2,4 1,2 1,2 Ex. 54 100%
MS/ 60 100% 1,2 Ex. 55 100%
35. MC/ 61 100% 8.3 1,2 1,2 1,2 Ex. 56 100%
MC/ 62 100% 8.10 1,2 1,2 Ex. 57 100%
36. MSm/ 63 100% 8.4 2,4 1,2 1,2 Ex. 58 100%
MSm/ 64 100% 1,2 Ex. 59 100%
37. MS/ 65 100% 8.5 1,2 1,2 1,2 Ex. 60 100%
38. MSs/ 66 100% 8.6 1,2 1,2 1,2 Ex.61 100%
39. MS/ 67 100% 8.7 1,2 1,2 1,2 Ex. 62 100%
40. ML/ 68 97% 1,17 Ex. 63 97%
ML/ 69 22% 8.8, 8.13, 9.8, 8.19 2,34 1,17( 0,9 ; 1,2 22%
MS/ 70 75% 0,27) Ex. 64 75%
41. MS/ 71 100% 1,2 Ex. 65 100%
MS/ 72 100% 1,2 Ex. 66 100%
MS/ 73 100% 8.11 6 1,2 1,2 Ex. 67 100%
MS/ 74 100% 1,2 Ex.68 100%
MS/ 75 100% 1,2 Ex. 69 100%
42. MC/ 76 100% 8.12 2,4 1,2 1,2 Ex. 70 100%
MC/ 77 100% 1,2 Ex. 71 100%
43. MC/ 78 100% 8.14 1,2 1,2 1,2 Ex. 72 100%
44. MS/ 79 100% 8.15 1,2 1,2 1,2 Ex. 73 100%
45. MS/ 80 100% 8.16, 9.6 2,4 1,8 1,2 Ex. 74 100%
MN/ 81 0,6 Ex. 75 50%,50%
~ 95 ~
46. MS/ 82 100% 8.17 1,2 1,2 1,2 Ex. 76 100%
MS/ 83 100% 8.18 1,2 1,2 Ex. 77 100%
47. ML / 84 100% 8.20 1,2 1,2 1,2 Ex. 78 100%
48. Presă P/85 50% 9.1, 9.2 1,2 1,2 1,2 Ex. 79 100%
Presă S/86 50%
49. Presă M/ 87 50% 9.3 ,9.4 1,2 1,2 1,2 Ex. 80 50%
Presă R/88 50% 50%
50. MC/ 89 100% 9.5 2,4 1,2 1,2 Ex. 81 100%
MC/ 90 100% Ex. 82 100%
51. ML/ 91 100% 9.7 1,2 1,2 1,2 Ex. 83 100%
Obs. După cuplarea fazelor şi încărcarea pe executanţi au rezultat:
 91 utilaje
 83 muncitori
IV.6 Calculul necesarului de utilaj, mobilier tehnologic şi dispozitive.
Metodologia are la bază principiul echilibrării gradului de încărcare a elementelor capacitive

( mijloace de muncă şi forţa de muncă ), prin cuplarea fazelor în operaţii pe criteriul ritmului în
condiţii de flexibilitate. Se vor avea în vedere flexibilitatea executanţilor ( privind policompetenţa
tehnologică şi tehnică) şi a mijloacelor de muncă ( parametrică şi operaţională)
Nrk = necesarul real de mijloace de muncă, pentru fiecare tip, respectiv numărul de locuri de muncă.
Se determină prin rotunjirea lui Nck
Nck= To/ Tf ;
To= timpul de ocupare a mijlocului de muncă
Tf = fondul de timp disponibil, pe durata unui schimb, pentru un mijloc de muncă, 450 min.
tabel nr. 16
Grupa Necesar mijloace
tehnologică/ Mijlocul de muncă Faza alocată Timp de ocupare To, min de muncă
secţia Nck Nrk
Sală de croit
testograf 1.2 1,2*375/450 1 1
Masă de şpănuit 1.3 1.8*375/450 1,5 2
Maş. de secţionat 1.4 0,6*375/450 0,5 1
(curis)
Bandzic 1.5; 1.8 1,2+0,6*375/450 1,5 2
Masă de lucru 1.1; 1.6; 1.7; 0,6+3+0,6+0,3*375/450 4,5 5
1.9
Presă 1.10 1,5* 375/450 1,25 2
Cărucior 1.11; 2.1 3*375/450 2,5 3
~ 96 ~
Confecţionat
Mas.simplă cu 2.2; 0,42 0,35 1
dispozitiv
Masă de lucru 2.3;2.5;2.7;7.4; 1,2+0,9+1,2+1,2*375/450 3,75 4
Maş.corectat 2.4,7.3 1,2+2,4 3 3
Em Masă cu fier de călcat 2.6;5.6;5.8;7.2; 0,9+0,9+0,42+0,6+1,2*3 4,02 4
7.5; 75/450
Maş.simplă 2.8;5.7;5.10; 0,6+0,6+1,2+1,2+2,4+1,2 6 6
7.1;7.6;3.1
Maş.surfilat 5.5 0,6 0,5 1
Maş.ştafir 5.9 0,9 0,75 1
Maş.simplă 3.2,5.11,6.4, 2,4+1,2+1,2+1,2 5 5
EmM 8.5,
Masă cu fier de călcat 3.3 0,9 0,75 1
Maş.simplă cu liniar 3.4; 4.1;4.2; 1,8+0,9+2,4+0,9+0,42 7,32 8
5.2;6.2,6.3,6.5 +0,9
Maş.simplă 3.5, 5.1, 6.1, 2,4+2,4+0,6+0,9 9,25 10
EM 6.6,
Masă cu fier de călcat 3.3,3.6,4.3,5.4, 0,9+0,9+1,2+0,9 3,25 4
8.2,8.7
8.11,8.15,8.16, 0,6+2,4+6+1,2+1,8+1,2+
Maş.simplă 8.17,8.18,8.19, 1,2+0,9+1,2 13,75 14
Masă cu fier de călcat 6.8,8.3,8.10, 1,2+1,2+1,2+1,2+2,4 6 6

Pfc 8.14,9.5
Maş.specială 6.7,8.4,8.6, 2,4+2,4+1,2 6 6
Maş.corectat 8.9,8.12 2,4+2,4 4 4
Masă de lucru 8.1,8.8,8.13, 1,2+0,42+0,6+1,2 2,85 3
8.20,
Pf Presă piepţi 9.1 0,6 0,5 1
Masă de lucru 9.7,9.8 1,2+0,42 1,62 2
Presă specială spate 9.2 0,6 0,5 1
Presă mânecă şi 9.3 0,6 0,5 1
umeri
Presă guler şi rever 9.4 0,6 0,5 1
Mas.nasturi 9.6 0,6 0,5 1
Masă călcat 9.5 2,4 2 2
Nrk =106 utilaje adoptate în funcţie de timpul / operaţie ( teoretic).
IV. 7 Stabilirea necesarului de personal

Pe baza procesului tehnologic şi a capacităţii de producţie se stabileşte necesarul de personal
direct productiv din secţiile de bază ( croit, confecţionat, finisat).
~ 97 ~
În tabelul nr. 17 s-a realizat centralizarea numărului de muncitori.
Tabel nr.17
Denumirea secţiei şi a Nr. de Personalul dintr- Total personal
categoriei de executanţi schimburi un schimb / 8h / zi
Croit
 şablonat
 spănuit
 decupat
 numerotori 2 14 28
 debitori
Confecţionat
 confecţioneri 2 63 126
Finisat
 finisori 2 6 12
Total 83 166
V. Controlul calităţii produselor
În concepţie largă, calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor unui produs,

măsura în care acesta satisface necesitatea socială. Calitatea diferenţiază produsele de acelaşi fel
după gradul în care performanţele acestora satisfac cerinţele consumatorului, concretizând nivelul
tehnic dar şi elementele de ordin estetic şi economic.
Prevederile STAS 10055 / 75 definesc triunghiul calităţii prin interdependenţa dintre
calitatea concepţiei , a fabricaţiei şi a produsului.
Măsurarea calităţii prin determinarea nivelului de calitate permite încadrarea produselor în
clase de calitate :
 de masă
 superioară
 extra
 lux.
Nivelul calităţii este determinat de :

 compozitia fibroasă şi calitatea materiei prime, a furniturilor şi accesoriilor;
 gradul de noutate în creaţie şi proiectare;
 mărimea seriei de fabricaţie pe model;
 mod de tehnoprezentare.
De regulă, punctele de control se amplasează:
 înaintea operaţiilor de bază;
 înaintea operaţiilor la care costul remedierii ar fi mult mai mare decît cel al controlului;
 între secţiile şi zonele de fabricaţie;
 la produse finite.
~ 98 ~
Controlul de calitate trebuie să reprezinte o îmbinare raţională de autocontrol, control
interoperaţional, control pe flux de fabricaţie şi control executat de organele C.T.C.
Schema programului tehnologic de control pentru produse de confecţii textile este prezentată
în fig. nr.64
fig.nr. 64
~ 99 ~
Un prim control se efectuează la pregătirea ţesăturilor pentru confecţionare. Controlul se
efectuează pe rampe de control, marcându-se defectele care nu au fost semnalate de producător.
Rampele de control sunt folosite pentru recepţia calitativă şi cantitativă a materiei prime.
Recepţia materiei prime se realizează prin sondaj pentru ţesături şi reprezintă operaţia de
control a materiei prime sosite în fabricile de confecţii şi se realizează atât din punct de vedere
cantitativ, cat şi din punct de vedere calitativ. Este prima fază a procesului de fabricaţie care
presupune semnarea , specificarea naturii, al numărului şi categoriei defectelor, verificarea lungimii
şi lăţimii materialului şi încadrarea lui într-o anumită clasă de calitate conform normelor interne sau
STAS - urilor însoţitoare sau condiţiilor de recepţionare.
În cadrul recepţiei cantitative se măsoară lungimea şi lătimea materialului.
Controlul efectuat la operaţia de şpănuire are în vedere următoarele obiective:

 tensionarea uniformă a materialului la operaţia de şpănuire;
 tăierea corespunzătoare a capetelor foilor de material, astfel ca toate foile să aibă aceeaşi
lungime, direcţia de tăiere a foilor din şpan fiind perpendiculară pe direcţia lungimii
ţesăturii;
 suprapunerea perfectă a tuturor foilor din şpan la una din laturile lungimii şpanului;
 verificarea lăţimii minime a foilor din şpan, astfel ca aceasta să nu fie mai mică decât
lăţimea foii de material pe care s-a realizat încadrarea şabloanelor;
 asigurarea unei lăţimi corespunzătoare a şpanului, astfel încât să nu se producă
deplasări ale foilor din şpan. Pentru evitarea alunecării foilor din şpan se recomandă
fixarea foilor din şpan cu cleme.
Controlul efectuat la operaţia de şablonare urmăreşte respectarea indicaţiilor din
documentaţia tehnică.
Controlul efectuat la operaţia de decupare are o importanţă deosebită în asigurarea calităţii
produsului. După efectuarea decupării se verifică exactitatea acesteia prin suprapunerea reperelor
croite peste şabloanele de control.
La operaţia de numerotare se verifică numărul reperelor decupate.
Controlul efectuat la ansamblarea reperelor începe odată cu operaţia de alimentare, când pot
fi depistate defecte ca de exemplu: decupări necorespunzătoare, variaţii de nuanţă la reperele
perechi.
Controlul realizat pe durata operaţiilor de asamblare are în vedere eliminarea defectelor de
coasere (variaţii ale pasului de cusătură, încreţirea materialului, împletirea necorespunzătoare a
firelor); eliminarea unor defecte la asamblările prin termolipire etc.
Pe parcursul procesului de confecţionare se urmăreşte ca toate operaţiile să fie realizate
conform indicaţiilor din documentaţia tehnică.
Calitatea executării diferitelor repere şi ansamble se controlează în funcţie de specificul
fiecăruia şi a produsului respectiv în majoritatea cazurilor pe manechine sau umeraş.
Controlul se face mai întâi pe faţa produsului urmărindu-se la principalele repere
urmatoarele:
GULERUL - trebuie să aibă faţa croită pe direcţia nominală a urzelii având în vedere
corectitudinea aşezării, forma şi simetria colţurilor. Gulerul asamblat la sacou trebuie sa aibă o linie
continuă, armonioasă, în partea din faţă împreună cu reverul, iar în partea liniei umărului şi a spatelui
să se răsfrângă corect fără să se vadă dosul de guler. Gulerul trebuie să fie simetric şi să formeze
unghiuri egale la colţuri şi la îmbinarea cu reverul în linia de cazură.
UMERII - cusătura umărului să fie executată prin susţinerea părţii din spate uniform pe
partea piepţilor fără a forma cute sau încreţituri;
~ 100 ~
CUSĂTURA DE ÎMBINARE PE MIJLOC SPATE - trebuie executată uniform fără a fi
întinsă vreuna din părţi în cazul tesăturilor caro sau dungi să se ţină seama de concordanţa şi simetria
acestora.
PIEPT - se verifică ţinând cont de simetria şi suprapunerea acestora unul peste
celălalt (conform modelului omologat), răsfrângerea corectă a reverelor, sensul, simetria
desenelor şi de poziţionare a buzunarelor. Se mai verifică executarea corectă a
cusăturilor ornamentale (dacă există), aşezarea corectă a acestora, eventual paralelismul, calitatea
executării butonierelor, respectarea asortării culorii de aţă cu culoarea materialului de bază.
MÂNECILE - trebuie aplicate corespunzător, respectând punctele de potrivire , fără a
devia spre spate sau faţă, cu respectarea gradului de încreţire calculat, iar cuglul, aripioarele şi
perniţa să fie aplicate prin suprapunerea corectă a tighelului peste tighelul de aplicare a mânecii.
Se verifică de asemenea simetria cusăturilor mânecilor, potrivirea desenului (caro) dintre mânecă
şi piept, asamblarea corectă a căptuşelii, uniformitatea şi executarea corectă a terminaţiei şi a şlitului
mânecii, fixarea corectă a rezervei de tiv conform sistemului stabilit prin fişa tehnică sau proces
tehnologic.
BUZUNARELE - se verifică dimensiunea şi poziţionarea corectă a fiecăruia, simetria unuia
faţă de celălalt, uniformitatea tighelelor.
CANTURILE - trebuie să fie simetrice prin suprapunere şi cu respectarea firului drept
(urzeală) al ţesăturii.
TERMINAŢIA- să fie uniformă şi simetrică de la mijlocul spatelui şi până la linia cantului în
ambele părţi, dacă s-a respectat rezerva de tiv şi dacă s-au făcut întăriturile corespunzător, tighelul
executat uniform.
CĂPTUŞEALA- se verifică după ce s-a terminat controlul pe faţă al produsului. Se verifică
dacă corespunde cu materialul exterior al produsului ca masură şi dacă este corespunzator prelucrată,
prin asamblarea corectă a căptuşelii cu ţesătura de bază. Se mai verifică calitatea cusăturii umerilor,
a căptuşelii mânecilor, dacă a fost încheiată deschiderea lăsată pentru întoarcerea produsului pe faţă,
dacă la asamblarea căptuşelii cu stofă pe linia de terminaţie, cusăturile au fost fixate cusătură în
cusătură.
Se controlează de asemenea dacă fixarea căptuşelii a fost făcută corect în răscroiala mânecii,
modul de execuţie a buzunarelor interioare, dacă corespund dimensional, dacă sunt
poziţionate corect toate etichetele conform fişei tehnice. Se controlează modul de execuţie a
faldurilor pe mijlocul spatelui, dacă agătăţorul a fost fixat pe mijlocul gulerului simetric faţă de
faldul de pe mijlocul spatelui. Se verifică mărimea fiecărui produs indicat pe etichetă să
corespundă cu mărimea reală a produsului.
Controlul calităţii după confecţionare este realizat de controlori C.T.C. şi vizează verificarea
exactităţii executării operaţiilor de confecţionare şi verificarea dimensiunilor produsului.
Pe parcursul procesului de finisare, controlul se face cu scopul de a preveni defecte cum ar fi:
aspect necorespunzător datorită aplicării incorecte a tratamentelor umidotermice, degradarea
materialelor datorită reglării incorecte a parametrilor proceselor tehnologice (călcare, presare),
coaserea necorespunzătoare a nasturilor, pete, modificări de culoare, luciu.
După finisare urmează un control final la care produsele sunt controlate bucată cu bucată de
către personal calificat C.T.C. Se verifică dimensiunile produsului (în concordanţă cu prescripţiile
din documentatia tehnică), precum şi calitatea materiilor prime şi auxiliare din produsele
confecţionate.
Punctele de control sunt dotate cu mese de control, mijloace de măsurare a lungimilor, rigle
gradate, centimetru de croitorie etc).
De o importanţă deosebită, la efectuarea controlului de calitate este tabelul de dimensiuni şi
schiţa cu cotele de măsurare ale produsului care nu trebuie să lipsească din documentaţia pusă la
dispoziţia controlorului C.T.C.
~ 101 ~
Concluzii
Elaborarea tiparelor , respectiv a modelelor pe baza unor forme tipizate atunci când este
posibil, când grupa de produse şi grupa de purtători permite, oferă structura ciclului de fabricaţie,
utilizarea unei baze de repere tipizate care pot fi orcând actualizate deoarece aceste forme sunt
salvate în bazele de date ale unor sisteme CAD.
Diversificarea se face cu precizie ridicată şi foarte rapid. Utilizarea sistemelor CAD determină
transferul cotelor de gradare pentru orice model indiferent de complexitatea liniilor modelului
respective pe ordere mici deoarece ciclul de fabricaţie este mult mai redus. Documentaţia tehnică
este existentă şi nu presupune parcurgerea tuturor etapelor laborioase în ceea ce se referă la
construcţia tiparului de bază, obţinerea prototipului pentru că a fost rezolvat anterior pentru modul
de referinţă.
În condiţiile globarizării industriei de confecţii, economia de piaţă impune tuturor firmelor de
confecţii reguli ce trebuie respectate, cum ar fi: actualitatea modelelor în ceea ce priveşte tendinţele
în modă, respectiv din materialele din care se confecţionează aceste modele, promtitudinea cu care
acestea sunt lansate pe piaţă, calitatea produselor confecţionate şi nu în ultimul rând preţul acestora.
În activitatea de lansare a fabricaţiei a unui model, etapa de elaborare a documentaţiei tehnice
ocupă un rol important deoarece calitatea acesteia dirijează calitatea viitorului produs de
îmbrăcăminte cu implicaţii directe asupra cifrei de afaceri a firmei producătoare.
Activitatea de elaborare a tiparelor de model, este o activitate laborioasă care are la bază
experienţa proiectului de a transpune în practică schiţa stilistului, de a interpreta fiecare linie trasată
de către acesta.
Evoluţia tehnicii moderne a permis proiectului de utilizare în loc de hârtie şi creion -
calculatorul şi în acest mod se realizează într-un timp foarte scurt formele definitive care compun un
anumit model.
Bibliografie
1) E. Pintilie, M. Avădanei, “Proiectare asistată de calculator în confecţii”- îndrumar de

laborator, Editura Perfomantica, Iaşi;
2) Filipescu E., „Structura şi proiectarea confecţiilor”, Editura Perfomantica, Iaşi;
3) Filipescu E.,(1999) „Proiectarea constructivă a modelelor”, Editura „Gh.Asachi”, Iaşi.
4) , Filipescu E. , M. Avadanei (2007), “Structura şi proiectarea confecţiilor”- îndrumar
laborator, Ed. Performantica, Iasi,, ISBN 978-973-730-412-4.
5) Papaghiuc V., Creţu M., (2006),” Modalităţi de diversificare a produselor de îmbrăcăminte
prin prelucrări tehnologice”, Ed. Performantica Iaşi,
6) Papaghiuc V., Ionescu I., Florea A. (2004), “Proiectarea sistemelor de fabricatie pentru
produse de imbracaminte”, Editura Performantica, Iaşi,
7) P. Nicolaiov.”Proiectarea sistemelor de fabricaţie pentru confecţii”, Editura
Performantica, Iaşi,
8) A Curteza, “Design-ul produselor textile” Editura Performantica, Iaşi.
~ 102 ~
PARTEA II
PROIECTAREA METODICĂ ȘI DIDACTICĂ A

JACHETEI PENTRU FEMEI
STRATEGII DE PREDARE
~ 103 ~
SCHIȚĂ TEHNOLOGICĂ
Jacheta pentru femei
Destinație: femei
Sezon: Primăvară/Toamnă
VEDERE FAŢĂ
Material de bază: stofă

Materiale secundare: căptușeală, întăritură
Materiale auxiliare: ață cusut, nasturi, copci etc.
Utilaje folosite: mașina simplă de cusut, mașina triploc, mașina de călcat, mașina de
termolipit, mașina de decupat etc.
~ 104 ~
HARTA TEHNOLOGICĂ
Jacheta pentru femei
VEDERE FAŢĂ
VEDERE SPATE
Agendă
Întăritură
Căptuşeală
Fond
~ 105 ~
Profilul: TEHNIC
Domeniul de pregătire de bază/Industrie Textilă Și Pielărie Avizat,
Calificarea profesională: Confecționer Produse Textile
Programa școlară MEN/MNDÎPT, anexa nr.3 la OMEN nr.3501 din 29.03.2018 Director
Clasa: XI Înv. Profesional
Modulul II : Confecționarea produselor textile Nr. de ore alocate/an: 224 ore
Profesor: Ing. Dorofteiu Carmen Iuliana
An școlar: 2020-2021
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
U.R.Î 7 – Pregătirea țesăturilor și tricoturilor pentru confecționare

U.R.Î 8 – Confecționarea produselor textile
U.R.Î. 9 – Finisarea produselor textile
Unitatea de învățare: Asamblarea produselor din țesături și tricoturi; Nr.ore alocate: 30

Tema: Confecționarea jachetei multistrat pentru femei
Nr. Conţinuturi Activităţi de învăţare Cunștințe Abilități Atitudini Resurse/metode Evaluare Nr. Obs.
crt. (detalieri) ore
1 Materiale de bază Selectează materialele de Material fond Fișă de
și auxiliare bază, materialele auxiliare 7.2.1 7.3.1 Căpușeală lucru/Fișă 3
necesare conform modelului; 7.1.1 7.2.13 7.3.7 Întaritură asortare
confecționării Verifică din punct de 7.2.14 7.3.8 Copci
jachetei pentru vedere calitativ atât Ață cusut
femei materialul de bază cât și Centimetru
cel auxiliar; Caiete,
instrumente de
scris
Demonstrația
Observația
Exercițiul
Șablonarea Efectuează măsurători, Centimetru, riglă, Fișă de
materiei de bază și calcule de bază în vederea instrumente scris, lucru 3
~ 106 ~
materiei secundare, realizării consumului 7.2.6 7.3.4 instrumente Fișă de
auxiliare specific pe produs, 7.1.5 7.2.7 7.3.7 desen, carton, evaluare
realizarea șabloanelor, 7.1.6 7.2.8 7.3.8 material bază,
încadrarea pe material 7.2.12 capuseală,
Respectă reguli impuse 7.2.13 intăritură,
operației de șablonare 7.2.14 foarfecă etc
Demonstrația
Observația
Exercițiul
Joc de rol
Croirea/decuparea Realizează șpan în funcție 7.1.7 7.2.9 7.3.5 Material bază Fișă de 3
materiei de bază, de caz (adaptat condițiilor 7.1.8 7.2.10 7.3.6 Material lucru
secundar și auxiliar din atelier) 7.1.9 7.2.11 7.3.7 căptușeală Fișă de
Decupează după contur 7.1.10 7.2.13 7.3.8 Material întăritură evaluare
elementele de produs, 7.2.14 Șabloane
numerotează, formează Centimetru, cretă
pachete; croitorie
Respectă reguli impuse Foarfecă etc.
operației de decupare; Demonstrația
Observația
Exercițiul
Joc de rol
Operații de - aplică întăritura, tăblii, 8.1.6 8.2.2 8.3.3 Material bază Fișă de
pregătire și guler 8.1.7 8.2.3 8.3.4 Material lucru 3
prelucrare a -execută îmbinarea 8.1.8 8.2.4 8.3.5 căptușeală Fișă de
elementelor de clinului cu reper spate 8.2.5 8.3.6 Material întăritură evaluare
produs Prelucrează piepții, 8.2.6 8.3.7 Masină simplă Fișe
-prelucrarea spatelui execută nervuri la tăblii, 8.2.7 8.3.9 Mașină triplok tehnice
-prelucrarea piepților stâng/drept 8.2.8 Mașină de călcat 6
- prelucrarea Execută îmbinarea tabliei, 8.2.9 Ată cusut
mânecilor clin, reper piept 8.2.10 Cretă croitorie,
-prelucrarea bascului Prelucrează bizet, îmbină 8.2.11 creioane, caiete,
-prelucrarea căptușeală față 8.2.12 fișe tehnice, fișe
gulerului Prelucrează creți cap 8.2.13 documentare,
-prelucrează nasturii mânecă proces tehnologic
ornamentali Prelucrează basc, mânecă Foarfecă
~ 107 ~
și bascul care finalizează Demonstrația
lungimea jachetei Observația
Prelucrează gulerul Exercițiul
jachetei. Joc de rol
Operații de Incheie linia umărului a 8.1.9 8.2.3 8.3.3 Masină simplă Fișă de 6
asamblare, Procese jachetei și căptușelii 8.1.10 8.2.4 8.3.4 Mașină triplok lucru
și metode de Încheie liniile laterale ale 8.1.11 8.2.5 8.3.5 Mașină de călcat Fișă
asamblare jachetei și căpușelii 8.2.6 8.3.6 Ată cusut tehnică
Operații specifice, Montează mâneca jachetei 8.2.7 8.3.7 Cretă croitorie, Fișă de
ordinea de și a căpușelii, aplică guglu. 8.2.8 8.3.9 creioane, caiete, evaluare 3
realizare, utilaje Aplică basc mânecă și 8.2.10 fișe tehnice, fișe
necesare basc partea superioară a 8.2.12 documentare,
jachetei 8.2.13 proces tehnologic
Aplică guler, încheie Foarfecă
căptușeala. Demonstrația
Observația
Exercițiul
Joc de rol
Operații de finisare Identificarea și remedierea 9.1.1 9.3.1 Mașină cusut Fișă de
realizate cu mașina defectelor de finisare prin 9.1.2 9.3.2 Mașină călcat lucru
de cusut coasere 9.1.3 9.3.4 Foarfecă Fișă
Tratament Selectarea și folosirea 9.14 9.3.5 Centimetru tehnică 3
umidotermic final utilajelor utilizate la 9.1.5 9.3.6 Fișe tehnice Fișă de
Calitatea finisarea produsului 9.1.6 9.3.7 Fișe documentare evaluare
operațiilor Efectuarea operațiilor de 9.17 9.3.8 Umerașe
Ambalarea finisare prin coasere a 9.1.8 9.3.9 Etichete etc.
produsului produsului 9.1.9 Demonstrația
Realizarea tratamentului 9.1.10 Observația
umidotermic final, reglare Exercițiul
corespunzătoare a Joc de rol
parametrilor
PROIECTAREA LECȚIEI PRIN METODE ”CONSTRUCTIVE”
~ 108 ~
Profilul: Tehnic
Domeniul de pregătire de bază: Industrie Textilă și Pielărie
Calificarea profesională: Confecţioner produse textile
Modulul II: Confecționarea produselor textile
Clasa: XI Învățământ profesional
Disciplina: Instruire Practică
Data: ................/ Durata : 5 zile; 6 ore/zi; 50 min/oră
Lecția: Jacheta dublu strat pentru femei/Alegerea materiei prime
Scopul : Formarea aptitudinilor și deprinderilor.
Programa aprobata prin OMEN: 4353 din27.07.2013
Plan de învățământ:Anexa 2 la ordinul ministrului educaţiei și cercetării științifice nr. 3684/ 08.04.2015
Prof.ing. Carmen Iuliana Dorofteiu
PROIECTAREA LECȚIEI
UNITATATEA DE ÎNVĂŢARE: Asamblarea produselor din țesături și tricoturi.
COMPETENȚE SPECIFICE:
a) Competențe cognitive
C1 - să descifreze mesajul și să raspundă la întrebările adresate formând imaginea unui produs vestimentar;
C2 – să identifice și să ordoneze imagini în funcție de cerințe;
C3 – să completeze spațiile libere ale unui rebus
b) Competențe psiho – motorii
C4– să realizeze corect operația de încadrare a șabloanelor pe foia de material;
C5 –să realizeze corect operația de decupare după contur;
C6 - să realizeze corespunzător dimensiunile produsului;
C7 – să deservească corect uneltele de lucru și utilajele .
c) Competențe tehnice
C8- Identifică procedee de asamblare a produselor din țesături și tricoturi.
C9 - Execută operații de asamblare pe mașini specifice procesului.
C10 - Realizează procese de asamblare în funcție de produs.
C11 - Execută operații de coasere a butonierelor, cheițelor, nasturilor, a tivurilor.
C12 - Execută operații de tratament umidotermic și operații de finisare finală ale produselor confecționate.
~ 109 ~
STRATEGII METODOLOGICE:
a) Metode si procedee: jocul didactic, conversația euristică, explicația, observația, exercițiul, munca independentă, problematizarea;
discuția; analiza.
b) Mijloace și material didactic: planse cu schițe, cartonașe cu întrebări, mostre din țesătură, instrumente de scris, fișă rebus, fișe de
lucru individuale, materiale textile, șabloane,utilaje etc.
c) Moduri de organizare a activității:frontal, individual, lucru în perechi; activitate în grup;
BIBLIOGRAFIE:
 Ţiglea R., ş.a., Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IXa, Editura Oscar Print 2006
 Ciontea G., Utilajul şi tehnologia îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi, manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară,
Editura Preuniversitaria, 2000.
 LECTOR. DR. ING.TUDOR STANCIU – DIDACTICA DOMENIULUI ȘI DEZVOLTĂRII ÎN DIDACTICA
SPECIALITĂȚII-Proiectarea lecției prin metode constructive, suport de curs 2016
 Lemeni, G., Miclea, M., Consiliere şi orientare, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2002
 Ghidul formatorului: Laptop; Proiector; Programul: Power Point, Microsoft Word, Paint
SCENARIUL LECȚIEI
LOC DE DESFĂȘURARE: atelier nr.4

Strategii metodologice Evaluar
Secvențele activității. Com Conținut instructiv-educativ Metode și Material Mod de e
Timp petențe procedee didactic organiz.
Organizarea atelierului- se
stabilește climatul de ordine și Caiete
I. Moment disciplină, prezența, necesarul Instrumente
organizatoric 5 min desfășurarii activității în condiții Conversa de scris Frontala
optime. Se dirijeză pregătirea ția
materialului didactic necesar, se
distribuie materialul potrivit
pentru activitate, piese puzzel,
creioane colorate, coli de hârtie,
instrumente de scris, portofoliu cu
~ 110 ~
imagini, fișe tehnice, fișe de lucru,
fișe de evaluare, etc.
La începutul activității se
realizează un joc didactic intitulat
“Descifrați mesajul!” prin care Joc
II. urmăresc identificarea de către didactic
Anunțarea 5 C1 elevi a unui cuvânt cheie a Explicația Fișe cu
activității min activității de astăzi. Elevii vor Conversa imagini Frontala E1
scrie în caiete, preferențial, ția
cuvintele după imagini. Solicit Exercițiul
elevilor din banci sa fie atenți la
tablă pentru a corecta eventualele
greșeli. Fiecărei imagine îi
corespunde un cuvânt cheie cu
scopul realizării titlului lecției.
Dupa ce au rezolvat corect
operațiile elevii vor citi titlul
lecției.
Se vorbrște despre procesul
tehnologic de realizare a jachetei
pentru femei, despre modul de
III. croire a jachetei după șabloanele
Realizarea feed-back- 5 min ce vor fi puse la dispoziție apoi în Conversa Frontala
ului C1 funcție de procesul tehnologic se ția
va executa produsul. Vor fi
respectate fazele de lucru și
condițiile de calitate. La sfarșitul
activității se completează fișa de
evaluare primită în portofoliu. Se
transmit explicațiile elevilor cu
modul de lucru.Titlul activității va
fi desemnat în funcție de
răspunsurile la întrebările adresate
elevilor la începutul activității.
Fiecare întrebare are rolul de a
conduce conversația, discuția spre
~ 111 ~
conținutul temei ce urmează a fi
abordată, realizată de elevi.
Pe flip-chard voi desena un
copac pe ramurile căruia sunt Conversa
lipite mostre de țesătură divers tia Flip-
colorate. Pe spatele fiecărei euristica chard Frontala
mostre va fi scris un număr de la Explicația Mostre Individ.
1-6. Pe catedra vor fi așezate șase Observația țesătură
fâșii de carton numerotate pe care Problemati
sunt scrise întrebari. zarea.
Un elev va veni, va lua de pe Joc
copac o mostră și va citi cifra de didactic
pe ea. Ulterior, elevul va lua de pe
catredră cartonașul cu același
IV. numar scris pe mostră și va citi
Verifica întrebarea. Întrebarea o voi lipi pe
rea cunoștințelor 25 min copac în locul mostrei dezlipite
asimilate anterior C2 inițial. Toți elevii vor răspunde la E2
întrebarile de pe cartonașe.
I1-Ce reprezintă procesul Conversa
tehnologic? tia Cartonașe Frontala
I 2- Care sunt operațiile Explicația cu întrebări Individ.
principale de ralizare a jachetei Observația
pentru femei? Problemati Imagini
I 3- Din ce categorie de produse zarea. schițe
face parte jacheta pentru femei?
I 4- Denumiți câteva produse
realizate din această categorie.
I 5- Care sunt tipurile de cusătură
folosite la realizarea produsului?
I 6 – Enumerați operațiile de
finisare a produsului.
Pentru ca raspunsurile la
întrebări să fie cât mai ușor de
construit se va afișa procesul
tehnologic al produsului. În cazul Joc Documenta
~ 112 ~
întâmpinării de dificultăți voi didactic ție tehnică
adresa întrebări ajutatoare. Voi Problemati reguli de
aprecia propozițiile corect zarea protecția
formulate. muncii Frontala
Dupa ce elevii au răspuns la
cele șase întrebări le vor citi și vor
executa semnele corespunzatoare.
Pentru a le insufla dragostea și
respectul pentru materia predată și
pentru a destinde atmosfera voi
realiza un scurt joc: voi cere unui
elev sa extragă dintr-un plic trei
cartonase pe care sunt ilustrate
C3 diverse produse din țesătură, E3
defecte și imagini cu accidente de
muncă, normele protecția muncii.
Pe baza acestor informații vor
completa rebusul solicitat în fișă.
Ulterior, împreună vom enumăra
regulile de Protecție a muncii și
Prevenirea accidentelor.
Se distribuite elevilor portofoliu
C4 cu documentația tehnică necesară: Documenta E4
V. proces tehnologic, fișă tehnică, ție tehnică
Desfășurarea Conversa Șabloane
fișă de lucru, fișa de evaluare
activității 180 C5 ția Utilaje Individ. E5
min personalizată. Sunt transmise Explicația Material
C6 indicații asupra lucrării oferită Exercițiul textil E6
spre realizare. Elevii pregătesc Materiale
utilajul pentru lucru, croiesc auxiliare
C7 produsul după șabloane ascultând E7
explicațiile profesorului
C8 E8
respectând condițiile tehnice,
C9 execută operațiile respectând E9
succesiunea logică, realizează
~ 113 ~
C10 produsul conform fișelor puse la E10
dispoziție. Profesorul intervine cu
explicații asupra lucrărilor la
nevoie, supraveghează și întreține
ritmul de lucru conform timpului
alocat.
VI. Se fac aprecieri generale si Conversa Fișe de Frontala
Încheierea activității 20 min individuale asupra intregii ția evaluare Individu
activități, se completează fișele de Explicația ală.
evaluare realizând punctajul
general.
~ 114 ~
Tema: ” Jacheta dublu-strat pentru femei”
Clasa a-XI- a Învățământ profesional
Profesor: Ing. Carmen Iuliana Dorofteiu
FIȘĂ DE EVALUARE
SCOPUL : Formarea aptitudinilor și deprinderilor ” Jacheta dublu-strat pentru femei”
Criterii de evaluare:
E1 Identifică corect cuvintele după imagini;........................................................................................10p
E2 Raspund corect la întrebările adresate;..........................................................................................10p
E3 Completează corect rebusul din fișă;............................................................................................10p.
E4 Croiește corect elementele produsului ;..........................................................................................10p.
E5 Pregătește mașina pentru lucru (înfilează ața, reglează cusătura, respectă PM, deservește
mașina) ........................................................................................................................................................
........5p
E6 Prelucrează corect elementele de produs;.....................................................................................15p.
E7 Execută operații de termocolare necesare;...................................................................................5p.
E8 Identifică procedee de asamblare, realizează corect cusăturile.................................................... 5 p
E9 Asamblează conform procesului tehnologic elementele de produs...............................................15 p
E10 Execută finisarea finală a produsului ..........................................................................................5p.
Numele și Criteriu de evaluare

Nr. prenumele Pct.
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E E8 E9 E10
crt. elevului Obț.
10p 10p 10p 10p 5p 15p 5p 5p 15p 5p
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
NOTĂ: se acordă un punct din oficiu................................................. TOTAL: 10p.

~ 115 ~
Procentaj grupă .............................
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcină de lucru:
1. analizează cu atenție imaginile puse la dispoziție și completează puzzle, formează
produsul vestimentar. Scrie cifra corespunzătoare fiecărei figuri.
2. Precizează părțile componente ale produsului.
Pentru fiecare răspuns corect de la punctul 1se acordă 10 p.

Pentru fiecare răspuns corect de la punctul 2 sunt acordate 15p.
Se acordă 5p. din oficiu.
Timp de lucru: 20min.

Materiale și mijloace folosite:
-coli de hartie, instrumente de scris, imagini figurative etc.
~ 116 ~
~ 117 ~
Etalon de rezolvare
Se dă soluția:
~ 118 ~
~ 119 ~
FIȘĂ DE LUCRU
Sarcini de lucru: Răspundeți la întrebări și completați rebusul;

Timp de lucru: 20 min
1. Inițială produs sprijin pe umeri

2. Dublează fața produsului
3. Completează fața și spatele produsului
4. Unește fața cu spatele produsului
5. Formă finală în zona gâtului
6. Completează pieptul, prezintă și rol ornamental
7. Element de bază care face legătura între față și spate.
~ 120 ~
ETALON DE REZOLVARE
SE DĂ SOLUȚIA:
Pentru punctul 1 ............. litera J

Pentru punctul 2 ............. căptușeală;
Pentru punctul 3.............. clin;
Pentru punctul 4 ............... încheiat;
Pentru punctul 5 ............... guler;
Pentru punctul 6 ................ tăblie;
Pentru punctul 7 ................. mânecă.

~ 121 ~
FIȘĂ DE LUCRU
Bifați răspunsul corect.

Timp de lucru:30 min
~ 122 ~
Liceul ”Alexandru cel Bun” Botoşani
Prof.ing. Carmen Dorofteiu
Disciplina: Instruire practică
Tema: Mașini de cusut
Modulul: PERFECȚIONAREA TEHNOLOGIILOR DE ASAMBLARE PRIN COASERE A
MATERIALELOR TEXTILE
Clasa: anul I înv. Postliceal
Perioada ................
PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de competență: Tehnologii de confecţionare a produselor vestimentare = 30 ore
Nr. Aria Activităţi de învăţare Resurse Nr.ore Evaluare
Crt. tematică/conţinu Competen alocate
turi ţe vizate
- identifică şi respectă MPM.şi
M.P.M şi P.S.I PSI. Specifice mașinii simple, Legislaţie
specifice atelierelor mașinii triploc, mașinii de Fişe PM
de confecţii. călcat. 6 Fişă de
Mașini de cusut:
1. Deserveşte -identifică mașinile de cusut și Manuale evaluare
mașina simplă
maşini de precizează caracteristicile de
Caracteristici Realizează infilarea aței la
Înfilarea aței cusut specialitate 6
mașina respectând succesiunea
Organe de lucru pașilor Caiete de
Funcționare Identifică și descrie rolul și notiţe
Deservire funcționarea organelor de Catalog cu 6
2. mașina triploc. lucru. mostre de portofoliu
Caracteristici Deservește corect mașina prin cusătură
Înfilarea aței mânuiri impuse în funcție de Mașina
Organe de lucru lucrarea primită spre realizare. triploc
Funcționare – portofoliu cu mostre de Masina
Deservire Caracteriz cusături mecanice simplă de 6 Fişă de
Cusături - prezintă caracteristicile
ează cusut evaluare
mecanice: tehnice ale cusăturilor.
3. Variantele cusăturile - execută mostre cu tighele Fier de
cusăturii tighel folosite la paralele. călcat 6
Cusătura încheiat confecţion - precizează obţinerea Centimetru
simplu area cusăturii tighel, aspect, nr. de Cretă Test de
Cusătură de produselor fire utilizate. croitorie 6 evaluare
încheiat descălcată vestimenta - execută mostre de cusătură Riglă
prin tighelire re pentru fiecare variantă. Fişe
Cusătura franceză - prezintă utilizarea acestora.. tehnice
Cusătura refec - execută cusături lungi pentru Fişe de
Cusături de fiecare variantă. ( ex. pe lucru
suprapunere diferite detalii, produse etc.) Grilă de
Cusături de îndoit - identifică defecte intâlnite pe
tivit evaluare
parcursul coaserii.
Cusături de bordare - remediază defectele întâlnite.
Liceul ”Alexandru cel Bun” Botoşani

~ 123 ~
Prof. ing. Carmen Dorofteiu
Disciplina: Instruire practică
Tema: Mașini de cusut
Modulul: PERFECȚIONAREA TEHNOLOGIILOR DE ASAMBLARE PRIN COASERE A
MATERIALELOR TEXTILE
Clasa: Anul I Postliceală
Tipul lecţiei: De formare a priceperilor şi deprinderilor practice
Perioada:
PROIECTAREA LECŢIEI
Unitatea de competență: Tehnologii de confecţionare a produselor vestimentare
Secvenţa Conţinut Activitatea profesorului Activitatea Metode şi Timp Crit.

lecţiei elevului resurse alocat de
ev.
I. Verifică prezenţa Pregătesc Conversaţi
Moment Verifică echipamentul portofoliile a 5min
organizat PM Pregătesc Observaţia
oric instrumentele de comunicar
lucru ea
M.P.M si Prezintă lecţia nouă.
PSI realizează instructajul de - sunt atenţi la Caiete de
Specifice PM prezentarea notiţe
II. maşinii lecţiei Echipame 50min E1
- precizează locurile
Instructaj simple - notează pe nte de PM
introduct Mașina periculoase la masina caiete ideile
iv simplă de simpă. principale
cusut Prezintă părţile - urmăresc fişele Fişe de
Caracteristici componente ale maşinii de documentare documenta
Înfilarea aței simple - comunică cu re
Organe de profesorul
lucru Enumeră și descrie
Funcționare organele de lucru ale
- sunt atenţi la
Deservire maşinii simple. întrebările Fişe PM şi 15min E2
Demonstrează deservirea adresate PSI
Cusături
mașinii. - dau răspunsuri Maşina
mecanice
-definiţie - defineşte cusătura la întrebări simplă de
- clasificare mecanică cusut
caracteristic - prezintă pe scurt - sunt atenţi la Centimetr
i completările u
clasificarea cusăturilor
făcute de Cretă
Pregăteşte un set de profesor Portofolii
III. întrebări şi le adresează - conversează cu cu mostre 50min E3
Instructaj în timp ce prezintă lecţia. profesorul de cusături
ul curent Care sunt părţile asupra MPM si
componente ale maşinii PSI.
~ 124 ~
Variantele simple? - elevii răspund
cusăturii Enumeraţi organele de la întrebări Conversaţi
Tighel lucru ale maşinii simple. a
Demonstra 145min E4
Enumerați variantele
ţia
Cusătura cusăturilor mecanice. Observaţia
încheiat Completează Comunica E5
simplu răspunsurile primite, - sunt atenţi la rea
dacă este cazul. demonstraţia Exerciţiul
Cusătură de făcută de
încheiat
Informează clasa în
privința activității ce profesor E6
descălcată
- conversează cu 15min
prin tighelire trebuie desfășurată
profesorul
Explică şi demonstrează asupra Fişe E7
Cusătura
franceză procedeul de lucru. demonstraţiei tehnice
Demonstrează pe o - pregătesc Mostre de
Cusătura mostră de material maşina pentru tesătură
refec realizarea cusăturilor lucru E8
-se lucrează diferențiat, o - execută 15min
IV. Cusături de lucrările pe Conversaţi
suprapunere parte din elevi vor exersa
Instructaj mașina simplă a
de la mașină fără fir și Demonstra
Cusături de suveică pe coli de hârtie,
încheere - realizează ţia
îndoit tivit
apoi executând fișele de aplicaţia Observaţia
Cusături de lucru cu trasee. A doua propusă Comunica
bordare parte de elevi (avansați) pe mostra de rea
vor lucra la portofoliu material Exerciţiul
- urmăresc fişele
prevăzut cu fișe pentru tehnice
cusături mecanice. - completează
- evaluează lucrările fişele de lucru Fişe de
ţinând seama de criteriile - sunt atenţi la lucru
Evaluarea de realizare. evaluarea Lucrări
lucrărilor - se arată aspectele lucrărilor. realizate
- comunică cu Grile de
pozitive şi negative.
profesorul evaluare
- corectarea greşelilor ce pentru Instrument
vor fi discutate remedierea e pt
Face precizări asupra greşelilor curăţenie
activității desfășurate
- anunţă tema activităţii Execută ordinea
viitoare şi curăţenia în
atelierul de
- restabileşte ordinea şi
lucru.
curăţenia.
CRITERII DE EVALUARE:
~ 125 ~
E1. Identifică organele de lucru ale maşinii simple……………........................................…........1p.
E2. Înfilează aţa la maşina................…………………....................................………..................0,5p.
E3 Reglează pasul de cusătură…………………………….............................…...........…..….....0,5p.
E4 Reglează tensiunea firelor……………………………...................................................…....…1p.
E5. Execută corect cusăturile tighel;…......................................................................….....…....2,5p.
E6 Execută corect traseele de cusătură;………………………...........................…...........….…2,5p.
E7. Identifică tipurile de cusătură realizate…………………….....................……..............…..0,5p.
E8. Curăţă de aţe mostrele ..............…………………...................................…...................……0,5p.
Numele și Criteriu de evaluare

Nr. prenumele Pct.
E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 E8
crt. elevului Obț.
1p 0,5p 1p 1p 0,5p 1,5p 0,5p 1p
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Notă: Se acordă un punct din oficu.
~ 126 ~
TEST DE EVALUARE
1. Selectați materiale de bază și auxiliare necesare confecționării produsului din imagine:
Materiale de bază Materiale auxiliare

denumire mostră denumire mostră
15p
2. Răspundeți la întrebări prin adevărat sau fals: A&F
Jacheta face parte din categoria produselor cu sprijin pe talie?

Reprezintă un produs multistrat?
Mărimea produsului este influențată de PB?
Produsul din imagine prezintă o siluetă ajustată?
Ata folosită pentru încheierea produsului este tip-mătase?
Temperatura de presare este selectată in funcție de grosimea materialului?
Condițiile de calitate sunt impuse de standard?
15p.
3. Realizați corelația de săgeți
Masina de călcat Preformează gulerul

Execută cutele la umăr
Masina triplok Încheie cusătura de sub braț
Execută nervurii la tăblii
Aşează, muchiază, calcă jacheta la cant guler
Surfilează bascul de la terminaţia mânecii pe 3 laturi
Mașina simplă Coase completarea piepţilor faţă stg. dr. cu un tighel, crestături la
partea de jos
Încheie mâneca pe cot
15p.
4. Completează spațiile libere:
~ 127 ~
Prin accident de muncă se înțelege ………………………….a organismului, precum și
…………………… ………..profesională , care are loc în timpul …………………………
5p
5. Realizați un eseu de zece rânduri specificând rolul si mișcarea organelor de lucru specifice
mașinii simple.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
30p
6. Analizați și prezentați operațiile de finisare finală a jachetei din imagine.
Nr.crt Operația de finisare
10p
Notă: se acordă 10 puncte din oficiu....................................................................total puncte 100.
~ 128 ~
FIȘĂ TEHNICĂ
Denumirea operației Realizarea nervurilor ornamentali la tablii

Destinația operației Jacheta pentru femei
Materiale folosite Material de fond – lână-tip lână
Material auxiliar- întăritură
Ață cusut
Cusătură utilizată - Cusătură tighel simplu

- Operație termolipire.
Schița operației
Reprezentare grafică
Etape de realizare: Unelte și utilaje:

- aplicarea termocolantului /
întăriturii pe dosul tăbliei; Mașina de călcat
Fixarea /măsurarea nervurilor; Masina simplă de cusut
Picluirea nervurilor la distanțele Riglă
precizate; Centimetru
-Preformarea nervurilor la Cretă croitorie
distanța de 10cm cu lățimea foarfecă
nervur de 0,7cm
-tighelirea nervurilor cu lățimea
~ 129 ~
pasului de cusătură 0,3 cm
Finisarea nervurilor.
~ 130 ~
FIȘĂ TEHNICĂ
Denumirea operației Realizarea cutelor la capul de mânecă

Destinația operației Jacheta pentru femei
Materiale folosite Material de fond – lână-tip lână
Material auxiliar- Ață cusut
Cusătură utilizată - Cusătură tighel simplu

- Operație preformare.
Schița operației Reprezentare grafică
Etape de realizare: Unelte și utilaje:

- preformarea cutelor la
distanța precizată Mașina de călcat
- însăilarea cutelor/ fixarea Masina simplă de cusut
acestora printr-un tighel Riglă
provizoriu Centimetru
- fixarea cutelor printr-un Cretă croitorie
tighel simplu. foarfecă
~ 131 ~
Concluzii:
Strategia didactică utilizată de cadrul didactic trebuie să ţină seama de particularităţile elevilor
( stiluri proprii de învăţare, ritmuri diferite de învăţare, nevoi speciale etc).
Procesul de însuşire a competenţelor trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev, de aceea se
vor avea în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpul alocat prin: gradarea sarcinilor utilizând fişe de lucru, fixarea
unor sarcini deschise pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la nivele diferite, fixarea de
sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi.
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic), formarea grupurilor de elevi cu aptitudini şi stiluri de învăţare diferite, care se pot
completa şi ajuta reciproc, verificarea reciprocă între elevi.
 Diferenţierea răspunsului prin utilizarea autoevaluării de către elevi .
Pentru atingerea competenţelor formulate în curriculum, cadrul didactic de specialitate are

libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi utilizând activităţi variate de predare – învăţare - evaluare
cu caracter aplicativ. Aceste cunoştinţe şi deprinderi practice răspund formării profesionale a
absolventului pentru nivelul de calificare ce asigură competenţe necesare realizării unor sarcini de
rutină predictibile sub supraveghere.
BIBLIOGRAFIE:
 Ţiglea R., ş.a., Manual pentru cultura de specialitate – instruire practică, clasa a IXa, Editura
Oscar Print 2006
 Ciontea G., Utilajul şi tehnologia îmbrăcămintei din ţesături şi tricoturi, manual pentru licee
industriale cu profil de industrie uşoară, Editura Preuniversitaria, 2000.
 Lector. Dr. Ing.Tudor Stanciu – Didactica Domeniului Și Dezvoltării în Didactica Specialității
-Proiectarea lecției prin metode constructive, suport de curs 2016
 C. Cocoș – Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Cursuri de didactică
 Lemeni, G., Miclea, M., Consiliere şi orientare, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2002
 Ghidul formatorului: Laptop; Proiector; Programul: Power Point, Microsoft Word, Paint
~ 132 ~

Lucrare GR I Finalizat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare GR I Finalizat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL ”ALEXANDRU CEL BUN” BOTOȘANI

ANUL ȘCOLAR 2020-2021

PARTEA II - PROIECTAREA METODICĂ ȘI DIDACTICĂ A JACHETEI PENTRU FEMEI STRATEGII DE

Moda, în dinamica sa, în perpetua sa evoluţie şi transformare, conduce la schimbări

Cele mai utilizate modalităţi de structurare a unei colecţii de produse sunt :

Fig.nr.1-8. Conceperea colecţiei imagini inspirate din diverse surse.

Tendinţele în general se lansează în cadrul saloanelor de specialitate, cunoscute şi

Fig.nr. 9 Tendinţe vestimentare pentru sezon

I.2 Prezentarea colecţiei de modele elaborate

Fig. nr. 10. Tendinţe vestimentare MILITARY AGAIN

Colecţia de modele elaborate, se înscriu în tendinţele vestimentare pentru toamnă- iarna:

II.Elaborarea tiparelor de model pentru modelele reprezentative ale

II.1.Prezentarea materialelor necesare confecţionării produselor

Alegerea materiei prime

tabelul nr. 1 Caracteristici tehnice a materialelor

Modul de etichetare şi de ambalare a produselor este prezentat în tabelul nr.2

Tipul produsului: jachetă pentru femei

Tip de etichetă Conţinut Plasare pe produs

1. de marcă denumire firmă Fixata printr-un fir de plastic

4. de compoziţie compoziţie fibroasă, semne de

6. de întreţinere temperatura de finisare

ARTICOL DESTINATIE MOSTRA

Stofă Material de fond

7252 Canvas Banda croita pentru

Stofă, căptuşeală Nasturi

Aţă 75 Tighelit, cusut nasturi

Asamblări faţă, asamblări

ND4 Etichetă mărime

Punguţă Nasturele de rezervă

Agăţător plastic Ataşat punga cu nasturele

Umeraş plastic Produs

Pungă de plastic Ambalat produsul

II.2. Elaborarea tiparului de bază de jachetă pentru femei, cu ajutorul

În tehnologia convenţională de obţinere a produselor de îmbrăcăminte, acestea sunt realizate

Tiparele reprezintă desfăşuratele plane ale reperelor produselor de îmbrăcăminte, a căror

In tabelul nr. 6 se prezintă relatiile de calcul ale segmentelor constructive, in succesiune

2. Trasarea liniei de contur de pe mijlocul spatelui

14', c, 332 şi 141.

Constructia tiparului de maneca

49. 951, punct ajutător valoare constantă

Dimensionarea tiparului pe liniile orizontale

-Poziţionarea punctului 13, constructiv.

64. 133, punct de contur Se construieşte simetricul

II.2.2. Proiectarea tiparului de bază cu sistemul Gemini CAD. Funcţii şi

Sistemele CAD moderne (LECTRA, INVESTRONICA, ASSYST, GEMINI, OPTITEX)

Lansarea în execuţie acestui program determină deschiderea următorului meniu superior,

În meniul superior sunt afişate următoarele funcţii:

Tabelul nr 7 Funcţiile programului

Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “modificare formă”

Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “desenare”

Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “industrializare”

Activarea acestui buton permite accesul rapid în modulul “gradare”

Tabelul nr.8 Funcţii şicomenzi utilizate

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută

Modificare formă /creare

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută

Modificare formă / Mută