Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. ARGUMENT ............................................................................................................................................... 1
2. PRINCIPII DE ALCĂTUIRE A SCHEMELOR DE COMANDĂ A ACŢIONĂRILOR ELECTRICE ............................ 3
3. SCHEME DE COMANDĂ ALE SISTEMELOR DE ACŢIONARE ....................................................................... 7
3.1 Pornirea automată a motoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit .............................. 7
3.2. Pornirea şi inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat ........................................ 9
4. PROTECŢIA MOTOARELOR ELECTRICE DE ACŢIONARE ........................................................................... 11
5. CALCULUL ŞI ALEGEREA ELEMENTELOR DE PROTECŢIE .......................................................................... 13
6. SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
.................................................................................................................................................................... 14
7. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 16
1. ARGUMENT
1
Comenzile automate în instalaţiile electrice se realizează fără participarea directă a
omului. În cazul unor comenzi, omul poate da un impuls pentru realizarea unui regim de
funcţionare şi poate să controleze acest regim. În alte cazuri, chiar şi primul impuls de comandă
este dat de dispozitive automate. Realizarea efectelor dorite, de pornire-oprire sau reglare a
diverşilor parametri dintr-o instalaţie, se obţin prin alcătuirea unor scheme de comandă
adecvate.
Schemele de comandă trebuie să fir cât mai simple, în sensul ca ele să fie realizate cu un
număr cât mai redus de aparate şi contacte.
Alcătuirea schemelor de comandă are la bază o cunoaştere în amănunut a instalaţiei ce
trebuie comandată, precum şi a funcţionării individuale şi în diverse montaje a aparatelor ce
alcătuiesc schema respectivă. Schemele de comandă trebuie să fie sigure în funcţionare.
Pentru realizarea comenzilor automate locale şi reglarea diverşilor parametri, punctul
de plecare este întotdeauna schema tehnologică a procesului asupra căruia trebuie acţionat.
2
2. PRINCIPII DE ALCĂTUIRE A SCHEMELOR DE
COMANDĂ A ACŢIONĂRILOR ELECTRICE
Schema de lucru cuprinde legăturile dintre aparate şi maşină sau dintre elementele
componente ale acestora legate între ele în ordinea funcţională. Schema este compusă în
întregime din circuite aşezate în ordinea logică, pentru a permite înţelegerea uşoară a
funcţionării. Schema desfăşurată se compune din două circuite: de forţă şi de comandă.
Circuitele părţii de comandă au destinaţia de a asigura protecţia la scurtcircuit a schemei,
realizează comenzile motorului şi automenţinerea comenzilor de pornire-oprire.
3
În figura 1 sunt redate: schema de distribuţie monofilară şi schema desfăşurată pentru
comanda automată a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit, cu pornire directă.
Instalaţia este prevăzută cu un tablou în care sunt montate toate aparatele. În funcţie de
numărul tablourilor se stabileşte numărul regletelor cu conectori. Pe partea de mijloc a
conectorilor se notează numărul conectorului. În partea stângă sunt trecute sosirile de la
aparate, iar în partea dreaptă sunt trecute plecările la aparatele din instalaţie.
Aparatele sunt prevăzute cu borne care permit realizarea conexiunilor. Pentru
identificarea lor se montează pe fiecare conductor tile de culoare albă (piese tubulare din
material plastic prin care trece conductorul de legătură), pe care se scrie cu tuş negru
indicativul aparatului şi borna la care pleacă conductorul, respectiv aparatul şi borna de unde
vine conductorul (etichetă). Foarte important în montaj este să se dispună de scheme de
conexiuni cât mai clare, care se pot realiza fără dificultăţi de lucrători cu calificare medie.
Documentaţia tehnică a proiectelor de comenzi automate în instalaţiile electrice
cuprinde, pe lângă diverse tipuri de scheme, specificaţia echipamentelor, jurnale de cabluri şi
conductoare.
4
Fig.1 Pornirea automată a unui motor asincron trifazat: schema monofilară şi desfăşurată
5
Fig. 2 Scheme de comandă
6
3. SCHEME DE COMANDĂ ALE SISTEMELOR DE
ACŢIONARE
7
Elementele principale ale schemei din figura 3 sunt:
motorul de curent alternativ trifazat – asincron – m;
contactorul 1C, pentru pornirea şi oprirea motorului;
aparate de protecţie – siguranţele fuzibile e1, e2, e3, e5–releul termic e4;
aparate de comandă – buton de pornire şi oprire bp, bo.
Pornirea motorului se realizează prin apăsarea butonului de pornire bp din circuitul 2,
moment în care bobina contactorului 1C este sub tensiune şi va închide toate contactele normal
deschise (atât principale –din circuitul 1, cât şi secundare-din circuitul 3):
anclanşează 1C care, prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis), se reţine iar prin C.P.
(contact principal) porneşte motorul m.
Oprirea motorului este posibilă prin apăsarea pe butonul b0 din circuitul 2 când
declanşează contactorul 1C, acesta deschizând C.P. din circuitul 1, motorul oprindu-se.
Dacă motorul este solicitat peste capacitatea sa, atunci releul termic e4 termic va intra în
funcţiune deschizând contactul său auxiliar din circuitul 4, bobina contactorului rămâne fără
alimentare şi, ca atare, va declanşa.
Dacă motorul rămâne, accidental, în două faze, atunci protecţia acestuia, realizată prin
releul termic e4, va intra în funcţiune.
Protecţia la scurtcircuit este realizată cu ajutorul siguranţelor fuzibile e1, e2, e3, e5.
8
3.2. Pornirea şi inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat
Fig. 4 Schema de pornire şi inversare a sensului de rotaţie al unui motor asincron trifazat
9
prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis – circ. 4) se autoreţine;
prin C.P. (contact principal) porneşte motorul m într-un sens;
declanşează 1C din circuitul 5 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercări de
apăsare accidentală a butonului bp2 din circuitul 5.
Contactorul 1C alimentează motorul cu succesiunea normală a fazelor R, S, T.
Dacă dorim să pornim motorul în sensul succesiunii fazelor T, S, R, atunci vom apăsa pe
butonul bp2 din circuitul 5 când:
anclanşează 2C care:
prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis-circ.6) se autoreţine;
prin C.P. (contact principal-circ.2) porneşte motorul m, în celălalt sens;
declanşează 2C din circuitul 3 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercări de
apăsare accidentală a butonului bp1 din circuitul 3.
Oprirea motorului este posibilă prin apăsarea pe butonul b0 din circuitul 3 când bobinele
contactoarelor 1C şi 2C nu vor mai fi alimentate.
Elementele protectoare – siguranţele fuzibile, respectiv releul termic – au acelaşi rol ca
şi în cazul schemei de pornire simplă a motorului asincron. În figura 5 sunt prezentate două
scheme de comandă pentru pornirea a două motoare asincrone trifazate într-o anumită ordine
(fig.5a) şi pornirea unui motor de rezervă (fig. 5b).
10
4. PROTECŢIA MOTOARELOR ELECTRICE DE
ACŢIONARE
Întrucât atât regimurile anormale, cât şi defectele interne duc în definitiv la scoaterea
motorului din funcţiune, sunt necesare măsuri corespunzătoare de protecţie. Prevederea
acestor măsuri este stabilită prin norme, iar realizarea lor diferă funcţie de puterea, tensiunea şi
condiţiile de funcţionare ale motorului la care se referă. Aceste măsuri de protecţie sunt:
Protecţia contra suprasarcinilor
la motoarele pentru tensiuni sub 1kV se realizează prin relee termice;
la motoarele pentru tensiuni mai mari de 1kV se realizează prin relee maximale de
curent cu caracteristică dependentă sau cu relee termice, cu o temporizare de minimum 10s şi:
o obişnuit semnalizează sau, când este posibil, decuplează automat utilajul
antrenat (sarcina);
o declanşează, în cazurile în care motoarele lucrează fără supraveghere
permanentă, au condiţii grele de pornire şi autopornire sau nu pot fi descărcate fără
oprire.
Protecţia contra scurtcircuitelor
la motoarele pentru tensiuni sub 1kV această protecţie se realizează prin relee
electromagnetice sau, în lipsa lor, prin siguranţe fuzibile montate pe cele trei faze ale circuitului
de alimentare, cu următoarele menţiuni:
o în cazul motoarelor alimentate individual din tabloul de distribuţie, siguranţele
circuitului de alimentare montate în tablou pot fi considerate valabile şi pentru protecţia
la scurtcircuit a înfăşurării statorice a motorului;
o la motoarele de puteri mici alimentate în derivaţie din acelaşi circuit nu este
obligatorie protecţia la scurtcircuit pe ramificaţii dacă curentul nominal al fuzibilelor care
protejează circuitul principal, montate în tabloul de distribuţie, nu depăşeşte 15 A la
380/220V sau 20 A la 220/127 V; când curentul nominal al fuzibilelor siguranţelor
11
circuitului principal depăşeşte aceste valori, se admite neprotejarea la scurtcircuit a
derivaţiilor la motoarele alimentate din acest circuit numai dacă: secţiunea
conductoarelor derivaţiilor este asigurată de fuzibilele circuitului principal, numărul
motoarelor conectate la acelaşi circuit nu este mai mare de cinci, cu o putere totală
maximă de 10 kW, iar fiecare motor este prevăzut cu protecţie la suprasarcină;
o în reţelele cu neutrul legat direct la pământ, protecţia contra scurtcircuitelor
polifazate este comună cu cea contra scurtcircuitelor monofazate.
la motoarele pentru tensiuni peste 1 kV, protecţia este asigurată cu relee de curent
alese funcţie de tipul de protecţie adoptat. Tipurile de protecţie care se pot adopta sunt
următoarele:
o protecţia maximală rapidă;
o protecţia de curent diferenţială longitudinală, pentru motoarele de puteri mai
mari de 5000 kW sau pentru cele sub 5000 kW la care protecţia maximală rapidă nu
asigură sensibilitatea necesară.
Protecţia contra punerilor la pământ ale unei faze a circuitului statoric
Această protecţie se utilizează la motoarele pentru tensiuni peste 1 kV racordate la
reţelele cu neutrul izolat sau compensat. Protecţia se realizează prin folosirea curentului
homopolar sau adiţional ce comandă declanşarea.
Protecţia contra scăderilor de tensiune comandă deconectarea motorului şi se prevede:
când motoarele sunt conectate la reţea prin aparate de pornire acţionate manual;
când autopornirea motoarelor nu este permisă de procesul tehnologic sau este
periculoasă pentru securitatea personalului de exploatare;
când deconectarea uşurează autopornirea altor motoare de importanţă mai mare în
procesul tehnologic.
Protecţia contra scăderilor de tensiune se realizează cu declanşatoare, bobine sau relee
de tensiune minimă.
12
5. CALCULUL ŞI ALEGEREA ELEMENTELOR DE
PROTECŢIE
Curentul nominal al siguranţelor fuzibile atât pentru circuite, cât şi pentru coloane, se
determină cu relaţia:
I F IC
Releele termice se aleg conform celor precizate în capitolul referitor la aparate electrice
de joasă tensiune.
13
6. SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA MUNCII LA
UTILIZAREA INSTALAŢIILOR ŞI ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE
14
7. Protecţia prin legare la pământ este folosită pentru asigurarea personalului contra
electrocutării prin atingerea echipamentelor şi instalaţiilor care nu fac parte din circuitele de
lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolaţie. În general,
pentru a se realiza o priză bună, cu rezistenţă mică, elementele ei metalice se vor îngropa la o
adîncime de peste 1 metru, în pământul bun conductor de electricitate, bine umezit şi bătut.
8. Protecţia prin legare la nul se realizează prin construirea unei reţele generale de
protecţie care însoţeşte în permanenţă reţeaua de alimentare cu energie electrică a utilajelor.
9. Protecţia prin egalizarea potenţialelor este un mijloc secundar de protecţie şi constă
în efectuarea unei legături, prin conductoare, în toate părţile metalice ale diverselor instalaţii şi
ale construcţiilor.
15
7. BIBLIOGRAFIE
1. M. Mira – Instalaţii şi echipamente electrice, Manual pentru clasele XI-XII, E.D.P., București, 1992
2. I. Isac – Măsurări electrice şi electronice, Manual pentru clasa a X-a, a XI-a și a XII-a, E.D.P., București,
1996
3. N. Bichir – Maşini, aparate, acţionări şi automatizări, Manual pentru clasa a XI-a și a XII-a, Ed.
Tehnică, 1995
9.F. Mareș ș.a. – Elemente de comandă și control pentru acționări și sisteme de reglare automată, Ed.
Economică Preuniversitaria, 2002
16