Recompense, abateri şi sancţiuni disciplinare

• reprezintă stimulente puternice spre educaţie, reeducare şi schimbare a conduitei sub forma
conformării la reguli
• Recompensele sunt instituite într-un sistem gradat, în raport de faptele care ar fi posibil de
evaluat
• Pentru ca deţinuţii să primească recompense este necesar ca în mod constant să aibă o conduită
conformă cu regulile de ordine interioară
• Este o regulă în penitenciare că cei pedepsiţi nu pot în acelaşi timp să fie şi recompensaţi, pentru
că în acel caz recompensa sau pedeapsa disciplinară şi-ar pierde din valoare
• Comportarea bună şi foarte bună a condamnaţilor trebuie să se concretizeze în respectarea
disciplinei în cadrul programului zilnic stabilit, respectarea dispoziţiilor cadrelor şi îndeplinirea
sarcinilor date de către aceştia, respectarea regulilor de igienă şi executarea curăţeniei în toate
locurile şi în mod permanent, îndeplinirea normelor de muncă sau a sarcinilor gospodăreşti în
folosul penitenciarului, participarea activă la activităţile socio-culturale, de instruire sau
calificare, folosirea permanentă a unui limbaj cuviincios şi condescendent în relaţiile cu
personalul şi ceilalţi condamnaţi
• condamnaţii care prin faptele lor dovedesc interes pentru atragerea altor deţinuţi spre o conduită
bună, au influenţă pozitivă în grupul din care fac parte sau în anumite împrejurări dovedesc că au
calităţi morale superioare statutului de condamnat, salvând viaţa unor persoane sau bunurile de
care se folosesc, au înlăturat unele stări de pericol sau au participat la înlăturarea unor calamităţi,
au elaborat lucrări ştiinţifice, raţionalizări, invenţii, inovaţii, au participat la zădărnicirea unor
fapte grave (evadări, atacuri, sinucideri, incendieri ş.a.).

ART. 98
Tipurile recompenselor
 ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;
 suplimentarea numărului convorbirilor on-line;
 suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite;
 suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69, cu
excepţia alin. (1) lit. d);
 permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
 permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25
de zile pe an;
 permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30
de zile pe an.

 pot fi acordate de o comisie formată din director, care este şi preşedintele comisiei,
directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct
pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, la propunerea personalului care desfăşoară
activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute.
 Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul
penitenciarului.
  Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de ieşire din
penitenciar nu poate depăşi 30 de zile, în situaţia schimbării regimului de executare a
pedepselor privative de libertate
 Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate dispune, în situaţii
temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisie

Permisiunea de ieşire din penitenciar

• prezentarea persoanei condamnate, în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în
libertate;
• susţinerea unui examen de către persoana condamnată;
• menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate;
• pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate;
• participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte,
frate sau soră ori bunic sau bunică.

• O zi – regim închis
• 5 zile – regim semideschis
• 10 zile – regim deschis
• 5 zile pt cazul de la lit. e)

• Solicitarea pentru ieşirea din penitenciar va fi însoţită de precizarea, de către deţinut, a

locului unde urmează să se deplaseze, a itinerarului urmat, precum şi a mijloacelor
financiare de care dispune pe durata permisiunii de ieşire din penitenciar

ART. 100
Abateri disciplinare
 Abateri foarte grave
- să nu se supună percheziţiei cu ocazia primirii în penitenciar, precum şi pe parcursul executării
pedepsei privative de libertate, ori de câte ori este necesar;
- să nu respecte regulile stabilite de administraţia penitenciarului pe perioada cât au permisiune de
ieşire din penitenciar sau în cazul desfăşurării de activităţi, fără supraveghere, în exteriorul
penitenciarului;
- să nu se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;

 art. 82 lit. a)-p)

 determinarea cu intenţie a altei persoane condamnate să săvârşească una dintre faptele prevăzute
la art. 82 lit. a)-p)
 încălcarea altor obligaţii şi interdicţii prevăzute ca abateri foarte grave în alte acte normative

abateri disciplinare grave

 dacă nu respectă regulile de igienă individuală şi colectivă în camera de deţinere şi în alte spaţii
comune, precum şi indicaţiile medicului;
 dacă nu întreţine în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia penitenciarului şi
bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca;
 dacă nu respectă programul zilnic;

 utilizarea în mod necorespunzător sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de

administraţia penitenciarului;
  tulburarea orarului zilnic sau a liniştii, inclusiv după ora stingerii până la deşteptare;
 exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
 împiedicarea sau încercarea împiedicării aflării adevărului în cazul incidentelor petrecute în
penitenciar;
 desfăşurarea de acţiuni care urmăresc aducerea de prejudicii administraţiei penitenciarului sau
altor persoane;
 autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace;

 determinarea cu intenţie a altei persoane condamnate să săvârşească una dintre faptele enumerate
 încălcarea altor obligaţii şi interdicţii prevăzute ca abateri grave în alte acte normative

abateri disciplinare uşoare

 dacă nu respectă repartizarea pe camerele de deţinere;
 dacă nu manifestă o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact;
 dacă nu are o ţinută decentă, curată şi îngrijită;
 să îndeplinească în bune condiţii activităţile la care participă;
 dacă nu declară, conform realităţii, nivelul de instruire şcolară sau pregătire profesională;
 dacă nu respectă orice altă obligaţie care rezultă din lege, din regulamentul de aplicare a
acesteia, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de ordine interioară
al penitenciarului

 practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obţine foloase;

 fumatul în alte locuri decât cele permise;
 orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnităţii umane prin
deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă,
religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţie HIV/SIDA, precum şi orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de
egalitate a drepturilor fundamentale

 determinarea cu intenţie a altei persoane condamnate să săvârşească una dintre faptele

enumerate, precum şi a celor prevăzute ca abateri uşoare în alte acte normative

ART. 101
Sancţiuni disciplinare

 avertismentul;
 suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de
cel mult o lună;
 suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună;
 suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru
igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare, corespondenţă şi
asistenţă medicală, pe o perioadă de cel mult două luni;
 suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni;
 izolarea pentru maximum 10 zile.

 Aplicarea sancţiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate îngrădi dreptul la apărare,

dreptul de petiţionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenţă, dreptul la asistenţă medicală,
 dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnică şi
dreptul la odihnă

 Medicul aduce la cunoştinţă şi face recomandări preşedintelui comisiei de disciplină în situaţia

existenţei oricărui motiv medical de împiedicare a aplicării şi executării sancţiunii prevăzute la
alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului vizitează, ori de câte ori este necesar,
persoanele condamnate care execută această sancţiune disciplinară

 Sancţiunile cu caracter colectiv şi sancţiunile corporale sunt interzise.

 Pentru fiecare abatere disciplinară poate fi aplicată numai una dintre sancţiunile disciplinare
enumerate.
 Mijloacele de imobilizare din dotare, precum şi orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi
folosite ca sancţiuni disciplinare.

Constatarea abaterilor disciplinare

 Abaterile disciplinare se constată, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane, de către
personalul administraţiei penitenciarului şi se consemnează într-un raport de incident
 Raportul de incident se depune la şeful secţiei unde este deţinută persoana condamnată, în
termen de 24 de ore de la data constatării abaterii
 Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate în zilele de sâmbătă,
duminică şi sărbători legale se depun la şeful de secţie unde este deţinută persoana condamnată,
nu mai târziu de prima zi lucrătoare.

Procedura disciplinară
 Procedura disciplinară se declanşează de către şeful secţiei unde este deţinută persoana
condamnată, care înaintează raportul de incident comisiei de disciplină, în termen de 24 de ore
 Comisia de disciplină este formată din directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim
penitenciar, în calitate de preşedinte, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială
şi un ofiţer desemnat de directorul penitenciarului, în calitate de membri
 Directorul penitenciarului desemnează una sau mai multe persoane din cadrul personalului
penitenciarului, altele decât supraveghetorii, să efectueze cercetarea prealabilă.
 Persoana desemnată sau persoanele desemnate aduc la cunoştinţa deţinutului motivul declanşării
procedurii disciplinare şi faptul că acesta poate propune administrarea de probe

 În termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplină, persoana desemnată prezintă acesteia

rezultatele cercetării prealabile.
 Cercetarea prealabilă are ca scop lămurirea incidentului sub toate aspectele şi presupune audierea
persoanei condamnate cercetate şi verificarea apărărilor acesteia.
 În termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetării prealabile, comisia de disciplină, după
ascultarea persoanei condamnate şi a oricărei altei persoane care are cunoştinţă despre
împrejurările în care a fost săvârşită fapta, aplică prin hotărâre scrisă una dintre sancţiunile
disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară.
 La stabilirea sancţiunii disciplinare se ţine seama de natura şi modul de comitere a abaterii, de
persoana şi starea de sănătate a condamnatului, de abaterile disciplinare săvârşite anterior, de
atitudinea persoanei condamnate după săvârşirea abaterii şi în timpul procedurii disciplinare
  Hotărârea comisiei de disciplină se comunică persoanei condamnate de îndată, sub semnătură, de
către secretarul comisiei de disciplină, cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de
exercitare a acesteia.
 În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplină ia cunoştinţă despre
săvârşirea unei infracţiuni, informează directorul penitenciarului în vederea sesizării organului de
urmărire penală competent.

Plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină

 plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la

comunicarea hotărârii
 Plângerea suspendă executarea sancţiunilor disciplinare
 Persoana condamnată este ascultată la locul de deţinere, în mod obligatoriu
 Competenţa de soluţionare a plângerii aparţine judecătorului de supraveghere a privării
de libertate de la penitenciarul a cărui comisie a aplicat sancţiunea disciplinară
 În vederea soluţionării plângerii, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate
proceda la ascultarea oricărei altei persoane condamnate sau oricărei altei persoane care
desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar
 Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere
motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronunţând una dintre următoarele
soluţii:
- admite plângerea şi dispune anularea sau modificarea sancţiunii disciplinare aplicate de comisia
de disciplină;
- respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă,
după caz;
- ia act de retragerea plângerii.
 Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei
condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării
acesteia.
 Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana
condamnată şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecătoria în a
cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
 Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a
pronunţat încheierea şi suspendă executarea acesteia.
 Contestaţiile se înaintează judecătoriei împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile
de la primirea acestora. Contestaţiile se soluţionează de urgenţă şi cu precădere.
 Instanţa audiază în mod obligatoriu persoana condamnată
 Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se
află penitenciarul a cărui comisie a aplicat sancţiunea disciplinară.
 Hotărârea judecătoriei este definitivă

Amânarea, suspendarea și întreruperea aplicării pedepsei

 În cazul dispunerii amânării aplicării pedepsei, judecătorul delegat cu executarea
transmite o copie de pe hotărârea instanţei serviciului de probaţiune, cu menţiunea că toate
măsurile de supraveghere prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, se execută integral, potrivit legii.
  În situaţia în care instanţa a stabilit în sarcina persoanei faţă de care s-a dispus amânarea
aplicării pedepsei una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) din
Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorul delegat cu
executarea comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii şi persoanelor sau instituţiilor
prevăzute la art. 29, după caz.

Modificarea sau încetarea obligaţiilor

 În situaţia în care, pe parcursul termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune
constată că se impune modificarea conţinutului unora dintre obligaţiile stabilite în sarcina
persoanei supravegheate, impunerea unor noi obligaţii sau încetarea executării unora
dintre cele dispuse, sesizează instanţa de executare, potrivit art. 87 din Legea nr. 286/2009,
cu modificările şi completările ulterioare.
 Sesizarea instanţei poate fi făcută şi de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea
persoanei supravegheate sau a persoanei vătămate, după consultarea raportului întocmit
de consilierul de probaţiune.

Îndeplinirea obligaţiilor civile

 Persoana supravegheată va depune la consilierul de probaţiune dovada îndeplinirii
obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea instanţei, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea
termenului de supraveghere.
 În cazul nedepunerii dovezii de îndeplinire a obligaţiilor civile în termenul prevăzut la
alin. (1), consilierul de probaţiune, din oficiu sau la cererea judecătorului delegat, solicită
persoanei supravegheate informaţii cu privire la motivele care au condus la aceasta.
 În situaţia în care constată că persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile, în
tot sau în parte, consilierul de probaţiune sesizează instanţa, în vederea aplicării
dispoziţiilor art. 88 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

 Sesizarea instanţei de executare se poate face şi de către procuror sau de către judecătorul
delegat cu executarea, la cererea părţii civile, după consultarea raportului întocmit de
consilierul de probaţiune.
 Pentru stabilirea motivelor ce au dus la neexecutarea obligaţiilor civile, instanţa va solicita
date privind situaţia materială a condamnatului de la autoritatea administraţiei publice
locale de la domiciliul acestuia şi, dacă apreciază necesar, angajatorului sau organelor
fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi altor autorităţi
sau instituţii publice care deţin informaţii cu privire la situaţia patrimonială a
condamnatului.
 Îndeplinirea obligaţiilor civile de către persoana supravegheată după sesizarea instanţei nu
atrage revocarea amânării aplicării pedepsei, dacă s-a făcut înainte de împlinirea
termenului de supraveghere.

Sesizarea în vederea revocării amânării aplicării pedepsei

 În cazul în care constată nerespectarea unora dintre măsurile de supraveghere sau
obligaţiile stabilite de instanţă pe durata termenului de supraveghere, consilierul de
probaţiune verifică motivele care au determinat această nerespectare. Dacă apreciază că
nerespectarea s-a făcut cu rea-credinţă, sesizează instanţa, în vederea revocării amânării
aplicării pedepsei.
  Sesizarea instanţei poate fi făcută de către procuror, în cazul comiterii unei noi infracţiuni
în termenul de supraveghere, şi de către judecătorul delegat cu executarea, la cererea
persoanei vătămate sau a altei persoane interesate, după consultarea raportului întocmit de
consilierul de probaţiune. Raportul de evaluare însoţeşte sesizarea făcută de judecătorul
delegat

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

Munca neremunerată în folosul comunităţii dispusă în cazul persoanei condamnate la o
pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării se execută într-un interval de cel
mult un an de la data începerii prestării muncii, cu excepţia situaţiilor în care persoana nu
mai este aptă pentru prestarea unei sau unor activităţi dintre cele stabilite de consilierul de
probaţiune ori starea de incapacitate temporară de muncă a încetat, situaţii în care munca
neremunerată în folosul comunităţii poate fi prestată până la expirarea termenului de
supraveghere.

Obligaţiile impuse în caz de amânare sau întrerupere a executării pedepsei detenţiunii pe viaţă sau
a închisorii
 Punerea în executare a obligaţiilor impuse potrivit art. 590 din Legea nr. 135/2010 se face
prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe hotărârea
organului de poliţie desemnat în cuprinsul hotărârii de amânare a executării pedepsei
închisorii, pentru a lua în evidenţă persoana, jandarmeriei, poliţiei de proximitate, organelor
competente să elibereze paşaportul, organelor de frontieră, precum şi altor instituţii.
 O copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică, dacă este cazul, şi unităţii sanitare în
care urmează să se efectueze tratamentul sau serviciului de asistenţă socială din cadrul
primăriei, în cazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 135/2010.
 În cazul impunerii obligaţiei prevăzute la art. 590 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 135/2010,
organul de poliţie desemnat prin hotărâre va informa victima sau membrii familiei acesteia
despre întreruperea executării pedepsei, atunci când s-a stabilit interdicţia de a comunica sau
a se apropia de persoanele menţionate.

Supravegherea respectării obligaţiilor

 Supravegherea respectării obligaţiilor stabilite prin hotărârea prin care s-a acordat
amânarea sau întreruperea executării pedepsei se face de către organul de poliţie desemnat
de instanţă în cuprinsul hotărârii de amânare sau întrerupere a executării pedepsei.
 Organul de poliţie prevăzut la alin. (1) sesizează de îndată instanţa de executare, în cazul în
care constată sau este încunoştinţat cu privire la nerespectarea uneia sau mai multora
dintre obligaţiile impuse.
 Unităţile prevăzute la art. 80 sunt obligate să încunoştinţeze de îndată organul de poliţie, în
cazul în care constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 590 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 135/2010.
 Informaţiile prevăzute la art. 590 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 135/2010 se comunică
judecătorului delegat cu executarea din cadrul instanţei de executare. În cazul încălcării
acestei obligaţii, judecătorul delegat poate sesiza instanţa pentru revocarea amânării sau
întreruperii executării pedepsei.