Disciplina:Drept Execuţional

REFERAT
Tema: ,, Drepturile şi obligaţiile de bază ale condamnaţilor’’

Chișinău-2023
 Cuprins:
Introducere..................................................................................................................................................3
Drepturile condamnatului............................................................................................................................4
Dreptul la informație ..............................................................................................................................8
Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal ......................................................................9
Dreptul la petiţionare și dreptul la corespondenţă ...................................................................................9
Dreptul la convorbiri telefonice ..............................................................................................................9
Dreptul la plimbare zilnică....................................................................................................................11
Dreptul la încheierea unei căsătorii........................................................................................................11
Dreptul de a vota...................................................................................................................................11
Dreptul la muncă ..................................................................................................................................11
Dreptul la instruire ................................................................................................................................11
Obligaţiile condamnatului. ..................................................................................................................12
Concluzie ..................................................................................................................................................12
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ......................................................................................................13
Introducere.
Condamnatul are drepturile, libertăţile și obligaţiile cetăţenilor Republicii Moldova, cu excepţiile
și restricţiile stabilite de Codul de executare. Restricţia drepturilor proclamate în art.20-24 din
Constituţia Republicii Moldova nu se admite .

Drepturile condamnaților sunt ansamblul de drepturi și libertăți pe care le au persoanele

condamnate penal, garantate de legislația națională și internațională, cu scopul de a proteja
demnitatea și integritatea acestora în timpul executării pedepsei, inclusiv dreptul la tratament
uman, acces la asistență medicală, muncă, educație și alte drepturi esențiale.

Condamnaţii au dreptul la odihnă, plimbare, asistenţă medicală, dreptul de a petiţiona, de a primi

vizite, pachete cu alimente sau îmbrăcăminte ori medicamente, cărţi, ziare, reviste, ţigări, de a
primi şi trimite corespondenţă şi sume de bani.

Deţinuţii au dreptul:
să fie informaţi despre drepturile şi obligaţiunile lor;
la un tratament decent şi amabil din partea administraţiei penitenciarului;
la securitatea personală;
să beneficieze în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente;
să înainteze cereri şi plîngeri (reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei
penitenciarului, organelor ierarhic superioare, instanţelor judiciare, procuraturii, organelor
autorităţilor publice centrale şi administraţiei publice locale, asociaţiilor obşteşti, precum şi
organizaţiilor interstatale pentru apărarea şi respectarea drepturilor omului;
să comunice familiei şi rudelor apropiate locul detenţiei;
să dispună de timpul liber acordat în funcţie de programul zilei, respectînd regulile
de comportament stabilite;
de a avea cont personal de peculiu;
Drepturile condamnaților sunt ansamblul de drepturi și libertăți pe care le au persoanele
condamnate penal, garantate de legislația națională și internațională, cu scopul de a proteja
demnitatea și integritatea acestora în timpul executării pedepsei, inclusiv dreptul la tratament
uman, acces la asistență medicală, muncă, educație și alte drepturi esențiale.

Condamnaţii au dreptul la odihnă, plimbare, asistenţă medicală, dreptul de a petiţiona, de a primi

vizite, pachete cu alimente sau îmbrăcăminte ori medicamente, cărţi, ziare, reviste, ţigări, de a
primi şi trimite corespondenţă şi sume de bani.

Articolul 169.

Drepturile condamnatului.
(1) Condamnatului i se garantează:
a) dreptul de a fi informat de instituţia sau organul care asigură executarea pedepsei, în
limba pe care o înţelege, despre drepturile şi obligaţiile sale, modul şi condiţiile de executare a
pedepsei, precum şi despre modificarea modului şi condiţiilor de executare a pedepsei;
b) dreptul la apărarea şi respectarea de către instituţia sau organul care asigură executarea
pedepsei a demnităţii, drepturilor şi libertăţilor pe care le are, inclusiv de a nu fi supus la tortură
şi nici la pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, precum şi, indiferent de
consimţămîntul său, unei experienţe medicale sau ştiinţifice care îi pune în pericol viaţa sau
sănătatea, beneficiind, după caz, de măsuri de protecţie din partea statului;
c) dreptul de a adresa petiţii (cereri, reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei
instituţiei ori organului care asigură executarea pedepsei sau organelor ierarhic superioare,
instanţei de judecată, procuraturii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale,
asociaţiilor obşteşti, altor instituţii şi organizaţii, inclusiv internaţionale;
d) dreptul la asistenţă juridică pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a altor
persoane autorizate să acorde astfel de asistenţă;
e) dreptul la ocrotirea sănătăţii şi la asistenţă medicală în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
f) dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie.
(2) Condamnatul are şi alte drepturi prevăzute de legislaţie.
(3) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi îngrădită decît în limitele
şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod, de Codul de procedură penală şi de alte legi şi
determinate de modul şi de condiţiile de executare a pedepsei penale concrete.
(4) Realizarea drepturilor condamnatului nu trebuie să lezeze drepturile şi interesele
legitime ale altor persoane, inclusiv condamnaţi, precum şi să încalce modul şi condiţiile de
executare a pedepsei.

Deţinuţii au dreptul:
să fie informaţi despre drepturile şi obligaţiunile lor;
la un tratament decent şi amabil din partea administraţiei penitenciarului;
la securitatea personală;
să beneficieze în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente;
 să înainteze cereri şi plîngeri (reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei
penitenciarului, organelor ierarhic superioare, instanţelor judiciare, procuraturii, organelor
autorităţilor publice centrale şi administraţiei publice locale, asociaţiilor obşteşti, precum şi
organizaţiilor interstatale pentru apărarea şi respectarea drepturilor omului;
să comunice familiei şi rudelor apropiate locul detenţiei;
să dispună de timpul liber acordat în funcţie de programul zilei, respectînd regulile
de comportament stabilite;
de a avea cont personal de peculiu;
să primească pachete cu provizii, colete, banderole şi să păstreze produsele
alimentare, cu excepţia celor care necesită prelucrare termică înainte de a fi consumate şi a
băuturilor alcoolice;
să procure şi să primească în pachete lucruri de primă necesitate în asortimentul
prevăzut de anexa nr. 6 la prezentul Statut pentru păstrare şi/sau consum;
la întrevederi cu rudele şi alte persoane de o durată şi în numărul determinat de
legislaţie;
la asistenţă juridică pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a altor
persoane autorizate să acorde astfel de asistenţă;
la pensie, în condiţiile legii;
să procure, prin reţeaua de comerţ, literatură, să aboneze şi să primească ziare şi
reviste, fără a se limita numărul lor, din contul mijloacelor proprii sau ale altor persoane;
la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont propriu, în modul şi în
condiţiile stabilite de Codul de executare;
să participe la acţiunile culturale şi sportive, să frecventeze biblioteca, să practice
jocurile de masă permise;
să primească şi să expedieze, din cont propriu, scrisori, telegrame şi petiţii, fără a
se limita numărul lor, în modul şi în condiţiile stabilite de Codul de executare şi prezentul Statut;
să se întîlnească cu avocaţii, persoanele ce au dreptul de a acorda asistenţă
juridică, cu mediatorul sau alte persoane prevăzute de lege, frecvenţa cărora este nelimitată;
să practice orice confesiune;
din cont propriu, să expedieze rudelor sau altor persoane colete, pachete şi
banderole, în condiţiile prevăzute de art. 211 al Codului de executare;
în cazul decesului sau îmbolnăvirii grave a uneia din rudele apropiate sau în alte
situaţii excepţionale cu caracter personal, precum şi în alte cazuri, în condiţiile prevăzute de art.
217 al Codului de executare, deţinuţilor li se acordă dreptul de a se deplasa fără escortă în afara
penitenciarului pe o perioadă scurtă;
deţinuţii penitenciarelor de tip semiînchis la regim de resocializare, suplimentar la
cele enumerate, au dreptul să aibă asupra lor şi să utilizeze obiecte de valoare şi bani.
Exercitarea drepturilor deţinuţilor nu poate fi limitată decît în condiţiile prevăzute de Codul de
executare, Codul de procedură penală şi de alte acte normative, care reglementează modul şi
condiţiile de executare a detenţiei.
 Realizarea drepturilor deţinutului nu trebuie să lezeze drepturile şi interesele
legitime ale altor persoane, inclusiv deţinuţi, precum şi să încalce modul şi condiţiile de
executare a pedepsei sau a detenţiei preventive.
Deţinuţii sînt obligaţi:
să respecte întocmai cerinţele Codului de executare, prezentului Statut şi altor acte
normative ce reglementează detenţia persoanei;
să respecte regulile de comportare, programul zilei şi regimul de deţinere stabilit
în penitenciar;
să îndeplinească necondiţionat cerinţele legitime ale personalului penitenciar;
să se supună percheziţiei la intrare/ieşire din penitenciar, precum şi pe perioada
deţinerii, cînd această măsură este solicitată de către personalul penitenciar;
în timpul percheziţiilor să predea benevol obiectele, substanţele interzise, să se
dezbrace, să scoată lucrurile din genţi, sacoşe, rucsacuri, saci etc. şi să le prezinte persoanelor
care efectuează percheziţia;
să aibă asupra lor fişa personală eliberată de administraţia penitenciară, de
modelul stabilit în anexa nr. 4 la prezentul Statut;
să poarte pe piept semnele distinctive stabilite în corespundere cu modelul expus
în anexa nr. 5;
să se abţină de la acţiuni sau activităţi care ar crea dificultăţi la îndeplinirea
obligaţiunilor de serviciu ale personalului penitenciar sau altor persoane;
să se abţină de la acţiuni care ar înjosi demnitatea altor deţinuţi, a personalului
penitenciar şi altor persoane;
la cererea personalului penitenciar şi a altor persoane autorizate, să comunice
numele şi prenumele, precum şi alte date de evidenţă solicitate;
să se prezinte la solicitarea administraţiei, să dea explicaţii verbale şi/sau în scris
privind faptele şi circumstanţele încălcării modului de executare a pedepsei şi cerinţelor
regimului de deţinere;
la întîlnirea cu personalul penitenciar şi cu persoanele sosite în vizită, să se ridice
şi să-i salute;
la intrarea în celulă a personalului penitenciar, să se alinieze şi să-l salute;
să treacă examinarea medicală în scopul depistării maladiilor infecţioase, iar la
solicitarea personalului penitenciar - pentru depistarea faptelor de întrebuinţare a băuturilor
alcoolice, substanţelor stupefiante şi substanţelor toxice;
să respecte regulile sanitaro-igienice şi de igienă personală, să aibă exteriorul
îngrijit şi să păstreze îmbrăcămintea şi lenjeria de pat eliberate de penitenciar;
să menţină permanent curăţenia în încăperile de detenţie şi de serviciu, la locurile
de muncă, în celule, după deşteptare să-şi aranjeze paturile conform modelului stabilit şi să facă
pe rînd curăţenie în celule;
să aerisească zilnic încăperile unde sînt deţinuţi;
să facă pe rînd de serviciu în celulă;
 să păstreze produsele alimentare şi obiectele de folosinţă individuală în locurile şi
încăperile special amenajate;
să iasă la plimbare şi să respecte regulile stabilite de comportare şi curăţenie în
curţile de plimbare. Eliberarea de la plimbare conform stării sănătăţii se efectuează numai cu
permisiunea lucrătorului medical;
să consume raţional energia electrică şi apa;
să aibă o atitudine grijulie faţă de bunurile şi altă proprietate a penitenciarului;
să respecte regulile securităţii antiincendiare şi tehnica securităţii muncii;
să fumeze numai în locuri special destinate;
în caz de transfer în alt penitenciar sau eliberare din penitenciar, să se prezinte la
ofiţerul de serviciu în termenul stabilit;
să menţină în ordine şi să asigure prezenţa tăbliei, cu inscripţia numelui - la pat,
noptieră şi la sacoşele cu lucrurile personale.
În scopul executării corespunzătoare a pedepsei închisorii instituția responsabilă trebuie să țină
cont de toate rigorile cadrului execuțional penal. În acest sens separarea persoanelor condamnate
la privațiune de libertate necesită a fi realizată conform prevederilor art.72 ale Codului penal și
art.205 al Codului de executare în locuri anume destinate deţinerii. Respectiv, repartizarea pe
tipuri de penitenciare și în esență pe regimuri de detenție, trebuie să determine aplicarea
ansamblului de reguli, drepturi, obligaţii, programe şi activităţi care urmăresc realizarea unei
bune convieţuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini şi abilităţi care să
influenţeze reintegrarea socială a persoanelor privative de libertate. Aşadar, regimul de executare
a pedepsei privative de libertate în penitenciar nu constă într-o simplă izolare, ci într-un regim cu
un conţinut bogat, format din diverse aspecte ale vieţii şi activităţii condamnatului în timpul
executării pedepsei în penitenciar . Prin urmare pentru realizarea scopului pedepsei necesită a
individualiza măsurile necesar a fi aplicate în scopul asigurării unei influenţări educative
eficiente al acelor persoane supuse executării în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi a
apărării ordinii de drept. În acest sens, este necesar de amintit că dreptul execuţional penal este
chemat să îndeplinească anumite sarcini sau funcţii, în calitate de instrument al politicii penale.
Aceste funcţii sunt:

 realizarea scopului procesului penal;

 conformarea la principiile fundamentale ale dreptului execuţional penal, adică „executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnatului”;

 reeducarea celor condamnaţi prin forma şi modurile de executare a pedepselor;

 pregătirea pentru reintegrare în muncă şi societate a celor condamnaţi şi liberaţi definitiv . În

calitate de cetăţeni cu drepturi prevăzute în Constituţie, condamnaţii au drepturi, dar şi obligaţii,
deoarece penitenciarele funcţionează în virtutea legii, nu în afara ei. Astfel, drepturile pe care
condamnaţii le au pe timpul executării pedepselor sunt limitate de prevederile legale, de tipul de
penitenciar, regimul de executare a pedepsei și de natura pedepsei ce i s-a aplicat de instanţa de
judecată.
La venirea în penitenciar, fiecare condamnat primeşte informaţii referitoare la regimul aplicat
categoriei din care face parte, regulile ce trebuie respectate conform Regulamentului intern al
penitenciarului, drepturile şi obligaţiile ce-i revin, modul lor de exercitare, procedura de realizare
a plângerilor în caz de limitare a exercitării acestora, în aşa fel încât condamnatul să se poată
adapta cât mai uşor condiţiilor vieţii de penitenciar . Realizarea drepturilor persoanelor
condamnate este prevăzută în cartea a II-a a Codului de executare, fiind interzisă limitarea
exercitării acestor drepturi mai mult decât o face legea. Drepturile legale ale condamnaţilor se
referă la:

 Dreptul la informație;

 Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal;

 Asigurarea exercitării dreptului la asistenţă juridică;

 Dreptul la petiţionare și dreptul la corespondenţă;

 Dreptul la convorbiri telefonice;

 Dreptul la plimbare zilnică;

 Dreptul de a primi vizite;

 Dreptul de a primi, cumpăra și a deţine bunuri;

 Dreptul la asistenţă diplomatică;

 Dreptul la încheierea unei căsătorii;

 Dreptul de a vota;

 Dreptul la odihnă și repausul săptămânal;

 Dreptul la muncă;

 Dreptul la instruire.

Condamnatul are drepturile, libertăţile și obligaţiile cetăţenilor Republicii Moldova, cu excepţiile

și restricţiile stabilite de Codul de executare.

Dreptul la informație .
Accesul persoanelor condamnate la informațiile de interes public se realizează în condițiile legii.
Dreptul persoanelor condamnate la informații de interes public este asigurat și prin publicații,
emisiuni radiofonice și televizate sau prin orice alte mijloace autorizate. Persoanelor condamnate
li se va permite sa comunice cu mass-media, cu respectarea masurilor de siguranța din
penitenciar și doar daca nu exista motive întemeiate care sa interzică acest lucru din rațiuni ce țin
de protecția părții vătămate, a altor persoane condamnate sau a personalului penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal .

Persoana condamnata, apărătorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei
condamnate, are acces la dosarul individual și poate obține, la cerere, contra cost, într-un număr
de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual. Asigurarea accesului
la dispozițiile legale și documentele privind executarea pedepselor. Prevederile referitoare la
executarea pedepselor privative de libertate cuprinse în legi, hotărâri de guvern, ordine și decizii,
precum și regulamentul de ordine interioara a penitenciaruluisunt puse la dispoziția persoanelor
condamnate, în perioada de carantina după primirea în penitenciar.

Dreptul la petiţionare și dreptul la corespondenţă .

Dreptul de petiţionare și dreptul la corespondenţă ale persoanelor condamnate sunt garantate.
Corespondenţa şi răspunsurile la petiţii au caracter confidenţial și nu pot fi reţinute decât în
limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare și
a dreptului la corespondenţă, Directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile
corespunzătoare pentru punerea la dispoziţia persoanei condamnate a materialelor necesare,
precum și pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului. În penitenciare, sunt
instalate cutii poștale, la care au acces toți condamnații. În acest sens în fiecare an se semnează
un contract de colaborare cu oficiul teritorial al ÎS Poșta Moldovei, astfel scrisorile sunt ridicate
în fiecare zi lucrătoare, lucrătorul poștal dispune de cheie de la cutia poștală, însoțit de către un
colaborator penitenciar zilnic ridică scrisorile condamnaților. Scrisorile adresate în instanțele de
judecată se depun în două exemplare prin intermediul secretariatului, care le înregistrează și
expediază (la solicitarea și posibilitatea condamnatului acestea se transmit recomandate).

Dreptul la convorbiri telefonice .

Persoanele condamnate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice
instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial și se efectuează sub
supraveghere vizuală. Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, șeful
penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice în
interiorul penitenciarului.

Codul de executare reglementează şi dreptul condamnaţilor la corespondenţă şi convorbiri

telefonice, precum şi dreptul la întrevederi (art. 210, 213 CE al RM; secţiunile 25, 27, 28 din
Statut). Contactele cu exteriorul constituie o parte esenţială a reintegrării lor în societate. Astfel,
art. 61 al Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor prevede că tratamentul
deţinuţilor nu trebuie să pună accentul pe excluderea lor din societate, ci pe continua lor
participare la aceasta.

Ţinînd cont de importanţa păstrării legăturii condamnaţilor cu familia, rudele, precum şi cu alte
persoane din afara penitenciarului, legislaţia execuţional-penală oferă condamnaţilor dreptul la
întrevederi.

Art. 213 CE al RM şi secţiunea 25 din Statut prevăd dreptul condamnaţilor la întrevederi cu

soţul,
rudele, iar în cazuri excepţionale, cu autorizaţia administraţiei penitenciarului, cu o altă persoană
indicată de condamnat:

– de scurtă durată – 1- 4 ore;

– de lungă durată – de la 12 ore la 3 zile.
La dorinţa persoanelor aflate la întrevedere durata lor poate fi scurtată. De asemenea,
condamnaţilor li se oferă dreptul înlocuirii întrevederii de lungă durată cu una de scurtă durată.
Atît întrevederile de lungă durată, cît şi cele de scurtă durată, la solicitarea scrisă a
condamnatului, pot fi înlocuite cu conversaţii telefonice. Comasarea mai multor întrevederi sau
divizarea unei singure întrevederi în cîteva este interzisă.

Condamnatul are dreptul la cel puţin o întrevedere de scurtă durată pe lună şi la cel puţin 4
întrevederi de lungă durată pe an. Acordarea întrevederilor peste numărul minim se admite doar
în calitate de măsură de stimulare. Astfel, se acordă suplimentar cel mult 4 întrevederi de scurtă
durată şi 2 întrevederi de lungă durată pe an doar cu soţul şi rudele şi nu pot fi acordate cu alte
persoane. Deţinuţilor care au sancţiuni disciplinare nestinse nu le pot fi acordate întrevederi în
calitate de măsură de stimulare.

În caz de înregistrare a căsătoriei, întrevederea de lungă durată, precum şi cea de scurtă durată,
acordată cu această ocazie, nu se include în numărul stabilit de întrevederi.

Întrevederile de lungă durată nu se acordă preveniţilor, condamnaţilor la pedeapsa închisorii

aflaţi în regim iniţial şi condamnaţilor la detenţiune pe viaţă, precum şi celor bolnavi de
tuberculoză în formă activă. Întrevederile de lungă durată ce se cuvin condamnatului bolnav de
tuberculoză se înlocuiesc cu întrevederi de scurtă durată. Întrevederile între deţinuţii plasaţi în
diferite instituţii penitenciare sînt interzise.

În toate cazurile de acordare a întrevederilor cu alte persoane, în afară de soţ şi rude, acestea pot
fi autorizate de către administraţia instituţiei, doar dacă ele nu vor influenţa negativ deţinutul sau
nu vor fi utilizate în unele scopuri ilegale.

Permisul de întrevedere se acordă de către şeful instituţiei sau persoana care îl înlocuieşte în
baza cererii deţinutului sau persoanei sosite la întîlnire, precum şi a documentelor care confirmă
identitatea şi legăturile lor de rudenie. Persoanele sosite la întrevedere sînt informate despre
comportamentul deţinutului şi regulile de conduită în timpul întrevederii, despre interdicţia
coletelor ilegale şi sînt avertizate de întreruperea imediată a întrevederii dacă vor fi observate
încălcări ale regulilor stabilite. Întrevederile condamnaţilor se deosebesc nu numai după durată,
dar şi după organizarea desfăşurării lor.

Astfel, întrevederile de scurtă durată cu soţul, rudele, iar în cazuri excepţionale, cu autorizaţia
administraţiei penitenciarului, cu o altă persoană indicată de condamnat, au loc sub
supravegherea reprezentanţilor administraţiei instituţiei. Discuţia are loc în limba aleasă de
persoanele sosite în vizită. Dacă reprezentanţii administraţiei penitenciare nu cunosc limba
vorbită, pentru supravegherea discuţiei poate fi invitat un interpret sau o altă persoană. La
întrevedere se permite prezenţa a cel mult două persoane mature, împreună cu care pot veni
copiii lui minori, precum şi rudele apropiate ale condamnatului care nu au atins vîrsta
majoratului (frate, soră, nepot, nepoată).

Introducerea în încăperile de întrevederi de scurtă durată de către persoanele sosite la

întrevedere cu deţinuţii a unor produse sau obiecte este interzisă. După întrevedere este permisă
transmiterea coletelor.

Întrevederile de lungă durată se acordă cu dreptul de conlocuire cu soţul, rudele, iar în cazuri
excepţionale, cu autorizaţia administraţiei penitenciarului, cu o altă persoană indicată de
condamnat. Aceste întrevederi sînt organizate cu respectarea anumitor reguli specifice.
 Dreptul la plimbare zilnică.
Fiecărei persoane condamnate i se asigură zilnic plimbarea în aer liber timp de minimum o oră,
în funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate. Dreptul de a primi vizite
Condamnatul are dreptul la întrevederi de scurtă şi de lungă durată. Întrevederile de scurtă durată
cu soțul, rudele până la gradul al IV-lea inclusiv se acordă pe o durată de 1–4 ore. Întrevederile
de lungă durată cu soţul, părinţii, copiii, fraţii, surorile, bunicii şi nepoţii condamnatului, iar în
cazurile prevăzute de Statutul executării pedepsei de către condamnați, având aprobarea scrisă a
şefului instituţiei penitenciare, cu o altă persoană indicată de condamnat se acordă pe o durată de
la 12 ore la 3 zile. Dreptul de a primi, cumpăra și a deţine bunuri Persoanele condamnate au
dreptul de a primi bunuri și de a efectua cumpărături. De asemenea, pot primi sume de bani la
contul de peculiu. Dreptul la asistenţă diplomatică Cetăţenii străini aflaţi în custodie au dreptul
de a se adresa reprezentanţelor diplomatice sau consulare în Republica Moldova ale statului de
care aparţin și pot fi vizitaţi de funcţionarii acestora, în condiţii de confidenţialitate.

Dreptul la încheierea unei căsătorii.

Persoanele condamnate au dreptul la încheierea căsătoriei în penitenciar, în condiţiile legii.
Consimţământul viitorilor soţi este luat de către ofiţerul de stare civilă din cadrul serviciului
public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, din cadrul primăriei în a cărei
rază administrativ teritorială se găseşte penitenciarul.

Dreptul de a vota.
Persoanele condamnate îşi pot exercita dreptul de a vota, dacă acesta nu a fost interzis prin
hotărârea de condamnare. Dreptul la odihnă și repausul săptămânal Persoanelor condamnate li se
asigură minimum 8 ore de somn pe zi. Persoanele condamnate care muncesc au dreptul la repaus
săptămânal.

Dreptul la muncă .
Persoanelor condamnate poate să muncească, în raport cu tipul regimului de executare, ţinându-
se seama de calificarea, deprinderile și aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate,
măsurile de siguranţă, precum și de programele destinate sprijinirii formării profesionale a
acestora. Salariul lunar al condamnaţilor nu poate fi mai mic de cât salariul minim pe țară,
luându-se în considerare indexările și majorările stabilite.

Dreptul la instruire .
Persoanele condamnate pot participa, în funcţie de posibilităţile penitenciarului, la cursuri de
instruire generală sau profesională, ținându-se cont de nevoile prioritare de intervenţie
identificate, de starea de sănătate, de tipul regimului de executare şi de măsurile de siguranţă
aplicate. Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii,
calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sânt recunoscute, în
condițiile legii, de Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Economiei. De remarcat că totuși
repartizarea pe tipuri de penitenciare și regimuri de detenție nu determină neapărat un impact
asupra persoanelor plasate în cadrul acestora.

Articolul 170.
Obligaţiile condamnatului.
(1) Condamnatul este obligat:
a) să respecte prevederile legislaţiei execuţional-penale după ce a luat cunoştinţă de ele,
în modul prevăzut de prezentul cod;
b) să respecte demnitatea celorlalţi condamnaţi, a personalului instituţiei sau organului
care asigură executarea pedepsei, a altor persoane;
c) să execute cerinţele legale ale administraţiei instituţiei sau organului care asigură
executarea pedepsei, inclusiv să se prezinte la solicitarea administraţiei şi să dea explicaţii în
chestiunile referitoare la executarea pedepsei.
(2) Neexecutarea de către condamnat a obligaţiilor ce îi revin, precum şi neîndeplinirea
cerinţelor legale ale administraţiei instituţiei sau organului care asigură executarea pedepsei atrag
răspunderea prevăzută de legislaţie.

Concluzie .
Drepturile condamnatului reprezintă ansamblul de libertăți fundamentale pe care persoanele
condamnate le dețin în timpul executării pedepsei. Aceste drepturi includ protecția împotriva
tratamentului inuman sau degradant, accesul la asistență medicală adecvată, dreptul la muncă și
educație, precum și dreptul la comunicare cu familia și avocatul. Respectarea acestor drepturi
este esențială pentru menținerea demnității și reintegrarea socială a condamnaților.

Respectarea drepturilor de către condamnat poate fi esențială pentru menținerea demnității în

timpul executării pedepsei. Respectul pentru regulile instituționale, participarea la programele de
educație, pot contribui semnificativ la procesul lor la menținerea unui mediu de detenție mai
sigur și mai echitabil.

Condamnații au anumite obligații pe care trebuie să le respecte în timpul executării pedepsei.

Acestea pot include respectarea regulilor și procedurilor penitenciare, participarea la programele
de reabilitare și educație, menținerea unei conduită adecvate și cooperarea cu autoritățile
penitenciare. De asemenea, pot avea obligația de a respecta termenii eliberării condiționate sau
alte condiții impuse de instanță sau de autoritățile de supraveghere în cadrul regimului de
libertate condiționată. Respectarea acestor obligații poate contribui la progresul în executarea
pedepsei și la pregătirea pentru reintegrarea în societate.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE .
1. Codul penal al Republicii Moldova, Nr. 985 din 18.04.2002, Republicat 14.04.2009 în
Monitorul Oficial Nr. 72-74 art. Nr : 195;

2. Cod de executare, aprobat prin Legea nr. 443-XV din 24.12.2004, Republicat: 05.11.2010 în
Monitorul Oficial Nr. 214-220, art Nr : 704.

3. Ion Oancea, Drept execuţional penal, Editura All Educational S.A., 1998, p. 86

4. Ion Oancea, Drept execuţional penal, Editura All Educational, Bucureşti, 1998, p. 8

5. Ioan Marcel Rusu, Drept execuţional penal, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007, p.6-7.

6. Ioan Chiş, Umanismul dreptului execuţional românesc – acordarea drepturilor în mediul

penitenciar -, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 63;

7. Constituția Republicii Moldova aprobată la din 29.07.1994, Publicată: 12.08.1994 în

Monitorul Oficial Nr. 1 Data intrării in vigoare : 27.08.1994;

8. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/409-419_0.pdf