WMAI'GEARU

CONTINUITATE
çI DISCONTINUITATT,
CULTUnAIÀ
tA DUNÀnr,ADEfos
înr
SECOIT,LEVII-VIil

EDrrTrRarruwnnsrrÀçu Dn[ BrrcrrRESTr

1997
 @EdituraUniversitii{iidin Bucuresti
Ços.Panduri,
90-92,Bucureçti- 7 6235;telefon: 4rc.n .g4

rsBN 973- 575- 180_ I

 CUPRINS

Cuvântînainte(deStelianBrezeanu).. ..................V
Notaau1oru1ui.............. ...."..............VII
Intrcducere................ .......1
CapitolulI. Istoriapolitico-militaràa spaliuluiDunâriideJosîntre559-804...........................1
CapitolulII. Continuitate çi discontinuitate
culturalà............... ..............31
l.- Civilizaliamaterialà ...........31
A.- Ceramica.............. ........31
B.- Obiectedemetal..... ......39
2.-Circulaliamonetarà ............6g
3.- Destràmarea Bisericiiçi supraviefuirea creçtinismului popular. ................90
4.-Toponimia............... ...........99
CapitolultrI. Habitatulçi moduldevia!à..... .....104
I .- Ultimul nivelurbanal oraçelorde la DunàreadeJos..... ........I 04
2.-Ruralizarea ......109
3.- supraviefuirea :zolatàaunororaçe în secolelevll-vll.. .......112
4.-Açezàrileçi cimitireledela DunàrsadeJosdin secoleleVll-Vll .........115
A.- CulturaCiurel........ ....115
B.- Cimitiredeincineratie din secoleleVI-VIIdin Munteniaçi O1tenia...................120
C.-PrimafazâaculturiiDridu........
-.123
5.-Deplasàrile depopulalie çi problemanomadismului romanicilor.............................13
Capitolul fV. De la RomanialaRomaniilepopulare.Dezagregarea uneisocietà!i................138
1.-Desffimarealimes-uluidunàreançiaadministralieiprovinciale .............138
2.- Problemadominalieibizantinela DunàreadeJosîn secoleleVII-VIII...... .............I44
3.-DominaliaavaràlaDunâreadeJos........ ..............150
4.- Dominaliabulgaràla DunâreadeJos(delaAsparuhla Krum)... ............158
5.-Romaniile populare qiSclaviniile............... ..........161
CapitolulV.Sinteza etnicà........ .....166
Excursuri ....................176
I - Informatiilelui Iordanesdespreteritoriullocuitdesclavini. ...176
II - Cronologia ràzboaielor avaro'bizantine din anii '90 ai secoluluialVllea...............I79
III - DesprelocalizareaOnglos-uluiçi despresistemulde fortificalii
dela Niculi!e1................. .......181
fV - Ipotezaoriginii romanicea unoraristocrafidin l*raganatulbulgar. .....186
V-Despre"refugiatii"dinN{aurikios,Strategikon,Xl.4.31......................189
Vl-'Vlahorinhinii"............ ...191
Concluzii.. ...................194
Listafigurilor............. .................199
Abrwieri .,ZAI
Bibliografie ..................203
Abstract... ....................221
Index........ ....................243
 CTIVANTTINAI]\TTE

de Stelian Brezeanu

O,roua monografie, ce a format substanta unei teze de doctorat

elaborate sub îndrumarea celui ce semneazâ aceste rânduri, se adaugâ
imensei literaturi çtiinçifice consacrate evolufiei spatiului carpato-dunârean
în mileniul marilor migrafii. O literaturâ ce abundâ în studii de valoare
çtiinfifi.câ inegalâ. Existâ, pe de o parte, lucrâri cu vâditâ funclie propa-
gandisticâ. Altele, multe la numâr, nu evitâ vicii de metodâ, fie datoritâ
caractenrlui mârunt al cercetârii, rrrpte de conte><tullarg sud-est european
sau chiar european, fie fâcând abstractie de celelalte mârturii scrise,
arheologice çi lingvistice, ori chiar de logica istoricâ. hrfinele studii din
ultimele decenii, cu adevârat relevante în chestiunea de fatâ, sunt cele ce
sitrreazâ investigafiq în cadrul sâu indispensabil, care nu poate fi decât
interdisciplinar çi comparatist european, chiar dacâ cercetàtorul trebuie
sà-çl asume riscul de a aborda çi teritorii ce nu-i sunt familiare datoritâ
competentei sale limitate. Lucrarea pe care ne-o propune domnul
Alexandm M-adgearu face parte din aceastâ ultimâ categorie de cercetâri.
I

Este, un fapt larg admis de arheologi succesiunea perioadelor de

"continuitate" çi "rupturâ" în evolulia civilizafiei materiale din spatiul
carpato-balcanic în mileniul marilor migrafii. Ea a fost determinatâ de
marile eveningnte. politice de la Dunârea de Jos, de la abandonul Daciei
de câtre autoritâtile romane, pânâ la invazia tâtarâ çi apoi la formarea
Principatelor Române. Domnul Madgearu a awrt ideea ingenioasâ de a-çi
fixa ancheta asupra celei mai importante perioade de mpturâ în evolulia
culturii materiale din regiune. Ar fi foarte important ca alte cercetâri sâ
abordeze celelalte perioade de ceztrrâ çi continuitate, pentm ca apoi sâ
putem compune o imagine de ansamblu a mileniului.
VI
Unul dintre meritele domnului Madgeanr este acela de a înscrie
ancheta sa într-un orizont larg. Poate luarea în considerafie a ansamblului
sud-est european çi chiar european ar fi dat o mai mare greutate încheie-
rilor sale çi, desigur, o mai mare nuantare. Mâ gândesc, mai întâi, la limitele
surselor arheologice în studiul realitâfilor etnice. Rezenrele în aceastâ
chestiune ale unor eminenti specialiçti ai domeniului, cllm sunt Ferdinand
f,ot F Lucien Musset, ne îndeamnâ 1amultâ prudenfâ ùr concluziile noastre.
Dar am în vedere mai ales faptul câ "marea cenJrâ" în cultura materialâ
din secolele VII-VIII, pe care autorul o surprinde la Dunârea d.eJos, nu
este singularâ la nivelul continentului nostru. Dimpotrivâ, ea reprezintâ
un fenomen aproape general european, ce se întinde din Grecia imperialâ
pânâ în Spania vizigotâ, Gallia merovingianâ çi Britannia anglo-saxonâ.
Cele douâ secole, vântte deZakythinos în orizontul Noii Rome ca "secolele
obsçure" ori "marea centrâ" a civihzatiei bizantine, reprezintâ sfârçitul
civilizafiei antice greco-romane çi pregâtirea civilizatiei rurale medievale.
Aça cum observam mai sus, studiul realitâtilor istorice din spatiul
carpato-dunârean, în perioada ce ne preocupâ, cu o singurâ categorie de
.furse, conduce la rezultate contestabile. Conçtient d.eacest fapt, domnul
Madgearu are meritul de a fi întreprins o cercertare interdisciplinarâ a
perioadei, în care-çi dau mâna critica de texte, lingvistica çi arheologia, în
care cea din urmâ ocupâ un loc privilegiat în analiza autorului.
Principala noutate metodologicâ a lucrârii este ùrsâ disocierea operatâ
de autor între conceptele de continuitate /discontinuitate culturalâ
çi
continuitate /discontinuitate etnicâ ori de locuire. Ea este de naturâ sâ
explice mai bine fenomenele complexe ce au avut loc la Dunârea de Jos în
cea mai obscurâ perioadâ din mileniul marilor migratii. Principala ù:cheiere
a autoruiui este câ în aceastâ perioadâ d.ecezurâ culturalâ se poate vorbi
:u de o continuitate etnicâ p de locuire punctualâ, ci de una dinamicâ la
=r'eh:l unei arii geografice larg.
S-ar putea obiecta câ în bilanful general al anchetei domnului
\(aC6eam sunt putine certitudini çi multe întrebâri. Dar întrebârile, când.
s-::['une formulate, ttn de domeniul investigaflei istorice ele reprezintâ
çi
-:- ;:Dgres incontestabil. Râspunsul la elevaveni,
cu sigurantâ, din partea
=:-- j:!or viitoare.
 NOTA AUTONULUI

A"""rta cartea fost prezentatàcatnzâdedoctoratla FacultateadeIstorie a Università{ii

din Bucureqti,în ziua de 26 martie 1997,la capàtulunei cercetiiri care a durat çaseani. lmi
exprimaici recunoçtinlafap de domnulprof. univ.dr. StelianBrezeanu,conducàtorulçtiinfific
al\ezei.Am rnai beneficiatde observatiileçi sugestiilefrcute de membriicornisiei:conf. univ.
dr. Ligia Bâr2, dr. PetreDiaconu,prof. univ. dr. Victor Spinei,prof. univ. dr. Dan G. Teodor,
prof. univ- dr. RàzvanTheodorescu.Multe dintre observaliise regàsescîn acoastàversiunea
lucràrii. Discufiilepurtatecu domnii AlexandruBarnea(care,cadecan,a prezidatçi comisia),
Mircea Dogaru,RaduFlarhoiu,Gheorghelvlànucu-Adameçteanu, Alexandru Niculescu,Radu
Ocheçeanu,$tefan Olteanu,Ioan Carol Opriç, GheorghePoenaru-Bordea, Adrian Popescu,
Alexandru Suceveanu, Victor Teodorescu,Florin Topoleanu,Mihail Zahanadem-au ajutat sà
ajungla uneleconcluzii,ori mi-auoferit uneleinforrnaliiutile.
În fine, dorescsàmu[umescEditurii Universitillii Bucuroçti,pentruiniliativa dea publica
tszzdedoctoratîn foartescurttimp çi în condifii excelente.
 I]rNN,ODUCENE

trr
froblemei continuitiilii i s-auconsacratnenumàrate lucràri în istoriografiaromâneascà,
începândcu operelestolnicului constantincantacuzino,ale
lui Dimitrie can-temirçi ale repre-
zentanfilor$coliiArdelene.Uneori,tomaa fostabordatiintr-uncontext
exkaçtiintific,în sensul
càrezultatelecercetilriiaufost zubordonate unor scopuripolitice.Constatarea estevalabilàpentnr
ambelepàrfi, adicà alât pentru adepfii continuità1iidaco-romane,
cât çi pentru adversariiei.
Dealtfel,primelestudii consacrate demonsffirii continuitiifiis-aunàscutdin nevoiadea ràspunde
atacurilorunor autori precumsulzer ori Eder,care,la ranau lor,
aveaudrept scopcontestarea
legitimitiilii drepturilor românilor ardeleni,ln vrerneacândaceçtia
Politizareascrieriiistorieia condusla deformarea çi le cereau.
rezultateioràcegrii. îi"e o datii,aceasta
s-aînÎâmplatîn cazulambelortabere.Pede o parte,au fost ignorate
saudenaturatedoveziindis-
cutabilealecontinuitiilii,iar pe dealtà parte,afost.*"g"oÉ semnificafia
unormàrturiiçi nu au
fost luateîn considerareaceledatecarenu sepotriveaucu imaginea
idealizatiia unei continuitili
româneçtiîn întregulspafiude etnogeneâ.Ne referim, în aceàstii
ultimà afirmafie,la ignorarea
voiti-aposibilitil{ii ca,în uneleperioade,sà se fi înterupt locuirea
romanicà/româneascà în
zonelede câmpi'e'Dacà acestpunct de vedereera împirtaçil
de mulfi istorici mai vechi, se
constatiicà el a fost abandonat(mai mult saumai pulin Lciq
de càtreo partedintre cercetiitorii
din ultimeletrei decenii.
Lucrarea de fafà îçi propung lntre altele,si examinezein
cemàsuràsepoatevorbi
de o continuitate romanicà în zonelede câmpie diatre carpafii
Meridiona[ Balcani çi
Marea Neagrà. oricare ar fi ràspunsulla întrebare,chestiuneatrebuie discutatàftrà
prejudecàli,în primul rândpentrucà oareprezintà".""rtà unul
dintre aspectelemajoreale ..problemei
continuitàfii"' (De t@ll sefoloseçtesintagrna"rrtragereala
munte",pentrua desemnaaceastil
discontinuitate a locuirii la câmpie).
Putem trece în revisti istoriografiaproblemeicontinuitiilii, luând
drept criteriu chiar
atitudineafafàdeteoria"retrageriila munto".Nu întâmplàtoçdeoarece
sfudiernregir:nea
J Dunàrii
de Jos,careesteun spaliude câmpieînconjuratae munli dealuri.
çi
Aceastillucrarepoatefi, dealtfel,prività ca o expunerepe larg a problemelor
atinsede
ConstantinDaicoviciuîntr-unstudiurcareràmânrr"r*piurprin obiectivitatea
cu careargumen-
teazàcontinuitatea, pr:cum çi prin lipsaexageràrilorcareaumarcatunelescrieri
din aniigO. în
esen!à,ConstantinDaicoviciuconsideracà în Muntenia Moldova
çi nu a existato continuitate
romanicà,din simplulmotiv càacesteregiuninu ar fi fosiromanizate.
Ele ar fi fost românizate
ulterior,prin instalareapopulalieiromâneçtivenitod.inTransilvania"
dar qi depeteritoriul fostelor
provinciisud-dunàrene. culturii Dridu,careestespecificàportru zonaDunàriideJosîn secolele
x-X, îi estenegatcaractenrlromânesc.Populafiaromanicaôinte carpalii
Meridionali qi Balcani

' Daicoviciu1968:83-97.Veziçi Daicoviciu1971:I g9-I 95.

 2 TNTRODUCERE

ar fi fost în întregimeînghilitàde slavi,saualungatiiîn rnunfi.Iatà o seriede afirmatii care,ele

singure,pot prilejui o amplàdiscufie,petemacontinuità|iisaudiscontinuitilii culturalela Dunàrea
de Jos.Studiullui ConstantinDaicoviciua reprezentat un momentde ràscruceîn istoriografia
etnogenezei çi continuitàlii,lafel ca çi cel al lui Ion Nestor, publicatcu patruani mai înainte2.
Spunemacaasta,deoarsceele sunt primele lucràri care încearcàsà clarifice etnogeneza
româneascà, pornindîn primulrânddelacerceËrilearheologice, care,în anii'50-'60, auînceput
sàaducàla luminàprimeledescoperirimaiimportantereferitoarela epocamigraliilor.În studiul
sàq Ion Nestorofsreao viziunediferitàazuprachestiunilorcarevor fi tratat€uheriordeConstantin
Daicoviciu,admi!ândo continuitateetnoculturalàçi pentruMunknia çi Moldova.Se aràtacà
rocentdescoperita culturàlpoteçti-Cândeçti-Ciurel3 arscaracterromanicçi càdin eas-adezvoltat
apoi culturaDridu - culturapopulalieiromâneçtidin secoleleIX-X. Celedouàstudii, ale lui
Nestorçi Daicoviciu,sunt,în fond, reprezentative pentruceledouàpunctedevederereferitoare
la dilemacontinuitate/ discontinuitate la Dunâreade Josçi la problema"retrageriila munte".
Întorcându-neacumla expunereasistematicàa istoriografiei problemeicontinuitiilii la
DunàreadeJosa,lncepemprin a aminticàprimulcareapus-oîn disculiea fostdalmatinulIoannes
Lucius(DetWnoDalmatiaeet Crcatiae,Frankfurt,1666)s.Lucius(Luëié)admiteasupraviefuirea
partialàa populaliei din DaciaRomanà,dar çi o stràmutarede càtrebulgari a romanicilor de la
suddeDunàrela nordulfluviului. Carteasaa ràmasmultii wemenedepàçitii,prin scrupulozitatea
cu carea adunatçi comentatizvoarele.Estedroptcàçi Cantemirarealizatcevaasemànàtor în
Hrcnicul vechimiiromano-moldo-vlahilor, daraceastà vasti lucrare,ràmasàîn manuscris,nu a
intrat în circuiful istoriografical epocii. Lucius deschide,açadar,controversaasupraeventualei
emigrària unorgrupurideromanici,dela sudulla nordulDunàrii.În ultimapartea secoluluial
XVII-leaçi la începutulceluiurmàtor,primii istoriciromâni.MironCostin,ConstantinCantacu-
zino çi DimitrieCantemir- auargumentat continuitate a,utilizândizvoareleistoriceçi argumentele
lingvistice.Nu nevom opri asupraoperelorlor, cadealtfelnici asupraceloralemembrilor$colii
Ardelene(Gheorghe$incai,Petruldaior), ori alecontestatarilor continuitàliidela finelesecolului
al XWII-lea (F.J.Sulzer,J.C. Eder)6.Pentruceeacenepreocupà1nprincipal- urmàrireapunctelor
de vederereferitoarela "retragereala munts" - sunt mai relevanteoperelealtor doi istorici
contemporani ai $coliiArdelene:JohannThunmann çi DimitriePhilippide.Primul,autoralunui
studiudespreistoriapopoarelordin Europaràsàriteanà (Leipzig, |774),argumenta descendenla
românilor din tracii romanizali, de la nordul çi de la sudul Dunàrii, çi atràgeaaten$aasupra
înrudirii dintre româniidin Daciaçi aromâni.Invaziilemigratorilor i-au determinatpe stràmoçii
românilorsâserefugiezeînmunfi(în Carpafi,în Baleaniçi în Pind),ceeacei-a salva! dar ar fi
condusçi la trecerealor la un mod de via!à nomadT.La rândulsàu,D. Philippide(în Istoria
României,Leipzig, 1816)demonstra continuitatea daco-romanilor la nordulDunàrii çi admitea
retragereaîn locuri ferite în timpurile deprimejdio,dar cu precizarea,deosebitdeinteresantiiçi,
într-un sens,modernàocà stiipânii barbari aveaunevoie de oamenii de rând, agricultori sau
meçteçugari çi, cà,de aceea,populaliaautohtonàa sffirçitprin a conviefuipaçniccu barbariis.
2Nestor1964:383-423.
' În ceeacene priveçte,preferâmsàfolosim demmirea"cu1ùlraCiurel", fiindcà, açacum aratàDiaconu 1993:
299, existàdeosebiriimportanteînte aspectulCiurel çi aspectulCândeçti,iar descoperirilede 1aIpotegi (ud.
Olt) srmtnesemnificative.
alstoriografiaproblemeicontinuitàtiiesteprezentatà
pe largîn Stoicescu1980çi Brezeenu1991:l4-EI .
5Vezi la Phitippide 1923:664-665Stoicescu
; 1980:I 9; Brezeenul99l: 20-21.
6Vezi prezentiirilefiicutede Phitippide1923:665-666,668-675,675-676,678;Stoicescu1980:20-35çi
Brezernu1991:31-35.
?VeziPhilippide 1923:66G667
çi Stoicescul9E0:23-24.
t ApudPhilippidc1923:681-682.
 INTRODUCERE
3

Trecempestelucràrilelui D. Fotino (1818),M. Ifugàlniceanu(1837),P. J. Schafarik

(1844),J. A. Vaillant(1844)çi F. Miklosich 1862)e,carenu au aduspreamulte lucruri noi în
dosarulproblemei continuitiiliiçi ajungernastfellaunul dintrccelemai importantemomente din
istoria acesteiîndelungatecontrovene:la RobertRoesler,al càrui numea devenitsinonim cu
teoriacontestirii continuitiilii românilorla nordulDunàrii. În carteasadin I 87I , Roesleravansa
o serieîntreagàde argumentecontracontinuitiilii daco-romane la nordul Dunârii, întrecarecele
mai importantese refereaula slabaromanizarea provinciei Dacia çi la faptul cà numeroasele
lmprumuturi slavesudicedin limba românànu s-arpùteaexplicadecâtprin formareapoporului
român pe teritoriul Bulgarieiro.Astiizi argumentelelui Roeslersunicaduce,dar, în-epocà,
respingerealor a necesitato amplà demonstrafie.Roeslera avut totuçi un rnorit: a evidenliat
intensitatearomanizàriiprovinciilor sud-dunàrene - fapt care asIânestecontesta!în mod ten-
deirf,os,deunii istorici bulgari.1ninæresulteorieisale,Roosloracordaun rol însernnatteritoriului
dintre Dunàre çi Balcani ln etnogenezaromânilor çi aràtacà în secoleleXII-XItr, populafia
româneascà deacoloeraatâtdenumeroasà, încâta reuçitsàlntemeiezeun statputernic,Imporiul
Asànegilor. În privinta aceasta,trebuiesào spuner4Roeslera avut dreptate!
Teoriaatât de bine elaboratiia lui Roeslora fost însuçiliiçi de Wilhelm Tomaschek(în
Zur l(undeder Haemushalbinsel, l88l), un autorcare,anterior,fuseseadeptal continuiûiliirt.
Cartealui Roeslera sÎârnit numeroasereacpi. Primul istoric român care a forrrulat o
criticâ severàçi bine întemeiatila teoriei imigràrii românilor de la sudulDunàrii a fost Bogdan
PetriceicuHasdeu,în primul rândîn /sforia criticà a rcmânilor ( I 873).Aceastàlucrare,plinà de
idei interesante,este importantii din punctul nostnr de vedoreçi fiindcà argumenteazà rolul
precumpànitoral anumitorzoneîn supraviefuirea popula{ieiromâneçti(estevorbade Olteniaçi
Transilvania)l2. Idei asemânàtoare aufostsuslinuteçi deJosefLadislauPié(1880,'1886), carea
pe
lnhebuintatçi argrrmenteanfropologice, bazacàroraa conchiscà tipul romans-apàstat în
specialîn Banat Transilvaniaçi Olteniq Munteniaçi Moldovaar fi fost românizateulterior, de
càtrepopulatiacarea cobor.âttreptatdin zonelede dealçi de munter3.
O contribulieînsemnatiila controversacontinuitiitii a adus-o1nepocâJuliusJung,care,
pentruprima oatà,a efectuatunsfudiucomparativcu provinciile romanede la Dunàreamijlocie
çi superioarâ(Pannonia,Noricum, Rhaetia)ta.
Critica sistematicàa teoriei lui Roeslerçi elaborareaunei teorii a continuitiifii au fost
întreprinsedeA. D. Xenopoltsçi apoide Dimitre Onciult6.Din punctulde vedereal criteriului
pe caroîl urmârim, remarcàmcà ambii istorici au adoptattÊzâ,"retrageriila munt€".În special
D. Onciula reuçitsàconstmiascà o teoriecoerentàa etnogenezæi românilor,porninddela iaroarcle
literareçi dela interpretareafaptelordelimbà.Ceeacemeritil subliniatîn contextulcarene inte-
reseazàesteadmitereaunei deplasària populatieiromanicede la sudul la nordul Dunàrii, în
%Eiii[[iiiî19rt: 683-689; stotcercu t9t0:32-41.
r0hezentareaopiniilor lui Roeslerla Philippidc 19ï]: 690-695 Stoicercu 19t0:42.
çi
"Vezi Philippide 1923:689-690,698-703çi Stolcæcu19t0:41.
rzllrrdeu 1984,în special43G506.
tsVezistudiul critic al lui Onciulasupraoperelorsale(Onciul 1968:1,262-278);deasemenea, Stoiccscu19t0:
45-46.
14J'rng 1887.Vezi Stoicercul9t0:43-214.
çi
15Nu ntmai în Istoia Românilor din Dacia Traiand(prima eddie, în 1888),ci înt-o lucrare specialàdin
çi
1884,Teorialui Roesler.Studiiasupm stdruinlei rcmânilor în Dacia Traiand- care a pnlejuiq la rândul ei,
elabrarea de càtre Onciul a unui studiu care critica atât pe Roesler,cât çi pe Xenopol (superficial în unele
privinfe).
t6Ïndeosebiîn "Darea de seamàcriticà' la operamai suscitatà a lui Xenopol (1885), dar în alte lucràri
çi
ulterioare.Vezi Onciul 1968rI, l3l-260, 261-279,447463,570-591; iI: 143-165.Vezi çi aprecierilelui
Philippldc 19232740-7ffi,768-770 çi Stoicercu1980:5G51.
 4 TNTRODUCERE

wemea dominaliei Bulgariei asuprateritoriului nord-dunàrean;agestadaosde populafiear fi

întiirit elernentuldaco-romancaremai riimâsesedupii abandonarea Daciei, çi caresupravieluia
numai peteritoriul fosûei provincii, cu precàdere
1nzonelemai înalte.Astfel, teoria"retragerii la
munte" aparedin nou, ca odinioaràla Lucius, cornbinatiicu ideeaimigrârii pa4iale.Studiile lui
D. Onciul aure,prezentat multà wemeultimul cuvântînprivinfa etnogenezei çi a formàrii statelor
medievaleromâneçti.
Din perspectivâlingvisticà, Ovid DensusianurT a ajunsla concluzii diferite. Caçi Gustav
Vy'eigandrt,el situa zonade formarea poporului românla sud de Dunàre,în fosteleprovincii
MoesiaPrima çi DaciaMediterranea,peconsidervntulcàlnrudirile lingvisticeromâno-albaneze
nu s-ar putea explica decâtprintr-o lungà conviefuirea românilor cu albanezii.Op€ralui O.
Densusianua luat prea putin ln considemreargumenteleistorice.Un alt lingvist Alexandru
Philippidete,a elaborat1nsào vastàlucrarc,carecombinaanalizafaptelordelimbà cu ceaa unei
mari masede informalii literare çi epigrafice.Deosebindu-se pufin de Ovid Densusianu,el ora
de pârere de
cà aria formare a,poporului a
român inclus çi fosta provincie Dacia,dar câ, dupà
retragereaaurelianâ,aceastâarie s-a restrânsla parteasud-dunàreanà; dupâ secolulal Vlllea
s-ar fi petrecutdeplasàriale populalieirornâneçtide la sudla nord de fluviu.
Cu masivaoperàa lui AlexandruPhilippide seîncheieo epocàîn cercstareaproblemei
continuititii. tlupà MareaUnire din 1918,istoricii româniaurenuntatla ceeaceam puteanumi
teriante minimelà" e teoriei continuitlfil adicàla admitereacontinuitàlii numaipentruanu-
mite zonesaumedii geografice.Marile sintezointerbelicedoistoriea românilor(alelui Nicolae
Iorgaçi C. C. Giurescu)s-ausituatpepoziliaincluderiicâmpiei,respectiva Muntenieiçi Moldo-
vei, în aria de etnogenezà.Un studiu de istorie a mentalilil[ilor ar puteacercetalegàturadintre
contextul'epocii(înftptuirea RomânieiMari) çi acestepunctede vedereistoriografice.Raritatea
cercetàri'lor arheologiceasupmepociimigraliilor a frcut ca argumentole continuitiiliisàràmânà
aproximativaceleaçi.
Contsr(tuIpolitic internafional(revizionismulUngarieiçi Bulgariei)a stimulatpublicarea
unorstudii specialeasupraproblemeicontinuitàfii,dintrecarecelemai importantesuntceleale
lui GheorgheI. Bràtianu2o çiAurelianSacerdoteanu2r. Dintrecontestatarii continuitiiliiromanice
la Dunàreade Josîl menfionàmaici pe P.Mutaféiev2z, c,area primit un ràspunsbineargumentat
din partealui P.P.Panaitescu2'. (Nu nerefsrim aici çi la contestatariicontinuitàfiiîn Transilvania,
mainurneroçi).
În perioadainterbelicà,mareleprogresa fost cel înregistrat.de cercetàrilede istorie a
limbii. În specialçcoalalingvisticàdela Cluj, roprezentatii deVasileBogrea,NicolaeDràganu,
Sextil Puçcariuçi Emil Petrovici,a adusnoi argumenteîn sprijinul koriei continuità|ii. Contri-
bqiile celemai importanæau fo$ celelegatedEanalizadatelorconfinuteînAtlasal Lingvistic
Rornân- opEradecâpàtâia çcolii clujene. Pebazalor s.adernonstratcàdaco-romanii.au continuat
sà locuiascàîn fostaprovinciedupàretragercaaurelianà.Concluziilelui Sextil Puçcariu2a çi
Emil Petrovici2sau fost preluateçi dezvoltatede filologul gorrnanErnst Gamillscheg- autorul
mai multor studii despreoriginearomânilor,dintrecarecçl publicat1n1940a avutun mareecou

" În Histoirc de Ia langueroumaine,Paris,I 90I ; vezi Stolcescu1980: 56157 .

It Vezi r:n studiu critic a$rpralucrâriior acestuiala Frifli 1987: I 55-I 83.
tePhilippidc l923.Yezi observaliilolui Stoicæcu1980:58.
çi
20Bràtianu 1988b.
2rSecerdofeenu1936.
22Muteftiev 1932(versiuneafrancezà,mai "moderatà",a unei lucràriîn limba bulgaràdin 192?).
2!Paneitescu1929.
zaVeziPuçcariu1976(înspecial:155-369).
25Petrovici 1942:8&-878 Petrovici 1943:233-277,
;
 TNTRODUCERE
5
printre spocialiçti26.
Din punctuldevederecareneprcocupà,remarcàmcàacostestudii lingvistice
au argumentatteoria supraviefuirii populafioi rornanicenord-dunàrenoîn anumite zone
(I{emgebieten,laGamillscheg):în Munfii Apuseni,dar în bazinulTimocului în zonade
çi çi
luncàa Dunàrii dintreTeleormançi Bràila.Açadar,lingviçtii, spredeosebiredeistorici, auràmas
adeptii unei variante"minimale" a continuitiilii. Sirnion Mehedinf a dat o fundamentare
çi
antropogeognficàacestorteorii lingvistice, subliniind rolul Transilvanieica "reze.or etnic
românesc"de-alungul epociimigraliilor çi în ewl mediu2z.
Men,tionàm,pe de ahàparto,studiileasupraoriginii românilorzuddunàreni,lntreprinse
deTheodorCapidan2tçi Silviu Dragomirze.
ln timpul regimului comunist,discufiileasupraetnogenezei au fost marcatedeintereseçi
conotaliiideologiceçi propagandistice. În anii '50, s-aexageratrolul slavilorîn formareapoponrlui
român, ftrà a fi totuçi contestatilcontinuitateapopulafiei romanizate1naria de etnogenezà.
AcademiaRP.R a înfiinfat o "Comisiepentrustudiul formàrii limbii çi poponrlui român", care
a organizatçi o consfrtuire,la 25noiernbrie1958,cuparticiparealuiAlexandruRosetti,Constantin
Daicoviciu,Emil Petrovici,DavidProdan.Dezbateriledeatunciaufostpublicateîntr-unvolum
litografiat deuz intern,carepânàîn 1989a avut regim secret.Celemai interesanteau fost inter-
venliile lui Emil Petrovici.Acestaaràtacà toatenumelede râuri anticeau fost transmiseprin
filieràslavà,çi la nord,çi la suddeDunàre.Absenta hidronimieiromâneçtis-arexplicaprin tre-
cerearomânilorla nomadismîn timpul opociimigrafiilor.Hidronimiaslavà,maghiarà,cumanà
"ne arati cà fixarearomânilors-aîntâmplatîntr-o epocârelativ recentà(sec.XIII-)il$. Aceasta
nu însemneazà însàcà româniireprezintiipopulatiaceamai recentiiîn spaliulcarpatodunàrean.
Dimpotrivà, ca poporde pàstorilegafide munti çi de balta Dunârii, ei trebuieconsidera{ica cei
mai vechi locuitori ai acestortinuturi. Ei au fost însàultimii cares-aufixat"3o.
Rezultatelecercetiirilorarheologicedin anii '50 (desûrlde bogate)au fost sintetizateîn
primul volum al tratatului oficial de Istoria Ronâniei (1960), în carc capitolelereferitoarela
secoleleVI-VIII çi la problemaetnogenezeiçi continuitiitii au fost redactak de Ion Bamea,
ldaria Comça,ConstantinDaicoviciq Ion Nestor,Emil Petrovici,Gheorghe
Çtefan.C.apitolul
despreetnogenezà a fost reluatde autoriisài,C. Daico-viciunE. Petroviciçi Gh. $tefançiîntr-o
micàmonografieapàrutàîn 1963(Iaformation dupeupleruwnainetdesatangue).Spredeosebire
de manualulde "Istoria RP.R", de tristà celebritate,al lui M. Roller (prima edilie, în 1947),
tratâtuIacademicdin 1960sereinarcàprintr-o abordarofoarteserioasàa problemeicontinuitàgii
(deçirolul slavilor eraîncàzupradimensionat).
Studiul lui Ion Nestor (vezi mai sus),apàrutchiar în anul "Declara,tieidin Aprilie", a
reprezentato necesaràaducerela proporfii realea contribufieislavilor la etnogenezaromânilor.
El a redeschis,în anii '60-'70, çi disculiaîn jurul "retrageriila munte".ReputatulgeografIon
Coneaa publicat în 1967un studiucarecontsstaincludereazonelorde câmpieîn aria de etno-
genezà,considerânderonateconcluziilelui I. Nestor.Bazându-se perelatiiri din mai multe epoci,
I. Coneaaràta3r cà,în momonteledeinvazii,populaliaserefugiala muntoqi în pàduri.Totuçi,el
admiteacâ etnogenezas-adesËçurat çi în zonelelmpàduritede la câmpie.Aceleaçiargumente
çi aceleaçi concluzii au fost exprimate, tot 1n 1967,de alt geograf,Ion Donat32. De asemenea,
Maria Comçaconsideracà 1nvremurilenesigure,populatiaromanicàs-arefugiat 1nzonelemai
-%ffiïm.
27S.Mchcdinfi CeesteTransilvania?, Bucureçti,1940.
,
2tCepiden1927:183-352;Cepiden1936.
2el)regomir 1944:63-101.
roPetrovici 1959:l4-1 5.
3rConeat96723-14.
32l)onat 1967:1145-ll6l.
 6 tt.ttRoDUcERE

înaltd3.Studiuldin 1968al lui C. Daicoviciu"la carene-amreferitmai sus,a fostgândittot ca

o replicàla punctulde vedereal lui Ion Nestor.În 1976a apànrtun scurtarticol al lui C. C.
Giurescus,1ncarea fostexpusàsintetico nouàvariantiia teoriei"retrageriila munte":..retagerea
la pàdure,nu retragereala munte".
Pedealtji parte,punctuldevedereopus,al etnogenezei desËçurateçi în zonelede câmpie,
a câçtigatnoi adepfi, în specialprintre arheologii formafi.de Ion Nestor: Eugenia Zahariau',
Ligia Bârzu36, Dat Gh.Teodor37, PetreDiaconu3s, Victor Teodorescu3e,OctavianToropuoo, care,
în diversestudii, susfincontinuitaJea etnicàçi culturalàromanicàîn toatezonelede câmpie.Un
argumentînsemnatîn sprijinul acesteitçorii a fost adusde descoperireaculturilor Ciurel
çi
Costiqa-BotoÇana, de facturàroma-nicà, dataæîn secoleleVA/I-VII çi ràspânditeçi în zoneledL
câmpiedin Munteniaçi Moldova.În acestcontextamintimçi valoroasaciæ postumàa lui p. p.
Panaitescqcareestereprezentativà pentruconcepliadesfrçuràriietnogeirezei înû-un spaliufoarte
larg: '?oporul rornânestecontinuaroaromanitiilii orientale,el s-a format pe un qpaliu lntinsn
çes,delurossi muntos,a càruiaxàesteDunàrea"al. Panaitescua introdusnofiunea'.pânzelor de
populafie",cearomanicàçi ceaslavà,car€seîntrepàtrundeau din nordul Dacieipânàin pind, în
cursulsecolelorVll-X. "Numai açaprin tooriapânzelorde populali€carocu vremeasecristali-
znazÀ'pe un anumitteritoriq selâmure,ste, printr-ohmgaconvieÇuire peaceleaqi finuturi, înrâurirea
slavàasupralimbii române(...), dartotodatiiçi puternicaînrâuùe a limbii latinebalcaniceasupra
bulgarei..."4.
Lingviçtiiaurealizatîn anii '60-'80maimultelucràrideimportan!àcapitalàpentruistoria
limbii române. Amintimîn aceastii privintaediçiilemainoi aleIsturtetltniii rcmânede.Ller€ndru
Rosetti (edifiadefinitivà,în 1986),tratatulcolsctivde Istoria limbii rcmânedin 1g6g,Istoria
limbii rcmânedeG. IvÈinescu (1980),precumçi altestudii,semnate deGh.Mihàilà,I. pàtrul D.
Macrea,V. Arvinte, C. Poghirc.Dintre lingviçtii sffiini, contribufii lnsemnatea adusGiinther
Reichenkron,care a dewolht teoria profesorului sàu Gamillschegasupra.,vetrelor" de
etnogeneâ43.
În ultimii ani au apàrutnoi lucràri carecontestiicontinuitatearomanicàla Dunàreade
Jos.Gonfried Schramrn4a întreprinso minufioasâçi vastàcercetarea toponimiei sud-csteuro-
pene,ajungândla concluziacàromanitateanord-dunàreanà a dispàrutdupàretragereaaurelianà.
I-a su4 instalareaslavilor ar fi provocatrefugiereaautohtonilorromanici în oraçelecare mai
rezistau(la sudde Munfii Balcani),pnecumçi în zonaceamai înalti a masivuluibalcanic,în
DaciaMediterranea,undeau devenitpàstorinomazi.Slavii ar fi asimilattoatji populaliadacicà
ràmasàneromanizatil,dela carear fi proluatvocheahidronimie.Sprcdeosebire-de Gamillscheg
çi Petrovici,Schrammnu admiteo retragerea populalieiromaniceçi în Munfii Carpali,deçiel ia
în considerareun fenomensimilar, pentru a rezolvaproblemalocului de fiorrnarea poporului
român(în Munlii Balcani,adicà).Importanfaopercilui Schrammconstiiin riguroasaanalizâa

ri Comçr 196t a:365,nota38. '

x Giurcrcu 1976:l3-16.
35Zeherie l97l: 269,287
.
s Bôrzu 19t0: 48- 104.
!7Tcodor 197t; Teodor
19t0: 75-84;Tcodor l9tl.
$ Dieconu 1974z289-293;
Dieconu lgtl:ZlT -220.
!eTeodorcsculg6{:485-503;
TeodonesculgTla:104-130;
Teodorcsculg?lb:104l-1044.
{ Tor.opu1976.
'r Peneitcrcut969: ll7.
4lbidem: 121.
arRcichenhon t963: 6l-7?
.
{ Schramm l9t1; vezi
çi Idcm t98S:223-241;t9t6: 104-125;l9t? b: 85_94.
 INTRoDUCERE
7
materialuluitoponimic,dar,açacum s-aremarcatdespreea,'b abordare
a problemoiîn lumina
unei singurecatego.riide izvoarenu poateconducedecath rezultate
contestabile,,a5.(Schramm
nu sereferàdelocla cercetàrilearheologice, ignorândchiarçi concluziilededusedin teorialui
Gamillschegdespreacele'Vetre"- I{erngebieien-în cares-aformatpoporul
român).
Deçi nu priveçtedirect Dunàreade Jos,trebuieamintità aici cartea
lui Kurt Horedt
despreTransilvaniaî1 eyll mediutimpuriua',deoareceeacuprindeunçicapitol
importantdespre
problemacontinuitàfii-Concepfialui Horedtseînscriepe tinià lui Luciusji
rnitippiae, în seirsul
càrevenirearomânilorîn Transilvanias-apetecutîn condiçiile
Bulgariei,în secolul
al IXJea; Horedtafirmàînsàcâslavizarea Transilvanieia foitotall"xpansiunli
în secolulalùI-lea, dispànând
oriceràmàçi1e aleurmaçilordacoromanilordin provincie.Continuitatearomanicàla Dunàrea
de
Josa fost contestatidecurândçi deUwe Fiedler,într-ovastiimonografieconsacratii
necropolelor
din secoleleVll-D(din Bulgariadenord,Dobrogea Muntenia, ibuit" deel
çi exclusivslavilor
çi protobulgarilolT.Menfionàmçi pozilia recentii uno, arheologi "t bulgari (de
exemplu,Velizar
"
Velko/E), de negarea intensitiifii romanizàriiprovinciilor Moesia Secunda
çi Scythia çi, irn-
plici! de contestare a continuitiifiiromaniceîntreDunâresi Balcani. '-
Dupàacestistoric al problunei continuitiilii,estenl.rr", sàne definim termenii,
adicà
sàfacemo distincfieîntrenofiunilede 'tontinuitate culturalà","continuitate
etnicà,,çi ..conti-
nuitatedelocuire",notiunicare,adeseori,suntconfundate contopiûe înt-o preavagàçi fabuloasâ
çi
"continuitate" (carea çi devenitun fel de cliçeual propaganaei folclorului istoric).
çi Oricum,
continuitateaculturalànu poatefi totalà,ci selectivâ, toaiga sedegradeazà ln
"ari cu populafiilè çi final disparej
continuitatea etnicàesteinevitabilafectatiideamestecul alogene,iar continuitatea
dç locuirenu poatefi admisàdecâtîntrelimitele unui spaliuàestulâehrg, à"o"r"..
comunità{ile
sàteçtieraunevoitesà-simute,periodic,vetrelede sa! din motive economice
si de securitate.
Continuitatea culturali însemnând plstrarea decàtreun grup umrn ooo" elemente
de culturi (tehnici, obiccte,obiceiur[ limbà, credinfe,forme de organizare), " eaesteopusà
çi complementarà acculturefiei. Dacàacculturaliaestemai puternicà,in istoria acelui-grup
unun apareo discontinuitateculfuralà,chiardacà"din punctdevedereetnic,a existat
o continu-
itato' Este,bunàoarà,cazulromaniârii dacilor.În maremàsurà,aceastas-aÈcut pe
fondul unei
continuiliili etnice(adicàbiologiceçi demografice) a însemnato discontinuitate
çi a culturii
autohtone,dar, în acelaqitimp, çi o continuitatodin punctul de vederoal culturii
romanepro-
vinciale.Açadar,cele trei tipuri de continuitatenu sun! în mod obligatoriu,
concomitente.
Deoareceniciodatilo culfurànu disparecompletîn urma acculturaliei orice discontinuitaæ'
culfuralàpresupuneçi o anumitàcontinuitate,çi invers.Deci, confinuitetea culturali
trebuie
studieti în permenenfà în raportul ci cu proceselede discontinuitate, de schimbare
ori de
rupturà.ln cazcontrar,concluziilela cares-arajungear puteafi deformate chiar tendenlioase.
çi
Despre"problemacontinuitàfii"tebuie sàsediscutefàràpatimà cu o câtmaimareobiectivitate,
çi
avândmereuîn vederefaptulcàabsolutizarea ideii decontinuitate(culturalà,etnicâçi teritorialà)
line de o imaginonaivà, reductionistàçi, pânàla urmà, anistoricàa realità1iiistorice. Cu alte
cuvinte,continuitateanu poatelnsemnapàstrareanealteratii,neafectatiide nici o schimbare,
a
elementelordo culturà,a fondului etnic ori a habitatului.
Ceeaceneintereseazà în aceastilucrareesteun cazconcret:umirirea relefiei dinamice
dintre continuitateçi discontinuitateîn regiuneaDunirii deJos,1nperioadadintre
desffi-
marer civilizafiei urbane romano-bizantine formarea sculturii D"ido".
çi
a5Brezeenu1991:81,
nota206.
trHoredt 1986:170-175.
a7Fiedler 1992.
sVelkov 1987b: 13-21.
 g TNTRODUCEnE

PentruspafiulDunàrii do Jos,problernacorrtinuità1iisaudiscontiruitàfii sepunocu pne-

càdorepentrusecoleleVll-Vm" Ests adevàratcààu mai exista! çi mai înainte,çi mai târziù, çi
altoporioadocriticq în cares-apoûecu! în anumiteprivinle, o discontinuitateculturatà.Astfel,
1nsecolulal V-lea"provinciile dunàreireau suferit gravedistrugeriçi au fost aprcapopiemdute
pontnt autoritateacentralà,situatiaprefigrrând-ope coade la sfirçitul secolului al Vl-lea
çi
lnceputulcelui de-alVll-lea. Pedealtàpart€,1nMunûeniaçi Moldovaa fost sesizat,1ngeneral,
wrhiatus ln habitatulautohùon, nefiind clarificatelncàtnprejuràrile ln cares-auforrnatculturile
Ciurel çi C,ostiça-Botoçana. Mai târzirr în secolele)û-Xtr, a existato discontiruibte lntre cultura
Dridu çi açeârile din perioadade formarea statuluimedievalfara Româneascà (estevorbade
o perioadàpulin cunoscutàarheologic,1ncaremajoritaka vestigiilor apa4in ultimului val de
nomazi).Tottlçi, ceamai dificilà pcrioadit,caûea avut,totodalà"çi un loc crucial în procesulde
etnogeneâ, a fost ceaa secolelorVll-\fltr. Mai exact,estevorba de intervelul dintre dec.
trimerer cMllzatiei urbenc romeno-bfuelthe çl formerca noli cintezeculturele cunorcute
mb numele de cculture Drldu', reu scultun belceno-dunlreenàt. Desigurcà nu avemîn
vedereacsstedouàsecoleîn sensshicL limitele cronologiceale perioadeifiind aproximative.
Un reperdestulde semnificativpenûrusfllrçitul ei estereprezentatde ascensiunea Bulgariei de
la sfllrçitul secoluluialVlfl-lea çi lnceputulsecoluluial D(Jea"petecutâlntr-un contsxtasupra
cânriane vom opn 1nprimul capitol. Esteun reperde naturàpolitico-militarà"dar el poatefi
privit çi htr-o p€rspectivàmai largà,inclusivculturalàçi demograficà,fiindcà aceastàîntitrire çi
oilinder€a stattrluibulgara contribuitçi la crisalizareaorizontutuiculturalspocificpentmDunàrca
de Jos1nsecoleleX-X, pr€cumçi la uneledeplasàride populalie.
În privinla lnceputuluiperioadeidecateneocuptrm,acest4ln modeviden! trebuieplasat
în secolulalVllea Multe dintre fenomenelespecificepentrusecolulatVll-lea - ruralizareaçi
diqparifiaviefii urbane,instalareaslaviloçtansformàriledin culturarnaterialà"barbarizarea- 1çi
au originea1nsecolulal Vl-lca, saumai precisîn a douasajumàtate.Dealtfel, pentnr partea
nordduâreanà a spafiului de carene ocupàrq esteadeseoridificil de flcut o distin4ie înte
materialeledin secolulal VIJea çi celedin secolulal VII-lea. Açadar,limitele cronologiceale
perioadeip€ careo tratàmsuntdestulde laxe,de difrrze.
"DunfuEade Jos" estedenumireacursuluifluviului de la Portiledo Fier pânâla vàrsare.
Uneorl în parrcainferioaràa fluviului esteinclus qi sectorulBelgrad- Portile de Fier. Având
lnsàftt vederefaptul cà"pânàln secolulal )OX-loa,Cazanelcemu foartegreude trecu! Porfile
de Fier pot fi socotitelimila dintrref,lunàreaMijlocie çi Dunàreade Jos.În antichitarcçi wul
mediq dificultateanavigplieiprin Pufile deFiera lngreunatcomrmicarea lnte ccledouilsectoare
alc Dunàrii çi a condusla orisntàrieconotrtic€çi cultmaledivcqgeirte. De acçea,chiar dacàtmii
geograficonsideràcotul de la Belgradca lnceputal Dunàrii de Jos,preferlm sàurrrànr celàlalt
punct de vedere.
RegiuneaDunàriideJosesûedelimitÈtàla nod la vestçi la suddedouàlanfiui munûoase:
Carpalii Meridionaliçi Balcanii.Includeurln acestspaliuçi orbemitateade suda MoldovEi,din
&çptul Carpalilorde Curburà"zontrcar:eçi 1novul mediua fost sffins legatàde Mrmtsnia de
çi
Dobrogea.Teritoriul pe careîl studiempoat€fi privit ca o rnstàdepresiune,taveisatà la mijloc
de DunàrÊçi màrginitàla estde lvlareaNeagrà.În cadnrlacestuispafiu,mediul geograficiste
foart€wriat ln antichitate,s;uprafafa mpeduriteeramult maimare,în specialin ôttenia, vestul
çi cenftl Munteniei.Chiar qi Dobrogeaaveaptrdurimai bogatedecâtacum(esæsemnificatrv,
în ac€astilprivinfà, numelecatâfii (llmetum).EstulMunteniei('Biirâganul"), zudulMoldovei
çi
o Ffie din Dobrogea€rauzonede stepàsausilvo-stepà.Câmpiadinbe DurÈre çi Balcani ora
æta æ, maipr,opice pentnragricultrrà.De-alungulDunlrii, pemalulnorrdic,pânàh Ourostûrur&
iar apoi Între brafelefluviului, existao zonàde bâlli çi mlaçtini care,drryàcum vom vedea"au
 z
-{
F

ô
F

\o
 10 TMRoDUCERE

awt un rol importantîn supravieluirea populalieicareeranevoitiisàserefugieze.Situareaspaliului

Dunârii de Josîntre douàmasivemuntoasea favoriza! pe de alti parte,deplasareacentrifugàa
populalieidin zonelejoaseçi deschisecâtrecelemai ferite,în perioadelede pericol.
În secolulal Vllea - careestepunctul de plecareal investigalieinoastre- jumàtateade
sud a acestuispatiuera împàrfitàîntre provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythia.
Jumàtateanordicà era teritoriu barbar (cu exceptiacapetelorde pod de la Dierna, Drobeta,
Izvoareleçi Sucidava).
Izvoarele pebazacàrorapoatefi investigatiiperioadasunt destulde sàrace.În privinla
celor literare, dacàacesteaaducsuficienteinformalii pentnra douajumàtatea secoluluial VI-
lea (adicàpentruperioadapremergàtoare destràmàrii/izes-ului), ele devin în schimblaconice
pentrusecoleleVll-VnI. Faptulesteexplicabil,càcizonaDunàrii de Josa ieçitdin atenliaisto-
riografieibizantine.Pentrua douajumàtatea secoluluial Vllea çi începutulsecoluluial VII-
lea,i.zvoareleutilizatesunt(în ordineaimportanleiçi a cantitiilii informatiilor): cronicalui Theo-
phylactSimocatta,fragmenteleràmasedin scriorealui MenanderProtector,Stratqikon-ul lui
Pseudo-Maurikios,cronicile lui TheophanesConfessor,Agathias,Iordanes,Ioan din Efes,
JohannesBiclarensis,PaulusDiaconus,scrierilelui Procopiusdin Caesarea. Pentrusecolele
VII-VIII, informatiileprovinmai cu seamàdin cronicalui Theophanes Confessor. Semai adaugà
cronicilelui: Nikephor,IoandeNikiou, IæoCrrammaticug GeorgiosMonachos,IoannesZonaras,
culegerilede "Miracole" ale Sf. Dumitru editatede P. Lemerle,operelelui ConstantinPorfi-
rogenetul,geografiaanonimàdin Ravenna.O categorieapartede izvoareliterare o constituie
listelede episcopate çi listelede semnàturiale ierarhilorprezenlila uneleconcilii.
Pentruperioadade carane ocupàm,izvoareleepigraficesuntextremde sàrace.De fapt,
estevorba doar de inscriptiade la Lazu çi de o inscripfiede la Odessos, ptecumçi de unele
inscripfii protobulgare.
În acestecondilii, descoperirilearheologicecapâtii,în mod inevitabil,locul principalîn
cadrulizvoarelorutilizabile.Cercetarea arheologicàa perioadeifinale a provinciilor romano-
bizantinedela DunàreadeJosareo tradiliecwa mai îndelungatà decâtarheologiaepociimigra-
liilor în teritoriul nord-dunàrean. Primele observaliiîn aceastii
directie au fost fàcutede Grigore
Tocilescula Tropaeumçi deVasilePârvanla Ulmetum,Histriaçi ChioséAidin.Întrucâtinterezul
arheologieiseîndreptacu precàderecàtroperioadaclasicà,acestorvestigii "barbarc"nu li s-a
acordatînsâ prea multà importantà.Nici în perioadainterbelicànu au existat preocupàri
sistematice pentrustudiereaepociifinalea provinciilorromano-bizantine. Sàpàturileefectuate
deGrigoreFlorescula Capidava,deGheorghe$tofanla Dinogetia,dePaulNicolrsculaArgamunr,
precumçi cele desfrçurateln continuarela Histria au atinsdoar tangenfialaceastiiproblernà.
Nici arheologiibulgari çi sârbi nu au adusweo contribufiesemnificativà.Pentruteritoriul
Bulgariei, estede notat în schimbcercetareasistematicàa antichitillilor de la Pliska,din epoca
khaganatuluibulgar.
De o adevàratiidezvoltarea arheologieisecolelorVl-Vll pe teritoriulprovinciilorDacia
Ripensis,MoesiaSecundaçi Scythiasepoatevorbi abiaîncepânddin anii '50, atâtîn România,
câtqi în Bulgariaçi Iugoslavia.ln ultimelepatrudecenii,au fostdobânditecunoçtinleamànuntite
reforitoareatâtla limes-uldunàrean, câtçi la mai multeaçezàriurbanedin interiorul provinciilor.
Din pàcate,açeârile ruraleçi necropolele suntmaipufincunoscute. Gn legàturàcu necropolele,
remarcàmtotuçiimportantacercetàrilorluiAurslian Petrede la Beroe- PiatraFrecàpi).Estede
semnalatexistenfaunor preocupàripentruinvestigareasistematicàa unor microzone,precum
ceaa Porlilorde Fier,wrdearheologiiiugoslaviausàpatçi publicataproapeexhaustivfortificaliite
din epocaromano-bizantinâ(çi nu numai).Ar fi de dorit ca aceastàmanieràde cercetaresâ se
extindà.Unelesituri din MoesiaSecunda aufostsàpatedemisiuniarheologicegermane(Iatrus)
 INTRoDUCERE
11
çi poloneze(Novae,Odàrci), în colaborarecu arheologiibulgari. Rezultateimportanteau fost
obfinuteîn specialpe çantierele arheologice dela Capidava, Dinogetia,Hahyris, Histri4 latms,
Nicopolisadlsfunr, Novae,Sacidav4Tropaoum. Totaici trebuiesàamintim capetelor
depoddela nordulDunàrii,caremai funclionauîn secolulalVl-lea în Oltsnia ""r.trr"u
@ierna,Drobrt",
Izvoarele,Sucidava).Dinte arheologiicareauefectuatcercetiiriîn aceastldirecfie,ii men]ionàm
pe: S.Angelova,Al. Barnea,Ion Barnea,A. Cermanovié-Kuzrnanovié, M. Cicikov4 M. Co3",
Z. Covaeef,M. Davidescu,R. Florescu,T. Ivanov,D. Jankovié,S. Michailov,A. Opaiç dh.
Papuc,S. Parnicki-Pudelko,A. Petre,M.popovié,M. Sâmpetru,c. Scorpan,Al" Suceveanu, o.
Toropu,D. Tlrdor,V. Velkov,M Zahanade.
Din altii perspectivà,cea a studierii culfurii materiale,s-au înregistra! de asernenea,
progreseimportante1nstabilireatipurilor ceramicespecificepentrusecoleleVl-Vll (8. Bôttger,
A- Sucweanu"P Diaconu,A. Opaif, C. Scorpan),a cronologieiçi tipotogiei unor catarame
çi
fibule(J.werner,S. uenze,P.Diacong D. G. Teodor,v.varsik, F. curt4A. Madgearu).
ln perioadapostbelicàa luat o maredeuoltare arheologiaepocii migraliilor în România.
(Anterior,doarIon Nestorçi DinuV. Rosettiauîntreprinscâtsvacercetiiriîn aceastidireclie). în
anii '50, interesulfoartemarecarei-a fost acordataveao motivafiepoliticà, deoarecesecàutau
cu asiduitatevestigiileslave,carsurmausàdevinâargumenteale accentuàriifactorului slav în
etnogeneza româneascâÎn ciudadificultiifilor, cercetarea
a frcut mari progrese,datoritàeforhrrilor
unor arheologiprecum:Ion Nestor,EugeniaZahaia, Bucur Mitrea,Victor Teodol€scu,Suzana
Dolinescu-Fercheçi a altora.Au fost descoperitoçi încadratecronologic culturi necunoscute
pânà atunci (Ciurel, Dridu), care au umplut, în linii mari, golul care exista în cunoasterea
"Mleniului I ". Dintr€ açezârileçi cimitirelecelemai importantecareaufostcercetate,le amintim
pe celede la: Bucureçti-str.SoldatGhivan,Budureasc4Dulceanca,Istria-CapulViilor,Izvorq
Radovanu,SàrataMonteonr,$irna. Esteregretabilînsàcàmulte dintre rezultatelesàpâturilorau
ràmasinedite.
Cercetareaagezârilorçi necropolelorslaves-adezvoltat,dupàcum era firesc, çi în Bul-
ganaçi Iugoslavia.Au fostdescoperite çi studiatecâtevasituri importante,pl€cumPopina,Dffitjq
Stiirmen,Bdinci, Kjulevëa,Novi Pazar,Kladovo,Veliki Gradac,SlatinskaReka,oblinându-se
date r€feritoarela cultura secolelorVII-VIII. Este de observatcà, în cele mai mulæ cazuri,
arheologiibulgarinu iau în considerare posibilitateasupnavieguirii
populafieiromaniceîn teritoriul
dintre Dunàreçi Balcani.(Nu acelaçilucru sepoatespunedesprestudiile unor arheologisârbi,
precumD. Jankovié).
O categoriedeizvoarelnruditecu celearheologiceestereprezeirtatiidecelenumismatice.
Acesteaoferà datedespresitualia economicàçi legàturilecomercialealo spatiului de care ne
ocupâm.De asemenea,întreruperilesau scâderilesemnificativeale circulaliei monetare
semnaleazà momentede ci4provocate deregulàdeatacurilebarbare.(Cronologiadestràmàrii
limes-uluipoatefi rçconstituitàîntr-o anumitàmàsurâpebazavarialiilor înregistrateîn circulalia
monetarà).Cercetareaesteînsàîngreunatiide faptul càmulte loturi demonedesuntnepublicate.
(De exemplu,celede la Histria descopedtodupà 1970,precumçi o marepartedintre cele de la
Tropaeum,Noviodunumçi Catlatis).Dintre monedeledescoperite în MoesiaSecundaqi Dacia
Ripensis,doar foarte pufine au fost publicateîn mod complet (cu precizareaanului emiterii),
astfel cà acesteanu sunt de prea mare folos. De aceea,izvoarelenumismaticenu au putut fi
utilizateîn modeficientdecâtpentruDobrogea,Munte,nia,Olteniaçi sudulMoldovei.Irwestigarea
circulatieimonetaredin ultima treimea secoluluialVIJea çi din secolulaIVII-lea a Ëcut mari
progrese,datoritiicercetàrilorluiGh.Poenaru-Bordea, J.Jurukova,G. Custurea,V.M.Butnariu,
cale au realizatçi unelestudii de sintezà.
 12 INTRODUCERE

Sigiliilo (proveniteaproapetoate din Dobrogea)sunt importantepentru atestarea

continuàrii legàturilor acestuispaliu cu Imperiul Bizantin si, în unele cazuri, a supraviefuirii
dominalieibizantine.Celemai multeau fostpublicateçi studiatede Ion Barnea.
În fine, amintim informafiilepe carele furnizeazàtoponimiaçi alte fapte de limbà,
informalii caresereferàatâtla continuitateapopula{ieiromanice,cât çi la procesulde slavizare
petrecutîn regiuneaDunàrii de Jos.În aceastiiprivinp, ne-ambazatpecercetàrileîntreprinse
de:AloxandruPhilippide,SextilPuçcariu, ErnstGamillscheg, Emil Petrovici,Alexandru Rosetti,
Giinther Reichenkron,Eugen Lozovan,CiceronePoghirc, HaralambieMihàescu,Veselin
Belevliev,VelizarVelkov, GheorgheIvànescu,Gottfried Schramm,GhoorgheMihàilà, Elena
Scârlàtoiu.
Încheisrïlaceastiintoducereprin a neafirmaconvingerea càproblemacontinuitiilii roma-
nice la Dunàreade Jostrebuietratatiisine ira et studio.Lucràrile recentecareo contestii- cele
alelui Schrammçi Fiedler- aupuszubsemnullntrebàriimulte dintre argrrmentele acesteiconti-
nuitili. A le de un ràspunsinseemnà e relua çi e revizuiîntreega argumentafie enterioarà
a continuitàfii.
 CAPIÎOI,UI T

ISTONIA POI,TTTCO.DTTLITARÀ A SPATII]LUI

DItmiBrI rDEJOSîr*rnn 559.8O4

11
Uadrul istoric evenimenfialal epocii pe careo studiemestecel al raporturilor dinhe
centroledeputeredepecelodouàmaluri alefluviului: Imperiul Romano-Bizaniin khaganatul
çi
avar.Conflictele cu slavii din ultimele trei deceniiale secoluluiVl se circumscriutot în
acest
îndehmgatràzboibizantino-avarpurtatpentrustiipânireaDunàrii deJos a provinciilor riverane,
çi
alecàruiscurteintervaledepacenu aureprozentatdecâtvictorii diplomaticealeavarilor.precum
odinioarâ Decebal,ltaganul Baian a profitat din plin de subsidiile imperiale de tehnica
çi
lomanàr,dar,sprre deosebire deregeledac,ol acâçtigatpeseama slàbiciuniiarrnateiromano-bizantine
de atunci. Dupà ce armataromano-bizantinàa pàràsitlinia Dunàrii, raporturile de forle s-au
modificat în senzulcâzonaa inhat subhegemonia avarilor.Gnrpurilemrmsroase deslaviinstalate
înregiuneaDunàriideJosnu auconstituitaiciun regatbarbarcapabil sàjoacerolul unui centnrde
put€re.La rândul sàu,khaganatulavara inhat într-un lung declin militar dupàeçecul
asediului
Constantinopoluluidin 626.Acestrelativ vid deputerea fost apoiumplut de Bulgaria,care,
din
punctde vederegeopolitic,a luat locul Imperiului Romano-Bizantin. Al doilea *ùaganattiircic
constituitla Dunàre,dupàcel avar,a dwenit însàun statcomparabilcu celecreatedegirmanici
in
Europaapuseanà.Creçtinareasa"la mijloiul secoluluial D(-lea, a consacrataceastilevolulie.
FiindcàBulgarias-asubstituitImperiului Romano-Bizantinîn raporturiledeforle din zonà,vàm
urmàri istoria Dunàrii de Jos pânà în momentul în care Bulgaria
çi-a consolidatstàpânirea
asupraliniei Dunàrii inferioare,în lntegul spaliupe careîl studiem.Acost terminusad quem
reprozintii,de fapt sfiirçitul l*raganatuluiavar,lnfrângereasade càtrefranci, iar apoi de cà6e
çi
bulgari(în 804).
ln ceeace priveçtemomentulde lnceput al perioadeistudiate,avemîn vedereinvazia
kutrigurilor din 559, caro,prin consecinfeloei, a slàbit sistemuldefensivromano-bizantinla
DunilreadeJosçi a favorizatvictoriile ultsrioarealeavarilor slavilor.Majoritateaoraçelordin
çi
Scythiaau fost devastatecu aceastiiocazie,dar soparecà invaziakutrigu;lor nu a afectatprea
mult Moesia Secundaçi Dacia Ripensis3.Indirec! lnsà,tot bazinul Dunàrii de Josa suportat

t Th.S.: 16porrcsteçte
cummilitarul romanBusasdinAppiaria (Rjahovo)i-a învàlatpe avari sàconstuiascà
fI.
maçini deràzboi.
'zAgath.V.ll'13,20-23(FHDRII:479);IoandinAntlohia,2l8(FHDRIL357);Mcn.,frg.3(FfiDRtr:S09);
Theoph.:1,233-234(a. 6051) (FFIDRII: 601-603).Vezi Setton1950:508;Stein 1949:535-540;
çi Iæmerte
1954:286:I. Barnca 1968:429430; Szâdeczly-Kerdo$ 1970:517;Avenarius l9?4: 34; popovié
l97t:
611; Pohl 1988:21; IVhltby t9t8: 86; X'iedlc 1992:8.
3À Bemea 1990:288 caresubliniazà
- cà invaziadin 559a repezentatsfiirçitulultimei epoci deprosperitatea
/izes-ului dunàrean-
 i4 CÀPITOLULI

efecælepe termenlung aleslàbiriicapacitàfiidefensive a limesqtlai.De fap! invanaafostposi-

bilà deoarece apàrarea teritoriuluiromaneradeficitaràa. Agathias(un autordernnde încreàere)
aràta cum kutrigurii lui Zaberganau gàsitpustii fortificafiile (y"copic) din Scythiaqi Moesia
Secundas. La rândulsàu,cronicarulconternporan Ioan din Antiohiaexplicalnaintarearapidàa
kutrigurilor sprecapitalàaràtândcâ,Zabergan'h-a întâlnit în drum nici o arrnatiide pazà
fui1
otporrd,ç?IouQpoupoÛoqç)6. Toateconstrucliilejustinianeeelogiatede Procopiusau fost pânà
la urrrà inutile, càci "fortiiretele pentrucarese cheltuiseatât de mult au fost làsateîn pàràsire
sauchiar fàràefectivelemilitarenecesare. Soldafii,ràu plàtifi, dez.ertau"7.
Chiarçi în piin con-
flict bizantino-avar,Baian a pufut cuceri foarte uçor oraçul Singidunum,deoarece,dupà cum
spuneTheophylactSimocatta,era"neîntiirit(dpporrov)çi lipsit de maçinideràzboi,pentrucà,
în urmapàcii [din 582], seràspândise multi nepàsare(paOupfo)în Thracia"E.Considerâmim-
portant pentru înfelegereasituafiei urmàtorulpasajdin operaautorului din secolul al VIJea
IoannesLydos(DeMagistratibus,ed.Bekker,Bonn,1837,p. 264):"Supuçiiîmpàràlieisocotcà
mai uçorpot suportao invaziea barbarilordecâto staliuneîn mijlocul lor a armateinafionale"e.
În a douaparte a domniei sale,JustinianI a clàutatsà apere limes-uldunàreanmai ales
prin mijloacediplomatice,adicàprintr-oseriedeîncercàridea întrelineconflicteîntrediversele
neamuribarbarede la nord de fluviu, prin stimulareadisensiunilordintre ele çi prin atragerea
unorade parteaImperiului.Un cazsemnificativestealianfapropusàanfilor în 546,cu.scopul
împiedicàriiinvaziilorhunilor(kukigurilor). Împàratulle cedacetateapàràsitilTprris(cu teritoriul
dinjur). Deci,Justiniana consideratcàestemai convenabilà utilizareaunoraliali barbaripentru
apàrarealimes'ului, decât reocupareacu truperomanea unui cap de pod de rnareimportanTa
strategicà(Turrisselocalizeazà, credem,la Barboçi,la confluenlaSiret- Dunàre)to
Avarii aujucat qi ei, o wsme, acelaçirol de instrumental politicii bizantinede divideet
impra printrebarbariidin stepanord-ponticàçi de la nordulDunàrii.Încà în 558 (pe cândse
mai aflauîn nordulCaucazului),avariiautrimis o soliela Constantinopol, cerândlui Justinian
sàle permitàinstalareaîn Imperiutt.Dupàfoartescurttimp, ei s-audeplasatîn zonanord-pon-
ticà,undeaureuçitsà-isupunàpe kutriguriçi pe anti, la începutulanilor'60 ai secoluluialVI-
lea,profitânddelupteledintrekutriguriçi utiguri (stimulate,acestea, chiardecàtreJustinian)r2.
Esædepresupllscâataculîntreprinsdebulgariîn primàvaraanului562a fost un efectal tulburâ-
rilor petrecuteîn stepelede la nordul Màrii Negre.Barbariiau atacatoraçulNovae,au strâbâtut
toatàdiocezaThraciei,pânàla ldareaEgee,daraufostînfrân1ideMarcellus,magistermilifitmt3.

aAvenariw 1974: 3l aratàneglijarea

limes-utuidunàreandrryàînceperea ràzboaieloroccidentalealelui Justinian
(533).Veziçi Velkov1987a: I 5I , I 58-I 59.
5Agath. V, I I . 6. În FHDR II: 479
setaduce: "localitilile', dar acestsensesteprea general.Autorul aveaîn
vedere,probabil,absenfagarnizoanelor.
6IoendinAntiohir: 218(FI{DRII:
357).
7I. Bamee l96t:429.
tTh.S.I. 4. 1 (FFIDRII:533).
eAptd Phùippide1923:4 I 8.
roMedgearu 1992:203-208.
lt Theoph.:l, 232(a.6050)(FI{DR
II: 601) - carefaceînsào confuziecu soliadin 562(atunciau cerut avarii
tnstalarea
în provinciaSqrthia);Men., frg.4.Vezi Stein 1949:542;Kollautz, Miyakewe 1970:i, I 55;Avenariur
1974:44,51çi nota5a (p. 235);Pohl 19tt: 18.
PMcn., frg. 6; Heuptmann192?-1928:
I, 148-149; Avenrrius 1974:48-51;Pohl 19tt:3940. penrrueonflictul
dlnfe kutiguri çi utiguri, vezi Men., frg. 3 (FHDRIi: 509) Agath.V. 25 (FF{DRIt: 479-48t Hauptmann
çi );
1927-1928:146;Stein 1949:540;Sz{deczlry-Kerdoss l9?0: 518.
'rThcoph.:I,23G237(a. 6054);Stein1949:541;Lcmerle 19541 286;I. Beracel96t: 430; popovié1978:
611;Fiedler1992:8.
 polrTlco_}|[IlrrÀRÂ
rsToRrÀ
15
ln 562,sau,mai probabil,1n563,solii avarilor,careajunsoserà dejape malul nordic al
Dunàrii do Jos,s-au consideratîndreptiiTilisà revendiceprimirea lor 1nimperiu, anumeîn
çi
ScythiaMinorra.Menanderafirmacà genoralulJustinus- Boraides(fiul lui Gt-*r
çi nepot
al lui Justinian)a respinsaceastàcerersçi s-aîngrijit de apàrarea vadurilorfluviuluirs.li" r"f"-
larealui sepoatededucecà avarii au ràmasia nordul Dunàrii.
Pe de altii parte,Thoophanesr6 consemnafaptul cà avarii 'trecurà în pàrlile Scitiei çi
Moesiei", dar nu puternpunepreamult temeipe aceastiiinformatie,càci çi datareaestegreçiti
(în 558,avariisemai aflauîncàîn zonaCaucazului). De asernenea,un izvordin secolulal X-iea,
"CronicaMonembasiei"(carea prilejuit oricumo amplàdiscufieîn legàturàcu datareainstalàrii
slavilorîn Imperiu),aduceuneleprecizàriîn acelaçisens,caremeritàsàfie menfionate.în con-
tradiclie cu Menander,autorulcronicii afirmacà Justinian"i-a întâmpinat[pe avari] cu ornenie
çi le-a îngàduitsà locuiascàîn Moesia,în cetateaDorostolon,numitii azi Dristra"rT.Dar acest
autor,carei-a citit pe Theophanesçi Menander,faceuneleconfuzii çi ignoràinstalareaavarilor
în Pannonia.Bazându-sepe acesteianoaremai târzii, unii cercetiitorirtaupresupuscà avarii au
stafionatîn provinciaScythiaîntre 562-567.Intorul celmai demnde încredere,Menanderpro-
tector,estedestulde ambiguuîn aceastiiprivinfà. Celedouàfragmontedin operaacestuiistoric,
carevor fi prezentatemai jos, se referàla tralativeledintre longobarziçi avari si, respectiv,la
diferendulintervenit între avari çi armataromanà,în legàturàcu stiipânireaoraçului Sirmium.
Pentrug lntelegecelerelatate,trebuiesàurmàrim evolufiarelaliilor avaro-bizantinedupà563.
ln noiernbrie565,JustinII a refuzatcontinuarea plàlii zubsidiilorpentruavari.Noul îm-
pàrata adoptato altii politicâdeapàraredecât Justinian,renun,tândla nesigurelealianlecu unii
dintre barbari.Avarii primiserâsubsidiide la Justiniançi dupàce veniseràla Dunàreade Jos,în
562'563.Ei s-auoferitsàaperelmperiul deceilallibarbari,darJustinII a declaratsolului Thrgitios
cànuestenevoiere. Îndernnatprobabilçi dedorinfadeaseîndepàrta de duçmaniisài,tiircii, kùa-
ganulBaiançia îndreptataturliacàtrevest În 566,ararii auîntreprinso campanieconta francilor,
care(spredeosebire deceaprecedenti,din 562)s-asoldatcu o victorie.În acestecondilii, Baian
a acceptatçi propunerea regeluilongobardAlboi4 dealuptacontragepizilor20. Gspizii oblinuserà
ajutorul lui JustinII, caretrimiseseîn sprijinul lor trupeledin provinciile Scythiaçi Moesia,
comandate degeneralulBaduarius2r; astfel,în campania din 566,gepiziialiaficu armatarornano-
bizantinàaureuçitsâ-iînfrângàpe longobarzi.Fiindcàregoleg"fia Cunimundnu çi-arespectat
promisiuneadea restitui Imperiului oraçulSirmium,JustinII a renunlatulterior sà-irnai acorde
ajutoç gàsindcà arenumaide câçtigatdin conflictulgepido-longobard. El îçi va atingescopul,
cucerindoraçulSirmium,profitândde înfrângereagepizilor,în anul 5672.
raÙIen.,frg.9 (FHDRII:51l); Evagr.,V. I (FIIDRII: 527).Pohl 1988:45-46
datpazâîn563,în concordanià cu
Victor din Thnun, a. 563(FIDRII:397). Mai vezi: Ilauptmenn 1927-1928:149;Stein 1949: 543(dateazàîn
561); I. Brmee 196t: 430431; Ditten 1978:89; Comçe1987:221(cudatareaîn j62).
r5I.Bernee1968:430431;À Brmea 1991:174,
t6Thcoph.:1,232(a.6050)(FHDRII: 601).De la el, informafiaa fostpreluatà
întocmaideunelecronicimai
târzii (vezilfulleutz, Miyekrwe 1970:I, 155-156,nota35).
rrggpR IV: 21.O criticàa textuluidin cronicàla Pohl 198t: 45.
r8Eeuptmenn1927-192t:152;Koveëevié19?3b: 333;Szâdeczky-Kardom
19t0: 313.Vulpe l93t: 358
(careîl urmape C. Diculeacu)dataaceastàinstalarea avarilorîn nordul Dobnogeiîn 562, ptnzafragnenbrlui
nr.9 dinMen. (vezinotal4).
reMen.,frg. 14,24 (FHDRII: 511,513).VeziStein1919:4;
Hruptmennlg2T-t92E:149;Avenrrius1974:
62-63;PohI1988:4849.
20Stein l9!9:4,8; Stcin 1949:544;Aveneriur 1974:59-61;pohl lg8g:
50.
2tTh.S.VI.l0.9-10(Ead.MihÉescu:131). Stelnl9l9:8;TVoznirk1979:l53.VezilaLBernee19t5:239-
240un sigiliu carearatàcâregelegepidCrmimundpr:rtatitlul deorpcqXriteç , echivalentcu magiser militum.
æStein1919:9;Heuptmenn1927-t928:152; rilozniak19792154;Poht lgtE: 51.
 CÀPTTOLULI
l6
În mijloculacestuiconflic! avariiaveautoate motivelesàsealàturelongobarzilor. Alboin
qtiaastaçi solii sài i-au spus-oclar lui Baian:longobarzii"nu dorescatât sàporneascà ràzboi
împotrivagepizilor,câtsâluptecu Justinus,celmai înverçunat duçmanal avarilor". De aceea, el
propunoaavarilor"sà înceapàei mai întâi luptaîmpotrivaromanilor"23. Reiesecàîn iarna566-
567,cândauawt loc tratativoledintreAlboin çi Baian"interveniseostilitateaîn relafiile avaro-
bizantine,din cauzaîncetàriiplà1iitributului.
Acestaestecontextulprimului pasajdin opota lui Menander,care poate fi invocat în
sprijinul unei eventualeinstalâria avarilorîn ScythiaMinor. Expunândlui Baianavantajelecare
ar decurgedin aliantà,solullongobardîi arâtalui Baian,1ncontinuar€,cà"ei [avarii] vor aveade
aici lnaintepentruvecieSciliaçi le va fi decifoarteuçorsàtreacàîn Thracia"2a. Aici, ca çi în alte
locuri din scrierealui Menander,prin "Scilia" seînlelegeprovinciaromanà. poatededucecà
Se
avariiseaflaudejaîn Scilia;eôrlpepoûoînseamnâ, maiprecis,"sevor bucura".Cu altecuvinte,
Alboin segândeacà,luptândcontragepizilor(çi, deci,contraImperiului),avariivor beneficia
de s|àbireaputerii romaneçi vor puteastàpâniScythiaMinor.Al doileapasajsereferàla asediul
la careavariiausupusoraçulSirmiumla începutulanului568,dupàînfrângereagepizilor.Purtând
tratativecu Bonus(careeramagistermilihm lllyrici), Baiana acceptatpacea,cuéondiliaacordàrii
unor daruri,ca sânu laseimpresiacà a luptatdegeaba. Potrivitlui Menander,Baianspuneacâ:
"...ra,'rfùp ev tfr Eruoiç neparoOe\ç oôôèvôtt oûv Èroprodpr1v"zs. H. Mihâescutraducea:"càci
la trecereameadin Sci,tiapestefluviu n-amadusnimic cu mine".Aceastiltraducereestegreçità;
H. Mihàescua fo4at to:rtul, probabil pentru câ a consideratabsurdào trecerea avarilor "în
Sci,tia"(Èutfr >n:0fq).
L. F{auptmannçi T. Nagy26au în{elesaltfel textul: avarii au trecut fluviul în Scythia
Minor, iar de acolo,cupermisiunealuiJustinII,auînainta! de-alungul limes-ahti,pânàîn Pan-
nonia. Deci, JustinII i-ar fi transportatpe avari pesteDunâre,în provincia Scythia,pentru a-i
folosi într-o manevrâde lnvàluire îndreptatiiîmpotrivagepizilor.Dacàlinem seamade felul în
careevoluasorâ dupànoiembrie565, aceastàinterpretareestefoarte
relatiile avaro-bizantine
pufin probabilà.JustinII nu aveanevoiede intervenliaavarilorpentrua ocupaoraqulSirmium çi
nu doreasà-çicreezeobligatiifafàdeBaian.Oricum,gepiziieraupracticînfrânlidecàtrelongo-
barà, înainteaintervenfieiavare27. PormisiuneatraversàriiDunàrii çi a provinciilor dunârenear
fi fost extremde riscantii,càci ar fi introdusîn Imperiu un potenlial inamic. Totuçi, textul se
rcferà la o trecerea avarilor în provincia Scythia.Esteposibil, açadar,ca avarii sà nu fi tinut
seamade refuzul lui JustinII qi sâ fi pàtrunsîn ScythiaMinor, în 566, col mai probabil dupà
campaniacontrafrancilor.În 566,trupeledin Moesiaçi Scythiafiind deplasateîn Pannonia,
avarii au gâsit un momentfavorabilpentru a pàtrundeîn Dobrogea.Acolo se aflau, probabil,
atuncicândAlboin le-a solicitatîncheiereaalianlei,în iarna 566-567.IonBarneaare,crodem,
dreptate,cândafirmà câ "fiind refuzali de împàrat la începuts-autemut sàreactioneze,dar în
anulurmàtor(566),avariiautrecut"fhmàroasciticâ",în apropiereaciireiaîçi întinseserâcorturile
çi au atacatteritoriul Imperiului"2s.W. Pohl evità sà làmureascàproblematrecerii avarilor în
Scythia Minor çi se rnulçumeçtesà arate cà avarii au isrnat în 556/567 în sectorul scitic al
Dunàrii çi cà nu secunoaçtedrumulpe careau ajunsde acoloîn Pannonia2e.
Eil@FHDRII:5r3).
2aIbidcm.
25Men.,ftg.27 (FFIDRII:5i3).
26Hauptmann 1927-1928:152; Nagr 1946-1948:202-247.
2?Wozniek 1979:155;Pohl1988:60.
28I. Bamee 1968:43l. Veziçi .4'.Bemce 1991:175.
zePohl198t: 60; la fol, Avenariur 1974:75. Comça 1987:221sus{inecà avani au ajrmsîn Pannoniaprin
 ISToRIÀ PoLITICO-MILITÀBÂ û

În orico caz,acestipoteticpopasdecircaun an al avarilorîn ScythiaMinor nu putealàsa

urmearheologice.În sprijinul ipotezeiprezenleiavarilorîn provinciaScythiaîn 566-567mai
poatefi invocatçi un alt text,din TheophylactSimocatta. Afla! 1n584,în soliela khagan(care
segàsealaAnchialos),generalulComentiolusline un discurs,cerându-ikhaganuluisâseretragà
çi sà lncheiepace.Între altele,el declara:"...rusineazà-te de acestpàmântal romanilor çi al
nostru, carete-a salvatde la moarte,te-a îmbràfiçatca exilat çi te-a adàpostitca pe un stràin
pribeag,atuncicândfrânturata de trib s-arupt çi s-adespàrfitde orient çi de tribrrl primitiv"3o.
Sefacealuziela teamaavarilorde tiircii occidentali,careîn 562trimiseserào soliela Justinian,
rugându-lsànu-iprimeascàpe avariîn Imperiu3t.Rezultiicà,înpofidaopozitieilui Justinian(în
562)qi a lui JustinII (în 565),avarii aureuçit într-unfel saualtul, sàpàtrundàpepàmântroman.
Pasajuldin TheophylactSimocattanu poatefi pus în legàturàcu solia avaràdin 558, açacurn
consideràunii cercetiitori32, càciatuncinu s-apetrecuto instalarea avarilorîn Imperiu. Pàrnânful
roman în care s-au aqezatavarii poato fi ori Pannonialuatii de la gepizi, ori, la fel de bine,
ScythiaMnor.
O solu,tiedefinitivàaproblomeiinstalàriiavarilorîn Scythiaesteînsâgreudedat.Piorderca
multorpârli din operalui MenanderProtectorneîrnpiedicàsàcunoaçtern cuprecizieevenimentele
din anii'60-'70 ai secoluluialVl-lea.
Dupàinstalareaavarilor în Pannonia,la Dunàreads Josa intervenito scurtàperioadàde
liniçûe.Întretimp, însà"în zonadela norddefluviu sepetrecuserà schimbàriînsemnate. Tulburàrile
provocatede pàtrundereaavarilor în stepelenord-ponticeauantrenatdeplasareaîn nurnàrmare
a triburilor slavedin bazinulNiprului (unele,fiind cuceritede avari çi înglobateîn confederalia
lor, iar altele- silite sàseinstalezeîn altelocuri).
La Dunàreade Jos,slavii çi-aufrcut apariliaîn prirneledeceniiale secoluluial Vl-lea.
Raidurilelor, semnalate ipoteticîncepânddin 517,dar în mod cert din 52733, s-ausuccedatpe
parcursulprimeijumàtàtia secoluluialVIJea. La începutbazelelor de atacseaflau la o mare
depàrtaredeDunàreade Jos.Treptataçeârileslavecoboaràcâtresud,astfelcà"probabilîn de-
ceniile3-4 alesecoluluialVl-lea, slaviiseinstaleazà în imediataapropierea Dunàrii de Jos.Pe
ia 550,Procopiusafirmacàhunii, sclaviniiçi an1ii"îçi au sàlaquriledincolode fluviul Istru, nu
departede{àrm"3a,iar, ln aceeaçivreme,Iordanesamplasakritoriul sclavinilor între cetatea
Novietunumçi lacul Mursianus(Musianus)- la vest çi fluviul Nistru - la est35.Identificarea
cetillii çi a lacului din pasajullui Iordanesa provocatamplediscutii, la carene vom referi în
ExcursulI. ln generalnde instalareaslavilor ne ocupàmîn capitolulV.
Migra{ia avarilor din zonanord-ponticàspreDunàrea antrenatçi un numàrconsiderabil
de slavi, care s-auadàugatcelor instalali în deceniileanterioare1nzonaDunàrii de Jos.Acest
nou val slav a adusçi ceramicade tip Penkovka,atribuitii antilor36.Izvoareleîi arati pe slavi ca
sÈpâniai Muntenieidejaîn deceniulal optuleaal secoluluialVl-lea37,çi estedepresupuscà ei
au cucerit aceastiizonà atunci când centrul de putere avar s-a mutat de la gurile Dunàrii în
Pannonia.
nordul Carpafilor,dar argumentelesalearheologicesuntinconcludente(vezi Pohl l9Et: 59-60).
r0Th.S.,L 5. I I (trad.Mihàescu:26).
3rThcophanecdin Bizenl, în F[{DR II: 507.Stein 1919: 17-19datezz.â în 568, dar Pohl 1988:40-41 aratà
datareacorectiia evenimentelor.
32Hauptmenn 1921
-192t: 148;Pohl 1988:28.
3rLemerlc1954:285-286; Ditten 1978:86;Angelov19t0:38; Comçel9t7:219,222; Ficdler 1992:G7.
YProc.,BG, i. 27.2 (FHDRII: 437).
ri Jord.:V. 35 (FFIDRII: 413).
sCornçe 1973a: 213-214;Comçe1987:22A-221; Teodor1993a: 248-212.
ttYezi, mai jos, evenimentelelegatede Dauritas,càpetenieslavàdin Mnnteniade estsaudin sudulMoldovei.
1g cÀPrroLUL
r

1n perioadaurmàtoare,raporturile de forfe la Dunàreade Jos au fost determinatede

pozitiastrategicàpecareo ocupauavarii, în imediata apropierea oraçuluiSirmium, carea de-
venit obiect de disputiiîntre ei çi Imperiu, încà din 568, cândBaian a supusoraçulunui prim
asediu3s. În 573, Baiana profitat de implicareaarmateiromano-bizantineln ràzboiul cu perçii
(undeacoastaa suferit înfrângeri,încàde la lnceput din 572)çi a atacatforlele ràmaseîn pro-
vinciile balcanice,cornandate degeneralulTiberiu(viitorul îm$rat), dobândindvictoria. Acum
hcepe confrunterea dintre avari gi Bizenf pentru dominafie la Dunàrea de Jos. Pentru
moment,Baiansemullurnegecu untribut de80.000softdlçi cu cedareateritoriuluidin apropierea
oraçului Sirmium(prin tratatul din 574-5?fs. lncheiereapâcii cu avarii a determinatruperea
alianleidintre knperiu çi tiirci, în 576.Acegia auocupatoraçulBosporosdin Crimeea,împreunà
cu utiguriiao.
În raportul de forlo de la Dunâreade Josmai existaun factor carecomplica situalia çi
care-iincomodaatâtpe romani,câtçi poavari.Slavii din Munteniaaureluatatacurileln dioceza
Thraciei ùn576-578,cu o fo4à mult sporitii.Raidurileau fost întreprinsepe mai multe direc{ii,
inclusiv de-alungul litoralului. Informaliile adusedeizvoaresuntînsàdestuldeconfuze,aÎâtîn
privinJa datiirii, cât çi în cea a participantilor la atacuri, câci JohannesBiclarensisafirma câ
avarii s-aufolosit deambarcaliunipentrua atacalitoralul Thraciei- ceeaceesteimprobabil;este
vorba,desigur,deo confuzieîntroslavi çi avariar.lnprivinla datàrii,seimpuneo discufieasupra
reperelorcronologiceale scrierii abateluihispanicJohannesBiclarensis.El se raportaatiit la
anii de domnie ai împàrafilor de la Constantinopol,cât çi la cei ai regilor vizigoti din Spania.
Considerâmmai dernnàde lncredereraportareala anii regeluivizigot nu la cei ai lmpàratului,
aflatatâtde departede Spania.De aceea,pasajulSclaviniinThracia multasurbesRomanoratn
penadunt, quasdepptlatas vacaasrcliquerc.Avarcslitora mariscaptioseobsidentet navibus
litora Thraciaenavigantikts satisinfesti sunt, careestedatat sub anul al VIIIlea al regelui
Leovegilda2, se referàla anul 5751576. (Leovegilda începutsà domneascà 1n568).Aceeaçi
datareesteadmisàEide editorul cronicii, Th. Mommsen.
Din punct de vederearheologic,efocteleinvaziilor din anii '70 sunt widenfiate de
îngropareaunor tezauremonetare,precumcele de la: Veliko OraSje(încheiatîn 579), Veliko
Gradi5te -Pincum(încheiatln580/581),Boljetin-Smorna(încheiatîn 5771578),Tekija-Transdierna
(încheiat1n579)a3, gurarâului Slatinska(lncheiatla 575/576)44, Koprivet jud. Ruse(îngropat,
probabil,la sfârçituldomnieilui JustinII)a5,Galata,jud. Varna(încheiatîn 578/ 579)16,Bani5ka,
jud. Belen, Biala Reka,jud. Preslav,GoliamaKoutlovitza,jud. Mihailovgrad (ultimele trei,
încheiatecu monodede la JustinII)a1,Flalmyris (încheiatla 5761577)ot. La Piatra Frecàlei -
Beroe(ln açezare), circulatiamonetarâlnceteazàîn57515761e.
sMcn., frg.27(FHDRII: 513-515);Stein1919:l&'11;Aveneriuc1974:85-86.
leJoh.Bicl.:212;Men., frg. 34; Evegr.,V.11;Stein 1919:13-104;Ilauptmann 1927-192,t:155;Avcnarius
1974:55;Pohl 198t: 64-65;rilhitby 1988:87.
{Steia 1919:59;Pohl 1988:6G67.
arMcn., frg.47,48 (FHDR II:517);Joh.Bicl.:214,215;Stcin 1919:105;Lcmerle 1954:289; Kolleutz'
Mlyekewa 1970:I, 240; Avenarius1974:t8; Pohl 19t8: 6667; Fiedler 1992;9; Chirlec 1993:193.Pentu
acestpevenimente çi celeurmàtoare,pânàla càderealimes-ului,vezi çi Madgearu 1996:35-61.
{2Joh.Bicl.:214.
a3Popovié1975: 467; Popovié1978:617,619-6201' Chirirc 1993:I 9G 198.
{Jovenovié, Koreé 1984:195; Jovenovié,KoraérJenkovié1986:382.
f5À Milëev, G. Ihagenov "Arh", 34, 1992,l : 39,4l .
,
sJurukova 1966:225.
a7Jurukova196t: 13G137,nr. 12,24,32.
{C. Opeif 1991:47E481.
aeVâlceanr4 Barree 1975: 215.
 rsToRrÀ
PoLrTrco_MrLmÀRÂ rc
Slavii deveniserà niçterivali periculoçipentruavari.Astfel s-aajunsla încheiereaunei
alianleîntre Baiançi TiberiusII Constantinus,aliantàcares-aconcretizatîntr-o operaliunemili-
taràextremderiscantiipentruImperiu.În varaanului578(eventualîn 579),avarilorli s-apermis
tranzitareaprovinciilor DaciaRipensis,MoosiaSecundaçi Scythia"pentrua-i lovi pe sclavini
deacolodeundeaceçtianu seaçteptau.Sclavinii conduçideDauritas(careffiiauundeva în estul
Muntenieisauîn sudulMoldovei) au fost înfiânfi. (Dauritasrefuzase,anterior,sàintre sub stà-
pânireaavarà).Astfel, cu ajutorul lui Tiberius,avarii çi-auasigurathegemoniaasuprasclavinilor
din Moldovaçi Muntenia;ace$ia,în perioadaurmàtoare,vor acfionaîn cooperarecu avariis0.Pe
termenlung, aceastiicampaniea contribuit la slàbireapozitiilor Imperiului la Dunàreade Jos.
Dupascurttimp, Baiana reuçitsà-çipunàîn aplicareplanuldecucerirea oraquluiSirmium,
în urmaunui asediucarea duratîntre 579 çi 582. Cu aceastjivictorie seînchçieo primà etapàa
conflicteloravaro-bizantine. Ciderea inportantului centru dunircan a reprezentetun mo-
ment de riccruce h istoria PeninsuleiBalcanice.De acumînainte,avarilor le vor fi deschise
drumurilecareduceaucàtreConstantinopolçi càte litoralul ponticsr.Pecândasediulîncânu se
t,erminase, sclaviniiau declanqat un nou val de invaziiîn provinciilesud-dunàrene, în 581-584.
Spredeosebirede atacuriloanterioare,deaceastiidatii,slavii au devastattoatil diocezaThraciei,
frrà a se întoarceîn finuturile lor decâtdupàcirca patru ani. Ioan din Efes (VI.25) scria cà
"slavii aupràdatçi auarstotul pânàlaZidulcel Lung,fàcându-ss stipâni peturm_plo,imperiale -
pe
mii dedobitoace- çi celeale particularilor.
$i pânà în momentul,de fa{à[583-5841s-auasezat
în pacepeteritoriulprovinciilorromane,jefuiesc,ardçi omoarà,fàri Snjàçi frrà teamâ.Ei s-au
îmbogàlit;posedàargint çi aur,hergheliide cai, armatefrrâ numàrçi au învàlatsàseràzboiascà
mai bineca romanii."Acestiwot a fostinvocatcadovadàa instalàriimasivea slavilorla sudul
Ilunàrii. În capitolulV vom reveniasupraacesteiprobleme.Deocamdatà, suntderefinut efectele
(çi
grave petsrmenlung) aleacestorraiduri. Datelearheologiceconfirmàamploareadistrugerilor
produse1njurul anului580.(Vezi,deexemplu,subcapitolulIV. l)- Pentrua seapàra,Maurikios
a recursla ajutorul anfilor, care au fost îndemnalisà atacebaznlede atac ale sclavinilor din
Muntenia.Dar acestfapt a condus,pe cât separe,la intensificarea raidurilor sclavinilot'2.
Paceaîncheiatiiîntre Imperiu çi khaganatulavarîn 582 nu a duratdecâtcirca doi ani. În
varaanului 584, noul khagan(al càrui numenu-l cunoaçtem)a declançatseriaderaiduri careau
afectatzonaDunàriideJos.ln aceastàcampanie,au fost cuceriteoraçele:Singidunurn,Vimi-
nacium,Augustaçi Anchialos.lnstalat la Anchialos în cursul toamnei584, khaganula primit
acolosolialui Elpidiusçi Comentiolus, ràmasàfrrà nici un rezultats3.Adouasoliea lui Elpidius
a avutloc anul urmàtor(Th.S.,I.6.4).Fiindcàprimasepetrecuse toamna,çi pentrucà anul bi-
zantinîncepeala I septembrie, a douasolie se dzteazÀ, dupà 1 sopternbrie 585. Deqiavarii ac-
ceptàîncheierea pàcii furin creçtereatributuluila 100.000solidi),oi reiauconflictul la începutul
toamnei,adicà1ntoamna586.În campaniadin 586,atacuriles-audesfàçurat peaceeaçidireclie,
fiind cuceriteoraqeleAquae,Bononia,Ratiaria,Durostonrm,Zaldapa,Pannasa,Marcianopolis
çi Tropaeums.Tot în anul586,sclaviniidinMuntenia,conduçideArdagastçi zubordonafiawrilor,
sMen., frg.48 (FHDRII: 517-519);
Stein1919:105-109;
Ileuptmrnn 1927-1928:155-156;
I. Bamce 196t:
432; Avenerius1974:87-8E;Velkov 1977:63;Pohl 19tt: 67-69,140;Chiriac 1993:195-202.
srStein1919:110-113;Hauptmenn1927-1928;156; Avcnariur 1974:90-91;'Pohl1988:70-74;\Yhitby
19tt:88.
52I.Barnee1968:432;Avenerius1974:91;Popovié1975:450451;Velkov 1977:53;Boncv1983:I 15;Pohl
198t: 75, 79, 82-83;fVhitby 19tt: 144.
5rTh.S.,I. 4 (FFIDRII:533;tad. Mihàescu:25);Theoph.:I,253 (a. 6075)(FHDRII: 603);Avenerius1974:
9Ç95;Velkov1977:54:Pohl l9Et: ?1-l8;Whitby 19E8:142.
54Th.S.I. 8. l0-11 (FHDRII:535;trad.Mihàescu29);Theoph.:I,257(a.6079)(FHDRiI: 603);I. Betnea
1968:433;Avenerius1974296; Popovié1975:469;Velkov1977:54;Pohl 19t8: 77-78;\ilhitby 1988:145-
20 cÀPrToLuL
r

au pàtrunspânàlângâAdrianopolo,undeau fost învinçi de generalulComentiolusss. Dealtfel,

pentruun timp, teatrul de ràzboi s-a mutat 1npartearàsâriteanàa diocezeiThracia, deoarece
kbaganulîçi fixasebazadeatacîn sudulScythieiMinor,în urmacampanieidin 586.În consecin$,
Comentiolusa declançat o contraofensivà în anul587,pedirecfiaAnchialos-Ndarcianopolis. Un
detaçameirtcomandatdo ldartinus a piitrunspânà "în linuturile din jurul cetiilii Tomis" (nepï
Tdpeorlv r62urv), undeseaflatabàral<*raganului. lnfrânt,conducàtorul avarilors-arefrrgiatpeo
insulâdint-un lac din apropiere(InsulaOvidiu ?),darvictoria lui Martinusnu a putut compensa
eseculsuferit de armata romanâ la Sabule,nteCanalion (în sectorul ràsàriteanal Munlilor
FIaemusf6. Avarii s-aupututràspândiîn voieîn toatiiThracia,iar ambuscada pusàla caleîmpoûirra
khaganuluide càtreComentiolusa equatdin cauzastupiduluiincident în leganrâ cu carezunt
pomenitevorbeletorna, torna,frafie. Khaganuls-ainstalatla Appiariq de undea declançato
nouàofensivà,pedirecliaBeroe-Diocletianopolis-Philippopolis - Iladrianopolis.Abiala asedierea
acestuiultim oraç,armataromanàa reuçit sà-i respingàpe avaris?.În anul 586 a avut loc çi o
mareinvazieslavl; oraçulThessalonica fost supusunui greuasediq iar alte oraçedin Greciaau
suferit mari distrugeritt.Unii istorici adrnittradi{iapàstratide"CronicaMonembasiei",potrivit
càreiaslavizareaGreciei continentaloa lnceputcu prilejul invaziei din 5865e.O nouà invazie
slavà1nPeninsulaBalcanicàs-apetrecut1n588sau58960.
La Dunàreade Jos,efecteleraiduriloravarilorçi slavilordin anii 584-586nu au fost pe
atât de gmvepe cât ne-arlàsasà credemizvoareleliterarc. Dacàparteade la vest de Ooscusa
frontierei a fost serioslovitii (vezi capitolul IV. 1), 1nschimbzonaràsàriteanàa fost mai pu{in
afectatiiîn aceçtiani. lvlareleatacavardin 586 nu a atinsdecâtmarginalDobrogea.Separecà
mai distntgâtoaredecâtatacurileavarilor au fost invaziile slavilor din Muntenia çi Moldova.
Credemcàacestea din urmàaufostresponsabile deîntnerupereacirculafieimonetarela Sucidava-
Celeiîntre581-5836r, precumçi de disrugoreacetitii lllmetum, undeo monedâdin 583/584a
fost descoperitiiîntr-rurnivel incendiaf2.Tezaurulde monedede aur de laAxiopolis (îngropat
probabil în timpul lui Tiberiu II)u' estoo altii màrturie a loviturilor primite de cetiilile de la
Dunàre.Spuneamcà ofecteleatacurilordin ace$i ani nu au fost catastrofale,fiindc[ - dupàcum
vom evidonliaçi ln capitolul IV. I - Iimes-ulprovinciilor Moesia Secundaçi Scythiaa ràmas
funclionaldupàatacuriledin 576-586.Dupâ587,avarii aulntreruptinvaziile la Dunàreade Jos,
deçiarmatabizantinàeraangrenatipe fronful persan.În orice cal inroar:elenu fansmit nici o
informalio dapelftnes-uldunàrean, pânàîn anul593.@entrudatareaevenimentelo'r, vezi Excursul
14?@;uD96:43amadmisdatareaacesteicampaniiîn5s5(susfinutàînspecialdeV.Popovié).
Totoçr,datareaceamai probabilàparea fi în toarma 586.
'5Th.S. I. 7 (FI{DR II: 533;trad. Mihàescu:28); Theoph.:I,25A (a. 607Q @HDRII: 603);Avenerius197{:
95-96; Pohl 198t:83-84;rJVhitby1988:143.
56Th.S.II. 10-12(FIiDR II: 535-537;trad. Mihàescu:48-50);Theoph.: I,257-258 (a. 6079) (FHDR II:
603-@5);I. Berner 1968:433-434;Avcneriur 1974:96;Velkov1977254-55;Pohl 1988:86; Whitby 1988:
148-149.
57Th.S.L 12;15-17(FHDRtr: 537,539;tad. Mihàescu:50,53-56);Theoph.:I, 258(a. 6079)(FIIDR II: 605);
Avenarinr 1974:96; Pohl1988:86; Whitby 19t8: 150.
56AtaculThossalonicului estedescrisrn-Lcmerlc19?9:l3O-158(I. 13-14).Penfu datare,vezi Lemerle 19t1:
4669,cu întregulistoric al problemei.
seCharanis1959:3G37; Ootrogom$ 1969:lll; Charnnis 1976:6;Z{sterova 197626l-62;Lcmerlc 1981:
182-183.lrnpotrivaacestuipunct de vedere,vezi Nertor 1963:58-62çi Popovié1975:451454- carecon-
testàcredibilitatea'CroniciiÀdonembasiei'.
60Th.S. III.4.7:Avenerius 1974:96;Whitby lgtt: 156;Ficdter 1992:11.
6tVezi Butnariu 1986:227 (hiatusînfre monedelenr. 50 51).
çi
@Plnan 1914:282-283,3M (nr.43); Petre 1963:334;Sânpctru l97l: 218.
6 Poenrru-Bordce, Ocheçeanu19t6: 177-l8/'.
 rsToRrÀ
PoLrTrco_MrLrTÀRÂ
2l
II). 1n 590, împàratulMaurikios,întorsdin ràzboiulcu perçii, aflând cà avarii intenfioneazà
reluareaatacurilor,a ficut pregâtiripentruo ofensivàsubconducereproprie, dar el a trebuit sà
revinàîncapitalà"pentrua-i primi pesolii francilor,cucarea lncheiato alianp împotrivaavariloÉ.
Ostilitàfileauînceputtotuçiîn 593,darprint-o ofensivàavaràpodirectiaSingidunum- Bononia-
Procliana- Anchialos-Drizipera- Perint-Tzurullon.Armatacomandatiide Priscusa fostpusà
pe fugà, dupàce a pierdutcontrolul trecàtoriiprocliana6s
Tot în 593,precumçi în 594-595,au avut loc noi incursiuniale slavilordin Muntenia,
carcau afectatîndeosebiDobrogea.TheophylactSimocattaaminteçteîn mod succintun raid
carea devastatoraçul Zaldapa66. Consideràmcà acestnou val de atacurislavea începutîn 593,
din douàmotive.Mai întâi,campanialui Priscusla nordulDunàriidin 594pe careo rro- aminti
mai jos se explicàfoartebine ca o expediliede pedeapsà. Apoi, uneledate de naturànumis-
maticàçi arheologicâdin Dobrogeaindicàun momentde cizÂîn anul 593. Histria a suferito
gravà distrugere(a fazei fV B) în jurul anului 593, asacum o arati lngropareaunui tezaur
încheiat1n592/593sau593/59467. Un alt tezaurcarea putut fi iucunsîn aceleaçiîmprejurària
fost descoperitla Tropaeur4 lntr-un nivel de distrugerede la turnul nr. 4. El se încheiecu o
monediidin 590/5916t. În cetàfileDinogetiaçi Troesmis,ultimelemonededescoperitedateazâ
din 591/5926e. În fine, studiulstatistical monedelordescoperite în Dobrogeaindicào scàdere
dramaticàa circulalieimonetareîn 593(vezicapitolulII. 2).
În primàvaraanului594,Priscusçi-aîndreptatofensivanu împotrivaavarilor,ci a slavilor
din Muntenia,careerau,orice s-arspuno,un adversarinferior.El a trecutDunàreape la Durosto-
rum çi l-a surprinspeArdagastîn zonaBàUii Borcea,saupoateîn pàrfile dinspreMostiçtea.Un
detaçament a traversatrâul Helibachia(Ialomila, eventualIlfovul)?O;i l-a înfrânt çi pe "regele"
Musokios,caresoafla la o distanfàde circa I 80lon.,dincoloderâul Paspirios (?). Campaniadin
594s-aîncheiatcu un succes,dara prilejuit prefigurarea viiioareirevoltea lui Phokas.primind
ordinulsàiernezeîn teritoriul barbar,soldaliiçi-aumanifestatnemulfumirea,çi doarcu greuau
pututfi potoliliTt.În toamna595,generalulPetrusa repetatofensivaîmpotrivasclavinilàr,pe o
direclie asernànàtoare cu ceaurmatii de Priscus.Dupà ce s-a confruntatcu cete de slavi çi de
bulgaripeteritoriul MoesieiSecunda, el atrecutfluviul pelaestdeAsemumçi a întâlnitdin nou
râul Helibachia(dupàceastràbâtuto zonàpustieçi lipsitildeape),daresteposibilcaaici,râul sà
fie menfionatdin greçealà,càci evenimenteles-aupetrecut,separe,undevaîn vesfulMunteniei.
Deçi çefulsclavinilor,Piragasta fost ucis,barbariiau reuçit apoi sàalungearmatairnperialà.
Petrusa fost destituitçi înlocuit cu PriscusT2. Abia în primàvaraanului596,armatacomandatii
6'Th"S.V. l6; VI. l-3 (had.Mihàescu:l1S-123).
6rTh.S.VI.4-5 (F'HDRII: 541;tad. Mihàescu: 123-125);
Theoph.:I, 269(a,6084)(FHDRII: 605);Avenerius
1974:103; Pohl19tt: 134-135.Whitby 1988:l5l- l 53propunedatarea acesteicampaniiîn 588,dar argumentele
invocatenu ne p.u convingàtoare.
66Th.S.V[.2. 2. rtHfty l9t8: 159estedepàrerecàlocalità]ileAquis
çi ScopisrnenfionatealàturideZ,aTdapa
ar fi actualelePrahovo(din zonaTimocului) çi Skoplje.Totuçi,acelgrup de çasezutede slavi carele jefuise pe
toat€nu puteaunna un asom€neataseu,
t SuccveenrlScoryu l97l: 159,162,lA;FocnerwBordetlgT6:.209;
Sucwcrnu 1982:91-92;Gh. Focnerç
Bordce,în Suceveenu19t2: 158.
s I. Bogden-Citiniciu, în Crcnicacercetdilor arheologice.Campania
/99J, Bràila,1996;2.
eMitree 1974:69,nr. 74; Obcrtinder-Tûrnovcanu 19t0 b:274,w.
177.
mEsteidentificatcu Ialomip de càbeI. Banea 1968:436,Pohl 19tt: 142-l43,Ficdler
$92: 1l çi agii. Iorge
1992:248 consideràcà esteIlfovul.
7tTh.S.VI.Gl0 (FHDRII: 541-543;trad.Mihàescu: 125-131); Theoph.:I, 270-272(a.6085-6080(FHDRII:
605-607);I.Bernee196t: 435;Avcnarius1974:103;Pohl 1988:13G138;Whitby 19t8: 159-160(datareîn
5e3).
2Th.S.VII.2-5(FHDRII:543;trad.Mihàescu:136140);Theoph.:I,274-275(a.6089)(FFIDRII:60
Bernea1968:436;Avenariuc19742106; Pohl1988:l4l-143; rilhitby 1988:160(datareîn594).
22 CÀPTToLULr

de Priscusa declançato matc ofensivàîmpotrivaavarilor,carefinteachiar distrugereacentrului

deputeredin zonaSirmium.Armataa tecut Dunàreaprint-unsectordela vestdePortjlede Fier,
ajungândîn fortificalia Novaede Sus(wentualBanatskaPalanka[fostaLederata],ori Èlezavska
Rokaæ).KhaganulalnceputtratativecuPriscus,darîn paralelaatacatSingidunum.În consecinlà,
gonoralulrcrrnana pornit la eliberareaacestuioraçde subasediu.Avariiçi-aureorientatatacurile
în direcfia Dalma]iei, dar çi acolo au fost înfrânti de un corp de armatii roman comandatde
acelaçiGuduiscarea eliberatçi oras,ulSingidunum. Totuçi,bilanful generalal campanieia fost
defavorabilImperiului, càcimajoritateafortificatiilor din zonaPor[ilor de Fier au fost pierdute,
singurelepunctedesprijin aleImperiuluiln aceastilzon6ràmânândSingidunumçiViminaciumTa.
Succesulrepurtatdetrupeleimperialea mai întârziatcu putin timp pràbuçirea/izes-ului
dunàrean.A urmat o perioadàde pacede circa 18 luni7s,întro primàvaraanului 596 çi toamna
anului 597,lntrerupti deo nouàofensivàavarà,carea repetatcampaniiledin 584-586(avarii au
atacatMoesia,probabilde-alungul Dunàrii). În cursul ienii 597/598,avarii au asediatcetatsa
Tomis(Topéotfr rdi.e). Gh. $tefan76 presupunea càar fi vorbadeo fortificafie din DaciaMediter-
r?nea,dar descriereaevenimentelorconcordàtotuçi cu identificareaacesteilocalitiili cu oraçul
pontic (celemai recentestudii împàrtiiçescacestultim punct de vedere)1'.Dupà un armistiliu
propusde avari în timpul sàrbàtoriiPagilor din 598, khaganula hotiirât sàridice asediulçi sâ
atacetrupelecomandatede Comentiolus,careînaintaudinspreNicopolis ad Istrum càtrelatrus.
Strategiadefectuoasà a ganeraluluiromana fàcut ca avarii sàpunàpe fugà arrnataimperialàçi
sàizbuteascàocupateatrecàtorilordin parteacentalà çi ràsàriteanâa Muntilor llaemus, armata
lui Comentiolusfiind silitii sàserctragàsprecapitalàn.În ciudaacesteivictorii avarc,tratatulde
pacelncheiat în 598 nu a avut consecintefoarte gravepentru Imperiu, càci "romanii çi avarii
s-aulnleles sà aibà lntre ei ca hotar fluviul Istnr, dar sà-l poatàtrece,dacàpomescîmpotriva
sclavinilot''7e.
lnplegem, deci, cà raporturiledintre avari çi sclavinierau schimbàtoare çi cà
pânâtârziq khaganula fost cointeresatîn distnrgereaacestorrivali. Aceastamai lnseamnàçi cà
avarii nu dominauefectiv Munteniaçi Moldovaln aceastàvreme.
Un factor neageptatcarea slàbit pozilia khaganatuluiavar a fost epidemia(de ciumà,
probabil) carea frcut numeroasevictime ln oasteaavarà.În acestecondilii, Imperiul a reluat
iniliativa.lnvaraanului599,trupelecomandate dePriscusautrecutDunàroapelaViminaciumçi
au ajuns la Tisa, în zonade vest a Banatului,unde au câçtigato victorie categoricâîmpotriva
avarilorso.Numit din nou comandantPotnrsa încercatçi el o ofensivâ,1nvara anului 601. El a
instalattabâramai întâi la Palastolon(Oescus),iar apoi,toamna,s-adeplasatîn Dardania(sau,
mai bine zis, în DaciaMediterranea),pentnra lovi în fortele avarecareîncercausàocupezona
trJrDkovié l98l: 19-22,196;Pohl l9tt: lzl4.Uzum 19t0: 125propunelocalizareala Gomea,dar sâpâtnrile
sisûcrîaticeefectr:ateacolonu au gàsiturmc de locuire din secolulal Vl-lca.
7'ThS.VII.7;VII. l0-12(FHDRII:545;tad. Mtràescu:l4l,145-147);Thcoph.:1,27ç277(a.6090)(F[{DR
II: 6ll);Avenerlu 197{: 106;Jenkovié19t1: l9-22,196;Pohll9tt: l4Ç146;ttbitby 19tt: 16l (datareîn
ses).
'r Th.S.VII. 12.9 (trad.Milràescu:147);Avcnertw 1974:106;Pohl 19t8: 147;Whitby 19tt: 161.
76
Çtefent967:253-258.Vezi çi I. Barnca l96t: 43G437;Sânpetru 197l:239-240,nota99; Popovié1975:
47E;Scorpen1980:128-129.
nAvenrriur 1974:106;Vclkov 1977:.57,107,162,183; Pohl lgtt: 152,387;Whitbylgtt: 162;Covecef
1988-1989: 195;Medgeeru1996:50.
7tTh.S.\/II. l3-14 (FHDR II: 545;trad.Mihàescu:147-149);Theoph.:I,27E-279(a. 6092)(FHDRII: 6l l-
613); I. Beraer 1958:436437;Pohl 19tt: 152-154; tVhitby 19t8: 162;Fiedlcr 1992:12.
?'Th.S.VII.15.14(had.Mhàescu:l5l); Thcoph.:I, 280(a. 6092)(FHDRiI: 613);PohI 19tt: 154;Whitby
19t8: 163-164.
toTh.S.VIU.2-3(FI{DRII: 547-549;had.Mhàescu:158-1CI); Thcoph.:I, 281-282(a.6093)€HDRII: 613-
615);Aveneriur1974:l0t; Pohl lgtt: 15G15t;Whitby 19tt: 164.
 ISTORTÀ
r,oLrTrCo_MrLrTÀRÂ
23
Porfilor de Fier.Avarii, comandalideApsih, tibàrâseràdejaacoloar.Sepresupune càîn cadrul
acesteiofensive,avarii s-aufolosit de naveleconstruitede meçteriitrimiçi de regelelongobard
Agilu$' cu carekhaganula încheiato aliantà.PaulusDiaconusafirmacà astfelavarii au cucerit
o insulà'carea fost identificaûicuViminaciumn.Apsih pretindeacedareafortificafiilor din zona
"Cataractelor"(dintre Novaede Susçi Diana: I(aratas),dar Petus nu a acceptato asemenea
lnlelegere.Totuçi - afirmà TheophylactSimocatta- cele douà ogi nu s-au confruntat s-au
çi
rehas83.Pefitrsa reluat ofEnsivaîn vara anului urmàtor(602), dar nu împotriva avarilor, ci a
sclavinilor.Corpul de armatàcomandatde Guduisa tecut Dunàrea a provocatmari pierderi
çi
slavilor. Operafiuniles-audesfrçuratprobabil 1nMoldova,càci seçtie cà anlii (careeraùsituati
mai la râsàrit)auparticipatla conflict departearomanilor(Apsihi-a ataca! d" pe anli). î;
plus,tezaurelede la Movileni,jud. Galaliçi Horgegi,jud. Baciiu,încheiatecu".."", monedeemiseîn
600/601çi, respectiv,601/ 602,aufost îngropateprobabilcu ocaziaacesteiincursiunia armatei
romano-bizantinee.Raportulde forte era din nou în favoareaImperiului. Situalia era atât de
criticà pentruavari, încât'lrnele oçti ale avarilor s-audesprinsde ei s-augràbit sàteacà de
çi
partealmparafului"t5. llnacestecondilii, apareciudatiideclançarea uneiofensivecontrasclavinilor
din Munteniaçi Moldova,çi nu împotrivaavarilor.lv{aimul! împàratullvlaurikiosa sàvârçito
greçealàcare-iva fi fatalà,ordonândca trupelesàràmânàla nord de Dunàrepe timpul iernii.
Fiindcà soldalii s-au împotrivi! Guduisa fost nevoit sà încalceordinul a instalattabàrala
çi
Palaslolon,iar apoila Socurisca. Prinnoiembrie 602,Guduisa încercatdin nousàtreacàD'nàrea,
dar,de aceastildatà,a izbucnit rwolta cart a condus,în scurttimp, la detronarealui ldaurikios
de càtrePhokast6.
Celebrul moment 602 nu a reprezentatnicidecumo victorie a avarilor sau a slavilor.
Limes-ulnua càzutln 602,açacum seconsideràadeseori;destràmarea sistemuluidefensivde la
Dunàreade Josa începutîn anii '80 ai secoluluial Vllea çi a continuat dupàrevoltalui
çi
Phokas.h f"pq în 602 s-a petrecutnumai rebeliuneaarmateicornitatense(ori, mai precis, a
uneipà4i a ei) çi a plebeidin capitalà.Nu gim dacàpopulalia civilà din provinciiafost implicatit
în vreunfel. Cauzelerevolteieraulegatestrict deunelenemullumirialesolda{ilor.De aceea,nu
sejustifÏcl exagerrnc| cfectelor rwoltei, în sensuldisparifiei bruçte a eutoritifii imperiale
în provinciile dunàrene.SituafiazoneiDunàriide Josçi, în general,a PeninsuleiBalcaniceîn
timpul lui Phokasosûepufin cunoscutà.Estesigur,totuçi, cà nici p limes, nici în interiorul
çi
provinciilornu a existato distrugeregeireralàîn intervalul602-610.(VezicapitolulW. l).
Teoriacatashofeipetecute în EuropadeSud-Estîntimpul luiPhokasmoçtenegeimaginea
negativàpe care i-au creat-o cronicarii bizantini acestuiîmpàrat.TheophylactSimocatta
çi
Theophanesau ficut din Phokasun personajcart are toate atributeletiranului care a fost
çi
contrapusîmpàratuluiexemplarHerakliostT.(Ar fi interesantio paralelàîntreimagineacuplului
Plokas/Herakliosçi ceaacuplului Liciniu/Constantincel Mare,açacum aparacestoaîn isto-
riografia romano-bizantinàçi, apoi, bizantinà).În orice caz,epocaçi porsonalitatea lui phokas
merititro analizàmai atentil,lipsità deprejudecàfileimpusedecronisticafavorabilàlui Herapios.
-mS:nfi=if'(FHDR
II: 551; trad.Mihàescu:
162);Theoph.:
I, 284(a.60%)(FHDR II: 615);Avenarius
1974:108;Popovié1975:474,478; vctkov 1977:sT;pohl 1988:160;whitby 19g8:164.
ePaul Dirc. IV. 20; Beririé 1956: pohl
87; l98t: i59.
Errb.s.VIII. 5. 7
€HDRII: 551;trad.Mihàescu:162);Theoph.:t,284(a. 60%) (FHDRTI:615).
E1Th.s.VIII.5.8-13(trad.Mihàescu:161-163);Theoph.:l,ZsS-ZeO1a.6æ4)(FdRII:6i5-6i7);Avener
1974:108;Popovié1978:626;Poht198t: 160.
85Th.S.VIU. 6. I (tad. Mihàescu:
163);Theoph.:I, 285 (a. 609a) @IIDRII: 617).
t6Th.S.VIil.67 (FIIDRII: 551;
Fad.Mihàescu:163-164); Theoph.:1,28(-.287 (a. 609a)(FHDRII: 617).
t?Istoriografiarecentl a începutroconsiderarea
domnieilui Phokas.Vezi:Lilie 1985: tl-|9;pohl l98t: 237-
238;Fiedler t992: 13,darçi studiulmai vechial lui Barisié 1955:73-gg.
24 CÀPrTOLrrL
r

Cu avarii,Phokasa încheiatun tratatîn 604,pentrua-çiputeapermitesàdizlocepe fron-

tul persan trupslecomitatensedin Europa.Theophanes aràtacâPhokas asporittributulcàtreavari
(probabilde la 120.000la 140.000desolidi), "socotindcàva liniçti neamulavariloC'.Tratatula
fost încheiatdupâo nouàinvazieavaro-slavà88. Eventualatunci,în 604, s-apetrecutunul dintre
atacurilec.areauameninfatThessalonicul (datareaestecontroversatii,fiind propusçi anul 609)8e.
Separecâ acesttratat a fost respectat,în sensulcà avarii au recunoscutfrontiera dunàreanàa
Imperiuluie0.Fortificaliile dep limes(çi, implicit trupelede limitanei) çi-au continuatpa4ial
existenla,astfelcànusepoatevorbi deo schimbareradicalà fafàdesitualiadinperioada593-602.
CredemcàF.Barisiéaveadreptatecândobservacàçi khaganulavarerainteresatsàmenfinàpacea
timp decâtivaani,pentruaputeapregàtio viitoare ofensivâet.tlealtfel, çi 1ntimpul lui ldaurikios
a existatun intervaldepacela Dunàre,lntre 586 çi 593 - çi aceasta,1ncondi,tiileln careImperiul
Rorrano-Bizantineraangajatîn conflictulcu persji.Faceas-amenfinu! din câtesepoateconstata,
de-a lungul lntregii domnii a lui Phokas.În 609 (610 ?), Ioan de Nikiou menlionaun atacal
avarilor,dar acestia a awt loc pe fondul rwoltei lui Herakliosîmpotrivalui Phokase2.
În 614 au fost reluateinvaziileavaro-slave, cu ointonsitatrprobabilnecunoscutà pânà
atunci. (Oricum, poziliile Imperiului Bizantin1nEuropaeraudejamult slàbite,în cornparafiecu
epocalui Maurikios).Distnrgerilemasiveçi, în geireral,definitive,suntatestatedeunele ianoare
literare,dar çi pe calearheologicâ.Timp de patru-cinciani s-audesÈçuratatacuriale avarilor qi
slavilor, îndreptak càtre cele mai importante puncte ale pârfii europenea Imperiului:
Constantinopol,Thessalonic,Salona.Toateprcvinciile au fost afectate,inclusiv cele careorau
situatemarginalfalade directiile ofensiveprincipale(cum estecazulScythiei).Au rezistatdoar
uneleoraqe,lnspecialdepelitoral(delaAdriaticqEgeeori MareaNea$).Interiorul Peninsulei
Balcanicea fostlnsàdevastat(sisternatic,s-arputeaspune),iar importantooÊÇ€,precumNaissus
ori JustinianaPrima,au fostnimicite(distrugerea lor finalàesædatatiicu monededin 613/ 614
descoperiæ în straturiledeincendiere)e3. Efecteledernografice çi etnicealeinvaziilor din 614-6I 9
vor fi discutateîn capitoleleIII. 5 çiV. Din punctdevederemilitar, noul val deinvazii a provocat
distrugereaa coeecemei rlmlsese din sistemul defensival Imperiului h provi:nciile sud-
est europene.Pestetot seconstatillntrerupeteaexistenteifortifica]iilor de pe limes oidin inte-
riontl provinciilor, sau,1ncel mai bun caz,transformareaacestoraîn açeâri modestecar€ nu
mai puteauaveanici o funclie militarà.Aceastaa fost lovitura de grafie ùatâ limes-ului dunà-
reen. Destràmareafrontierei dunàrenea fost un procesdesfulde îndelunga! carea lnceput în
anii '80 ai secoluluial Vl-lea çi carea atinsapogeulîn condiliileofensiveiavaro-slave din 614.
SitualiaImperiului eradisperatà,càci çi perçii îçi continuauofensiva.Herakliosa reuçit
sàîncheieun noutratatdepaceouavarii1n619,prin caretributul creçteala 180.000desolidf .
Avarii aureluatînsàatacurile, în 623,ajungândpânàîn apropiereacapitalei(la "Zidurile Lungi").
1nurmaunor tratativepurtatechiardecàtreHeraklios,tributul a fosturcatla 200.000de solidi,t,
fàràca paceasàfie însàasiguratii,câci în 626 avaii auparticipatla faimosulasediual Constan-
tinopolului, împreunàcu perçii.
sTheoph.:1,292(a.6096)(FI{DRII: 617);Ortrogorrtry1959:115;Avenariur197{:
110;Lilic 19t5: l8;
Pohl 1988:238;Ficdlcr 1992:13.
telæmcrle1979t120-129( I. l2). VeziLcmerle 19t1: 69-73;Poht 1988:
240-241;Ficdler1992:13.Popoviô
t975t 451dataînsàîn 609(studiul sàua apàrutînainteaeditiei critice a Miracolelor Sf. Dtunitu).
sSâmpctru l97l:227.
erBerisié1956:88.
eJoh.Nilc: 550(cap.109);Avcnrrlru 1974:110-ll1; Popovié1975:489-490;
Pohl 19tt: 237-238.
]pctrogor*y t9692 122-123;Aveneriur l9?4: I I l-l l2; Popovié 1975: 490-504; Popovié1978 627- 630;
Lilic 1985:20-23,43;Pohl 198t: 240-243.
aPohl 19t8:247;Fiedler 1992:13.
e5Avenariur1974tll3; Pohl lgtt:245-246; Ficdlcr 1992:14.
 ISToRIÀ POLTTICO.IIiILITÀRÂ
25
Eçeculmareluiasediue6 a reprezentatpentruImperiuçansarefaceriipoziliilor pierdute.
^
În urmàtorii doi ani, Persiaa fost înfrântàde Imperiut gizantin çi de k*raganatultiircic dinAsia
Centralà.Dar,teritoriilerecuceriteîn Orientau fostimediatpierdutedeHeraklios,în fafafulge-
ràtoareiascensiuni a Islamului.Timp dejumàtatede secol,ImperiulBizantins-aafla! practic,
substarede asediu,astfelcà efortul militar a fost îndreptatnumaicàtreapàrareaOrientului. ln
Europa,Imperiul numai aveapreamultedeapàratçi pastratchiardacàsuccesorullui Heraflios -
Constans II - a avutambiliasàmenlinàdomina{iabizantinàîn ItaliaeT.
În ciudaacesteisitualii critice a adversarului, khaganatulavarnu a mai reluatpolitica
ofensivà,dupàeçeculasediuluidin 626.De fap! acesteseca fost începutuldeclinului,carea
continuatcu desprinderea de subhegemoniaavaràa unor grupuri de slavi, precurnsi a altor
populafii.Izvoarelebizantineçi occidentaleauînregistratsuccintaceastiicrizàinternàa stiipânirii
avaro.Mai irnportantiipontruproblemaraporturilordefor,tedela DunàreadeJosesteinformalia
consornnatÈi deNikephor,potrivit càreiaKubra! stiipânulonoguriloç"s-aridicatîmpotrivahanului
avarilot''çi i-a alungatpeavaridin |arasa,dupàcares-agânditsàîncheieo alianfàcu Heraklios
(de la carea primit titlul deptriciu)et. Seqtiecà avarii îçi menlinuseràhegemoniaîn zonele
nord-ponticeçi dupà instalarealor în Pannonias.Cercetàtoriicontemporanidateaâ ieçirea
bulgarilor(onogurilor)lui Kubratdesubhegemonia avaràprin 635-638t00. Obscureîncà,eveni-
mentelepetrecuteîn stepanord-ponticàîn vrernealui Herakliosçi Constans II suntun indiciu al
încheieriiunei epoci:ceaa ascensiuniiputerii avare.
Va mai treceaproximativun secolpânàla apariliaunui nou centrude puterela Dunàrea
de Josçi în bazinulvestical N{àriiNegre,comparabilcu cel avar(Bulgaria).Imperiul Bizantin
nu a gâsitcu calesàprofite deslàbiciuneakhaganatuluiavar,dovadàcà fosteleprovincii dunàrene
nu mai prezentau nici un interespentrustatulorienlalizatal lui Heraklios.A. N. Stratos- unul
dintrebizantinologiipreocupa{ide istoriasecoluluial VIIJea - a avansatipotezaunei recuceriri
a oraçului Singidunumîn tirnpul lui Heraklios,imediat dupàbâtiilia de la Constantinopoldin
626;la Belegradons-arfi aflat reçedinlaunui strateg,carei-ar fi instalatpe serbiîn zonà,pentru
a-i combatepe avariror.S-ademonstrat însàcà acelBelqradon pomenitde ConstantinPorfiro-
genetuleste,în realitate,oraçuldalmatinIadersauZaraVecchia,çi câ aça-zisarecucerirede
càtreHerakliosa unor pàrfi din fosteleprovincii europeneale Imperiului nu estedoveditii prin
nimic. Chiar tradilia însàçia colonizàriiserbilorde càtreHerakliosestedubioasà- aratil un
studiurecentro2. Càsitualialtraganatului avareracu adevàratcriticà,o aratàçi evolutiileconsem-
naieînparteaapuseanâ a sfereisaledeinfluenp. în623,s1aviiapusenis-aurevoltat,subconduce-
reafrancutrui Samo,ieçindpurtnrovrcmedesubhegemoniaavarà. S-avorbitchiardeo implicare
a diplomatieibizantineîn aceastiirevoltà,dar faptulràmâneincertro3. N{aiapoi, în 631-632,a
avut loc çi o revoltii a kutrigurilor din Pannonia.Deçi aceastaa eçua! ea dernonstreazÀ încâ,o
datàdiminuareaautoriliitii avarilor asupraconfederatieilor. Unii dintre kutrigurii înfrânti s-au
refugiatîn Transilvania,undeseparecà au devenitun factordeputerelocal,pânàcâtre680to4.
%YeziBarisié 1954:378-390;Stratoc 1967:372-376;Ostrogorslry1969: 130-131;Aveneriuc 1974:
llt[-115; PohI 1988:249-255.
e7Ostrogorslry1969:I 51-154.
sNili;: 24 (F[{DR II:625).
s Szâdeczky-Kardoss 1975: 268-27l.
'æ lbidem: 271 ; Bialekovâ1973:325; Popovié1986:127;Pohl l9t8: 270,272.
r01C.Porf,: I,152(cap.32) (FHDRII:663-665);Stratos1967:376.YeziçiDvornilq
înC.Porf.:Ii,Il7,l24,l3l.
r@Lilie1985:2441. Pohl 19tt: 267înclinàsàadmitàipotnzalui Stratos.
r0rStratos 1967:370-37l; Octrogorrlry 1969:133(datarepost 626);Avenariur 1974:124138; Pohl 19Et:
256268.
tsSzâdeczky-Kardoss t972:93; Avenarius19742163;Szâdecztcy-IGrdoss
1975:272;Horcùt 1986:36,99;
Pohl 1988:269.
26 CAPTTOLUL
r

Dupàcum am mai aràtat Herakliosnu a lncercatsàducào politicà activàîn Peninsula

Balcanicà,deçi,lntre626 çi 634,el ar fi awt posibilitateasào facàros. RegiunoaDunàrii de Jos
a ràmasîn afarasfereide influentà bizantinà,în timp ce avarii au continuatsà stiipâneascàçi
dupà626unelezonedin interiorul PeninsuleiBalcanice;sepresupunecàavarii controlaudrumu-
rile sûategice careconduceaucàtre Thessalonicr06.
Dacàreteauaurbanànu ar fi fostnimicitl,s-ar
fi putut lntâmplaca în jurul acestorfortificalii sâseconstituieunelemici centrede puterq care
sàprofitede absenfaunui regatbarbar.Dealtfel,Ion NestorroT obsera cà oraçelefortificateau
fost unul dintre factorii care au lmpiedicat instalarcadurabilâ a slavilor, çi cà aceastaa fost
posibilàdoardupâdistrugerea oraçelor.
De vidul deputereauprofitat într-adevàr,slavii, careaucontinuat çi dupà 626, sâ.ocupe
nestingherificelemai bunepàmânturidin cuprinsulPeninsuleiBalcanice.Ei nu au creat însà
nici un centrudeputerecapabilsàevoluezecàtreforrre statale.SeparecâSclaviniile,formaliuni
tribale carecuprindeauzonerestrânse,erauconsideratedeImperiu ca fiind teritorii cedateunor
foedemti.Prinaceastâ fic{iunejuridicà, Imperiulmenfinea,teol€tic,frontierapeDunàret*.Despre
cvontualeleconflictecu avarii saucu Imperiul BizantinaleacestorSclavinii,nu gim 1nsànimic,
deoarsceizvoarelenu mai aducnici o informafiereferitoarela z,onaDunàriideJos(saula cele
lnvecinate),pânàîn anul 680,adicàpânà1nmomentulconflictului dintre ConstantinIV çi proto-
bulgarii lui Asparuh.Campanialui ConstansII din 658 a vizat Sclaviniile siante undevaîn
parteasudicàa PeninsuleiBalcanico,ln lvlacedonia sauln Thraciatoe.Nici rnâcaracestîmpàra!
carea lncercatsàmenfinàpoziliile Imperiuluiîn Occident(în Italia)ttonu a manifestatweo
preocuparcpentrurestabilireadominafieila Dunàre.
Protobulgarii,fugind de khazariiaflali în plinà expansiune1nstepelenord-pontice,s-au
deplasatcàtreDunàre,în anii '60 ai secoluluiaIVII-learrr.Vl. Popoviê,dateazÂinstalarea tribului
luiAsparuhîn preajma Dunàrii de Josîn 668-669,dar argumentele salesuntîndoielnicet"(nu
vedemlegàturaîntre acestevenimentçi îngropareaunor tezaurefoarteîndepârtatede gurile Du-
nàrii,precumHgËçani,Stejanovci -lângàSirmiurqZemianskiVrbovok-din Probabil
Slovacia).
cà dnrmul protobulgarilorcàtreDunârea awt mai multe etape;pe de altl parte,din izvoarese
deducecàei seaçezaserà la Dunàredoarcupufintimp înainteaconflictuluidin 680't3.Amplasarea
exactlla teritoriului (denumit Onglos)undes-ainstalattribul luiAsparuh a fost foartediscutatii
în literaturadespecialitate,controversacàpàtllndchiarun aspecttenden{ios,fiindcàideeasituàrii
Onglos-uluiîn Dobrogeaa fost invocatilca un argumental drepturilor istorice ale Bulgariei
asupraDobrogei. DeoareceamplasareaOnglos-nluiare o importanfàrelativ redusàpentru
întelegerea istorieipolitico-militarea secoluluial VII-lea, o vom discutaîndeaproape doar în
Excursul III. Amintim, deocamdatii,cà, potrivit iaroarelor, Onglos-ulera situat în imediata

rosLillc1985:23,43.
l6Theoph.:I,359 (FI{DRII: 621);Avenerius1974217;-<178;
Avcnariur1985:1024.
r@Ncstor 1953:49.
r6Florescu1972225-26;Avenerius1975:299-300;Chryror 1987:38;Pohl 19tt: 125.Dieconu 1966:488
segândeala o autoritatebizantinàexercitatàprin intermediulunorpopulalli clientelare.Vezi çi capitolul IV. 2,
precumçi Excusul IiI.
'@Thcoph.:I,347 (a.6149);Lemcrle 1954:300;I. Brmea 196E:440;Ostr,ogonlq 19692147-l4Sl Avenerius
1974: 145;Lemcrlc 19t1: 186.
ItoVezinota97.
tu Szldecz$-Kerdocr 1972: 96;Popovlé19t6: 128-129; Pohl 19t82272; Fiedler 1992:21.
rr2Popovlé19t6: 129, 131.Mai vezi: Szâdcczky-Kerdocs1972:96 (datare:665-675);Angelov 1980: 82
(dateazàpe la 660).
ft3Theoph.:I, 358(a.617l) (FFIDRII:619)
çunea càbulgariis.auaqezatînOngtas "pe neaçteptate- (Sd,nrvcr).
Vezi Diaconul97l:192.
 polmco-MrlrTÀxÂ
ISToRIÀ 27
vecinàtatoa Dunàrii,într-ozonàmlàçtinoasàrra. Izvoarelevorbescdeatacarea decàtreprotobulgari
a finuturilor "din apropiereaDunàrii", cal€seaflau"sub oblàduireacre$inilor" (SzbXprono,vôv
16æ rçaroupdvqv)trs.În capitolul IV.'2 vom discutape larg semnificaliaacesteiinformafii.
fleocamdatii,în atenlie ne stau evenimentelecare au condusla o nouà modificare majorà a
raporturilor de foç de la Dunàreade Jos.
Dupàceascàpatdeamenintareaarabà, lmpàratulConstantin[V a declançat, în varaanu-
lui 680,o conhaofensivàterestràçi maritimâ,mobilizând1nacestscoptoatecorpurile de armatii
alethemelor,careaufostdeplasate înThracia.Motiwl erapràdareaacelorteritorii"ale crestinilot''
de càtre bulgari. Flota a avansatde-a lungul litoralului vestic al Mirii Negre çi a pàtrunspe
Dunàrepânàîn dreptul Onglos-ului,carea fost asediatçi de forfeloterestre.Inifial, protobulgarii
s-aurefugiat ln "întiiriturile" (ôX6pcopo)dn Onglos,dar, profitând de absenlaîmpàratului çi a
uneipàrfi din armatabizantinà,oi autecut la confiaatac,reuçindsàpunàpefugàtrupeleimperiale.
Urmàrindu-le,protobulgarii lui Asparuh au ajuns în apropierede Odessos-Varna, unde s-au
instalatrt6.Astfel s-alntemeiatîn regiuneaDunàrii deJosun nou statbarbar,careva deveniprin-
cipalul centru de putere regional"în urmàtoareletrei veacuri,pânà la recucerireelui Ioen
Tzimiskes.Eçeculsuferit de ConstantinfV oracu atâtmai usturàtorqi mai surprinzàtor,cu cât
survenisedupàrespingereagravuluiasediuarabdin 678asupraConstantinopolului.Victoriadin
678ftlcusecaputerileoccidentale(avarii,longobarzii)sâtrimità solii de pacela Constantinopol
(longobarzii1ilnfrânseserà pebizantiniîn 675)rt7.Conskntin[V a fostdecinevoitsàrecunoascà
aparilianoii puteri (careocupaseo partedin fostaprovincieMoesiaSecunda)çi sàîncheiepace
cu aceasta, în 681118.
Anii 680-6tl reprezintl, eçeder,un momentde ràscruceîn istorie Dunirii de Josîn
mileniul I, prin consecinfelede duratàpe carele-a avut instalareaprotobulgarilor.Estevorba,
înaintedetoate,de felul în careau evoluatraporturilede forle în regiune,precumçi de irnpactul
constituirii noului khaganatasupraromanitàfiidunàrene.Protobulgariiau procedatla dizlocàri
de populalie- fapt atestatde Theophanesçi Nikephor - astfelcâ o partedintre rornanicii dintre
Dunàreçi Balcaniau fost împinçi càtresudçi nord. Pede altàparte,apari{ial*raganatuluibulgar
a roprozentatafirmareaunui nou centrude putere,echivalentîntnrcâtvacu cel romano-bizantin
de odinioarà.
Pânàdecurând,momcntului680i seatribuiaosemnificafieçi mai amplà.O teorie1nvogà
în anii'60-'70 corelamigratiaprotobulgarilorcu o deplasare a mai multor grupuri de nomazi
nord-pontici care,în perioada670-680,ar fi constituitun "al doilealùraganata\Nat'',în compozifia
càruiaar fi inûat, potrivit unor cercetàtori,chiar çi populatii înrudite cu ungurii de rnai târziu.

IraThcoph.:loc. cit.;Nik: 34 (FHDRII: 627).

lt5Theoph.:I,358(a.617l)(FHDRII:619).Zonaras,)(L.21. 10(FFIDRIII:209)scriacàbulgariirkrdç
'Po:pairùçt6paç rùç rdpav toû 'Iotpou pv6pevourcrûrarçôxporôç Èl,upaiveto.ÎnFHDRIII sotraduce:
"sosindde dincolodeIsûri în finnturile romeice,le pràdauîn voie", dartadr:csea corectà(datoratàlui Blneccu
l95t:438) este:"aflârdu-seîn teritoriile bizantinededincolodeDunàre,le devastauînvoie". Vezi çi taducerea
asemànËûoare, propusàdeN. Ç.Taneçoce,în Hilcescu 1989:342.Izvorul esteînsàpreatârziu pentnra puteafi
irvocat în spnijinuluneievenûralestàpaniribizantineces-arfi întinsçi la nordulDrÈrii- în vremealui Constantin
IV. Este, probabil o confirzie,nàscutàdin prelrrareaeronatiia informafiilor firrnizatedoTheophanesçi Nikephor
(veziçi Dieconu l97l:199, nota51).
lt6Theoph.:I, 358-359(a. 617l) (FI{DR tr: 619-621);Nilc: 34-35(FHDRll: 627);Iæmerle 1954:305; L
Beraee l9ffiz44l-M2; Avenrrius 1974217l-172;Angelov1980:82;Gjuzelw 19t4:37-39;Pohl 19tt: 277.
rrTNik' 33 (FHDRII: 625);I*o Gremmeticus,Chrcnographdc: 160-16l(FHDRII: 651);L Barnee 1968:
4,41;Aveneriur 1985:1022-1023; Pohl 1988:278.Yençi Rouche1986:347-350,pentrusituafiaanterioaràa
raporhrilor Imperiuluicu Occi&ntul (conflictecu longoberzii,rebeliuniîmpotrivaautoritàfiibizantineftr ltalia).
rrtI. Barner 196t:442; Angelov 1980:82-83;Giuzelev 1984:42-46;Pohl 198E:278;Fiedler 1992:25.
 CÀPITOLULI
2g

Acestnouval demigralii (stâmitdeputernicaofensivàLùazarâ)ar fi adusîn mediul avarobiceiul

folosirii pieselorde centuràtumate,ornamentate cu lujeri çi grifonitte.Iatà însàcà ultimele
studiir2o(datorateunorspecialigidetalia lui J.WerneroriVl. Popovié)pun subsernnulîntrebàrii
realitateasau,în oriceca4 amploareaacestuinouval demigratori. Pieselede centuràturnatenu
sedaæazânumaidupà680,ci încàdepela 630,adicàdin "Mittelawarenzeit"- perioadàîncadratii
acumîntre630-650.Societateaçi culturaavaràaucunoscuto evolulieinternà,careexplicâschim-
bârile caropot fi observateln specialdin ultimul sfert al secoluluialVIIlea. Fiindcânu a existat
o revigoraroa khaganatuluiavarprin aportulpresupuçilornou-veniti,estelndoielnicâçi revenirea
dominalieiavarcla sudçi la estdeCarpatidupà680,reveniresusfinutiideo s€riedecercetitorir2r.
Nu poatefi neglijatiiabsenfareferirilor la avariîn izvoarelebizantineprivitoarela perioada
680-800.Avern în vedereîndeosebitoxtelecarene informeazàasupraconflictelor bizantino-
bulgaredesfàsprate la DunâreadeJos,în a douajumàtatea secoluluialVIIIJea. Fiind cunoscutà
111*i* în carediplomaliabizantinÉînvràjboabarbariilntre ei, ar fi fost dea$eptatcalmpàratul
ConstantinV sà-i îndemnepe avari sà ataceBulgaria. Izvoareletac în aceasûlprivin!à. Este
adevàntcà,recentt2z, tszauntldela Sânnicolaul lvlarea fost interprotatca fiind un daroferit de
ConstantinVunui aliat avar,dar ipotezarespectivànu esteunanirnîmpârtiiçitàçi nu estesingura
careare çansede a fi adovàratii.
Pescur! suntemdepàrerecà,în ciudaunorinfluorrfevizibile în invsntarulunornecropole
(carevor fi discutateîn altàparte),în secolul alV[I-lea nu sepoatevorbi de o dorninatieavarà
propriu-zisâla DunàreadeJos.Dacàlntre 626çi680,aceastiidorninalieestefoarteprobabilà"în
schimbdupàconstituireakhaganatuluibulgarnu a mai fost loc p€ntruaçacova.ln capitolul IV.
3 vom revonipo larg asupraacestorlucruri. Acum, ne mulçumimsâconstatiimcâ istoria poli-
tico-militarà a spaliului Dunàrii do Jos,dupâ 680, a fost definilii aproapeîn exclusivitatcde
raporturilebulgaro-bizantine.În secolulal VIII-lea, acesteraporturi au debutatprintr-o alian!à
întreJustinianII çi khaganulTervel,careîl ajutasepeîmpàratsàscapedin exilul de la Chersones,
în704-705.Tervel,devenitCaesaralImperiuluiBizantin,a primit dela prietenulsàuregiunea
Zagorade|a suddeBalcani,precumçi subsidiisporitefa!àdecelestabiliteprin tratâtuldin 681.
Esæevident cà un asemenea tratat contraveneaintereselorImperiului Bizantin çi, de aceea,
JustinianII l-a încàlcatîndatà,în708.Ataculsâua fost însàrespinslaAnchialos.Au urmatalte
conflicte, întreruptedemomentedereluareaalianlei,ln final încheindu-seun tratat depace(în
716),carerecunoçtea BulgarieiZagora.Alianlalui TeodosiuIII cu Tervela folosit Imperiului,
câci bulgarii au contribuitla respingerea asediuluiarabal Constantinopolului din 717123.Dar,
toateacesteevenimentenu au afectatzonaDunàrii de Jos.Izvoareleliterare,cel putin, nu,spun
nimic în aceastàprivinlà. Descoperireaunol monedebizantinedin primele douà decenii ale
secoluluiaIVIII-lea în Dobrogeaçi Munteniaindicào reluarea influenlei bizantine,dar aceasta
nu însoamnâneapàrato încercarede revenirea Imperiului la frontiera dunàreanâtz'{. Perioada
dintre 680 çi mijlocul secoluluialVIIIlea râmâneo patii albàîn istoria evenimenlialâ llunàrii
a
de Jos.Po calo arheologicàs-a putut determinaçi datacu o oarecaroaproximaliepàtrundorea
unui val do alaniîn Dobrogea,1nanii '30-'40 ai secoluluial VIII-lea. Ei au fost dizlocatide
oxpansiunea t*razarâçi de incursiunilearabedin zonaCaucazuluidin deceniile2'3 ale secolului
alVIIIJea'25.
rreAvenrriur19?{: 166;Comçr 1982:35-36;Comça 1987:223-224.
rzo\ileraer19t6; Popovié19t6: 129.Veziçi Pohl 1988:282-287.
12'Ncstor 1969:24-25;Nestor 1913:32; Comça1975e: 200;Comça1987: 229.
r22
Rr'ru 19t5-1986:3 1-66.
r2lPrimov1978:8-16.
t2rCumpresupunPoenaru-Bordea,Donoiu 19E3:243çi Custureat9t6:. 274.
r25Comça1979:154-155.
 pol.rTrco_url.rTÀRÂ
ISToRTÀ Zg
RegiuneaDunàriide Josa redevenitteatruderàzbbidupàmijloculsecoluluialVll1-lea,
în timpul împàratuluiConstantinYQ4l-775), carea adoptato politicà ofensivàfa!à de Bul-
garia.Datareaprimei carnpaniiesteincertji: 756 sau760. Làsândla o parteacestecontroverse,
careprivescçi unelemomentedin desfrçurareacampaniei,amintim doarceeace ne intereseazà
în acestcontext çi anumecà o floti de 500 do navea înaintatpânàpe Duniire,atacândnordul
Bulgariei (concomitentcu ofensivatsrestrà,carc s-a soldat cu victoria de la lvlarkellai)r26.A
douacampaniebizantinàs'a desfrçuratîn763 çi a awt acelaçiplan.Flota,carede aceastiidatii
numàra800 de navecarepurtau 9600 de càlàrefi,a pàtrunspe flunàre, iar forlele terestreau
înaintatpânàlaAnchialos,unde,la 30 iunie,a avutloc o bàtàliecu unnàri dezastruoase pentru
BulgariatzT. Aceastiiînffingere a accentuat.luptele internepentruputereîn Bulgaria.Rebeliunea
unei pà4i a aristocraliei l-a adusla putorepe Sabin (în 769. S-a discutatmult pe marginea
numelui sàucu rezonanfiiromanicà(vezi Excursulfn. Oricarc ar fi adevàruIasupraoriginii
sale etnice, ràmânecert faptul cà Sabin a fost roprezentantulunei facfiuni filo-bizantine a
aristocralieibulgare.El a încercatsàfacàpacecu Imperiul, dar,fiind rctrzÀtdetràdare,a ftrgit la
Constantinopolr2s. ConstantinVa continuatlupta îrnpotrivaBulgariei.Din nou, flota bizantinàa
nrcatpe Dunàre,probabilpânàla Durosûorurn, în anul 767.lftaganul Toktu a fost înfrânt çi ucis
undeva1nnord-estulBulgariei, iar ràmàçifeleoasteisale s-au refugiat în "pàdurile fluviului
Istru", adicil în zonade luncàa Dunàrii, eventualln Balta Ialomipit2e.
În campaniileurmàtoareale lui ConstantinV(din 774 çi775), ftotzbizantinànu a mai
pàtrunspe Dunàrer3o. Nici mai târziu, zub ConstantinVl,kena çi NikephorI, conflictele bizan-
tino-bulgarenu au mai afectatregiuneaDunàrii de Josr3r.
Astfel, cele douàsecoleçi jumàtatede istorie pe carele-amprezentatîn acestcapitol se
încheiecu ascensiunea Bulgariei,caresubKardam(777-8A, çi mai alessubKrum (803-Sla)a
cuceritnoi teritorii, profitândde destràmarea khaganatuluiavar.Dupace campaniilefrancedin
791-803au nimicit centrulde putereavardin Pannonia" a fostrândullui l(rum sàataceceeace
mairàmàsese drnAvaria:teritoriul dela estdeTisa- carea fostocupatîn 804-805t32.Expansiunea
bulgaràspre vest a continuatçi în timpul lui Omurtag,dar aceastanu ne mai intereseazâ,, în
contextulde faTa.Refinemînsàfaptul cà, la începutulsecoluluial lXlea, Bulgaria çi-a asigurat
dominaliaunicà asupraDunàrii de Jos.Esteun sftirçit çi un începutde epocàîn istoria politico-
militarà a zonei.Pentruceeace ne-ampropus,este,totodatà,prilejul unui bilan!.
Istoriapolitico-militarâ a zoneiîn secoleleVII-VIII nu poatefi reconstituitiidecât1nlinii
mari. Pulinul pe care 1l çtim ne permite însà câtevaconstatiiri de ordin general.Itdai întâi,
menfinereaDulàrii deJosca obiectivîn planurile strategiceale Imperiutui Bizantin. Atunci
cândprotobulgariis-auinstalatîn Onglos,împàratulConstantinfV a încercatsâaporeteritoriul
caremai era socotitca aparlinândde dreptImperiului, deçiacolo,în Dobrogea,nu mai existao
stàpânirebizantinàefectivà.Mai tâmiu, expedifiile navaleîndreptatespro Dunàre au facilitat
luptacontraBulgariei.Dunàreaîçi pàstraimportanfastrategicà,deqinu mai era frontierà (çi nici
nu mai eraprività de bizantinica o frontisràteoreticâ,dupâ68l)tr.
t26Thcoph.:I, 431 (a. 6251):Nilc: 66 (FI{DR II: 629);Bclevliev l97l t:7-9; I. Blnca l9?1: 12;
Primov
191t: 23-24; Ficdler 1992:28.
u?Thcoph.:I,433 (a. A!A); Nik: 69 (FHDRII: 629);Iorgr 1939:8; Bclevliev 1971a: l0;
L Bernea 1971:
12;Primov l97t; 25-26;Ficdlcr 1992:29.
ræBclevliev1971r I l-12; Bclcvlicv 1971b:61-t2;Primov l97t:2627;Fiedlcr 1992:29.
ræNik: 70 (FHDRII:629);Belevlicv19?1e : 13-14;Primov 197t: 28.
r3oBeleyFev 1971r: l5-17; Prinov 197t:32-35.
rrrfurogorclry 1969:211-212;Primov 1978:33-40;Ficdlcr 1992:3 l.
r32Avenerius 1974:185;Pohl lgtt: 320-323,327; Fiedler192:31.
r$Chryror19t7:38.
30 CÀPTToLUL
r

În al doilearân{ constatàmcà Imperiul e desfiçurat operafiuni militare în regiunea

Dunàrii de Josdoar atunci cândnu ere implicatln conllictul oriental (cu perçii,iar apoicu
arabii). 1n aceastàprivin!à, foarte elocveirtestecazul campanieilui ConstantinIV din 680.
Aceastiicaracteristicàastrategieigeneralealmperiului sefàcusedejasimtitil încàdin wemealui
lvlaurikios.Tocmaideaceea,Herakliosnu a fost interesatdeo contraofe,nsivà împotrivaavarilor,
dufi 626, deoarece el mai aveade luptatcontrapeqilor. Nu este vorbadoarde folosireachibzuità
a poûentialuluimilitar (insuficientpentruoluptii pe douà fronturi). Originile acesteisitualii le
aflàm în atitudineaneglijenti a lui Justinianfatàde Europade Sud-Es! careeraconsidemûlmai
putin lnsernnatiidecâtteritoriile carosraude recucoritîn Italia oriAfrica.
Am vârut cumImperiul Romano-Bizantin,neglijândimportan{astrategicàa provinciilor
dunàrene,le-a pierdut din cauzainvaziilor slave,careau reuçit sàdistrugâsistemulde apàrare
local (cel constituit de limitanei çi de comunitiitile oràçeneçtiînarmate).Pierderea lfliles-ului
dunlrean nu a fost conrecin{aunor victorii militare propriu-zise (bunàoaràa unor atacuri
avare)qinici a dezordiniidin Imperiu,ci în primul rânda presiuniienonnesr(ercitat€demu$imea
slavàcarepâtrundeala sud de Dunàre.În ceeace s-a întâmplatulterior, în secoleleVII-VIIL
faptul carea contatcel mai mult a fost numàrulslavilor cares-auinstalatîn fosteleprovincii
dunârene.Acest teritoriu mai trocuseprintr-o perioadiifoartocriticà çi 1nsecolulal V-lea, dar
atuncibarbariicatres-auaçezatla sudde Dunàrcnu auputut provocaschimbàrimajore,fiindcâ
erauputini. Consecinleledemografice,dar çi etniceçi culturaleale evenimentelormilitare din
secolulal VJea au fost de aceea,limitatÊ ca profunzimeçi ca duratà,iar civilizatia romano-
bizantinàs-arefàcutçi qi-areiuatmersulîn secolulalVl-lear3a.
În cazulcarenepreocupà,s-alntâmplatlnsàaltceva.Evenimenteleaureuçitsàmodifice,
sà deturnezefenomenelecare fin de durata lungà çi medie a istoriei, provocândo rupturà
indiscutabilàîn evolulia civilizaliei din spatiulDunàrii de Jos.

rstrærnerle19S1:179ara,tàcàinvaziilegofilor hunilornu aupovocat o ruptwàîn istoriaPeninsuleiBalcanice.

çi
 CAPITOLI]L TI
coNrrNrrrraTE çr rDrsconrTrnrurrtrrD
clrr.mrnaLf

SIIBCAPITIILUL I
Givilizarta materialà

D"*opoirile arheologiceapartinândperioadeitratateîn aceastiilucraresuntnumeroase

çi variate.Pentruceeacenepreocupà- problemacontinuità{iiculturale- suntsomnificativedoar
acelevestigii care constituiemàrftrii ale tranziliei càtrecultura secolelorIX-X. De fap! au
existatdouà.tranzi{ii:ceade la culturaromano-bizantinà provincialàa secoluluialVl-lea la cea
specificàsecoluluial VIIJea, precumçi ceacarea precedatnouasintezàculturalàdin secolulal
IX-lea - cunoscutÈi îndeosebisubnumelede "culfuraDridu".
De acoea,vom examinaacelematsrialearheologice(databileîn perioadafinalà a epocii
romano-bizantine), careconstituieprototipurialeunor obiectespecificesecoluluiaI VII-lea qi
care,în acelaçitimp, au reprezentatinovatii în cadrul culturii romano-bizantine.Cuvântul
"inovafii" nu estepoatecelmai fericit, deoarece,adeseori,estevorbadeun declin(de exemplu,
reaparitiaceramiciilucratecu nr.âna).

A. Geranica

T
Incepem cu ceramica.Binelnlelescâ nu putem discuta,în aceastàlucrare, totalitatea
problemelorlegatede ceramicaromano-bizantinà din secoleleVl-Vll çi de ceramicasecolelor
VII-VIII. Nici nu ar fi relevantpentruceeacenepreocupà.Ne mu$umimsàunnàrimurrnàtoarele
aspecte:
- apariçiaceramiciilucratecu mânagi cu roataînceatii1naçezârileromano-bizantinetârzii de
la Dunàreade Jos;
- preluareade càtreslavi a ceramicii de calitatesuperioarà,de origine romanicà;
- moçtenireaunor forme ceramicespecificepentru ceramicaromano-bizantinàîn mediul
culturii DùÉo (mai precis,înfazatimpuriea acesteiculturi, din secolulalVl[-lea);
- apariliaceramiciifine cenugii,cu decorlustruit.
În privinla ceramicii lucratecu mâna,nu ne ocupàmaici de ceacarea aparlinut slavilor
instalafi la Dunâreade Jos,în açezàrileculturii Ciurel, sauîn fortificaliile romanoôizantine.
Existii qi vaselucratecu rnâna(estedrept puline în ansamblulceramiciide la sfârçitul secolului
al VIJea çi dela începutulcelui urmàtor)carenu pot fi atribuiteslavilor,çi careauapàrutprintr-o
32 CAPITOLUL II

evolutielocalà.AurelianPefiearemeritul dea fi snrdiat

acestfap! lntr-wr studiudin I 980t.El a stabilitexistenta
a çaptetipuri deoale-borcanlucratecu mâna,descope-
rite înmai mulle açezàriromano-bizantinedin Dobro-
gea(Histria,Callatis,Beroe,Dinogetia,Sacidava etc).
Acestetipuri au evoluatde-alungul secolelorN-U,
în paralelcu ceramicadecalitatesuperioarà.Se constatà,
deasemene4cà aceste vase imità formele celor lucrate
la roatarapidà.Prin profilele lor (cu margini lnalte çi
anazatn),ele sedeosebesc deceramicaslavà.Anterior,
autorii cercetiirilorfrcute în açezareacivilà dela Beroe
observaserâ, de asemenea, câ o grupàde vaselucrate
cu mâna(cu profil rotunjit) nu areanalogiiîn ceramica
slavà,ci în ceramicaromanà(venfrgalro:2)2.

Fisura 2: Ceramicàlucratà cu mâna

de la Beroe

Între descoperirile jud. Tulcea)senumàràçi un vas(pânà

frcute la Halmyris(Ir4urighiol,
în prezentinedit), care,deçiestelucrat cu mâna,foartegrosolan,are o formà înruditi cu ceaa
amforidoanelor lucratela roatii,debunàcalitate,obiçnuiæîn secolulalVIJea. El s-adescoperit
într-o încàpere(din caroulT 20), pe nivelul 11(caresedateazàaproximativîntre 559 çi 580/
585)3.Vazulareanalogiiçi în cadrulceramiciiaça-numiæ "detip Hinog", qpecificàpentrusfârçitul
secoluluial Vllea qi începutulsecoluluial VII-lea, desprecareva fi vorbamaijos. Acestvas
face parte din aceeaçicatogoriea ceramiciiromano-bizantine lucrate cu mâna,care nu se
încadreazà în ceramicaslavàçi carea apàrutprin imitareaformelorvaselorde bunàcalitate.
O asemenea ceramicànu a apàrutdoarîn Dobrogea.În fortificafiiledin zonaPorfilor de
Fier (Donje Butorke,Veliki Gradacçi altele) a fost semnalatàexisten[aunor vaselucrate cu
mâna,caresuntînruditecu celedin Dobrogea.Profilele lor, caractenzare de margineaînalti ;i
evaatà,diferàdeceramicaslavàa.Recents-aupublicatdescopeririasemànàtoare frcute la Cariëin
Grad (JustinianaPrima),deciînû-unuldinùe celemaimari oraçedin provinciile zud-esteuropene.
Douàdintretiprnile devasedeterminate deautorii cercetàrilor(tipurile I/19 çi V20)cuprindexem-
plarelucratecumâna,similarecaformâcu celeamintitemai sus.Exislà,deasemenea, unelevase
cu toartà.Seconstatàcàtipurile I/19 çi ll20 rcptenntàvariantedegradate aleobiçnuiteloroale-
borcanromanelucratela roalà. Ele au apàrutîn nivelul cel mai târziu al locuirii de la Cariëin
Grad,careesteposteriordistrugerii din 596 çi carea durat pânâla distrugereafinalà din 614l
615.Autoareastudiuluidespreacestevasearatiicàelenu pot fi considerateslaveçi câ ele au fost
produsede populafialocalâlntr-o vrcme de profundàcrizâ economicà.VaselerespectivoimitÈi
ceramicaobiçnuitii.decalitatssupsrioarâ. din secolulalVl-lea. darsuntrealizateîntr-o tehnicà
rudimentarà.explicabilàprin oauperizarea mgduluideviafàs.Esteo constatarefoerte impor-
tantà, càreiali poateIi atribuiti o valoerede generalitatepentru civilizafie epocii de care
rPetre1980:193-213.
2Vâlceenu,Barnea1-975: 215,frg.414,5.
r Informafii oraleprimite dela domnulFlorin Topoleanu(Institutul de CercetiiriEco-MuzealeTulcea).
aJenkovié1974:113-114; Popovié1975:481-482(frg.6l l-3).VeziçiD.Bobkovié,APol,16,1971:341.
iJaakoviét974:114;L. Biekiae,înCaiôin Grad II: lû,170,PLW12-7.
 cNrlrzÀTrÀMÀTERrÀr 33
ne ocupàm.Acesteprime
vestigii arheologiceamin-
tite în lucrarea de fatà ne
indicào tràsàturàdefinitorie
a epocii do tranzilie înce-
puteîn ultimul sfertal seco-
lului al Vl-lea: degradarea
tehnicilor meçteçugàreçti
romano-bizantine.0 vom
regàsi çi în alte cazuri.
Aceastil dogradareeste un
elernentde discontinuitate
culturalà"dar,totodatii,çi de
continuitate, càci s-au
pàstratforrnelevechi.

Fisura 3: Ceranici localàlucratà cu mâna din zonaPorfilor de Fier

Fisura 4:
Ceramicà
localà
lucratà cu
mâna de la
Veliki
Gradac

Se mai
constatâcà în
perioadade de-
clina civilizaliei
romano-bizantines-autilizat çi altà categoriede ceramicâde calitateinferioarà,lucratii însàcu
roataîncoatii(roatii ac{ionatàcu mâna).Ceramicalucratii la roataînceatiia devenit,mai târziu,
ceramicaspecificàpentru "cultura Dridu". Tot A. Petrea remarcatexistentaei sporadicà,în
situri romano-bizantine(Histria, Callatis)6.Eaa apàrut,1nasocierrcu ceramicalucratàcu mâna,
precumçi la Cariëin
çi în zonaPorfilor de Fier, în specialla Donje Butorke çi Veliki CrradacT,
6Petrrc
1980:202,205.
?Jenkovié1974: ll 3-l 15.
34 CÀPITOLUL II

Gradt,1nniveluriromano-bizantine dela finelesecoluluialVIJea çi dela începutulsecoluluial

VII-lea. V. Popoviéobservacàaceastiiceramicàlucratiila roataînceatiiesteîndeaproape înruditi
cu ceramicaspecificà pentru culfura Ciurel. Estevorba de vase cu forme zvelle, cu marginile
lnalte qi rotunjite, decorate(uneledintre ele) cu benzi de valuri çi de incizii orizontale.Dupà
cum aratil în continuareV. Popovié,acestiiceramicàprovine din cea daco-romanà,anterioarà
venirii slavilof. Analogiile cu ceramicadetip Ciurel aumai fost remarcateçi dealli cercetitori,
atâtpontruceramicalucratàcu mâna,cât çi peirtruceaexecutaticu roatalnceatiiro.Ceeace este,
credem,esenlialpontruînlelegereagenezeiei, esûefapful cà aceastiiceramicàlucratii la roatii
înceatiiimità formele ceremicii lucrate lrr roetl repidàtt. De asemernea, eaprecedecu circa
un veacceramicaornamentaûicubenzi de valuri çi cu incizii orizontale,carepoatefi atribuitl
slavilor, çi carea
fost descoperità
pevastespaliidin
Europacrntralâçi
ràsàriteanà.

Figura 5:
Ceramicà
lucratà la
roata înceatà
de la Veliki
Gradac

Cu aceasta,ajungemla problemaoriginii ceramiciislave,ornamentatecu incizii vâlwite

çi orizontale.lncâ din 1968,lvîariaComçaa reuçit sàdemonstreze provenientaei din ceramica
romanàprovincialà.Aflali în contactcu purtiitorii acosteia,slavii au abandonattreptatceramica
lor rudimentarà,lucrati cu rnânaçi lipsità dedocor,învàlandçi tehnicaolâritului la roatalnceatii,
concomitentcu împrurnutarea"modei" deconrluivâlurit. Potrivit Mariei Comça,acestproces
deacculturaliea awt loc 1nPannoniaçi Noricumr2.În lumina descoperirilorulterioare,sepoate
admite cà preluareadecoruluivàlurit çi a folosirii rolii de mânàs-a desfiiçuratçi 1nregiunea
Dunàrii de Jos,în fortificaliile depe limesçi 1nalte locuri undeslavii auajunssàtràiascâalâturi
de romanicir3.
8L. Bielejec op. cit.:164,170.
,
ePopovié1978:632.
toJrnkovié1914:ll3, I 15;VâlccrnuoBarace1975:215;L. Bielejac,op.cit.:170.
trJenkovié1974:l13.
12Comçr 1968b: 4É19452.
t3VeziMicheilov 1971:335;Gerdewskl 1970:247; Krendlelov 1970:244.Angelove19t0: 12admiæ,de
asemenea, influenfaceramicii romanobizantineazupracelei slavevechi.
 OVILIZÀTIÀ MÀTERIÀLÂ
35
În secolulal VII-lea, ceramicalucratll la
roataînceatiidecoratiicu benzidevaluri estebine
documentatà în zonaPorfilordeFier,acolounde
existiiantecedente din secolulalVl-lea, la:Veles-
nicara,Mihajlovacls,SlatinskaRekar6,Insula
BanuluirT, OstrovulvIarersçi în altesifuri.Ea este
diferitii deceramicaslavàdin aceaperioadà,care
era încà lucratii cu mâna.Generalizareaacestui
tip deceramicàlucratàla roatiiîncoatiis-apeûecut
abiaîn secolulalVl[-lea, cânda fost utilizatii çi
de càtreslavi.

Fisura 6: Ceramicà din secolulal

VII-lea lucratà la roata înceatà
de la Velesnica

În general,ceramicalucrati la roata în-

ceatii(aclionatiicumâna)estemai rar întâlnitiiîn siturilerornaneçi romano-bizantinedin secolele
ry-VI. Ea a fost folositil în paralelcu ceade calitatesuperioarà,lucratàla roatarapidà.Ea era
specificàîndeosebipentruaçezâriledin provincia
Noricumre,dareste giîn Daciapost-rornanà,
atestatà
în necropolaI dela Bratei(secolulal lV-leafo.

Figura 7: Vas din secolulal VII-lea

de Ia SlatinskaReka

Ràmasmulttimp o tehnicâmarginalà,olâ-
ritul la roataacfionatiicu mânaa câpâÎatamploare
în epocade declina civilizaliei romano-bizantine.
Credemcâdoaraçasepoateexplicacrestereapro-
po4reiacesteiceramicila sffirçitulsecoluluialVI-
lea,în mediulromano-bizantintârziu. Ràspândirea
ceramiciilucratecu mânaçi cu roataîncsatiia fost
defapt un aspectal declinuluigenoralalæhnicilor -
consocin!àa stàrii decrizà.Fenomenuls-apeûecut
atâtla sudul,câtçi la nordulDunàriide Jos.Dispa-
rilia ceramiciilucratela roatàrapidà(carecaracteùza,çiculturaCiurel) nu a fost decâtexpresia

laJenkoviô1974:ll5,frg.4l4; Jankovié1981:254,P7.nU 4-7.

'sJankovié1976l.444.
r6Jovuovié, Koreé, Jankovié19t6: 386.
r7Diaconu,Roman 1967: 3, 6; Comçe1974 b: 92, ftg. 4/ 4.
t8Boroneant,Stângà1978:88, 96.
reDiaconu1972c: I28;Toropu 1976:l31.
20Zaharial97l:271; Toropu1976:131.
36 u
cÀPrroLUL

uneidiscontinuitàti1ncivilizaliamaterialà.Atunci cânds.eprodusdeclinulln aceestàcivilizafie

au displrut eceletehnici cere presûpunetr o productie masivà, care depàçeanecesitàfile
micilor comunitlfi sâteçti.Aceastàcereree lncetat sI mai existe,din ceuza rliminuàrii
lcgËturitor comerciale.Nevoilecurenteputeaufi foartebineacoperitedoardeceramicaprodusà
la roatademânàçi chiardeceramicalucratiicu mâna2r.Peteritoriul provinciilor DaciaRipensis,
Moesia Secundaçi Scythia,ruralizareaoraçelora condusqi la lncetareaproducliei atelierelor
ceramico.
Astfel, ceramicalucratii la roatarapidàa fost înlocuità,1nprimajumàtatea secoluluial
VII-lea, de ceramicalucratà la roata lnceatà;în paralel, a continuatfolosirea celei lucrate cu
mâna.printre celemai târzii vaselucratela roatarapidàsenumàrâcelede la Mihajlovac çi Sla-
tinskaReka22. (Esæde observatînsâcà,în secoleleVIII-IX, poateçi în secolulalVlllea, aceastil
tehnicàsuperioaràa continuatsàfie folositii în Banatçi Transilvania,adicâîn acelezoneunde,
se pare,populatiaromanicàa avut condifii mai bunede supraviefuire.Cercetàrileviitoare vor
aveade làmurit aceastiiproblemâ).Asupra ceramiciilucratela roatarapidédin cultura Ciurel
vom reveniîn capitolulIII. 4.

^À
ANæ
À\v
-À
t\Yt\

l v \, \..-4<
i

PebazadatelordocaredisprmempânàacurrLseconstatÈi càrâsp&rdireaceramiciiproduse
la roata înceatàa lncoput pe teritoriul Daciei Ripensis,la fincle secolului al VIJea. Aceaslà
tehnicàva deveniapoi definitorie pentruculturaDridu. Chiardecorulvâlurit al ceramiciide tip
Dridu dessindedin decorulacestorvaselucratsla roatalnceaûide la sfârçitulsecoluluialVI-lea
VIII-D( ràmânede sta-
çi din secolulal VII-lea. Desiguçwolulia pânàla ceramicadin secolele
bilit ro precizie. Petre Diaconu contestaderivareaculturii Dridu din cultura Ciurel, pe
2tJrnkovié1981:218 arâta,înlegàmâcuDaciaRipensis,càpanàlairnaziileavaroslarædinanii'80,ceramic
e13fabricatâdoarîn centremai importanteldupàaceea,eaa fost produsàînmajoritatea açezârilorfortificate.
zJankovié t986t A44;Jovanovié,Koreé, Jenkovié 1986:386.
 cryILIzÀTrÀ
uÀTERrÀLÂ 37
consider€ntulcà în aceastadin urmà lipseçteceramicalucratÈila roata înceatii (de fap! este
foarterarà)". În lumina celor de mai sus,consideràm cà sepoateavansaipotnzadescendenlei
ceramiciide tip Dridu din ceramicalucratiila roataînceatjidin secolulal VIIJea, descoperità,
deocamdatl,ln zonaPorfilor de Fier qi a bazinuluiTimocului.
CulturaDridu estedefinitii, pe lângàceramicalucratii la roataînceatiidecoratàcu incizii
vàluriteçi orizontale,çi de o alti categorieceramicà.Estevorbade ceramicacenuqiedin pastÈi
finà (arsàinoxidant),decoratàprin lustruire(categoriaB). Origineaacesteiaeste,pânàîn prezan!
controversatii.De obicei seafinnà câ eaprovine din ceramicaspecificâpentruculfura Saltovo-
Majackdin Ucrainaçi cà a fost adusàla DunàreadeJosdeprotobulgari.lnn-adevàr,analogiile
cu ceramicadin Ucrainasuntfrapante.Teoriarespectivànu explicàînsii cum un grup denomazi
a purtattimp de douà-treideceniiaceastiiceramicàde calitatezuperioarà,çtiut fiind cà nomazii
nu produceaudecât,în cel mai bun caz4ocoramicàrudimentarà.
Existii çi o altii teorie, carederivà ceramicacenuçiefinà a culturii Dridu din ceramica
similarà,produsàde populatiilegermanicedela DunàreadeJosîn secolele[V-VI24.Deçidestul
Cerarâ,ceramicacenuçiefinà lustruiti din secoleleIV-VI este,1nptez,ent, bine cunoscutii,în
specialcaunnale a cercetiirilorfrcute la Iatrus(Ikivina). Seçtiecàeaa fost adusàla Dunàreade
Jos,la sfârçitulsecoluluial IVJea, de càtrevizigofi, din mediul culturii Sântanade Mureç-
Cerneahov2s. Unii cercetiitoriaufàcutlegâturaîntreceramicacenuçiecu decorlustruit din cultura
Dridu çi cea,similarà,dacicà,din La Tènd6.Asemànarea existii,darnu poatefi explicatmarele
hiatuscronologic.Estegreude solutionatcontroversa originii ceramiciicenuqiidin culturathidu.
-\tâta timp cât nu se va proba existenfacoramicii cenuçiiîn cultura Ciurel - afirmati de unii
cercetiitori- çi cât timp nu seva descoperiasemenea ceramicàîn situri datateîn secolulaI VII-
iea(înaintedevenireaprotobulgarilor),problemava ràmânedeschisà.
O categoriede ceramicàînruditÈicu ceacenuçielustruitii estecoadenumitii"Hinog". Ea a
iost definitii de P. Diaconù,p€ baa unor materialedescoperite la Callatisçi Axiopolis (insula
Hinog).Acestevasesunt frcutetot din pastàfinâcenuçie,la roatarapidà,darnu audecorlustrui!
ci canelat.O altii caracteristicà estefundulcu o adâncituràîn mijloc (umbo).Vasele detip Hinog
sedaæazâlasËrçitul secoluluial Vl-lea çi la începutulceluiurmâtor:7.S-aexprimatopinia câ çi
aceastà categoriedeceramicâa fostprodusàde gofii din Dobrogea2E. Vasecaumbope funds-au
mai descoperitîn provinciiledela DunàreadeJos,în contextedatatela sfârçitulsecoluluialVI-
lea çi la începutulsecoluluial VIIlea. Amintim aici oalelecu douàtorfi de la Tropaeum(pe
nivelulVl BIe, Libida3o, Sadovec3r, C:liacra32, Le-amprezentataici,
Iatrus33. fiindcàelereprezintil
un indiciu al receptàriiunor influenle barbare(germanice)în ceramicarornano-bizantinàtârzie
{ceeace seînscrieîn cadrulprocosuluigeneralde barbarizarea civilizaliei materiale).Aceastl
barbarizarea fost dupécum vom vedea,çi mai accentuatiiîn cazulobioctelorde podoabà.

ffi,tza.
2aGeorgieve 1961:9-36;S.Michsilov, "Arlf', 3, 1961,4:9; Dieconu1966:491-492; DirconuoNisturcl 1969:
451-453;Dieconu1972c: l2Gl27;Micheilov 19?1:72;U. Dymaczewrka, CIAS III, vol. 1:215.2L6.
25K. Bôttger, "Klio", 48, 1967: 299-3C/.,
26I.Barnea,SCIV 12, 1962,2:361;Zrharialg6T:98, 155-156; I. Barnea l97l:62.
2TDieconu 1959:487489;I. Bernce1960:72-76.Yezi Scorpen 1978:165,p1.V/ 3l bis (o analogiede la
çi
Sacidava).
2tDieconu"Nicturel 1969:447,nota27.
2eBogden-Citinicir4Bernee 1979:192,fiç. 172. 5. 4.
30ÀOpeif l99la: 35,fig. 8/ 58.
srUenze1992:213,Taf.7418,791 12,104/3 çi altele.
32G. Kuzmanov,"Arh",20, 1978,2:20-26,ftg.5.
3rB.Bôttger,înlatrusI:68, Taf. 481592-593,595-600.
38 CÀPITOLULII

Figura 9:
Ceramicàde
tip Hinoe

Dupàcumoalele-borcan din culturaDridumos.tenesc formaçi decorulincizatal ceramicii

de la finele secolului al Vl-lea çi din secolulal VII-le4 tot aça,altevasespecificepentrucultura
Dridu auprototipuri în epocarespectivâ,în cerarnicaromano-bizantinà. Estevorbadeulcioarele
amforoidale.Acestevase,lucratede regulàfoartelngrijit la roataînceatil(uneori suntlustruite,
iar unelesuntlucratela roatarapidà),s-audescoperitîn majoritateanecropolelordin secolele
V[I-IX, atâtla sudulDunàrii,câtçi înMunteniaçi Oltenia.Secunosc,de asemenea, exemplare
descoperite în açezàri3a.lllcioareleamforoidaleprovindin amforidoanele din secoleleVI-VII,a
càror produc{iea continuat,de fapf, çi în secolulal VIIIlea, în Imperiul Bizantin (inclusiv în
Crimeea).La gene'za ulcioareloramforoidaleau conkibuit,probabil,çi uneleulcioarecu douâ
tor[i de felul celui descoperitla Hiskia, într'un bordei de la începutulsecoluluial VIIJea, cu
formà similaràexemplarelordin secoleleVIII-D(35.Do remarcatcà în cultura Saltovo-Majack
nu existàulcioareamforoidale.
În fine, ln legàturàcu elementelede continuitateîntre civilizalia materialàa secolelor
VI-VII çi culturaDridu mai amintimo categoriedeopailerudimentare,rotunde,lipsite de decor.
C. Scorpana observatcàexistiicâtevaasomonsa oparle(la Sacidavaçi Tomis),datate1nsecolele
N-V, careauanalogiiîn secolulal X-le4 la C-apidava36. Ulterior,s-aumai descoperitpiese similare
la Tropaeum(1nniveluldela sfârsjtulsecoluluialVl-lea çi începutulceluiurmàtorf7qi llalmyris3s.
Supraviefuireaacestoropai[erudimentâredenotànu numaicontinuitateapopulalieiromaniceîn
Dobrogea,ci çi o continuitatea unor elementedecivilizalie materialà.
1nconcluzie,la finele secoluluial Vl-lea a lnceputo perioadàdemodificâri substan{iale în
civilizaliamaterialà,careîn cazulcsramiciisehaduceprin dispariliaûeptatàa tehnicilorsuperioare
doproducereçi receptareaunor influen{ebarbaredecàtreceramicaromano-bizantinà din provincie
çi din mediul culturii Ciurel.A fost o tranzitie câtrco nouàcivilizalie materialà.,nu o rupturâ.O
vrome(pânàcàfremijlocul secoluluiaIVII-lea), au coexistatvecheaceramicàlucratii la roata
rapidàqi ceramicamai rudimentarà,lucratàcu mânasaula roataînceatil.

vVezi în specialDonëeva-Petkove 1990:8G87 çi Fiedler 1992:145-146.

15Suceveanu 1982:ll7.Pl. 17| 3.
]6C. Scorpan,"Pontica",6, 1973:209-224.
vBogdan{àtànicir4 Bamea1979:191,fig. l7l (NVIA.9.4).
$ Cercetàripersonale,I 995.
 B. Obiecte de ncûal

Studiereaobiectelorde metal (piesede îmbràcàmintoçi de podoabà,arme, piesede

hamaçament)poateaduceinforma{ii importantedespreevolu}ia materiale,despre
relaliilecomercialeçi, deasemenea, "irrilir"1i"i
permitestabilireaunorreperecronologice destuldeprecise
pentrusiturile din careprovin obiectelerespective.
Existil câtevaobioctespecificepentrucivilizatia materialàde la DunàreadeJosdin ultima
parte a secolului al Vl-lea: cataramelede tip Sucidava,aplicele de centuràcu decor ajurat,
cerceii cu pandantivcu granulafii, fibulele digitate.Ne propunemsàurmàrim evolufia acestor
piese1nsecoleleVll-Vlll. Uneleaudispàrutfàràurmà,alteles-auperpetuatîn forme modificate.
Ca çi în cazulceramicii,a existato continuitate,dar a existatçi o discontinuitateîn producerea
çi purtareaacestoraccesoriivestimentaro.
Cataramele çi apliceledecenturàorau,deregulà,accesoriivestimentare masculine,unele
dintre ele fiind de fapt piesede echipamentmilitar. Fibulele erau purtate çi de bàrbali de
çi
femei,iar cerceiiaufostpurtafiçi debârbafi,ln secoleleVIII-IX(vezi,deexemplu,în necropola
de la Izvoru).
Acestecategoriide obiectede vestimentatieputeaufi lucrateîn aceleaçiatelieresaude
aceiaçimeçteri,fiindcàele serealizauprin aceeaçitehnicàdeturnareîn tipare.De aceea,existii
asemànàri întrecatarame, aplice,fibuleçi cercei,existiimotiveomamentale comune,caretin de
acelaçistil decorativ.Dealtfel,cataramcle, aplicele,fibuleleqi cerceiiputeaualcàtuigarniturir.
Ne ocupàmmai lntiii de cataramelede tip Sucidava,deoareceproducereaacestoraa
încetatcel mai repede.Acesteasuntcataramede centuràcu placàfixà în formà descu! decorate
prin ajurarecu o cruce,cu sernilune,saucu o mascàumanà.
Recentau fost propusedouà tipologii ale cataramelorde tip Sucidava,de càtre Syna
Uenz'ê çi D. G. Teodof. Nu zàbovimasupraclasificàrii cataramelorîn mai multe variante,
deoareceaceastanu arenici o relevanlàpentruceeacene preocupà.Acestecataramesedateazà
destulde strâns,în a douajumàtatea secoluluialVlleaa. Afirmatialui D. G. Teodor,cum càele
s-ardata"pânàcàtremijlocul secoluluial VII-lea"Snu se întemeiazàpe nimic. Fiindcàele au
fost folosite într-un interval scurt de timp, esteaproapeimposibilà departajareacronologicà
întrs diverseletipuri.

rPetrc 1966:268.
2Uenze1992:598-599 (Lista5).
rTeodor1991:ll8-124.
a\ilelner 1955:39-40;Uenzc1992:186;Verrik
1992:78.
sTeodort99l:125.
40 CÀPITOLUL
U

Catarameledetip Sucidavas-auprodusîn mai multezonealeImperiului Romano-Bizan-

ti& înûCIcaresenurnàràçi provinciiledunàrene- dovadànumâruImareal exemplarelor descoperite
aici6.Nu secunoaçteînsà, pânÉ acum, nici un atelier.În cadrul teritoriului de carene ocupàm,
toateexomplarelodescoperitepânàîn prezentprovindepe teritoriul Imperiului (càcipieselede
la Sucidava-Celei,Drobeta-TurnuSeverinçi Dierna-Orçovaau apàrutîn fortificatii romano-
bizantine).Esteposibil ca acestecataramesàfi fost piesede echipamentmilitar, fàcândparte
din moda adusàde soldatii din epocalui Justinian?.Se apreciazÀcâ,producereaçi utilizarea
cataramelorde tip Sucidavaa îricitat din cauzainvaziilor de la finole secolului al VIJeas. În
orice caz,nu cunoaçteinnici un exemplarapârutîn contextdatabil în secolulal VIIJea. Dacà
lipsescîn Munteniaçi Olknia, cataramelede tip Sucidavasuntrelativ frecventeîn necropolele
gepidedin Pannoniaçi Transilvaniaçi au apàrutîn mod sporadicçi în Moldova.Prezentiimmai
jos repertoriulexemplarelor descoperite în DaciaRipensis,MoesiaSçcundaqi Scythia:
l-2).-Abrit. 2 exemplare. Haralambieva1993b: Tab.III/ 3' 4.
3).-Adarnclisi@æeuù. Bogdan-Càtiniciu, Baruea 1979:192,fi5. l74l 10.7;Teodor
1991:12l,frg.3/2;Varsik 1992:.90, nr. 1;Fiedler 1992:71,nr. 1.
4).-Arëar (Ratiaria).Csallâny L962:63,Taf.3/8;Versik 1992:90,nr. 3; Fiedler 1992:71,
nr. 9.
5-10).- Celei (,}uc!awù. 6 exemplaro.Toropu, Tàtulea l9ïl 145, fig. 5214'9; Teodor
1991:l2l-124,fig.215,6;31I,7;Versik1992:90,nr.7-10;Fiedler1992:71,nr.2-
1l).- Constanta @uiù. Teodor1991:118,fig. l/4.
12).-Dnràefo-TurnuSeverin.D. Thdor, "Drob€ta",2,1976: 127,Trg.7l3; Fiedler 1992:71,
nr. 3; Varsik 1992:91,nr. 116.
l3).- Gieen(escuf). Varsik L992290,nr. 11.
l4).- Histria.2 exemplare.P.Alexendrescu,MCA, 7, 196l: 260, frg.25 b; Teodor 1991:
l2l, frg.3l3;Fiedler1992:7l,nr. 4.
l5).- Izvoarele&Cld@. Teodor1991:121,fig. 1/ 8;Varsik 1992:91,w.77-
16-17).-KamonBrias. 2 exemplare. Varsik 1992:91,nr. 22-23.
18-23).-Madara.6 exemplare. Varsik 1992:91,nr. 35-40;Fiedler 1992:71, nr. l0;
Ilaralambieve 1993b: Thb.llll 12.
24).- MokranjskeStene.M.sretenovié,CPF,2, 1984:229, fig. 2L615;Varsik 1992:91,nr.
44; Fiedler 1992:7l, nr. 7.
25).- Nicowlis ad Istrum. Poulter 1988:81, fig. Ill 17;Varsik 1992:91, nr. 46; Fiedler
t992:71,nr. I l.
26-27).-Odàrci.2 exemplare. DymaczewskgDymaczewski19t0: 156-158;Fiedler L992:
71,nr.12;Varsik 1992:91,nr. 48;Haralambieva1993b: Tab.III/ 14..
2S-29).-Onozur.3 exernplare. Haralembieva1993b: Tab.II/ 2,5;IIII 6.
30-36).-Orgova(Dierna\.7 exemplare. Werner 1955:45,Abb. 6; Varsik 1992:91,nr. 52-
55; Fiedler 1992:71,nr. 5 (4 exemplare)çi Comoriarheologiceîn rcgiuneaPorçilede
Fier (Catalogulacpoziliei),1978:162,m.R 399-401(3 exemplare)'
37).-Pëelnik.Ilarelambieva 1993b: Tab.IIV 7.
33-54).-PiatraFrecàÎei(Berce).17exemplare. Petre1987:67-70,fig. 187b, 188c,189b,
189c, 190b,190c, 191b, 192b,193,194b, 195b,195c, 196,197,198c, 199b,200d"200
e; Teodor1991:118-124, fig. l/1, 5, 9,11;212,9;314,5,8, 9, 10;411,2,3,5,7,9; Varsik
1992:91,nr. 60-76;Fiedler 1992:71,nr. 6.
6Varsik1992:79.
TVrrcik 1992:80.
tVrrsik 1992:78.
 cvrlrzÀTrÀMÀTERhLÂ 41
55-57).-Pleven-Kajlaka (Dianensium).3 exemplare.Fiedler 1992:7!, nr. 14;Varsik 1992:
91,nr. 78;Uenze1992:598,nr. 20.
58).-Pliska.Varsik 1992:91,m. 79.
59-61).-PrahovoAguiÊ).3exemplare. Jankovié1981:251,Pl. XVII/I, 6, 10;Fiedler1992:
7l,nr.8; Versikt992:91,nr. 80-84.
62).-Preslav. Varsik 1992:91,nr. 85;Fiedter 1992:71,nr. 15.
63).-Razerad@trng!). \ilerner 1955:45; CsaltânyL962:56,Taf.4/5;Varsik l99Z:91, nr.
86;Fiedler 1992:72,nr.16;Harelembieve1993b: Tab.IIl 4.
64-69).'Rjahovo(Appteaù.6 exemplare. Varsik 1992:91,nr. ï7-92;Heralembieve 1993
b : T h bI.I / 1 , 7 , 1 1 ,8 .
70-77).-Sadovec.I exemplare. Uenze1992:598-599,Taf.l2;Versik 1992:91,nr. 93-100;
Fiedler 1992:72, nr. 17.
78).-Severci.Varsik 1992:91,nr. 101;Haralambieva1993b:Tab.IIVI0.
79-84).-SlavaRusà (Libida).6exemplare. Opaif 1991a: 4647,frg.18/4146;Teodor191:
l2l, 124,frg.l/7;4/ 4,6, 10.
85-86).-Sumen.2 exemplare. Versik 1992:91,nr. 107-108;Fiedler 1992:72,nr.18.
87-88).-Svi5tovWg@,2 exernplare.Varsik 1992:91,nr. 109-ll0; Fiedler !992:72,
nr.19;Haralambieve1993b: Thb.ItI/ 9, 13.
89-90).-varna@).cseMny 1962:65,Taf. 314,5; Fiedler L992:'12,nr.20; varsik
1 9 9 2 : 9 1 , n Ir 1. 8 -l 1 9 .
9l).-Veliko Tàrnovo.Varsik 1992:91,nr. 121.
92-96).-Bulearia(localitàtinecunoscuto, înzonaDobrië).5 exemplare. Haralambieva1993
b : Ta bn. l 3 , 6 , 1 2,1 3 ,1 4 .

Unii cercetiltori(D. G. Teodor,de exemplu)au inclus între catarameledetip Sucidavaçi

unelepiesecu decorasemànàtor, careînsânu suntcatarame,ci aplicedo cenfurà.În rnai multe
caanri,ele constituieanalogii perfectepentruunelecataramede tip Sucidava,ceeace aratàcà
ele ftceau parte din
garniturilucrateîn ace-
leaçi ateliore.Le pre-
zentàmçi peacestea,
continuare:
în
IFroôs
efo
Figura I"1: Aplice
de tip Sucidava b
1).-Adamclisi ffupaatm). Bogdan-Càtlnlciu,Bamea 1979:189,fig. 165110.22;Teodor
1991:124,frg.4/11. (Semilune).
2)- Histria.I. Stolen,M. Sâmpetru,MCA,9, 1970:189,fig. 9/4;Teodor1991:124,fig.41
12.(Mascâumanà).
3-4).-Orsova@jg@.2 exemplarc. Werner 1955:45,fig. 61|,3;Teodor 1991:721,124,
fig. 1/6,3i6. (Decorcruciform).
5-8).-PiatraFrecà1ei @æà.4 exemplare. Petre19S/: 66, 67,69,fig. 185c (semilunâ),
189
b (mascàumanà), 200f (mascâumanâ),200g (cruceçi semilunâ);Teodor1991:124,fig.
4t 8.
42 CÀPTTOLUL
U

9-10).-Prahovo(Aggiù.2 exemplare. Jankovié1981:251,Pl. XWV 2, 9 (ldascàumanà).

l1).- Sadovec-Golemanovo IGle. Uenze1992:600,nr. B 41. (Decorcruciform).
12-13).-SlavaRusà(.Libidù.Opaif 1991a: 4'1,nr.54(maseà umanà),55 (deæor semilunar),
ftg.18154, 55.
Al doilea tip de cataramepe carç îl luàm 1ndiscu{ieestetipul Salona-Histria.Aceste
catammeeraufolosite la ataçareade centuràa unei genti saua tecii culitului. Tipul a fost definit
de Syna Uenze într-un studiu din 1966.Aceste catarames-au descopcritîn specialîn zona
Dunàrii de Jos.În cazul1or,estecunoscutsi
un atelier, la Drobetae.Cataramelede tip
Salona-Histriasedateazà aproximativîn a doua
jumàtatea secoluluial Vl-lea çi la începutul
secoluluial Vllleato.

SaIona-Histria

1nteritoriul de carene ocupàm,s-audescoperiturmàtoareleexemplare:

l'2).-Druôefa-T\unuSeverin.Bejan 1976:262,Pl.IUc,W8 (tipar);Varsik 1992:92,nr.34-
35.
3).-Dunàreni (fuiduù. Scorpenl97t: l71,nr.55,pl.XDV55;Teodor199l: 127,frg.514;
Varsik 1992292, nr.25.
4).-Histria.Uenze1966:143,fi9.t/13;Teodor1991:127,fig.5/5;Varsik 1992:91,nr. 10.
5).-Izvoarele6ucagyà. P.Dieconu,scrv, zs,lg74,z:292-293,frg.ll 10;Teodor1991:
127,frg.5/ l; Varcik 1992:92,w.22.
6).- Madara.Versik 1992:91,nr. 17.
7).- MeëkaArimeruium). Versik 1992:92,nr. 18.
8).- Odàrcj.Varsik 1992:92,nr.20;Ifaralambieva 1993b: Tab.y 1.
9).- Orsova(Dietù. Uenze1966:143,frg.l/ 5; Teodor1991: 127,frg.5/4; Versik 1992:
92,w.21.
l0).- PorucikÔunëevo.Ifarelambieva 1993b: Tab.Il2.
11).- SàrataMonteoru.Uenze1966:143,fig. 1/ 6; Teodor1991:127,fig.5/2; Varsik j,992:
92,m.26.
12).Sig.Jankovié1981:175;Varsik 1992:92,nr.28.
13).-voinikovo.varsik 1992:92,nr.36;Haralambieva1993b: Tab.I/ 3.
Açadar,cu o singurâexceplie,acesûs catararnes-audescoperitnurnaipe æritoriul Impe-
riului. Din acestpunct do vedere,ele constifuieun pandantal cataramelorde tip Sucidava,cu
caresuntparfial contemporane, çi cu careau evoluatîn paralel.Ambeletipuri au fost specifice
civilizaliei materialea provinciilordunàrenedin vremeapremergàtoare càderii/izes-ului. De
fapt açacum observaV.Varsik,estevorbade o modàspecificàpentru limes-aldunàrean(sunt
foarteputinecatarameSucidavaçi Salona-Histria în interiorulprovinciilor)tr.

'Bcian 19762257-278.
r0VeziUenze1966:I 43-I 46; Teodor
l99t: 127;Versik 1992:g0.
tt Varsik 1992:89.
 cryrlrzÀTrÀ
MÀTERrAIÂ 43
Celedouàtipuri decatararne auieçitdin uz pe la începutulsecoluluiatVIIlea. pe cât se
pare,ceamaitâtziecataramà detip Salona-Histria esteceadela Sacidava, descoperitii pe nivelul
I, (databil- dacâadmitemcronologialui C.Scorpan- dupà 614;1n oircecaz,estedatabil în
secolulalVIIlea ). Formelecataramelor detip Sucidavaçi Salona-Histria aufostînsàrnostenit€
do alte tipuri, Aceastiiovolufie,aceastiiperpefuarea unor forme çi motive decorativeesteceea
ce ne intereseazàde fapt, càci eadenoti o continuitate lntre civilizafia materialà a celei de-e
doua jumàtàfi a secolului al Vl-lea çi civilizafia primei pàrfi a epocii de tranzifie (prima
treime a secolului al VII-lea). Acestaeste,de fap! motivul pentru care ne-am ocupat de
cataramelede tip Sucidava,care,din punct de vederecronologic,seîncadreazÀ. doarparfial în
tematicalucràrii.
Cataramelede tip Sucidavaau fost prototipul din careau evoluatcataramelede tip Pécs
(nereferim aici la tipul stabilit deUrsulaIbler, tip carrenu esteidenticcu tipul Keszthely-Pécsal
lui V. Varsik).Cataramele de tip Pécs,auplàci fixo în formà de scut,cu decorajurat.Motivele
ornamentaleconstauîn combinatii de sernicercuri,semiluneçi inimi. Derivarsadecorului din
cel specificpentrucataramelede tip Sucidavaeste,credem,evidentiil2.Catararnelede tip Pécs
au fost createîn ateliereleromanicedin Pannoniar3. La Dunâreade Jos,încànu s-adescoperit
nici un exemplar.Le-ammentionat fiindcà eleconstituieverigadelegâturâîntre tipul Sucidava
çi tipurile Boly-Zelovceqi Nagyharsâny, cares-auràspânditçi la Dunàreade Jos.Acestedouà
ultime tipuri au fost creatotot în ateliereledin Pannonia,care au supraviefuitsub dominalia
avarà,dupâdistrugereaatelierelordin zonaDunàrii deJos.Ele se dateazÀ, în linii mari, în prima
jumàtatea secoluluial VII-lea. Cataramelede tip Boly-Zelovcesunt foarteasemânâtoare cu
celedetip Pécs.Au placaajuratàîn formàde lirà, similaràcu placapicioruluiunei categoriide
fibuledigitatell.La Dunàreade Jos,cataramede trp Boly-Zelovces-audescoperitla :
1).-Butimanu. jud. Dâmbovi,ta. Teodorescu 1972:75,88,nota9, fig.Sl3;Teodor1991:133,
frg.6/ 14.
2).- Prahovo(A@).Jankovié 1981:251,Pl. XWI/13;
Varsik 7992:94,nr.92.
3).- Razdelna-morrnântul13.Fiedler 1992:197,466, Thf.
59| ll; Varsik 1992:93,nr. 24.

de la Razdelna

Catarameledetrp Nagyhars.{ny
auplacaalungitii,
similarà ca decor cu cea a cataramelor de tip Pécsts.
descoperitla:
1).-Histria.Petre1965:75, ftg.5ll; Teodor1991:131
frg.6/5;Ibler 1992:146;Varsik1992:94,nr. 31.
2).- SàrataMonteoru.mormântul149.I. Nestor,E.
Zaharia,MCA,4,1957:192,fig. 1/4;Teodor1991:
131,fig.6/ 4;Varsik1992:94,nr.97.

-rffir*îtîi: 135-138.
13Ibler 1992:138.
rr Iblcr 1992:13E-lzt0.
Itlbler 1992:140-145.
44 CÀPITOLUL II

Figura 14: Catarama dc tip Nagyharsâny

de la Sàrata Monteoru

Tot în ateliereleromanicedin Pannoniaau fost produsoçi cata-

rameledetip Pâpa,carederivàdirectdin tipul Salona-Histria,prin adàu-
gareaunor capetedepàsàripeverigà.Acestecataramecu chingàaveau
aceeaçifunclionalitateca çi tipul salona-Histria(serveaula ataçarea
unei gonli de centurâ).Datateîn prima treimea secoluluial vll-lea, ele
suntrelativ rarer6.1nteritoriul de careno ocupàm,suntcunoscutedoar
patru exemplare:
l).- Caliacra.Ilaralambieva 1993b: thb. V 5.
z).-Hisffia. Pippidi, Bordeneche,Eftimie 1961: 233,fig. 5/Z; Teodor
l99l:128, frg.5/9; Madgeeru1993: 172,nr.6.
3).- Jurilovca- Capul Dolojrnan(eamum). Dintr-un morrrânt de
înhumafie.Coia 1977: 167,pl. IX; Teodor 1991: l2t, fig. 5/ ll;
Madgearu1993:l72, nr. 14.
4).- SàrataMonteoru.I. Nesto4E. Zaharia, SCry 4,1953,I-2: g4-
85,fig.17;Teodor1991:l28,frg.5/10;Madgerru1993:172,m.5.

Figura 15: Cataramede tip Pâpa

lnrudite cu cataramelede tip Pâpasunt cele de tip Gâtér,folosite tot penrru ataçarea
genFi.Estevorbade un alt tip creatîn Pannonia,çi folosit în primajumàtatea secoluluiaIVII-
lea.Singureleexemplareapànrtepânàîn prezentla DunàreadeJossuntceletrei de la PrahovorT,
precum çi cel din mormântul 9 din necropolade la Grabovica(în poziçiesecundarà,într-un
contextdin secolulal lX-lea)t8.
Celearâtatemai zusne conducla concluziacâ dupàlncetareaproductieiatelierclor1o-
cale, în zona Dunàrii de Jos au fost utilizate catanme createîn ateliereledin Pannonia.De
asemenea, aupàtrunsçi catarameproduseîn ateliereledin Imperiu,1nprimajumàtatea secolului
aIVII-lea: cataramelede tip Syracusa. Acesteaaveauplacaîn formà de scu! dar nu eraudeco-
rate prin ajurare,ci prin incizare (cu motive florale çi cu palmete).Ele se dateazàin prima
jumàtatea secoluluial vll-lea. cataramede tip Syracusas-audescoperitla:

rsTeodor1991:128;Madgearu1993:l7l-183.
t?Jenkovié1981:253,PI.XX /
14-16.
ttS.Ercegovié-Pavlovié,I).
Minié, Cpn 3, 1986:352,
fig.5/4.
 qVILIZÂTIÀ }TÀTERIALÂ
45
l).- BaltaVerde,jud. Mehedinfi.Dintr-unmormântdeincinerafie.Berciu 1937:80-g1, frg.4/
l; Teodor l99l: 129,fig. 5l 14;Varsik 1992 92,w. 4.
2).- Caliacra.Versik 1992:92, nr. 13.
3).- Caoidava(?). Scorpan1978:170,nora25; Teodor l99l: 129.
4).- Dunàrenigacidava\. Scorpen l97t:170, pl. KX/54; Teodor 1991: lZ9, frg. s/ 16;
Varsik 1992:92,nr.25.
5)--Histria. Dintr-unmonnântdeînhuma{ie.Petre1965:74, frg.5/ 2; Nubar l97l:209, fig.
7/ l;Teoùor 1991:lL9,frg.5l l3 Varsik 1992:92,nr.ll-L2(nu suntdouàexemplare, ci
unul singur).

Figura 16: Catarame

J ,.'
t ' I .l' *:t'*i !
de tip Syracusa
l;
fr I'l
Contemporanàcu ti-
pul Syracusa esteçi catarama
cu placamobilà, de formà
triunghiularà (tip Corinth),
descoperitàîn mormântul B
28 dela Beroe(unicadeacest
tip de la Dunàreade Jos)re.
Pàtrundereacataramelorde tip Syracusaçi Corinth a fost o consecin!àa menlinerii legàturilor
comercialecu Imperiul,în epocalui Phokasçi Heraklios.
Nici unuldinhetipuriledecalarame din primajumàtate asecoluluialVllleanu acsntinuat
(în formemodificatesaunu) çi în a douajumàtatea acestuisecol,precum în secolulal VIII-
çi
lea. Pulinelecataramecu placàdin aceastiiperioadà,descoperitela Târgçof0,Karamanitdr,
Izrort;.2z,Sultana23,Razdelna2a, Bdinci2ssuntdiferitetipologic.Majoritateasuntînrudite (even-
tual çi derivate)cu celedin necropoleleavarede epocàmijlocie çi târzie.
Spredeosebirede catarame,cerceii din a douajumâtatea secoluluial Vl-lea au evoluat
frrâ întrerupere,pânàîn secolulaIVIII-lea çi chiar mai târziu.Ne referim la cerceiicu pandantiv
stelatcu granulatiiçi la cerceiidetip ciorchine(tot cu granulafii).Exernplarelecelemai vechi de
cerceicu pandantivstelatajurat s-audoscoperitîn fortificalia de la Sadovec,caroa fost distrusà
cel Îârziu în 59626.
Estevorbadeopt cercei,cu pandantivinelarajuratstela! deargint.La Sadovoc
a existatun atelier pentru producereacerceilor,instalatîntr-un furn27.De fapt, cunoaçternqi
douàtiparedin primajumâtatea secoluluialVl-lea (dela Budureasca), catt serveaula producerea
unorcerceicarepot fi consideratiprototiptnialocercEilorcupandantivstelatajurafs.Exemplarele
produsecu tiparele do la Budureascasunt mai apropiatode cercelul de la Copâceçti.Tot la
sfrrçitul secoluluialVllea sedateazà, probabil,ceitrei cerceidin necropoladela Beroe(mormin-
t'P"t* lrS?f?1, fig.2A4b;Vereik 1992:84-E5,93,
nr. 12.
20Dirconu 19622166,frg. 212.
2rRebev 1990:4G50.
22Mitree 1989:Abb.47| 293.2.,491319.1.
2sMitrca1988:pl. 7l 61.2.
2aFiedlcr1992:198,Taf.65/ 13.
2sFiedler1992:198.
26Jurukove1992:294.
2?Uenze1992:165,525,Abb. 913-4,Taf.6/ 8-9.
28Florercq Miclea 1980:212,w. 821
-822.
 46 CÀPITOLUL II

teleE 143çi E 57 bis),mairudimentaridecâtceidela Sadovec2e. Cerceiidela SàrataMonteoru3o,

Copàces.ti(jud.Vrancea)3r çi Maglavit (iud. Dolj)32au formecevamai evoluateçi sedateazàîn
curnrl secoluluial VIIJea, frrà a fi posibilào încadrarecronologieàmai preeisà.Ce!mai târzir:
cerceldin seriacu pandantivstelatajuratestecel de la Durostorum,careesteasociatîntr-un
tezautcu monedede la Constantinrv. Acest tezauta aparfinutunui meçtef3.

Figura 17: Cerceicu pandanfiv

stelat ajurat

Majoritateaacestorcercei sunt din

argint (Sadovec,Maglavit, Copàceçti,Sârata
Monteoru,Durostorum). S. Uenze a fàcut o
observatiefoarteinteresantà, valabilàçi pentru
alte categoriide obiectede metal: cerceii de
argrnteraulucraliîn atelierespecializate, spre
deosebiredecei debron4 careputeaufi turnali
"pe loc", de càtremeçterimai mult sau rnai
pufin improvizt,ti3a.Dintreanalogiilecerceilorcu pandantivstelatajura! citiim exemplarele din
necropolagepidâ'lâtzie dela Bratei3sqidin tezauruldin secolulalVIIlea dela Flalié(Slovacia)36.
Producliaacestuitip înceteazà pe la finelesecoluluial VII,lea37.
In paralel,în cursulsecoluluialVII-lea a apàrutun tip derivatdin acesticerceicu pandantiv
stelatajurat çi anumetipul cu pandantivplin, emisferic,filigranat.Unii dint . aceçticerceiau
verigalàliTàîn formàdelunulâ3E.
Pebazadatirii carepoatefi admisàpentrufibula digitati cu caresuntasociali,separecà
exemplarele celemai vechisuntcerceiidin tezaurulde la Coçoveni(mijlocul secoluluial VII-
lea)3e.o datareprecisàpoatefr stabilitàpentrucercelulde ia Prisea".
6oa. Olt), descoperit
împreunàcu monededela ConstantinIV. El facepartedin tezaurulunui meçter,ascunsîn jurul
anului 68ff0.Cerceiide la Coçoveniçi Priseacasuntpiesede lux, lucratecu marefinep. Spre
deosebirede acestia,cerceii de la Ràcariar,Cepfura(ud. Prahova)42, Stiirmen*, Razdelna*

]]fetrc l9t7:79,E0, fig. 239c,241b; Tcodorl99S: 190,196,nr.20.

rof.Nectoro E. Zaharia,MCA, 6, 1959:513;Nestor1969:2l;Comçal97l:378,fig.l/2,3; Teodorl99S:190,
197,m.25.
3tA.Paraginl, SCIVA.,
33, 1982,l: 138-139; Teodorl99S: 190,196,nr. ?.
s2Toropu1976:137-138, pl. t7ll Teodor1995:190,196,nr. 17.
rrAngelove,Penëev1989:
40, ftg.1/4.
xUenze1992:166.
35Bârzu1980:fig. 13/ 1-2.
36E.Garam,"FoliaArchaeologica",
Budapes!3l, l9g0: 169,Abb.7/5.
r7Cif inrke 1975: 70-7| îi încadreazâ
în tipul II A
r8TipurileiI B II C la ôinnska
çi 1975:71-72.
rePentrudatare,vezi maijos.
{Butoi 1968:97-103;Mitrca
l97S:113-125; .
{_n.Tirdor,'âpulum",5,
1965:253, fig. ll/ l; comsa l97l:371.,fig.11l;Toropu l9:l6:l}7:Tudor lgzg:
294,4ffi, fig.14912;Teodor1995:l9l, 196,w.22.
a2Teodoregculg?lb:1043;Teodoresculg?2:89,nota42;TeodorlgSl:-15,
frg.9l2;Tcodor1995:19C,196,
nr.5.
a3Dymaczewrki1973
b: 19,21,Abb.3.
nD.I.Dimitrov,"Izv.vama",14(29),1978
125,pr.fr//Z};Fiedler1992:l7g.Tc.s;::
 crwlrzÀTtÀMÀTERrÀrâ
47
(mormântul2l2), Devnja-cirnitirul 3 (mormântuI55)45, Târgoviste- I (mormântul3)a6çi Sul-
tana(monnântul158)a7 suntmai grosolanexecutali,turnali în bronz,firà a fi filigranali. Cercelul
de la Ràcari,cu pandantivulplin, darpla! sepoatedataîn primajumàtatea seJoluluial VII-lea
çi poatefi consideratun produslocal,creatsubinfluenlacerceilorcu butonemisferic.
Cerceiicupandantivstelataucunoscuto evoluliemai îndelungatii,fiind un elementsigur
de continuitateculturalàde-alungul secolelorVII- VIII. Cronologialor ràmânede stabilit cu
mai multii precizie,tot açadupàcum estenecesarà întocmireaunei tipologii caresà cuprindà
toatevarianteleas.

Din cerceii cu veriga lunularàau derivatcerceii cu pandantivlunular frrà buton stelat.

Esteun tip mai rar întâlnit.La Dunàreade Jos,esûecunoscutiiperechea din mormântul2l dela
Gârlifa: cerceide argint turnali, cu trei ciorchini do granulaliipe marginealunuleiae.Aceçti
cerceisedateazà1nsecolulalVIIIJoa, pebazaanalogiilordela: Gornea(ud. Caraç-Seve.in)io,
ProçteaMare (Târnava,jud. sibiu)s', Banatskapalanka52, Keszthely53.
De-alungulsecolelorVll'Vm (precumçi în secolulal IX-lea) aumai fostproduçi unii
çi
crr::1c$e un ciorchine sirnplu de trei, cinci sau granulafiisa.
Tipul apareîn
il=Pe=Y:rigà
a5Fiedler çapte
1992:502,T2f.102/ 17.
trVàlerova t976:365,Tab.l8; Fiedlcr
1992:l78,Abb. 3gl 13.
a?Mitree1988:l2l, fig. 18/
158-2(pereche).
Teodor1995:192,197,nr.26. Seaflà înpozilie secundarà,
înt-un mormântdin secolulIX.
*Lucràrilemaivechi(Comça1971:377-3g}çiëiti""1511975:63-96)suntdepàçite,fiindcànumàrulpiese
a crescutmult. Cupufin timp înainteaîncheieriiredactàriifinale ne-aparvenitstudiulTeodor 1995,cari adunà
çi clasificà în patru mari tipr:n toli cerceii stelali descoperilipe teritoriul României(estesemnalatçi un tipar
pentrutumareade cerceicu pandantivemisferic,inedit, descoperitla Dichiseni,jud. Càlàraçi).
aeCîrJen t9692127,fig.18,19;Teodorl99S: 193,196,nr. 12.
50I.Ilzum, "Crisia", 4, 1974: 41-42,
frg.412.
5iK. Horcdt, "Germania",25,1941:124,
Taf,zll 4,7.
oM.
çi D. Jenkovié,"GodisniakgradaBeogradu",25, 1978:Pt. IV/8. Vezi çi un cercelsimilar, descoperit
undevaîn Banat ajunsîn colecliaPongratza MuzeuluidinTirniçoara:D. Pârvulercu, ..Tibiscus" 5, l97g:225,
,
fig.V 1.
s N. Fettich, I rchriologischeStudien
zur Geschichte dessptithunnischen Metallhrnst(ArchaeologiaHr:ngarica,
X)Oil), Budapest,l95l : Taf.XXXI)V 8.
sTipulVII la Cilinska l91S:75-76.
48 CAPITOLUL il

mediul romano-bizantintârziu, dovadàfiind tiparul descoperit

în fortificafia do la Aegyssus(Tirlcea), într-un nivel datat la
începutulsecoluluial Vll-leass,preeumçi exemplaruldin
mormântulB 133,din secolulal VIIJea, de la Beroe (piatra
Frecàlei)56, de un tip deosebi! cu granulemari, lipite într-un
triunghi. Aceçti cercei sunt foarte frecvenli în necropoleledin
secoleleVItr-D( din Munûenia:Izvorus7,Sultanas8, Chirnogise,
Stoicani(ud. Galali)60, precumçi în necropoladin Olteniade la
Obârçia6t. La sudulDunàrii ei zunt mai rari62;la Istria-Capul
Viilor63a fostdescoperitunfragmentsimilarcu cel dela Beroe.

Fieura 20: Cercei de

Ç
tip ciorchine

In secolulal fX-lea
a apàrut o variantà mai
evoluatà,cugranulalii çi în
parteasuperioarà a verigii,
precumçi cu o perlâ de
sticlà inclusà în pandan-
tivul de granulalii din par-
ûeainferioarà.
ln concluzie,cerceiiutilizali în ultimapartea secoluluialW-lea çi la începutulsecolului
alVIIlea în mediul romano-bizantinÎârziu au fost produçiîn continuareqi au evoluatîn forme
noi în cursul secolelorVll-Ix. Esteunul dinte elementelede continuitateîn civilizalia mato-
rialâ'.ZanaDunârii de Josa fost una dintre celeîn cares-auproduscerceiicu pandantivstelat
ajurat sauplin, în cursul secolului al VIIlea - fapt dovedit de tezaurelede meçtes-ugar de la
Durosùorum çi Priseaca,
de tiparul de precum
la Dichiseni, çi de atelieruldin secolulalVIIIJca
t5À Opei! 1977:310,ftg.7,
$Petr.cl9ltfl:71, fig. 206b.
5?Mitrce 19t9:Abb.5117.2,6124.2,91352,14t76.3,14179.7,15t83.2, t6tgo.4,l6tgz.t,16t
93.6,17
tgï.z,
18/101.1, 19/rc5.2,19/ 109.5,
20llt3.t,2U n7.3,2v 719.2,401245.2,4t/249.3,421252.3,4312æ.2,441
273.1,441 276.3,47 /290.1,471
293.1,501322.2,50/323.1,50/334.1,541356.4,541357.2(plusalteexemplare
din caresep6streazàdoarrrcriæ).
sMitrce 19S: Pl. l0/83.6, l3lll1.2.
sD.
ÇcrbàncrcqSCIV,24,1973,4:668,Pl.ll2.
æM, Petrtrcu-DâmbovifgM.Dinu,
SCry 25, 1974,!:93,95,fig.9/g.
5rToropu,Stoice1972:18I, fig. 51
13, 19,22.
eFicdhr 1992:173-175.
sZilrr 1963:393,ftg.29l2.
 cIVrI.rzÀTr.À
MÀTERrÀrâ 49
descoperitmai la nord" 1nMoldova, la Costes,ti-Iaçie. Activitatea productivà este atestatàîn
aceastiizonàçi la finelesecoluluial Vl-lea, çi anumela Sadovec.1nprivinla cerceilorcu ciorchine
simplu de granulafii, am vàzut cà çi 1ncazul lor estecunoscutun atelier,la Ttrlcea.Deci, nu a
existatdoaro continuitatea utilizàrii unui obiec! ci çi o continuitatea tehnicilor meçteçugàreçti
romano-bizantine,pàstratede populaliaautohtonàde la Dunàreade Jos.
Unadintrecelemai discutatecategoriide obiectedin secoleleVI-VIIesteceaa fibulelor
digilat€.C.ontrcversele legatedefibuleledigitateprivescmaimulteaspecte: clasificareatipologicà,
datarea,zoneleundeau fost produseçi, nu în ultimul rând,atribuireaetnicà65. Nu stii în inten{ia
noastràrcaliz,zrea, aici, a unui studiugeireralasuprafibulelor digitate.Aceastiisecfiunea subca-
pitolului estedoarun studiupreliminar asupraunei pàrfi din fibulele digitate. Ceeaco ne inte-
reseazàîn aceastiilucrareestestabilirearnoduluiîn careau ovoluatfibulele digitate de-alungul
perioadeide careneocupàm,pentrua desluçisemnificafiape careauavut-oîn cadrulprocesului
decontinuitate/ discontinuitateculturalâ.Fibuleledigitatezuntun elemental civilizafiei materiale,
iar evolulia lor esterelevantiipentru schimbàrilepetrecute1ntehnicade producerea lor çi 1n
moda de carc tineau.Aparilia acestorpiese f,ncontexteromano-bizantinetânii marcheazào
anumitii schinbere de ordin cllturef careconstituieun element de legàturà cu civilizafia
specilici secolului at VII-Iee. lncetareautiliârii lor a reprezentztunaspectal unei anumite
mutalii surveniteîn civilizafia materialàçi în modà,nu numaila DunàreadeJos,ci într-un spafiu
foartelarg.
De-alungulultimelorcinci decenii,s-aupropusmai multotipologii alefibulelordigitate.
Nu le vom cotnentaaici în modamànuntit.Amintim doarcà,pânàln prezan!tipologiile (alcàtuite,
deexemplu,decâtreJ.Werner,D. G. TeodorsauL.Vagalinski)aupornitdela criteriuldecorului.
Or, toate acesteclasificàri nu sunt totdeaunaclare, frindcà existii multe elementede decor
combinato1nûeele în divorsemoduri. Pe de altl parte,suntemdepàrerecà fibulele digitate de
certiioriginegermanicàtrebuiesfudiateîmpreunàcu celezise"slave",deoarecesirnilifudinea
dintre cole douàgrupede pieseesteevidentÈi. Consideràm,de aceea,cà studiile efectuatepânà
acum(cu excepliacelui al lui U. Fiedler)au greçitatuncicândau eliminatdin disculiefibulele
germanicedescendente din tipul 'Aquileea"çi peceledetip gepidic.Estenecesarà gàsireaunui
criteriu primar.foarteprecis, pebazacàruiafibulele digitate sàpoatiifi clasificate1ngrupebine
definite. Cum criteriul decorului çi cel al dimensiunilornu satisfacaceastiicerin!à, ne putern
gândi la tehnica de execulieçi la funclionalitateape care o aveauacestefibule. ln acestcaz,
constatiirncà pot fi distinsedouâ mari categorii de fibule digitate: unele fastuoase,de bunà
calitate,lucrateln argin! argint aurit saubronz aurit çi ornamentat€adeseoricu almandine,iar
alælede uz comun, lucrate1nbronzsaupotin. De regulâ,exemplarelefastuoasesunt çi de mari
dimensiuni(peste10cm. lungime).Acestcriteriu declasificarenu permiteo departajarecrono-
logicà (frindcà pieselefastuoaseqi cele comuneau circulat concomitent),dar conducela
evidenliereaunor tipuri care,în schimb,pot fi lncadratecronologic.
Prin urmare,vom alcâtuimai înÎâi o clasificarcpropriea fibulelor digitate fastuoasoçi de
uz comun,descoperite 1nteriloriul decareneocupâm.Pentnrîncepu! facemabstracliededatiirile
propusepânâ acum pentru diferitele pieso.Fibulele fastuoasele încadràmîn "Serie 4", iar
resful,ln "Seria 8".

(Teodor 1978:21,fig.6.
6sPentruistoriculcercetàrilor,veziTcodorlgg2:120-121;Curta1994:234-239.
 \{} CAPITOLUL N

SERIA A:
1-3)'-Aréar(Ratiaria).Trei fibuledebronzornamentate cu almandine(dintrecareuna,auritii).
Decor spiralicderivatdin stilul animaliergermanicpe placapiciorului (romboidalà)
spiralicsimplupe placasemidiscoidalâ. çi decor
Trei perechiaeprotuberanle(cu alrnandine)pe placa
piciorului,apendiceîn formàde capde animal,cinci butonicu
caneluri66.
4).- Brebeni.jud. olr. pemalulpârâuluiDârjov.Fibulàdebronz
lungàde 6,7 cm.' cu cinci butoni,placâromboidalàcu decor
spiralic(simetricpe axul longitudinal),cu o perechede capete
de pàsàristilizate(careau avut çi pietre r"tniprrliorse în làcul
ochilor). Placasernidiscoidalà estedecoratiiprin excizarecu
motive semilunareçi în formà de g. Fibula esteturnati într-o
tehnicàmai bunâ67.

Figura 21:
Fibula digitatà
de la Brebeni

5).- Coçoveni.jud.
Dolj. Dintr-un tezaur
(probabil inventarul
unui mormântde fe-
meie).Fibulàdeargint
aurit cu 9 butoni (unica de acestfel), lungà de 19,5
cm., decoratiicu rnotiveanimalierestilizate,cu patru
perechide capetede wlturi (cu pietre prelioasè)pe
placa piciorului, cu apendiceledecoratcu o mascà
umanà.Exemplarde o calitatocu totul deosebiti6s.

6-7).-Devnja(Marcianopolis).Douà fibule de argint

aurit cu almandine,similarecu celede laArëat'e.
8).- Ferieile,jud. Vâlcea.Fibulàdebronzlungâde l0
cm., cu çaptebutoni, cu decorde volute pe placa
semidiscoidalà, cuplacàtrapezoidalà decoratàcu buline
pseudogranlrlate. Placa a fost încrustatiicu pietre
semiprelioase. Apendiceîn formàde mascàumanà?o.
-ffi;rnffiliaf.
41 D; Fiedter 1992:92,Abb. t7/ 3-5.
oM' Butoi, RlvI,7,
1970,5: 434435;Teodor1992:127,fig.4l4;Fiedlerlg92:99,ru. 9; Vegelinrki
2es (o 62). 1994:
6Nector, Nicolàescu-Plopçor
1938:33-41,fig. 7; Wcmer 1950: 152,nr. 14; Teodor 1992: 122,fig.
Fiedfer 1992:99,nr. I l; Vagelinski1994:266(KS). l/ 5;
6eFiedler1992:92,
w. 10.
?0G'r'Petrt,.d
stoican,SCIVA27,1976,1:115-118;Teodor 1992:122,fig.1l4;Ficdlcr t992:99,1nr.16;
VegelinrH 1994:294(K l3).
 CTULIZÀTTÀ MÀTERIÀIÂ
5l
9-14).-Giqen(Oesan). Çasefibule de argint aurite,
ornamentate cualmandine,detipul celordelaArëar?r.
15).-Histria (I)- Descoporitàîn nceropolabazilieii
extramurane.Fibulà de bronz auritii, de mari dimen-
siuni(19,8cm.),decoratiicu almandineçi pe butoniçi
pe proeminenleledepeplacà.Ornamentatjicu motive
qpiraliceexcizats,derivate
din decorulanirnalierstilizat
germanic.Apendice în formà de cap de animal
stiliza{z.
16).-Kmsggjud. Ruse.Fibulàde bronzaurità,cu al-
mandine,fragmentarà, similaràcu ceade la Histria?3.
jud. Burgas.Fibulà de bronzauritii,
17).-LtgliêkgIaa,
lungàde 12,5cm., cu çaptebutoni, cu placàtrapezoi-
dalà,cu decordevolutepeplàci,cu trei perechideca-
petodewlturi74.
Figura 23: Fibula digitatà de la Ferigile

Figura 24: Fibula disitatà de la

Histria O)

18-19).-SàrataMonteoru.jud. Buzàu.Din
necropoladeincineraliedin secoleleVl-Wl.
Douàfibule miniaturale(lungi de 4,2 cm.),
deargintaurit çi bronzaurit cu cinci butoni,
cu placa sernidiscoidalàdecoratàcu un
motiv semilunar,cuplacapiciorului în formà
de lirà, cu apendiceîn formàdecapde ani-
mal stilizatTs.

?tA.Haralambieva,"ArchaeologiaAustriaca",?4,1990:83,Abb.4;Fiedter
!992:92,w.7.
zPetr.e1965:67-71,fig. 2; Fiedler 1992l-92,w.2.
?rFiedler1992:92,nr.8, Abb. l61 3.
TaMichailov1971 317-318;Fiedler 1992:100,
w. 3?;Vagelinski1994:29a(K l).
75I.Nestor,E. Zeharia MCA 5, 1959:517,fig. 3;
, Tcodor1992:125,fig.3/2,3;Ficdler 1992:8l-82,Abb.
11/1;Vagalinski1994:271(L27).
52 CÀPITOLUL II

Figura 25: Fibulà digitatà de la SàrataMonteoru

20).- Sumen.Dintr-o fortificalieromano-bizantinà. Fibulàde bronz

cu alrnandineT6.
2l'22).' Troian.jud. Loveë.Douàfibuledigitatedeargin! provenite
din morminte;aupicior romboidal(tip gepidic)??.
23).-voinikovo.jud. Ruse.Din mormântdeînhumatieorientatv-E.
Fibulàde argintauriqcu almandine,decoratiicu motivespiraliceTs.
24'28).' BulEaria(locuri necunoscute).
Trsi flbule debronzaurit, una
de argintaurit çi unade bronzcu almandine,toatedetip Arèa/e.

ln cadrulserieiA"stabilimurmàtoarele tipuri:
I).- tipul Arëer-Histria (denumiredeja consacratà). Fibule cu decor în stilul anirnalier
germanicsauderivatdin acesta,ornamentate deobiceicu almandine.Exemplarelel-3,6,
7,9-16,20,23-29.
[).- tipul Coçoveni-Ljuljakovo. Fibule cu placà trapezoidalà,cu decor derivat din cel
animaliergermanic,cu çaptesaunouâ butoni, cu apendicedecoratcu mascàumanà.
Exemplarele 5, 8, 17.
il).- tipul Brebeni.Fibulecupicior romboidal,dedimensiunimijlocii, decoratecuun motiv
spiralic.Exemplarul4.
N).- tiput SàretaMonteoru. Fibuledemici dimensiuni,cuplacaîn formâdelirà. Exenrplarele
1 8 ,l g .
V).- tipul gepidic. Fibule cu picior romboidal,decoratcu un motiv romboidal simplu.
Exernplarele 21,22.
Se observàcum tipul III derivâdirect din tipul I, fiind o simplificarea acestuia.De
asemonea, din punctds vederetipologic,tipul II poatederivatot din tipul I. Tipurile I, II si III
alcàtuiescdeci un fel de subserie,careestecaractnnzatàde un decorderivatdin cel animalier
stilizat germanic.Tipul IV prezintâasemànàri nu cu alt tip de fibule digitate,ci cu cataramelede
tip Boly-Zelovce,careauplacaîn formàdelirà, foarteasemànàtoare cu placapiciorului acestor
fibule.Probabil,eleaualcàtuitgarnituri,ori aufostexpresiaaceleiaçimode.Acestfaptconstituie
un indiciu pentrustabilireadatàrii lor, prin corolarecu datareacataramolor.în fine, fibulele de
tipV suntspocifice pentruspaliulpopulatdegepizi(Pannonia, Transilvania), fiind doarsporadice
ln zonaDunàrii de Jos.

?6Fiedler1992:93, nr.
12,
sFiedler1992:93,nr. l3,Abb.
tTlll-12.
æFicdlcr!992:93,nr.14,Abb.
l7l1.
?eFiedfer 1992:93,nr. I 5-18.
 CTWLTZÀTTÀ
MÀTERIÀIÂ
53
SERIA B:

I ).-Adamclisi.jud. Cons*.anfa,
(Ttpem). Dintr-unmoniiânt
de înhumalieorientatV-E, aparfinândnecropoleibazilicii
extramurane,situat în vecinàtateaportii de vesl la 5 m. de
incintii. (Mormântcu niçà,fàcutdin blocuridepiatrà,càràmizi
çi Trglerefolosiûe).Groapamormântuluia fost sàpatàpornind
de la stratul de dârâmàturàcreatprin distrugereasuferitii de
incintà.Deci, morrnântulse datÊazâ,cu certitudinedupà586,
cânda fost distrusorasplTropaeum(vezi capitoleleI çi IV.
1). Fibula se afla la umàrul stângçi era singurulobiect de
inventaral mormântului(carea fost rocuperatintegral).Este
turnatil în bronz çi are lungimeade 10,8 cm. Fibula este
decoratilpeambeleplàci cu cerculeteconcentrice,are5 butoni
ii 3 perechide proeminenfepe placapiciorului.Apendicele
piciorului ostodecoratcu un capde animalstilizaf0.

Figura 26: Fibula digitatà de la Adamclisi

2).- Adàmeçti,jud. Teleorman.Pe malul unui pârâu,afluent

al râului Vedea,împreunàcu fragmenteceramicedin socoleleVI-V[ (urmeleunei açezàri).
Fibulàdebronz,lungàde 8 cm.,cu 5 butoni,cu trei perechideproeminente peplacapiciorului.
cu decorde volutepe ambeleplàci.Apendice1nformàde capde animal8t.
3).- Bàleni.jud. Dâmbovi1a. Dintr-o açezarea culturii Ciurel.Fibulâdebronz(ineditii)cu placa
picionrlui romboidalàçi cu ciocuride pàsàri82.
4).- Bucureçti-Bàneasa. Dintr-o açezarea culturii Ciurel.Fibulâde bronzfragmentaràcu placa
piciorului decoratjicu un motiv spiralicsimetricçi cu un capde animalstilizatpe apendiceE3.
5).- Bucureçti-Dàmâroaia. Dintr-o açezarea culturii Ciurel. Fibulà de bronz fragmentaràcu
cinci butoni,cu decorsemilunarçiînzig-z,agpeplacasemidiscoidalàta.
6).- Bucureçti-str.SoldatGhivan.Dintr-o açezare a culturii Ciurel,bordeiul12.Fibulàde bronz
fragmentarà, cu cinci butoni,cu placasemidiscoidalâ decoraticu volutets.
Z).-ggcureçti-Tei.Model amprentator din potinpentrurealizarcadetipare pentrufibuledigitâte
miniaturalglung de4,95cm.Cinci buîoni,douàperechideproemitrflle, decorspiralicdegradaff.
8).- Budureasca, jud. Prahova.Dintr-oaçezare dinsecolclevl-V[. Fibulâdebronzrniniaturalàn
lungËde4, 95 cm.,cu 5 butoni,cu o perechedeciocuriçi unadeprooninenlepeplacapicioruluis?.
8oPapuc 1987:207-209, fig. l; Teodor1992:133,fig. l0/l; Fiedler1992:105;Vagalinski1994:288(R 117).
81Spiru 1970:53l, fig. I Teodor1992:130,fig. 7/8 (Nanov);Ficdler 1992:98,nr. 1; Vagalinrki L991:295(P
;
e0).
t2Teodor 1992:126; Vagelinrfti 19942295 (O 62A).
83Constantiniu1966:668,fig. 212;Teodor 1992:132,fig.8/ 5; Fiedler 1992:98,nr. 4; Vegelinski 1994:283
(P e1).
e Rosetti 1934:207 fig. ll 9; Werner 1950:155,nr. 54; Teodor 19922127 fi.g.5/4; Fiedlcr 1992:98, nr. 5;
, ,
Vegelinski 1994:293(S 175).
t5llofinescu-Ferche,Conrtentiniu 19tl: 324,fig. 20; Teodor 1992 132,fig. 8/ 8; Fiedler 1992:98,rr.7;
Vegalinski 1994t293(S 174).
86Rosetti 1934:207-20E,frg.ll 4;Werncr 1950:154,Taf.30/41;Teodoreecu 1972;74,95,fig. 4/4; Teodor
1992:129,fig. 6/l; Fiedler 1992:98,nr.6; Vagalinski1994:295(N48).
ETTeodorescu 1972:89, nota42;V.TeodorescqM.Peneç,"AnuarulMuzeuluideIstorieçiArheologiehahova-,
54 CAPTTOLUL
II

9).- Buleta.com.Mihàeçti,jud. Vâlcea.Fibulàdebronz,lungàde 6,5cm.,cu 5 butoni,cu decor

semilunarçi radial pe placasemidiscoidalà, cu placapiciorului romboidalà,decoratàcu un
motiv romboidal,cu douàperochide proeminenleçi o perechede ciocuri redaterudirnentar
(unitecu placa)88.
10).-Butimanq jud. Dâmbovi1a. Fibulâ inedità.(În Muzeul de Isrorieal Municipiului Bucu-
reqtù.Fibulâminiaturalii,cu cinci butoni,decorspiralicEe.
l1).- Giscioarele.jud. Càlàraçi.Fibulàde bronz,lungàde 6,5 cm., cu 5 butoni,cu placàsemi-
discoidalàcu decorsemilunar-radial, cu placàromboidalàçi cu trei perechido proeminenle.
Executati într-o tehnicâmai rudimentaràeo.
12).-Dervenljud. Constanp.În açezare romano-bizantinà, lntr-unniveldatatcu o monedàds la
JustinII (565-578).Fibulà fragmentaràde bronz
I
(s-a pàstratdoar placa semidiscoidalà), cu decor
I
excizatspiralic(un singurregistru);5 butonier.

Figura 27: Fibula digitatà de la Dervent

13).-Dosa,jud. Dolj. Fibulâdebronz,lungàde 6,6 cm.,cu

cinci butoni, placâromboidalàcu trei perechide pro-
eminenle,cu decorspiralic,cu apendiceîn formàde capde
animale2.

FiEura 2E: Fibula dieitatà de la Desa

l4).- Drànic,jud. Dolj. Fibulàdebronzlungàde5,5cm.,cu

çaptebutoni,cu'placapiciorului în formâdelirà, cuo pereche
de capetede wlturie3.
l5).- Drobeta-T[muSeverin.(l). Fibulàde bronzcu cinci
butoni,cu decorsemilunarpe placasemidiscoidalâ, cu de-
cor romboidal çi cu trei perechi de proeminenlepe placa

1, 1984:47, ftg.22l2;Teodor1992:129,fr,g.6/3;Fiedler1992:98,rrr.3; vegetinrki 1994:295 5l).

88G.I. Petre-Govora,SCIV,18, CN
1967,l: 185-188;Teodor 19922126,frg.4l5; Fiedler 1992299,nr. 19;
Vagelinski1994:295(O 60).
eeNestor1961:438,nota l9;
Fiedler 1992:99,nr. 8; VegelinsH1994:295(N 49).
sM.ComçgB.Ionescu,SCry
11,1960,2:419-420;Teodor 1992: 126,frg5/2;Fiedlcr!992:99,nr.l0;
Vegelinski 1994:295(O 59).
erP.Diaconu,SCry 13,1962,
2:447448,fig.1;Teodor1992:132,fig.8/3; Fiedler1992:92,nr. l; Vegelinski
1994:288(R I lO.
e D. Popcccu,
"Dacia",9-10,l tXl- 1944:505,fig. lll 121(carenu cunoçtea
loculdescoperirii):C.S.Nicollescu-
Plopcor,"Dacia', 11-12,1945-1947: 310(aratàundea fostdesoperità acea$àfitulà, currcscrtrà
s subdenumtea
de"Muntenial');Werner1950: l55,Abb.3;Teodor1992:130, frg.7l3;Fiedler1992:*,:r. i2;Vrgrlinski
19942295 (P74).
erToropu,Cluci,VoiculgT6:97-98,frg.3/8;Teodor1992:125,fig.3/10;Fkdlcr
t992:99,r.13;yegelinski
t99422e4(L 26A).
 cIvILuÀTtÀ MATERIAIÂ
55

picioruluis.
16).- Drobeta-TurnuSeverin.(2). Fragrnentdin piciorul unei
fibr:le de bronzeu apendiceîn formâ de capde animales.
l7).- Dulceanca.jud. Teleorrnan.Din açezareanr. IV
(secoleleVI-VII).Fibulàde bronzfragmentarà cu placapi-
ciorului romboidalà"cu decorspiralic,cu trei perechidepro-
eminenlepe placâ çi cu apendice1n formà de cap de ani-
male6.
18).-Fàrcaçele. jud. Olt. Pe terasarâului Teslui.Fibulà de
bronzlungàde 6,5 cm., cu cinci butoni cu peduncul,placà
semidiscoidalà decoratàcu semiluneçi cu o linio înzig-zag,
cu placàromboidalàornamentatàcu un motiv spiralic sime-
tricl o perechedecapetedepàsàriçi douàperechideproemi-
nentepe placàe7.

l9).- Garvàn
(Dinogetia).Fibulà de bronz fragrnentaràcu cinci
butoni, cu decor semilunarpe placa semidisco-
idalàe8.
20).- Hiirlec,jud. Vraca(Augusta).Într-o locuinfà
din fortificafie,asociatiicu ceramicàdin secolulal
V-lea çi începutulsecoluluial Vl,lea. Fibulà de
bronz fragmentarâ,cu trei butoni,cu decorde spi-
rale simplepe placasemidiscoidalàee.
21).-Hishia II. Descoperiûi în aceleaçi
împrejuràri
ca çi fibula I (din seriaA). Fibulàdebronzlungâde
I1,7 crn.,lucratiimai rudimentar.Placàsernidisco-
idalà frrà decor,cu 5 butoni; placapiciorului este
trapezoidalàqi are trei perechide protuberanle.
Apendiceleeste prelung çi decoratcu motivo
geometriceroo.

Figura 30: Fibula digitatà Histria II

sDevidcccu 1980:218; Teodor 1992:fig. 7/ 5; Ficdler 1992:99,nr. 14;Vegalinski 1994:295(O 6l A).

e5D.Thdor,"Drobeta",2,1976:134,nr. 102,Pl. XII/4; Ficdler 1992:101, nr.V.
s l)olinescu-Ferche 19922152 (frrà desen).
eM. Nica,SCiV 21, 1970,2:327-329,fig. 1;Teodor1992:127,fig.6/1; Fiedler 1992:99,ru.15;Vegalinski
1994:295(o 6l).
sG.Stefan,MCA"6,1959:632,fig.7;Teodor1992:126,fig.a1\;Fiedler1992:99,nr.17;Vegalinctd199
287(R l l5).
sS. Mr5ov,'l{rh", 18,1976,l:37, fig.3; À Herelembieve,"Arh-,26,198/',1:.51;Fiedler 1992:92,nr.6.
ræPetre19652275-277,ftg.3;Fiedler 1992:92,nr.2; Vegelinrki1994:295(R 152).
56 CÀPrTOLrrL
II

ll l.- Iaroarele.jud. Mehedinfi.Fibulàdebronz cucincibutoni,cuplacasemidiscoidalà decoratà

cu un motiv sernilunar,cuplacapiciorului romboidalà,cu decorromboidalsimetricdegrada{cu
donàpcrechide proeminenleçi cu o perechede ciocuriunitecu placar'r.
23).- Jurilovca-CapulDolojman(Aryamun).Dintr-unmormântde înhumatie,împreunàcu o
fibulàcu placàtriunghiularâçi un cercelcu cappoliedric.
Fibulâdebronzfragmentarà cu trei butoni,cu decorspiralic
rudimentarpo placasomidiscoidalàro2.

6VÀ Figura 31: Fibula digitatà de la

24).- Kladovo. Fibulâ de bronz fragmentarà(cu placa

somidiscoidalà), cu decorde voluter03.
25).- Korbovo.Fragmentdin placasemidiscoidalà a unei
fibule de argintdeproastlcalitateru.
26).-Kdyisg,jud. Ruse(Iatrus). (l). Dintr-o forrifica{ie
romano-bizantinà;descoperitàîn locuinfa 73-6612j\ impreunà.
cu ceramicàromano-bizantinâ. Fibulàdebronzlucratiirudimenur,
firâ decor,cu 5 butoni çi cu trei perechide proeminenlope placa
picioruluir05
27).- Krivina. jud. Ruse(Iatr:as).(2). Fragmentde fibulà (placà
semidiscoidalà cu decordevolute)r06.
28).- Làuni. jud. Teleorman.Fibulàde bronz cu cinci butoni, cu
decorsernilunarpe placasernidiscoidalà" cu placapiciorului în
formàdeliràto?.

29).-MunteniaII. Loc dedescoperire necunoscut. Fibulàdebronz

lungàde7,1crn.,cucincibutoni,cuplacàromboidalàcutneiperechi
dc proeminenT€, cu apendiceîn formà de cap de animal stiliza!
decoratàcu motivespiraliceros.
30).-MunæniaIII. Loc dedescoperire necunoscut.'Fibulà debronz fragmentarà,cu cinci butoni,
placàsemidiscoidalà decoratiicu semiluneçi incizii radialeroe.
31).-Negotin.Fibulàdebronzcucincibutoni,cuplacassrnidiscoidalà decoratilcu linii verticale,
cu placapiciorului ornamentatàcu un motiv romboidal,cu trei perechide proeminenle cu
çi
r0rIlevidescu1980:218;Tcodor
1992:12t,fig.416;Fiedlcr 1992:99,m. 18;VegalinsH 1994:Z9S(O60 B).
t@M. Minucu-Ademeçteenu,
SCIVA' 3 I , 1980,2: 3ll,fig. 4; Fiedler 1992:9{ nr. 3.
r0!I(ovrëcvié 1960:Pl. III/
8; Fiedlcr 1992:100,nr. 34.
'sJenkovié lgtl: 250,Pl. XVV 15;Ficdler1992:l0l, nr.VI.
r6J. Ilcrrmrnn,înlatnts
Iz I l+l15, Abb.46la; Fiedler 1992:lffi, nr.I; VegalinsH 1994:283(p 90.
t6 Fiedler 1992:92, notz394;
G. Gomolka-Fuche,in I atrus/: 99-l 00,Tat. ù t e.
1970:531,fig. Tsodor 1992:125, fig.3/ 8; Ficdler 1992:98,nr. 2; VagelinsHtW4:294 Q-27A).
lilpl" ];
fonccct, op. cit,z505,fig. lll 12};Teodor 1992:130; ftg.lt l;Fiedler ti92: 100,nr. 31; Vegelins6
fi!.
1994:295(O 6l B).
ræD.Popcrcu,op.
cit.:505,fig. lll |23;Teodor 1992:127,fig.4t1;Fiedler 1992:100,rrr.3l; Vrgelinski
1994:295(P 76).
 crwlrzÀTrÀMÀTERrÂLÂ
57
apendice1nformà de cap de animal stilizatil0.
32) - Irqve-ëerna, jud. Ruse. Dintr-o açezareromano-bizantinà.Fibulà
de bronz frrà decoç
lucratii rudimentar,cucinci butoni çicuplacapicioruluiromboidalà.Descoperità
într-o groapàde
gunoi, lmpreunà cu ceramicàslavàru.
33)'- Noverad.jud. Ruse.Fibulàdebronzdetip gepidic,cu placàromboidalà cu
çi decorsemi-
lunarpe placasemidiscoidalâttz.
34).-Orb jud.Olt.( 1).Fibulàdebronzfragmenrarà,cuplaca
semidiscojdalà cu cinci butoni separalido placàprintr-o
coroanà.Decor cu motive semilunare.Butonii sunt orna_
mentaficu cerculefeimprimater13.

35).- Orlea.jud. Olt. (2).

Fibulàdobronzcu cincibutoni,cuplacapicioruluiromboidalà,
decoratiipe tot corpul cu cerculeleimprimate,cu trei perechi
deproerninenlerra.
36).-Orlea,jud. olt. (3).Fibulàdebronzfragmentarà. Apendice
frrà decor çi porfiune din placa piciorului, o-",n"nt"tà
spiralerr5. "u
37).-orçova.jud. Mehedinfi.(1). Fibulàdebronzfragmentarà,
detip gepid,cu cinci butoni,cu placasemidiscoidalà decorata
cu semilune,cuplacapiciorului romboidarà"cu decorrornboidat
çi cu o pereche(poatedouà)de proeminenlecirculareil6.

38).-orçova,jud. Mehedinli.(2). ribuia debronzcu cincibutoni,cuplacapiciorului

romboidalà
cu trei perechide proeminenlerrz.
39-40).-liage!rccatrt jud. Tulcea(Beroe).pereche defibuleidentice,dinmormântulB42,de
femeie,asociatecu: pieptenebilateral,trei bràJaridebronz,cercelcu pandantivromboidal,
inel
defier. Fibuleturnateîn bronz,lucrateînt-o tehnicàrudimentarà,cu trei butoni,cu douàperechi
de ciocuri stilizatepe placapiciorului;fàràdecorils.
rtoD. CsallÉny,Archtiologische
Dentçniilerder Gepidenim Mitteldonaubecken (454- S6sr.Z/, Budapest,
1961:356,Taf.CCXII/ 7; Fiedler 1992:100,nr.36.
rrrMilëev,Angelovel97l: I 14,
Taf.VII; Fiedler 1992:100,nr. 2; Vegalinski1994:2g7(R I l3).
rr2Fiedler 1992:92,nr. 9, Abb.
17/ 10.
rr3Bcrciu1937:77,fig.3; Warcr
1950:151,nr.3; Teodor1992:l22,frg.ll2;Fiedler 1992:100,m.20b;
Vegalincki1994:291(S l7l).
rrTfrdort9TS:460,fig.14914;Teodor1992:133,
frg.914;Fiedler1992:100,nr.20a;Vagatinrki 19942295
(P e4).
lll9o-çr 1961:105,fig. l; Teodort99z: r2s,fig.3/ 7; Fiedtcr1992:100,nr. 20 c.
rr'Comçe1974b..88;Tcodor
1992:127,fig.5/ 5; Fiedler 1992:92,w.4.
rl7comçe1974bz90; Fiedler
1992:100,nr.21;vagarinsH1994:295(o 59A).
1987:77,frg.233b; Teodor1992 129,ng.ol e-tO;Fiedterrq'92:tot, nr. iII; Vagaunrki
:tP:T 1994:279
tN 57).
 58 CÀPMOLI.]L TI

41).- Pietroasele.jud. Buzàu.Fibulàde bronzcu decorde volute pe

placasemidiscoidalà, cu placapiciorului romboidalàre.
a2).-Plenita.jud. Dolj. Fibulàdebronzcu
çaptebutoni,cu decorsemi_
lunarpeplacasemidiscoidalà, cupracapicioruluiromboidalà,decoratii
cu un motiv simetricromboidal,cu douàperechide proeminenle cu
o perechede ciocuri uniûecu placa;mascàumanàrudimentarà çi
pe
apendicer2o.
43).- Prahovo(aquis)(l). Fibulàdebronzcu 5 butoni,placàtrapezoi-
dalà,cu placasemidiscoidalà decoratiicu volute,cu mascàumanàr2r.
aa).- Prahovo(aquis) (2). Fibulà de bronz fragmentarà,cu placa
romboidalà,cu perechide protuberanle cu dicor romboidal pe
çi
placàr22.
45).-Prahovo(Aquis)(3). Fibulàdebronzfragrnentarâ
(apendicele
de
la placapiciorului)'23.
46)'- P.rahovo(Aquis)(4). Fibulà deargint deproastiicalitate,fragmentarà.placa
piciorului are
capetede vulturirza.
47)'- Pruneni.jud. Buzàu.Fibulàminiaturalàineditii(nu secunosc
altedate)r2s.
48)'- Ràcari.jud. Dolj. Din açezareafortificatiidin seæolul
alVllea. Fibulàdebronzfragmentarà
cu placapiciorului decoratiicu motivespiralice cu trei perechide proeminenfe;
çi apendiceîn
formàde capde animalstilizatr26.
49)'- RiÉ,jud' Sumen.Fibulàde bronzcu cinci butoni,cu placapiciorului
în forrrà de lirà çi cu
o perechede capetede pàsàrir27.
50)'- SàrataMonteoru.jud. Buzâu( 1).Din mormântulI I 85.Fibulà
debronzminiaturalà(lungà
de 4,1crn'), cu cinci butoni,cu decorsemilunarpe placasemidiscoidalà,
cu placaîn formà de
lùàr2r.
5l)'- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(2). Din mormântul463. Fibulà
debronzfragmentarà, simi-
laràcu precedental2e.
52)'- jud. Buzàu(3). Din mormântul710.Fibulàdebronz placà
Sæ94teo!& fragmentarà.
semidiscoidalàcu cinci butoni,decoratiicu un motiv semilunar cu motiveîn
çi formàda gr30.
53)'- SàrataMonteoru.jud. Buzâu(a). Din mormântul140.Fibulà
de bronzcu cinci butoni,cu
placasemidiscoidalà decoratiicu volute, cu placapiciorului romboidalà"cu trei perechi
de

ll]Curta 1994:241,fig.6/t;Fiedler t992:99,nr.t9 a.

Itl^9 Tt-"9t:trc1-Plopç11,"Arhiveleolteniei'i4, 1f25,nr. t7:49,fig. 2; weraer 1950:153,nr. 25; Teodor
t9922126,fig. 4/ l ; Fiedlcr 1992:l @,'r, 22;Vegelinrki lgga:
l2rJrnkovié19tl:250, pl. 265ô,rl.
XWl2; Ficdler fiqZ: tOO,m,37 a.
r22Jenkovié 1981:250,pl. XWl3; Ficdlcr 1992:100,nr. 37 b.
t23Jenkovié 1981:250,pl. XVI/14; Fiedlcr 1992:100,nr. 37 d.
t24Jrnkovié 1981;250,pl. XVI/16; Ficdlcr 1992:100,m.37 c.
r25Teodorpcca 1972:
89, nota 42;Ficdler 1992: lO0,w. 24.
r26Thdor197t:456,fig.120/5;Tcodor1992:130,fig.7/7;tr'icdler1992:100,nr.25;vegrtinrkilgg4:2
8e).
rzTFicdler1992:105,
nr. 2; Irerelembicve 1993., 29,fig.4/ l; vagelinsld 1994: 2g4(L33).
r28I'Nestor,E' Zaherie,
1959:513,frs.v7; raùor rigzirzi, ng. 3/4;Ficdtcr 1992:81,
tzeFiedler Y916, Abb. I t/2.
1992:81,Abb. lll3.
rr0r.Nestor,E.Zaharia,scIV,6,1955,34:5r1,fig.il/3;Teodor1992:r30,
fig.1/6;Ficdlcr1992;gr,Abb.
I 1/ l0; Vagatincki1994:291(S 173).
 CMILIZÀTLÀ },!ÀTERIÀLÂ
59

proeminen,te, decoratiicu un motiv romboidal,cu apendiceîn formàde capdeanimalstilizatr3r.

54).- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(5). Fibulàdebronzminiaturalà(lungàde 4,3 cm.), cu cinci
butoni,cu douàperechide ciocuripe placapiciorului,frrà decorr32.
55).- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(6). Din mormântulI i85. Fibulàde bronzcu trei butonipe
placatriunghiularà,cu douàperechideproeminen{e pe placapiciorului, frrà decorr33.
56).- SàrataMonteoru.jud. Buzàu(7). Din mormântul1160.Fibulàdebronzminiaturalàfrag-
mentarà,cu placapiciorului romboidalà,cu douàporechide ciocurir3a.
57).- SàrataMonteoru,jud. Buzàu(8). Din mormântul1321.Fibulàde bronzfragmentarà,cu
placapiciorului romboidalà,cu decorde linii transversale, cu trei perechide proeminenleçi cu
apendicerofundt35.
58).- Silistra(Durostorun).Fibulàdebronzfragmentarà (placàsemidiscoidalâ cu cinci butoni,
Erà decor).S-adescoperitîn turnul nr. l, în asocierecu o monedàde la Iustin II çi Sofiat36.
59).-SlavaRusi (Libida).(l). Fibulàdebronzfragmentarà, cu placàromboidalâdecoraûicu un
motiv spiralic çi cu (probabil) trei perechide proerninonl.o,rt.
60).-SlavaRusË(Libida). (2). Fragmentde fibulâ de bronz.Apendiceoval, frrâ decorçi placà
decoratilcu spiraler3s.
61).- SÎàrmen.Fibulàde bronzcu çaptebutoni,cu placapiciorului trapezoidalà, frrâ decorr3e.
62).-lg!Ê9g. Fibulâ de bronz fragmentaràcu cinci butoni, cu decorspiralicrao.
63).-Tu5ovica.jud. Sumen.Fibulâminiaturalàfrrà decorrar.
64).-Vardim.jud. Pleven.Fibulàde bronzcu trei butoni,frrà decor,cu o perechede ciocuri pe
placapiciorului (probabil,neterminatâ)t42 .
65).-Vârtoape,jud. Teleorrnan. PernalulrâuluiTeleorman.Fibulàdebronz,lungàde 8 cm., cu
cinci butoni,cu placà semidiscoidalâ decoratiicu volute,cu placapiciorului cu decorspiralicgi
cu trei perechide proeminenle'o'.
66).-Vârtop,jud. Dolj. Întâmplàtor,peo vale.Fibulàdebronzfragmentarà (doarplacasemidis-
coidalà);cinci butoni;decorde voluteîncadrateîn semiluner{.
67).-Ible, jud. Dolj. Fragmentdefibulàdebronzcu placaîn formàdelirà qi cu apendicedecorat
cu o mascàumanàrudimentaràras.
13rI.Nestor,E. Zaharie,MCA, 4, 1957:190,fig.lll;Teodor 1992:130,fig. 7/ 2; Vagatinski1994: (P 86).
283
rr2I.Nestor,E. Zeharia,SCIV 6, 1955,3-4:511,fig. 1l/2; Teodor1992:129,fig.6/ 6; Vagallnski1994 278-
27e(N 50).
rrrl. Nertor,E. Zaheria,MCA 1959:513,fig. l/2; Teodor1992:129,fig. 6/ 12;Fiedler 1992 82,Abb. 11/
6
6; Vagalincki 1994:219(N 51A).
1!I. Nestor,E. Zaharia,MCA 6, 1959:511,fig. 1/3;Teodor1992:l29,frg.6/ 11;Fiedler1992:82,Abb.I 1/
l2; Vagalincki1994:279(N 50A).
r35Fiedler 1992:8l, fig. I l/ 9; Vagalinrki 1994:280(P S5).
's6lneditii(cercetàriS.Angelova).VeziVegelinrki 1994:279(N 57A).
tr7À Opeif 1991u 45,nr.37., frg.19137;Teodor1992:l32,frg.8l7;Fiedler l992z9Z,nota394;Yegalinrki
1994:295(R 126).
tsA. Opei! 1991a:45, nr. 38,fig. 19/38;Teodor1992:132,fig.81 4;Fiedler 1992:92,nota3!X.
treFicdler1992:105,nr.3;Harelambieva1993e: 30,fig. 6/ 8.
t{Fiedler 1992:105,nr.4; Haralambicve1993e: 30-31,fig. 6/ 5.
rarFicdler 1992:105,nr. 6.
ta2Fiedlcr1992:105,nr. 5; Ileralembieve1993e: 30,fr9.412.
ta3S. I)olinescu-Ferche,P.Voivozeanu,Rlvt 6, 1969,4: 352$-355;
Dolinescu-Ferche1984:ftg. 17ll; Teodor
1992:130,frg.7l 4;Fiedler 1992:100,nr. 29.
rsComçe1961:105-106,frç.2;Teodor1992l-124,fig.213;Fiedler 1992:100,rrr.30;Vegalinski1994:295
(s 172).
ta5C"
Nicolàescu-Plotrxor,
"ArhiveloOltaniei",4, 1925,nr. 17:49-50,fig. 1;Wemer 1950:152,nr. 19;Teodor
1992:124,ftg"212; Fiedler 1992:I 00,m. 2l ; Vagalinrki 1994: 294(L 25).
 60 cÀPIToLUL
u
68)--Velesnica.(1). Fibulà de bronz cu çaptebutoni,cu placàtapezoidalàcu tei perechide
capetede wlturi, cu decoranimaliergermanicstilizat çi cu mascàumanàra6.
69).-Velesnica.(2)' Fibulàdcbronzfragmentarà, cucincibutoni,cuplacàsemidiscoidalâ decoratli
cu semiluneçi cu o linie in zig-zag,cu placapiciorului cu decorrornboidalsi cu o perechede
ciocuri de pàsàristilizateta?.
70).-VelikoTârnovo(CaIgIpq).În oraçulromano-bizantin cart, foarteprobabil,apreluatnumele
Nicopolk ad Istrum de la cel carea fost distrus1nsecoiulal VJea. Dintr-un edificiu, împreunà
cu o fibulâ romano-bizantinà,detipul "rnit Scheinumwicklung"(din a douajumâtaæa secolului
al VIJea). Fibulà decoratiicu cerculeteconcentricepe ambeleplàci (similarà cu cea de la
Tropaeum),cu 5 butoni çi 3 perechide proeminenfepe placapiciorului cu apendicerealizat
çi
rudimentarrÆ.

Fibuleledin seriaII seîmpart1nurmàtoareletipuri:

I- tipul Velesnice.Fibulecu placapiciorului hapezoidalà,cu mascàumanà cu capetede
çi
vulturi. Exemplarele: 43, 68.
II- tipul Lâuni. Fibulededimensiunimijlocii cuplacapiciorului în formàdelirà. Exemplarele:
14,29,49,50,51,67.
III- tipul Dece.Fibule do dimensiunimijlocii, cu placapiciorului romboidalà,decoratiicu
spiraleîn formàde S-wi afrontate,cutrei perechideproeminenle,cu capdeanimalstilizat.
Exemplarele: 2, 4,6 (?), 13, 17,24 (2), 29,38,41, 49, 52,59,60,65.
fV- dpll Fàrcaçele.Fibulede dimensiunimijlocii, cu decorromboidalpe placapiciorului,
cu cinci butoni,cu douàperechide proeminenleçi cu o perechedeciocuriuniti cu placa;
apendiceîn formâdecapdeanimalstilizat.Exemplarele: 3, 5, 9, l l, li, 18, 19(?), 22,42,,
44,69.
V- tipul Piatra Frecàfei.Fibuleminiaturale,rudimentare,frrà decor,s:rucu decordegenemt,
cutrei saucinci butoni,cudouàperechideciocuri stilizatepeplacapiciorului. Exerrlhrcle:
7 , g , 1 0 , 3 9 , 404, 7 (? ),5 4 ,5 5 ,5 6 ,5 g ,63,64( ?) .
VI- tipul Hishiâ. Fibulededimensiunimijlocii cu placatrapezoidalàfrrà dec.or,cu trei perechi
deproeminenfe. Exemplarele: 21,26,32, 61,62.
Vll--tipul Adamclici.Fibulemariocu cincibutoni,cudecordecerculeleimprimatepeambele
plàci, cu hei perechide proeminenleçi cu capdeanimalstilizat.Exemplarele:l, 35, 70.
VIII- tipul Orçova.Fibule"gepidice",cu decorrombicpeplacapiciorului.Exemplarele:31,
33,37,53,57.
IX- tipul Hàrlec.Fibuledebronzcu trei butoni,cu decorspiralicsimplu.Exernplarele21,23.
X- tipul Dervent.Fibulecu cinci butoni,cu decorspiralicsimplu,eicizat,p"
f1""" semidis-
coidalà,cu placapicionrlui romboidalà,cu decorspiralic.Exernplarelel2,Zl.
)il- tipul Orlea. Fibule cu placa sernidiscoidalàcu cinci butoni separa{ide placà printr-o
coroanà.Exernplarul34.
De asemenea, enistil câtevafibule c:re nu se pot încadra1nnici un tip, din lipsà de date
suficiente(16, 24, 36, 45,4G,66).
Unele dintre tipuri constituiereplici clare ale unor tipuri din ssria de fibule fastuoase.
Astfel, tipul I (Velesnica)imilà fibuleledetipA II (Coçoveni-Ljudakovo); tipul tr (Duni) copiazà
fibulelede tipA fV (SàrataMonteoru);tipul IV @àrcaçele) constituieo variantiia ripuluiA III
r{VYGmer1950:151,nr. 6 c, Abb.
2; Kovaèevié1960:Pl. IIU 9; éorovié- LjuHatovié ll72: 47;Comça
1974b:90; Fiedler 1992:100,nr. 38 a; VagelinsH1994:294(K tZ)..
taTJenkovié1981:250,Pt.XVI/ l7; Fiedlcr 1992:100,nr. 3g b.
t{ Fiedler1992:100,nr. 33;
Irerelembieve1993,e:25,Abb.l/ 1;vagrrinski 1991:2t1T. I I4).
 crulrzÀTÏÀMÀTERrÀLÂ
6l
(Brebeni).Alte tipuri din seriaB au ca prototipuri alte catogoriide fibule fasfuoase,carenu au
apàrutînsàla Dunàreade Jos.De exemplu,lipul BVII (Adamclisi)copiazàfibula fastuoasà de
la Bàlteni(Vaslui)tae. Deci, întreceledouàserii existiiuneleolomentecomuno.Unelefibule din
seriaB sunt imitalii dupàmodelefastuoase.Esteun fapt dernultdemonstratde lon Nestor,cà
fibulelepe mre noi le încadràmîn tipurile B III çi B IV descind din tipul Arëar-Histriarso. A.
Petrea dearollat ideile lui I. Nestor,aràtândcàfaptul sedatoreazàproduceriicelor d.ouàserii de
fibule (fastuoase çi de uz comun)în aceleaçiateliere(saude càtreaceiaçimeçteri),dar pentru
cerinte diferit€. De asemonea,imitaliile au putut fi ftcute de càtreunii meçteri,din t"ritotiol
barbar,carenu aveauposibilitateaexecutàriiunor exemplarefasfuoasersr.
Unele dinhe fibulele praz,enlate nu se încadreÀzà., cronologic vorbind, în problematica
lucràrii,càcielesedateazàîn adouajumàtatoa secoluluialVJea çi înprimajumàtatea secolului
al Vl-lea. Estevorbadetipurile:A I, AV B IX. Le-ammenliona! fiindcàele suntprototipurile
careexplicà,màcarparfial,geneza. fibulelordigitaæmai târzii, databiledupàmijlocul secàlului
alMJea.
A. Petredatatipul Arëar-Histriape la începutulsecoluluial VII-lea, pe considerentulcà
piesadela Histriaprovinedintr-uncontextcar€nu s-arputeadatadecâtdupà602.Potrivit luiA.
Petro,cimitirul situatlângàcurtinadevesta Histriei flângàvaluriledeapàrare)ar fi fost folosit
doar dupà distrugereapetrecutàîn 602 (anterior,existândîn acel loc doar înmormântiiri din
secolulal lV-lea)152. În realitate,necropolarespectivà a fostfolosità,cu siguranfà,çi în secolulal
Vl-lear53,astfelcàargumentulluiA. Petrenu estevalabil.TipulA I nu se dûæazâdecât celtârziu
pânâla mijlocul secoluluialVl-leatra.
Suntemde acord cu afirmalia lui F. Curtarss,cà datiirile propusede J. Werner pentru
fibulele digitatepornescde la datareaatribuitàfibulei de la Coçoveni,çi cà de datareatezaurului
de la Coçovenidepindealcàtuireaunei cronologiia fibulelordigitate.Înainteînsàde a discuta
datareafibulelorînruditecu ceade la Coçoveni,vom continuaconsideraliilelegatedetipulA I.
Deoarecetipul A I sedateazàdoarpânàpe la mijlocul secoluluial Vl-lea, iar tipurile A
III, B III çi B IV suntimitalii ale celui dintâi, nu putemdatatipul B IV decâtîn prirnajumàtate
a secoluluialVl-lea, eventualçi în a douajumàtate,darnu çi 1nsecolulalVll-lea. lntrucâtslavii
nu au pàtntnsîn Munteniaçi Oltenia decâtla sfârçitulacesteiperioade,esteclar cà fibulele de
acesttip nu au aparfinutslavilor.Purtiitorii lor, în Muntenia,au fost locuitorii açeârilor culturii
Ciurel. O variantii târz:iea tipului B IV sepoatedaa çi în primajumàtatea secoluluialVIIJea.
Ea ostedocumentatideperecheade fibule din mormântulde la Edessa,asociatecu o cataramà
dettp Syracusa.Fibulele,deçiseîncadreaâîn tipul B IV, auapendiceîn formà de rnascàumanà
(redatiigrosolan)ts6. Elo au fos! credem,influen{atede fibulele de tip B I, cunoscuteîn Grecia
prin mai multeexemplare.
În privinla tipului B V, Ion Nestor a aràÎatcà acestefibule zunt imitalii degenerateale
tipului ArÔar-Histriars?. Ele suntdeci contemporanecu tipul A I, fapt doveditçi de contextulln
care a fost descoperitexemplarulde la Silistra.Eventual,se poateadmite datarealor pânà la

raeRMexim-Alaibe,SCIVd 32, 1981,3:459-461,fig.2; Teodor1992:133,fig. l0/ l.

l5oNestor196l: 445-446.
15r
Petre 1965:90, 278-280.
r52Petre1965:72-76.
r53
Nubrr 197l: 209-210.
rsVezi Ncstor 1961:zt41;Ficdlcr 1992:95.
çi
r5sCurtat9942239.
rsP.Petcas,în"Aplorr,ol,oprov
Âeluno\",24,1969,Oonika,2:307,p1.320;pellsslgtl:298.
15?
Nestor 196l 442-443.
 :: CAPITOLUL II

smuæ- so'uiu al !'I-lea" dar nu existiivrooprobàcàelear fi fost produse

iEr-Dc escmeneqtipul B w aapàmtûotprintr-o degenerary çi în secolulal vII-
a tipuluiï I;;;. i;;rejurârile în care
tau descopcritexemplarelede la Histria, Krivina Nol ëernaaratii
çi càacestefibule sedateazà
in secolulal vl-lea' cel mai probabilîn a douasajumàtate. " Tot timpurii suntfibulelepe care
le-amîncadratîn tipul "gepidic".Ele suntspecificepentruprimajumàtate
a secoluluialvlJea.
DatareatipuluiBVII estecevamaidificilà.ExemplaruldelavelikoTàmovo
s-adescoperit
într-un contextdatâbilîn a douajumàtatea secoluluial vl-lea, dar
nu esteexclusànici o datare
mai târz;ie,laînceputulsecoluluial VII-lea,càci oraçula fost distrus
abia în 614.Fibula de la
Adamclisi provinedintr-un mormântdatatdupàsss, dar carenu poate
fi ulterior deceniuluial
doileaal secoluluial vll-lea. Analogiiledin afaraariei studiatese
dateazàînsàmai devreme.
Estevorba,în special,deseriadefibuledin Crimeea(tipul WernerII B-
C), din secolulalVl-lea.
consideràmcâla DlnàreadeJostipul respectivapatrunsmai târziu
,p"lifinele secoluluialvl-
lea' El derivà tot din tipulA I, prin filiera fibulelordetip B III (decorul
spiralics-atransformat
în cerculefetse).Avândîn vederefaptul cà acesttip de fibule estespecificpentru
Crimeeasi
Ucraina estefoarteprobabil cael sàfi fost introdusla DunàreadeJos
de cetrerfîrff p'e*"r,, Ë
sfârçitulsecoluluial vllea. Fibuleledetip BVII aufostadoptateînsà
decàtreneslavi,fiindcà
mormântulde la Tropaeumestede lnhumafie de ritual creçtin. çi
çi La Dunàrea de Jos nu s-au
descoperitprototipuri fastuoaseale tipului il vtt, dar cunoaçtem
unul dintr-o zonà apropiatii
(Bàlteni,jud. Vaslui).
FibuleledetipA II çi,respectiv,B I, descinzând din tipulA I, sedateazà cevamai târziu,
în a douajumàtatea secoluluial vl-lea de asernenea, în cursulsecoluluial wl-lea. cerceii
çi,
din tezurulde la Coçovenisedateaâ, dupàcum am vânt\pe la
mijlocul secoluluial vll-lea.
Tezaurul- careparea fi de fapt inventarulunui mormântdefemeie
- a fost îngropatcândvape la
mijlocul secoluluial vll-lea. (Atragematenliacà el nu poatefi pus
in redtuà cu momentul
invazieiprotobulgare din 680t60)- Prin urmare,fibuladin iezaursepoatedata ea,cel târziu,la
mijlocul secoluluialvll-lea, cu observaliacà,fiind o piesàdevaloare çi
excepfionalà, eaa pututfi
transmisàde-alungul mai multor generafii,putândfi d-ecirnaiveche.
Avândinre în vederefaptul
gi--douifibuledetip B I s-augàsitla NeaAnchialosr6r çi Demetriast'2 ln contexteclarede secol
VII (ultima, împreunâcu ceramicàslavàîntr-obazilid abandonatii),
consideràmcertii datarea
tipurilorA II çi B I çi în primajumàtatea secoluluial vIIJear63.
In privin{a fibulelor cu placa în formà de lirà (tipurile A rv
acesteaimitÈicataramele çi B II), s-a constatatcà
de tip Boly-Zelovce,careseÀi"-e în prima
vll-leate' Prin urmare,çi fibulelerespective 3omaâtea secoluluial
nu sepot datadecâttotatunci.un tip similar,care
areînsàdouâperechide ciocuri peplacaîn formàaeta, sedateaâ
la fel. (Ne referim la piesele
de la Gâmbaççi Kruje -Albania). Contemporaneitatea lorcu tipurileA n ii n I estedoveditiisi
de asociereadintreo fibulà cu placaîn fonnà de lirà una de tip
çi B I într-un.î,,"aî, air"
Szâkâly-ôreghegy'ut.

r58VeziPetre 1965:277.
t5e\ilertrer
1950:164.
ro Cum considerà
Teodor lgtl: 22 çi Chirirc l99l: 37 S-376.
16t'lYerrer1950:150,Taf.27/ l; peiles19tl: 306.
r@J'Eiawenger,
Demetias IV Keramik und Keinfunde ausder Demotçatia-Bdtika
in Demaias, Bonn,
l98l,vol. I: l3;vol. II: l,Taf.I/ 12.
tstPefuzadescoperirilor
din Grecia,respingemdatarearopusà decurta 1994:2s0(primajrrnàtate
al.VIJea) pentrutipurile denumiûedenoi À n B I. a secolului
çi
fnPetre t966:26t;Comcr l9Z3 b: 262-263;ibler1992: 143-t44.
rstVeziComsal9Z3 b: 263;Curtr 1994:26ô,nr. 14.
 qvlLIzÀTIÀ MÀTERIÀLÂ , 63

Putemsintetizalntr-ungrafic relafiiiedintretipurile de fibule pe carele-amstabilit.

SERIAA: B:

A IV: Sàrata Monteorr---f B II : LËunl

AV: tip gepidic---> B VIII: Orsova

Figura 36. Sehemaevolufiei princinalelor tinuri de fibule digitate

Ràspândirea în æritoriua fibulelor studhtetecaratiici în secolulalVl-lea au existatcâteva

zonsde concentrarea acestorpiese:zonaPorfilor de Fier, sudulOlteniei, nord-estulBulgariei,
CâmpiaMuntenieiîntreVedeaçi Dâmbovi{a.Totuçi,ràspândirea fibulelordin secolulalVl-lea
esterelativ omogenà,în comparafiecu ceeace constatiimîn cazul fibulelor tâl-zii,de la finele
secoluluial VIJea çi din primatreimea secoluluialVIIJea. Acesteadin urmàs-audescoperit1n
specialîn Olteniaçi în zonaPortilor de Fier.
Care estesemnificaliafibulelor digitâte pentru problemacontinuitiilii / discontinuitàlii
culturale ? lvlai întâi, faptul câ ateliereleromano-bizantineau produs asemeneaobiecte este
legat de tendinfe mai generalà de barberizare e civilizefiei materiale. Ca çi cataramelecu
decoranimalier,fibulele digitate au fost purtate,de obicei, de barbari, saude barbæi aflali în
Imperiu. Din punct de vederestilistic, acestepiesecu decorzoomorf (mai mult saumai pulin
stiliza| sedeosebesc decelecarepot fi consideratetipice pentruartaminoràromano-bizantinà:
catarameledecoratecu cruci saurnotivevegetaleçi, pe de altil parte,fibulele cu piciorul întors
pe dedesubt Deçi pânâîn prezentnu s-adescoperitnici un atelier de fibule digitaæ,estesigur
cà unele dintro acesteobiecteau fost produsede megeri din Imperiu. Calitateaexceplionalàa
unor exemplareprecumcel de la Coçovenieste,în acestsens,elocventii.Or, dacàpânàîn secolul
alVl-lea, clientelabarbarâsealiniala modaimpusàdin Imperiu,1nsecolulalM-lea s-apetrecut
o râsturnarede situalie.Atelierele romano-bizantineau începutsàproducàobiectecareeraupe
gustulbarbarilor.Nu estecazuldoaral fibulolor digitat€,ci çi al cataramolordetip Boly-Zelovce,
Nagyhar*iny,Pâpq Gâtér,careaucomundecorulanimalierstilizzt - un motiv de facturâbarbarà.

tfiHiirfile nu cuprind fibulele carenu au puhrtfi încadrateînt-un anumittip.

çi
 o\
s

--"tl

\\r, 1 2 8te
o

"\li

t1
to
I
t4 ry
zto 24
r1
|-

22
o o
37 38
444
25
rO
)tz

Figura 37: Ràspândireafibulclqf digitate din secolutal Vl-lea

 CIULIZÀTIÀ MÀTERIÀLÂ
65
Legendà
o : tipurile A I, B XI
I : tipurileA III, B III, B Ir/, B X
o = tipul B V
0 : tipul B W
o : tipurileAY BVIII
I :Arëar 16 = Garvàn 3l = Prahovo
2:Adàmeçti 17: Gigen 32: Pruneni
:
3 Bàleni 18: Histria 33 : Ràcari
4 = Brebeni 19: Izvoarele 34 = SàrataMonteoru
5: Bucureçti 20: Kladovo 35 : Silistra
6 = Budureasca 21 : Krasen 36 = SlavaRusà
7: Buleta 22:ï{rivina 37: Stiirmen
8 = Butimanu 23 - Negotin 38:Sum en
9 = Càscioarele 24: Novaëbrna 39 = Troian
l0: Dervent 25 = Novgrad 40 = Tusovica
11: Desa 26 = Orlea 41 =Vardim
12: Devnja 27 = Orçova 42 : Vârtoape
:
13 fhobeta-TurnuSeverin 28 : PiatraFrecà{ei 43 = Velesnica
14: Dulceanca 29 : Pietroasele 44 =Voinicovo
:
15 Fàrcaçele 30: Plenifa

Acestecatarameau fost produseînsàîn ateliereleromanicedin Pannonia,în timpul dominaliei

avare.Cazalfibulelordigitateràmâneînsàcel mai semnificativpentruchestiunea schimbàril.r
de esenlàpetrecuteîn civilizalia romano-bizantinà a secolelorVI-VIJ. În cazul obiectelorde
podoabà"acesteschimbàrisetraducprin grefareaunor influenfe barbare (avare,shve, gepide)
asnpreunor prototipuri bizantiner6T.
În al doilearând,fibuleledigitate,capartea uneimodecareincludeaçi cataramele bizan-
tine çi cerceiistelati,au fostproduseçi purtatepânâîn primatreimea secoluluiaIVII-lea- Dupà
dispariliaacesteimode,singurulelementcares-apàstratau fostcerceiistelafi.Acestaînseamnà
cà laturafemininàa aceleimodeeramai conservatoare. Moda masculinàa suferit modificàri
importanteîn condiliile creqteriiinfluenfeimodei specificepentrukhaganatulavar (piesede
centuràturnatecu decordelujeri qi degrifoni etc.).Abandonareavechii modepoatefi observatii
în întregul spaliu de influenp culturalà bizantinàdin afara Imperiului, din pannoniapânà în
Ucraina.(Nu s-apetrecutçi în Crimeea,ràmasâbizantinà).Cauza acesteinutafii o gàsimîn
slàbirealegàturilor comercialecu Imperiuloîn perioadacarea începutIa sfârsitul domniei
lui Heraklios. Dupà635,Imperiula pierdutceeace recâçtigase pentruscurttimp în Orien! iar
parteaeuropeanà eraoricumpierdutiiçi ocupatiide slavi.Dispariliaobiectelordepodoabàcre-
ateîn atelierelebizantinedemonstreaâdiminuarealegàturilorspaliuluiDunàriideJoscu Bizanful.
Legàturile nu au fost însà întrerupteîn totalitate, càci - dupà cum vom vedeamai departe-
monedeleau continuatsàpâtrundàde-alungul secoluluial VII-lea çi la începutulsecoluluial
VIII-lea. Pede altii parte,qi ateliereledecataramedin Pannoniaçi-auîncetatactivitateatot prin
r6TVezi Madgcaru 1993:176.
çi
t2

I
Or â
tt
rS
r
t-

13
I

. \ j,t- J'r-\- /

Figura 38: Ràspândlreafibulelor disltate târzii

 CIVIUZÀTTÀ MÀTERIÀLÂ
67
Lesendà
a :t i p u r i l e A I I ,B I
I = tipurileA ry, B II
0 : tipul BVII

1:Adamclisi 6 = Ljuljakovo 1l:Vela

2 : Cosoveni 7 = Orlea 12:Velesnica
3 = Hnic 8 : Prahovo 13:Veliko Trnovo
4 = Ferigile 9 =R i 5
5: Iâuni 10: SàrataMonteoru

anii '30, din cauzarevolteikutrigurilordin 631-632,carca distrusunelecentred.eproduc{ie.

Continuitatea tehnicilormeçtegugàreçtiromano-bizantino dupàmijlocul secoluluiaIVII-
lea, la Dunàreade Jos, esteatestatiido producereacorceilor stelali derivali din aceçtiaîn
çi
secoleleVII-IX. Citiim în acestsensfoarteimportanteledescoperirifàcute1aSilistra,priseaca,
precumçi la Costeçti-Iaçi. Ele aratJiundeçi de càtrecine au fost produçicorceiistelafi:fie în
centreledin fosteleprovincii caremai supraviefuiserà, fie în ateliereale unor meçteriprobabil
itineranli. Rupturaintervenitiiîn producereacataramelorçi fibulelor digitatonu a reprezenraro
dispariliea tehnicilor,ci o schimbarede modà.De aceea,nu se poatevorbi de o dispariliea
tradifiilor tehniceromano-bizantineîndomeniul produceriipodoabelorçi accesoriilorvestimen-
tare.Acestetradifii tehniceau fostpàstratede populalialocalà,romanicà,aceeaçicarea pàstrat
çi alto deprinderitehnice,lntre caresenumàràçi olâritul la roataînceatii(pe care l-a transmis
slavilor),dar çi - de exemplu- prelucrarea minereuluide fier çi a fierului16{
În concluzie,d-incolode numeroaceleelementede discontinuiteteintervenite dupl
sfârçitul secoluluiel Vl-leq în civitizafia meterieli e regiunii Dunirii deJospot fi surprinse
çi uneleelementede continuitete1ndomeniultehnicilor,dar çi al folosirii unor categoriide
obiecte.

rs Vezi
Çt. Olteanu,N. Neagu,D. Çeclàman,SCIVA,32, I 9g1, 2: 217-232.
 STIBCAPITOLUI 2
Girorla$a rnonetaaà

T
In epocalui Justiniançi IustinII, careconstituiepunctuldeplecare(cronologicvorbind)
al dernersuluinostru,provinciile dunàreneaveauo viafà economicàînfloritoare, careseroflectÈiçi
în abundenla monedelordescoperite. De asemenea,în regiunealimitrofr de la nordul Dunàrji
pàtnrndeaunumeroasomârfuri din Imperiq iar monodade bronz era folositii în mod curent.
Declinulcivilizalieiromano-bizantine detipurbans-arepercutatçi 1nscàdereaçi apoi încetarea
circulalieimonetare. Studiereadescoperirilormonetare permite,înt-o anumititmàsurà,o cuantifi-
careçi o periodizarea procesuluidediscontinuitateculturalà.De asemenea, evoluliile înregistrate
decirculafiamonetaràindicâçi mornanteledecrizàprovocate,deobicei,deatacurilebarbarilor.
Pentrumonedeledin Oltenia,Munteniaçi sudulMoldovei,am alescaintervaldeanalizâ
perioada565-600.Nu depàçimanul 600,deoarece monedeleemisedupà600 suntpreapuline
pentrua puteafi prelucratestatistic.Nu includemîn statisticànici monedeledescoperitela
Drobeta'TirrnuSeverin,Celei, Orlea,Insula Banului, Ostrow Mare qi Balta Verde-Izvoarele,
deoareceacestea provin din sifuriromano-bizantine çi nu suntrelevantepentrupàtnrnderea mone-
dei în teritoriul din afaraImperiului. Ne ocupàmçi de monedeleemisesub JustinII, pentnr a
dispunede un termende comparalieanteriorpentruanii 578-600.Separa!vom prezentaçi
monedeledatatedupà600, fàrà a fi însàprolucratestatistic.Nu includemaici çi monedelede
aur,careau altesemnificalii(vezimaijos).
Dintre acestemonede,majoritateaau anul de emisiunecunoscut;pebazalor sepoate
întocmi o situafie statisticàa pàtrunderiimonedelor,pentru fiecarean din intervalul studiat.
Coeficientulcel mai relevantpentrumàsurareaintensitiilii pàtrunderiimonedeibizantineeste
cel al nurnàruluidenutnmialan,deoarece el màsoaràvaloareamonedelorcirculateîn teritoriu.
Majoritateapieselorprovin, dupàcum era de açtepta!din apropiereaDunàrii. Sepot deosebi
trei zonederàspândire: I (0-25km. depàrtare deDunàre),II (25-50lcn.),m (peste5o km.).
Au existatcinci subperioade,despàrfitede momentede scàderesaude cregerebruscâa
cantitiiliidemonedà:566-576,577-581,582-588, 589-595,596-600.Diminuareaaôcenruatà a
pàtrunderiimonedelorîn 5761577estelegatiide începutulunui val de invazii slave,înregistrat
de izvoareleliterare(vezi capitoleleI çi \/). ltt acesteîmprejurària fost ascunsçi tezaurulde la
Gropeni.Atacurile slaveau determinatîngropareamultor tezaureçi la zudul Dunàrii, în anii
57G581(vezicapitolulVl.Nuputemfi deacordcuC.Chiriac,careatibuie unrol majorexpodiliei
avare1nMunteniadin anul578în ascunderea acestortezaurer. Acestraid s-aefectuatsubcontrolul
annateiromano-bizantine, çi a urmatdrumul de-a lungul Dunàrii; or, tezaureleaufost ascunsesi
mult mai la sudde fluviu.

' Chiriac1993:l9l-203.
 crPcuLÀT1ÀMONËTÀRÂ
69
Figura 39: Monedelede bronz desconeriteîn oltenia, Muntenia
gi sudul Moldovei (565-600)
A. Descooeririizolate

!Ëba, ffii
565/ 578 Oânpulug Muscel 40 Butoariu 1986; 218, nr. 32.
) 565/ 578 jud. Brulu 5 Oberlândcr-Tâmoveanu, Constaltnescu 1994: 331. nr.
29.
J 5 65/ 578 Valea Stanciului, DJ ., Butnariu 1986:. 223, at. 168.
4 5 6 6/5 67 Bucureçti 40 Buhariu 1986: 217. lr. 23.
5 5 6 6/5 67 Gbindeni, DJ 20 Bubariu 1986: 219, lrt. 62.
6 56 7 t56 8 jud. Buzàu 20 Butariu l9t6: 224, nr. 177.
7 56 8/5 69 Calafat 40 Buûariu 1986: 224, w. 176.
I 5 6 8/5 69 Giurgrça, DJ 40 Butnadu 1986: 219, nr. 65,
9 5 68 /56 9 Llccni. TR 40 Buùariu 1986: 220, nr. 78.
l0 5 68 56 9 Rqcc OT 40 Buhariu 1986:.222, w. l3Z.
u 56 9/5 70 Ccptura, PH 40 Buùariu 1986: 218, nr. 29.
t2 s 69/ 570 Dobruça, VL 40 Buhariu 1986: 219, nr. 43.
l3 5 69/ 570 Râucni VL 40 Bubariu 1986: 222, w. 133.
t4 5 70/ s 7| Pileçti 40 PoenanrBordeg Dicu 1989: 81, ar. l19.
l5 5 70t 57| Turceçti, AG 20 Pocoam-Bo'rdea,Dicu 1989: 79, nr. 97.
l6 5 70t 57| Ulrp,ni, CL 40 Buhariu 1986: 223, nr. 164.
L7 5 71/ 572 Bucureçti 40 Bubariu 1986: 2lt, nt. 24.
l8 5 72t 573 jud. Buzàu 20 Bubariu 1986: 224, nr^ lZB.
l9 573/5 7 4 Gometu. PH 40 C. Predq BSNR, 8G85, 1986-1991: 290. w. 7.
20 573/ 574 jud. Buzàu 20 Oberlinder-Tâooveatru, Coastrntinescu 1994: 331. nr.
30.
2T 573/ 574 Vanæç, GL 40 Buùariu 1986: 223, lr. lZ0.
22 574t 575 Ghindeni. DJ 40 Bubariu 1986: 219, nr. 63.
23 5 74/ 575 Putna" VN 40 Bubariu 1986: 222, v. l2Z.
24 5 74t 575 Ulmcni, CL 40 Butnariu 1986: 223, nr. 165,
25 5 7 6t5 77 Giurgrfa, DJ 20 Bubariu 1986: 219, m. 66.
26 578t s 79 Giurgr|a" DJ 20 Bubæiu l9t6: 2lg, nr. 6?.
27 581/ 582 jud. BrzËu 40 Buhariu l9t6: 224, nr, 179.
29 582/ 583 Popeçti, cR 20 Butnariu 1986: 221, nr. l 1 8 .
30 58 3/ 584 Goicca DJ 40 Bubariu 1986: 222, u. 120.
3l 5 8 7/ 588 jud. Brulu 20 Obcrfândcr-Târnovcanu, Conslantinascu L994: 319
32 588/ 589 Zimnic c a 40 Buhadu l9t6: 224, nr. 175.
33 592t 593 iud. Buzlu 2A Obcdfudcr-Tânovcanu, Coastantincscu 1994: 331. trr.
31.
34 593t 594 Pnndu. GR 40 Buuariu l9%: 222, m. lll.
TOTAL: I 045
70 CÀPITOLUL T

B. Tezaure

ffiffij
.l
1 Gropeni,BR 37 AE (+ 10 ante565) 566/567 Butnariu 1986:228.
517t578
,2 Movileni,GL 25 AE (+ I ante565) 5781579
- Butnariu 1986:229.
s991600
3 Unirea,CL 33 AE 566/567 Buûariu 1986:22E.
594/595

Figura 40: Situafia statisticàa monedelordescoperite

în Muntenia. Oltenia çi sudul Moldovei (565-600)

:N ;
,DlâÊ

565/578 3 45 s81is82 8 180

s66ts67 5 140 5t2l583 I 20
567/s68 4 140 s83/584 2 80
568/569 L2 340 584/58s I 40
569/570 1l 300 585/586 I 40
570/571 9 280 s86/587 I 20
571/s72 8 240 587/588 2 40
s72/573 3 100 588/589 3 r00
573/57
4 I 240 s89is90 4 100
574/57
s I 240 590is9l I 40
575/576 7 180 sglls92 3 40
5761577 3 60 592/593 4 140
577/578 2 60 5931594 I 40
578/579 7 130 594t595 3 80
579/s80 3 100 599/600 I 20
580i581 2 60 TOTAL: 131 3635
 clrcûr^nÀ xoNETÀRÀ
7l

FiEura 41: Numirul de

nuqtmig I tonâ (frrâ tezglûrc)

ln doceniulcaroprecedeaceastàscà-
derea pàtnrnderiimonedeibizantinela nordul
I
Duniirii,"circulalia se mentinusela un nivel 2Æ
ridicat. Studiereape o perioadiimai lungâ a
circulaçieimonetarela nordul Dunàrii aratà,
dealtfel,càintervalul565-582a fost ultimul
În caroa existato pàtrundereintensàa mone-
dei (careconûasteaz[cu scàderea apreciabilà
din perioada545-565F.Au existattotuçidoi
ani 1ncaresepot constatascàderibnrçte:567l
568çi 572/ 573.Situaliaparesàreflectecon-
secinfelea douàevenirnento:deplasarea ava-
rilor sprePannoniaçi atacullui Baianlmpo-
triva armateiromanedin provinciile dunàrcne,survenit1n573Gentru cate,vezi p. I 8).

Fieura 42: Numirul de

nammiaI zonâ
(lnclusivtezaurele)

Dupàun maigfeuexplicabil
reviriment înregistratln 581/582
(care contrasteazàcu ceeace se
constatàîn Dobrogea),lncepede-
clinul. Intervelul 533-595 reprc-
zinti, ln Oltenia çi Muntenia,
epocr detranzifie htre civilizrfie
secolului el Vl-lee çi cer, deci-
zutà, a secolelorVII-VIIL Dupâ
596 çi mai alesdupà600, pàtrun-
de'reamonodelorbizairtineva fi doarsporadicâ.Nu lntâmplàtorln Sgl-SqO,o pâft a fiag.r-ului
câzusedeja (ceadin amontede Oescus).Estedreptcà diminuareOrasticàa petiiioderii
estevalabilâ doar pentru monedelede bronz, cele care "ru"rtà
aveauvaloare de circulalie cureNta
Monedelede aur çi de argint bunuri de prestigil, cpteaveaufirnclie detezaurizare slujeau
çi çi
ca materie primà pentru realizarcade pdoabe, au o situa[ie rp*i"U; în secolui al V{J.lea
pàtrunderealot seintensificàmult în Olteniaçi Muntenia.Azupraacestuifenomenne vom,ôpri
la finalul zubcapitolului.

zButneriu 1986:207.
72 CÀPITOLUL Il

sw 16
12

\a ôJ
\5Jt
\'\-.--r'- I
3

!tt 30 2t
l5
a

Legendà
O -- Izolate
L J: l ezaur
I: Bucureçti 9 : Gornefu 17=Râureni
2: Calafat 10= Gropeni 18: Resca
3: CâmpulungMuscel ll = Làceni 19: Turceçti
4: Ceptura 12= Movileni 20: [Ilmeni
5: Dobrusa 13= Piteçti 21 = Unirea
6: Ghindeni 14= Popeqti 22 =YaleaStanciului
7: Giurgifa 15: Prundu 23 : Vameç
8: Goicea l6 : Putna 24 =Zimnicea

Deci, în momentul lnceputului marelui val de invazii 31sysrlin 614-Glgînceteazà

pàtrundereamonedelorde bronz. Monedalui Constans II dela Novaciesteo aparitiecu totul
izolatà.Pàtrundereamonedelorbizantines-areluatabiaîn secolulal lX-lea.
Estefoarteinteresantà
concentrarea demonededebronzdin Olænia,din jurul Craiovei,
în aceeaqi zonàundese grupeazà mai multefibuledigitatedin secolulai VII-lea; tot acoloa
apàrutçi tezaurulde la Coçoveni,çi tot acoloau fost descoperitesi tezaurelede monedede
argint de la Priseaca,Dràgàçaniçi Vârtop. Aceastàconcentrarepoatesemnalaun centrude
putere,caredin punctdevederearheologic esteevidentiatdeDiezen'â unorobiectede valoare
(unele,chiar,deprestigiu).Ne vom ocupadeaceastà chestiune l:l ;arilolul IV. 5.
 CIRCUIATIÀ Ir{oNETÀRÀ 73

wfi7 EO
!fi7ffi 40
ffilfte
%{sm
s7w7a
sw72
sTzFn 00
s73ls74
574{s7s
57qÆ76 60
5 7 ffi n
577firt
s7&lsn 50
s7w
58ry581
s8v5E2
sE?Æ83
s8qÆE4
584Æa5
5&TF86
5fq...587
587Æ88
s88/58e 00
s8ryss 40
seq/5%
ssw2 20
ss2ls.qt
seryse4
seryses 20
s%ls%
s%lss7
ssïs%
se8/see
sryffi

Figura 44: Circulafia monetari în Muntenia, Oltenia fi sudul Moldovei.

Numàrul dc zurnzia / an
74 CAPITOLUL U

Fisura 45: Monedelede bronz din secoleleVII-VIII descoperiteîn

OlteniaoMuntenia çi sudul Moldovei

ffi
t Argetoaia, DJ 602t6t0 40 Phokas Butnariu 1986:217,nr. 7 çi
223, m. 158 (citati încâ o datii,
zub fânfàreni).

2 Cioroiul Nou, DJ 60216to 20 Phokas Butnariu1986:218, nr. 31.

(?) (sau
Horaklios)
3 Jercàlâi(Urla{i), PH 602t6t0 40 Phokas V. Teodorcscu,în Enciclopedia
arheologieiçi istoriei vechi a
României,2, Bucureçti,1996:
289.
4 Ràcari, DJ 602t610 ? . Phokas Butnariu 1986:2?2, nr. 128.

5 Tmbaevka, raion Vulcâ- 60216t0 40 Phokas Butnariu1986:225,m. 2L3.

neçti (Republica
Moldova)
6 Piteçti 603/604 20 Phokas Dicu 1989:
Poenanr-Boldea,
81, nr. 120.
7 Urirb'ràreçti,GL 603/610 40 Phokas V. Mihàilescu-Bârliba,V.
Butnariu, 4M,12, 1988:19,
n r. 5 .
I Jud. BuzÉu 605/606 40 Phokas Butnariu1986:224,nr. 180.
9 Celei,OT 6061607 40 Phokas Butnariu 1986 227, nr. 63.
,l
1 0 Oltenita 6t0t64l Heraklios Butnariu1986:2207,nr. 88.
t2 Râncâciov,AG 610/611 20 Heraklios Poenam-BordeqDicu 1989:
79, nr. 95.
t3 Almàj, DJ 6t2l6t3 40 Heraklios Butnariu 1986: 211, ru. 3.
t4 Craiova 61216t3 40 Heraklios Butnariu1986:218, nr. 40.
,l
1 5 jud. Dolj 6L3t6L3 Heraklios V. Petac,BSNR, 86-87, 1992-
1993:319,nr. 3.
1 6 Piteçti 6t3t6t4 40 Heraklios Poenanr-Borde4Dicu 1989:
81,nr. 121.
L7 Novaci, GR 6461659 ? ConstansII Butnariu 1986: 220, nr. 86.

Rwenind acum la problemeleridicate de circulatia monetaràîn Oltsnia, Muntenia çi

sudulMoldovei 1nperioada565-600,sopoateconchidecàacestæritoriu a beneficiatde un flux
destulde puternicde monedàbizantinâ,dacàjudecàmprin comparaliecu c€eace $im despre
Moldova çi, mai ales,despreTransilvania.Esteadevàratcà marcamajoritaæa monedolors-au
descoperitîn apropiereaDunàrii(în zonaI). Dupàcum s€obserràdin figûile 4l çi 42,2760de
 crBcL'râTrÀ
UoNETÀRÂ 75
nurnmiadin 4255(adicâ 64,86%)pmvin din zonaI. Àdairemarcémcà rnai bine de trei sfernrri
dintromonede(socotitecavaloare)provindin celetrei tezaure(din care,douàsoaflà în zonaI).
Deci, inknsitateapàtrunderiimonedeidepindeade distantafafàde teritoriulImperiului.Acesta
a fost credetn,factorul principal (çi permanent)carea determinatnivelul circulaliei monetare.
Evoluliaacesteicirculatiia fost însàinfluentatiide momenteleçi intervalelede nesiguran[à,de
conflicte.
Examinarea circulafieimonetareînprovinciile DaciaRipensis,MoesiaSecunda çi Scythia
estemult îngreunatiide faptul cà doar foartepuline piesedescoperiteîn Serbiaçi Bulgaria au
fost publicate.De aceea,nu a fost posibilàrealizareaunui studiustatisticdecâtpentruDobrogea.
Totoçi,pentruverificareadateloroblinuteprin cercetarearnonedelordin Dobrogea,putemcita"
bunàoarà"statisticaîntocmitii de D. Jankoviépentru moncdelede la Aquis (Prahovo).pentru
domnialui TiberiuII, coeficientulnummialan estede 32,iarpentrudomnialui Maurikios,de 8.
Deci, subMaurikios,circulafiaa scàzutla un sfert din ceeace fusesesubTiberiu II; în Dobrogea
nu seconstatiio asemenea situalie.Ultima monedàdescoperitiilaAquis estedin 59315943.Totuçi,
rezultateletrebuieluate cu precaufie,càci sebazeazàpeanalizaa doar 14monede.Rernarcàm,
în oricectz, lacunaexistenlàlntre 589çi 593,adicàîntr-operioadàderevirimenta circulafieiîn
Dobrogeaçi chiar la nordul Dunàrii. Faptulseexplicàprin aceeacàAquis s-aaflat zubdominalie
avaràtimp de câfivaani dupà585 (vezicapitolulIV. 3).
Revenindla Dobrogea,se cuvine sà amintirn cà nici aici nu dispunemde informafii
suficiente,în cazulunor oraçeprecumCallatis,Noviodunum(çi altele), deoarecefoarte multe
dintremonedeledescoperite în acestesituri suntîncàinedite.Dela Hishia s-aupublicatnumeroase
monede,dar estevorbanumaide celedescoperite pânàîn 1970.(Sepoatetotuçi consideracà
estevorba de un eçantionreprezentativ).Cu toate acestea,pe ansamblulDobrogei existii un
numàrdestulde marede monedepublicate,astfelcà esteposibilàefectuareaunui studiu statis-
tic. Am sfudiatnumai monedelede bronz cu an de emisiunecunoscut.Pentrua aveao scurtà
perioadàde referintàanterioaràinvaziilorînceputeîn 576,am inclusçi monededin 573-575a.
Intre578/579çi5911592, circulalias-amenlinutlaunnivel ridicatln Dobrogea.Atacurile
din anii 581-586nu aucauzatodiminuaresemnificativàa circulalieimonetare - ceeaceînseamnà
cà,în aceastàetapàa invaziilor, Dobrogeaa fost mai pufin afectatii.Dealtfel, faptul seconfirmà,
deoarece- dupàcumvomvedeaîn capitolul IV. I - în Dobrogea,situalias-aagravatabiaîncepând
din 593, cânda debutatetapaceamai gravàa atacuriloravaredin vremealui Maurikios çi când
Dobrogeaa suferit în mod nemijlocit invaziile slavilor din Muntonias.Contrazicândvechoa
prejudecatiidespre"catastrofa"anului 602,circulatiamonetaràrevinela un nivel mai ridicat în
timpul lui Phokasqi în primii ani ai lui Heraklios.Abia 1n614începedeclinul final - provocatde
mareleval de atacuriavaro-slave,cart au avut acelaçiefectçi în vestulprovinciilor dunârene.
Açadar,pebazadatelornumismatice,sepoatetrageconcluziacà,ln Dobrogeg epoca
de trenzi$iedela civilizafiasecoluluialVl-lea la ceaa secoluluiaIVII-lea,adicâdela civiliza]ia
de tip urbanla ceabarbarizatilçi ruralizatii,lncepeîn jurul anului 593. Datareaconcordâcu a
douaetapàa destràmàrii/ines-ului, carea afectatçi sectoruldobrogeanal frontierei.
Nu esteinutilà o comparaliecu ceeace sepoateconstatala Celei-sucidava,adicàîntr-o
cetatesituati la nordul Dunàrii, dar aflatàsubautoritateaImperiului.Aceastaprezintii avantajul
efectuàrii unor ccrcetiiri sistematice,canleau adusla luminà un numàr suficient de mare de
monedepublicate6.În intervalul 565-577,circulalias-amenlinutla un nivel relativ ridicat, în
rJerkoviél9tl:66,70.
aAm efectuataceastàstatisticà în Medgerru 1996:35-61(cuun numàrmai mic demonede).
çi
sPoeneru-Bordee1976:209fixa în 596reducerea drasticàa circula{ieimonetareîn Dobrogea.
6Adr:natela un loc de Butneriu l9t6:226227 .
76 CÀPITOLUL II

mediede 70 nummia/ an. Esteînregistratun vârf de 200 de nummia/ an în 568/569,carc,

interesant, corespunde cu unvârf similarîn Munteniaçi Oltonia,Dupà 577, începedeclinul. Din
primii doi ani careau urnat, nu existiimonede,iar în intervalul579-589,coeficientulmediu
scadela 37 nummiaI an.Începânddin 590,pàtrunderea monedelordevinesporadicà.tlltima
monedëdin cetateestedin 596/597.Înaçezarea civilà, existiiçi una din 606/607,dar aceasta
nu
esterolevantilpentrucirculaliarnonetaràdin timpul funefionàriifortificaliei. Seconstatàcâ la
Sucidava,circulafia monetarâaveacar?cteristicimai apropiatede cea din toritoriul barbar.
Redresarea observatiiîn Dobrogea1nanii 586-592nuareun echivalentaici. Estenormal,càciîn
acoi ani, sectorulde limessituatimediatla vestde Sucidavaera cuceritde avari.

573t5?4Adamclisi 7 40 A Vertan, G. Custurea, Pontica, 13, 1980: 355, nr. 182; inf. R.
Ocheçeanu,A Popescu.
5 7 3 1 5 74 Capidava I 40 A Vertan, G. Custurea,Pontica,2l-22, 1988-89:380, w. 1292.
.l
573/574Constanta 20 Poenaru-Bordca,
Popeea1976 218, nr. 8l
573t574 Dobrogea 2 40 A Vertaa G. Custurea,Pontica, 19, 1986: 303, nr. 1132; A popeea,
BSNR, 67-69, 19?3-1975120, w. 6.
5't3t574Greci I 40 B. Mitrea, Dacia, NS, 1971: 412,nr. 105
s?3t5'14Histria 2 40 Preda,Nubar 1973: 210, nr. 1834, 1835
573i574 Isaccea 20 A Popeea,Peuce,4, 1973-1975:l?8, nr. 20.
573t574Isaccea I 40 A Popeea,Peuce,4, 1973-1975:178, nr. 2l
574t575Adamclisi ô 20 R. Ocheçeanu,G. Papuc, Pontica, 6, 1973: 376, u. 240; inf. R
Ocheçeanu,A. Popescu
s74/575 Adamclisi 40 inf. R Ocheçeanu,A Popescu
574t57sCapidava 20 A. Vertaq G. Custurea,Pontica, 2l-22,1988-1989:380, nr. 1296.
574t575Capidava 3 40 AVertan" G.Custurea,Pontica, 2l-22,1988-L989:380, w. 1293- 1295.
574/575Constanta 5 20 Poenaru-Bordea,
Popeea1976: 218, nr. 72-74,80, 82.
574/5',15Costineçti I 40 Dimian 1957: 192.
5 7 4 /5 7 5 Dinogetia I 20 Mihea 1974: 68, nr. 49.
574t575Dobrogea z 20 Poenaru-Bordea,Bau6".. 1973-1975: 154, nr. 16; A Vertan, G.
Custurea,Pontica,19, 1986:302, nr. 1128.
574t57s Dobrogea 2 40 Foenanr.Bordea,
Bauma.r 1973-1975:154, 156, nr. 15, 33
574/515 Enisaia 2A Mànucu-Adameçteanu,Oberliinder-Târnoveanu1984: 352, nr. 17:
A.Vertan, G. Cushrea, Pontica, 19, 1986: 300, nr. 1084.
5 7 4 t5 7 5 IIârçova 20 A. Vertan, G. Custurea,Pootica, 19, 1986:301, nr. 1095.
s74t575Histria 6 20 Preda, Nubar 1973: 212, nr. 1848, 1858, 1859, 1860; G. poenaru-
Bordea,în Suceveanu1982: 158, nr. 166, 167.
574t575 [Iistria 6 40 P re d a ,N u b a r 1 973:210, nr. 1836,1837,1875, l 88l ; G. poenam-
Bordea, în Suceveanu1982: 165, nr. 87; A Vertao" G. Cusfurea,
Pontica,16, 1983:31i, or. 7{8
 CIBCT'LÀru }TONETÀRÂ 77

574t5't5 Ioaccea I 40 À VertaqG. CusturcqPontica,15,1982:284,nr. 531.

s74ls75Murighiol ) 40 C. Opaitl99t:472, nr. 105,l12.

575t576Adamclisi 3 40 inf. R Ocheçeanu"À Popeccu

575t576Doûrogea I 20 A Verbn,C. Cucturea,

Ponticq16,1983:312,tn.778.

575/576Hickia I ? M. Ionercu,BSlilR,67-{r9,1971-19?5:
331,nr.14.
575/576Histria 2 20 PFds"Nubat1973 213,nr. 1861,1E77.
575/5?6Hishia 3 40 Prcdalùrber1973:210-211,
nr. 1838,1839;214,nr.
1885.
575t576M[cin I 40 I. lVinklcr, A Hqârtean, M. Miles, AIvlN, 9, 1972:
383,nr. 13.
575t576Mihail I 40 G. PoeoanlBordeA C. Popa BSNR, 70-74, 1976-
Kogélniceanu, 1980:637,nr. 16.
CT
5751576Murighiol 20 C. Op84l99l:412,nr. l15.
575t576Troermis 20 Oberlândcr-Târnovcanu
1980b: 278,nr. 307.
576t577Àdamclisi 2 20 inf R Ocheçeanu,
À Popercu.

576t577Adamclisi 3 40 R Ochcpanu, G. Papuc,Ponticq5,1972l.478,nt.97;

inf. R Ocheçeanu,
A Popescu.
s76ts77Constanta 40 R Ocheçcaou,
G. Papuc,Ponticar 9, 1976: 232,nt. 630.

576t577 Dinogctia 40 Mihca 1974:68, ar. 55.

5761577Histria 4 40 Prcda Nubar 1973:2ll, nr. 1840,lt4l, lt76; G.

Pocnanr-Bordca,
în Sucevcano1982:165,nr. 88.
s77/578Conctanla I 20 Pocnaru-Bqdca,Popcca1976:218, nr. 75.

577t578HisÈig 3 20 k€ds, l.Iubar1913:212,nr, 1862,1863,1864.

577/578Histria I 40 Preda"
Nubar1973:211,nr. 1842.
577/578 Isaccea I 20 À Vsrta1q
G. Cugtnrea,
Pontica,16,1983:312, m.772.

s77t578 Troeamis t 20 C. Chiriac,O. Bouaegru,Pcuce,4,1973-1975, p. 101,

ar. 6; Obcr-lôndcr-Târnovcanu
1980b: 267.nr. 75.
578t579Adamclisi I 40 inf. R Ocheçeanu,A Popeccu.

578t579 Capidava I 40 A Vcrtan, G. Custurea,Pontica,2l-22, 1988-19891

380,nr.1300.
578t579 Dinogetia I z0 Mitree1974:69, nr. 57.
578/s79Dinogetia I 40 Mitrea1974:6E,nr. 56.
5781579Hôrçova I 40 A- V€rtsn,G. Cuûrea" Pontica,14,1981:342,ar.t29.

578t579 Hiffia I 40 PrcdaNubar1973:217,m.1919.

5781s',t9
Murighiol 2 40 C. Opa{l99l:472,nr.l18,119.
579/580 Histia 4 40 keda, Nubor1973:216,nr. 1908,1920,l92l; 231,or.
5.
5E0/5tl Adamclici 2 40 iaf. R Ocheçe8ou,A Poçrcscu.
 CÀPITOLUL II
78

ffi
580i581 Histria 6 40 1909,1913,1914,l9l5;229'
PredqNubæ1973:216,nr.
nr. 8; 231,m. ô.

5811582 Histria 4 40 Preda,Nubar1973: 2l7,nr. 1910,19 18; 230,u. 12,t3'

581i582 Tulcea 40 Dimian1957:200.

582/583 Constanta I 10 P. Dicu,BSNR,75-76,1987-1982:447,nr.

R Ochqseanu,
31.

s821583 Constanta I 20 Popeea1976: 2l9,nr. 102'

Poenaru-Borde4

582/583 Constanta 1 40 Pontica,16,1983:310,w.747.

A. Vertan,G. Custurea,

5821583 Dinogetia I 40 Mitea l9?4:70,nr.68.

582/583 Dobrogea I 40 SCN,4, 1968:405.

G. Poenam-Bordea,

82t583 Isaccea I 20 1980c: 508,nr' 128.

Oberliinder-Târnoveanu

83/584 Adanclisi I 20 Pontic425,1992:384,nr. 1392.

A. V€rtan,G. Custurea,

s83/584 Constanfa I 20 Popeea1976: 2l8,nr' 89.

Poenanr-Bordea,

5831584 Dinogetia 2A 1980c: 507,nr. 102'

Oberlânder-Târnoveanu

583/584 Hfoçova I 2A G. Cushrea,Pontica,19,1986:301,nr. 1099.

A. V€f,tan,

583/584 Histia I 20 Preda,Nubar 1973:2l8,nr. 1935.

583/584 Isaccea 1 20 1980c: 508,nr. 127,129.

Oberliinde,t-Tâmoveanu

583/584 Utmetum I ? 1914:304,nr.43.

Pânran

584/585 Adamclisi I 20 nr. 1393.

A. Vertan,G. Cus[rea, Pontica,25,1992:.384,

s84/585 ConstânTa I 20 Popeea1976: 218,nr. 90.

Poenanr-Bordea,

584/585 Dobrogea I 4A Baumann1973-1975:l 54,nr. 17.

Poenaru-Bordea,

584/s85 Histia 2 20 PredqNubar1973:2l8,nr. 1936;220,nr. 7955.

584/585 Histia I 40 heda, Nuba 1973:220,nr. 1956.

,, 40 C. Opail l99l:. 472,t. l2O, l2l.
584/s85 Murighiol
584/585 Pârjoaia I ? B. Mits, Dacia,NS, 10,1966:414,nr. 61.

s85i586 Adamclisi I z0 A. Vertan,G. Custtrea,Pontica,25,1992:384,nr. 1394.

585/586 Constan{a I 20 Popeea1976: 220,ru. 4.

Poenaru-Bordea,

585t586 Dinogetia L 20 59,65.

Mitea 1974:69-7o,nr.

585/586 Hisfia 1 20 Preda,Nubæ 7973:2l8,nr. 1946.

585i586 Histia 4 40 Preda,Nubar 1973: 217,w. 1922,1923; 229,w. 14; 231,

w.7.

s85/586 Pàcuiullui I ? P.Diaconu,D.Vâlceanu,Pàcuiul lui Soare, I, Bucureçti,

Soare 1972:l89,nr. 54.
586/587 Adamclisi I ? 1968:4 10.
Poe,naru-Bordea

586/587 Adamclisi I 40 A. Pcpescu.

inf. R Oche.seanu,
 CIRCI.'LATIÀ MONETÂXÀ
79

5 8 6 /5 87 Constonta 5 20 PoananrBordeq Popeea 1976: 218-219, nr. 9l-93, 103;

B. Mibeq Dacia, NS, 5, 196l: 591, nr. 51.

586/587 Dobrogea I 40 Poenæu-Bo'rdea, Baumann 19?3-1975:154, m. 18.

5 8 6 /58 7 Enisala I 20 Mâaucu-Ad&negeanu, Oberlânder-Târnoveanu l9M:
352. nr. 20.
586i587 Hictria t 20 Preda,l.Iubar 1973:.218, nr. lgl7.
5 8 6 /58 7 Histria 7 40 Preda Nubar 1973: 2L7-218,m. 1924, 1950.
586/587 Igaccea I 20 Popeea1973-1975:179, nr. 26.
s86/s87 Murighiol I 20 C. Opart l99l: 483, nr. 10.
5 86/587 Niculilel I 20 Ob€rlônder-Tâmovanu
1980 c: 509. nr. 136.
586/587 Sacidava ? Scorpan 1980:70
5 86/587 Vâclreni TL t 20 G. Poenam-Bordeg R Ocheçeanu, BSN& E6-87, 1992-
1993:88. nr. 5.
5 8 7 /58 8 Capidava I 40 A V€rtan, G. Custur€a"Pontica, 2l-22, 198&1989: 380,
nr. 1301.
5 8 7 /58 8 Constanfa 40 B. Mib€ai Dacia, NS, 1963: 597, nr. 49.

58 ? /58 8 Histria 4 20 Preda,Nubar 1971: 2LE, nr. 1937, 1938; 229, nr. 9; 230,
nr. 16.
5 8 7 l 58 8 Higtria 5 40 Pr€d4 Nubar 1973:217, nr.l925;220,nr.1951,1952,1957:
229,nl 15.
5 8 7 /5 8 8 Murighiol I 20 C. Ope{ 1991: 473, tn. 122.
58 7 l 5 88 Slava Rusà I 40 Oberlând€r-Tâmoveanu
1980 c: 509, nr. l4l.
5 8 8 /5E 9 Capidava I 40 À Vertar, C. Curturea"Pontica, 2l-22, 198&1989: 3E0,
nr. 1302.
5 8 8 /58 9 Constsnls 40 À Vertù\ G. CustureqPonticao25, 1992: 387, nr. 1436.
5 8 8 /5 E9 Enisala I 40 M[nucu-Àdameçteanu, Oberliinder-Târnoveanu 19t4:
352, nr. 18.
5 8 8 /58 9 Histria 3 20 Preda Nubar l91t: 218, nr. 1939; G. Poenanr-Bordea"în
Suceveanu1982: 155, nr. lll; 158, nr. 170.
588/589 Histria 3 40 Preda,Nubar l9?3: 218, nr. 1926; 229, nr. l0-ll
5 8 8 /58 9 Isaccea I 40 Popeea1973-1975:179, nr. 25.
5 8 8 /58 9 Mangalia I 40 G. PoenanpBordeg
Dacia, NS, 37, 1993: 316, nr. 74.
5t8 /5 8 9 Ulmetum I 40 Pârvan 1915: 281.
589/590 Dinogetia I 20 Mibea l9?4: 69, m. 61.
5E9l590 Histria 5 20 Preda,Nubar 19131219, nr. 1940-1944.
5 8 9 1 590 Histria 4 40 Preda,Nubar 1973: 218, nr. 1927; 230, nr. l7; 231, m. 8,
9.
5 9 0 /5 91 Ademclisi I ,| I. Bogdan{âtàniciu, în Crooica cercetlrilor arùeologice
1995 (1996): 2.

s90/59
l Ademclisi 2 40 Poenaru-Bordea1968: 410: inf. R. Ochesêaru. A
Popercu.
5 9 0 /5 91 Dinogetia ) 20 Mitea l9?4: 69, nr. 62-63.
5 9 0 /5 9I Dinogeiia I 40 Mitrea 1974: 69, nt, 60,
80 CÀPITOLUL il

s90t59r Dobrogea 2 40 Poonaru-Bordea,Baurnann 1973-1975:154,r. l9; A.

Vertan,G. Custurea,
Pontica,19,1986:303,nr. 1133.

590/591 Histria 1
I 20 Preda,Nubar1973 220,nr. 1958.
cfi^ /cô1 II;
- Ê;d
I UJ Ut - J 4û Prcda,Nubari973:218,w. 1928,1929;
230,nr. 18.
591/592 Axiopolis I
I 40 B. Mihea, Dacia,NS, 7,1963:.598,nr. 54 (Cemavoda).

591/592 Capidava J 20 A. Vertan,G. Custurca,Pontica,21-22,1988-1989:380,

nr. 1303,1304.
591/592 Constanfa 5 20 Poenaru-Bordoa,
Popoea1976:218,w. 94-96,104-105.
59U592 Constanla ) 40 G. Poonaru-Bordea,SCN, 4, 1968: 400; Poonaru-Bordea,
Popeoa1976 218, nr. 88.

591t592 Dinogetia 20 Mitrca 1974:69,w. 64.

sgu592 Dobrogoa I LV A. Vertan,G. Custurea,
Pontica,19,1986:302,nr. 1113.
59u592 Dobrogea I 40 Pocnaru-Bordea,Baumann 1973-1975:156, nr. 34.

sgu592 Histia J 20 Prcda, Nubar 1973: 230, nr. 19; G. Poenaru-Bordea,în

Succvsanu1982: 158, nr. l7l,172.
sgu592 Hisbia J 40 Preda,Nubar1973:218,nr. 1930,1931;220,nr. 1953.
59v592 Isaccea I 20 Popcea1973-1975:
779,nr. 27.
59U592 Slava Rusà I 40 Opaif,Opail,Bànicà1990:28, nr. 2i.
s911592Troesmis I
I 20 Oberlândcr-Târnoveanu1980 b: 274, w. 177.

5921593 Axiopolis I 20 Poenanr-Bordca, Ocheçeanu,Nicolac 1989:72, nr. 206.

592t593 Constan{a 2 20 Pocnaru-Bordea,Popeea1976:218-219, nr. 97, 106.

s92t593 Hârçova I 40 A. Vcrtan,G. Custurca,

592/593 I{istria
592ts93 Slava Rusà
593t594 Histria
593t594 Histria
5931594 Sàlcioara(fost
6 Martie), Tl,
594t595 Constanla
Pontica,19,1986:301,nr. 1100.
5 20 Preda,Nubar 1973: 219-220,nr. 1945, 1948, 1959; G.
Pocnaru-
Bordea,în Succvcanu1982:158,w. 173,174.
I 20 Opait,Opai{,Bànicà1990:28, nr. 20.
2 20 Preda,Nubar1973:220-221,
nr. 1960,1961.
I 40 G. Poenaru-Bordoa,în Sucevoanu1982: 158, nr. 175.
I 20 M. Mànucu-Adameçtcanu, G. Poenaru-Bordea, BSN&
86-E7, 1992-1993:125, nr. l l.
I 4A Poenanr-Bordea,Popcea1976l.219, nr. 109.

594t59s Histia 4 40 heda, Nubar1973:218,nr. 1932;220,w.1954; 230,nr.

20-21.
594t595 Niculifel I 40 Oberlânder-Tâmoveanu
1980c: 509,nr. 135.
594t595 Sacidava I ? Scorpan1980:70
596t597 Capidava I
I 40 A. Vcrtan, G. Cushuca, Pontica, 2l-22, 1988-1989: 380,
nr. 1305.
596t597 Constanfa I 20 Poenaru-Bordca,Popeea7976:219, nr. 107.
 crRculÀTr.À
UoNETÀRÂ
81
lL-T;f,il
rlry;
Il-

596/597 Dobrogea
'
: - j
lffiJi=*
Itlff1*Fi I fæT ll' :,*#}tr.î4r#,,::,:,ii;."ilù&r[trû+r,0,i'', + .,;.,*ri,;' l
I t 20 G. Pocnaru-Borde4SCN, 4, 196g: 405
596/597 Histria I 2A Prada"Nubar 1973:219, nr'. 1949.
596/597 HisFia I 40 Preda,Nubar 1973:218,nr. 1933.
596/597 Sacidava I ? Scorpan1980; 70.
597/598 Adamclisi 2 40 R._Ocheçeanu, G. Papuc,pontica, 6, l9V3: 376, w.239;
inf. R. Ocheçeanu,A. popescu.
597t598 ConstanTa I 40 A. VÉTtan,G. Custurea,pontica, 25, 1992 3gg, nr. 1439.
597/598 Enisala I 20 Mànucu-Adameçteânu, Obsrllitrd€r-Târnovoanu l9g4:
352,nr. 19.
597t598 Histria I 40
599t60A Constan{a I 2A A. Vertan, G. Custurea,pontica, 25, 1992:3gg, nr. 1440.
5991600 Sacidava ? Scorpanl98O 66,74.
600/601 Capidava 20 A. Vcrtan, G. Custurca,pontica" 25, 1992:3g6, nr. 1409.
600t601 Constan{a 2 20 Poenaru-BordeqPopoea 1976: 2lg-219, nr. 9g, 10g..
600/601 Histria I 40
60tt602 Dobrogea I
20 Poenaru-Bordea,Baumann I 973-I 925:I 55, nr. 27.
602i603 Constanla I 4A A. Vertan, G. CushuÊa"pontica" 25, 1992: 3gT,w. 1437.
603t604 Constaufa 20 G. Poenaru-Bordea,
SCN, 4, 196g: 400.
603,'604 Constan[a 40 Posnâru-Bordea"
Popoea1976:219, nr. l13.
603i604 Histria 2A Preda,Nubar 1973:226, nr. 2036.
5 0 3 i6 0 4 Iulia-Baçchioi 40 O c h epanul 98l :311, nr. I
503604 Mangalia I ? A. Barne4SCM,46, 1995,3-4: 2g5,nr. 14.
60.1,60 ConstanJa I 2A Poonaru-Bordoa,
Popeea 1976: 219, rtr. lZ7.
6C4605 Enisala I 40 Mânucu-Adarne$eanu, Obsrlândcr-Tâmoveanu l9E4:
352,nr. 21.
6O1r60 Histria I 2A Pred4 Nubar 1973 226, nr. 2034.
5ût,605 Histria I
40 Predq Nubar 1973: 225, nr. 2027.
531605 Isaccea I 40 Popeea1973-1975 179,w. 29.
5 0 -i ,6 0 6 Dobrogea I 4A A. Popescu, Opuscula Numismatic4 Bucureçti, 19g9:
242.
5C 5 .6 0 6 Hârçova 20 Custurea1986:277,rrr.4.
5!n5606 Histria 40 Preda"Nubar 1973:225, nr. 202g.
5Ji 5 0 6 Lazu .,
? Popescu1965: 253.
5J6 507 Capidava 40 Cushuea1986:277,nr. I
5:J6 607 Constanla t
4A R. Ocheçeanu,
P .I. Dicu, BSNR" Z5-26, lggl_19g2;447,
n r.3 2 .
::é 507 Csrbudc Sus I 40 R. Ocheçeanu,G. Papuc,pontica, g, 1975: 443.
 CÂPTTOLULil
82

û61û7 Dotnogea I 20 Donoiu1983:237,nr.1

Poenaru-Bordea,

ffidffi7 Dobrogea I 40 Bauloamt197! 1975:155,nr- 20.

Poenaru-Bordea,

æ61û7 Histria 4 40 Preda,Nubar 1973: 225'226,tT. 2029,2033, 2038; G.

1982:155,nr- tl2.
Poenanr-Bordea,în Suceveanu

6071&8 Capidava I 40 Pontica,2l'22,1988-1989:380'

A. Vertæ, G. Custurea,
nr. 1306.

û71û8 Constanfa I 40 B. Mitrea,Dacia,NS, 7, 1963:597, ru..49,

6071û8 Dohogea I 40 SCN,4, 1968:406.

G. Poe,narrrBor&a,

608/609 Adamclisi I 20 Potrtic415, 1982:281.

A.VertarfG. Cr:str:rea,

608/609 Constanfa I 20 Popeea1976: 2l9,nr. 126.

Poenaru-Bordea,

I 40 lvlÉnucu-Adamesteanu, l98y'.:3 52,

Oberlânder-Târnoveanu
609/610 Enisala
rn.22.

I
10/61 Constanta I 40 Popeea1976:2I9, nr. 129.
Poenaru-Bordoa,

t0i6l I Nufiinù I 20 nr. 56.

B. Muea" Dacia,NS, 10,1966,412,

6tu612 Constanfa I 20 Popeea1976:219,w. 132.

Poenaru-Bordea,

6fi1612 Constanta I 40 Pontica,25,1992'.388,nr. 1441.

A Vertan,G. Custurea,

6ly6t2 Dobnogea I 40 Poenaru-Bordea, 5: | 57,u - 37-

Baumann1973'197

6t2l613 Mangalia I 40 l98l: 312,m. 2.

Ocheçeanu

6t2l613 Mr:righiol I 40

6131614 lArgamunt I 2 M. Mànucu-Adameçteantl" în Cronica cercetàrilor

arheologice1995(1996):70.

613t6t4 A:riopolis I tto , OcheçeanqNicolae 1989272,rn.209-

Poenanr-Bordea

6t3l614 Constanfa 2 a,
Sâmpetnr19712225.

6L3l614 Constanta I 40 | Sâmpetrul97l:225.

6t3l6L4 Histia 2 40
,l
6131614 Sacidava
1
t Scorpan1980:70.

6t3l614 Tulcea I 40 1980a: 163,nr. I

Oberlânder-Tâmoveanu

6t4l615 Axiopolis I 40 , OcheçeanrlNicolae l989272,nr. 208'

Poenartr-Bordea
,l
6t4l615 SlavaRusâ I ,d Opa{ l99l: 54.

614/615 Uhnetm I 40 m. 60.

B. Mitea" Daci4 NS, 10,1966:413,

615/616 Constanta I 40 Popeea1976: 2l9,nr. 130.

Poenaru-Bordea,

6t6t6t7 Dobnogea I 20 Cusffiee19t6:277,n.5.

 CIRCUI.ÀTIÀ }IONETÀRÂ
83

NumàruI de monedepe an

574/ffi
575/176 14
576/sT It
577/V8
1re/5n
ve/ffi
rl

s80/581F--::-s
tFæ L *
col,/cÈtz F__=5
-M

582/w
f fi /w
sB4ls8s
s8s/s86
s86/W7
5s7/ffi
588/s89
589/5n
s.gc./wr
sqL/sy2
5s2/s%
w3/5rt
5y1/ses
5%/W
w6/sq7
s7/s.q}
s%/1wp
}e/ffi=a
6m/ffiL
ffiL/ffiz
ffi2/ffi
6æ/6M
æ4/ffi
60F./606
6M/æ7
6t7/6æ
ffi/6æ
ffi/610
6LO/611.
617/612
612/613
613/614
614/615
615/616
616/617
84 CÀPTTOLUL
tr

Numàrul de zrrzrric / an
573/574
s74/sÆ
576/sn
'rels76
5n/sn 60
sn/sn
5n/ffi æ
s80/s81
s8,'/5n :f2(
w2/w t70
ffilsu 60
æ4/s&s
s8s/s86
5î36/ss7
s87/sæ
s88/s8e
sæ/sn
seo/wr
}yr/3y2
sez/s93
5y3/W4 æ
5%/5%
w/æ6
5%/5y7 40
5s7/W lm
'Xr/sre
5e/6n
ffi/6tr ræ
6AL/6U2
6U2/6æ
6æ/6U 20
6M/66 60
6É/6M æ
6M/6A7
6a7/ffi 20
6æ/6æ
ffil670
67A/6n
671,/672 æ
612/613
673/614
674/67s
615/676
616/677
 crnculÀTtÀxowrrr,nÂ
85

I
! IustinII (.rltimiiani) 573-.578 <r o
J'torv\,^ ^

2 TiberiuII 578*s82 245

3 lr,laurikios 582-602 210,50
4 Maurikios(primii 10ani) s82"592 327
5 Àdaurikios(ultimii i0 ani) s92-602 94
6 Phokas 602-6t0 120,00
7 Heraklios(primii ani) 610-617 82,95

Pe de allii partq,uneleconcluzii mai pot fi trasedin comparaliaîntre cele douàzonep€

carçle-amstudiat.Aceastiicomparafielntre Munteniaçi Olteniaçi, respectiv,Dobrogea,o facem
pentruperioada573-600,pentrucareexisti datesuficientepentruambelezono.Limita anului
595 estejustificatii prin aceeacà la nordulDunàrii,începânddin 596,pàtrunderea monedelor
devinesporadicà.De asemenea, în Dobrogea,în 596 are loc o bruscàscàdere,careconstifuie
începutuluneiperioadede declin(carea duratpânàîn 603).Seobservàcum întreanii 590/591
çi 595/596,circulatiadin celedouàzonecapàtiitendinfesimilare,convergente. Aceastaînseamnà
càdecàdereaculturalàçi economicàa morsînparalelîn celedouàzone-evident,în moduridife-
rite.Tranziliaspre epocasecolelorVll-Vl[aînceputmairepedeîn Olteniaçi Muntenia"din cauza
deterioràriirelaliilor cu Imperiul,ceeacea fostun rezultatal stiirii de cizà,militaràdin vremea
lui lv{aurikios.Efectul final a fost omogenizereacondifiilor de viefà economicà;altfel spus,
dispariçiaeconomieimonetaresi reducereadrasticàa nàtrunderiimonedei(careestealtceva
decâtcirculaliamonetarà).În cazulScythiei(caçi al DacieiRipensisçi MoesieiSecunda), acest
efecteste,de fapt"un espectel procesutuide rurelizare.
Dupâcàderealimes-uluiçi disparifiaadministrafieiprovinciale,adicàdupàce teritoriul
fostelorprovincii a n'raipàskatdoarcontactesporadicecu ce,ea ceràmàsose din Imperiul Bizantin,
pàtrundereamonedelorla Dunàreade Josa devenitun fenomencu totul întâmplàtot carea
depinsmai mult deexistenfaunorsubsidiiconstândîn piesedemetalprelios,acordatedeImperiu
unor çefi barbari.Acestemonededeaur çi deargintnu aveauvaloarede schimb,ci de obiectede
prestigiu sau,uneori, de materieprimà pentruprelucrareade podoabe.Monedelede bronz au
pàtrunsîn numàrextremdemic. În Olteniaçi Muntenia,singuramonedàde broni din perioada
dedupa614esteceadela Novaci,din 646-659.În Dobroge4pieseledebronzzuntmai numeroase,
dar,oricum,cumult mai pufinedecâtîn perioadaanterioaràcàderiilizes-ului. Declinulcirculaliei
monetarsnu a fost provocatdoar de dirninuarealegàturilorcomerciaieale spatiului Dunàrii de
Jos,ci soexplicàîn primul r,ândprin crizamonetaràprin carea trecutînsuçiImperiul, în special
dupà668?.

TDimirn 1957:206207; C. Morrirson, Byzanceau VII' siècle:

le témoignagede la numismatique,învol.
Byzance.HommageàAndréN. Stratos,I,Athènes,1986:15Gl6l.
86 CAPITOLT'L II

Figura 50: Comparafieîntre celedouà zone studiate(nrrzrrla / an)

57U574
5741s75
5751576
57q577
5771578
5781579
579/s80
s8ry58r
58r/s82
s82/583
s83/s84
s8458s
58rys86
58ds87
s871588
58S/589
589/590
s9q59r
59115y2
5r.z593
5931594
59459s

599/600

1000 1200
 CIRCULÀTIÀ MONETÀRÂ
87
din

ffi
I Constanta 610-641 ? Heraklios Dimian 1957: 197.
rf

2 Constanfa 613-641 ? Haraklios Ibidem.

tl

3 Constanfa 613-641 ? Heraklios Ibidem.

t

4 Constan{a 654-668 2 Constans II Dimian 1957: 197.

5 Constan{a 660-668 2A Constans II Poe,naru-Bordea,
Donoiu 1983: 238,
nt. 4.
6 Constanfa 670-680 ? Constantin Dimian 1957: 197.
ry
7 Constanta 7 5t- 77 5 40 Constantin V Poenam-Bordea"Donoiu 1983: 238,
dr. 8.
8 Constanfa 77 6-780 ? Leon tV Dimian 1957:197.
9 Hârçova 629-630 20 Heraklios Custnrea 1986: 277, w. 6.
l0 Mangalia 6 I 8-628 l2 Heraklios Oche.seanu
1981: 312, nr. 3.
ll Mangalia 629-630 40 Heraklios Ocheçeanul98l: 312, nr. 4.
r2 Mangalia 668-685 ,,
Constantin G. Poenaru-Borde4Pontic4 4, 1971:
IV 329.
l3 Sinoe t 6t3-641 20 Heraklios Dimian 1957: 200.
t4 Topalu 686-687 40 Justinian II Poenaru,Donoiu 1983: 238, nr. 6.
15 Loc. nec. t 610-64I 7 Heraklios B. Miûe€, Dacia, N.S., 10, 1966: 412,
nr. 53.
l6 Loc. nec.* 610-641 ? Heraklios Ibidem.
t7 Loc. nec. 625-626 40 Heraklios Poenanr-Bordea,Donoiu 1983: 237,
nr.2.
18 Loc. nec. 641 40 Herakleonas Poenaru-Bordea,Douoiu 1983: 238,
nr.3.
l9 Loc. nec. 647-659 20 Constans II Custurea 1986: 277, nr. 7.
20 Loc. nec. 663-666 40 Constans II G.Poeiram-BordeqSCN, 4, 1968:
406, w. 7.
2t l,oc. nsc. 674-681 20 Constantin Poenaru-Bordea,Donoiu 1983: 238,
IV nr.5.
22 I"oc. nec. 6 9 8 -705 ? Tiberiu III Poenanr-Bordea,Donoiu 1983: 249.
23 [oc. ne,c. 7 1 1 -712 10 Philippikos Poenanr-Borde4 Donoiu 1983: 239,
w.7.
24 Loc. nec. 775-780 , Læon tV Poe,naru-Bordea,
Donoiu 1983: Z4g.
 CÀPITOLUL II
88

Mu

tffiï
g;*
*pw
irffir"S
LTF+i! !.t; .ï'g'B
I Alexandria, TR 629-630 I AR Butnariu 1986: 216, nr. 1

z Axiopolis 6l 0-641 I AV Dimian 1957: 1955.

3 Buzàu (udeful) 613-616 I AV Oberlânder-Tâmoveanu, Constantinescu

1994: 331.

4 fhàgâçani, VL 659-668 3 AR Mitea 1975: ll8; Butnariu 1986: 230.

5 Gala!i 6l 5-638 3 AR Dimian 1957:19!197; Bubariu 1986:

230.

6 Galati 647-659 4 AR Ibidem.

7 Gala{i 668-673 I AR Ibidem.

8 Galali 674-681 4 AR Ibidem.

9 Istria- Sat, CT 674-681 I AV H. Nubar, SCIV, 17, 1966, 3: 605.

1 0 Niculifel, TL 674-681 I AR Oberlânder, Constantinescu 19942 331-

332, nr. 33.

1l Piua Petrii, IL 668-68s 5 AR È.eda 1972: 406; BuEnriu 1986: 221, nr.
113.

t 2 Priseaca, OT 654-659 2 AR Mitea 1975: ll3-125: Butnariu 1986:

230.

1 3 Priseaca, OT 665-668 6 AR Ibidem.

t 4 Priseaca, OT 668 6 AR Ibidem.

15 Priseaca, OT 668-673 96 AR Ibidem.

l6 Priseaca, OT 674-681 3l AR Ibidem.

l7 Silistra 668-685 2 AR Angelova, Penèev 1989: 39.

l8 Tichileçti, BR 775-780 I AR Dimian 1957:197.

19 Tulcea 64r-646 I AV Poenaru-Bordea,Ocheçeanu 1986: 193,

nr. 28.
2 0 Valea Teilor, TL 64t-646 I AR Oberlânder-Tâmoveanu19E0 a: 163, nr.
2.
2l Valea Teilor, TL 668-673 I AR Oberlânder-Tâmoveanu1980 a: l&, nr.
3.
22 Vârùop, DJ 64 I -668 I AR B. Mitea, "Dacia, N.S.", 21, 1977: 380,
ru. l3l; Butrariu 1986'. 224, nr. 173, 174.

2 3 Vârtop, DJ 66E-6t5 1 AR Ibidem.

24 Oltenia (nord) 7 t5-7 l7 1 AV G. Pete-Govora, "Drobeta", 2, 1976: 114.

25 Dobrogea 66r-663 I AV Poenaru-Bordea, Ocheçeanu 1986:
192-193,nr. 29.
2 6 Dobrogea 698-705 I AR Cus:rea 1986: 274.
 crRcurrÀTrÀ
MoNETÀa gg

Monedeledin tabeluldin figura 51 marcatecu * au o datarelargà,çi nu estedeloc sigurà

încadrarealor în perioadacarenepreocupà;estechiar mai probabilàdatarealor în primii ani ai
domniei lui Heraklios.Totuçi,fiindcà nu cunoaçtemanul exactal emiterii lor, am preferat sàle
includemîn acesttabel, nu în cel al monedelordatateînaintede 6t7. Cseace frapeazàeste
numàrulrelativ mare de monedeemiseîn a douajumàtatea secoluluial VIIJea çi în primele
douàdeceniiale secoluluialVIIIlea - adicâîntr-operioadàdin carechiarîn Imperiul Bizantin
provin extrem de putin exemplare(din cauzapenuriei de numerarçi, în general,a situaliei
oconomicedificile). Evidengcomparativcu ceeaco s-adescoperitla Athenaori la Corinth,1n
zonaDunàrii deJosmonedeledin aceastiiepocàsuntpufine.Dar, dacàavemîn vederestareade
decâdereculturalâcarecaracterizsazÀ,peioada începutâîn timpul domnieilui Heraklios,precum
çi reducorealegàturilor comercialecu Imperiul, credemcà sepoatetrage concluna câ aceastà
zonâabeneficiatde o pàtrundere relativintensàa monedeibizantine.O posibilàexplicalieoste
ceaa continuàrii dominalieibizantineîn cursulsecolelorVll-Vm pe Dunàreçi 1nunelepuncte
riverane.(Vezi capitolul IV. 2). Prczer\z çi mai acccntuatiia monedelorde aur çi de argint are
însàalte semnificatii.Fiind obiectede prestigiu,monedelede metalprellosau fost posedateçi
utilizate exclusivde conducàtoriilocali8(indiferentde etnialor), ori de cei carolucraupentruei
(orfevrierii)e;eleatestiinu o continuarea utiliârii monedeicarnijloc deschimb,ci doarfenomenul
de tezaunzaresaude hansformarea monedeiîn materieprimâ pentruproduceroapodoabelor.
Dealtfel, cea mai mare parte a acestormonedeprovine din tezaure(167 din 177). Deci,
preponderen{a monedelorde metal pretios,care esteo caracteristicàa secoluluial VIIlea,
esteîn acelaçitimp un indiciu al disparilieiunui tip decivilizatie - celbazatpefolosireamonedei
camijlocdeschimb.
În concluzie,datelededusedin analizamonedelordescoperitene aratiicà au existatdouà
momentede discontinuitate:anii 595-599(în specialîn Munteniaçi Olænia)çi anii 614-617.
Acestemomentereprezintàreperepentrustabilireacronologieitranzitiei la civilizalia decàzutà"
ruralizatàçi barbarizatiia secolelorvll-Vm. Dincolode cauzeleimediate(atacurileavarilorçi
siavilor), modificàrile interveniteîn circulatia monetaràsurprinddeclinul vie{ii economice,al
vieiii de tip urban (1n cazul Dobrogei)çi al relaliilor comercialecu Imperiul (în cazul
Muntenieiçi Olteniei)

8Vezi Chiriac 1991:375.

çi
eB.Mitrea, în CIEB XIV, vol. 3, 1976: 201.
 SI]BCAPITOLI]L 8
Ilectrifunarea Bircricii É supraviegrirea
creçdnicmului polrutar

IV-VI, Bisericaa fostmaimultdecâto institutiespiritualà.Dela bunlncepul

L secolele
ierarhiaçi organizarea ei teritorialàaucopiatformeloprofanealeorganizàriidestataleImperiului
(preluareatermenilordiocesisçi êroplio estefoartesemnificativà).Episcopiiçi-auasumatheptat
rolul de conducàtoriai comunitâlilorurbane,în paralelcu autoritillile laice sau,mai ales,atunci
cândacesteanu mai existau.Estecelobrucarul Sfilntului Severinusdin Noricum - un exemplu
mai bine cunoscutdintre multe altelo.În regiuneadecareno ocupàrn,o situaliecarewidenliazà
foartebineceeace reprezentaautoritateasecularàaunui ierarhesteceaamintitil de Sozomonos:
exilareaepiscopuluitomitan Brettanionde càtreîmpàratulValens(în 368i369)era cât pe ce sà
provoacoo revoltàalocuitorilor Scythiei,careîl priveaupe episcopca pe un lider al lor, opus
lmpàratuluieretict.N. Iorgaa surprinsfoartebinepozifiapreofilorçi1nspecialaierarhilorîn oraçul
romano-bizantin,mai alesîn provinciile periforice,undeautoritateacentralâabiase rnai fticea
simlità:'$6vdineeplocopalâvinedecilnloculceleilmperielerçicumevorbedeocreafiune
popularà, eaelatinà, nu greaci, çi În regiunile odatà açalnfloritor elenice.Episcopul repre-
zintà, deeltfel, nu numai o conducerereligioacà,ci çi o formà de organizarepopuhrà..."2.
Situaliaorganizâriibisoriceqtila finelesecoluluialVllea eraurmâtoarca3:
l) - În DaciaRipensis,rnitropoliadela Ratiariaaveaîn zubordinetrei episcopate : Aquis,
CastraMartis çi Oescus.
2) - În Moesia Secunda,sediul mitropoliei era la Marcianopolis;mai existau:o
arhiepiscopie la Odessossi episcopate la Novae,Durostorum,Appiaria,Nicopolisad Istrumçi
Abrittus. În plus, se cuvine sà amintirn cà la Sucidava(Izvoarele)s-a descoperitun tezaurde
obiectede cult din secolulalVIJea, furgropat probabilcu prilejul ataculuiavardin 586,tezaur
care a aparlinut pe cât se paro, unei biserici episcopalea.
Sucidavafrcea parte din provincia
Moesia Secunda.Într-o listii de episcopatoredactatàîn timpul lui Heraklios ("Notitia Iui
Epiphanios"),în eparhiaFlaemimont(cumifi,opoliala N{arcianopolis) estemen}ionatÈi
o localitate
Zereôénov.Aceastàatestarese regâseçteqi în Notitia zisà a Iconoclagilor (Darrouzès III)5.
Zereôdnr,rv poatefi identificatàcu Sucidava(Izvoarele)6.
3) - În provincia Scythia,mitropoliaseafla la Tomis.Structuraorganizatoricàa Bisericii
din Scythiaa constituitsubicctulunei amplecontroverse.ln"Notitialconoclaçtilor"citatàmai
' L B"*"" 196& 397; A.Benee l99l: 259.
2lorga 1992:93.
3DupàJ. Zeiller, Les ortgineschrëtiennes
danslespoinces danubiennes de I'EmpircRomain,Paris,1918:
152-170çi Ditten l97t:379 (harta5).
aRàdulescu,Cliante1986:127-158.
5Derrouzèc1981:213(Notitia I,
[cap.32]),242(Notitialll,[cap. a0]).
6Belcvlicv1952:62:Schreiner1986:3 1.
 DESrPÂ}r
BEÀBrsERrc[ gl
sus' suntmenlionatenu mai pulin de 14episcopateîn cuprinsulrnitropoliei tomitane.Valoarea
acestuiizvor a fost contestatiideplano de càtrecercetàtoriimai vechi. Sfudiile mai recento
îi
admit însàcredibilitate4 pa(ialà7.Deçichestiunea este colateralà,nu putem evitao scurtil
1rà.*
discutiepe margineaei. În primul rând, denumirilesediilor episcopalesunt corupte.Dacà
âvoftourdÀeroç este,eviden! Àxiopolis,în schimbBrno,ivou, Ko6rpou,Nrropqôéou,Âéoou
suntmai greude identificat.Ultimele douàsun! foarteprobabil,deformàriale numelor Novio-
dunumqi Aegtssus.PentruKounpovs-apropusidentificare a ca Carsiums,darBrnaivovràmâne
o enigmà.Din considerentefoneticeçi paleografice,aceastiidenumirepoatefi pusâîn legàturà
atâtcu'Berce,câtçi cu Libidae.
Açadar,porivit acestsi Notitia, în Scythiaar fi existaturmàtoareleepiscopate: Axiopolis,
Capidava"_Bsroe (sauLibida), Carsium,Noviodunum,Aegyssus,Salsovia,tt"l-yrir, fropazum,
Zatdapa,Dionysopolis,Callatis,Histria, Constantiana. (PentrulocalizareaConstântianèi,vezi
capitolultI. 4).
Pontruo provincie atiit de micà, numàruIde episcopateestedisproporfionatde maro.
Lista a preluaf, do fapt, informaliile din Hierokles Synekdemos,care se roforeaula cu totul
altceva(etapeledrumurilordin provincie).Nu estemai pufin adevàratcàuneledintre oraçeledin
listàaufostînmodsigrrepiscopate. PentnrCallatisexistiio confirmareçigraficà (estecunoscut
un episcopStephanos).Cercetiiriloarheologiceau pus 1neviden!àexistonfaunor bazilici epis-
copalecu baptisteriila Callatis(bazilica"sirianà"),Histria (bazilicamare),Tropaeum(,baziiica
'
de mannurâ"),Axiopolis,Troesmis(?),capul Dolojman-Argamum (?), Libida (?;to.
Deci,esteposibilcamitropoliaScythieisàfi cuprins,în secolulalVl-lea" urmàtoarele
çi
episcopii: Callatis,Histria, Axiopolis, Tropaeum(eventualçi Troesmis,Argamum Libida).
çi
Dinte acestea"Tropaeuma dispàrutodatàcu devastarCIa oras.uluidin 5g6.
Dacàstudiemînansambluceletreiprovincii, consra*tiimcà înurmaprimeietape ainvaziilor
careau provocatdestràmarea limes-ului(576-586),au dispàruturmàtoarelesedii episcopale:
Ratiaria,Aquae, Oescus,Sucidava,Tropaeum.Facemaceastlafirma]ie, d,eoarece oraçeleres-
pectiveau fostfie nimicite, fie rsdusela condiliadeaçezàrirurale,în carenu mai putoaufuncliona
episcopate.PentruOescus,existi o màrturieindirectii,lacarenevom opri în capitolul IV. 1 (p.
çi
139-140):mutareaepiscopuluide oescusla Asemum(càci doar puir- explicapt"r"r1"
unui ierarhlrîn acestultim oraç,carenu esteatestatcasediuepiscopal). "ç" Dealtfel,esteposibil
ca
çi episcopiiledeCastralv{artisçiAppiariasàfi dispàruttotînaceastà etapà,dardateledisponibile
nu nepennittragereavreuneiconcluzii.Au mai supraviofui!în ultima perioadàdecivilizafiedetip
urban,mitropoliilodeMarcianopolisçi Tomis,arhiepiscopia de Odessos, episcopiilede Novao-,
NicopolisadIstrunuDurostorum,Abrittus, callatis,Axiopolis çi Histria.
Estepracticimposibil de precizatmomentulln careçi-auîncetatexistenla acestesedii
çi
episcopale.Doar în linii mari, se poateapreciacà marile atacuriavaro-slavedin 614- 626au
provocatçi dispariliaacestorepiscopii.Bazilicamart cu transeptdela Hiskia (probabil,qtisco-
palà)a fost dezafectatiila sftlrçitulsecoluluialMJea saula începutulsecoluluiaIVII-lea; dupa
aceea,locuireaa continuat1njurul eir2.Abandonarea acesteibazilici poatefi interpretatàçi ca
dispariliea sediuluiepiscopal.PentruDurostonun,dispunemdeo màrturieepigrafice:inscriplia
frrneraràa episcopuluiDulcissimus,careserefugiasela Odessosr3. Cazurilecunoscutodin alte
TVeziPopeccu1994:124-156;.dBemce
1991:290.
sPopeccu1994l.137.À Bamee l99l: 185propune
Troesmis.
ePopescu1994:137 Barnea t99l: 204.
;À
t'Vezi Ràdulescu19t7: 10-29;À Barneel99l:
l8l-2M; popeccu1994:132-13s.
I'VeziTh.S.:VII. 3. 6 (tad. Mihàescu:138).
12.dBarnea,SCIVA!40, 1989,4:302.
92 cAPIToLUL
tr
zone(Noricum,Pannonia,Dalmalia)nearatiicà ierarhii serefugiaudoaratunci cândoraçulde
reçedintàeragl;rv ameninfatsaunimicit. hobabil câDulcissimuss-arefugiatdin cavizaatacurilor
începuteîn 614.Tot în acesûe împrejuràriau fost duseîn Italia, la Ancona,moaçteleSftintului
Dasius,carcsoaflaseràla Durostorumra.
Làcaçuriledecult din oraçeaufos! la rândullor, distruse.Uneledintre ele
çi-auschimbat
fesltnatta în ultima fazâ de folosire, devenind spalii de locuit: bazilica II de la Argamumrs,
bazilicaepiscopalà de la Callatis'6,bazilicadela Nicopolisad Istrumr7,bazilicamarecu criptà
din sectorulde vest al Tomisului'E.Consideràmcâ nu a fost acordatiisuficientiiatenlieu6rtoi
ultim aspect.Pentruo populaliecareoracreçtinàdemai multe voacuri careffiise pânàatunci
çi
în mediul urban,dezafectarea bisericilor çi - în fond - profanerea lor reprezentao consecin!àa
unei situalii limitii. Cauzaacostuifapt rezidàîn nevoiade spatiusuplimentar;oraçele
lsau, mai
binezis,fosteleoraçe)erautotmaiaglomerak,càciîn eleserefrrgiau locuitori vendi din açe-
çi
zÀnlenefortificak din lmprejurimi. În capitolul III. 2 ne vom ocupade aceastiimodificare a
caracteristicilorhabitatului.În plus, fenomenulrespoctivdonotii o schimbarede mentalitats.
çi
Profanaroa unor làcaqurisfinte(càcidespreaceasta estevorba)esteun indiciu al mutafieipetecute
în caracterulreligiozitilfii populare.DesffimareaierarhieiBisericii a structurilor ei organiza-
çi
torice a accentuatsincrctismulcreçtino-pâgân care,oricunç existaîntr-o anumitii proporlie.
La nordul Dunàrii, acestprocesde "rusticiz:rre"a creçtinismuluilncepusemai devreme,
încà din secolulal lV-lea" fiind, practic,o caracteristicàa creçtinismuluidacà-romanincà de la
originiie sale.Fiindcànouareligie s-aràspânditîntr-ovremeîn careoraseleDacieiabandonate
erauîn plin procesderuralizareçi decàdere,çi creçtinismuldaco-rornana fost dela bun început
lipsit de structuriorganizatoricemai înalte,deepiscopate, deproprietiili bisericeçti,derro,priiin
oficial çi interesatdin parteaputerii seculare.Credincioçiiromanidelanord dedunàre se aflau,
probabil,în secolele[V-VI, suboblàduireaopiscopatelordepe malul Dtrnàrii, dar acestfapt nu
a împiedicatcu nimic evolufia càtrc o religie pur popularà,în careràmàçilelepàgânesrau cu
mult mai numeroasedecâtîn mediile creçtinedin Imperiu saudin statelebarbareconstituiteîn
Occident,statecareauadoptatcreqtinismulcareligie oficialà.Creçtinismuldaco-romana supra-
viefuil dovadacea mai elocventiifiind bogatul vocabularcreçtin de origine latrnà din
limba
rcmânà,referitor lnsànumai la nofiunile de bazàale credinfei,nu la organizareaBisericii ori
çi
la aspecteparticulareale cultului. A supraviefui!dar lntr-o formespecificà,în caresincretismul
creçtino-pàgân eraatâtdeaccentuat,încâtunii clerici din evulmediu,deruta1i,auajunssàafirme
càromâniisuntcreçtinidoarcunumele.Depilda"în 1305-1306, patriarhulAtÉanasie I deConstan-
tinopol vorbeaprobabil despreromâni astfel: "cei care locuièsc1npreajmaIstrului despre
çi
carenu çtiu dacâîn afaràde numemai venereazàcevadin celealo lui Flristos"le.Un alt izvor
aduceo màrturie interesantài despremodul în careera perceputidin afaràcredintapopularàa
românilordin ewl mediutimpuriu.EvreulBenjamindeTudela,careprin I 165-ll7l a càlàtorit
prin Grecia,a întâlnit în Pind,"la poalelemun{ilorVlakiah",pearomâni
l"noarnulnumitValach'),
desprecareel afirmacà "ei nu fin cu tàriela religiacroçtiniiorr' cà'hu acceptiinici o religie;.
çi
Afirmaliiie au fost intorpretateln senzulrefrrzuluido aacceptaierarhiabisericeascàimpuù de
Imperiul Bizantin - ceeace esteun aspectal autonomieipe care
çi-au men{inut-ovlahii2o.Cât
r3I.Bernea196t:460.
raI.Barlea 196E:380.
'rCoja 1972:38.
16Theodorcscu1963:
278, 2EO-281.
r?Poutter1988:86.
't Cirjan l97l: 339-346.
'eFHDRIV:143.
 DESTBÂMÀREÀBISERICII
93
desprepredileclia pentru numele din Vechiul Testamen!aceastaesteîntâlnitii qi Ia românii
nord-dunàreni,în evul mediuzt.
Caractorulaparteal acestuicreçtinismpopularçi pàgânizatexplicàmultedintreparticula-
ritiilile ewiui rnediuromânesc.El nu estelifsii A" *"to!ii. tr C"*i"r, insulàde
romanitatecare a evoluat izolat çi carea menlinut multe hâsâfuri arhaice, "aireintr-o
în Corsica,deci" a
existateevaasemànàtor.Din fericire, în cazul respectivzelul misionar al Bisericii Catolice a
lâsatmàrturii mai multe çi mai precisé.ln pfin secolXVI, un raportal Ordinului Iezuililor con-
semnacà: "Preotii, atunci cândqtiu sàciteascà,nu cunoscnici latina, nici gramatica ceeac€
çi,
estemai grav,ignoràceremonialùltaineibisericegi.Îmbràca1ide foartemulte ori canis,temire.ni,
ei sunt1àranicaremuncescla câmpsauîn pàdureçi 1çicresccopiii în và4l întregii lumi. Cres-
tinismul enoriaçilorlor esteciuda! ei nu cunosc"Creanl" qi "Tâtàl Nostru"l *ii no
çtiu si-çi
facàsemnulcrucii çi superstifiileau întâietate.Insulaesteidàhrâ, barbarà,pejumàtateîn afara
creçtinàÎàfiiçi a civilizaliei...".O situaliesimilaràexista 1naceeaçi vremelnmu1-tiidin Crranada:2.
Disparilia structurilorierarhiceçi roducereaBisericii la simplelecomunitiili sltesti, con-
dusedepreoli care,uneori,poatenici nu erauhirotonifi, a avutînsàdaruldea excluderezisænta
la creçtinare,care,de regulà,a lnsofit convertireadiverselorpopulatii. fn coadifiile particulare
createîn spatiul locuit de daco-romani,convertireas-afrcut trepta! dar benevol23.
Creçtinismulnu s-aràspânditdoarpe teritoriul fosteiprovincii, ci çi în zonelelocuiæ &
dacii liberi care s-au romanizatîn cursul secolelorII-VI. Se cunosc,1nMunteniq mai mulæ
vestigii cre$inedin secoleleIV-V. Nu lo vom prezontaaici, deoarecenu seîncadreazâ în perimda
de care ne ocupàm.S-au descoperitcâûevaobiectecu caractercreçtin în açezàrileculurrù
çi
Ciureldin secolelevl-Vll. Celemai importantesunttiparelecareserveaula hrmareadecrosiuliæ
de metal. Asemeneaobiecteau apânrtla: Bucureçti(Stràuleçti-Lunca)2a, Budureascaljud-
Prahova)2s, Olteni (jud. Teleorman/6.Primeledouàs-audescoperitîn açezàri,iar cel dela oiteai
esteo descoperireizolatà.Acestetipare demonstreazà cà printre purtiitorii culturii Ciurel erau
numerosicreçtini,careaveaunevoiedecruciuliçe.Alto vestigii cu posibil caractercre$in, prot€-
nind din açezàrileacesteiculfuri, suntvaselecu cruci incizateîh pastii,înaintede ardere,des-
coperitela: Bucureçti-Dàmàroaia2?, Bucureçti-CàteluNou28,Bucureçti-str.Soldat Ghivan:e,
Dulceanca(iud.Teleorman)30. IaBudureasca(ud.Prahova)s-adescoperitun vaslucratcumana
databil în secolul al VIJea, care are :rrrcizatà litera X, care poate fi interpretatii gi ca simbol
creçtin(abreviereanurneluiÉkistos)3t.Estedrept cà asemenea semneincizatæpe ceramicàpot
20L- Z. Herccovici, E E. Pcntiuc,
Referencesto the Carpatln-DanubianRegionin Hebrcw Sourcesof the
IAth- l2th Centuies,extrasdin "RomanianJewishStudies",l, l9g7, 2: 12-13.
2rN. Iorga, Istoria rpmânilor,IlI, Bucrueçti,
I 993: I l, 60.
22Braudel1985:70,7l-72.
2Jlngeneral,penttr qpecificrrlcreçtinismului
mmânesc,vezi (întremulte altele):Iorga 1992:8l-96; peneitercn
1969:96-105;P. Ç.Nicturcl,Lechristianisnercumainàl'époquedesiwasionsbarfurcs,..BuletinulBiblio
tecii Române",Freiburg, serienouà,)il (X9, 1984:217-266.Am discutatpe larg relalia din6e ueçtinare si
romanizare,precumçi problemacorwertirii fàràrezisten!à,într-un studiucarereprezintào formà prescurtatàa
lucràrii de licenfà (Medgearu 1994:479-502).lnpregàtire la EdituraUniversitàlii Bucuregi seaflà r'ersiunea
adusàla zi a lucràrii de licenp ("Rolul creçtinisnului în întàrirearomanitàliinord-dunàrene.
SecoleleIV-VIII-i.
2aConstantiniu 1966:674.
2sTeodorescu 1972:88; Popescu1994:l74,pl. I/ 3; Bârzu l9E0: g3, fig. l4l l.
25C.Preda,SCIV 18,1967,3:513-520.
2TRosetti 1933:210-21 1.
28Constentiniu1966:674.
2el)olinescu-l'erche 1984:I 30, 132, fig.l l2l.
30l)olinescu-Ferche1974: 65,75, frg. 521 2, 70I l.
94 CÀPTToLUL
r

aveaçi alte semnificafiidecâtcea creginâ.De la Mizil provineun chatonde inel care are
reprezentatii sconaRàstignirii;datareaîn secoleleVl-Vlf2esteposibilâ,darnu sigurà.Obiectele
cu caracter creçtin sunt puline, dar ele sunt suficientopeirtrua dovedi exisknla creçtinilor în
Muntenia,în secolulalVIJea.
Problsmaesteceeaces-aîntâmplatulterior,càciîn secoleleVII-VItr lipsesccu desàvârçiro
pieselecu caractercreçtin.Aça-numitul"filacteriu" descoperitîntr-un rnormântdin necropola
de incineraliode la SàrataMonteoruesteun recipientpentrupàstrareaparfumului.Apoi, chiar
dacâar fi fost filacteriu, acestaeraun obiectmagicpurtatdeopotrivâde cres,tiniçi de pàgâni33.
Mai mult, pentru secolul al Vlllea nu cunoastemmorminte cu ritual creçtin în Muntenia çi
Oltenia.Acesteareapar abiaîn secolulalMIIJea, lnnecropoleledela Izvoru,Fràteçtiçi Sultana.
Chiar çi în cazul acestora,lucrurile nu sunttocmaiclare.Totuçi,logica istoricàne îndeamnàsà
presupunemcâ nu a existat o abandonarea creçtinismuluide càtre populafiaromanicàde la
nordul Dunârii, càci altfel nu s-arfi putut pàstraterminologiacreçtinàde origine latinà.
Revenindacurn la soartaBisericii din provinciile dunàrene,ne ràmânesà examinàm
dacàsepoatevorbi de o menlinerea unor formesuperioaredeorganizareecleziasticà,în cursul
secolelorVll-Vlll. Listeledeeparhii(NotitiaeEpiscopatuum) din secoleleVIII-IXmeirlioneazà
vechile sedii de la Tomis, Odessos,Novae,Appiaria, Durostorum,lvlarcianopolis,Abrittus,
NicopolisadIstrum,Transmarisca, Sucidava, reproducând çi dateledinmai vecheaiy'ofitiaaltù
Epiphanios(cele14episcopate din Scythia)3a. Deoarece acesteinformatiinu suntconfirmatede
acteleconciliilor (în carenu suntconsemnaksemnâturile unor episcopidin acesteorase),nu
poatefi admisàveridicitatealistelor. Ele au reluato realitateanterioarâ;acesteepiscopateerau
rnenlionateîn liste ca eparhii "in partibus"3s.În acteloconciliilor de la sfrrçitul secolului al
VII-lea, singurii episcopidin apropierearegiunii de carene ocupàmzuntcei din Messembriaçi
Stobi,careaufostprezrnlila conciliiledin 680-68I qi691-692.EpiscopuldeMessembria aparticipat
çi la conciliul din 78736.Pe de alti parto,mârturiilearheologiceexcludexistenlaunui sediu
episcopalla Marcianopolis,undelocuireaa încotatla începutulsecoluluialVlllea.
La Tomis, sventualacontinuitatede locuire nu estesuficientiipentru a p-uteaadmite çi
menfinereasediuluiepiscopal.Vom aràtaîn capitolultII.3 eànu existiidovezipentrusupravie-
fuireaoraçuluiTomis1nsocolele VII-X.S-a maiin'oca! 1nsprijinulexistenfeimitropolieitomi-
îanepânàîn plinàepocàa lui Heraklios,prezentaaça-numifului "discal lui Paternus"în tezaurul
de la MalaiaPere5ëepina (Ucraina).Nu putemdeschideaici o discu{iespecialâasupraacestui
tezaur,carea provocatmari controverse;amintimnumaicàel a apartinutunui conducàtornomad
(J.Wernet'Ta presupuscàar fi vorbadeKubrat)çi càel conlinediversepiesedeoriginebizantinà,
primite ca daruri saujeflrite. Tezaurula fost îngropatori la mijlocul secoluluial,VIIJea,
ori mai târziu,în secolulal VIII-lea38.Discul,carea aparfinutla un momentdat mitropolitului
tomilanPaternus(contemporanal împàratuluiAnastasius I) a pututajungeoricând1nposesiaunui
oarecareçefnomad3e; nu sepoatedovedicàel ar fi fostjefuit din catedraladela Tomisde càtre
bulgari,în 679-680,asacum afîrmiilon Barnea*.În,niciluncaz,nu sepoatededuceeventuala
3rPopescu1994;176, nota56; Floneccuo Miclca 1980:213,w. 823.
12Potrrcscu1994:177;Florcocu,Miclea 19t0: 212,rrr.816.
rsZaharial97l:283;Bârzu 19t0: 83;Fiedler1992:84.
sDerrouzèsl98l:217,227 (Notitiall),241-242,244 (NotitiaIll), 250,2û (Notitia1n,265 (NotitiaY\,268
(Notitia YI).Yeziçi FHDRII: 639.
3sDitten197t: I16117,379(hartâ5).
36Popescu 1994:398.
rTWerner1984.
3tPenfuultima datare.vezi Kezanski 1987:7l-88.
leVelkov19772l&presupuneacà a fostoferit caràscumpàrare penrrupnzonieri,cândvaîn secolulalVl-lea -
 DESTBÂ-UÀ8EABTSERTCil
95
supraviefuirea mitropoliei Tomisuluiîn secorere vII-vlI, p€ bazadiscului lui patornus.
În acestcontextamintimçi problemalocaliz[rii unul LAu episcopaldin Moesia,
con'em-
natîn listaDarrcuzèsIII (çnblicatiimai întâide G. Konidares,în 1934):tlatctor{vr1çar.
Veselin
Besevlievpresupunea cà esteo coruptelàa numeluiPalatiolon,careestoatestatde hocopius
deTheophylactSimocatta(Palastolon,la acestadin urrrà). Besevlievafirma câpalatiolon çi
erao
fofiificalie lângàoescusa2, dardin textul lui Procopiusrezultiicàonçul denumitanterior oescas
purta1nvrcmeasanumeledePalatiolonçi càoraçuldenumit.Iscasdecàtreprocopius
erasituat
undevaîn interior,nu pe limes.VelizarVelkovconstata" cu o anumitiizurprindere,càfirmphylact
Simocattanu rnenfioneazàoraçul Ooscus,dar aminteçtelocalitateaînvecinatitrpatatiolâni..
Îi
ceoaco ne priveçte'presupunomcà,dintr-un motiv pe carenu-l cunoaçtem,oraçulOescus
schimbatnumeleîn cel dePalatiolura,în cursulsecoluluial Vl-lea. t lotitia Dano uzès (Âac- çi-a
III
tatàln secolulal IX-lea) a înregishatpoateo situafiedela sfârçitulsecoluluial111-lea,anterioarà
anului 595, când,dupàcum am aràta! episcopulde Oescuseradejamutat laAsernum.
În acteleunui conciliu (Lateran,649)apareun episcopLuminosusdin Bononia.tL Ditten
avansaiporszacà ar puteafi vorba de oraçuldin DaciaRipensif. Làsàmla o parte faptul
cà
Bononianu a fost sediuepiscopal1nsecolulalVIJea. Ceeaces€opgneipokzei respectiveeste
faptul cà la acestconciliu au participataproapenumaiepiscopiain ftana qi Gallia.-Estevorba,
cel mai probabil,de episcopuldin Bononiadin Itaria(Bologna|j.
Singureleepiscopatecareau putuq eventual,supraviegui dupàprimele douàdeceniiale
secoluluialVIIJea suntceledin oras,ele caremai rezistau:Odessosçi Durostorum.Nici màcar
în cazulacestoranu putemfi însàsigrri, deoareceipoteticasupraviefuirenu osteconfirrratii de
nici un izntor-
Existil câtevadateçi despreviafa monahalâde la Dunàreade Jos1nsecolulalVlJea. ln
vremoalui Justinianeaoradestuldedeanoltatà" dupàcum sepoatededucedin qtirile despreacei
"càlugàri sci1i" implicali lntr-o controversàkologicàa6.Recenta ieçit ta ivàn o confirmare
arheologicàa prezenfeimonahismuluiln p,rovinciaScythia:o mànàstiresituati lângàcetatea
Libida (SlavaRusà).Potrivit sûatigrafieistabilitedeautorii cercetàrilor,fazalllse dateazâdupà
distrugerea provocatlide atacurileslavedin anii '80 ai secoluluial VIJea, pânàcàtre614,
çi
cândcomplexulmonastica fost çi el nimicit de rnareleval de invazii uo"to-rf"r.o?. Un grup de
schiturirupeste a fost descoperitîn zonaCaliacra.Ceramicaaflatii în acestepegeri aratii cà ele
au fost locuite ln secolulalVIJea; ulterior, ele au redevenitschituri, în secolul X-1"", dar nu
"l
estedoveditiicontinuareafunclionàrii lor çi în secoleleVll-Ix4s.Nici despreschiturile rupestre
din partearomâneascà a Dobrogei(Murfatlar,Dumbràveni,Casian)nu sepoateafirrra cà ar fi
fost folosite,în mod sigur,çi înainteasecoluluial X-lea,astfelcàele,deocarndatà, nu pot fi luate
în discufieîn legàturàcu zupraviefuireamonahismuluidupàsecolulalM-lea.
Printre cele mai târzii monumentecreçtinedin provincia Scythiase numàràcnrceade
marmuràdescoperitilaLaza (lângàConstan{a)çi reprezentarea sculpturalàa Maicii Domnului
de la ChioséAidin"Cruceadela Lazu,datatàla sfiirçitulsecoluluialVllea la începutulcelui
çi
Gilfffi.u.
{I. Berner 1968:499.Veziçi À Bemee l9lt290.
arDrrrouzès l9tl: 241 nr. 610. Vezi
, çi lbidem: 3 I , undenu sepropunenici o identificarea iocalitàfii.
4Bclevliev 1962;62;Idcm, 1966:213.
arVclkov1977:8G87.
{Dittcn l97t: ll7,nota 6.
a5Mensi1901:vol. X, col. 867/868,
I16711168.
trVezi L Barnea l96t:460; Popercu
1994:230-234.
a?Opeif,Oprit, Binici l9l[z22.
ÆG.Attnerov, "Arh", 33, l9gl, 3: 33-43.
96 cAPrroLUL
tl
de-al VIIlea, esto importantii çi pentru atestareafolosirii scrierii a continuàrii ridicârii de
çi
monumentoîn aceastà epocàdedoclina civilizalieiromano-bizantine, chiarçi în mediulruralael
deasemenea, eaaratiiçi modificàrilesuferiædelimba latinàvulgaràînaceasÉepocà.Restituirea
inscriptiei a fost îngreunatiide staroaproastiiîn care s-a pàstratcruc€a.Lectura propusàde
EmilianPopescuçi acceptatilcu o micàmodificaredecàtreIon Barneaso este:,'#Os$aj ecsunt
treo(r)lgi. Conserw(s)serlvo tuo Georyiofiltio Murini {F'. O reinterpretarea inscrip}ieiefectu-
atji de N. Duval çi preluatii de AlexandnrBarneaaratii însàcà lectura corectii este:',,#D(eus)
lsauD(ominus)let sanctiGeo/ryi. Cowervaser/vo tuo Georgiofi/ lio Marini {F'. !n haducere:
"Dumnszeuçi ale Sfilntului Gheorghe,fereçtepe sclavul tiu Gheorghe,fiul lui Marinus"sr.
Deci, inscripfianu era funerarà,cum credeaEmilian Popescqci votivà. Esteposibil ca easàse
fi aflat în preajmaunei biserici.Adosatla zidul doincinti al fortificaliei de la ChioséAidin (din
Cadrilater)se afla un monumentfuneraral unui personajimportant.Arcada sarcofaguluiera
construitii din blocuri de calcar,dintrs careuneleeraugravatocu cruci de tip bizantin; o altii
placàdecalcarpurtareprezentarea lvlaicii Domnuluicu Prunculpogenunchi,lntt€ doi arhangheli.
Tipul iconograficçi maniorarudime,ntarà derealizarca reliefului l-au detsrminatpeVasilepârvan
sàpropunâdatareamonurnentului1nsecolulalVlllea52.Nu existiinici un motiv pentrua respinge
aceastiidatare.
Dupà abandonarea açezàrilorurbanedin provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecunda
çi
Scythia,nu mai sunt cunoscutonici obiectesaumonumentecu caractercre,stin,cu exceplia
celor din singureleoraçecare mai existau,Durostorum Odessos.Se
çi çtie cà o bisèricàde la
Durostoruma functionatpânàla invaziaprotobulgarilordin 680,cânda fost incendiatjii3.
Morminkle din secolulal VIIJea descoperitepânàîn prezentîn Bulgaria Dobrogea
çi
suntexclusivde incineratie.lnhumaliateapareîn secolulalVl[-lea. (Acehqlhcru seconstatii
çi la nordul Dunàrii). Doar o micà partedin mormintelenecropolelordin secoleleVIII-IX sunt
de înhumafieçi orienlateV-E (adica,de ritual creçtinesc).De Àpt, orientarearespectivànici nu
esteun indiciu categorical caracteruluicreçtin.Este,în oricecaz,zurprinzàtoare rnareavarietate
dc oricntiiri (çi de particularitiili de ritual) întâlnitii în necropoleledin socololeVll-lX. Apoi, în
multe cazttn,incineraliapredominà.(În secolulalVIIJea iste aproapegeneralà).Consiàeràm
orientareav-Eînte lirniteleVSv 4400%o-Vlw 520096.Numàru1 demorminteorientateV-E
estemai greude stabiliL fiindcà nu totdeaunaesteprecizatiiorientareafn miimi a mormintelorl
pe de allii parte,existiiabateriminore,de 50-100de miimi, (orientareaSZS0o/w,de
exemplu),
care nu pot fi lncadrateprecis în orientareaV-E sauln ceaIW-SE. Nu luàm în consideraie
cimitircle din Bulgariadatatedupàmijlocul secoluluial D(-lea,carezuntcregine(precumDemja- çi
3, Durankulakçi altele).Ce seobservà?Càdoaropartedestuldemicàdinmormintele
de înhu-
malie zuntorieirtateV-8. De enemplu,la Sultan4 cele2lde morminteorientateV-Ereprezintà
doarll,78Yodin totalul morrrintelor deînhumafie(;i 1l% din totalul mormintelorl.6 *ilirU,
i"
Izvoruelezuntcevamai numeroaso: 39,04o/odinmorminkledolnhumatieçi 31,i3 % din total.
La Obârçia,procentulesteçi mai rnare(98,290/o,respectiv89,34 oÂ),dartrebuieavut în vedere
faptul câacestcimitir estemai târziu (sedateaz[în principalîn secolulal lX-lea). într-adevàr,
se
pare cà orientareaV-E a devenitmai frecventiiîn socolulal lX-lea. pe de
altii parte, oa este
specificà1nmai mare màsurànecropolelorde la nordul Dunàrii. în Bulgaria, procentul
mor-
mintelor orientateV-E estemult mai mic, de obiceis.
aePopercu 1965: 251-2G1.
50I.Bernee 1968:464,
nota37.
5rA.Bernea19t6: 138.
12Pôrven 1924:220-227
.
5sAngclova,Penéevl9t9: 38-43.
sVezi Dimitrov 19?7:S8-96.
 DESTTÂilAREÀ BISERICII
97
Problemaceamai spinoasàestea apartenenleireligioase
a celor care s-au incinerat în
secolelevll-IX' s-a afirmatdecàtremaimurli arrreotogi.triaoi
càacestemormintedeincinera$e
(sau"màcar,o partedintre ele) au putut aparfineunoi creçtini,
Pânàîn prezen! faptul nu a putut n aoveait, de aceea,aili arheologi çi anumeromanicilor creçtiniss.
çi .ont rte posibilitateaca
acestemorminte de incinerafiesà fie atribuiteunor croqti*tt.
Adevirul .e, deçi, la prima
vedetc,incinerafiaesteconlraràcredinteicrygline,teologii (catolici "rr.
çi ortodocçi) suntde parere
cà eanu seopunevreuneidogme'deoarece înhumarea no.rt consideratii o condiçiea i"*Ji
ci doarun simbol al eis?.De aceea,dacà
tinem seamade câtde numeroaseçi de bizareau putut
fi, ln diferite locuri, ràmàçifelepiigâne,amputeaadmiteipoteza
cà ritul incineralieia putut fi n
el pàstratde unii creçtinicarenu erausupraveghoafi deo ierarhieb1,",i;;;lJ. bo* cunoscuûe
câtevacazunde supraviefuirea incinera{ieiun anumittimp dupà
convertireala cre,stinism,în
Rusia,ln Polonia,bachiar çi în Galliamerovingianà5e. s-a ràspândireaincineraliei în
secoleleVII-D( (printre romanici)a fost cavzatâdeinfluenta "n*r"t "e
exercitatii de slavi6o.Ar fi foarte
curioasào asemonea influenfàîn domeniulobiceiurilorfunerare,venitiidin partea
unei populapi
careera purlàtoarea unei culfuri inferioare.Acc€nfuàmînsàcà, pânà
în pr"r"ot, nu s-a putut
aducenici un solid în sprijinul ipotezri originii romanici creçtinea mormintelor
incineraliedin"tguTd çi de
secolelevII-IX de la Dunàreade Jos,Eleràmâno enigmi.
Socuvinosàmai amintim càexist2içi alto elernentederifual flrnerar
carepot contribui la
elucidareaproblemeicontinuitiilii religioaseînteAntichitatea
Târzieçi perioadasecolelor!.II-
D( un asemenea elementcaÎ'enu estepropriu-ziscroçtin,dar cart, fiind de
origine ûomânà.
dovedeçtecontinuitatearifualului funerarromarLestecel al depunerii
de monedeîn morminæ
("obolul lui Caron'). obiceiul esteatestatfoarterar,dar
acestfapt sepoateexplicaprin penuna
monedelorln epocarespectivà.Nu luàm în consideraremonedeÈ
r"Ë fost'purtateca meda-
lioane(cu rol decorativsaumagic),çi careau fost depuse1nmormânt "u
în calitaL de pieseves{.r-
mentare'Depunerea propriu-zisàdemonedeesteatestatiila: Ianonr(morrrinûele
lOt, I 56, 2t3J: ,
obârçia(mormântul8l)62,Novi Pazar(mormântul26)63,Bdinci
(mormântul55)uo,(iularca
(mormânful34)65'Fiindcàmonedele*9
"obolul lui caron"' uj mormântdecopil de 1ar, uneori,. d.p*""u obiectecareputeausubstrtui
la Iskia-capuiviitor con{ineao piesede metalalb
de forma çi màrimea unoi moneàe, care eraciepusà în mânamoriuiui66.Mormânml l9 de
1u1Ë:
la obârçiaconlinoao plàcu|àde aur în guramortului6T. Totuçi,trebuiesàfinem seamade faptul
câ acestobiceia fost practicatçi de càtreavari,1npatria
toiain Ttrkestan's;de aceea,nu esre

1043;
E.-z.h,o^,PopulaliarcnûneascdînTmnsilvaniaînsecorere
,II-I4II (cinitirul
nr2delaBraley',Bucr.ueçti,1974:9g-99;Bâ',ul9g0:g3;Tcodorr9B1:r5;r.n
-ffi;lb: rr"",;Étraesbarkaniques.,
1:98;Petrt198?:I 16,17\;Dolinercu-Ferche
1992:
r50-152;
Zugrevu
3l:rirlt riol: ras;spincitBS:
t6Bererchi 197724o94r3;
stenilov rgg7:36-47; Dirconu lggg a: 177.
578 Cebrol, H' Leclertq,
Dictiontuire d'archëologiechrëtienneet de litu@e. vol.vlli
"candela", l92s: 4 r 4416; v prctipceenu,..studiiieologice-, l: 506; N. cotæ,
$ Vezi pe larg în Medgeeru 14,-1962,7 -g: 423-424.
1994: qbO-+gZ.'
seVezi Spinei1995:8GEg.
æBârzu19t0: 83.
nMitrce 19t9: 167,
Idem,SCIVd 39, l9gg,4: 3gl_3g9;Ficdlcr t992: lT0.
_l-7g,_203;
eToropu, Stoice lg72:
l7l,l86; F,icdtertg,gZ:fi0,
6rStanëcv,Ivenov
l9S8: 99; Fiedler 1992:170.
sVlàerove 1976:
|S9;Fiedler 1992:l70.
65Vifrrcva 1976:
t07;Fiedler l99Z: 170.
eV Zlrre, MCAç6,
1959:300.
oToropu,Stoice
l9Z2: 186;Fiedler l99Z:170.
cf. Bdna,AArctr,32,
1980:g9.
gg c PTToLULII

exclusca çi bulgarii sàJ fi aduscu ei la Dunàreado Jos.Origrnearomanàa ritualului depunerii

de monedeîn morminteledin secoleleVIII-IX estedeci ipoteticà,dar ràmânefoarteprobabilà.
O altàmoge,nireromano-bizantinà în ritualul fune,rardin secoleleVIII-IX est€reprezontatii
deprotejareamormintelorcu càràmizisaublocuri depiatrà(materialedeconstrucfierefolosite).
Aceste"sarcofage"improvizatesuntatestateîn cazulmormintelordin secolulal VIIIJoa de la
Mihail Kogtrlniceanu (ud. Constanfa)6e,
AdamclisiTo, Istria-CapulViilor?r, Bdinciz, çi al altora,
mai târzii, din secolele IX-X, precum cel do la DurankulakT3.
În capitolul III. 4 vom reveniasupraaltor chestiunilegatede cimitirele din secoleleVII-
VItr delaDunâreadeJos.Deocamdatà, nuneràmânedecâtsàconstaûimcâdovezile zupraviefuirii
cre$inismului carepot fi dedusedin cercetarsaacestornecropolesuntextremde sàrace.
Situatiaprezentatiimai susnu poatefi interpretatl în sensulunei eventualedisparilii a
creginilor din regiunoallunàrii do Jos.Dispunemde o informalie,referitoarela existen{aunui
clor (delimbà greacà)în Bulgaria,înmomentulinstaHriiprotobulgarilor.Petru,delegatulbulgar
la conciliul de la Constantinopoldin 867, fiind lntrebatdacàbulgarii au aflat la venirealor în
faràcler grec saulatin, a rlspuns:cler grecTa. Probabil,estevorbaaici depreolii din Odessosori
din Messembria.Dealtfel,dupàcumvomaràtaîn ExcursulIV, în Bulgaria,pevromeacreginàrii
ei oficiale subBoris - Mihail, existaucreçtinicu numelatine saugrecoçti,careprovoneaudin
vecheapopulatiea Moesieiçi Thraciei.Despreunul dintre ei, Ursus,seçtie cà era càlugàr75. O
altà màrturie,târzteînsà,vorbeçtede creçtinii caretrâiaupe teritoriul cuceritde bulgari çi care
au convertit o parto dintre noii veni1i76. Creginati de multii wstne, locuitorii rornanici de la
Dunàrsade Josnu aveaumotivesàrenuntela religia lor. Esûede presupus,lnsà,cà pe teritoriul
fostelor provincii Dacia Ripensis,MoesiaSecundaçi Scythias-a ajuns la o situalie similarà
celei de la nord de flunâre, adicàla absentaunei organizàrizuperioarebisericegi (cu orcep{ia
oraçeloramintitemai sus).
În concluzie,declinul civilizafiei romano-bizantine a condusçi la desftâmareaBisericii
ca institulie. CresJintsmulconcerret dc populefte romenicâ de la Ilunirea de Josln forme
exclusivpopulere esteo iluctrerc e rclefici continuitete / discontitruitateculturali" în sensul
cà s-a pàshatcredinlapopularâ,în ciuda dispariTieistnrcturilor specificecivilizafiei romano-
bizantinede tip urban.

alrlmia, Clientc 1986:179-184.

?oPaneitercu19&t: I 57-15E.
TtZlrrt 1963:355-412.
zViferove 1979:5-30 Idem,"Izv.Vama", 1981:
; 17, 77-109.
?rICMehmed, în vol. Dobntdàa:83-92.
?aBrowninglgtt:33.
T5Brczernu 19t1: 643-651.
TrTeofihctel Ohridci (secolulal )O-lea),
în FHDRlil: 17.
 STIBCAPTTOI,UI 4
Toponirnia

IJ"" dintrecàileprin caresedemonstreazà continuitatea(saudiscontinuitatea)de locuire

estestudier€atoponimieiregiuniirespective. (hin toponimieînfelegern" aici inclusivhidronimia).
Cercetiirileîn acestdomeniuauo îndelungatiitradifie,în legàturàatâtcu teritoriul
norddunàrean,
câtçi cucel dela sudde fluviu. Studiileunorlingvigi prr.o. B. p.Flasdeu, Alexandruphilippide,
SextilPuçcariu,McolaeDrâganu,ErnstGamillscireg, AlexandruRosetti,Iorgu Iordan,Veselin
Besevliev,CiceronePoghirc,I. I. Russu,Gheorghe lvànescu,GottfriedSchramm, vasiloFràlilà
au abordatdouàaspecteprincipale,caresuntrelevantepentruceeace ne intereseazà:
l)- problernatransmiteriitoponimieiantice1nlimbà românà(sau în limbile
çi bulgaràçi
sârbà,pentruteritoriul sud-dunârean);
2)- eventuala transmiterea toponimieianticenord-dunàrene, prin intermediulslavilon
Concluziilela careauajunslingviçtiisuntdivergente. Aceieaçitoponimeaufostconside-
ratodoveziçi pentrucontinuitatea daco-romanà, darçilentru tezacontrarà.Cazulpoatecel mai
elocventestecel al numeluiOIt Provenien{a sa dinlat.-Atuta,Alutuseste incontestabilà.Deose-
birile depàreriintervinînsàîn legàturàcu evoluliacarea condusla formaromâneascà
Ott.IJnli
cercetàtori,bazându-se pe aspectulfonetical hidronimului,au afirmatcà formaolt nproveni
dintr-unaintermediaràslavà,Aluto, car€,la rândulei, ar fi fostpreluatiîn limba
maghiaù(Alt,
în documente,începânddin 1211).FormamaghiaràOlt, atestztà. începânddin 1233,ar fi fost
apoiprimiti de româniicarear fi venit în Transilvania în secoleteXt-Xlur. Filiera slavàprin
carear fi evoluatlat.Aluta în rom. Oft a fostadmisàdeAl. Philippide2, Al. Rosetti3,
V. Arvintea,
G' Ivànescus, dar a fost contestatiide C. Poghirc6,Gr. Brâncuçi V. Fraliles.Emil petrovici
çi
consideracà forma româneascàse poatoexplica ftrà una iniermediaràslavâ,
çi dar dintr-una
anticàneatestatii Olutue.De remarcatcànu doarîn cazulOkului a fostprrrupuràexistenfaunoi
forrneintermediare slave,ci çi pentru:Argeç,Criç,Mureç,Someç,Timij,çi altele.S-aaràtatînsà
cà nu estenecesarà existenfaunei formeintermediare slave,pentrua explicaevoluliade la a la
o' Existàanalogiiîn toponirnieçi antroponimiecaredemonstreazà cà uneoriaceastÈi evolufie
s-apetrecutîn latinapopularàdunàreanà, firà vreo influen{àslavà.Esteaytlt în vedereîn special
toponimuldobrogeanOltina,careprovinedin cel anticAitinum(vezimaijos)ro.

t VeziSchremm1981: 93-
I 195,cu bibliografiaanterioarà.
2Phifippide1923:457.
I Rosetti 1986:218-219.
aArvinte 1966:26.
5Ivànescul98O:72.
6Poghirc1969:358.
7G.BrâncE, StudiuintrcductivlaHasdeu
l9g4: XLVIII.
8Fràfilà l9E7t 167.
ePetr.ovici1943:266.
i0Driganu 1933:539-540;poghirc
1969:35g;G. Brâncuç,op.cit.:XLVI[; Fritilà lggz: 167.
100 CAPITOLUL
II

Iatii cât de ambiguipot fi interpretiiriletoponimieiçi, prin urmare,concluziiledo naturà

istoricâ dedusedin acestefapte de limbà. În continuare,vom trece în revistii toponimia caro
poate fi de origine anticà. Estevorba de o seriede hidronime dintre Carpalii Meridionali çi
Balcani, precum çi de unele nume de localitilli. Atragem atentiacà nu ne ocupàmde toate
toponimelecâîeauo etimologiedacicàsaulatinà (siguràsauprobabilà),ci nurnaideaceledenumiri
caresuntatestateîn iz:voareleantice.De exemplu,Vedeaesteun hidronim deorigine dacicà,dar
el nu estementionatîn nici un iæor çi, deaceea" nuva fi discutataici. Pentruproblemacontinuitillii
de locuire, sunttelevantenumai acelotoponimecaredovedescmenlinereaneîntreruptila unei
dcnumiri geografice,or pentruaceastaestenecesarun termende referin!àpentrutrecul adicà
un nume atestatîn izvoare.Necunoscând numeleantic al râului Vedea(de exemplu),nu avetn
acesttormende roferin!à,
Cel mai importanthidronirn de origine anticâeste,evident Dundrca,caremo$eneçteo
formà tracodacicâ,nu latinàtt.De asernenea, s-auconservatnumeleunor afluenli sudici ai flu-
viului: Tîmaqts(frmoc), Almus(Lom), Cebnts(Cibrtca),Oescus(Iskàr), Utus (Wt), Asamus
(Osàm),Iatras (Iantra)tz.La nord de Dunâre,hidronimeleantice carepot fi luate în disculie
sgnt:Mutrius, Alutus, Ordessos,Mousaios,Hierasus,Porata.(Ne referim strict la leritoriul de
careneocupàmln aceastiilucrare).Pentnrfiecaredintrc acestehidronimeestenecesarào disculie
aparte,deoarecederivareaforrnelorromâneçtia fost contestatà.
Numeleantic al Motrului a fost reconstituitpornind de la cel al localitiilii Admutrium
(Amutria),menlionatiide PtolemeuçilnTahtta Pantingeriana.lnacest caz,lingvi$ii au aràtat
cà denumireaa evoluatfiirâ nici un intermcCiarslavr3.De hidronimul Olt ne-amocupatrnai sus.
NumeleAryerylui puneuneleproblome.lvlai lntâi, derivaroarcm. Argeçdin Messos (forma
atestatiide Horodotçi Ptolemeu)a fost contestati,din cauzadeosebiriifoneticepreamarita. Pe
dealtàpa.rte,s-auexprimatîndoieliasupraidentitàfii Messos=Aryeç.Pebaznumeluilocalitillii
Transmarisca(situati vis-à-visde guraArgeçului),s-apresupuscà numeledacic çi apoi roman
al Argeçului ar fi fosl b{arisctts(neatestat)r5. S-apropusînsàçi altii explicatiepentrutermenul
Marisca (din cuvântullatin careînseamnà"stuf, pàpuriç")r6.Considerâmcâ, deocamdatii,pro-
blemaràmâneobscurà.Atragan însàatanliaasuprauneiinformalii neglijate.DionysosPeriegetul
menlionaun râu tAlôaoxoç,carecoboradin munlii Riphei(Carpalii?); acestrâu a fost identificat
deunii cercetàtoricuArgeçul?.Numelerespectivareo formâmai apropiatilde cearomâneascâ.
Nici identificareacu Atgedavaa davei de la Popeçtipe Argeç nu oste,deocamdatii,siguràr8,
astfel câ numelerespectivnu poate servi ca argumentpentru etimologia dacicà a denumirii
româneçti.Transmitereadenumirii anticefârà weo formà intermcdiaràslavàràmâneposibilâ,
dar nedovedità.Unii lingviçti considerâînsà câ numeleromânescAryeç derivà din cel antic
Argessis(neatestat)'e.Hidronimul Mousaios(aæstatîn actul martiric al Sf. SavaGotul) s-a

tt Pqhirc 1969:357; Ivincscu 1980:262-263; Schremm l98l: 229'230.

t2Philippide192i1:454-455;Bclevlicv 1966;216;Prneiteccu1969:85; Scbremml98l:223'225,258- 261,
2&-266,288,31G317, 380-381,403.4O4; Velkov1987e: 163.
t3Philippidc 19232456;Driganu1933:276;Poghirc1969:357;Ivànegcu1980:72.
taPhilippide1923:458;Ihigenu 19331530-532;Rosetti 1986:751; Schrrmm l98l:202-203.
uUltimul lingvistcarea sustinutacea$ii identificareestoschremm19t1:202(cubibliografiaanterioarâ).Vezi
çi I. Fcrenczi,"Marisia" (TârguMureç),13-14,1984:33-50.
'6Philippidc 1923:434,458;À Vulpe,SC,24, I 986:4 I .
r?Kiesrling,RE,II, I (1920):907-908;Dccci1978:36.Veziçi PogÈirc1969:357.
rsVeziÀ Suceveanu,în vol. 2A50de ani de la fturirca de carc Burebistaa primului stat independentçi
centralizat al geto-dacilor, Univ. Bucureçti, 1980:59-66; N. Godrr, V. Lice, Societateageto-dacicdde la
ButebistalaDecebal,Iaçi,1984:2l-22.
PPoghirc1969:356;Ivànescu1980:190;G. Brôncuç,op.cit.:)G-IX;Fràlili 1987:168'169.
 ToPoNIMtÀ
l0l
transmis,apreciazà unii lingviçti,printr-unintermediarslav;allii (t{. Dràganu,G. Ivànescu)au
presupuscà forma româneasciiBuzdua moçtenit-ope ceadacicà,Aar grâ
una intermediarà
latinà2o.Siretultansmite formaEdperoç, atestatiiîn secolulal XJoa deConstantinporfirogenetul.
În izvoareleanticesuntatestatealte denumin: Hierasus,Tiarantos,Gerasus.S-apresupus
exis-
tenlaunui prototip dacicSerctos, transmisprin fitierà siavà2r. De asemenea,ptatulnu poatefi
explicatdirect din Pyretos,Porata,fiind luatii în considerareo formàintermediaràslavà22.
Açadar,dintre hidronimeledin Oltenia,Muntenia sudulMoldovei,singurelecare
çi au
fost transrnisefrrà filierà slavàsuntMotra, ott qi Buzàz(eventual Aryeù.
çi
În fostaDacieromanànu a supraviefuitnicioo nuÀ. de localitatedintre celemenlionaæ
de izvoareleantice,din simplul motiv cà toateoraçele
çi-au încetattreptatexistenfa,în cursul
secolelorrv-v (dupàce sedeclançase în mod bruscruralizarea, din cauzaretragerii
Situaliaestediferitii pe teritoriulfostelorprovinciiDaciaRipensis,MoesiaSecunda ""*ri""rj.
undeviataurbanàa duratmaimult. Unelenumedelocalitilli aufostcrmoscute preluate çi Scythia,
çi deslavii
careau ocupatîn specialzonelode câmpie,iar alteleau fost pàstratenemijtocitde populalia
romanicà(deoareceseçtie cà denumirilerespectives-auhansmisfàrà intermediar
slav).
Denumirilede oraçocare s-auconservatîn Evul Mediu sunt: Dznrstorum (Dristra,
Dàrstàr,Dârstorl3, Nicopolisad Istrum (Nikjup)2a, Bononia(Budin,Bdin, wdinfs, Gerania
(Ecrcnë16,Carsium(Hôrçovaf7.NumeleGeranias-atransmisintr-oformàgreceascà,
datoriti
co{inuità}ii navigatieibizantineîn MareaNeagrâ.ToponimulHôrçovaurr, ,Jpurr,
un fonetism
tiircic (dar moçteneçte denumireaanticà).Un izvor din secolulal X-lea (Leon Diaconu! VI11.
8 : FHDR III: 685)menlioneazà o localitateDineiaînte Ptiskaçi Dristra.Ea a fost amplasatii
la Vojvodado càtreV. Besevliev,,care aràtacà toponimulesteds originetracicà28. Sunternde
pàrerecâDineiapoatefi idcntificatiicu fortificalraAdina,pomenità deprgcopius(De Aed.N.7.
13),careerasituatàundevaîn aceastiizonà.Dacàprrrupori*ua noastràestecorectà,
înseamnàcà
numelelocalitii{iis-apàstratpânà în secolulal X_lea.
Denumirilecastrelorl/tinum çi Berceaufostpàstratededouàhidronime:
laculoltina çi
braful flunàrii denumitBfuoi - ambelosituatein imediataapropierea fortificafiilor
respectivo.
Evolutiafoneticàa> o s-apetrecut conformcu regulilermbii române,ftrà iniermediarslav2e.
De asemenea, numeleoraçelorRatiaria çi augusia au fost moçtenitesub forma (slavizati)
a
numelorrâurilorînvecinate: Arëar çi Ogorstaso.-
S-amai afirmatcànumelefortifica{ieiFlotentia(atestatà o singuràdatjila procopius,De
Aed''IV.4) at fi fostrnoçtenitdecelal localitiifii Florcniindin zonaTimocului3r. Nu cunoaçtem
'?oPhilippide1923:4l9;rlrigrnu 1933:248;Poghirc 1969:3s7;Ivinescul9g0: 190;Sch*mm lgtl: 219-
220;Rosetti1986:751.
2tPhilippide l9?3: 459;
Ivincocu l9g0: 24I ; schremn lgtl: 352-353;Rorctti 19g6:75l.
'?2Philippidc 1923:459; Drigrnu 1933:574-575; Ivincccu lgtt:741-742; Rorettl 1986:219.G. Brâncuç,
op. cit.: XLVIII contesti necesitateaexistenleiunei formeintermediareslave.
23Iorga 1992:270;Vulpe
193t: 383;Beleviiev 1966:215;I.Bernee196t: ul45;penaitescu1969:g5; Vulpe
t972:219;Schrammtgtl:355-357; Velkovt9g? I 163.
2aBclevliev 1966:214;
Schrammlggl: 305-306.
25Iorge 1992:27};Bclcvliev
1966:215;Penritescu 1969:85Schremmlgtl:401-402.
26Vulpe1972:219
; Ivinercu l9g0: 60.
27Iorge 19922270;Vulpc
1938:383;I. Bernee1968:
1980:60. '145;Poghirc 1969:360;Vutpe t9Z2: 219; Ivineccu
2EBe5evliev 1962:72.
"Vofp 1938:383; I. Bernee 196t: 445; I. Bemee l97l: ll; Vulpc 197222l8;Ivinescu l9t0: 60-61;G.
Brôncuç, op. cit. : XLVIII.
30lorge1992:270;Bctrevlicv
3rBebevliev 1969:g5:schremmlgEl:200,310.
1966:216;peneiteccu
1966:215;Jrnkovié lgtl:46, 199.
102 CAPTToLUL
r

însàamplasarea exactiia fortificafiei romano-bizantine, iar, pe de altii parte,numelemoderna

fost explicatçi altfel32.De aceea,nu putemfi siguri,în acestcaa de conselvarea toponimului
antic.
S-amai presupus33 càtoponimeleArmucastru,Miis çi Anikuboli, atestatedeAl-Idrisi
(în secolulal XIIJea) ar moçtenidenumirileanticeArgamum,Halmyris (lacul) çi Axiopolis, dar
faptul ràmânenedovsdit.@oar despreAxiopolis se çtie cà çi-a pàstratnumoleantic pânà ln
socolulal XIJea)s.
TincologulF. BabingsridsntificalocalitateaStrabaghi(Isterabad)mentionatàdeiryoarele
otomanedin secoleloXVI-XVU cuvechoal/lsfna çi, totodatà,cu Strwico. denumireconsemnatii
ln portulaneleitalieno. Strabaghierasituatitrundevalntre Siutghiolçi Babadag.Denumireaturcà
seexplicàprin cuvântul(de originepersanà) abad: "ooç"; deci,ar fi vorbade oraçul Istefs.
Totuçi,idcntificareacu Histria esteeronatà.PeruineleHistriei nu s-aformatun oraçmedieval.
(n schimb,Evlia Celebi doscriala Isterabadun oraçlnfloritor). De fap! estevorba de oraçul
dispàrutEster,caro era situat pe valea Casimcei,lângâTârguçor,jud. Constanla.Pe de alti
parte,Stræico din portulanea fost amplasatla Jurilovca36. Oricum, denumireaStravicoderivà
probabildin orpoprll,oç('scoicà")3?.Deci,ipotezapàshâriiln Evul Mediu a numeluifft'.rtriei nu
estelntemeiatà.
Problememai deosebite ridicànumeleConstanla.lnformasaactualà,el estede origine
bizantinà,fiind intrat ln limba românàprin secoleleX-XIP8. Numeleesteatestatln perioada
bizantinà,în formaConstantia(a ConstantinPorfirogenetulqi Slrylitzes-Kedrenos). S-aformulat
ipotsn' cà acesttoponim bizantin a moçtenito deûumircanticà. LocalitateaConstantianae
(atestatàdeHieroHes,deo Notitia Episcopatuumdnsecolul alVl-lea çi înt-o inscriptiefimerarà
do la Tomis) a fost amplasatàîn imediatavecinâtatea Tomizului,presupunându-se cà ea ar fi
fostun cartioralmareluioraç,dezroltat ln secolulal lV-loa,carea primitnumelelui C-onstantius
II3e.Totuçi,Constantianu trebuieconfundatitcu Cowtantiana(sa:uConstantiance). Acestdin
urmà numenu seputeatransformaîn Cowtanfdo.
Constantianae, centruimportant@olis)în secolulalVl-lea, a fost amplasatàde Emilian
Popescula CapulDolojman.(Pluralul esteexplicatprin existenlaunei a douacetiifi, pe insula
Bisericuta)at.Ipotnza,respoctivànu poatefi însàdovedità,atâtatimp cât nu poatefi respinsà
amplasarea la CapulDolojmana cetàfiiArgmum. S-arputeasàaibàdreptateAlexandru Barnea,
car€prcpunelocalizareaoras3luiConstantianae la Elisala (acoloexistilo perechede fortificalii,
dintre carcuna estecomparabilàca dimensiunicu Ulmetum)o'.În orice caz,esteposibil ca - la
fel ca în cazullocalitiifii Gerania(Ecrené)- continuitateaprezenteibizantineîn lvlareaNeagràçi
pe litoralul dobrogeansàfi favorizatsupraviefuirea unui toponimantic, într-o formà grecizatà,.
Neatestaroa în antichitatea denumirii Constantia(nu Constantiana)ne împiedicà sàtragemo
concluziefermà.
32I)ecei 197t: 2I 8. Vezi Schremmlgtl: I 6, nota 34.
çi
$L Bernee1971:163-164.
slntitlul
çiscopului deA,:<iopolis, atestatlafinelesecoluluialXJea (Popæcu1994:421-433).
ri E,Beblnger, RHSEE, I 8, I 94I : 137 I39 Ibiden, lg, 1942,2; 44;9-450.
- ;
r6Kolederov1970:261.
rÀ Pipptd[ RESEE,24,1986,32293.
3tfvincccu l9t0: 60.
3eVezibbliografia la N. Grimedt "EphemerisDacoromana",4,
, I 930: 236239;Popercu t994: 26G269;de
asemenea, À Bemee l99l: 196.
aN. Grlmedl, op.cit.:236239.
arPopeccu1994:27?
-28A.
eÀ Barnee l99lzl92.
 ToPoNIUIÀ
103
Açadar,doar o micà partedin toponimiaanticàa fost pàskatàde populalia
rornanicàde
la DunàreadeJos-Disparifiacelormai multeoraçea fàcutcanumeleOetocatiteli
sàfie uitate 1n
mai maromàsuràdecâthidronimele.Remarcàrqtotodata"concentrareatoponimelor
mogtenite
în douà zone sud-dunirene: ln nord-vestrl Butgarieff, p" melul dobrogean
çi el Dunirii.
Esteinteresantcà acesteasuntregiunile În cerepopûlrFe româneescl .o
numeroesà
ln EvulMedlu. ""Lti"

'Ën'+t{i.r 1966:216subliniacâ çi-aupàshatnumeloanticerâr:riledinte Timoc lanha.

çi
 CAPITOLUL III
naBrrArfrl, sr Dronul,nE r[aTÀ

SI]BCAPITOI,T]L I
Ltlltrnuf nivel urban al orarelor ri lortificatiilor din
provinciile de Ia lDunàrea de Jos

Prn"tot de la cares-aplecatîn mareatranzitieculturalàa secoluluial VIIlea a fost o

civilizafiede tip urban.(Înlipsa altei terminologii,sunternnevoiti sàfolosim aceastisintagmà
pleonasticà).Provinciile romano-bizantinedela DunàreadeJosaperfineau lumii dezvoltete
în jurul oraqelordin spafiulmediteraneen,chiar dacàeleseeflau la periferia acesteilumi.
(Situarealor la periferiea frcut ca çi barbarizarcalorsàfie mai rapidàçi mai intensà).
Civilizalia de tip urban s-a mentinutatâtatimp cât au existatcondiliile careau fâcut-o
posibilà:existenlauneiautoritàfistatalesolide,o situaliedemograficà bunà,legàturicomercialo
intenseterestreçi maritime,absenfaunor atacuridevastatoare frecvente.
Situaliaa începutsàsedeteriorezelncâdin wemealui Justinian.Au existatcâtevagftrve
atacuribarbare(în 550çi 558/559),careaufostconjugatecu o aploapecontinuàstarederàzboi
purtatde Imperiupe mai multe fronturi çi cu o seriede epidemii,careau accenfuatcriza demo-
graficàprovocatiideconflictet.Totuçi,civilizaliadetip urbans-amai menlinutun timp în pro-
vinciile de la Dunàreade Jos,çi dupàmijlocul secoluluial VIJea. Efectelecnzeiînceputeîn
timpul lui Justinianau devenitvizibile abiaatuncicândatacurileavaro-slaveauprovocatdistru-
gereasistemuluidefensival Imperiului de la Dunàreade Jos.
În acestsubcapitolne propunemsà prezentiimaceastiiultimà perioadàde viatà de tip
urban,açacum poatefi reconstituilàpe bazacercetàrilorîntreprinseîn oraseleçi fortifica,tiile
din DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi ScythiaMinor. Prin nivel urbanînlelegemacelefazedin
cronologiaunei açozàricarepot fi caracterizateprin:
- funclionareaedificiilor publice(laiceçi bisericeçti);
- existenfauneivieli economiceçi a uneicirculalii monetareintensel
- menlinereahabitatuluidetip urban(constructiioràçeneçÎi,nu locuintedetip rural, bordeie),
precumçi a tramei stradale.
Nu includemîn aceastiienumerareçi menlinereafuncliei militare a açezàrilorurbane,
deoarece în maimultccazuripoatefi zurprinsàcontinuitateaviefii detip urban ,sidupà încetarea
funcfiei militare. C.azulpecareîl cunoaçteincelmai bineestecel al cetàlii Flalmyris(Murighiol,
jud. T[lcea). Nivelul 12, datztaproximativîn timpul lui Maurikios (parfial çi subPhokas)este
un nivel urban (ultimul). El esteînsàulterior momentuluiîn care a fost dezafectalào parto a
incintei,caunnarea unui atacpetrecutîn intervalul576-586.(VozicapitoleleIII. 2 çi IV. l).
Consideràm,deci, cà, în principiu, pot h deosebitetrei faze 1n evolufia açezirilor
urbanedin secolulalVl-lea:
tCbaranis1959:39; Ditten 1978:120.
 ULTIÀ{I.'L NIVEL URBÀN
105
l)- açezare urbanàcu funcfiemilitarà;
2)- aqenreurbanàfârà funcfiemilitarà;
3)- açezareruralizatà,.
Problemelelegatede a treia fazà vor fi discutate1nsubcapitolulurmàtor.
Desigur cà
aceastiidistincfie po careo operàmîntre cele trei fazeare,mai ales,un
caractermetodologic.
S-a lntâmplat adeseorica ruralizareasà coincidà (cronologicvorbind) cu încotarea
funcliei
militare. În ordinelogic4 1ns4estevorbadedouàfenome,ne distincte.Aceastiitipotogiea evoluliei
de la fortificafio la açezar€ruralà a fost sesizatiide Vasile pârvan, în cazul
concretal cetàlii
Uknetum.Celetrei perioadede locuiredin secolulalVl-lea eraudefiniteastfol pârvan:
de
l)- o perioadà"curatmilitàreascà";
2)- alta cancteizatâde "bogàfiaelementelorde viafà casnicà";
3)- ultima,în careseobservà'totalabarbariea construcfiilof'2.
Celolrei perioadecorespundcolortrei fazepe carele-amenuntatmai sus.
Viaçade tip urban romano-bizentini e fosf h primutrând un rezultat el comerfului
desfâçuratpe distante mari. De aceea,eaaputut rezistamai multii vleme acolounde
seputeau
menlinemai uçor legàturilecu restul Imperiului: în oraçolede pe litoral de pe malul
çi Dunàrii
(dar nu preadepàrtatede gurile fluviului). Din cauzainvaziilor barbare,comunicaliile
terestro
eraunesigure,iar unele drumuri deveniseràchiar impracticabile- precumcel de la
Novaela
Philippopolis,desprecareTheophylactSimocatta3 spuneacà de90 deani nu mai fuseseutilizat
(adicàde la lnceputulsecoluluial VIJea). 1nschimb,navigaliape MareaNeagrâ pe
çi Dunàrea
fostmai pulin stânjenitiideatacurilebarhrilor. ImperiulBiàntin a pâsfiatzupremaliasa
maritimà
çi 1nsecolelourmàtoare.Doar aceastiithalassocraliebizantinàesteîn màsuràsàexplicemenli-
nereacontrolului imperiului asupraunor punctedepe litoralul vestical Màrii Negre,în
secolele
VII-VIII (vezi capitolulIV. 2). Prin urmare,estedeînfelesde ceviala urbanàa rezistat
mai mult
în oraçeprecumTomis,Callatis,Odessos, Histria,Durostorum.
ViaTade lip urban nu a încetatbrusc çi în acelaçitimp în toate açezàrile.A existat
o
perioadà de henzifie, 1n care elementelede viafi urbanà au coexistet cu
cele specifice
pentru açezàrileruralizate. Aceastiiperioadàdetranzifies-aîntinsde-alungul câtorva
decenii.
Au existatlncercàrido men{inerea vechiuluitip dehabitaturban,în perioaÀ in careo asezare,
în ansamblulei, era ln curs de ruralizare.Amintim, în acestsens,cà laArgamum, în campania
arheologicàdin 1995,s-a descoperitpartialun edificiudatatla începutulsecoluluial VII-lea,
carear puteafi o bazilicà.Deçi construitînto-otehnicàrudimentarà(ziduri legatecu pàmânt),
acestedificiu ateslàexistenfaunor preocupàrispecificopontruvia{a de tip urban, nu pentru o
as,ezare ruralizati. De remarcatcàaceastaseîntâmpla1nwemeacândbazilicanr. 2 delaArgamum
eratransformati în spaliude locuit'.
Deçi informafiile arheologicepublicatenu sunt decâtîn câtevacazuri suficient de
amànunfite,putemefectuao compara{ielntre momenteledesfiirçit ale fazeiurbanea mai multor
oraçedin provinciile de la Dunàreade Jos.Acestedatesun! eviden! aproximative,ele fiind
fixate doarpe bazamomentelorcânds-aupetrecutdistrugeri.

2Pârvrn 1914:402-403.
3Th.S:VIII.4. 5.(FHDRII: 551;
trad.Mihàescu:l6t).
aE Topoleenu"comunicare
la Sesiunea"Orgame/Argamun. 30 deani dela reluareacercetirilor", Instit't'l de
ArheologieBucureçti,8 noiembrie1995.
i 06 CÀPITOLUL M

I Aquis (Prahovo)
Fr|[m 586
[vï

Jankovié
..,*èY;ij::. Y. Ei:]i':._Jw.Ëd ii.i{ ;:

1981:213.
2 Argamum(Capul 614(?) Coja 1972: 37-40; informalii F.
Dolojman) Topoleanu
3 C.allatis(Manæha) 614Q) Theodorcscu
1963:271;Sâmpetru1971:
230-23r.
4 Capidava circa578 C-ovacef
I 988-1989:I 9l - 196.
5 Carevec 614(?) Vaklinov1973:199;Pissarev1990:825-
879; Idem, "Godi5nik na Muzeite ot
SevernaBilgarija", 17, 1991:7-17.
6 Dinogetia(C'awàn) 559 A. Barnea 1984: 342; Popovié 1982:
s59.
7 Flalmyris(Murighiol) începutul
sec. Zahaiada 1987: 104; Zal:rlt'radel99l:
vII 316.
8 Histria 614(?) Petre1963:317-334;Petrel98l: 561;
Suceveamr1982: 90-92; Domàneanfu,
Sion1982:388-391.
9 latrus(Icivina) circa602 J. Herrmanrgîn "IatmsI": 13-14.
t0 Marcianopolis@evnja) 614(?) B. Gerov,SB, 10, l97S: GB-70.
1l Novae(SviS'tov) circa602 Parnicki-Pudelko
I 990:33-35.
t2 Oescus(GiSEn) 586 T. Ivanov,în LimesXIV: 921.
ta
IJ Ratiaria(Arùar) 586 Velkov 1966:170.
t4 Sacidava(Dunàreni) 602(?) Scorpan1972:358-363;Scorpan1980:
65-7t.
15 Tomis (Constanfa) 6t4 Sâmpetul97l:230-231.
16 Troesmis(Iglila) 578-584 Baumann 1980: 172-l9l; Oberlândor-
Târnovoanu
1980b: 253.
l7 Tropaeum(Adamclisi) 586 Bogdan-Càtiiniciu,Barnea 1979: 39.
Sâmpetm1994:18-53.
18 Ulmetum@antelimonul 586 Pârvanl9l4: 277-294, 400-403;pârvan
de Sus) l9l5: 267-268;Pete I 963:334-335.
 ULTIT{ULNML TRBAN
rc7
În legàturàcu uneledintreoraçelementionateseimpuncâtwalàmuriri. Datareasfârçitului
ultimului nivel urbande la Histria (N.V, prima fazà)în 614 seînterneiazàpe datacelei maitârzii
monede,careneperrnitesàlegânnsftirçitu!acestuinive! demareleval de atacuriavaro-slavedin
614'619. Nivelul respectiva avut caracterurban, càci s-a constatatrefacerearelelei stradale
dupàdistrugereasuferiûlanterior,1n5935.De asemenea, în prima fazâ,aniveluluiV a continuat
activitateaconstructivl.Cartierulcomercial('sectoruleconomic")çi-apàshatpedeplincaracûerui
urban; acolo a fost reparatàqi o bazilicà.În sectorul"Ternplu", locuinple din nivelul datatcu
monedodin 613-614aveauîncàferestrede sticlà.
La Capidav4încetarcafazeiurbaneestereprezentatiideo distrugeresuferitji în intervalul
578-584.Fortificaliaridicatàulterior (peun sfertdin suprafalaanterioarà)nu mai eraun oras.La
Ilalmyris, ultimul nivel urbanestenivelul 12, carca urmatdupàdistrugereasurveniûiîn acelaçi
interval578-584.Nivelul 12nu a avutun final violeirt.Ultimul nivel urbande la Lllmetumeste
datat pe bazaunei monededin 583/584gàsitii în stratul de incendiu careprecedenivclul de
locuireruralizatii.Mai complicatiiestositualiade la Sacidava.Stratigrafia cronologiapropuse
çi
de C. Scorpanau fost contestatede P.Diaconu6.Estecert doar faptul cà o monedàdin S9qTOOO
oferàun lerminuspost quempentrudistrugereaunui nivel, caredupâC. Scorpanestenivelul fI.
Nivelul I (ultimul urban,potrivit autoruluicercetilrilor)ar fi fostdistrusîn 614,iar dupàel ar mai
fi unnat alte douâniveluri, ruralizate.Totuçi,nu s-auprozentatdoveziconcludenteîn sprijinul
caracteruluiurbanal nivelului denumitI. De aceea,estemai prudentsà datiim încetareafazei
urbanede la Sacidavaîn jurul anului 602.Nici o fortificatiede màrimemediede pe limesnu
çi-a mentinutcaracterulurbanpânàîn 614 çi nu vedemde ce Sacidavaar fi o excepfie.
Din dateleprezentate mai susreiesecë,în oraçeledin provinciilede la Dunàreade Jos,
ultimul nivel urbans-a menlinu! în unelecazuri,pânà1nal doilea deceniual secolului al WI-
lea.Estcvorbadeoraçele:Tomis,Callatis,Histia, Argamurqldarcianopolis,ôrevec. (Ia acesûoa
semai adaugà,eviden! çi oraçelecarenu au dispàrutîn perioadaulterioarà:Odessos Duros-
çi
torum). Observàmc[ viefa urbenà c-a putut pistra mai mult timp 1n special pe litoral.
Carevecçi-a datoratsupraviefuireamai lungàamplasàriisaleîntr-o zonâmai înal6. Majoritatea
oraçelorçi fortificatiilor s-aururalizatlnsàîn ultimeledouàdeceniialesecoluluialVllea. Acest
fenomende discontinuitateestecontemporancu cel care a fost constatatîn cazul circulafiei
monetare.Estefiresc,deoarecemodificârile surveniteîn tendinlelecirculaliei monetareau fost
legatede declinul economieiurbane,nu numai de conjuncturacreati de invazii.

t În 593a luat sfâçit nivelul rv B, în urmaunui atacslav(vezi

capitolul I, p. 2l).
6Diaconu1980:123-130.
 SI]BCAPITOI,UL 2
Ruralizare

Ruratizarea esteunprocescarepoatefi constatatln mai multeperioade arii geografice.

çi
El reprezintiitoateacelesitualii în caredeclinuleconomiei,autoritiiliistatale
çial O"
"irrlti,"li"i
tip urbana provocato mutatie(treptatilsaubruscâ)a civilizaliei în diverseteritorii ale Imperiului
Roman.În secoleleIV-V[, acestfroces deruralizare. ,uprin, treptatprovinciodupàprovincie,
pe màsuràce acesteaieçeaudin componenlaImperiului. Ruralizareas-a pefrecut
secoluluial fV-leat,çi în BritanniasecoluluialV-lea,precum în provinciili decarene çi în Dacia
çi ocupàm,
începânddin a douajumàtatea secoluluialVIJea. Uneori,declinulurbana fostpa4ial (oraçele
au supraviefuitca sp1lii fortificate qi ca sediiepiscopale),da4 în celemai multe
cazuri,a existat
vrr hiatus între oraçeleromaneçi celemedievale,.utu uu fost reîntemeiatope aceleaçi
amplasa-
mente'La Dunàreade Jos,a douasituafiea fost aproapegeneralà.Excepliile vor
fi discutate1n
subcapitolulurmàtor.
Dincolo de aspectelespecificepentru fiecarezonà,ruralizareapoatefi
definità prin
urmàtoareletràsàturi:
- decàdereeconomicàçi reduceredrasticàa circula{ieimonetarel
- abandonarea edificiilor publice çi / sautransfonnarealor în spalii de locuire, depozitare,
uneori chiar lnmormântare;
- disparilia sauneglijareatramei shadale;
- aparitiaunor locuinfede tip rural (inclusivbordeie);
- refirgiereaunor locuitori din zonaruralàin aria fostului oraç;
- mutareaîn intramurosa atelierelormeçteçugàreçti care anterior erau amplasatein afara
cetiitii;
- adaptarea sistemuluidefensivla noua^situafie (deexemplu,prin blocareaunor po4i);
- degradareageneralàa nivelului de civilizalie çi çtergereadeosebirilordintre fosteleorasesi
satg. i-
'
Pescurt,dupào expresieintrodusàdearheologiabritanicà,setrecedela viafa
oràçeneascà
la'tiata în oras"2.
ln Brilanniasauîn Daciapostromanà s-apufutobservacà ruralizareaa avut o a doua
etapà:abandonarea çi
vetrei.fostuluioraç çi deplasarea populagieiîn zona limitrofr, unde s-au
formatroiuri demici açeâri ruralo.Foarteprobabil,ia fefs-adesftqurat
m nli:zareaçiîn provinciile
DaciaRipensis,Moesiasecundaqi scythia,în secolulal vll-lea3.

rVezi,în special,
E. chirili, N. Gudea,'Acta Museiporolissersis-,6, l9E2: 123-1s4.
2VeziD. A. Broolc, *Oxford
JoumalofArchaeologt'',S, 19g6,l: 7'9.
rAm discutatmai pe
largdespreprocesulderuraliàe în'Medgcero lqF,4:4g44gs.
 RUB LTZÀREÀ
l0g
În acestsubcapitolne preocupànumai trecereala modul de viatà ruralizat in interiorul
fostelororaçe,ràmânândcadespredeplasàrile depopulafiesàvorbinl ding'-oanumitiiperspectivà,
în capitolulIII. 5.
Procesulderuralizarepoatefi reconstituitpebazacercetiirilorefecfuateîn oraçeprecum
Histria,Tropaeunr,Ilalmyris, Ulmetumqi alûele.Pentrucomparafie,puton cita câtevaeiemple
çi
din zoneleînvecinate.Astfel, la JustinianaPrima(CariëinGrad),încàdepe la miitocut
sccolului
al Vl-lea au fost dezafectateclàdiri monumentale, pe amplasamentul lor apàrândatelieremeste-
çugàreçtiçi locuinfe sàràcàcioase. Populafiadin cetates-a îndesi! din cauzar"f"giaçil,o, âin
împrejwimia.Toateacesteaau începutchiar în parteafinalà a domniei impàratuluilJustinian)
carea nâzait sà facà din acestoraçceamai maremehopolàa PoninsuleiBalcanice!
La finele
secoluluilaVl-lea, termeledinætramwosdela CariëinCoa uo fost tmnsformate
într-unspatiu
de locuiq înconjuratcu un zid de apàrares. La Sirrriun\ dejadin prima jumàtatea secoluluial
vl.-lea,o bisericàçi un cimitir din secolulalVlea au fostacoperitedeun
mic cartierdebordeie
çi locuinle modesto6. Dacàaceastaerasitualiaîn douàdintre celemai mari oraçeale peninsulei
Balcanice,nu estede mirare cà mul e oras,e fortificalii d" l. t;;;;;,
çi au càpàratun
aspectpronunfatrural la finele secoluluialVl-lea. Acestaspectrural estereprezenta!
bunàoarà,
de aparilia,1ninteriorul oraçului,a unor locuin{ede tipiordei (semiîngrop"6ii;-f"-
d;
ruralizareseintensificâfolosireazidurilor legatecu pàmânt,rudimentare.Àr"-*""
construcfii
au existatçi în fazaurbanà,dar nu erauatât de frecvente.
Una dinfre tràsàturileprocesuluide nralizare a fost refugiereain oraçea populaliei
din
zonaruralà învecinatil,cale a aduscu ea modul de viafà careliera spocific.pentnr putea
a fi
adàpostitîn intramurcsacestsurplusdeoameni,a fostnecesarà suplimentarea spa,tiilordàstinate
locuirii, astfel cà multe edificii çi spafii publice au càpàtatu"""sà destinalie.1n
unele cazuri,
màrit suprafala fortificatl prin ridicareaunor valuri în afaraincintei - ir".u- la Histria în
1a
fazaY (dupà 593)8.La Capidava,pentru a beneficiade apàrare, civilà s-a mutat în
paliul fortificafiei mari, care la sfrrçitul secolului "ç"-*.
aluJea nu mai avâ functionalitatemilitaràe.
lndesirealocuirii a determinatqi renuntareala spaliulliber din spateleincintoi,carea fost
folosit
pentru ridicareade caseadosatela zidul de incintà (la Tropaeum,Histria
çi în alte locuri)ro.
Foarteinteresantestecà acestlucru nu s-a întâmplatdoarîn cazullocalità1ilàrmari, ci
al unor mici fortificatii, careinilial aveaudoar destinafiemilitarà. Sltualia a fost semnalatà çi în cel
la
FlajduëkaVodenica (locuinlede lemncu cuptoaredetip pietrar)rr la SlatinskaRekarz.Atagem
çi
atenfiaasuprafaptului càadosarea locuintelorla zidul deincintii ssteo tràsàturà caractcristici
pentru habitetul mediwel, întâlnitji ln diverseaçezàrifortificate din Evul
Mediu. lntr-o
fortificalie cu funclionalitatestrict militarà, açacevanu eraposibil.
In oraçeleruralizate,vecheatramàstradalàa fost desfiintatàparfial, prin blocareaunor
cài deacces,catr au fost folositepentruextindereaspafiuluide locuit.be exemplu,la Trolneum,
o shadelàa fostblocatiicu douàziduriparalele,creându-se astfelo încàperelungàde4,70m13.
1n unele cazuri, s-a locuit chiar çi 1n spaliile careanterior erau destinateapàràrii.Astfel, la
tP"prrié lr?" 500-501;Popovié
l9S2: 563-564.
tI. Popovié,inCariëin
Gmd, Il:29?.
6Popovié1982:550-552.
|La Histria, de exemplu.Vezi
Succvcanut9t}z92.
8Pctrc 1981:56I Sucevernu
; 1982:9};popovié 19t2: 56l.
eCovecef1988-1989: 195.
toSâmpetru1994:lO2.
ttPopovié1975:480.
r2Jovenovié,Korré, Jenkovté
1985:3t2.
rrA. Berner 1979:81, t8. Vezi
çi Bogdrn{itlntclrq Mtrgineanu{lrstoiu 19?9:loGl07.
11 0 CAPITOLUL III

F{almyris,poarta de vest a fost dezafectatàdupà distrugereasuferità la sfârçitul nivelului l l

(careestede pus în legàturàcu atacurileslavedin intervalul578-586).ln spatiulcircular din
spatoleei (careserveadrept capcanà)au fost amenajatetrci vetre de foc çi o locuin!à, datatela
sfârçitul secolului al VIJea çi la lnceputulcelui urmàtor. O altii locuin!à cu vaffi de foc s-a
descoperitîntr-o încàperedin spateleunui bastioninterior al po4ii, lncàperocareîn vremeaîn
carepoafia frrncfiona,aveaprobabil tot o destina{iemilitaràt1.Dealtfel, 1nimediataapropiere
s-a constatatcà 1nnivelul 12 (datat,grosso-modo,1nepocalui lvîaurikiosçi phokas)s-a locuit
pesteincintacarefusesedemantelatà (în acelsector),tot la finelenivelului 11r5.O situaliesimi-
larà a fost observati la Tropaeum.Poartade ves! careaveao importan!àmajorii, nu a mai fost
refticuti dupà distrugereadin 586, ci a fost transformatil1nlocuinfà, prin construireaa douà
ziduri de blocarer6.De assrnenea, la Ulmetum,intràrile po41idenord-vestau fost blocate,ame-
najându-seastfel o locuinlà. În acsstspatius-audescoporito vaffi de foc, ceramicà,fragmente
de fier çi de sticlà, càrbuni,oasede calt7.La Novae,încâpereaturnului de nord al porfii de vest
a fost transformatàîn locuinfà,dupàdisrugereazuferitii în jurul anului 602, cândpoartaa fost
dezafectatirE.Blocareaacestorpor[ aratàcà nu se mai puteavorbi de viatà urbanà de o
çi
activitatoedilitarà. Situafianu denotiidoarpauporizatÊa,ciçi abandonarea unui anumit mod de
viafà,cel urban.
De asernenea, dupâcum am vàzutîn capitolul II. 3, uhelebiserici au fost abandonate
çi
transformateln spaliipentrulocuit (la Tomiste,Callatis20, Argamum2r, Nicopolisad Istrum22).
Nu totdeaunaruralizareaa condusla o lndesirea populaliei in fosiele oraçe.În .r*t"
cazuri (Histria23,flalmyris2a,Sacidava2s), ultimul nivel estocaracterizatde numàruIfoarte mic
de locuinfe çi de rarefiereaspatiuluilocui! carenu mai ocupadecâto micà partedin aria vechii
açezàri.Habitatul càpàtaastfçl aspectultipic pentnrun sat.Aceastàsitualie poatefi rezultatul
declançàriiceleide-adouaetapea ruralizârii- deplasarea locuitoriloriinimpÉ3urimiçi constit'irea
unor noi açozàrirualo,pe alte vetre.
Evolufia de la fortificaliilo cu rol militar la açezàrileruralizates-a desftsurat în cazul
çi
fortificafiilor mici (burgt,castella),careeraufoartenumsroaseîn secolulal VIJLa care
çi aveau
un rol important1napàrareaprovinciilor.Cercetiirilearheologiceefectuatepânàîn prezent(destul
de puline însà,în acesttip de fortificatii) au aràtatcà, adesàoi,ultima fazâ aexistenleiacestor
castellaa avut un caractercivil çi ruralizat. provinciaScythia,estocunoscutcazulfortificafiei
de la ovidiu, de lângàConstanfa(un castellum -Ïn
de 69x53 m.), car€a suferit o distrugeredatatii
post quemcu o monediidin 540/ 541. (Esteposibil ca distrugereasàfi fost provocatii
de atacul
kutrigur din 559).Dupàacoea,a urmatun nivel delocuirecu caractercivil, carea continuatpânà
în secolulal VII-lea26

taCercetiiripersonale,1994,
1995.
r5Zehrrhdc 198?:104.
16Prpuc1977:358.
r?Pârvenl9t4:293.
16Prrnicki-Pudelko 1990:
3435.
teCirjen 1971:339-346.
20Thcodorescu1963:279,
ZBO-281.
2rCoJe1972:38.
æPoultcr1988:86.
8f. Bemea 1968:474.
2aZahariedc1987:104.
2sScorpan l9t0: 129.
26M.Bucovalà,G. Papuc,
"pontica",14,lggl: 2ll-216:Idem, MCd 15, l9g3: 353-354;rdem,MCA, 17,
1993 (parteaIl): 273-276.
 RURALIZÀREÀ I 1l

Situafia de la Nova ëbrn" esteçi mai interesantil.Fortificatia de acolo a fost distrusà

cândvaîn secolulalVl-lea, la o dati carenu poatefiprecizztâ.lndati dupàdistruger,e,açezarea
sivilà din extramr,rD,rs-acxtinsçi asupraariei fosteifortificaçii27.
Studiereaunui grup mai marede castelladin zonaPorfilor de Fier (Boljetin, Flajduëka
Vodenica,Smornaetc.) a condusla concluziacà, în secolulal VIJea, acesteanu erausimple
cazàrmi.În ciudadimensiunilormici (subo jumàtatede hectar),ele adàposteau çi construcçii
civile, inclusiv bazilici. ln acestecastella se locuia pormanent,ele fiind, dupà cum observa
VladislavPopovié,"veritabilesatefortificate'2t.
Cercetiirilearheologicedemonstreazà, açadar,cà în ultimele douàdeceniiale secolului
al VIJea a începutdisparilia civilizafiei de tip urbanla Dunàreade Jos.Procesuls-a desàvârçit
în primele douàdeceniiale secoluluiurmàtor.Ruralizareaa fost unadintre celemai importante
forme de discontinuitateculturalà. Ea s-a corelatcu declinul producliei materialeçi cu cel al
circulaliei monetareçi a awt ca ultim efect estomparer deosebirilor dintre teritoriul
provinciilor Dacie Ripensii, Moecir Secundaçi Scythie, çi cel nord- dunàrean.

2?Milèev,Angelovel97l: I 13.
28Popovié 1975: 47E-482.
 STIBCAPIfl}LT]I, 8
supravie$irea izolatà a lunor oraçe în cecoletevrr.tyrrr

Dnn catastrofadin al doilea deceniual secoluluial VIIlea, foarte puline dintre

oraçeledin provinciile dunàreneau reuçit sà-çi continueexistenfapânâ în epocarevenirii
Imperiului Bizantin la Dunàreade Jos.De fap! estevorba numai de Odessos,Durostorum
çi,
evenfual,deBononia.
Deçidatelearheologicesuu! doocamdatii, sumare,sepoateafirmacu certitudinecâoraçul
Durostorum a supravietuit în intervalul socolelorVII-V[. Esto adevàratcâ atacurile
avaro-slaveau provocatcel pulin o distrugerea sa(eventualîn 586).Refugiereala Odessosa
episcopuluiDulcissimusdeDurostorum(cândvala finelesecoluluialVl-lea ori la lnceputulcelui
de-alVlllea)t indicâo as€m€,llea distnrgere,sau,mâcar,o staredegravâinsecuritate.Oricarear fi
adevàruI,refacereaoraçului Durostorumestesigurà.Pânàîn 680, esteposibil chiar ca el sà fi
ràmassubcontrolul Imperiului Bizantin,a càrui flotil continuasàsupravegheze Dunàreade Jos.
Doar açasepoateexplicadescoperirea unui sigiliu al împàratuluiConstantinry dututupto*imativ
în 679-68G.kvazia protobulgariloraprovocatdistrugerila Durostorum.S-adescoperito bazilicà
incendiatii,a càrei devastaropoatefidatatà cu ajutorul monedelorde la ConstantinIV gàsite
in situ!. Dupà 680, oraçula devenitunul dintrs celemai importantecentreale statuluibulglr. fn
secolulal X-lea,el reapareîn izvoarelescrise,cu numeleDn'sfraa.
În cazuloraçuluipontic Odessos,zupravieçuirea saestsindiscutabilâ.Incinta saa rezistat
în toatil perioadamedievalà,iar oraçulca atarça ràmasun însemnatport, pàstratde Imperiul
Bizantinpânàla sfârçitulsecoluluial VIIIJca. Seçtie,de exemplu,.e i-peotul ConstantinV
l-a folosit ca escalàcu prilejul expeditiilornavaleîmpotrivaBulgariei.Numelede Vama,de
origine slavà,a aparfinutinifial doaraçezàriislaveformateîn apropiereaoraçuluibizantins.
PentruBononia,nu cunoaçtem cercetàriarheologice referitoarela secoleleVll-VI[. pe
bazasupravieluiriinumeluisàuantic(devenitBdinu -vezicapitolulII. 4), s-apresupuscà el a
continuatsàexisteçi în evul mediu,frrà întrerupered.FlansDitt€n a ernisipotezacàla Conciliul
de la Lateran(649) ar fi participatun episcopdin Bononia(Vidin), pi nurn" LuminosusT.
rI. Bamea 1968:460.
2L Barnea1981:625-628.
rAngelova,Penéev19t9:
3E-43.
aPentrusupraviefuireaoraçului
Durostorum,vezi: I. Barner 19682444;Vellov 1977: 100;petrc lggl: 559;
HowardJohnrton 1983:248;Gjuzelev l9t6 22.
tVezi V. Velkov,înAlaen
des)Q InternationalerByzantinistenkongrcss,Mûnchen,1960:655-659;Veklinov
1973:209-210;Angelov l9t0: 68, 73.
6Velkov1977:88; Angelov
1980:69;Gjuzetev lgg6:22.
TlXtten197t: llT,nota 6.
 suPRÀvrETUrP.EÀ
UNOBORÂSE 113
Examinarealistei semnatarilorne aratii însàcà mai tofi participanfii erau din Italia çi Gallia,
astfelcà Luminosusera,cel mai probabil,opiscopuldin oraçulitalianBononia(azi,Bologna)8.
DespreNicopolis ad Istrum s-aafirmat cà a supraviefuitdupàmijlocul secoluluial VII-
lea,pe considerentulcâ numelesàua fost moqtenitde cel medievalNikjuf ,dar ipotezanu este
confirmatii de cercetiirilearheologice.În primul rând,prccizâm cânu poatefi luat ln discutie
vechiul oraçNicopolis ad Istnrm, car€a fost distrusîn secolulal VJea, ci doar mareaaçezare
fortificati do la Carevec,situatiila sudde fostul omçroman(lângàVelikoTàrnovo).La Carevec
a fost transferatçi sediulepiscopieideNicopolisad Istrum,1nsecolulal VIJea. În cetateade la
Carevec'afostidentificatun niveldelocuiredin secolulaIVII-le4 datatcu monededela Heraklios
(seafirmàcà"din primajumàtatea secoluluialVIIJea", ceeaceestedeverificat).Acestnivel a
luat sfrrçit prinh-un incendiugoreral, dupàcareoras,ulnu a mai fost refàcutro.Deci, Nicopolis
ad Istrum (respectiv,Carwec) nu poatefi inclusprintre oraqelecareau supraviefuitîn secôlele
ul-VIII.
În imeaiata apropierea teritoriului dc care ne ocupàm,au mai supraviefuit orasele
Messernbriaçi Serdica(poateçi Singidunun\carca primit noul nume,Belgrad,în secolulal D(-
lea).Nu esteexclusàmenfinereaviefii urbane(în forme,eviden! decàzute)çi in alte oraçede pe
litoral, precumTomis sau Callatis, dar cercetirile arheologicenu au adus pânàacum nici o
probàîn acoastiiprivinla.
1nlegàturàcu soartaTomisuluiîn aceastiiperioadàîntunocatii,existii unoledateoferite
de ianoareleliterare. Douà pasajedin cronicile lui Nikephorçi TheophanesConfessorau fost
invocateîn sprijinul ipotezeisupravieluiriioraçuluiTomis- ca açezareruralizatl - de càtreIon
Barnearrçi Emilian Poposcur2. 1nambeletexte esterelatati frrgalmpàratului JustinianII din
locul sàudeexil, dela Chersones (în 704).Ambii cronicariafirmàcà"dela Phanagoria(Taman),
JustinianII s-alndreptatcàtreTomis(etçT6prvrcaivoûpevou, rcrpo,0ol.doolov rorfrl.oe)r3.
26copfov
S-aconsideratcàacest"saf '$gcopiov) ar fi Tomizuldob,rogean.În realitate,din doscriereaitinera_
riului reiesscà JustinianII seafla tot în Crimoea,deoarece,mai doparte,Nikephorosafirmà cà
JustinianII a ajunsla Symbolon(Balaklava),iar apoi la Nocropile.De acolo, el a plecatcàtre
$rile Dunàriira.Nici màcarnu estevorba de o altii localitatedenumitàTomis. Dupà cum a
aràtatrecentV. Tàpkova-Zaimova,lnmanuscrisulVaticanus 154/XII b al cronicii lui Theopha-
nes nici nu aparenumelede localitate,ci sintagmaeTçordprv, adicà "1n strâmtoare".Forma
consomnatà 1neddii esto,deci,o coruptelàts.
Existii însàaltemàrturii caredernonstreazà cànumeleTomisuluieraîncàviu în rnemoria
colectivà, în secoleleIX-X. Nu ne referim la murlionaroaepiscopieide Tornis în listele de
episcopatelntocmiteîn secoleleVII-IXr6, càci aceastaesteun anacronismrozultatdin copierea
mocanicàa unor liste mai vschi. Izvoarelesigure- acteleconciliilor - nu atestilopiscopiade
Tomis în secoleleVII-X. Avsm 1nvedere,1nschimb,un toxt aparlinândcàlugànrlui german
WalafridStrabo(secolulal IX-lea), careîi nurnea'tomitani'peunii dintrelocuitorii Dobrogei

tMenri 1901:vol. X, col.867/868,

116711168.
eBclcvliev 1966:2l Ç215 Schnmm g8l
; l : 305-306.
roVeklinov1973:199;Poultcr lgtit:9?; piscrrcv
1990:E75-g79.
rrL Berner l97l:9; I. Bernee l99l:278-279.
rzPopescu1994:282.
'3Theoph.:1,373(a.6196)(FHDRII: 621);Nitc: 4l(FHDRII: 627).
cum aratiiçi Minucu-Ademeçtcanu1991:300.Veziçi nota l7 în FFIDRIIz 621.
tillD-p"
P. Diaconu,"fstros",7, 1994:353-354.
16Darrouzèr 1981:205, 217,242,
250,265;FHDRII: 639.
r?FHDR II: 1|l.YenDieconuo Nisturcl
1969:448450.
114 CAPTToLUL
lrr

("sci!i"), careeraude origine goticà(ei mai pàstraulimba gotl în liturghie)t?.De asemenea,

recenta fost semnalatii existenlaa doi mitropolili deTomisln secolulal Xl-leat8.Titulaturalor
exprimâreluareaunei tradilii, dar nu poatefi interpretatiica o'unindiciu al continuitÈi1ii
açezàrii
çi al pàstràriicaracterului ei urban chiar în perioada de decàdere
din cursulsec.VII-X" - aqacum
apreciazâ,Ion Barnea.C" çi màrturialui WalafridStabo, titlul purtatdecei doi mitropolili atesti
doar supravieluireaamintirii numelui oraçuluiîn mediile intelectuale,nu çi existenlaftrà
înterupere a localitiilii.
Cercetiirilearheologiceefectuatela Constantanu au reuqiqpânàîn prezen\ sàsurprindà
urmeleunei locuiri ulterioareprimelor douàdeceniiale secoluluiaI VII-lea, cu excepliaunei
açezàridin secolulal lX-leate.Edificiul cumozaica fostdistrusînjurul anului 61420;este posibil
caîntreguloraçsàfi fostpracticdistruscu aceaocazie.Nu existàvreoprobàîn sprijinul afirma{iei
lui GheorghelvIànucu-Adameçteanuzr, cà Tomisula fost distruspe la 680. Singurelemàrturii
ulterioareanului 614 suntmonedeleprezontate 1nsubcapitolulII. 2, carenu presupunîn mod
obligatoriuo açozarede tip urban.indirect sepoateadmitesupraviefuireaportului Tomis,care
eranecesarca escalàpentruflota bizantinàcarea fost în repetaterânduriprezentilpe Dunàre,în
secoleleVII-Vil. Nouaaçezarccu caracterprotourban,Constantia,ar fi apàrutpe la mijlocul
secoluluial XJeaz2.
Dupàdestràmarea limes-aluiaucontinuatsàexistedoaroraseleDurostorum,Odessos, si
poateBononia.VechiulTomisa supravieluitcel mult ca o açezaroruralà.Au rezistatdoar oraqe
situatepe Dunàresaupe litoral. Comunicaliileterestreerauatât de nesigure,lncât contactele
economiceindispensabile pentruvialaurbanànu semaiputeaumenfinedecâtpecaleaapei.Dupà
constituireastatului bulgar,Durostorumqi Bononiaau devenitoraçebulgàreçti,iar Odessosa
mai ràmasîncàun secolsubautoritatebizantinâ.

ltf. Bernea1991:280-281.
reMànucu-Adameçteenu 1991: 302.
20Sâmpctru l91l: 224-225,230-23I .
 SIIBCAPITOI,UL 4
açczàrite F ci'ofurrere de ta rrnnàrea de Jos
din cecolele VII.!rIII

A. Gultnra Ciurel

T\
L)e pe la sflirçitul secoluluial vJea, pe kritoriul Muntsniei
s-a ràspândito culturà
cap'ctsnu.tâdefolosireaceramiciilucratola roaù rapidà,de
hadifieromanàprovincialà.Aceastii
ceramicàera lucratiiîn akliere locale,de cànemeçterispecialiàgir.
o partedin ceramicàera
lucrati cu mâna,aceastafiind de tradilie dacicâ.Lr.rte culturà
a fost denumitil .,Ipoteçti-
cândeçti-ciurel", d"pj n{:le a trei aç12àricareau slujit la identificarea
ei. în ceea
veçte,urmându-lpe PetreDiaconu,preferàmsà folosim denumirea ..cultura ce ne pri-
de ciurel,, (vezi
Introducerea,p'2).cultura Ciurel are analogiiîn Moldova (cultura
costiça-Botoçana)çi
Transilvania(culturaBratei), dar teritoriut propriu-zisderàspândire
al ei esteMuntenia.Nu se
cunoa$enici o descoperire tipicà pentruaceastà culturà,la vestde olt. Açezàrilesuntconcentrate
În câtevagrupuri: Subcarpalilor de crrrburà, pe æritoriul çi în proajmaBucuregilor, în
câmpia Burdea2'cele\zona.
mai importanteaçlznri r-uudrr.operitla: Bucureçti-ciurel,
Bucureçti-str.
soldatGhivar\Budureasca (ud.Prahora) D-ulceanca fiud.'rehrman), Çima(ud.prahora),Bàle,ni
fiud' DâmboviTâ), Radovanu(ud. Càlàraçi). Açezàriiecuprindeau, de'obicà,20-30de locuinlo
semiîngropate'De fapq au fost distinsedouàaspecteregionale,
carear puteafi considoatechiar
douàculturi diferit€: ciurel çi cândeçti3.aspe'ctutc#;
,rt, inramit în coirtrulMunteniei. ln
açezàrileaspectuluiciurel, locuinfeleaucuptorulscobitîn pàmân!
iar ceramicaosteaproapeîn
exclusivitatefrcutà din pasti cu nisip. Aspectul cândeçti'(din
nord-estulMunteniei çi sudul
Moldovoi) esto caractenzztde locuinlelè cu cuptor âe
tip pietrar çi de ceramicaftcutii
din pastiicu cioburipisate.Mai poatefi definit un al
çi t aspec!Ipoteçti,specificpentru
vesfulMuntenieia. "ituu
Ritualulfuneraral purtiltorilorcultuii ciurel estefoartepulin cunoscu!
deoarece cercetiirile
arheologice- deqiintense- nu au condusla descoperirea
decâta foartepufinemormintecaresà
poatiifi atibuite acesteiculturi.În ariaasezâriiDulceancarv
(din secotutatvt-tea) auapàrutdouà
mormintode incinerafltd" copii, aftatelâlq.: locuinfàr.
Necropolado incineraliede la Sàrata
Monkoru estedoarinfluenfatl de culturaciurer (vezimaijos).
Nu avemgaranliacàmormintele
deînhumatiedelacepturqjud.Prahovaçirruneni,jud.Buzàu(separe,orientate
v-E)6,datateîn
secgl:levl-g: aparfinutpurtiitorilorculturiiôiurel, deçiesrefoarreprobabil
sàfie aça.Mai
' Dolineccu-Ferchel9t4: 137.
2Yezibartadin Dolincscu-F,erchc
l9g4: I 23,tg. l.
sDiaconu19932299.
arcodorcccu1964:498;
conça 1973a:202-207;comçet97sr:172; comça r9B7:226.
5llolinescu-Ferchc
1992:I 33-I 34.
6Teodorcscu l97l t r r2; Teodorescu
TFibuladigitatà lgzl b: 1043;comçar9z3 a: 2r0; Fiedler 1992:gg.
din inventarde la Prunenieste,probabil,din secolulal vl-lea,
fiind detip B V iar cercelulde
 116 c.ÀPrroLUL
m
sà fie aça.Mai existàun mormântdescoperitîn aria aspectuluiculturalCândegi,la Coroteni,
jud. Vrancoat.Acestase afla lângàvatrade foc (pietrar)a unei locuinledin secolul
VI-VII.
Scheletul(orientatV-E)segàseadeasupra uneiSropicilindrice(adâncàdeâoi metri). Subbazinul
scheletuluis-adescoperitun vaslucratcumânqiar în pàmântuldeumpluturàauapàru1fragmente
ceramicedin secolelevl-Vll. Situafiastratigraficà lngàduiedatarea mormântuluiîn secoleleVl-
VII, deoarecenu s-aconstatatnici o interventieulterioarà.Nu
çtim însàce càutamormântul1n
locuin!à. Din desençi din informaliile autoruluicercetilrilornu rpzultii adâncimeascheletului
fafade nivelul de càlcareal locuintei.În oricecaa sepoatepresupunecâpestegroapaexistentà
(datatàlarg ln secoleleVI-VII) a fost suprapusmormântuI,iar ulterior, toi in secoleieV1-VII, a
fost ftcûil locuinfa.
Cultura Ciurel a fos! dupàcum spuneam,caracterizatiide folosireaceramicii lucratela
roatarapidà- o ceramicàdesorginteromano-bizantinà, carecopiad (çi simplificà)formelevaselor
de uz curentdin provinciile dunàrene.Aceastàcoramicàeraprodusi 1naçezariieculturii Ciurel
çi a fostdescoperitii în toatesiturileculturii.S-aconstatat diminuareaei dupàmijlocul secolului
al VIJea. Calitateaceramicii s-a degradatpe la sftlrçitul socoluluial Vl-lea, concomitentcu
creçterea ponderiicategoriilordecalitateinferioarà(ceramicaluqatii cumâna cu roatalnceatà)e.
çi
Ceeace ne intereseazà în acestsubcapitolnu estotipologiaceramiciilucrateia roatarapidàro,ci
faptul câ aceastiiceramicàatestiio vialà economicàçi un standardde viap mai ridicate decât
celealeteritoriilor barbarcmai lndepàrtatodeDunàro(Moldova,deexempiu).Ceramicalucratii
la roatarapidàeraprodusà1natelierespocializate,caresatisfàceau nevoiÈ unui marenumàrde
oameni- coeace presupuneexistenfaunui comerfcu ceramicàr.
Purtiltorii culturii Ciurel cunoçtoaureducereaminereuluide fier (existândchiar açeâri
specializate, precumceadela $irnat2),iar ln mai multeaçezàris-audepistaiatelieredeprelucrare
a podoabelor de metal prefio-sori de bronzr3.S-audescoperitçi ou-"ro"r" importuri romano-
bizantinota,inclusivmonede.ln general,peteritoriulMunteniei,circulatia
fostintensà
în tirnpul dezvoltilrii acosteiculturi, 1nspecialîn primeledouàheimi alesecolului "
-oo"t"ràalvl-lea (vezi
subcapitolulII. 2). Toateacesteapresupunexisknfaunor schimburieconomicedestul
deactive.
De producfiameçteçugàreascà a acestoraçezàriaveaunwoie, ln primul rând,stipânii (avarii
slavii). Fierul çi armelecareputeaufi prelucratedin acestfier eraucu atâtmai necesare, çi
cu cât
Imperiul Romano-Bizantininterzicea exportulfierului bnrt çi al armelorîn teritoriul barbar.De
aleSenga,-ltelierelelocalesatisfrceaupa4ralcerer€adopiesevestimentare, obiectedeprestigru
çi de cult (fibule,cercei,cnrciulip erc.).
Dupàcums-amaiafirmatrs,culturaCiurelroprezintiio prelungireîn Btbaricrsna culturii
romano-bizantinede la DunàreadeJos,ln formemai rudimentare.|n ciudamodestiei
asezàrilor,
avemdea facecu o populatienu doarsodentarà, ci çi purtiltoareaunui mod deviap mai apropiat
decel al lumii ruraledin provinciiledunàrene,decdtdecol al slavilorcare-çilncepeau
instalarea
ln Europade Sud-Est.De fap[ soartaacostçiculturi a fost legatàtocmaid. urràrit"
invaziilor
slavilor, d: pàtrundoeaacestoraîn ariaculturii çi în regiunileînvecinato(vezicapitolulV).
:dit
Inû-o pnmà faza'declançatiimediatdupàmijlocul secoluluialVl-lea" în açezàrileculturii
Cirnel
ta ceptura sedaûeazà
--_--- în secolulal Ml-lea.
8Bobi1981:112.

]-comçe 196t e: 358;zeherh lgTr:279;Ilolingcu-Fcrchc l9t4: 130,133,135.

toVeziTcodorcccu
1964:4Ag49 S.
It llolinescu-Ferchc
1984:I 37.
'2ÇL olteenr4 N. Ncegu, D. Çeclàmen, SCIVA 32, 1981,2:227-229.yeziçi Teodor1996:lGl7.
uYezi,în special,Teodorcccu
1912:73-97.
tallolinescu-Ferchc
l9t4: I 37, l4l -142.
15Teodoreccu1964:498.
 À$EZÂRrLE
Sr CIMrI1RELE
DrN SECOLELE
Vrr-vlrr
n7
aupàtrunslocuitori slavi.Ace$ia locuiau,deobicei,în cadrulaçezàrilorautohtoro, p€ la periferia
acestora.Prezentalor esteaûestaûi în specialde ceramicalucratàcu mâna,de tip I(orceakr6.
Infiltrarea acestorprime elementeslavonu a schimbatpreamult înfi1içareaaçezàrilorde
tip Ciwel. Nu elesuntràspunzàtoare desfilrçitulculturii, càcialogeiriirespectivifonnauo minori-
tate - sau,1norice î'a4 o populafienu foarte numeroasà,catreera instalatilpe lângà açezàrile
autohtone.Existau,eviden! çi comunità1islavedesinestiitiûoareçi ràzboinice,stabiliteln unele
regiuni ale Munteniei,de felul celorpomenitede TheophylactSimocattaori de Menandorpro-
tector.Sunt^Sclcviniile,de carene vom ocupa,în mod special,ln capitolul tV. 5. Nu avemînsà
nici un indiciu cà acestegrupuri slavear fi provocatdistugeri catastrofaleîn açeârile culturii
Ciurel.Vedem,dimpotrivà,càaçezàrileculturii Ciurel,caneaufostcercetatecumai multàatenfie,
au supraviefuitfàràproblemope parcursulsecoluluial Vl-lea. Circulaliamonetaràa continua!
la un nivel relativ neschimba!pânâîn ultimul deceniual secoluluialVllea.
Numeroaseleimporturi romano-bizantine çi mai alesmaroacantitatede ceramicÈi lucratà
la roatarapidàdeosobesc profundculturaCiurel de culturamaterialàa slavilor din secoleleVl-
VII. În cadrul culturii Ciurel, vestigiile slave(ceramicade tip Korceak penkovka)existii,dar
çi
zuntpufine.De aceea,culturaCiurel a fost atribuitii populatieinmanice, desceirdentÈi a dacilor
liberi din Muntenia"a càror romanizarea lnceput ln secoleleII-III!7. Cu toate acestea,unii
arheologiconsideràslavàculturaCiure|s. Poatecà definilia ceamai potrivitil a dat-oVladislav
Popovié: o civiliza{ie intermediarii,mixti, car€ îmbinà elementeromanice(inclusiv dacice
romanizato)çi slave,evoluatilînt-o zonà-tamponîntre Imperiu qpafiul nordic populat de
çi
slavire.
Unii cercetàtoriconsideràcàaceastiiculturàseîncheiepela 60220,a1{ii oprelungescpânà
la 68ffr, dar s-aexprimatçi ipotezacii unoleaçezâriar fi supravietuit dwà 6-8trr.îi pri"inla
çi
pretinseicatashofea anului 602, am aràtatîn primul capitol cât estede greçitii aceastàteorie.
Limes;al a fost abandonatîn mai multe etape,pe carele vom aràtaîn capitoiul IV. l. perioada
coamai dificilà a fost ceaa anilor 614-619.De aceeqconsideràm ce çf1n Muntsniaestemai
probabilrn momentde discontinuitateprin deceniile2-3 ale secoluiuieIVII-tee.
Pebazaceramiciiçi a altor obiectedescoperite, Victor Teodorescu a alcàtuito periodizare
a eulturii în patru faze:
1- ultima treimea secoluluialv-lea çi începutulsecoluluialvl-lea;
2- primajumàtatea secoluluial Vl-lea;
3- a douajumàtatea secoluluialVIJea çi primeledeceniiale secoluluiaIVII-lea;
4- secolulalVIIJea, darnu pânàla sfiirçitulsàu23.
Datareaculturii lncàdin a douajumàtatsa secoluluialVJoa esteasiggrati de o fibulà cu
piciorul întorspe dedesubtdin aceastiperioadà,din açezarea de la Târgçofl. Durroperirile mai
recentede la Cireçanu(ud. Prahova)confirmàexistenlaîn Muntenia,insecolul alV-lea, a unui
orizont arheologicde facfud romanicà,din carea luat na$t€reculturaCiurel2i. ' '"
r6Teodorcrcu1971b: 1043;
comçe 1973* 20G207;Musci l9t0:42742g.
r?Nesor1964:39G39E;Tcodorcccu
1971e:104-130;Bôrzu 19t0: 79,84;Ilollnercu-Ferthe l9&{: ll7-147.
r'lverncr l97l:.244; sorlln 19tl:
230;pohl rgtS: l2l; Ficdler t992:7g,87-gg.
tePopovlél97t: 604,606.
2oDieconulfilg:167.
2rcomçet973 t:219; comçr
l9z5 * 174;comçe l9B7:224;popovié1978:606.
zlXmitrov 19t5: 120,l3l. Vezi
çi Comçr 196ge: 356.
23Teodoreccu1964:488,496.
2itTeodorcccu 1971b: 1043.Pentu fibulà, vezi R Herhoiu, "Dacia,N.S.', 34, 1990:179, Abb. 3/55, cu
încadrareacronologicà.
25v.TeodoreccgD. LichlerdopolrM. penqrv
srndu, McAxvII, 1993,2:3g9.416.
 118 cÀPIToLUL
m
Datareaculturii Ciurelpoatefi fâcutà,într-o anumitàmàsurà,pe bazaobiectelordemetal
descoperiteîn açezàrileei. Fibule digitate s-au descoperitla: Bàleni, Bucureçti-Bàneasa,
Bucuresti-Dàmàroaia, Bucureçti-str.Soldat Ghivan, Bucureçti-Tei,Budureasca,Dulceanca.
Exemplarelede la r)ulceanca,Bucure$i-Bàneasa çi sf. SoldatGhivanfac partedin tipul B III,
celede la lJiileniçi Bucureçti-Diimàroaia din tipul B IV, iar celelaltedouàdin tipul BV. Toate
celetrei tipuri apa4lnsecoluluialVl-lea, fâràposibilitateadea puteafi prelungitiidatarealor
si
în secolulaIVII-lea(vezip.6l-62).Açadar,nici unadintrefibulelèdigitateAescoleriteîn contexie
careaparfincu certitudineculturii Ciurel nu sepoatedataîn secolulal VIIlea. putem conchide
câ,màcardeocamdatà, nu secunoscfibule digitatedescoperiteln mediul culfurii Ciurel, caresà
poatàfi datateîn cursulceleide-apatrasalofazn(dacâurmàm cronologialuiVictorTeodorescu).
Aceastl constatarepoatefi înleleasàcaun indiciu al modificàrii modoi / saua standardului
çi de
viafà al purtÈitoriloracesteiculturi, dar, la fel de bine, poatefi consideratilun reper de
ordin
cronologic.De asemenea, mai observàmcà în açezârileculturii Ciurel nu s-audescoperitnici
catarameîncadrateîn tipurile Sucidava,Salona-Histria,SyracusqCorinth,pâpa,Boly
-t"l*"r.
Acesteaaparînsàîn mormintelede incinera{iedin secolulal Wl-lea, de la BaitaVerde
Monteoru(vezi p. 4?-45),precumçi ln açezàrilecontemporanedin Moldova,de la Boioçana çi Sàrata
Dodeçti26 (ambele,datateînfazatfitzie,încarepredomiù ceramicaslavà).Desigur, çi
cataramele
sedescoperà,de obicei,nu în açezàri,ci mai alesîn morminte.Totuçi,nu putem-ignora
absenfa
acestorpieseîn mediul culturii Ciurel. La rândullor, cerceiidescoperigi în situri ale acestei
culturi se dateazàexclusivîn secolulal Vl-lea (tiparelede la Bud'ureasca2T).
Tiparul de la
Budureasca era folosit pentruproducerea uno..r.r.i cu pandantivinelarajuâq caresuntun
prototip al cerceilorcu pandantivstolat.ajuo! În cadrulaçezàrilorde
tip iiurel nu au apàrut
variantelemai târzii ale cerceilorstelafi,databileexclusivîn secololevtt-VUt
(cei cu buton
emisferic)' vezip.4647. Doar la extremitatea vesticâa ariei acesteiculturi (de fapt, în zona
aspectuluiIpoteçti)s-adescoperitun asemenea cercella Priseac4jud. olt2t, darnu htr; asozare,
ci într-un tszaut de meçteçugaritineran! ascunspe la 680. ln r.t i.b,
r; çi î;.^l fibulelor
digitate,cerceii stelafimai târzii aparln Oltenia(ia Ràcari,Coçoveni rraaiUvig.
çi
Uneleaçezàriau luat sfiirçitmai repededecâtaltele;ln spetà,estevorbade
dàinuireamai
lungà,în cursulsecoluluial VIIJea, a unor açezàrisituateîn zonelemai
ferite de invazii din
regiuneaSubcarpafilorde Curburà.La câmpie,gnrpurile de açezàridin
zonaBucuregilor sau
din CâmpiaBurdeanu conlinmaterialeaataUilesigurdupâlnceputulsecolului
alvIIJea2e.Faza
lv a culturii paresàfie specificàdoarunei arii foarterestrânsedin nord-est"r
rraunt""i"i î";r;
dupr primele deceniiele s€coluluiaI VII-leq eçezàrileculturli dicper.
oric'n'" c,ri**;-;
dgsradatpe la sflirçitul secoluluial VIJea, cândvrâmurileeraudejaneprielnice.
Açezàrilede la
câmpiecare existauîn secolulal Vl-lea au dispànr! ori au intrat într-o
decàdereaccentuati.
Acestaa fost efectulinvaziilor slavedin primii ani ai domniei lui Heraklios.
Dealtfel, çi în
provinciile zud-dunàrene, locuireaîn fosteleoraçepoatefi documentatiiîn chip sigur doarpânà
în wemealui Heraklios.
DiscontinuitatsaÎn mediulculturii Ciurelnutrebuieabsolutizati.Ivfaifutâi,nu esteposibilâ
(deocamdatà) o departajare lntre ceramicaimediatanterioaràçi ceaposterioaràdeceniilor3- 4 alc
secoluluiaIVII-lea,astfelcànu çtimîn cemàruràaçezàrile
çi-aucontinuatexistenla.Ne referim
aici la açezàriledecâmpie,de felul celordin Éorurrçtitor,ori al celorde la Dulceancasau
"on.
l97t:. 22, ftg. l2t 2'3. catarama de Botoçanaeste de rip
ltÏ"o!9" 13 syracusa,iar cea de la Dodegi este
triunghiularà(tip Corinth), similaràcu ceade la Beroe.
2?Floreccu, Miclee l9t0: 212,w. g2l-g22.
28Butoil96t: l0t-102.
2ellolinescu-Ferche
I 974: I 1Z; Doltnescu-F.erche 1979t: 220.
 ÀsEzÂRtLE9r CTMTnBELE
DrNSECoLELE
Vrr-Vrrr l19

Vedea.ln al doilearând,dispariliaaçezàrilorpoatefi explicatàçi prin mutarealor în locuri mai

ferite.Un asemonea fenomens-apetrecutdesigur,mai lntâi în deceniile9-10 ale secoluluial
Vllea (în timpul ràzboaielorbizantino-avaro-slave). Astfel, açozarea dela Radovanu,situatii în
imediataapropiereaunei zonedeblta a apàrutpela sfârçitulsecoluluialVllea çi a supraviefuit
în secolulalVlllea30. lvlaterialuldescoperitacoloestedestuldediferit decel obiqnuitln aqezârile
detip Ciurel. ln asocierecuceramicalucratiila roatarapidàçi cu ceramicalucratiicu mâna,apare
çi o ceramicàlucratiila roatalnceatà,care,prin decor,selnrudeçtecu vasulîn carea fost depozitat
tezaurulde la Priseaca. Ceramicalucratillaroata înceatiiaparelaBudureasca în fazalfl (în ulti-
meledeceniiale secoluluialVIJea) çi devinepredominantâînfaza tV (deci,dupàprimele2-3
deceniiale secoluluial VII-lea)3r.S-aafirmat cà aceastilceramicàlucratàla roataînceati ar fi
fost adusàdecàtreslavi, din regiuneaDunàriimijlocii32,daç dupâcum am vàzut1ncapitolul II.
1.A, eaa apànrtçi ln mediulromano-bizantintâtziu dela flunàreadeJos.Eaa înlocuit ceramica
lucratàla roatarapidii,pela începutulsecoluluialVlllea, în majoritateaaçezàrilor,acestfenomen
fiind legatde degradarea modului de via{à.Deci, aceleaçezàriale culturii Ciurel carocon{in çi
ceramicâlucratii la roatii încoatiipot fi datateçi în socolulaIVII-lea. lntrebareaeste:pânàcând
anume? Adevàrul estecà nimic nu dovedoçtemenlinerealor pânàla 680. Nu cunoagemvreo
descoperiredin açezàrileacesteiculturi, caresàpoatàfi datatiinumaiçi numai lntre circa 630 çi
680.
Sfârçitul eçczàrilor detip Ciurcl poeteflfoarte bine pusin legiturà cu marile invazii
slavc din primii anl al domniel lui Heraklios. Nu estedoveditiisupraviefuireaacestoraçezàri
pânàîn momsntulinvazieiprotobulgarela sudulDunàrii.VenireaprotobulgarilorluiAsparuh nu
putreasàprovoace dewstilripeoscaràlargà,fiindcàaceqtimigratori e'raumult rnaipuliniln comparafie
cu slavii careau nàvâlit anterior,1nmai multe rânduri,çi pentrucâ ei au stalionatîntr-un spatiu
resffins din extremitateasudicàa Moldovei. Esteadevàratc[ o seriede tezaure(Piua Petrii,
GalaTi,Priseaca" DràgàçaniqiVârtop)aufostîngropatepela 680,darelenu dovedescçi încetarea
unui întregorizont cultural.Tezaureledela Galafiçi PiuaPetrii au fost ascunsepe traseulurmat
de protobulgarispre zona din nord-estulBulgariei, iar îngropareacelor din Oltenia se poate
explicaçi altfel (venp.l32). Continuarsapàtrunderiimonedeibizantinela DunàreadeJos,dupà
68û pânâîn al doileadeceniual secoluluiai Viiilea, aratàcà în 67û-68ûnu s-a petrecuto
rupturàmajorà.Esteadevàratcà migratiaprotobulgarilora antrenatun nou val de slavi, careau
pàtrunspânàîn Muntenia,Dobrogeaçi nordulBulgariei33 (vezicapitolulV p. 170),darnimicnu
dovedeçtecà açezârileculturii Ciurel au fost distrusedo acestval de nâvàlitori.
Consideràmcàîncetareaculturii Ciurel poatelï datetà, celmri probabif ln deceniile
24 ùe secolului el VII-lee. Chiar dacàuneleaçezàriale culturii Ciurel continuàîn acelaçiloc,
çi dupâacestmomengculturalor estecu totul alta.Setrece lrr un tip de civilizafie mult mei
rudimentari, carenu mai cunoaqtenici olàritul perfectionat(la roata rapidà),nici diferitele
podoabeçi piesede metal de origine bizantinâ,nici folosireacurentàa monedei.Situalia
corespundocu ccade la sudulDunàrii, undodsclinulsemanifestàprin accentuarea nralizàrii çi,
1nceledin urmà,prinpàràsireatotalàa vechilororaqe.SpafiulDunârii de Jos,în ansamblulsàu,
intrà lntr-o eclipsàculturalà,lnh-o barbarizarçprofundà,petrocutilconcomitentcu stabilirea
unui însemnatnumàrde slavi.
sComçe1975b:335-341.
3rTeodorescu19642494-495.
32Comçr1958b: 449-457;Comse 1975b:339.
33Comçal9n c:220-221;Comçe1975r 175;Comçr 1987:224.Dimitrov 19t5: 119-120puneîn legàturà
expansiuneaacestuigrup de slavi cu inûensificareaatacurilorkhazarilor asupraaçezàrilorslavedin bazinul
Niprului mijlociu - ceeaceestela fel deverosimil.De aceea,Dimitov dateazàla începuûrlsecoluluial Vl[-lea
sfrrçitul culturii Ciurel - ceeace însànu sepoateadmite.
 120 CÀPTToLUL
n

Disparifia eçczàrilor culturii Ciurel a rsprcrentat unul dintre celemei importante

aspectedc discontiruitete din sccoleleVII-VIII. Suntcunoscutedoar foart€ pufine açezâri
databilelntre deceniulal doileaal secoluluialVIIJea çi lnceputulveaculuiurmàtor.ln afaràde
ceadela Radovanu(menfionatàmai sus),mai putemaminti doaraçe?ataaDulceanca IV (a doua
fazâdelocuire),carese datÊazâ la finelesecoluluial VII-lea çi la începutulsecoluluial Vl[-lea.
Prin matorialuldescoperitaceastiiaçezare esteentremdeimportantiipentnrstabilirçauneilegàturi
lntre cultura Ciurel qi prima fazÂz culturii Dridu. Cæramica (lucratit la roatarapidàçi de bunà
calitate)din aceastiiaçezaroestediferitii deceadin culturaCiurel,darvizibil evoluatjidin aceasta.
Estede notat absenfaceramicii lucratecu mâna.De asemenea, s-a descoperitçi cerarnicàdin
pastàcenuçiefinà,cu decorlustruit careindicàdatareaaçezâriiîn perioadaprernergàtoare formàrii
culturii Dridu3a.ldaterialele publicatedin açezareaDulceancaIV sugeroazâcâ unele dinhe
açezàrileculturii Ciurelaureuçitsàzupraviefuiascà dupàmomentulextrerndedificil din deceniul
al doileaal secoluluial VIIJea, pevetresituateln imediataapropierea celor vechi.Continuarea
produceriiceramiciilucratela roatarapidàpânàla finele secoluluiaIVII-lea este,deocarndatà,
un fenomenizolat în aria de ràspândirea culturii Ciurel.Açezareado la Bucov,care
çi-ar avea
inceputurile1nsecolulalVIIIJea, puneprobleinedeosebite, la carenevom referi."iior.
În hcheiere, câtevacuvinte despresitualiadin Oltenia secolelorVI-VII. Aici nu s-au
descoperitpânàîn prezen! aqezàrialeculturii Ciurel.ln schimb,în Olteniaa exisat, in secolul
alVlJeqoaçezarefortificatà(pânàînprezenlunicàla norddeDunàre):Mcari35.Açezarea daco-
romanàdin secolulal IIIlea çi-a continuatexistenla,eventualcu o lnfteruperefu secolulal V-
lea. Fostul castntcu incintà de piatrà cal€ a fost distrusla mijlocul secoluluial IIIJea a fost
reficut ulterior, prin construircaunui val depâmânt(pcst€fostaincintâ) prin làrgirea
çi çanfului
de apàrare.În interior, s-audescoporitmai mulælocuintesemilngropaæ.Èrt" ur cazclasicde
ruralizare a unei foste açezàriurbane.Ceeace ne intereseazâ aici estefaptul cà locuirea în
interiorul fortiflrcafiei a continuat pânà la începutul secolului al VII-lea - fapt dovedit de
descoperirea cerceluluistelatçi a uneimonededela Phokas.Câtva mai fi dàinuitaceastilocuire,
nu putein $i. Sepoatebànuicàa duratpânà1nsecoleleVIII-DL fiindcàestesemnalatilcçramicà
cenuçiefinà cu decorlustruit36.

B. CirnlËre de incineraSe din cccolele VI.VII

din Muntenia ri Ottenia

T
In perioadafinalâ a culturii Ciurol,pnecumçi dupàdisparitiaoi, ln Muntsnia Oltenia
çi
a existatçi un orizont cultural caracterizatde folosireaincineraliei.Necropolelorespectivenu
pot fi atribuite culturii Ciurel, dar existàindicii ale unor influenle culturalevenite din partea
purtàtorilor culturii Ciurel, în cazul cimitirului de la SàrataMonteoru.Am vàzut mai sus cà
{espreobiceiurile funerareale purtiitorilor culturii Ciurel nu segiu decâtfoartepu}inelucruri.
În schimb,acestenecropoledin secolulal VII-lsa suntcevamai bine cunoscute.

YDollngcu-Ferchc 1992:I 53-I 76.

35Gr.Tocilgcu,mss.BARnr. 5133,
f. 175-176,206;D.Thdor,"Apulum-,5, 1965:23t; Thdorl97t:294.
r6lnformaliioraleprimitedela Col.th.
C. lvlVlàdescu
 ÀgEzÂRrLESr CIHTTrRELE
DrN SECOLELE
VIr_Uil
nl
Ceamai importantàestemareanecropolàde la SàrataMonteoru,jud. Buzàu(1536 de
morminte). Deçi pânà în prezontnu s-a publicat monografiacimitiruiui, existil iÀrmalii
disponibile ln rapoartelede sàpàturà,în câtevastudii, precumçi în lucrarealui Uwe Fiedler
(carea beneficiatde date inedite,oferite de EugeniaZahana).Din acesteinformafii roiesecà
morminteleselmpart în trei categorii:în groapà,în urnàçi în groapàçi în urnà.Urnelenu aveau
capac.Esteatestati practicadepuneriide vasede ofrandàîn gropile mormintelor. Inventarul
propriu-zis esteîn generalsàrac.(Doar aproximativ 25% diny-;g morminte au awt inventar).
Existautotuçi çi mormintemai bogate,carecuprindeaufibule, catarame,màrgelede stictà.Nu
s-audescoperitarme,cu excepfiaa trei vârfuri de sàgefidetrp avar(cu trei aripioare).Ceramica
esteîn coarnai marepartede origine slavà(lucratiicu mânq do tip Korceak),dar srdstà vase
çi
lucratela roatarapidà,precumçi ceramicàlucrati cu mânadiferitàà" c"" slav4 careareanalogii
în açezàrileculturii ciurol (aceastiiceramicàestode origine dacicà)37.
Necropolaa fostfolositàdeslavi.Influenfeleautohtone, romanice,suntwidenteln inventa-
rul ceramic,dar,în ansamblulei, necropolaareun caracterslav nu poatefi incadratiiin cultura
çi
Ciurel, càci în aceastadin urmà raportul dintre elernenteleslave cele romaniceesteinvers.
çi
Populalieiautohtoneîi pot fi wentual atribuitegropilelungi ovale,careDusuntcunoscuteîn alte
zonepopulatede slavi, dar carcaparçi 1naltenecropolode incinerafiedin România3r.Cel mul!
sepoateconsideracà necropoladela SàrataMonteonra aparlinutaspectuluiculfural Cândeçti,
spocificpentru aria ei geograficà.ln acçstcaz lnsà,.rpu.tol'.ultural Cândeçtiar trebui sà
fie
consideratslav - ceeace nu ar fi oxclus,avândîn vederefapful câ el estedeflnit de o proportje
mai marea ceramiciislavedetip Korceakçi defolosireacuptoarolordetip pietrafe. nù po.iiit
ca necropolade la SàrataMonteorusà fi aparlinutgrupului slavcondus-deOauritas,atestat
în
estulMuntenieisauln zudulMoldovei1nanii '70 aisecoluluialVl-lea (vezip. l9).
ln finii mari,necrolnladela SàrataMonteoruseîncadreaâîn secoleleVl-Vll, dar fixarea
Începutului çi a sftirçitului ei estemai dificilâ. U. Fiedler consideràcà necropolaa apârut
la
începutulsecoluluialVl-lea, eadovedindastfelinstalareaslavilor 1nMuntenialnca dç atunciao.
Acest punct de vedereintrà ln contradicfiecu iaroareleliterare(vezi capitolul V). De fap!
nu
existànici datearheologicesigurecaresàlngàduieo asemenea datare.Singurelepissec'noscute
datateoxclusiv lnainteamijlocului secoluluial Vl-lea sunt o fibulà ro r"*iai*
placàtriunghiularà,similaràcu fibuleledigitatedetip B IX Ffirlecar.ldareamajoritate çi o fibulà cu
a vestigiilor
(ceramicàçi obiectede metal) se datoazâîn a douajumàtaûea secolului
çi în p-rima
treimea secoluluiaIVII-lea. În privinla datàriisfiirçituluinecropolei,socotim "fVt-l*
improbabilpunctul
do vedereal prelungirii existenfeiei p,ânàla 680, cândcomunitaka carc a folosit-o ar fi fost
risipità din cauzatulburàrilorprilejuitedemignfia protobulgarilor{2. Nici un obiectnu sedateazà
întrecirca630 çi circa680.
Suntemde pàrerecà necropolade la SàrataMonteorusedateazàaproxipativ lnte anii
'60 ai secoluluialVIJea çi al doileadeceniual secoluluialVIIJea. Fiind slavà,oaa luatnaçtere,
credem,dupàce slavii au pâtruns1nMuntenialn urmatulburàrilorcreatodemigrafiaavariiorla
DunàreadeJos(vezicapitolulI, p. I 7- l8 çi capitolulV p.168).Sfârçitulei s-apefuut ln aceleaçi
condilii ca çi cel al açezàrilorculturii Ciurel: a fosto consecintàa valului deinvazii slavedin anii
%

r?L Ncrtor, SCIV 4, 1953:83-89;

I. Ncctor,E. Zeherie, SCIV,6, 1955,3-4: 5l&51l; Idem, MCd 4, l95Z:
It7-l%;5, 1959:511-518;6, 1959:509-514;7, 1961:513-517; Ncrtor t9S?: 2B*Z9S;8.Zeherie,..Shdiiçi
cercetàrideistoriehrzoianà', 1, l9?3. 17-29;Ftcdlcr 1992:24-gg.
3tComçe1973t:210.
reTcodoreccu1964:498;Comçr
l9?3 a: 205-206.
0Fiedler 192: 81,87-88.
atFicdler1992:82,Abb.lll5,7 (dinmormintele
140çi 1502).
'2Nector1957:295;Comçe 19?3e:219;Comçel9?te: l?j.
122 CÀPTToLUL
ur
614'6191t.Açadar,ea nu a durat decât55-60de ani. Avândrep€redestulde precisepentru
cronologianecropolei,putemîncercao estimarca numàruluide locuitori al comunitiltii caroa
folosit-o.Aplicàm urmàtoarea
formulàdecalcul4:
M x1000
T
încare:M:numàruldemorminte,T:duratadeflrncfionareanecropolei,Z=ratamortalitàf
Ratamortalitàfii pentruevul mediutimpuriu esteestimatàlntre 30-40 la miea5.pentru o
ratàde 30la mie, rezultiio populatiede 853delocuitori,iar pentruo ratii de 40la mie, de 640.
Putemaprociamàrimoacomunitiilii de la SàrataMonteorula circa 700 de persoano.Desigur,
rezultatelesunt aproximative,mai alos cà nu cunoasùem numàruI mormintelor de copii. O
iltlom€neaconcentraredepopulafieindicàun ceûtrudoputere.NumàruIfoartemic de armesi de
mormintemai bogatenu vine ln contradicliecu aceastiiipotezâ,càciobiceiurile flrnerareputeau
interziceinventarulbogatqi depunereade arme.
Necropolade la SàrataMonteoru,prin datareasq confirmàexistenlaunei discontinuitàçi
foarte irnportanteîn deconiulal doileaal secoluluialvIIJea în Muntenia.
Relativaproapede SàrataMonteonr,la Cândeçti,com.Dumbràveni,jud. Vrancea(loca-
litatedifsriti deceaeponimàa aspectuluiculturalCânds$i,situatilînjud. Buzàu!) s-audescoperit
trti morminte de incineralie 1nurnà, carc au aparlinut locuitorilor din açezareadin secolele
VI-VII. Caurne, au fost folositevaseslavedetip Penkovkaa6. Micul cimitirde la Cândeçtieste
înrudiÎ çi contemporancu cel dela SàrataMonteonr.
Tot din secolulaIVII-lea (primajumàtate)dat€azâceledouàmormintede incineraliede
la BaltaVerde,jud. Mehedinfi.Morminteleeraufticutezub formà dc tumuli în duneledo nisip
de pe terasaDunàrii. Necropolaaveaçi alto morminto,car€ au fost distruse.S-a observatcà
ardereacadawelors-afrcutpe loc. Inventantlmormintelorcuprindea o cataramàdetip Syra.cusa,
fragmenteceramicelucratocu mâna,curoataînceatl çi curoatarapidà,precum armè(un mâner
çi
de sulità,vârfuri de sàgefi).Erau,açadar,mormintederàzboiniciaT. Altii necropolàdin secolulal
VII-lea a fost depistalàîn imediataapropiere,la Ostrow lvlare.Estetot tumularâ(tumuli 1ndune
de nisip) çi s-aupàstratdoar troi morminte.Ritualul practicatera cel al incineraliei în urne cu
capac' cu urnele depuseln casetede pietre çi càràmizi.Inventanrlestesàrac.1nafaraurnelor
lucrate cu mânaçi la roata încealà,s-aumai descoperitalte fragmenteceramicesimilare, din
vaseslnrte ritual, precumçi un vârf desàgeatà.A mai fostdewelitàçi o vaffi ovalà,cu diametrul
maxim de 3,30 m., carc setvcapentrupregâtireabanchefuluifunerar (s-audescoperitoasede
vitii, de pàsàriçi depeçte).Elementelede ritual funerarapropiemormintelede la OstrovuMare
de celedaciceçi daco-romaneat.
Mormintelede la BaltaVerdeçi Ostrow Mare atragatenfiaprin prezenfaarmolor - ceea
cs ie distinge de necropolade la SàrataMonûeoru,în care depunoteade anne este aproape
inexistentil.Mormintele de la BaltaVçrdeau fost atribuiæunui gnrp slav pàtrunsdinsproves!
din Pannoniaae, dar esteo simplà presupuncre.Detaliile de ritual observatela Ostrovu Mare

@rea lui Fiedler 1992:8Z-88.

aDupâM. Stloukd,
"Homo', 13,1962,3:l5l.
aslbidem; H. steucr,
FriihgeschichtlicheSoziatstruHwenin Minelewopa. Eine Analyse der Au*verlungs-
methodendes archiiologischen Quellenruilerîals ('Abhandlungen der Akademie der Wissenschaftenin
Gôttingen,Phil.-Hist.Klasse,III Folge,Nr. l2B), Gôfiingeq lgg2:461.
.46Bobi1981:106,138,fig.2517.
a?Berulu1937:79'82;D.
BcrciuoE. Comçe,MCA"2, 1956:403-405,48E; Toropu 1976:125-t26,128,13G
l3i, 148;Fiedler 1992:88-89.
4Boroneenf, Stôngi l9?t: t9-I05;
Fledlcr 1992:g9-91.
aeComça 1973u222.
 ÀSEZÂRrLE
SrcrMrrrB.ELE
DrNSEcoLELE
vrr-vrrr 723
(avemîn vedereîn primul rând casetelede pietreçi capacoleumelor) fac la fel de verosimilà
ipotnzaoriginii autohtone,daco-romane, a acestormorminte.Acestedouàcimitire sedeosobesc,
oricum, de cel de la SàrataMonteoru,atât prin rifual, cât çi prin inventar.De asemenea, ele se
pot datapânàcàtremijlocul secoluluial VIIlea, fiind exclusà,pe de altà parte,o datareçi în
secolulal Vl-lea. Prin urmare,necropolelsde la BaltaVerdeçi OstrovuMare reprezintàun
aspectculturaldeosebitde cel documentatde necropolelede la SàrataMonteoruçi Cândeqti.
Acestecimitire din sud-vestulOlteniei suntcontomporane cu grupul de fibule digitaætârzii din
Olteniaçi zonaPorfilorde Fier (veziFigura38,p. 66).Pemalul opusal Dunàrii,la Ifurbovo(la
cbca25 km. de BaltaVerde),s-adescoperitun cimitir de incineraliedin secolulal VII-lea (încà
inedit), care conline çi fibule digitates0.Dacàel prezintii analogii de ritual cu cele de la Balta
Verdeçi Oshovu Mare, atunci el ar puteademonstralegàturadintre acestgrup de cimitire de
incineralieçi grupuldefibule digitatÊtâlz;iidin Olteniaçi zonaPorfilor deFier.Acestedescoperiri
arheologicedin secolulaIVII-lea din Olteniapar sàindiceexistenlaunui orizontculturaldiferit
do culturaCiurel,un orizontcarecuprindeaçi açezériledin secolulal VIIJea de pe malul sudic
al Dunàrii dintre Porfile de Fier çi valeaTimocului, 1ncare s-a descoperitceramicàlucratii la
roatii rapidà.Vom reveniîn capitolul tV. 5 asupmacestorchestiuni.

C. Prinlt tazâ I eultudi lhidu

Re.panOiroa culturii Dridu a reprezentatrevenireala un tip de civiliza{ie mai avansat,

de genul celui existentîn timpul culturii Ciurel.Avem în vedereatâtexistenfaunei categoriide
ceramicâde calitatesuperioarà(ceadin pastilcenugiefinà), cât çi difuzarea,în mediul acestei
culfuri,a unorobiectede importsaua unor piesedepodoabé,precumçi a monedelorbizantine.
Acesteadin urmâ pàtrunddin nou în prima jumàtatea secoluluial IX-lea, dupàun hiatus de
circa un secol.Ca standardde civilizafie, cultura lhidu a fost, açadar,comparabilâcu cultura
Ciurel. Dar, continutul ei a fost cu totul altul. 1nprimul rând,tehnicarolii rapide în producfia
ceramicànu a mai fostreintrodusâ. Apoi, dintreobiecteledepodoabàçi accesoriilevestimentare
aparfinândculturii Dridu, doar cerceii stela[i descinddin obiectecaracteristicepentru cultura
Ciurel. Între celedouàculturi a existato perioadàde discontinuitateçi degradareculturalà,care
a începutîn deceniile2-4 alasecoluluiaIVII-lea. Genezaculturii Dridu a fost legatà,între altele,
derevenireapopulatieiautohtonela un moddevialàsimilar celuidin perioadaanterioarâinstâlàrii
masivea slavilorl un mod de viatà similar, dar în forme culturale diferite.
Înaintede a discutadespreînceputurileculturii Dridu, linem sàne exprimàmpozilia fa!à
dedefinireaacesteiculturi. În fiteraturadespecialitatecirculàideeaîncadràriiîn culturaDridu a
mai tuturor descoperirilorfrcute peteritoriul României(çi nu numai),datate(larg) între secolele
VIII çi Xn sauchiar XIsr. Totuçi,culturaDridu estedefiniûide asociereaa douàcategoriide
50Fiedler1992:91.
srZaheria 1967:135-165;Zeheria l97lz 284; Bârzu 1980:86; Teodor1980:80; Teodor 1981:47-48;
Olteanu 19t3.
124 CÀPTToLUL
ru
ceramicà:cealucratiila roataînceatà"din pastàmai grosiorâ,arsàoxidant çi decoratàcu incizii
(categoriaA),çi ceadin pastàcenuçiefinà, arsâinoxidantçi decoratàprin lustruire(categoriaB).
Dacàun sitnu cuprindeçi ceramiciicenuçie,atuncinu sepoatevorbi deculturaDridu52.Categoria
A esto,de fapt una dintro varianteleceramiciide tip "dunàrean",ràspânditiiîn toatii Europa
centralàçiràsàriteanàînsecoleleVlll-X, ceramicàdescinsàdin cearomanàtârzie,carea fost pre-
luatii de slavi. Nu existii deosebiriesenlialeîntre aceastàceramicàde la fhrnâreade Jos cea,
çi
bunàoarà,din PoloniasauGermanias3. f)o aceea,ceramicadenumitàconvenlional"DriduA" nu
poatesluji la deÛerminarea unor atribuiri etnicesaua uneiarii culturaledistincte.Doarasocierea
dintre csramicazisâ"DriduA"çi ceramicacenuçielustruitàesteîn màsurâsàdefineascào cul-
turà specificàpentruDunàreade Jos.De aceea"aria de ràspândirea culturii lhidu sereducela:
Dobrogea,nordul Bulgariei,Muntenia,opartedin Moldovq o partodin Oltenia si câtovazone
izolate din Transilvania(în apropierede Alba Iulia çi în sud-estulTransilvaniei)s. pe de altà
parte,nutoatecomplexelearheologicedelaDunàreadeJoscareconlinaceastiiceramicàcenuçie
pot fi atribuiteculturii Dridu (cimitirul de la Novi Pazat,dela finele secoluluiaIVII-lea din
çi
prima jumàtatea secolului al VIIIJea, exclusivprotobulgarss, nu poate fi lncadratin cultura
Dridu).
ln aceastàlucrare,nu ne ocupàmde culturalhidu în ansamblulei, ci de cele mai vechi
descoperiricare-iapa4in.Opiniainilialâ adatâriiculturii Dridu în secoleleX-XIs6a fost abando-
natii.De fapt încâdin anii'60, Ion Nestorasustinutdatareaculturii Dridu lncepânddela mijlo-
cul secoluluial IXlea sauchiar din secolulal VIIIJeaT?.În prezent,esteadmisàformareaei în
cursul secoluluial VIIIJea (nu 1çiarc aici locul o disculiedespremomentulfinal al culturii).
siturile din secolulal vIIIJea au fost lncadrateint-o fazà..protodridur:5t,sâllîn gnrpul cultural
Izvoru (dupâacestmarecimitir din jud. Giurgiuie),
Ceamai marepartea descoperirilordin secolulal VIIIJca suntnecropole.Doar foarte
pufineaçezàrisepot încadraîn acoasûlprimàfazàa culturii Dridu: Stàrmendo, Garvant,,Odàrcie,
Dulceanca63, $irnan.
Necropoleleapa4inândculturii Dridu caresepot datacu sigurantà(çi) în secolulaIVIII-
lsa6ssunturmàtoarele:
l)-Adamclisi.Mormântunic.(Paneitescu 19f,1:157-160; Fledler l9..ft2:116,
nr. l);
2)- Balcic-3(Fiedler 1992:I lB, nr. 36);
3)- Minci (Vllarove 1116:l4l-167;Vllarove lllg:5-30; Fiedler lff)2: l18, nr. 3g);
4)- Blàskovo(D. I. Dimitrov, "Izv.varna",3, 1967:127-147;Fiedlerlw2: l lg, nr. 39);
5)- Canlia(Ilarhoiu lll2 565-576;Fiedlcr 1992:I16, nr. 4);
6)- Castelu(A. N.Ilerpch[ Cimitinrtfaùal-timpuriu de Ia Castelz,Constanta,
ry+F|go,
1967;Flcdler 1X)2: 116,nr. 6);
el)hconu 19t5: 108.
stYenZ.Hlhzcrowne,
SlAnt, 17,197O:I 6E-I 69.
sDirconu 1985:I l0-l I l. Vezi
Comçel96t I 371,375.
5rstrnècv, rvenov 195t. Penûr çi
datare,vezi Donëwe-pctkove r99o:77.
sZrhrrir 1957:135-138.
'?Ncrtor 1964: 412413; Ncrtor 1969:25.
$Tcodorucu 1971b: 1044;Ncrtor
lg69z26;Ncrtor l9?3:33.
s Dollncccu-Fcrehc,Ioncrcu
l9T0: 429.
oHemel 1970:l5l-lt6;
Dymrczcwki l9Z3 b: 17-31.
6rViàerove 19t6.
@I)onëcve-Petkovr l9t7: 69-32.
.rl)olinercu-Fenchc1986r:
130;Ilolin*cu-Ferchc l9t6 b;202-207.
a Cercetiri Olteanu.Pentnr
$t. unelematerialedin seæolul al VIII-lea, vezi capitolul IV. 3.
6Ne bazàmîn specialpe datàrile
lui U. Fiedler,Ëcute pomind de la tipologia ceramicii.
 ÀsEzÀf,rLE
sr crMrTrnELE
DrNSECOLELE
Vrr_vlrr I25
7)- chirnoei (D. Çerbrnescu,sclv, 24,1973,4:667-670;Fiedler 1992:l t6, nr. 7)
8)- Chiscani( N. Harfuchi, E Anestesiu,I. Brosclfean, "Danubius",l, 1967: 137-l3g;
Fiedler 1992:I16, nr. 8);
9)- Fràteçti@olinescu-Ferchgfoneccu1970 419430;C.Isàcescu,CA, 5, l9g2:201-214;
Fiedler 1992:I16, nr. l2);
l0)- Galièe (Ftedler 192: I19, nr. 59);
1l)- Garvan-l(Vilarove lllS: I l-38; Ficdler 1992:I19, nr. 60);
12)-Gârlita(Cftjen 196t: 409425;Clrjen 1969:l tt-t32;Fiedter t992: I16, nr. l3);
l3)- Istria-c-aoulviilor (zlne 1963:3s5-4r2 Fiedler 1992:I 16,nr. l5);
l4)- Izvoru(Mitrea 19t9: l45-Zl9;Fledler 1992:l16, nr. 16);
l5)- Juper(Viàerove 1976:61-76;FicdlerlX)2: ll9, nr. 63);
l6)- Karamanite(Fiedler 1992:l 19,nr. 66);
l7)- Kjulevëa(Vilerove 1116:86-140;VlIerove 1979 5-30;Fiedler 1992:l 19,nr. 68);
l8)- Mihail ltusàlniceanu.jud. Constanla(Irimi& Cliente 1986:179-l8g - necunoscutde
Fiedler 1992);
l9)- Nalbant(Simion l9.|ll:221-247:-Fiedler l9g/2:Ilg, nr. l7);
20)- No-âr€-vo(Fiedler 1992: 120,nt. 74);
2l)- obârçia(Toropu,stoice 1972:163-lgg;Fiedler 1992:llg, nr. l9);
22)- Preslav(vlrerove 1976:248-265;Fiedler1992:l20,nr. 7g-g0); -.
23)- Razdelna(D. I. Dimitrov, "Izv.Varna",14,1978:120-152;Fiedlerlg92:120, g2);
nr.
24)- satuNou I g 2 (8. Mtrea, MCA, 5, 1959:535-542;6,1959:579-592;7,l96t:
551_
560;8, 1962:643-647;Fledler 1992:llg, nr. 27-25);
25)- Sihleanu(Fiedler 1992:I18, nr. 30);
26)-SiniVir (Fiedler lX)2:120,nr. 86);
27)- Sultana(Mitrea 198t: 9l-139; Fiedler lg)2: llg, nr. 32);
28)-Tàrgovi$te-l(Fiedler 1992:120,nr. g9);
29)-Tichilogi (Fiedler 1992:I18, nr. 33);
30)- Togola(Ficdler lg)2: 120,nr. 92);
3l)-Vàrbovka 1-2(Flcdler 1992:120,nr. 93-94);
32)-Varna(Fiedler 19.412: 120-l2l, nr. 95-97).
Precizàmcà necropoleledelaNalbant,Gar%n-l çi Razdelna(eventual Gfulita)soda-
çi
teazàîncepânddin secolulal VIIJeaçi fac partedin cel mai vechi orizont nrn*.t al slavilor
instalaliîn nordul Bulgariei çi în Dobrogea.Ele au fost însàutilizate în timpul primei fazna
çi
culturii Dridu. Celemai multe dinhe cimitirele din lista demai susauéontinuatsàhe folosite
în secolulal IXJoa. Studiul foartemeticulosal lui Uwe Fiedlernu a putut separaîn mai multe çi
zubperioadeansamblulnecropolelordin secoleleVll-IX. Doar ln câtwa r"""ri sepot distinge
laznlelor timpurii, din secolulal Vl[-lea. Astfel, lalaroru, mormintelçdeincinorafiezuntgrupate
în principalîn sectoruldenord-vestal cimitirului. În 12 canti,morrnintele deincineratieaulost
intersoctate demonnintedeînhumatio;de aceea, sepoateprosupune càmormintoledeincinerafie,
în ansamblullor, suntmai vochi çi constituieoprimàfazâacimitirului, caresepoatedatachiarde
pe la sfilrçitul secolului al VIIJea, pe baza,ceramicii lucratç cu mâna care s-a descoperit
în
mormintele 27, lll, ll7, 118,l2l, 167,301,342,3s2,?,67,371,377,3gg,404.un indiciu
pentrudatareacimitirului lncepânddin secolulal VIIJea estedatdeo cataramà(din momlântul
419)cu laturile lungi curbatospreintorior (strangulaûe)66, careesûespecificàdoarpentrusecolul
al YJI-lea6?. mormintelor de incinerafiea fost observatiiçi la Sultana.Autonrl
6Mitree Jnkmectarea
l9t9:218.
a Yen V Bicrbrrucr,Iwillino'Ibtigo
in Fiaul, I, Mfurchen,l98Z: 167-168;I. Hcindct, Riemen-und
 è
25

'19

6
g7_ ô
a

ZL
ir) atl
t2o
1 Â
E
o fs
o26.3 tf
t1'.6
.t7 23
3l o
a
 ÀgEzÂnrLE
sr clMmRELE
DrNSECOLELE
Vrr_vm n7
cercetirilor era de pàrerocà "faptul cà nu sefine seamàdemormintelede incinerafie,care
sunt
tiiiateçi risipite cândcadîn pàmântulgropii, neindicàtot o populalienouvenitjl nu o schimbaro
çi
intsrvenitli în ritul aceleiryipopulafii"68.Observafiaestefoarteimiortantil; deocamdati,refinem
faptul cà, çi la Sultana,mormintelode incineraliereprozintli,1ngeneral,o fazâmai veche
din
evolufianecropolei.
Privind ln ansamblu,în secolulalVl[-lea incineratiaa fost predominantà,atlit la nordul,
câÎçi la sudulDunàrii.Proportiamormintelordeînhumatiea crescutîn secolulurmàtor,dar
frrà ca
incinerafiasà disparà.Au existatuneledeosebirizonaleln privinfa ritualurilor funerare.
D. I.
Dimitrov a clasificat necropoleledin secoleleVIII-D( de la tlunàrea de Jos în greigrupuri,
în
funclie de ritualul funerat'e.Grupul 1, din zonaSumen-Pliska(necropolelede la N*i p.or,
Kjulgvéq l{adara çi altele)estecaracterizatdeprodominarea orientàriiN-S çi de existença înhu-
màrilordecai,precumçi a depuneriidoarme.Crnrpulesùe ahibuitîn exclusiviâteprotobulgarilor-
fapt cu care nu putem decâtsà fim de acord. Grupul 2, caraacoperàun teritoriu
mai întins
@obrogoaçi nord-estulBulgariei),cuprindonecropoleleIstria, Naibant,Bdinci, Varna,Devnja
I çi 3, Karamaniteçi alÛele.Mormintele de înhumafieau orisntiiri diferite (aar preaomina
orientareaN-S)çi existiiçi mormintede incinerafie.ofrandelealimentaro(porcilpàsàri,
oi, bo-
vine) suntfrocvente,ca çi mormintelocu groapàcu niçà.Crrupul3 (necropiele
din Muntenia)s€
distinge prin predominareaorientiirii V-8. D. I. Dimitrov .ntre hsà cà
çi *fr6;
orientateV-Edin Muntsniasunttot protobulgare,coeac€nu sepoateadmite. "r"rtu
Clasificarea lui D.
I' Dimitrov nu a luat în-considerare çi necropolele
de incineraçiede la Crârlifa,SatuNoq Canliq
Castelu,Chiscani,Tichileqti, Sihleanu.Existà"ln orice ca1 o deosebire
netii între grupul de
cimitire din Munteniaçi celede la sudul Dunàrii, conferitàde prodominarea
mormintelor de
lnhuma{ieorientatev-E, în raport cu necropolelesud-dunàrene-(vezi
çi capitolul tI. 3, p. 96).
Deosebirilesereferàçi la uneleaspecteale ritului incinerafiei.|n vru"trnia,
nu CIdstiiurne cu
clete deprotecfiedin piehesaucàràmizi;deasemenea, suntfoarterareurnelécu capac.Ambele
ritualuri (de origine geticàçi daco-romanà70) sunttp".inr" pentrunecropoleledinbobrogea
nord-estulBulgarieiTt.Urnelecu capacsaucu casctàdepiatrànu suntatestate çi
nici 1nnecÀpoU
de la SàrataMonteoru,dar existàla OstrovuÀdarc.
Ceeacenepreocupàcu deosebircnu estesfudierearifualurilor funerareÇaatare,ci
dedu-
cgreaunor concluziireferitoarelacomunitàfilecareaufolosit cimitirele din prima
fazâ,aculturii
Dridu.Fiindcànecropolelede lalzvoruçiSultanasuntmai binopublicate(existiisuficiente infor-
malii carepot fi prelucrate),esteposibilàefectuarea uneianalizecaresàwidenlieze wolulia lor.
Prima faù, a necropoleide la Izvoru estedofinità de obiectelodatabileh smrqitutsecolului
al
VII-lea çi în secolulalVIIIlea: cataramacu laturile shangulatemenfionatii*.i ,*, cataramele
de forrrà rapezoidalà?2,ceramicalucratil cu mâna,pieseiede centuràde epocâavaràtilnie
brâfàrilecu capeteleîngroqate?3 çi
din mormântuI49.Acesteobiecteau fost àescoperite1nmor-
mintele: 7,27,49,72,87,l1I,ll7,1l8, 121,167,211,247,2t4, ii01,303,304, 306,341,342,
352,353,371,377,394,398, 399,404,412,414,419, zg.Dintreele,2Sdemorminæ(74,2%)
ffi^trtowischen siedrungsgebiet,
Berrin,1990:lg-29,Taf. 5/ 146.În zonaDunàriideJos,
asemenea catarames-aumaidescop€ritla SârataMonteoru(L Ncstor, E. Zeherie, MCA 4, l9S7:
190,frg.l/
6; MCA 6, 1959:5l l, fig. l/ I l; MCd ?, 196l: 514,fig. la), cârlila (cirian 1969:126,fig.
8/ b, c) çi satu
Nou-l (8. Mitrce, MCA 6, 1959:582,fig. l0/ l).
€8. Mitrcr, MCA E, 1962t
672.
@IXmltrov1977:E7-105.
?'Comçe196t e: 376377;
Dirconu lg74:29l;Dirconu lgtt e: 177.
TrVeziprezentarea lor la Flcdlcr 1992:276272,cuhartadinAbb. lOEa.
2 SpecificepentrusecoleleVII-VIII.
?rVezi Fiedlcr 1992:267
.
 I28 CAPITOLULM

suntconcentrate1nsectoruldenord-vestal cimitirului,
acoloundesegrupeazàçi mormintelede
incineratie'sectoruldenord'vestcuprindeaproape
to"tr **inteb àe incineralie(cu excepfia
mormintelor3 çi 58).Dealtfel dintrece-I1 23demorminte,17(73,g1'z)suntdeincinera{ie.cele
17mormintede incinerafioreprozintiil7o/odintotalul
mormintelorde incinera{ie.se confirmà
astfel observaliacà morminælede incineralie
fazei vechi a cimitirului. 1naceastii
fazâ veche,necropolade la Izvonr cuprindea"u "p.4inut
r*tà*i de nord-vest;existaulnsà alte douà
grupuri de morminte de incinerafie,1nsectorul çi
de sud-vestçi în cel de sud-esÇse pare cà,
ulterior, cele trei nucl.eet-.u (înmorrrântilriles-au ficut în direcfie convergentii).pe
"ontopit
bazatipologiei cerarniciialcàtuite oi u. r'ieoteda,constatilmcà, dintre cetélo de morminte,
continvaseîncadrateîntipurile:AIIyl,A 7
rryz,Ânvi,iwtz,Av/3,ADvl,A w4,Arx/s.
Dacàurmàrimràspândirea în cimitir a tuturorvaselo,r
din acestetipuri (îinnumàrde23), observàm
cà ele s€grup€azàîn specialtot ln celetrei sectoare.
o".i u"- garanliacà acesteçaptetipuri de
ceramicà(din categoria"DriduA") au.!_1^specifice
însperi.t p"nt o fazar.u" Fiedlera stabilit
càtipurileA rrvl,Av/LAVII/I,AV[IV2,Auvl,
r'vu fin de fazatimpuriea necropoleiTs.
În concluzie,necropoladela Izvortra awt maiîntâitrei
zoneîn calepredominaincinerapia.
Mormintelede înhumafiedin fazarerauorientatev-E,
cu excepfiaunuiasingur(304; mormânt
de copil' orientatN-s)' cele trei nucleereprezEntau probabilloturile de înmormântareale unor
grupuri de familii' sectorulde nord-vest(cel
ln caresoconcentneazâ mormintelede incineralie)
a fost suprapusutæ1ï g.,rp compactdemormintedeînhumaçieorientate
f Y
demonnintele:67,69,73,8r,ri2,rgi, N-s. Estevorba
lg6, rgg,z2a,22g,233,236,z70,27gozgg,zgs,2gg,
302,304,305,
307,315,32g,33r, 346,. qol,4rg,424,
347,3st,4ozl
439' orientareaN-s era, dupàcum aminteammai 4zs,427,433, 434,437,
sus,caâcteristicàpentruprotobulgari.Este
posibil ca acestemormintesàaparfinàunui grup
a" proiotoigari cares-auaçezatla lzvoru poate
la începutulsecoluluial lX-lei. inse raptut cà acestemorminteorisntateN-s au, în
general,un inventarfoarte sàrac.BEin"rn
În acelaçitimp, ou.osele intersectàriale mormintelor
incinerafiede càtremormintedelnhumafie(inclusiv de
orisntatev-E) nelndeamnàsàpresupunem
cà"la fel ca la sultana,.vechea necropolàdeincineraçie Àrt ocupatii,la un moment
comunitate'cal€practicaînhuma1ia76. " a incinerali"i dat, de altà
Aceastiilnlocuire îohum"fias-apetrecut
totlncursul fazsir,adicàlnsocolulalvltrlea- situafiaconstatatii "u
la Izvonrnupoat€ fi generalizatil.
In alte necropole,e{-e.abflut siguràsupraviefuir""
in"io"oliei pânàin ,""âmt .l IX-lea (even-
fual, çi în secolulal X-lea). De asemenea,unelenecropoleau fost 1ntr-adevàr
cà incinera{iaçi inhurnafiaau fostpracticate.on"o,nit*t.-- birituale,în sensul
La sultana' numàrulde mormintedatabile1nsecolul
alvl[-lea estemai mic (necropola
fiind în general,*1i-33., eadurândpânàln secolul
al X-iea). Totuçi,celecâtovaelementede
datareîn secolular vIIIJea sunt foartesemnificative:
ce,ramicagarbenà?'(din mormintele79,
80' 130)'pieselede ccnturàavare(din mormintele
6l l0a) çiun r., tucratcu mlina (urna
monnântului 46)' Tbat€acestemorminûesunt situate çi
în sectorulde nord al cimitinrlui. Dupà
cum amintsammai zusG'' Lz7),mormintsleae
incineralieau fost adeseoridistnrsede celc de
înhumafie- ceeace.aratilf-aetutcà"în general,
mormintelede incinerafiezuntmai vechi?r.De
asstnenea'la obârçia, majoritateamormintelor
de incineralie (caresunt concentmteîn zona
centralà)au fost intersectatede mormintede lnhumafi"
oi*tut"v_Brr.
7'Ficdlcr 1992:
lZ?- 146.
TtFiedlcr 199t2:255,
?9Ffedlcr1992:
2ssadmitc anterioritateacimitirurui deincinerafie.
}ei I:l pentnr
"".otPt{de
'"tsaptadrnis
datare
çir"*"in".liu.
çi Ficdler
l99r2:262.
lforopr4 Stoice1922:I 63-I gg,cu planul(fig. 2).
 gr CrlrrTrBELEDrN SECOLELE
Vrr-vlrr
^$EZÂRILE 12g
Sepoaûeconchidecàîn celetrei mari necropolenorddunàrene(Ianoru,Sultana,Obâr;ia)
auexistatmai întâi grupuri demormintedeincinerali€,carsau fost suprapuseulterior (dar tot în
cursulsecoluluialVlil-lea)demormintedeînhumaçie (majoritatea,orientatoV-E).Deci,auoxistat
mai întâicimitire doincinorafie,careau fostapoiînlocuik decimitire deînhuma{ie.În 1962,B.
Mitea apreciacàaceastiisitualieseexplicàprin cucerireavetrolorde sat(çi implicit, a locurilor
de lnmormântare)de càtre o populalie venitii de la sudul Dunàrii (adicà, de càtre bulgari)so.
Socotim certii înlocuireacomunitililor carepracticauincinorafiade càtre cele care foloseau
înhumafia,darnu put€mfi deacordcu origineaoxclusivsud-dunâreanâ (bulgarà)a noilor venili,
càci suntnumeroasemorminteleorientateV-8. Bulgarii nu au prâcticataceastiorientaredecât
dupàqeçtinarealor(la mijlocul secoluluial tXJea). Consideràm câacestemormintedeînhumalie
au aparfinutunei populafii cre$ine, caro,cel mai probabil,era de origine romanicâ.Un studiu
antopologic fàcutasupraprimelor 125de schelstedescoperitela Izvoru a aràtatcâ majoritatea
aucaractermediÛeranoid denuantàponticà8t.În privin{amormintelordeincinera}ie,presupulem
cà ele au apa(inut unor grupuri slave.Ritualul lor esteasemànàtorcu cel folosit la Sàrata
Monteoru,dar se deosebeçte de cel specificpentrumormintelede incineraliedin Dobrogeaçi
nord-estulBulgariei (undepredominâurnelecu capacçi cu casetede pietre càràmizi).
çi
Açadar,cele constatateln cele tei necropolene permit sà presupunemcà au existat
situafii în carcunelecomunità1islaveaufostcucerite(sauahmgate)decàûecomunitàfiromânice,
1ncursulsecoluluial Vl[-lea. Chestiuneaiese din problematicaacestuisubcapitol.Deocamdatii,
ne mulçumimsà atragernatenfiaasupraaltor aspecte.ldai lntâi, asuprafaptului cà estesigurà
existenfaîn socolulal Vl[-lea, în Munteniaçi Oltenia,a unor cimitire careseîncadreazà(prin
inventarulmormintelor)în prima fazÀaculturii Dridu.Aceastalnseamnàci procesulAspânàirii
noii culturi la nord de Dunàrea începutînainteaexpansiuniiBulgariei (care a awt loc dupà
începutulsecoluluiurmàtor).ln al doilearând,faptulcàmormintelàde înhumafieorientateV-E
pot fi atribuitepopulaçieiromanicodornonstreazâ cà în secolul al VIII-lea trliau comunitàfi
romenice în zone din rpropieree melului de nord rl Dunàrii. Necropolelede la laroru
ii
Sultanaseaflà în imodiataapropierea zoneide baltàa Dunàrii caro,dupàcum vom vedeamai
jos, a fost un loc de refugiu în vrsmurile nesigure.lntrucât din studiul necropolelorreiese
cà
aceastiipopulafieromanicàa venit pesteceaslavàcareocupaselocurilo respectiveîn secolulal
vIIJea, nu esteexclusca romaniciisàfi venitchiardin zonadebaltà.
Cultura Dridu nu a fost singuraculturàràspândititr la flunàrea de Josîn secolulal VIII-
lea. Grupurile de slavi catt au venit în junrl anului 680 din Ucraina, prin Moldova, au adus
cultura Luka-Raikovefkaia,care în Moldova estecunoscutiisub numele de cultura Hlincea.
Descopeririapartinândacesteiculturi s-aufâcut qi ln Muntonia,nordul Bulgariei Dobrogea.
çi
Ceramicado tip Hlinceaestelucratiicu mânaçi ornamentatà cu alveolepe buzà.(Vezicapitàlul
V, p. 170,pentruacestgrup de slavi). Dinhe açezàriledin Munteniaçi sudulMoldovei carenu
pot fi atribuite decâtculturii Hlincea,o menlionàmpe ceade la Lespezi,com. Homocea,jud.
Vrancea,datatàîn secolulalVIIIlea çi la începutulcelui urmàtof2. Cercetiirilearheologicl de
pânàacumaratillnsàcà, 1nsocolulalVIIIlea, culturaDridu lncepusesàseextindil asupraunei
mari pàrfi a spafiuluiDunàrii deJosçi càeraceamai râspânditi.Ràmânînsàpetealbe,în zonele
dedeal,precumçi în ceamai marepartea Olteniei.tvlariaComçaa ernis,încàdin 1968,ipoteza
cà în zoneloundenusuntatestatesituri aleculturii Dridu a fostràspânditiio altàculturà,denumitii
convenfional"protoromânâ",culturii Ihidu (sau'balcano-dunàrene") fiindu-i contestatcaracterul

æB.Mltrcr, MCA, 8, 1962:612.

tr O. Necrlrov, D. Botezrtq C. Teodorcrcu,
"studii çi cercetârideantopologie", 4, l9€l , l:3-23 .
æI. Mitrer, *studii comunicàri.MuzeulJudeleanVrancea-,
çi l, l9?g: 5l-S2.
130 CÀPTTOLULM

etnic românesc83. Afirmafiile Mariei Cnmçasebazaupe cercetiirilecareîncepuserà ln celedouà

açezàride la Bucov,jud. Prahova,situatela limita zoneide dealuri. Celedouàaçezàriau fost
datat€în secoleleVIII-X. Din monografiapublicatiiulterior reiesecà la Bucov se foloseaîn
secolulal VIIIJea o ceramicàde foartobunàcalitate,lucratii laroatarapidâ,careardescinde din
coaromanàprovincialà,prin filiera culturii Ciurel8a.În Muntenianu s-a mai descoperitînsào
asemenea ceramicà,ln alte situri din secolulal VIIIlea. 1naceaperioadà,ceramicalucratii la
roatarapidàmai eracunoscutildoar1nBanatçi Transilvania.De aceea,estefoartezurprinzàtoare
prezer\aei la Bucov.PetrpDiaconua contestatdatareaaçezilrilorde la Bucov,aràtândcà unele
materiale(ceramicà,piesede metal)au fost încadratçcronologicgreçit În realitaæ,la Bucova
existatçi un nivel de locuire din secoleleXII-X[I, supfttpuspesteo asezario din secoleleD(-X.
Potrivit lui P.Diaconu,ceramicalucratàla roatarapidàprovinedin nivelul din secoleleXII-XIII,
în careaufostantrenatofragmortecoramicedin açezarea anterioarà,
din cauzanivelàrilorefectgate
în secolelexII-XIIfr. Esteo posibilitatedemnàdeluat ln considerare. În oricocaz,descoperirile
de la Bucovnu pot defini o culturàspecificàpentrusecolulalVIIIlea" alta decâtculturaDridu.
ln concluzie,prime fazi e culturii Dridu e luat neçtereh cursul cecolului alV11I-
lee' lntr-o perioedl de relativi liniçte, cere ehgiduit trecereah un nivel de cMlizefie mei
evansaÇprecum ci un spor demogrefic.Dacàjudecâmpebazastudiuluidecazefectuatasupra
necropolelorde la lzvoru, Sultanaçi Obârçia"atunci putorntrago concluziacà în secolul al
Vltr-leapopulefirromerteà ehceput rtrecâçtigeterenulpierdutinfafe slavilo4,reocupând
vetrele de sat de le câmpie. Evidentcà,ln ansamblulspafiuluipe careîl studiern,faptelos-au
putut petece çi altfel decâtaça.Celotrei necropolonu ne oferàdatecatrear puteafi extapolate
asupraîntregii arii a Dunàrii de Jos.

s:ComÇr196t I 368-370.
s Conçe 197t e.
t5P.Dirconu,SCIVA,30,1979,
3:469-475,
 SI]BCAPITIDI,UL 5
Ocdrrldls de Degrtrfc f protlor
nooeûruulul ronanicitor

T
Inaziile barbaæzuccedaæ lnU-untitn.dig,o înco,mairapidin cursulreolului elVI-
-lea avutgrave
au efecædeurografico. O-padgdintr.c locuitoriidinturitoriutOrcareneocupànrau
9s *içt' a[ii au fostluati prizaûiffi. În fino,a.$iis.auvâantnorui1isI scretrag[in,locqrimai
f€riÛe.O cauz[particularia refir-gierii locuitorilc dinproyinciilcdgnlrsætn terito*utbarbara
constituit-osit .ua$ia æoaomicàpecar{ ranltrt al pnesiunii fiecaledarçi al rrpctatolæcoqflicte
ca(ç-au pnstiitrqirurea Scftimbàrilo demografice pot fi urutËrit€pedorÈplanuri:. celal sûim_
l*l-*3ry?!i:toio çi colal schimHrilor de habitrt DÊ prùd aspectrF voûroctrpamai
jos' 1ncapiÛolul alV.loa.Acuq nevasb înatentieproblema deph*rilor depopulalie. mfui,rntà
ultimà ailnalfei.ascz[rilor wban€çi r-urale carcfiinpu Îa secolulalVl-lea-Anem.invederp
I
maimulæchestiuoi: :_
ldeplasàrile.fo4ate dopopulafie, cauzate deluarceîn captivitaæ.a locuiûsrilordin Iaperiu de
càtnsavariçi slavi;
- rofugrereacomunitàfilorurbanesaururaledin zonelefuchise în celc lmpàdnriæsau
muntoase;
'wentuala toacr€d€la ndul devblà oedentarla celrpmad.
Izrtoarélocareaâucinforrralii âcry* {ehqiri de popul4ie nu srmt foar1o
nuhe,roaso, ""otu
Srr:t9*rficompl€taûeprincorrpantiilçq4r€polt fepuæcuatæârede.hnporiului
Roqano-Biuntinçi pr-inoqqacç seppatededuce.din c€rccqrcaunu frpûodeistoriea lùnbii.
Izvoareledin secoleleVI-VII meirfioqeaânrmeto.rucaaryidGd€pqrtld do prizonicridin
provinciili snrd-est etnopene tn teritoriiùsËeâofte daavarisi slâvt Unelen&tgrii cnnrt, trobabil,
exagerate ln privinp numlnrluipriænicrilorçivictimelor.Nu$mtverwimilc
ale lui Procopiq din Istoriasecretil,cum cà,buaàoar4diocezaThracia..pàreo.rç*p "ûqn$itri,fd6ç"
ûotrm
adwtrratpustiuscitiC',fiind dçpopuletldrapauzqinvaziilorclavilorçi*unigrniloa carcluauin
captivitateçiucideaunrpodorùzutede miidcmnenilafiecare nàvItirei,D€populaæûprwinciitu
sud+tcuopeno crq totuçLrmÊpt real,puterniaÈsimilitUn docusrentôn"i"t,lfogU=Iol a
lui Tiberiu'tr(din575),nreùtiona ' distrrgçrilecmtinrrcçinuneroase deoameni"carear diminrat
drasticvenihnilestatului2.Estedepr€supus câ,adeseori, prizonieriireuçeausàscapcçi sà se
ltolra} :.ryIu loç slavii chiqr îi eliberauûrpà un timp oarocard.Unii prizmicri erau
ràscupPà|fi. Totoçi dcportàrilede prizonieriau contibuit la modificcra patemrenlung a
situafieidemografice

I hrocoplu, Iao ia secrctl!, I 8, (FHDR

2I II: 45?).
2FHDRtr:3t5.
! Mrrrfkior, &taqibn)U..4.4. (FI{DRtr: 557).
t32 CÀPITOLUIru

Celemai interesanterelatiiri despredeportàriçi, în general,despredepopulareazonelor

de câmpiesunt adusede Miraanla SanctiDemetrii. Din cauzavalului de atacuriale avarilor çi
slavilordin 614-619,sescrieln MiracolullI.2, 'toate oraçeleçi finuturilelnvecinate[de lângà
Thessalonic]erauîn mâinile lor, depopulate;doarThessalonicul,izolat ln mijlocul lor, rezista,
çi primoaloli refugiafii provenili din pàrfile dunârene,din Pannonia,Dacia"Dardaniaçi altele,
caresoinstalauîn ol"a. Estomentionatçi un cazdedeportare,decâtreavari,a uneimari masede
locuitori din Thracia çi din alte regiuni, în Pannonias.Se pare câ, de fap! au fost mai multe
deportiiri,petrecute1nfie614-6I 96.
Depopulareaunorregiuni din PeninsulaBalcanicàîn secolulalVIIJea 1i em cunoscutà,
mai tâtziu, çi lui ConstantinVll Porfirogenetul,carenotacàserbiiaufost açezaliln niçtefinuturi
care "ajunseseràgoale de locuitori din pricina avarilor". El adàugacà "romanii ('pcopôvouç)
carelocuiescacum1nDalmaliaçi oraqulDyrrachionfuseseràalungalide càtrearrarideacolo"7.
Protobulgariiau efectuatçi ei deportàride populafie,imediat dupà ce au cucerit fosta
MoesiaSecunda,muûindÎn altelocuri peunii dints slavii pecarei-augàsitacolos.Unii (Saryrii)
au fost mutali càtrees! iar a{ii, dupàcum spuneNikephor,au fost puçi "sà pàzeascâlocurile
vecinecu avarii". Deci, acoçtiaau fost strâmutafisprevestçi nord-vest.O aserncnoa deplasare
de populafiea antrena! probabil,dizlocarcacelor pestecarieau venit shâmutafii:o adevàratà
reaclie1nlanf Cumlocurile vecinecu avarii erauln nord-vestulactualeiBulgarii, nu esteexclus
ca acestedizlocàri sà fi afectatçi toritoriul Oltenioi,unde1njurul anului 680 estesemnalatio
perioadàde tulburàri, cale a provocatascunderea tszaurolorde la Priseaca,Vârtop, Dràgàçani.
Nu credemcà acestetulburàri au fost dete'rminate de tnecerea protobulgarilorla zudulDunàrii,
cum s-aafirtnate,càci Oltsnia estepreadepartede zonapo undea trocuttribul luiAspanrh. Nu
putemîmpàrEçiipotozacàbulgarii,1n68Qar fi lncercato pàtunderespreknnonia, prin Ott€niaro.
Nu auexistatnumaideportàri.Din cauzaprimejdiilor,autohtoniiaupreferatsàserefrrgieæ
în locuri mai ferito, în zonede muntenîn pàduri, sauîn locuri mai îndepàrtatede drumurile
urmatede invadatori.Retagerealn munfi esteun fenomenatestatln mod cert în unelezone.ln
Grecia,în secolulaIVII-lea" 1nfafainvaziilorslave,fàranii çi pàsûoriis-aurefugiat1nmunçi(sau
în insule)tt. De asernenea, s-a constatatcà 1nCrimeea,în tirnpul epocii migraliilor, o putæ
populaliei s-aretrasîn zonelemuntoaset2. Acelaçifeiromens-apetrocutqi la Dunàreadelos. 1n "
concordantàcu istoriografiaromâneascà mai vecher3çi cu lnsàçitadi$aistoricà mediwalàra,o
seaûtàdecercetàtori(atâtistorici çi arheologi,câtçi lingviçti)ti presupuno retragene a populaliei
autohtone1nlocuri mai ferite, în pàduri,ln zonelemai înalte.ln aceastàprivintà, estenecesarsà
subliniemçi rolul lnsernnatpe carel-a avut luncaDunàrii careofereaatât adàposl cât mul-
çi
tiple posibilitili de hranàpentruoameniçi animalet6.
{Lemerle1979:l8Gl8l.
5Iæmerlc t979: 2220. 5).
6r-cmcrle 19tl: 139-141.Pentruevenimæûe,veziçi
Brezcenu1r9?f,:127-132.
?C.Port,: cap.32(FHDRII: 665).
tThcoph.:I,359 (a.6171)(FHDRII: 621);
Nilc:35 (FlIDRtr: 627);Teofilætrt Ohridei"înFHDRtrI: 17.
'_Conçe 1973 e: 219; Mitree 1975: 124;Comça 1975e: 174;Tcodor tgtlz 22,38-39;Comç1_tg3;t:223;
Comre 1989:83.
toChfrlec l99l: 375-376.
tr Cherenir 1959:39; Zirtcrcve 1976:61;I!lttcn
l9?t: 109-ll1; Ifutcderov l9t0: 79-g0;pohl lggt: I10.
r2ÀL RomenéuhînBBA51 (1983):36.
t3VeziïndeosebiHudeu l9t4 Onciul
çi 196t.
r'Aça cum reiesedin legendele"descàlecaûrlui'.
Problemaestepreavastàpenku a fi ftatatàaici.
ri Petrovicl 1942:865-t68; Pctrovicl
1943:265-266;Pctnovici1959:GIZ; Conee 1967:3-14;Dricoviclu
196t: t9-91; Comçel96t * 365,nota68; Giuracu 19?6:13-16.
16Conce l96t:95-101.
 DEPIiSÂIILE DE POPULÀTIE
133
Multe dintre vetrelede satdin câmpieau fost abandonate cuceritorilor slavi, car€,spro
deosobircde nomazil turenict practiceu egriculture. Pentnrprima oaràîn decursulçocii
migraliilor, instalareaunui marenumàrde alogenia provocatschimbrree modului de viafl el
eutohtonilor, ctre tu rjunr h imporibiliteter de e mei prectice o economiebezatà pe ptç
dominarce egrtculturll. Alunga{i de pe pâmânturilefetile ocupatede slavi çi nwoifi a trài în
principal din creçtsr€aanimalelor,aceçtiromanicide la câmpieau pierdu! 1nmod inevitabil, o
seriede tehnici çi elementede civilizafie. Aûeliede de olàrie, fieràrie,orfevràrieetc. nu aveau
cum sà supraviefuiascà decâtacolo undes-auputut conservavechilecondilii de habitat- adicà
ln zonelelnalte saulmpàduriæ.
În Munlii Balcani,de-alungul vàilor, existiinrmrsroase fortificalii derefugiu"dinmecare
foartepufine au fost cerc€tatearheologic.Din ceeac€ s€cunoaçûo, reiesecà ele au fost ridicate
qi folosite 1nsecoleleIV-U. Suprafelelelor suntde2- 6ha.1ninæriorulunoradintr,eele seaflau
çi bisericitT.hobabil cà uneleau fost folosite çi ln secolulal VIIlea çi în continuare,fiindcà
erausituateftr locmi greuaceesibile . O ove,ntualâ
diiinuirea lor p&ràln evulmediuostoplauzibilà,
càci NicetasChoniatesmenliona,1nlegàturàcu debutulràscoaleiAsàneqtilor, nutnoroa$elefor-
tàrcÏc (gpoupioq),caneerauridicatepe stânciabruptedin Munfii Haomus,çi pe carevlahii s-au
bizuitînrwolta lorrt.Asemerrca fortificaliisuntcunoscutoçi 1nænamuntoasà dinfosteleprrovincii
Dacia Mediterraneaçi Moesia Prima. Mai bine cercetatesunt cele din bazinul Timocului:
Vidrovgrad,Sip,BrzaPalankaSokolica,MolaanjskeStene,Miroé çi altele.Acestereflrgii forti-
ficate,construiteln secolulalVI- lea,aveauçi rol militar, dar sorveauçi la adàpostireapopulaliei
civile. Ele erauridicatepe margineadnrmurilor,pe miqi înà\imi çi aveauziauri depiauâ f"St"
cu mortarl $prafala lor esûede 400 pânàla 2500m'?.În interior s-audescoperit
çit*oitt1" a"
suprafalàcu ziduri de piaft[, çi bordeie,diqpuse,do obicei,de-alungul incinteire.
Probabil la accstsfortificafii se refercapreotul anonimdin Diocleea,car€ a compuso
cronicà1nsecolulal XII-lea. Vorbinddespreinraziilebarbare,el aràtacum"creçtinii, vàzâtdu-se
ln mare nàralà çi persecutie,lncepuràa ridica castelepe vârfurile munfilor 1n locuri tari,
çi
precumputea!, ca astfel sâscapedin mâinile barbarilor,pânàce seva lndura Dumnezeude ei
çi-i va libera.ln acelgzile, multi creqtinidin pàrlile maritimeçi tansmontane(...) fugeauzi dupà
zi din toatopàrfile çi seîmpreunaràcu aceice petecoauln munli qi în locuri mai tari"2o.
Unii dintre locuitorii pr,ovinciilorDaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythiaau ràmas
po loc, dar allii s-audeplasatîn alte regiuni. Emigrarearomanicilordintre tt11ttà* Balcani la
çi
nord de fluvig în specialîn secoleleVI-VII, a fost admisàde numsroçiistorici. Nu ne reforim
aici la partizaniiteoriei formàrii poporuluiromânexclusivla sudulDunàrii. Unii dinte adepfii
continuitàfii(ùrhecareil amintimîn primul rândpeD. Onciul)auatrnis €xister{auneiadmigàri
çi
dela std la nond,cal€a fostcauzatâderefugie,rea h Ëla inraziilorbarbare.(Vez,içi Inuoducereap.
Populaliaromanicàdela DunàreadeJoss-adeplasat,desigur, la suddeMunlii Balcani.
^ acearegiunea existato continuitatemai pronunlatàa populaliei çi
In locale,dovadiifiind numârul
mai marede toponimoanticecares-aupàshat.Au rezistat,de asemenea, mai multe oraçe,intre
care: Serdica"Philippopolis,Anchialos, Beroe,Adrianopold2.Aceastiimigralie a populatiei
rTVeziPouhcr l9&l: 97-100.
rENicctecChonieter,I. 4. (FIIDR III:
255).
teJenkovié19t1: l16, 211-213,225.
2oPrtrbytcri lXoclcrtir Rqnum
&awrum,în LG. Schwendtnc4ScrtporcsRerumHungaricarwn(...),Iil,
Virdobonae,17482479(cap.VIf; Onciul l96t: I, 243.Vczi Koveëcvlé19?3r: 15I careciûeazào aseme,nea
çi ,
fortificafie la lvdartinié,în Muntenegru.
2fOnciul l96t: I, 2&2U,261-2ffi,573-574.
Mai vezi: Iorye 1992:232; Britirnu l9S b: 7t-80; Çtcfen
1968:353; Conçr 195t r: 360,nora22;Dlftcnl97t: ll2.
22Belevliev 19662216217; Veklinov
l97l: 201-202.
134 CAPITOLULm

romanicea atins çi Macedonia.Una dintre teoriile care explicâ originea aromâniloria în

consideraredeplasareastràmoçilor acestoradin zona dintre Dunàre çi Balcani, spre sud23.
Asemànàriledintre dialecteledacoromânçi aromânaratàcà. într-adevàr,a existato perioadâîn
careceledouàramuri au fost 1ncontact.Cercetiirilelingvistice au ajunsla concluziacà aceastii
unitaætsritorialà a duratpânàprin secolulal Xlea2a.Teoria pânzelor de populafie eleboratà
de P. P.Penaitescuexpllcà cel mei bine eceasti unitate a Romenitàtii Ortentale, din nordul
Carpafilor pânàîn Pind25.
O informalie referitoarela origineanordicàa aromânilorseaflà în Descriptio Eurcpa.e
Orientalis,scriereredactatiideun càlugàrfrancezîn 1308.Autorul a awt la îndernânàunadintre
versirmileGesteiHungatontmçi sepoateobssrvacàel eradestuldebinefamiliarizatcu realititile
din Ungaria.ln schirnb,dosprelumeabalcanicàol aveao imaginenu preaclarà.Seafinnà astfel
câ Bulgariaselnvecineaâcu Ruthenia(Galilia) çi cà,tot 1nBulgaria,tràiesctigri çi inorogi (!).
De aceoa,socuvinesàprivimcucircumspeclieinformaliilesale desprevlahii balcanici,carear fi
originari din Pannonia:"Este de notataici câ între Macedonia,Achaia çi Thessalonicsegàses-te
un oare,c,ane poporfoartomareçi ràspânditcaresenumeqteBlazi [variantiidemanuscris:8/asf],
care çi altiidatii au fost pàstori ai romanilor çi, din carrzaterenului roditor çi plin de verdea|à
tràiauodinioarà1nUngaria,undeseaflaupàçunileromanilor.Dar, în urmà,fiind izgonili deaici
de unguri, au fugit ln acelepà4i"tt. Probabil,aflândcevadespreexistenfaunor vlahi în Grecia,
autorul i-a pusîn legâturàw blacii pe care1icunoçteadin izvoarelernaghiare,inventllndastfel
o tradilie despreorigineapannonianâa vlahilor din Imperiul Bizantin.
Unii corcelàtori27 auadmisveridicitateainformatieidin "DescriereaEuropeiOrientale",
referitoarela patriavlahilor balcanici,mai cu seamàfiindcàeaeracumvaconfinnatl deun izvor
bizantin.Teoriaoriginii pannoniene avlahilorbalcaniciafostemisàdeB.P.Flasdeu28, caresebaza
pe un pasajdin Kekaumenos(lucrareacàlugàruluifrancezîncà nu fusesedescoperiti).În
Strategikon(sfilrçitulsecolului alXl-lea),Kekaumenos,tratânddespre origineavlahilordin Thes-
salia,afirma càaceçtia"locuiau mai întlii lângàrâul Dunàreaçi Saos,râu pe careacurnîl numim
Savq undelocuiescmai de curândsârbii,în locuri întiirite çi greuaccesibile"ze. Interpretarealui
B. P.Flasdeuporneadela pnemisacàautonrlbizantinnu a fost foarteprecisîn localizareapatriei
vlahilor, ori cii a awt în vederenumai sudul Pannoniei.S-a demonstratînsâ cà digresiunea
despreorigineavlahilor din operalui Kekaumenosesterezultatulunorconfuzii çi al unorlecturi
din Dio Cassius(din careseparaftaznaù,unele pasajereferitoarela daci). Kekaumenosi-a iden-
tificat pe vlahi cu dacii, dar a confrtndatDaciaTraianàcu provinciacreatiideAurelianla zudul
flunàrii, careerarnai bine cunoscutàbizantinilor (dar,çi pe aceastaa plasat-omai la vestdecât
1nrealitate)3o. Deci, pasajuldin Kekaumenosnu dovedeçtedeplasarea aromânilorde la nord la
sud.Nici legendadespre'Tlahorinhini" nu poatefi invocatàîn acostsens(vezi ExcursulVl).
Aportul nordic la genezaaromânilor nu trebuie supralicitat fiindcà, dupà cum aratii
cercetiirilerecente,în Macedonia,Thessaliaçi Pind a persistatçi o populatieromanicâlocaH. 1n
aceastàariedepredominarea limbii greceçtiauexistatçi zonelocuik depopulalielatinofonà,în
antichitateatâtne.În privinta toponimieimodernefolosite de aromâni,s-a observatcà existâ
23Onciul1968:I, 572-573;II, 16l, 201-202;G. Mumu, StudiiisToiceprivitoarc la tecutul rcruânilorde
pesteDundrc,Bucureçti,1984275-76; Brczcenu1976;212;Ivinæcu l9t0:311; Roætti l9t6:323-324.
2afvànercu l9t0: 3 I 4-3I 5; Roactti 1986:322-323.
25Peneitercu19692120-121,210.
xG. Pope-Limcenu,.Iau arcleIstoriei Românilor,ll, Bucweçti, 1934:42.
2Tlbidem:8-9;Drfuanu1933:22;Dccci197E:81;Lozovlnl'969l.242; Dregomir 1944:81;Brezcenul99t259.
2tB. P. IJ:,r,ileq EtymologicummagnumRomaniae,IlI, Bucueçti, 1976: 24125.
2eFHDRIII:41.
roDjnvaral99l:23-66.
 DEPLÀSÀRILE DE POPUI,ÀTIE 135
câteiracazuridedenumirianticemoçte'nite fdràa fi fosttrecuteprinfilierâgreacâ:Sbtttrà(Salonic)
Làsun (Elasson),Bàiasa (Boosis). fle asemeneqdialectularomânarecuvinte de origino latinà
carnu aveaucumsàsepilstrezrla nord:hiat fas), pelunt Qnliuttts: "paliur", un arbust);ele
dovedescautohtonia(cel pufin parfialà)a aromânilor3t.
Romanitateadin Pind çi Thessalianu poatefi conftndati cu ceadalmatà,cares-aformat
mai la nord.Deosebiroadintreaceçtiromaniciçi dalmatinia fostpercoputiiçi depreotulanonirn
din Diocloea,caneconsemnatraditia cà bulgarii, dupà ca au ocupatlvlacedonia,au cucerit çi
totamprcvinciamLatinorltm, carenu poatefi amplasatldecâtin zonade carevorbim, la vestde
lvlacodonia.(Desigur,tradilia estedeforrratàçi confrrzà).Locuitorii acesteiprovincii, care îçi
spuneauRomani (illo temporcRomani vocabantur)erau,potrivit cronicarului, strâmoçii
"morovlahilo/' din Dalmalia çi Istria32.
Separecàestocunoscutiiçi culturamaterialàa acestorromanicidin Thessaliaçi Epir. Pe
teritoriulAlbanisi a fost identificatàculturaKomani-I(ruje(secoleleVII-VII), caroa aparfinut
uneipopulatii creçtine,careseafla subinfluentàculturalàbizantinâ.Arheologii albanezio con-
sideràculturapopula{ieiproto-albanezs,datfaptul estecontestatdeV. Popovié,car€o atribuie
unoi populafii romanicd3.Este posibil ca aceastiiculturà Komani-Kruje sà fi aparlinutunora
dintre strâmoqiiaromânilor,çi anumeaceloradintrc ei careaupàstratmoduldeviafàurban.lncà
din secolulal )O-lea,izvoareleatestàprezentamasivàa elementuluiaromânîn oraqe(ln Larissa"
deexemplu).G. Schramma sesizatdealtfel,c4 spredeosebiredecelelalteramuri alepoponrlui
român"aromâniiau perpetuatmodul de viatàurban(lmbinatcu cel pastoral)Y.
Avândîn vederocelearàtatedeqpreorigineaarcmânilor,ni separomaiprobabitàràmâneroa
unei mari pàr{i a romanicilor refugia}i de la Dunàreade Jos 1n zona muntoasàdin imediata
apropiere- adicâln Muntii Balcani, acoloundoli gËsimln numàrmare în socoleleXII-)([tr.
(Acolo s-aaflat centrul statuluiAsàneçtilor).
Refugiereaîn zoneledemunteçi abandonarea zonelordecânpie decàtreo partea comu-
nitiililor romanicea determinatschimbâriîn modul lor do vi"là. ln acestecondifii de mediu,
agriculturanu semai puteapracticadecâtln raro cazuri,în depresiunileintamontane, saupe
rmelepanteterasate . Economiapastoralàa devenitprepondorentà. Nu vom inta aici în amânunte
legatede lungadisputàîn junrl caracteruluipastoralal vielii românilorln errulmedig dar consi-
deràmnecesare uneleprecizàri.Pâstrar€a multortermeniagricoli deoriginelatinàdemonstreaâ
continuitateapracticàrii agriculturii. Termsniiagricoli latini s-aucoruervatchiar çi în dialectul
macedoromân(agru, sàparc, siminare,ararc etc.),deci nici màcar aromânii nu au reirunlat
completla agriculturà3s. Estela fel deadeviiratcànumernasele cuvintedeorigino slavâaratàcà
sffiromânii au (re)învàfatuneletehnici agricolede la slavii caûeocupaseràzonelede câmpid6.
Pfutàtâtziu ln secoleleXV-)(\[, ocupatiadecàpeteniea rcmânilornorddunàrenia fostcreqterca
vitelor mari çi mici; agriculturaera slab deæoltatàçi aveao pondereredusàîn economidT.
Existà numoroascprobe în accst sensçi chiar câtwa rclalàri ale unor observatoridin afari"
dinte caremoritàcitatàin qtewo unnàtoarea,fiindcàpoatefi consideratiiemblematicàpentru
un lntreg mileniu de (an)istorieromâneascà:
ItCepiden 1936:53-59;Scirlltoiu 1979:17-37;Poghlrc 19t9: 944; Dfuvere 1D1: 6G66.
Reichenhon
1963275amplasapatria aromânilorîn Dardania.
t2hrc\Écrl lXoclcetb, op. cit.i478(cap.V);Dluvere 191: 63.
rrV Popovié,L'Albaniepndant la Basse Antiquité,învol. Leslllyrienset lesAlbanais,Beograd,
1988:27G
277.
rSchnmm l9t6: 104-108.
35Capldrn 1927: 20Ç212.
s6Herdcu1973:II, 56.711'Pctrovici 1942:870;Dûttcn197t: I I l.
3?Hrsdcu1973:II, 65-69;I. Donet,"Dacoromania',Freihng, l, 1973:78-103;Buhociu 1979:185-265.
136 CÀPTToLUL
m

'Ace$i pàstoritràiescdc veacuriîn fundul viiilor ca niçte republici mici separate,ai cilror
meinbri nu au nici o legàturàcu ceila\i locuitori aiArdealului. Capulfamiliei esteîn acelaçi
timp preot çi jude, caredimineataçi searasûi la rugàciunecu casniciisài,linând çi judecati
într,eei. (...) Vâile çi le pàràsosc
aceçtipàstorila sflirçitulverii, cândîçi mânàoile în locuri
bàltoasede pe margineaDunàrii în fara Românoascâ, unde ele gàsescçi iarna iarbà verde
printe stufiçuri(...). Femeileçi copiii lor suntîmbràcafila fel cu bârbafiiçi rràiescaçade
retaçi în mijlocul oilor prin munfi,lncâtnu seocupàdeloc detovaràçiilor çi cu ceseîntâmplà
în lume". (trIemoriilelui N. Bethlen,1665)3t.
Un asemenea mod de viafà nu seputeanaçûedecâtln nrsmurilegrele ale migratiilor, ca
unnarea refugierii în zoneledemunte3e.
Pàstorituloilor la românii nord-dunàrenia fost clasificat în mai multe tipuri de càtre
Romulus\fuia: l)-pàstoritul agricol local; 2)- pàstoritulagricol cu stânala munte;3)- pàstoritul
din zonafllnetelor;4)- transhumanfa dela munûela câmpieao. Transhumanta nu însoamnànoma-
dism.Totuçi,unii dintre româniisuddunâreni(fârçeroliidinAlbania çi firessalia)aupracticat
çi
nomadismul,chiar pânàîn secolulnostru.Fenomenula fost bine studiat,1nspecialde Thcodor
Capidanat.Fàlcàrile (comunit{ile) se doplasau"cu toatà populalia çi avutul lor, pe distante
tnari, vaxainstalându-qitendele(corturile)la munte,iar varacoborândcu furmolela vale.Acest
pàstoritnomadnu arenimic dea facecunomadismuldostepà- cel careesteîndeobçtecunoscut.
Estpun nomedism montm, carelnseamnâdeplasarea comunit[ilor lnnegi în interiorul unui
arealnu foarteextins,1ncareseaflà atlit zonede munto,cât çi depresiunisaucâmpii. Fernand
Braudela fiicut o distincfieîntre "transhumanlanormalà"çi "tanshumantainversà"- carr esto
specificâacelorcomunitiili careau locuinlelostabilela munte.Ea esteatestatii în Spania în
çi çi
zudul ltalieil2. Nomadismul montaneste o formà extrernàa acosteitranshumanto,care s-a
consorvatmai mult timp în PeninsulaBalcanicà.
Viafa de tip nomada unoradintreromânii suddunàrcniesteatestatii deuneleiæoare
çi
medievale.IGkaumenosvorbeadesprevlahii carc iarna locuiau la munte,cu familiile lor, qi
carecoboraurara la câmpiea3. Ana C,omnenascriaexplicit cà vlahii "duc o viap nomadà"(rbv
raopdôa ptov ellowo)#. Nomadismulnu a fostlnsàcaracteristicdecâtpentnrunii dinhe aromâni,
chiar dacà1nevul mediu fenomenula avutprobabil o ràspândiremai largàdecâtîn vrcmeaîn
canea fost studiat(în secoleleXIX-XX).
Nomadismulmontanbalcanica fostun fenomendeduratàlungâ,o permane,lrtà a istoriei.
lv{ârturii disparatedin antichitateaclasicàîl akstà în lvlacedonia Thracia. Esûecunoscu!
çi
buàoarà"un pasajdin Arrian, Anobasis,VlL9.2, referitorlamacedoneniicare,inaintta domniei
lui Filip II, tâiau în mu!, ocu$ndu-sedoarcupàstoritul.lvIaiputomaveaîn vedsrç informaliile
çi
desp'rebessiicarelocuiau în munfi (bessisatre,semnificativlucru, erauconsideralisnemoçiai
aromânilorde càtc Kekaumonos)as.
Nu existànici o dovadàcà românii nord-dunàrcniar fi cunoscut ei acestnomadism
çi
montan.Pàstoritulhanshumantpornit de la muntenu a implicat niciodatiideplasarcaînhogilor
comunitàli.
ItApud Buhociu 1979:238.
sln-general, desprecaracteristicilemodului
de viafà al românilor în depresiunileintamontane, vezi Dogenr
195:20.
{oApudBuhociu t979: 2t3-214.
arCrpiden 1927:I t3-35
2.Yençi Buhoctu l97g: 2t7 -220.
a Breudell9t5: 165-167.
arFFIDR[II: 3 l-33.
SFHDRIII:109.
a5M. Gydni, BpSl, 12,
1950:40-41; W. C. Brice, ."iluacia,',vol. II, Sofia,1974:99-101.
 DEPITSÂTILE DE POPULÀTIE 137
Fiindcà viafa în habitatul montannu ofereadecâtresursoagricole modeste,a existat
mereuo tendintàdeexpansiunesprevalea populalieidela munteas.Astfel seexplicàrepopularea
câmpiilorîn penoadelede liniçte,caneau favorizatcresterea demograficà.
Nu numai zona montanàa fost un loc de refugiu. Lunca Dunàrii a oferit totdeauna
excelentecondilii de vialà (sursevariatedehranàpenfu oameniçi animale,locuri adàpostite).
Pânàtârziu în epocamodernà,bà$ile Dunàrii au fost denspopulate,iar vehsle de sat se aflau
chiar "pe baltii"; abiaîn secolulal XIX-le4 sateleauurcatpeteraselemai lnaltede lângâ'b alt5''6.
Cercetiirilearheologicearatào locuire intensàîn luca Dunàrii çi 1nzonaimediatlnvecinatii.De
exemplu,ftr cadrulrnicrozoneiMostiçteas-auidentificatzecideaçezâridatat€întreepocafierului
çi evulmedirLcareindicâo continuitatea habilatuluiçi,ln acelaçitimp, o pondularea comunitiifilor
umaneîn cuprinsulmicrozoneilT.Càromânii au trâit o vleme çi lnh-un asemenea ecosistern,o
aratiiçi etimologiacuvântuluifidure: din lat.paludem: "mlaçtinà"48. Ea esteexplicabilà,dacà
ne gândimla bogatavegetafiedin zonadeluncà.ln zonade luncàdintre Giurgiu çi Cernavodaa
fost amplasatunul dintre teritoriile-nucleude formarea poponrlui român,determinatpe calea
lingvisticii istoriceae.
ln general,toatepàduriledin zonade câmpieau fost locuri de refugiu, careau îngàduit
supraviefuireapopulalieiautohtoneîn timpul perioadelordecrizàso.Cumpàduriledin Muntenia
çi Oltenia ocupauîn antichitaæçi evul mediu o suprafafàmult mai maredecât1nprezen! este
evidentcàzonadecâmpienu a putut fi depopulatil.O situafiedeosebitàa awt-o regiunoadintne
Dunàreçi Balcani,undepàdurileeraumai rare.Lipsindlocurilederefugiudela câmpie,populalia
de acoloa fo$ silitii sàcautescàparela nord de Dunàresauîn Muntii Balcani.
Din cele expuseîn acestsubcapitolsepot desprindeurmàtoareleconcluzii:
1)- zonelede câmpie,cale se aflau în caleainvaziilor, au suferit o depopulareaccentuatà,
începândde la mijlocul secoluluial VIJea" çi cu deosobireln primole douà-treidocenii ale
socoluluialVIIJea;
2)- masemari de populalieau fost dizlocateln alte regiuni;
3)- o partedintre locuitorii de la câmpie(inclusiv din oraçe)s-auretrasîn zonelede munteçi
pe coastelemàrilorAdriaticâçi Egee,precumçi în insule;
4)- zonele montane,pàdurile, precum çi bàlfile Dunàrii au fost medii geografice în care
populalraautohtonàa putut supravieluimai uçor;
5)- pulinele oraçedin sud-estulEuropeicareau supraviefuit(Constantinopol,Thessalonic,
DyrrachiorqSerdica,Messembria,Odessos)au devenitlocuri derefugiu - desigur,pentrucei
mai lnstàri1i,canenu puteaureiruntala modul de viatà urban;
6)- unii dintre locuitorii romanici din Europade sud-estau trecutla modul de via!à nomad.

aiVeziBrrudel 1985:78-80.
s Conce 196t: 95-I 01 Lozoven 19692221-223H. II. Stehl,Slrdii de sociologieifioricd, Bucr:regi, l9?2:
; ;
63-133;Buhociu1979:197.
a?D.
Çerbineccu, G. Trohui, în vol. Ilfov. File de istorte, Btrcureçti, l97Ez 1742; G. T!ûhrni, "Culturà çi
civilizaçielaDunàreadeJos",Càlàraçi,2,1986:15-36.VeziçiN.Conrtentinercu,Coconi.unsatdinCâmpia
Romândîn epocalui Mirceacel Bdtrôn,Bucureçti,1972: 2l-23, I 55-I 60.
s Puçcrriu t916:262; Iorge 1992:I 12.
aeGrmfllrcheg 1940;Rcichenkmn 1963275-77;Lozoven 1969:22O-221; Arvinte 1966:28.
50Petrovici1942:865;Conee1967:9-14;I)onet1967:ll51-1155;Giurcccu1976:l3-16; Stoicgcu 1980:
124-125; Comçe l9t7 : 226.
 CAPITOI,UL TV
ITE IlI NO]}IANilA I.T NOilTANMLE POPUI,IIBE.
IIEZAGBEGAAEA II1TEI SOCIETÀTT

SUBCAPTTOLT'L T
Dertrànarea lîmæ.ullû dunàrean si a
adninfutreÉGi provincûale

D.-.lungul secoluluialVIJea" provinciilebalcanicealeImperiuluiRomano-Bizantin

au sufsrit multe atacuribarbare.Numeroasefortificalii gi oraçeau fost cuceriteçi dwastate,iar
armataromano-bizantinàa fost înfrântàîn mai multe rânduri.Uneleraiduri au reuçit sàatingà
zonodin adlincimeateritoriului,chiardin imodiataapropierea capitalei(prrecum ataculkutigurilor
din 559).Totuçi,pânâla debutulçirului de conflicte avaro-bizantine,distrugorilenu au pus în
pericolsisternuldefeirsival Imperiuluiçi nuaucondusla pierdereaunorpunctedemareimportanp
strategicàçi economicà.Fortificaliile distruseeraureÊcute, iar, pe de altl patu, invadatorii se
retrâgeaurapiddincolode lines, astfelcà frontiera 1nansamblu,semenlinea,în ciudadiferiælor
incidente.
Aceastiirelativàstabilitatea luat sfârçitatuncicândavarii auizbutit sàcucereascà oraçul
SirmiumGn582).Pierde,rea suferitiiatuncideImperiuestesocotitàcaun rnomentderâscruceîn
istoria PeninsuleiBalcanicer.Ocupareaacestuioraç fticeaposibilâ înaintareainamicului pe
drumurilecarcporneaudeacoloçi duceaucàteC.onstantinopol, Thessalonicçi càtreoras,eledepe
litoralul provinciilor Scythiaçi MoesiaSecunda.Concomitent,slavii devastauprovinciilo zud-est
europene,într-o succesiune deraiduri careauduratùrûe 576çi 586,çi careauavutconsecinlede
o gravitatenemaiînÎâlniËpânàatunci.
În aceastà vrsmea începutun procesrelativ lndelunga!carepoatefi denumit:desfràma-
rea lirzas-ului dunàrean. Se vorbeçteadeseoride "càderea"saude pierderealdrzes-uluila o
datËprecisà(602),neglijându-seînsàfaptul cào frontieràatâtde lungà(de la Sirmium la gurile
Dunàrii)nu puteasâdisparàdintr-odatà.Câtdesprerolul jucat derevoltalui Phokasîn pierderea
poziliilor Imperiului la Dunàre,în capitolul I am avutprilejul sàaràtiimcât estede greçiti este
aceastàteorie.Desffimarealirnes-uluireprezintii,de fapt,pierdereatreptatà, derîntr-un ritm
destul dc rapid, a fortificatiilor defrontieràçi a dnrmurilor carele legau.Sprodeosebiredeceea
ce s-aîntlimplat1nconflicteleantsrioarc,aceastiipierderea fost definitivà"în sensulcâ Imperiul
a pierdutcontolul asuprateritoriului, ori cà, în cel mai bun ca4 fortificatiile distnrsenu aumai
fost refàcuteçi refolositefuiscopmilitar.

'Yclkov t977:54;Pohl 19ffi:73.

 DESTRÂMÀREL
L(ME'-ULUr 139

În epocalui Justiniançi în perioadaurmàtoare,limes-uldunàreancuprindea,po lângà

çirul fortificalii de pe malul sudical Dunàrii, çi câtevacapetede pod pe malul opus:Dierna
de
(Oçova), Drobeta,Izv.oarelo, Sucidava(Celei),DaphneSrobabil în apropierede Oltenita).De
asemenea,ln unele sectoareexista aça-numitul "limes intorior" - un sistemde fortificafii în
adâncimeateritoriului, procumeraîn DobrogealiniaTropaeum-Ulmetum-Libida2, oriprecum
ceadinzonaTimocului(Naissus:Timacum Minus-Rernesiana-Turres)3. Infrastrucfura/izes-ului
constadin fortifica{ii de mai mari dimensiuni (cetii}i cu caractermixt, militar çi civil), castella,
turnuri de observafieçi drumuti. Go acestultim ca4 estevorba"în primul rân{ de drumul care
rurnacursulDunàrii).
Desigurcànu esteposibilà,cel pulin deocanrdatà, o recmstitufueexactàa etapelorcàderii
limes-ului,adicào daAreprecisàa abandonàriifiecàreifortificalii mai lnsemnate.ldaria C,omça
a propuso destràmareln tei etapea &rzes-ului:
l) - La sflirçitulsecoluluialVl-lea, limes-ulafostrupt întreDinogetia- Troesmis,Durostonrn-
Novae,Ufus - Lederata;
2).-Laînceputul secoluluial VIIJea, aucàzutcelàtileNoviodunumçi ThalamoniumQ.Iufrru-
s ic! ) ;
3).- În timpul lui Heraklios,au mai ràmassectoareapàrateîntre: SexagintaPrisca- Novae,
Durostorum-Axiopolis, Carsium- Beroeçi 1nzonaAegyssus. Crtitile Durostorun\Axiopolis,
Carsium,Beroe,Aegyssusar fi ràmasîn functiunepânàla sËrçitul domniei lui Herakliosa.
PeriodizareapropusàdelvlariaComçapoatefi nuan{atii,luândîn consideraretoatedatele
care sç cunoscîn legàturàcu fortificaliilo de pa limes-ulprovinciilor Dacia Ripensis,Moesia
Secundaçi Scythia.În tabeluldemaijos, am întocmit o situafiesinopticà,în caresuntsintetizate
informafiile referitoarela distrugerile zufcrite de fortificatii, începânddin anul 576 (când au
debutatmarile invazii slaveçi avare).Pentruce€ace ne intereseazâîn acestcontext, conteazà
distrugerilecareau condusla încetareafuncliei militare çi, deci, la ieçireafortificaliei din com-
ponentalimes-ulul De aceea,simplalocuire civilà în cetatenu esterelevantàpentru problerna
menlinerii ftnes-ului. Am inclus numai fortificaliile desprecaredispunemde datezuficiente.
Prime etepi a destrimirii tinras-uluipoatefi datatiiîntre 576çi 586.Atacurile slavilor
din 576-578,581-584,585,586,precumçicelealeavarilordin584çi 586auprovocatdistrugerea
a multe fortificalii, situatede-alungulîntreguluilimes:SlatinskaRekas,Ratiaria6,OescusT, Axio-
polist,Capidavae, Troesmisro, Flalmyristr.Dintreacestea, Ratiaria,Oescusçi Flalmyrisaupierdut
funclia defensivà,primele douàcetiili fiind practic abandonate.În acestcontex! notim cà în
anul 595, TheophylactSimocattaatestaexistentaunui episcopcu sediul în oraçulAsemumr2.
Acestoraçnu a awt episcopieîn secolulalVIJea çi, deaceea,consideràmcâiemrhul serefugiase
2 S,corpen1980:2-3.
3 Corovié-Ljubinkovié 1972: 46; Popovié 1975: 474,
a Comgel9t7:222-223.
5 Jovrnovié, Koreé, Jenkovié19t6: 382-383.
6Yelkov 1966:170.
7T. lvenov, înLimes){lI/:921.
8Di$nrgereaesteate$atàdeîngropareaunuitezar:rde6 monede& ar:r (ultimele,dela Tiberiu tr). Vezi Pocmrrr
Bordee,Ochcçcanu19t6: 177-180,184.
e Covrcef 198&19t9: l9l, 195(stat de arsuràdatatpost572l573,cu douàmonede).
r0Distrrgereaestedatatàpostquemeto monedàdin 571-573(Beumenn19t0: 172).
tt I.a Halmyriss.audescoperitdor:à tezaureîncheiateîn5741575çi5761577(C. Opeif l99l:477-481). Ele
marcheazàuna dintre cele dor.ràdistnrgeri ale cetàfii din secolulal Vl-lea, dar nu estesigur cà estevorba de
incendiereanivelului 10,açacrrn afirmâ Cristina Opai!. lfai probabil,ele dateazàdistrugereanivelului I I , ca
umnre a invaziilorslavedin 57G586.Vezi çi Madgearu 196: 45.
t2Th.S.:VII.3. 6 (trad.Mihàescu:138).
140 CÀPTToLUL
Iv

acolodin alt oraç,din cavzÀatacurilor

barbare.Celemai apropiatesediiepiscopaleeraucelede
la Novaeçi Oescus.lntrucât seçtie câ oraçulNovaeîncànu fusesedistrus,estèfoarteprobabil
ca episcopulsà se fi refugiatde la Oescus.Deci, aceastàinforma,tiearatàcâ Oescusfusese
distrusînaintede 595,saucâ,în oricocaz,seafla într-ostarede decâdere.

;,til llH: ..I; :,1)..'..à:fr r^i

-. -#ÉIryft
$liit}ÈffiffË[ûfi

FlajduékaVodenica ? 593-596 DA (bordeie,cuptoarede-a

Iungulincinæi)
Karatas(Diana) 593-596 593-s96 NU
InsulaBanului ? (?)
593-s96 NU
Donje Butorke 576-584(?) s93-596 ?

SlatinskaReka 576t578 593-596 NU

Mhailovac - Mora Vagej firà distugerefinalà

Prahovo(Aquis) 586 593-596 DA
ArËar(F.atiaria) ? 586 DA (ceramicàslavàdin
secolulVIl)
Gigen(Oescus) ,l
586 NU
Svi5tov(Novae) ,l
602 DA
Krivina (Iatrus) 602(D.2)(?) DA
Izvoarele(Sucidava) ? 586(?) ?
Dunàrsni(Sacidava) 602CN.rr) 614(N.r) DA (N.I2 , N. I 1 -post614)
Csrnavoda(Axiopolis) s82584,
? 614(?) ?
Capidava 5761584 614(?) (castellum) ?
Piata Frçcàtei(Beroe) 576t584,? s76ts84
Q) DA
Turcoaia(Troesrnis) 578-584 593 2
Garvàn@inogetia) (55e) DA (pânàla circa593)
Murighiol (Flalmyris) 578-584 578-584
(N.l l) DA (N.12,N.13- post613)
(N.11)
 DESTRÂ.È(À.EI|\
LIMES.ULUT
l4l
Astfel, ln primaetapà(57G586),sectorulde limesde la vcstde Oescusa fost pierdutde
Imperiu(darva fi parfialrecupera!ulærior,dupa588).Distrugerileau fostgn1ve în celelalte
çi
sectoare alefrontierei,daracestea - mai îndepàrtate decentruldeputere - au fosttofuçimai
pulin afectate.Din punct de vedereorganizatoricçi institufional, atacurile "u. din aceastàprimâ
etapànu au avutefectedezastruoase, càciesteatestatjiexistenfa,în continuare,a unei conduceri
militarea provinciilordunàrene. Avemîn vederepe acelfiyepcôv al provincieiScythia,citat de
TheophylactSimocatta,în 586 (probabil eradtu Scythiae)ttDupà 586 au urmat câliva ani
liniçtifi (pânàîn 593),în cares-adesfàçurat activitateadereconstrucfie a fortificatiilor afectate.
Refaceriale incintei, porfilor, turnurilor etc.suntatestate,în aceastiperioadà,la SlatinskaReka
(pecurtinadeNE s-aadàugatun turn exterior)ra,la Prahovo(rofacereaincintei, construireaunui
furn exterior,reconstruireaunui edificiu interior)ri çi la Capidava(construirea castellum-alui
mic sepetreceprobabilîn acestiivreme;în 588roaparçi monedelela Capidava)tu. în schimb,o
partedin incintadela Halmyrisa fostdernantelatil cuocaziadistrugeriiniveluluil lrT;deasemenea,
poartadevesta fostdezafectatà, interiorulei dwenindspafiudelocuit - faptconstatatîn campania
arheologicàdin 1995.(Fiind marginalà,aceastiicetatea fost neglijatà a ieçiq practic,din
çi
sistemuldefensival provincieiScythia,ràmânând o simplàasezare civi6în cursderualizare).
1na doueetepi e desffimàril l&nss-uluia continuatpierderealnor sectoare alefrontierei.
Etapaa debutatcu ofensivaavaràdin 593 (caroa fost concomitontiicu un atacal slavilor) s-a
çi
terrrinat în 598,cânda fost lncheiattratatulbizantino-avarprin careDunàreaerarecunoscutÈi ca
frontieràa Imperiului.Ceamai gavà consecinlà a atacurilordin 593-598a fostpierdereadefinitivà
a fortificaliilor din sectoruldevestal lines-ului 1n593sauîn 596 (a celor carefuseseràrefrcute
între588 çi 593).Deçi Imperiula reuçitsàpàshezeoraçeleSingidunum
çiViminaciurn,fortifi-
caliile mai mici din zonaPorfilor do Fier au fost distmsedefinitiv (chiardacà,în unelecazuri,
locuireacivilà a mai continuat).Ne referim la urmàtoarele:FlajduëkaVodenicars,Karatasre,
SlatinskaReka20, Prahovo2r.Tot în aceastàetapàa fost abandonaiçi capul de pod de la Celei -
Sucidava(undeincendiul final estedatatcu o monedàdin 596/597,discoperitii pe nivelul de
ciilcareal bisericii incendiatofz.În acesieîmprejuràriau fost ascunse douàtezauredin Dacia
çi
Ripensis,încheiatearnbeleln 595/596(la Rakilaçi Reselec)23. În partearàsâriteanà a /ræes-ului,
estede rernarcatcà la Troesmis2a çi la Dinogetia2s, circulalia monetaràseopreçteîn 592.Deci,
estefoarte probabil ca çi sectorulTroesmis- Dinogetiasâ fi càzut o".à" iaidului slav din
593. "u

t3Th.S.:t. 8. 6 (FHDRII: 535;trad.

Mihàescu:29).
raJovenovié,Koreé 1984:195-196;
Jovenovié,Koreé,Jenkoviél9t6: 3g3.
tsJankovié l98l: 213-214.
tsRidicareamicului ctistellum la începutul
secoluluial VIIJea nu esteîncà dovedità.El este,în orice caz,
ulterior distrugerii datatecu monedecaremergSnà l^ 5721573, Recents-adescoperitcà çanfulsàude apàrare
taie o construc{iedin a douajrnnàtatea secoluluial Vl-lea. (I. C. Opriç, in Crcnica cercetdrilor arheoiogice.
Campania/993, Satu-Mare,1994: l2-13).VeziçiCoveceflgtt-19t9: 191-195.Pentruînheruperea
çiapoi
reluareacirculafieimonetare:Chirirc l9g3: 199.
lTZehariede1987:104;Zeheriede1991:
180.
18A- Jovanovié,"starinar,N.S.-,33-34,I 982-I 983: 33I .
reJ.Rrnkov, CPF,4,1987:24.
2oJovenovié, Koreé 198{: 195-196.
2t La Prahovos-au descoperitobiecte databile
în secolulal VII-lea, care nu au însâ un context arheologic
cunoscut.Vezi, deexemplu"cataramadetip Keszttrely-Pécspublicatàîn Jankovié l98l: 25I pl. XVIVI 3.
22Ultima monedÈi ,
din cetate.VeziTirdor 197t: 466;Butneriu !986:227,nr.60; Toropu,Titulee l9t7z 177.
23Jurukove1992:30G308.
2aUltima monedâ:59| | 592.(Obcrlinder-Târuoveenu
l9t0 b: 274,nr. I 77).
25Ultimamonedà,tot din 591/592(Mitrcz1974:69,
nr. 64).
142 CÀPIToLULIv

În concluzie,sepoatespunocâ,în etapaa doua,Imperiul a pierdut practic controlul

asupra lines-ului din amontede Retierig reuçind càpàstrezepar{ial frontiera provinciilor
MoesieSecundaçi Scythia.
S-aafirmat26chiar câ Aquis (Prahovo)çi alte fortificafii din Dacia Ripensisau devenit
dependentofata de khaganatulavar,lncà din 583.Autoritateabizantinàa revenit acolo dupâ
588,càcireconstrucfianu ar fi fostposibiltrsubdominafieavarâ.Stiipânireaavaràs-areinstaurat
laAquis în 593sau1n596.
În cursulanilor 599-602,armataromano-bizantinà a reuçit sàia iniliativa, declançândo
seriedeofensive,caroauconduschiarla victorii ropurtrtela norddeDunilre,în tsritoriul stiipâttit
de avari (în parteade vest a Banatului).Aceastâlemporaràredresarea situatieinu a fost 1nsà
urmatiideo refacerea sectoruluide limescarcfusesepierdut (n oricecaz,cercetàrilearheologice
efectuateîn fortificatiile dintre Singidunumçi Ratiarianu ausurprinsnici o faùdereconstruclio
databilàdupà596). Revoltadin 602 nu a avuto importanp atât de mare,pe cât seconsideràde
obicei.Totuçi, efecteleei nu pot fi minimalizate.Estefoarteprobabil cà în jurul anului 602 au
fost distrusefortificalii precumceledela latrus27, Novadt qi Sacidava2e (primeledouàau ràmas
apoi simpleaçezàricivile). Dacâavemîn vederefaptulcàrevoltas-adeclançatîn zonaAsemum-
Securisca,atunciestede lntelesdece a fost afectat(çi pierdut)sectorulde limesNovae- Iatrus.
De aceea,anul 602 poatefi consideratlnceputul celei de-e treia ctape e destrimËrii
lirnes-ului. Pefondul dezordinilordin zonafrontierci dunàrenes-audesfrçuratuneleatacuriale
avarilor çi slavilor, careau agravatsitualia.Tratatulbizantino-avardin 604 a fost încheiatdupà
consumareaacestoratacuri.Acordul la cares-a ajunsmenfineaun statu-quoîn zona Dunàrii,
câci altfel Phokasnu çi-ar fi pormissàmutetrupeledin EuropalnAsia. Fiindcâ1nurmàtorii ani
ai domniei lui Phokasnu mai esteatsstatnici un orizont de distnrgeroîn provinciile dunârene,
consideràrncà a treia etapàs-aîncheiatrepede,în 604. Dealtfel,din punct de vedoreteritorial,
nu au fost pierderi foartegrave.Pecât separe,a câzatdoarsoctorulde limesdin zonaNovae-
Iatrus.Deci, Imperiul continuasâpâstrezecontolul asupÉuneimari pàr[i a /ines-ului Scythiei
çi azuprasectoruluilizes-ului Moesiei Secundade la estde latrus.
Dupàcumaminkamîn capitolulI, la sfllrçituldomnieilui Phokas,în 609,1ncondiliileîn
careîn Imperiu aveauloc fulburàri, s-apetrecuto nouàinvazieavaràîn PeninzulaBalcanicà.Pe
limes-uldunàrean(cel caremai rezista)nu suntsernnalate distrugeridatabiloîn acestmoment.
Avarii au pàtruns prin regiuneacarefusesedejapierdutil(MoesiaPrima,DaciaRipensis,vestul
MoesieiSecunda).
Abia atacurileavarilorçi slavilordeclançate 1n614au marcatdebutnl etapeia patra a
destrimirii lllnes-ului dunàreen. Limitându-nela prezentareasectoarelorde limes care
supravieçuiserà pânàatunci, constatiimcà ln perioada614-626,distrugerileau fost extrem de
grave,atâtpe limes,câtçi ln interiorulteritoriului.Din pàcate,1ncelemai multecaanri,màrturiile
suntindirecte.Existenfaunui orizont generalde distnrgereesûedoveditiinumai do întreruperoa
circulafiei monetareîn anurnitesituri çi dedrasticasareducere1nansamblulæritoriului. Dintre
cetiilile de pe limes-ulscitic, doar la Sacidavaestedocumentatiiarheologico distrugereîn anii
614'619.Potrivit lui C. Scorpan,distnrgereanivolului N. I ostedalatârrlst quemcu o monodà
din 612161330.Interpretarea generalâa stratigrafieide la Sacidavaa fost contestatilde petre

26Jenkovié l9t1:230.
27J.Herrmena,înlatrasI (1979):14;G. von
Bûlow,inlatrusZ(1995):66.
2ENovae era încà o cetateimportantàîn 599 (Th.S.: VIII.4 . 3). Distrugereaa survenitdrrpàaceea poatefi
çi
datatàîn jr:rul anului 602, Ërà a existaînsào dovadàabsolutprecisà.
2eScorpan1972:3û; Scorpenlgt0: 66,
24.
30Scorpan1912:362-363;Scorpenl9t0:70,
74.
 DESTBÂÈ{-EE^LTA(ES.ULUT 143

Diaconu3r,dar râmânecert faptul cà monedamai suscitatii oferà un rCIpercronologic demn de

Iuatîn considerare pentrudatareaunei distugeri a Sacidavei,indiferentdacàdupàaceeafortificâ-
lia çi-amaieontinuatonnu existenp.În cezulfortificaliilordelaAxiopolis,Capidava,AegJssus,
distrugerilesuferite1njurul anului 614 pot fi presupuse pe bzzaîncetirii circulalieimonetare.
Ultimele monededescoperiteîn acestesituri dateazàdin: 607/608(Capidava)32, 6131614
(Aegyssus)3l,6141615 (Axiopolis)t. În privinta/rnes-uluiMoesieiSecunda, dateledisponibile
nu permit evidenliereaunor cazuri concretede distrugerea unor fortificalii 1n anii 614-619.
Oricum;dupà604 mai rezistanumai sectonrlde la estde latrus.Aliniamenteleinterioareale
limesluluiau càrut çi ele cu prilejul valului de atacuriavaro-slavedin 614-619.În Scythia"
fortificatiile din zora centralàUlmetum çi Libida çi-aulncetatexistenfa- fapt dedusdin împre-
jurareacà ultimelemonededateazâdin 614161535. Tot prin 614 a càrut çi capitalaprovinciei,
Tomis. Devastareametropolei esteprobatil de situaçiasurprinsàla edificiul cu mozaic, unde
distrugerea estedatatiitot cu monededin 61336. Probabilatunciaudispàrutultimeleràmàçifeale
administratieiprovinciale.Câtdespreceeace s-aîntârnplatîn interiorulprovincieiMoesiaSo-
cunda,informafiile arheologicedisponibilenu îngàduieo datareexactiia distrugeriiunor centre
prscum Nicopolis ad Istnrm sauMarcianopolis- cu rol însemnatîn apàrareape aliniamenful
interior.Dacàurmàrimsitualiadin DaciaRipensisçi DaciaMediterranea - mai bine cunoscuti-
putempresupune, fàrâa notemecàamgreçi,càatacurilsdin 614-619au afectatîn profunzirnea
teritoriului çi provinciaMoesiaSecunda(la Naissusçi JustinianaPrima,locuireaîncoteazà vio-
lent pe la 61437). Apoi, în Miracala SanctiDemetrii (II.2) se afirmà (exagera!desigur)cà
provinciiledunàreneau fost devastate çi depopulate(în 614). Esteevidentcà nu a mai putut
ràmâneaproapenirnic nici din frontieradunâreanà, nici din limes-ulinterior.
Cu aceaste,lines-uldunàreenlçiînceteazà exictenfe.Esteposibilcauneledintrecetiiti
sàmai fi zupraviefuitdar ca açeâri civile. Durostorumçi-apàstra!probabil,chiar çi incinta,
dar fiind izolat de restul Imperiului, nu a mai putut contaca un elemental sisternuluidefensiv.
PeDunàre,în aval,nu mai existau"separe,alteporturi caresàpoatiifi folositeca etapede oprire
çi aprovizionarede càtreflota bizantinà.La Noviodunum,ultima monedàestedin primii ani ai
lui Heraklios3t;monedade la FlÉirçova din 629-6303e estso descoperiredeocamdatÈi izolatii (în
plus, eaprovinedintr-o colectieparticularà,nu din sàpàturi).Duratafunclionàrii castellum-ului
de la Capidavanu estecunoscutà(cel pufin, rnaterialelepublicatepânàîn prezentnu permit
tragereanici uneiconcluzii).Eveirtualarecuperare a uneipa{i a llraes-uluidunàreansub Constans
II, ConstantinIV sauîn secolulal VIIIlea va fi discutatàîn subcapitolulurmàtor.
În concluzie,destràmtraa lîmes-uluie fost un procesmai îndelunget, cere a avnt
patru etape:57G586,593-59t, 602-604,61+619(ultima,prelungitileventualpânàîn 62O.în
fiecaredin acesteetapeau fost pierduteunul saumai multe sectoareale frontierei. 1ngeneral,
abandonarea ldmes-uluis-a fàcutde la vestcâtrees! asacum eraçi normal.Punctelemarginale,
procumHalmyris, au fost pàràsitorepede.Limes-ulinterior a rezistatcwa mai mult çi mai bine.
Destrâmaroasistemuluidefensivnu a însemnatînsàîn toatecazurileçi disparilia açezàrilorçi,
implicit a comunitàfilorde limitanei.(VezicapiroleleIII. 2 çi IV. 5).
rrDirconul9t0: 123-130.
rzA-Vertan,G. Custurer,"Pontica",2l-22,19E8-1989: 380,nr. 1306.
33À Opait 1977:309.
r Pocnrru-Bordee,Ocheçernu,Nicolec I 9t9 : 72, nr. 208.
35Ulmetum: B. Mitrca, "Dacia,N.S.-,10,1966:413,ru. 60; Libida:À Opaif l99l e: 54.
36Sâmpetru 197l: 224225.
17Popovié1975:493-501.
rt Ineditii (inforrnafieAdrian Popescu).Celemai recentedintre monedelepublicate
suntde la Phokas.
reCustut.cel9E6: 2'17,w- 6.
 STIBCAPITOLI]L 2
Problenm doninaÉei bizantine la llunàrea de Joe
in eecolete YII.!/III

rr
Jfehagerea trupelor çi abandonarea fortificafiilor de pe limes-uldunàrean,precumçi
atacurileavarilorçi slavilorauawt caefectieçireaprovinciilorDaciaRiponsis,MoesiaSecunda
çi ScythiaMinor de subautoritateaImperiului Bizantin,la începutuldomniei lui Heraklios.Cu
aceastanu a încetatînsàorice prezen|àbizantinàla Dunà.rea de Jos.În primul rând,de-alungul
secolelorVll-IX, Imperiul a fostdemai multeori 1nsitualiadea-çiapàraintereseloprin campanii
ofensivedesfrçuratepeDunàreçi pemalurileacesteia.De asernenea, trebuieluatàîn considerare
çi eventualitatea ca Imperiul sà-çifi men$nut stilpânirea asupraunorpunctedepelitoralul dobro-
geançide pe malul Dunàrii.Ne vom opri maijos asupraacestorchestiuni.
În al doilearând,teritoriul fostelorprovinciidunàrenea ràmaslntr-o dependentàformalà
fa!à de Imperiu, pânàlarecunoaçterea de càtreacestaakhaganatuluibulgar.Dunàrearàmânea
frontierateoreticàa Imperiuluit. Dupàunii cercetiitori,slavilor açezaliîn acestteritoriu li s-ar fi
acordat,volensnolens,calitateadefoederati.Ipotezaporneçte dela un pasajdestuldeobscurdin
cronicalui Theophanes,a càrui traducerodin FIIDR estoconfuzâ.El sereferàla instalarea
protùulgarilor în regiuneadin nord-estulBulgariei actuale,care era populatil de mai multe
grupuri de slavi, lntre caroaça-numitele"cele çapteserninfii". Despreaceçtislavi, Theophanes
spunecà:eIçôèrà npbçprloqpppfovro,'rô6otvpÉIprç'Apopioçràç ùæobirouçÊnrù,yeveù,ç ûrb
ndrtov 6vraç.Traducerea din FÉIDR(efectuatide H. Mihàescu)sunàastfel:"iar în tinuturile
dinspremiaùn çi apusîn laraavariloraveauînlebger€curestulcelorqapteserninlii'". Fragmentul
citat aici estecontinuareaunei frazemai lungi,càcinu arenici un predicat.El seleagâdeverbul
xorrfnoo,v, careaparomai sus,în legàturàcu neamulSeverilor.Açadar,ca despreSeveri,
çi
Theophanes spuneadesprecei ràmaçi(Sroloilrou$ din "cele çapteseminçii"cà au fost açezafi
(strâmutali)"înspresudçi însprevest,pânàla faraavariloC'.Traducerea sintagmeiùæbæcirrov
ôvro,ça provocato amplâcontroversà, asupracàreianu puteminsistaaici; termenulndrrov
poateînsemnaçi "tribut", çi "alian1à".Dupàunii istorici, expresiaar facealuziela faptul cà acei
slavieraualiali, tdicâfoederatfai ImperiuluiBizantin3.Sintagmapoatefi înfeloasà însàçi altfel.
S-aarâtatcà,de regulà,Theophanes foloseçtecuvânfulndrrov cu sensulde "tribuf'. De aceea,
expresiaa fost interpretatàdeV. Be5evlievca referindu-sela supunerea acestorslavi de càtre
protobulgaria. În concluzie,pasajuldin cronicalui Theophanes nu poate fi considerato màrturie
indiscutabilàa oxistenleiunuifoedusîncheiatde Imperiucu slavii din fostaprovincieMoesia
Secunda.
rChrysor1987:38.
2Theoph.:I,359 (a.617l) (FIDRII: 621).
rChrysos1972-1973: l2-13;Avenarius1975:299-300; Ditten1983:93-91;Chryroc19g7:3g.VeziçiComsa
1986:276.
av. Be3cvliev,
BF,2, 1967:sc-Sg.vezi çi Dujèev1965:6g-72,Koledarovl9t0: g5.
 PBOBLE.\{ÀDOHINÀTEI BIZÀNTINE
A5

Totuçi,nu ar'fi exclusca Imperiulsàfi acordatcalitateadefoederatiunoradintre slavii

açezalila sudulDunàrii, în regiuneaasupracàreiaImperiul nu-çi mai puteaexercitaautoritatea
în mod direct. Cel mai probabil,aceastas-a petrecutdupà626, cândslavii puteaufi folosili
împotrivaavarilor. Se çtie ca, potrivit unei tradiçii transmisedo ConstantinPorfirogenetul(De
Adm.Imp., cap.32),Herakliosi-ar fi colonizatpeserbiîn regiunilecarefuseseràdepopulatede
avari.Dar, un studiurecenta aràtatcàpretinsatentativàa lui Herakliosde combaterea avarilor
prin intermediulserbilorestenedoveditii'.(VezicapitolulI, p. 25). În schimb,neputemgândila
acordarea unor subsidiislavilordin apropierea gurilor Dunàrii,careorau,oricum,mai uçor de
contactatdetrimiqii Bizanfului,fiind qi situalimai departedeavari.Acestesubsidiipot explica,
màcar1nparte,descoperireaunor monedede aur çi do argin! ernisede Heraklios (în a doua
partea domniei)çi mai alesde Constans II çi ConstantinIV6. Uneledinhe acestemonedeau
pe
ajuns alte cài, adicàau fost adusedomeçteriiorfevrieri ca materieprimà (estecazulcelor de
la Priseaca).Nu le avernîn voderepoacestea. Altele, însà,pot indicaasemenea zubsidiibizantine.
(Nu obligatoriu,càci ele pot provenidin jafuri). Estevorbade urmâtoarelemonede:
-IË!gê-SatI AV,674-681 (H. Nubar,SCry 17,1966,3:605);
-Niçglilgl, I A& 674-681(Oberlânder-Tâmoveanu, Constentinescu1994:331-332.nr.
33);
-Tulcea.l AV 641-646(Poenaru-Bordeqocheçeenu1986:r93,nr. 2g);
-tezaurul(?) delaValeaTeilor,jud. Tulceqcompusdin 2AR (64l-646,668-673)(Oberlânder-
Tfunoveanu19t0 a: 163-164, nr. 2-3);
-Dobrogea(localitatenecunoscutii), lAV 661-663(Poenaru-BordeqOcheseânr19t6: 193,
nr.29);
-tezauruldela Galaïi(l2AR" 615-638,647-659,668-673,6?4-63l) (Butnariu 19t6: 230);
-tezauruldela PiuaPetrii(54& 668-68j)(Ibidem:22l,nr.ll3);
-tezaurulde la Heàçani. jud. vâlcea(3 AFu659-668)ebidem: 230);
-abxanarie, I A& 629-630(Ibidcm: 216,nr. l);
-scurta.com.orbeni,jud. Bacàu,I A& 66s-669(Ibidem:222,nr. 137).
De asemenea,tezâurelede la Cuciurul Mare QângàCernàufi)çi Krylos (Galifia), cu
piesedeatgintàriodelux din secolulal VIIJea, pot fi màrturiaunorasemenea subsidiiT.în orice
ca4 ImperiulBizantins-afolosit ln secolulaIVII-lea deunelepopulatiiclientelare,care,probabil,
au ridicat sistemulde fortificafii de la Niculifel (veziExcursulIIf.
Existil uneleindicii alerevenirii, în anumiteperioade,a dominafieibizantinela Dunàrea
deJos,pe fluviu çi chiarçi în unelepunctesauzonerostrânse din Dobrogea,în cursulsecolelor
VII-X, înaintearecuceririi lui Ioan Tzimiskes.Nu avemîn vederemonedelebizantine,ln fond
destulde multe,datateîntre 614çi 971.(Monodelodin perioada614-780au fost prozentatoîn
capitolulII.2). Pàtrunderealor seexplicàprin continuitatea logàturilorcomercialecu Imperiul
Bizantin, sauprin subsidii acordatebarbarilor- coeaco nu presupuneîn mod obligatoriu
çi
menlinereaunor punctedin regiunoaDunàrii de Jossubdominafiebizantinàs.Existi însâalte
màrturii, carenu sopot explicadecâtprin prezen{aunorreprezentanfi ai statuluibizantin(militari
saucivili). No referimla unelsdintresigiliile datateîn secoleloVll-IX.Nu la toate,càciuneleau
aparfinutunor persoaneparticulare(deexemplu" negustori)çi, de aceea,elenu dovedesc decât
continuitatea relaliilor comercialecu Bizanful.
6Cumconsiderà Poenaru-Bordea,
çi I)onoiu lgtl:242-243.
7R Noll, in vol. In MemoriamC.
Daicovicir, Cluj, 1974 26?-273;Y. V. Kropotkin, 'Acta Archaeologica
Carpalhica",12,1971, l-2: 65-7l.
tNr:mismaçiile considerà,totuçi,indicii
ale zupravieçuiriisaurevenùiidomina{ieibizantine.Vezi: Oberlinder-
Târnovcanu19t0 e: 164;Pocnrru-Bordeq Ilonoiu tr983:243;custurce 19g62274.
146 CÂPIToLULrv

Celemai importantesuntsigiliile imperiale.Un sigiliu al lui Heraklios,cares-aaflat în

colecfialui M. C. Sufu,provine,dupàtoateprobabilitiitile, de la Constanfa.El poatefi datatla
scurttimp dupà613,pebezareprezontiiriiiconograficee. Alt sigiliu, al lui ConstantinM de la
Durostorum,estedatataproximativ 679-680,evontualpânàîn 68510.
1n Esteevidentcà aceste
sigilii aleîmpàralilorauînsolitscrisoriadresateunorînal1i funclionari,ceeacepresupune existenla
unor structuri administrativebizantinela Durostonrmçi la Tomis. (DespreDurostorumçtim,
dealtfel,cà ràmàsese o açezareurbanàçi în wonea lui Constantin[V - vezi capitolul III. 3).
Existenfala Durostoruma unui lnalt funclionarbizantin (mililar saucivil) indicà men-
finerealegàturilorpe Dunàrecu Imperiul, deci prezenlaflotei bizantinepe acestfluviu qi dupà
abandonarealimes-ului.Faptul esteconfirmat de atestareautilizàrii flotei pe Dunàre 1nmai
multocampanii,desprecareva fi vorbamaijos.
Revenindacumlasigilii, amintimcà în zonaoraquluiDurostorums-aumai descoperit
alte douàexemplare,care au aparlinutunor ofiferi bizantini.Unul (datatîn secolul al VII-lea)
poartiinumelounui orpcrlldrqç, Theoctistrr,iar celàlalta aparlinutunui Phokas,oæo0dproç
(xai) orpc,r(q)T6ç".Acest al doileasigiliu,datatîn secoleleVlll-fx, estefoarteimportant.Deçi
Phokasera,cel maiprobabil,expeditorul,nu destinatarul scrisorii,faptulcâla Durostorumcine-
va primeamesajedin parteaunui comandant de themâ(aceasta însearnnà otpcrql6ç), aratiicà
acoloseafla,probabil,sediulunui eçaloninferior,al uneiroûppcr. Ion Barneapresupunea càacest
sigiliu atestiiexistenfa unei theme dunàrene VIII-IX.
în secolele Din zonaoraçului Durostorum
provin çi alte sigilii ale unor demnitaribizantinidin secoleleVIII-IX:Petru- consulçi patriciu
(secolulalVllJea)'3,Anâtolios- spatharios çiturmarh(secoleleVIII-IX), Nihta - spatharocandidat
imperialçi turmarh(secoleleVIII- IX)14,Chrestos- fosteparh(secolulal VIIJea)rs.
Toatsacestesigilii facplauzibilàipotezaexistenleila Durostoruma unui sediudero6ppo,
çi, oricum,a meniineriistiipâniriibizantincasupraacestuioraç,în anumitemomentedin secolele
VII-VUL pe cândBulgarianu eriaîncàun statconsolidat.Un specialistbulgar,Ivan Jordanov,
contestiifaptul cà acestesigilii ar puteaindicao prezen!àbizantinà.Sigiliile imperialesauale
altor demnitaribizantini au putut fi adresateunor penionajedo rang înalt din Bulgaria - dovadà
exemplarele descoperite la Preslav(aparfinând împàra]ilorVasile I, RomanI çi ConstantinVll)t6.
În principiu,poatefi aça,dar aceastiiexplicalienu poatefunclionaçi în cazul- bunàoarà- al
sigiliului lui Constantin[V de la Durostorum.
Dintre celelaltesigilii din secoleleVll-Vil descoperite în Dobrogoa,îl mai mentionàm
pe cel al lui Petrus,exconsulçi logothet(cu inscripfielatinà)'i.Nu aducemîn discufieçi exem-
plarelecaresepotdataçi în secolulal Vl-lea, precumcel al lui Leontios,notarimperial,descoperit
la Constanla'8.
'.
S-apresupuscâ,othemddunâreanàa fost crealàîn epocalui ConstantinfV. Ion Barneare
afirmacà în De thematibus,ConstantinPorphirogenetul consemnafaptulcàlmpâratulConstantin
'IY
aînfiintflt themaThracia,carear fi fost împàrfiti 1ntrei: Bulgaria,Istrosçi ltraemus.Estecert
e I. Bernea 1969:28,nr. 14.
roI.Bernee1981:625-628.
rr Mititelno Barnee 1966:43-44,w. l.
12I.Bernea 1966:279-280,nr. 2.
ItI. Barnee1968:556,fig.68/5.
raI.Bernee1971:15.
15I.Bamee1966:281,nr.4.
r5Jordenov 1987: 197-199.
17f.Barnea1990:316,nr. 2.
r8I.Brrnee 1985: 241-242,nr. 6.
reI.Barnea1971:10.
 PRoBLEXÀDotrrNÀTrErBrZÀNTINE
U7
faptul câ themaThraciaa fost creatlide Constantinry càciprimul strategal Thracieiesteatestat
în 68720. În schimb,izvorul nu ne permiæsàtragernconcluziacà,în timput lui ConstantinIV,
themaTtraciacuprindeaceletei pàr!i,BulgariaIstrosçi Flaemus. Textulsunàastfel(în traducerea
lui H. Mihàescu):"...în timpul lui Constantin cel Mareconducea ThraciaTaurus(...). Dar dupà
ce (...) barbariiau cuceritoraçelestipânireaThracieia fostruptii în bucâlimai mici. Bulgarià,
Istrul çi muntelecelebrunumit Haernus,cares€întindepânàîn Pon! eraupa4i din ttrracia, Oar
acumsuntstàpânitedestràini.ProvinciaactualàaThracieifusesepusàsuboblàduireaîmpàratului
din Constantinopol çi a slujit pentruserviciilelui: 1neanu seaflanici un conducàtordetqti. Dar
de cândneamulurât de Dumnezeual bulgarilora hecut fluviul Istru, de atunci împaraiul,din
çi
pricina nàvàlirilor sci{ilor çi bulgarilor, s-a vàzut silit s-o aducâîn situagiade provincie sà
çi
numeascàîn eaun conducàtorde oçti. Trecereabarbarilorpestefluviul Istru s-a lntâmplatspre
sfrrqitul domnieilui ConstantinPogona!cânda ajunscunoscutçi numele1or..."2r. Deci, nu se
poateadmiteincludereazoneiDunàriiînthemaThracia,carea fost creatiide Constantin pe
M
bazatoxtului din De Thematibr,r.v. În timpul lui Constantin[{, themaThraciaera o fâçie de-a
lungul litoralului vestical PontuluiEuxin"careselntindeasprcnord pânàla Messembria22.
Totuçi,evenimentele petrecuteînjurul anului680la gurile Dunàrii fac plauzibilàipoteza
existenleiunei anumitedominalii bizantineçi în regiunearospoctivà.Reamintimcoleexfuse in
primul capitol.Deoarece ImperiulBiantin sosimfeaame,ninfat deprotobulgariicaroseinstalaserà
1nzonagurilor Dunàrii,î1laça-numitulOnglos(pentuamplasarea acestuileritoriu, vezi Excurs'l
III)' împàratulConstantinIV a declançatun ràzboipemarcçi peuscat.Forleleteresheauînaintat
prin Thraciaçi Moesia,ajungândln nordul Dobrogei,iar flota a adusaltetrupe,careau ocupat
pozifii ln apropioreazonei undo se aflau protobulgarii.Campaniaera motivatàde faptul cà
protobulgariiatacautinuturile din vecinàtateaDunàrii (rù nl,qord(owa rQ Âcrvouptqo), cal€,pe
afunci,seaflauîn "stipânireacreçtinilorr'(ôæbXptono,vôvr6re
çaroupévqvf3. Nu putemfi
decâtde acord cu P. Diaconu2açi I. Barneax,carpconsiderâcâ aceastàexpresiese referà la
dominaliabizantinà.
O altii màrturiecarea fostinvocattcadovadàa existenfeiuneidominaliimilitarebizantine
la Dunàreado Josîn secoleleVIII-IX estecea adusàde dedicafia"Lexiconului" patriarhului
Photios,frcutà càhe un anumeToma,careora"protospathar arhonteal Lykostomionului"26.
çi
Lucrurile ar fi clare,dacàam fi siguri càestevorbadelocalitateade la gurile Dunàrii (Vâlcov),
atestatàîn izvoaremai târzii, din secoleloXIII-Xry. Existaulnsàqi alte localitàfi cu acestnumo
1nImperiul Bizantin,çi deaceoainformafiaràmânsnesigurà27. Ea a fost totuçi utilizatii de càtre
H. Ahrweiler (çi apoi de càheP. Ç.Nàsturel,Ion Barneaçi RaduFlorescu).Acest izvor ar atesta
existentaunui comandament militar bizantinla Dunàreade Josîn secolulal lX-loa, eventual
çi
în secolulalVIIIJea (carear fi awt qio jurisdiclieterestràfe.Dacàamfaceabstracfie desigiliiie
menlionatemai sus,aceastiiipotù,ar fi greude suslinu! doarpe bazamârturiei îndoielnicea
lui Photios.Sigiliile caroauapar[inutunorofiteribizantinidin secolelevll-pç o facînsàplauzibilà.

20J.Fcrluge, Byzantiumon the

Baltuns. ,strdreson theByzantineAdminisrraion and theSouthen Slar
fiom
the WI th to the)fl|th Centuries,Amsterdam, 19Z6:E; Lilûe1977:747.
2tTextulîn FHDRIl: 671.
2 Lilie 1977: 37 (çi hartà).
-39
2rTheoph.: I,358(a.61?l)(FHDRII:619).
2aDirconu1966:488;Dieconu
l97l: 199;Dieconu tgtl:2|l;IXeconu 1993:29s.
25I.Barncel97l: I l.
26FHDRII: 637.Teodor l9t?: 9
afirmàîn mod greçitcËacestTomaestecunoscutprinû-un sigiliu.
21VeziTipkovr-Zrimove l9?0: 82-85.
28I.Barnce l97lzl2; Florcscr4Ciobenu
l9?2: 3gl-3g2.
 148 CÀPMOLULry

Nu ar fi de mirare un ascmeneacontrol bizantin exercitatasupftlDunàrii. Bulgaria nu

dispuneade floti. Cânda fost nevoie,Imperiul Bizantins-afolosit însà de flotil pentrua ataca
çi
Bulgariape la nord.Aça s-aîntâmplatîn timpul ràzboaielorpurtatedeConstantinV, în 7 s6,763
çi 767, când flota bizantinâ,canoa urcatpe Dunàre(probabilpânàpe la Durostorum)a purtat
efectiveconsiderabile,careaufostdebarcate peteritoriul Bulgariei2e.Nu credemcàaredràptate
R. Browning30,careconsideràcà flota dunàreanà (din secolulal IXJea) nu eraîndreptatàcôntra
Bulgariei, ci contraruçilor, careveneaucu monoxilelepe Nipru. (Flotaar fi fost înfiinfati, deci,
dupàraidul rusescdin 860).
Jurisdicliaterestrâa themeidunàreneIa careserefereaRaduFlorescus-ar fi exercitat
asuprajumàtiitiiDobrogeide la nord de valeaCarazu3r. Consideràm cà estenormalâexistenla
unorpunctocontrolatede Imperiupe litoral çi pemalul Dunàrii, càci flota aveanevoiede locuri
de escalàçi de aprovizionare.lpotnzastiipânirii bizantineasupranorduluiDobrogeiîn secolele
\[I-VI[ seîntemeiazàpedatarea pecarea propus-oPetreDiaconupentruvalul mic depàmânt
dintreCochirleniçi Constanta.
Acestval, celmaimic dintreceletrei,màsoarà 61hn. çi nuarepetraseunici o fortificafie
(spredoosebiredevalul marede pàmântçi decel cu coamàdepiatrà).
Çanfulesteorientatcàtre
sud- ceeace aratiicàel a fostridicat pentruapàrarearegiunii dela nord deel. Estesigur càvalul
mic <iepàmântestecei mai vechidintreceletrei, càciestetiiiat decelelalte32. Deoarecevalul de
piatràçi cel marede pàmântau fost construite,probabil,în secoleloIX-X (nu ne oprim
acum
asupraproblerneidatàriiçi atribuiriilor)33, esteclarcàvalulmic depàmânta iost ridicatînaintea
secoluluial IXJea. Au fost avansatemai multe ipotezeasupraaatarii lui, foarte variate,
fiind
luateîn considerare datiiriîn epocadacicà,în secolulalVJeaçi 1nsecolulaIVII-lea. Estedemnà
derefinut ipotszalui PetreDiaconu3a, potrivit càreiavalul mic depâmânta fost ridicat ln secolul
al VIIJoa, fie împoriva slavilor, fie împotrivabulgarilor.În variantadatiirii anterioareanului
680,P.Diaconupropunearidicareavalului de càtreo populaliealiatl a Imperiului; vatul mic
de
pàmântar fi fost integrat astfel într-un unic sistemdefensiv,împreunàôu valurile
din zudul
Moldoveiçi cu sistemulde fortificafii de la Niculilel (vezi ExcursulIII). FiindcâAxiopolis
Tomiserausituatela nord doval, seprcsupunecàacestecetiili erauîncàiolosite (ceeace însànu çi
esteconfirmat,deocamdatà, dedescoperirile arheologicefs. În ceeaceprives,tevalurileÇerbeçti-
TuluceçtiçiVadullui Isac-Thtarbunar din sudulMoldovei,originealorromanàesteincontestabilà.
Ele au putut fi, eventual,refolositeçi în secolulaIVII-lea.
În 1986,Radu Florescua publicatun studiucaredezvoltaideile exprimateîn 1972.
Observând càfortifica{iilebizantinedin secolele X-XI din avaldeAxiopolis(inclusiv)le refolo-
sescpeceletomane(spredeosebire deceledin amontedeaceastiicetato),RaduFlorescupresupu-
neacàele reprezintiio primà fazÂde refacerea limes-tlai,anterioaràepociilui loan Tzimiskes.
Aceastàfazàs-ardatala sfârçitulsecoluluialVIIIJea la începutulsecoluluial fX-lea,eafiind
çi
concomitentàcu ridicareavalului mic de pàmânt36. Ipotszaesteispititoare,dar ràmâneîncào
2eVezicapitolulI, p.
29.
roBrowning1975:137.
srFlorrscu,Ciobrnu
1972:385-386;Floreccu19g6 172-176.
s2Pentru descrierea valului,vezil.Bemer l97l: 97-9E.
sRecent,G. Papuc("Pontica",
25,1992:323-32g)apublicatrezultateleunor sondajeîn celefrei va1:ri.Au
fost aduseuneleclarificàri aupra cronologieirelative(ralul depiatà ar fi mai vechi
decâtcel maredepàmânt),
ftrà a puteafi o[inute indicii clareasupracronologieiabsolute.
rl)irconu1966:489;Dieconu1972z'318;Dieconul972bz377-378.YezrçiFlorescu,Ciobanu
tfiZ:3g5-
386 (datareaîn timpul lui ConstantinV).
35Diaconu 1966:489;
Dieconu 1972b: 377-37ï;Dieconu1994:I 30.
36Flor.eccu1986:
172-177.
 PROBLEyÀ DCHINÀTIEr BIZÀNTTNE
r49
simplàipotezàdelucru.Esteposibilcapublicareain qtensoa cercetirilordela Capidava(unde
RaduFlorescusemnalamormintedin secolulal VIIIlea, cu aflne1ninventar)sàaducàunele
clarificàri.
Porsonal,consideràmcà doar sigiliile oferà doveziconcludenteîn sprijinul ipotezei
existenleiuneidominafiibizantinepeDunàreîn secoleleVll-IX.Men[iuneadin "Lexiconul" lui
Photiosestedubioasà,iar datareavalului mic de pàmântçi a refaceriifortifica{iilor din aval de
Axiopolis în secoleleVIII-IXnu estenici easigurà.Pânàla înûemeierea khaganatului
bulgarpe
teritoriulMoesieiSecunda, Imperiula pututpàstraunelepunctedin Dobrogea,poatechiarzone
mai întinse,la careftcea aluzieTheophanes, cândvorbeado'tinutul" careerasub stiipânirea
creçtinilor.Acesteposesiunibizantineaufostrecuperato, credern,&ryâ 626,cândputereaavarilor
(În
a decàzut. subcapitolulurmàtoraràtiirncà avarii çi-au extins,pe cât ," p"*, dominafia
çi
asupraDobrogei,în perioada614-626).1norice caz,sub ConstantinIV, Imperiul 1çiexercita
autoritateaasupraunei fiiçii de litoral careajungeasprenord pânàla Messembria- port carrea
fost pàstratde bizantini pânàla sfiirçitul secoluluialVl[-lea. În mod sigur,oraçulDurostonrm
a apartinutImperiului pânàla 680, eventualçi o vremedupàaceea.Ilupà 680, au existatunele
momentecând,profitândde slàbiciuneaBulgariei (un statcares-aconsolidatabiala începutul
secolululuial IX-lea, subKrum), ImperiulBizantinçi-arestabilitautoritateaasuprauûor puncte
de pe litoralul lvIârii Negreçi de pe malul Dunàrii.
 SI]BCAPIfl)LT]L 8
Doninefa avarà la llunàrea de Jos

T\
Llestràmarea treptatii a autoritàtii çi a structurilor institufionaleromano-bizantines-a
desfiçuratîn paralelcu extindereastiipânirii avareasuprateritoriului fostelorprovincii. Slavii
nu au exercitato dominafiepropriu-zisà,càci ei nu au creatvreun "stqt" barbar,prCIcumavarii
sauprotobulgani.Sclaviniile(teritoriilepopulatedeslavi,implantateîn mijlocul lumii romanice)
au fostsimpleuniunide"obçti". 'Anarhia" slavilor,de carevorbescProcopiusçi Strategikon-ul
lui lvlaurikios,reprezintiineputintaslavilor din secoleleW-VII de a înftptui prin ei înçiçi o
alcàfuire"statalà"comparabilàcu celegermanicesautiircice.
L. Flauptmann observacà, în general,invaziileslavilors-audesfrquratsubconducerea
altora(kutriguri, avari)çi cà "acestpopornu aveastofaunui poporcuceritor.Doar fatalismulcu
care acceptaorice jug îl frcea de temut, càci mullimea sa nenurnàratiiconstituiaun rezervor
inepuizabildin carenomaziistepelorluau,,materialuluman"al oçtilorlor"r.
Slaviicares-auaçezztînMunteniaîn cursulceleide-adouajurnàtiitia secoluluialVllea
au ajunssubhegemonieavarà.Nu imediat,càci çtim, bunàoarà,câ unul dintre conducàtoriilor,
Dauritas,a refuzatsâse supunàkhaganuluiavar.Incursiuneaavarilor din 578 i-a adusînsàsub
ascultarepe aceçtislavi din estulMuntenieiçi sudulMoldovei.În 586, sclaviniidin Muntenia
conduçide Ardagastse aflau în subordineaavarilor,câci, dupàcum aflàm de la Theophylact
Simocatta(I. 7.1),invaziasclavinilorlui Ardagastdin acelana fostdeclanqatila îndemnulavarilor.
De asemenea, în relatareaasediuluiThessalonicului din 586 seafirmàcà sclaviniiascultaude
khaganul avar(ôreirov lop oôr{ rrlvrxoûrarb ËOvoç &ovf. De aceea,estede presupuscà
Olteniaçi Munteniaau intrat subdominalieavaràla finele anilor '70 ai secoluluial Vl-lea.
Dominalia avarâîn acestepârfi seexorcitade la distan!à,càci nu a existato ocupareefectivàa
teritoriului de càtretriburile confederalieiavare.Centruldeputereavarera situatdeparte,între
Dunàreçi Tisa(celdin Transilvanias-aconstituitrnai târziu,în cursulsecoluluial VII-lea).
Dominafia avarà reprezentapercepereaunui tribut din parteacornunità1ilorlocale
(romanicesauslave).Supunereaobçtilor sàteçtiîn fala stàpânilornomaziesteo permanen!àa
epocii migrafiilor pe teritoriul României.Prin comparareaçi juxtapunereaunor informalii dis-
parate,proveninddin mai multe epoci,poatefi reconstituitîn linii mari un modelal relatiilor
' "tributale" stabiliteîntre stiipâniinomaziçi supuçiisedentari.Legàturiledintre stàpâniçi supuçi
erau intermediatede conducàtoriilocali, carereprezentauobqtile în fala cuceritorilor.Aceçti
conducàtorilocali colectautributul çi puteaupàstraanumiteatribulii militare, în cazul în caro
localnicii se bucuraude dreptul de a purta arme çi de a lupta în subordineastiipânilor.Este
cunoscutiiîn acestsenscolaborarea militaràdintreromâniçi tiitari.3
I Hauptmann 1927-192t: 147.
2Lemerle1979:130(I.l3).
3ln general,pentruproblematicarela{iilor "tibutale" stabiliteînEe autohtoni migratori,vezi Stahl 1980:
çi
135-139, 167-178.
 DoMrNÀTrÀ
ÀvÀn l5l
Dorninaliaavaràîn Olteniaçi Muntenias-apututmenlinecâttimp eanu a fostprimejduitil
de alt factor de putere.Acest fapt nu puteaintervenimai înaintede 680, cândla Dunàreade Jos
a apàrutkhaganat':!bulgar.Fsteadevàrateàù! anii '30 ai seeoluluialWIJea, khaganatulavara
trecutprintr-oseriededificultiifi, atâtîn zonasacontralà"cât çi la periferiaràsàriteanàa sfereisale
deinfluenp. Prin 635-6j8, bulgarii lui KubratcareEàiauîn zonaNiprului s-aurevoltatcu succos
împotrivahegernonieiavare.Astfel, dominafiaavaràasuprazoneinord-ponticea luat sfârçita.
Ilotuçi, fiindcà evenimenteles-aupetecut departede Dunàreade Jos,estepulin probabil ca ele
sàfi condusçi la disparitiadominaliei avare1nOlteniaçiMuntenia.NiciImperiulBizantinnu a
înnoprinsnimic pentrua ûecup€ra teritoriile pierdutede la tlunàreade Jos.Ne puûemgândidoar
la eventualarevoltii a unor comunitiili romaniceçi slavedin Munteniaçi Oltenia,dar asemenea
evenimentenu suntatestate.De aceea,ipotezap€ caneo consideràmceamai probabilàestocea
a prelungirii dominalieiavareîn Munteniaçi Olteniapânàcel pufin în jurul anului 680.
Ces-aîntâmplatulterior? Khaganatulbulgarnu a avutdela începutfo4a necesaràpentru
a elirnina putorearivalà de la Dunàreado Jos.Punctelede vedereoxprimateîn acestsenssunt
divergente.Ion Nestoraprecia,pebazaunor vestigii la carene vom referi mai jos, cà dominalia
avaràs-aexercitatln MunteniaçiOlteniaçilnsecolulal VIIIleas. Maria Comça,într-un mod mai
nuantat se gândeala o rivalitate avaro-bulgaràîn Munteniasecoluluial VIIIlea6. În schimb,
Kurt Horedt7çi SuzanaDolinoscu-Ferche8 contestauer(istenfauneihegemoniiavareîn Muntenia
dupâ 680. La rândul sàu, S.Szâdecz,ky-Kardoss presupuneacà dupà venireaprotobulgarilor,
sferade dominafieavaràs-aretraspânàîn zonaJiului ori a gurii Timoculuie.
Materialul arheologiccarepoatefi adusîn disculieîn legàturàcu problemahegemoniei
avareîn Olæniaçi Munteniaestedestulderedus.lnprimul rând,estevorbadeuneleobiectedin
secolulal VII-lea" desprecareseçtiecà suntrâspânditecu precàdereîn mediul avar:cataramele
de tip Pâpa,Nagyhar*iny çi Boly-Zelovcedescoperitela SàrataMonteoru çi Butimanu (vezi
capitolulII. l. B, p. $A).Aceste catarameau prototipuribizantine,dar au fost produse(ca
tipuri noi) în Pannonia.Meçterii carele-au creatau fost probabil bizantini, dar, prin tràsàturile
lor stilistico, cataramelesunt barbarizate(ne referim la stilul animalier: capetede pàsàri, de
çerpi).Într-un articol apàrutîn 1993,aràtamcà sintezaartisticàbizantino-barbaràcarepoatefi
constatatilîn cazul cataramelorde tip Pâpaindicà gene?alor în mediul culfural avar,adicâ în
Pannonialmai precis,eleau fostproduseîa ateliereleromanicecarcmai supraviefuiauîn secolul
al VIIlea în câtsvacentredin Pannonia(Pecs,IGszthely)ro.Concomiteirtcu noi, cercetiitoarea
germanâUrsula Ibler a publicat un studiu reftritor la cataramelede tip Pécs,Boly-Zelovce çi
Nagyharsâny, în careajungeala concluziacâacestea aufostproduseîn aceleaçicondilii presuprse
denoi pentrutipul Pâpart.
Ne mentinemla concluziaexprimaliiln 1993,çi anumecà descoperinea unor assmenea
catarameîn afarazoneilor deconcentrare @annonia) indicâ legàturi
cu qpatiulaflat zubdominafie
avarà.Toateacestecataramesuntpiesede echipamentmilitar (se purtaula centurafolositii de
càlfuefi,dar çi decàtrepedeshaçi).Elenu erauobiectsfastuoase, darnici nu puteaufi la îndernâna
oricui. Prezenlalor în Muntenia(dar,dupàcum vomvedoa,çi 1nDobrogea)nu o explicàmînsà
aPentrumenfinereahegemonieiavarela nordul Màrii Negreînbe 56?-635,veziSzÉdeczky-Kerdos
1975:
26t-274.
5Ncstor 1969: 2i;Nestor t97t: 32, 50.
6Comçe1975u 200.
?Iloredt 1968:105.
8Dolincccu-Ferche,Ionercu lWOz429.
t Szôdcczky-Kerdosr1975:273.
roMedgeeru1993:l7 Gl?1 .
lrlbler 1992:135-148.
 CÀPIToLULry
152

prin existenfaunor luptiitori de etnie avarâ,càci ele nu provin din mormintede cavaleri.Este
sigurdoarfaptulcâele au aparfinutunorràzboinici.Fiindcàpieselede la SârataMonteorus-au
d.-scoperitîn naornointede ineineralie,so poate afirma cà aceçtiràzboinici nu erau de etnie
avarà,ci slavâ(eventual,romanici).Ei erauînsà,probabil,h rolde evarilor. Catarameledecare
neocupâmfâceaupartedin'tniforma" oasteiavare.Khaganafulavarera,defapt, o confederalio
din careficeau parteqi alte etnii: slavi, bulgari, gepizr,romanici.În zoneleperifericedin afara
centruluideputereavaredin Pannonia,dominafiaavaràreprezr;ntz,defapt, subordonarea comu-
nitifilor localefa!àde stiipâniinomazi.Acestecomunitiili localeaveauqi atribulii militare. Ràz-
toinicii respectivisun! credern,cei carela SàrataMonteorus-aulnmormântatcu pieselelor de
echipament militar.
Desigurcâsemai poatepresupune càobiectelede carene ocupâmau ajunsîn Muntenia
pecalecomercialà,fâràcaelesàaibàvreosemnihcaliemilitarà.Totuçi,estela fel deprobabilca
Ite sereprezintemàrturii ale subordonàriicomunitillilor localefala de khaganatulavar,fiindcà
ele se dateazâ,1ntr-o vremeîn careMunteniaputeafi uçor dominalàde avari.Acelaçi lucru se
poa1çspunedesprealte obiecte,carefacpartetot din echipamentulmilitar avar:limbile de cen-
turàdin secolulalVllJea.Acesteas-audescoperitla: Bucureqti-Tei, Bucuro$i-Sur. SoldatGhivaq
Poianaffud. Galafi), Budureasca(ud. Prahova)çi într-un loc necunoscutdin Muntenia.Dupà
cum apreciaqi D. G. Teodoqnu ar fi exclusca ele "sà fi aparfinutchiar unor càlàrefiavari din
secoleleVII-VIII d.H., careau actionatîntâmplàtorln acestezone,làsândurmealetreceriilor,
açacum o probeaâ dealtfelçi mormântuldescoperitrnaidernultla Târgçor,Prahova"r2.
Ajungemastfella o problemàmai cornplicatil:datareaçi atribuireaetnicàa mormântului
de càlârefdelaTârgçor.Acest mormântde lnhumatie,orientatENE-VSV continea,în afarain-
ventarului,çi wr scheletfragmentardecal.Inventaruleracompusdin: un cutit-pumnal,o màciulie
decnut (de os),un amnarçi o açchiede cremene,o cataramàde fier ovalà,o cataramàdebronz,
douâ scàrilede ça,o zÀbarlâEi încào cataramà defier carefrceapartedin harnasamentr3. Dintre
toateacestea,pieselecarepot sluji la datareamormântuluisuntscàriteleçi catarama bronz. de
Scàrilelesuntdiferitetipologic.Unadinfie elearetrecheadeprinderedrçtung$uka iar cealaltà,
rorunjir,ii.Primaseîncadreazà în tipul ëitinskaIV. 6, iar cealaltàîn tipul ÔitinskaIII. 4. Tipul
ëilinskafV estedatatdestuldelarg,în secoleleVll-VIIl daraparoîn specialîn morminteledin
grupulavarûirziu(secolulalVIIIJea). Tipul III estespecificceleide-adouajumàtili a secolului
al VII-lea, fiind dereguliiasociatcu piesede centuràrealizatsln tehnicapresàriita.
Cataramade bronz are o placàmobilàîn formàdeU, de tablà, ornamentatiiln tehnica
presàrii cu un motiv în formà de 8. Autorii descopeririiciteazàdrept analogii pentru decorul
catarameiunelepiesedin secolulalVIIJea descoperite în Ungariaçi Slovacia.Totuçi,catarame
identicecu ceade la Târgqornu cunoaçtem. Fiindcà este realizatil 1ntehnicapresàrii (nu este
turnatà,cumafirmàRaduFlorescurs), catarama sedateazà ln secolulalMIJea. Decorulpoatefi
o formâ degndatàa celui întâlnit pe cataramelede tip Boly-Zelovco,fapt carenc doterminàsà
presupunemo dataremai târzie, càtrefinele secoluluial VIIJea. Un decorrelativ asemànàtor
aparepe cataramade la Butimanu.Trebuiesàobservâmînsâcàplàcile cataramelordetip Boly-
Zelovcesuntfixe, în timp ceplacaexemplaruluide la Tfugçorestemobilât6.

12Teodorcscu1972; 74, ftg. 3I 2, 4 12,3,88; Teodor 1993b: 285-286.

r!Dieconu1962:165-170.
r.Z.ëilinskr,slawisch-awaischesGrdbedetdinNoveZtmlry,Bratislava,lg66:190-192, Abb.22.
15Florneocu,
Miclea 1980:213,nr. 832.
t6Fiedler t992:327-328 o încadreazâîn grupul pieselor de centurà avare decoratecu motivul lujerilor
(Ranlænzier).dardeosebirile;tilistice srmtînsemnate.
 DO.YniÀTlÀ ÀVÀR^
153
Figura 56: Catarama din mormântul
de la Târesor
-

Având în vedereîncadrareacronologicà
a catarameiçi a scàriJelorde ça, consideràmcà
mormântulsedateazà celmai probabil càtresfiir-
çitul secolului al VII-lea. Gheorgheçi Petre
Diaconueraudepiirerecàràzboiniculînmormân-
tat la Târgçor era, probabil, avarr?.Totuçi,
inventarulsàunu estetipic pentru mormintele
de càlàreliavari,care,de regulà,cuprindeaucai
întregiçi - aproapeobligatoriu- vârfuri desàgeti.Pedealtàparte,esûeapmapesigurcàmormântul
de la Tfugçornu a aparfinutunui protobulgar,càciîn morminteleacestoranu aparscàri{ede ça.
Unelo clarificàri au fost adusede Maria Comça,canea constatatcà màciulia de cnut este
specificâpentrumormintelederàzboinicidin mediulculturii Saltovo-Majack.Prin urmare,Maria
Comçaa pusîn legâturàmormântuldela Târgçorcuacolenoi valun denomaziajunsela Dunàrea
deJosçi deMijloc lntre 670/680 çi7101720t8. În alt studiq însà,lvfariaComçaa admisapartenenta
avaràamormântuluidela Târgçorn menfinânddatareasala sfârçitulsecoluluiaIVII-lea çi începutul
secoluluialVllllea'e. Uwe Fiedlerîmpàrtiis,eçte, deasemenea, datareamonnântuluila cumpàna
secolelorVllAnll çi consideràcâel poatefi atribuitunuiavarucisîntr-o confruntarecu bulgariizo.
In concluzie,apartenenfa avaràa mormântuluide la Târgçornuestesigurà.Oricum,prin
datareasa,el seîncadrcazàln altil perioadà(ceaulterioarâvenirii bulgarilor). Totuçi, celelalte
obiecteaduseîn discufiesuntsuficientepentnraprcsupunecàMuntenie a rimes cub dominafie
averi çi 1n secolulel VII-lee.
La suddeDunàre,dominafiaavaràa începutsàsemanifesteatuncicândvictoriile repurrate
împotrivaImperiului au condusla ocupareaunorteritorii din parteadevesta regiunii decarene
ocupàm(în DaciaRipensis).ln urrnacampaniilordin 584 çi 586,avarii au cuceritsectorulde
limes dinlr.ePortile de Fier çi Oescus(inclusiv, probabil, regiuneadin interior, adicà"practic,
DaciaRipensis).De fapt teritoriul cucerit era mai mare,dar ne referim doar la cel care stà în
atonfialucràrii noastre(cel de la estde valearâului Poreëka).
Extindereadominaliei avareîn Dacia Ripensisnu a condusla devastareasistematicàa
acesteiprovincii. Dupàcea trecutçoculinifial, s-ainstauratun fel depax Avarica,de careavoau
nevoieçi supuçii,dar çi stàpânii.Ioandin Efes(VI.45) men[ionafaptul câ, dupâce au cucerit
douà oraçe(probabil Singidunumçi Viminacium), avarii au permis locuitorilor sà trâiascâin
continuareîn oraçe,percepândîn schimbun lribut2t.Era firescsàseîntâmpleaça.Avarii aveau
nevoiede hranàçi de produsemeçtespgàreçtipe carenumaioraçeloçi teritoriile lor agricolele
puteauasigura.Acestmodusvivendi al simbiozeidintre stipânii nomaziçi supuçiisedentarieste,
dupàcum aràtamçi mai sus,o caracteristicàa dominaliilor popoarelortiircice. Din punctul de
vedoreal localnicilor, sepoatespunechiar cà dominaliaavaràprezentauneleavantaje,fiindcà -
spuneacelaçiIoan din Efes - avarii percepeauca tribut numaijumàtatedin ceeace locuitorii
datoraufisculuiimporial.
t?Horedt196t: 105aratàcànu estesigurcaracterulavar,darBâtint 1989:126î1considerà
indiscutabilavar.
18Cornçal9t2z29,39.Veziçi Comçe19t9 e: E3.
reCornçe1987:229.
20Fiedler1992:328.
2'VeziPohl 1988:78-79,192.
154 CÀPTToLUL
Iv

D. Jankoviéa ajuns la concluziacà, dupàatacul din 586, zona din jurul cetiitii Aquis
(Prahovo)a intrat subdominafieavaràpentruun timp relativ îndelungat22. Totuçi,refacereaunor
elernentealesisternuluidefortifica{ii lnt-un momeirtulterior ataculuidin 586nu puteafi efectuatii
sub dominatiaavarilor, càci aceçtianu ar fi îngâduitaqacwa. De aceea,estemai probabil ca
dominatiaavaràsàfi fost înlàturatàla scurttimp dupà586 (probabilprin 588).Ea arevenitînsà,
în mod definitiv, în 596, cândImperiul a pierdutaproapetoatefortificatriiledin MoesiaPrima çi
DaciaRipensis.
Dominaliaavarà1nDaciaRipensisa condusla difuzareaîn regirmeaunorobiecteprovenite
din mediul cultural avar.La Vidin s-a descoperito limbâ de centurà23. De la Aquis (Prahovo)
provin câtevacataramcde obârçiepannonianà.Una dintre elda esteo variantii a tipului Boly-
Zelovce,amintit mai sus.Alte trei exemplareseîncadreazàîn tipul Gâtér,înrudit cu tipul Pâpa
(do carene-amocupat deassmenea, mai înainto)25.
Acestecataramesedaûsazà în primatreime a
secolului al VIIJea çi aparfinlocuirii finale din cetateaAquis. Din pàcak, nu sunt cunoscute
conditiile de descoperire.În provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythianu au mai
apàrutcataramede origine pannonianàdocâtîn Dobrogea(vezi mai jos). Aparilia lor la Aquis
esûelegatii nemijlocit de dominatiaavarà.Acccntuàmfaptul cà ele sunt piesede echipament
militar. Cataramelede trp Gâtér,ca çi celedetrp Pâpa,eraufolosiæla geantacareEraataçatiide
centuracâlàrelului;celelalteînchideaucontura.
Noua ofensivàavaràdin 593 çi conflictul din 596 au condusla restabilireadominatiei
avarelnDaciaRipensis,teritoriucare nu mai puteafi controlatdeImperiu.ln 596, limes-ulDaciei
Ripensisa fost pierdut. Conûaofensivadin 599-600a readuslnsàprovincia zubautoritatoaim-
perial[. Deci, revenireadominatieiavareîn DaciaRiponsisçi extindereaulterioaràc[ûe ests-au
petrecutmai tâniu" în orice caz dupà 602. C-elmai probabil, ea a rfl'enit dupâ 614. Innaziile
anaro-slavedin anii 614-626au determina!probabil,intrareafostelorprovincii DaciaRipensis,
MoesiaSecundaçi Scythiasubdominalieavaràefectivà.Spunernaceasta,dooareceuneledesco-
periri din Dobrogease încadreazâ,înaceeaqicategoriede obiectespecificepentrumediul avar.
În apropiereacetàfiiArgamum(CapulDobjman),s-adescoperitor, rnôr-âot deînhumafie
orientatE -V, care,prinritualul çi inventarulsàu,estebarbar.(Caracterulbarbaresteevidentiatde
prezenfaarmelor:culit çi vârf desàgeatàcu trsi aripioare).Inventarulmormântuluicuprinde o
çi
cataramiide tip Pâpa26. Din pàcate,nu s-apàstratdecâto partedin mormânt(ceade la bazinul
scheletuluilnjos), astfelcànuavemtoakdatelenecesare pentrua stabili ritualul funerar.1norice
ezl eta un mormânt de ràzboinic.Mormântulnu conlineanici oasede cal, nici piese de
harnaçament. De aceea,el nu poatofi consideratavar.În schimb,el poatefi atribuit unuiluptiitor
pedestnr,dealtàetniedecâtceaavarâ(larrigur, gepid).Alto cataramedetip Pâpas-audescoperit
la Histria, într-un complexde încàparidin ultima fazà,de locuire, împreunàcu o monedàdin
613/ 614,precumçi la Caliacra(în condifii necunoscutefT. Tot de la Hishia (dintr-unmorrrân!
separe),provine o cataramâde trp Nagyharsâny2s.
Prezenlala Histria çi lângàArgamuma acestorobiectespecificepentrumediul cultural
avar ridicâ o problemà intere$ant:t.Sittulia estesimilarà cu coa de la Aquis. lntnrcât aceste
cataramesedateazà1nprimaheime asocoluluial VIIJea, sepoateconsideracàele aupàtrunsîn
Dobrogeaprobabil imediatdupà614.Histria çi-acontinuatexistenfa,dar,foarteprobabil,lntr-o
z2Jenlovié19tl:201.
2r\ilcrncr 1950:170.
2'Jenkovié19t1: 176,Pl. XVIV
13.
2tlbidem:178,PI.XDV14-16.
26CoJr1977:l6il . Pl. IX; Teodor
l99l: 128,fig. 5/ I l.
'??Ptppidi Bordcnrche,Eftlnie t96l:233, fig. Sl2;Hrnhmbicve 1993b:Tab.I/5 .
2tPetre1965:74,fig. 5/l;Ibler1992:142,Abb.6fl,146;Tcodorlggt:13l, frg.6t5.
 Dorulana ÀvArÂ
155
starcdo dependenfàfafà de avari. Estepo,srbilcaîn oraçsàfi
locuit çi ràzboinici avari (saudin
careaveaumisiuneadea-i supraveghea pe ceriitoniçi de a sffinge tributul.
;:**Tlt:
rn once câz'ilal),
se çtie cà în ultima fazâ aHistriei au existatqi locuitori slavi, càci s-a-descoperit
ceramicàslavâîn acelaçicomplexdeîncàperideundeprovinecatarama
detip pâpa2e. Tot acoloa
mai apàrutun vascareprezintii uneleasernànàricu ceramicagepidà3o.
Dominafia ararà nu se
exercitaneapàratprin avari; ràzboiniciidin confederafiaavaràeraude
diferite origini.
Analogiile cunoscuteîn alte regiuni pot aduceuneleclarificàri in infelegerea
felului în
câtes-âexercitatdominatiaavaràîn provinciile dunàrere.Astfel, la Corinth
s-au-descoperit mai
multemormintederàzboinici,cal€,dupàinventar,apartinori unor avari,
ori unor barbaridealte
origini, dar carezuntoricum depusîn legàturàcu dominaliaavarà. ln
Grecia, în anii 614-619
s-aentinsdominafiaavaràefectivà- fapt dovedit,ln acest'çaz, de$i
çi izvoareleliærare(Miracula
SanctiDemetrii, ChrcniconMonembasiae,Isidordin Sevilla).Mormintele
la carsno referim au
fost atribuiteinitial avarilor(saualtor bartari din confederaliaavarà),dar,
mai receir!,s-apropus
atribuirealor unorsoldalibizantini3t.,DEi cataramele din irventanrllorsunt desorgintebizantinà"
totuçiestevorbadetipuri decataramocreate dezvoltateln atelierele pannonia
çi din (tipul pécs).
Apoi, ptezenparmelorçi chiar a unor vaseneromanefaceputin probabilà
ipotezaatribuirii lor
unor localnici. Dupàcum binearàtaw. Pohl,acestemonniniedescoperite
h èorinth, careconfin
cataramedeoriginebizantinâdar frcute pegusfulbarbarilor,auapa4inut
unor.trudesârace,,ale
ràzboinicilordin Pannonia32. Dinte acestomornrinte,anageaienlia-unulpublicatcevamai târziu33.
Este vorba de un mormânt de înhumalieorientatV-E, fâcut într-un sarcofag
improvizat din
lespeziluate dintr-un pavaj.Ritualul estedeci creçtin Uirotin. Inventarul
çi ùu esteînsàprin
excelenfàbarbar.ln afaraunei spadesareareanalogiiîn necropolelegepide
de gpocâavaràçi a
unei catararnede tip Pécs3a, mormântulqra] * o, tu"oiru.aor"
çi foartegrosolan,
care apa4inetipului Tisa (datat 1nsecolullnnndea
al VII-lea). Ceramicade tip Tisa nu esûeneapàrat
specificàslavilor.
Mormântul dela Corinth ne amtil cà 1nmediul bizantin din prima treime a socolului
al
vlllea au existat luptiiûoribarbaricareau adoptatobiceiuri funerarebizantine,pàstrând
însà
elernentedecivilizafie specificàlor.Aceastilconvieçuire a barùarilorcuceritoricu supuçiibizantini
explicà'dupàpàrereanoasÈà"çi prezenpla Hishia a cataramelorde originepannonianà.
Aceste
ogtTu: lllgrnrantut delângàArganwn,hedetenninàsàprosupunem cà Hishia
f
s-auaflat dupà614subdominalieavarâ.Acoastildorninalieavaràseexorcitaprio çiArgamum
ràzboinici de
diferiæeûrii (avari,kutriguri, slavietc.)careaveau,desigur,misiunead, p".r"p. tributul
datorat
decetàlgni. "
La Madaras-adescoperi!înt-un tumul, un momrântde càlàrefcu inventarfoarteboga!
careesteatribuitdeP.Diaconuunui çefavar,carear fi pierit 1ntimpul ràzboaieloravaro-bizantine.
ln orice caz,obiectoledin inventarpermit çi o datarecevamai tÂtzie,încursul primei treimi
a
secoluluial VII-lea3s.Peteritoriul MoesieiSecundas-amai descoperito rut"oÀà de tip
Boly-
Lllovæ,în necropoladeincinerafiedin secoleleVII-VItr delaRazdelna V*t";;;ï#;i;
6rd.
13. Uwe Fiedler aratil càeasedateazàln a douajumàtatoa secoluluial VIIJea36.Altà piesà,
- æPipptdt Bordenrchc, Eftimie
196l: 232-?33,fig. 4t2.
tolbidem: 232,fig. 4ll ,
lrPopovié L97i:4l4,cubibliografia l
anterioarà.
12PohI 19t8: ll2.
13G. Dsvidcon\teinberg,,.Hesperia",
43, 1974, 4: S12-521.
vVezi analogiila Iblcr 1992:
135-138,în specialAbb. l/ 5, 6.
ri Ditconu 19932295-296.ln
nici un caz ou po"æ fi admisàintorpretarealui Ficdlcr 1992:319-322(origine
protobulgarà).Inventarulestetipic penFunormintele avaretimpurii.
16Ficdlcr19922197-198,
Taf. 59/ I l; Vrroik 1992:g3,w.24.
156 ry
CÀPITOLUL

inedità,provine do undevade pe teritoriul jud. Sumen37. $i acestecatarameau putut ajungeîn

nord-estulBulgariei ln condiliile rnenfineriidominatieiavare.
Desigurcàtoatecelearàtatemaisusnu pot fi luatoaltfel decâtcao reconstituireipoteticâ.
Ràmânefoarte probabil faptul cà invaziile lncopute1n614 au condusla oxtindereastàpânirii
avareasupraprovinciilor dunâreneieçitode subautoritateaImperiului.
Nu estsexclusca, dupâeçeculasediuluidln 626,avarii sàmai fi pàstratcontrolul asupra
unor punct€sauzonedin PeninsulaBalcanicà.Al. Avenariusconsideràcà avarii au continuatsà
stàpâneascà drumurile de interes strategicdin PeninsulaBalcanicâ3t.Abia dupà instalarea
protobulgariloraudispànrtultimeleràmàçitealestàpâniriiavare1npartearâsàriteanà a Peninsulei
Balcanice.Dupà 680, teritoriul controlat de avari la sudul Dunârii se lntindea pânà în zona
Timocului, careva fi cuceritii de Bulgariaabiadupàdestràmarea khaganatuluiavarse.
Dupa aparitiaçi dezvoltareaBulgariei ca faclor de putereregional,dorninatiaavaràîn
Oltenia çi Munteniadevineinccrtil. ldai susam exputtpunctelede vedereformulateîn aceastii
privintà, sprijiniæ pe interpretarcaunor descopeririarheologico,pe care le vom prezentaln
continuare.
Din mormântul3M dela Izvonrprovineo aplicà1nforrrà deU, cu decordevoluteao, care
areanalogiiîn cimitirele deepocàavaràtârzie,darçi într-o perioadàanterioarà,în tezauruldela
Vrap (lngropatîn junrl anului 680yt. Altà aplicàde centuràs-adescoperitîn acelaçicimitir, în
mormântul71aceastaare decor palmetiform. Ana-
logiile saledin necropoleleavatese dateaù,1nspe-
cial 1nsecolulalVlllleaa2. În mormântul394s-amai
descoperito limbâ do centurà"care nu a fost însà
ilustratiiîn studiulpublicatîn 1989(ignoratàde U.
Fiedler)43. Remarcàmfaptul cà aplicadin rnormântul
304 s-agàsit lntr-un mormântde copil mic, în zona
pieptului.Deci, oaa avutrolul de obiectdepodoabà.

ffi
Aplica palmetiformàqi limba dc centuràprovin însà
din mormintede bàrbafi.În necropolade la Sultana4
s-au descoperitdouà limbi de cEnturàturnato, de
origine avarà,în mormintele6l çi 104.

Figura 57: Piesede orieine avarà

din necropolelede la Izryoruçi Sultana

Dupàcum precizammai sus,acesteobiectede provenienpavaràau fost invocatede Ion

Nestor çi lvlaria Comçaîn sprijinul ipotezeimentinerii dominatieiavareln Munteniaîn cursul
secoluluial VlII-lea. Ele nu sunt singurele.În necropolade la Sultanas-aumai descoperit(în
mormintele79, 80, 130)trei vasedin categoriaaça-numitei"ceramicigalbore",careestespe-
r7Versik1992:94,nr. 1I 3.
It Aveneriur 1974: 176;Avcneriur 19t5: 1024.
seIluiôev1965:56;Aveneriur 1975:304;Pohl 19t8: 277.
sMitrce l9t9z 207, Abb. 48/ 304-1.
arlVencr 19t6: 34-35,Tafl.2612628.
a2Mitree1989:148,Abb.4l7-3.
arlbidem:218.
{Mitr.ee l9tt: I15, 1i7, Pl. 7/ 6l-3, 13/1044.
 DOHINÀru AVÆÂ
157
cificàpentnrepocaavaràtârzieas. It $ima(ud. Pratrova), într-olocuinfàdin açezaroa din secolele
V[I-IX' a apàrut 1ncampania1986o aplicà de argint lucratà în tehnica presàrii, pàhatà
çi
ornamentatilcu mici^alveoledispuseaproximativîn colfuri 1ncentruao.Ea are analogii în
çi
necropoleleavareaT. În aceeaçilocuinfà s-a descoperittnse çi ceramicàgalbenâcu decor de
benzi lustruite. Deci, în MuntEnia ceramicagalbenàa apàrut în douà puncto. Faptul este
remarcabil,dacànegândimcà în complsxeleavaredin Transilvaniaeanu a apàrutdelocpânàin
prÊzeat
Aplicele, limbile de centuràçi ceramicaglbenE ar puteadocumontaeventualasupra-
viefuire a dominaliei avareîn Munteniaîn secolulal VIIIJea, dacàele nu ar fi prezente la
çi
sudulDunàrii, adicàîntr-un teritoriu unde,eviden! nu puteaexistao dominalieavaràîn secolul
al VIIIleaas.Astfel, o aplicâsimilaràcu ceadin mormântul7 de la Izvoru s-a descoperit1n
mormântul 52 din necropolade la Babovo(iud. Ruse;situatji destul de aproapede Izvoru)ae.
Limbi dece'lrturàturnates-audascoperi!deasemenea, çi în cimitirul nr. 3deùnevnja(mormântul
56)50,procumçi în cimitirul Istria-CapulViilor Qnssim)il.Vaseimitate (mai grosolan)dupà
prototipuri anarfinalj^'ceramicii galbere"auapàrut1naçezarea medievalàiimpurie dela latrus,
pÉcum çi la Rasovas2. In necropoladela lfuramanite(iud.Varna)s-adescoperitrscento cataramà
de bronzfurnatà,decoratiicu motiwl grifonilor, careestetipic pentrupieseleavar' târzii53.ÙIai
adàugËmperecheade cercei de la Gârlifa (mormântulzlY, àt u.r analogii numai in zona
dominatl de avari (vezi în cap.II. l. B, p. 47).
Toateacestepiesedescoperiteîn teritoriul careerastàpânitde Bulgariaaratiicà prczæ\a
unor obiecteapa4inândmediului cultural avar ru s-a datoratîn mod obligatoriu dominaliei
avarcîn secolulal VIIIlea. Aça cum aratàUwe Fiedler,esteposibil * obiectesàfi fost
jefuite 1ncursul luptelor bulgaro-avaress, su sàfi pàtnrnspurçi simplu"""rÉpe cale comErcialà.
În concluzie,dominefla rverà În Oltcnia wtmtenie a duret ccl mei probebil pânà
çi
le veniree protobulgerilor.

a5Mftirt l9'R2343'349;Mltrcr
193t: l l6, l 19, Pl. 9/79-1,9/8G3,15/13G,2;Fiedler lg2: 155-156.
6lnformafie oralàprirnità de la domnul
a?VeddeexernplrlI.Ifuvrl&Dar $tefanOlteaou
awatenzeitlicheGrii@eldwnAlattydn,hfizpsÇ 1963:l0,15,l7,Taf. V
27,VI.A,DVI-3; pentrudatare:13l- I 32.
{Di19nu 193: 296presrFrne
originoaavaràa tuturormormintelorde înhnmafienecroginedin Bulgariadin
secoleleVII-DL în careexistàarme,amnareçi scheletede cai.
aeVllrrove 1976z 59,P1.34l
E; Flcdhr lg2: 2O4,Abh 461l.
sFledlcr 1992:205,Taf. l0ll 22.
5rZirre 196i: 393,Pl. 291l0;
Ficdtcr l99t2;205,Taf.35/ 6.
e Scorarn l96t: 373, ftg. 25,26;
IXeconu19?3-19?5: 202,nota20.
srRdery199):4G50.
lChjrn 19692127,fig.18,19.
tiFledler 192:205,
 STIBCAPIÎOLIIL 4
IDoninafa butgarà (de ta Asparnrh la Krun)

T\
I,lupâ ce în toamnaanului 680 au reuçitsâînfrângàarmatabizantinàcareîi atacaseîn
Onglos,protobulgarii s-auinstalat1nnord-estulactualeiBulgarii. Amplasareaacestuiteritoriu
care a fost luat inilial în stiipânire de càtre triburile condusede Asparuh este precizatii de
Theophanesçi de Nikephort çi esteconfirmatàde concenfiareaîn aceazanâa celor mai vechi
situri protobulgare(Novi Paz-zr,Pliska"Madara,Devnja).
Protobulgariinu erauo populafienumoroasà.Grupul luiAsparuh numàracirca 20.000-
25.000de oameni2.Ei crauo castàconducâtoare de râzboinici,carea sfrrçit prin a fi asimilatii
de populatialocalà supusà,câreiai-a làsatlnsàmoçtenirenumeleetnic. Khaganatulbulgar nu
s-ar fi putut consolidaçi extindefârà sprijinul çi aportul demografical acestorsupuçislavi qi
rornanici, càci protobulgarii,singuri, nu aveaupoteirlialuldemograficncccsarpentnra crsaun
statîntins. Extindereadominatieibulgareporninddin nucleuldin nord-ests-afrcut treptat,pânà
la atingereaunor hotarenaturale.
O partedintre slavii caretrâiau ln zonacarea fost ocupatiiefectiv de càtreprotobulgari
au fost stràmutalicàtrenord, sud çi vost3.Teritoriile în careau fost dizlocali se aflau, desigur,
subdominafiebulgarà.Problomaeste:ce fel de dominalie?
1naceastlperioadàdeînceputakhaganatuluibulgar,esteexclusàexistenlauneiorganizàri
statalepropriu-zise.Foarteprobabii,Bulgariadin wemealui Aspanrh(çi apoi,în cursulsecoiului
al VIIIJea) eraorganizatiiasemànàtor cukhaganatulavar.Dominaliaasupmcomunitàlilorsupuse
lnsemna,practic, doar perceperea unui tribut. Era o dorninalieexorcitatiide departo,care nu
dispuneade o structurâadminishativàextinsàasupmînheguluiteritoriu controlat cu dregàtori,
cu trupe stalionateîn teritoriu, cu fortificafii. Studiilerecentesubliniazà,dealtfel,faptul càstatul
bulgar - chiar çi în secolulal IX- lea - eracompusdintr-o partocentralàqi mai multe teritorii de
margine(un fol demârci france)4.Acesteteritorii demargineaufost cuceritetreptatçi auràmas,
de fap! niçtezonemarginale,doarpa4ial integrak în Bulgaria.Abia dupàcreçtinare(subBoris-
Mihail, 1n864), Bulgaria s-aorganizatca statpropriu-zis,dupâmodelul Imperiului Bizantin.
ln acestsubcapitolnepreocupâtocmaiacoleregiunimàrginaçeale Bulgariei din secolele
VIII-IX carezunt Dobrogea,bazinulTirnoculuiçi zonadola nordulDunfuii.ln privinlaDobrogei,
seconsideràcà eaa frcut partede la începutdin khaganatulbulgar,ràmânândîn stàpânirealui
Asparuh,chiar din 680s.Nu existii însànici o probà1nacestsens.Existii un text slavonbulgar
din socolulal Xl-lea, aça-numita'Viziunsa prooroculuiIsaia",în careseafirmâcàAsparuhar
'Theoph.:I, 359(a. 617l) (FHDRII: 621);NiIc: 34 (FHDRiI: 627).
2D,eceil97t: 44,nota l.
rTheoph.:/oc. aI.; Nik. : loe.cit.
aOvéarovl9t7: 179.Veziçi Brczeanu1984:126127.
5Angelov 19t0: 84.
 DOMINÀTIÀ BULGÀNÂ
159
fi ridicat un "marezid" lnhe Dunàreçi Àdaroa Neagrà- adicàunul dintre valurilo din Dobrogea.
Izvorul esteînsàun amestecde legendeçi confuzii, careil fac putin
credibil6.El nu poate fi
invocatca o dovadàa stiipânirii asupraDobrogoiîn vremeahiesparuhT.
Atunci cândJustinian
II, revenit din exilul din Chersones(ln 7M), aajunsla gurile Dunârii, a
trimis un mesagerla
khaganulbulgarTervel,pentnra cereajutor.Din aceastilÀlatarenu rczultii hsà gurile
cà Dunàrii
se aflau sub dominafiebulgaràt.Pe de altà parte, fiindcà 1n 767 flota bizantinà
a avansatpe
Dunàrepânàpe la Durostorum(vozicapitolulI, p.29),sepoatepr€supunecàpeatunci
Dobrogea
nu eracontrolatl de Bllgana. Nu çtin1 deocamdatà, nimic sigurdespredatala careDobrogeaa
intrat subautoritateaBulgariei. Estepsibil ca faptul sàsefi petrecutabiain timpul lui
Kardam
saual lui Knrm, atunci cânda awt loc ûlareaexpansiunea Bulgariei ln toatedirecliiler.
La nordul Dunàrii, în Muntenia,Bulgariastàpâneaîn rnod sigur o regiune,ia inceputul
secoluluial IXJea.
{coJo au fostdeporhfi,ln 813,cei 12.000(sau40-.000, aipe unelesurse)de
prizonieri luati de bulgari din Adrianopole. Regiunea,donumità de iÂarele
bizantine
"BulgariadedincolodeDunàre"(elçBoul,yupfovèreiOevroû Totpou norapoû)r'a fost
amplasatii
deunii cercetàtoriîn Bugeac(deci,1nvechiul Onglos)ttdar estemai probabilàsituareaei
in sudul
Munteniei.Iatii de ce. ln zonade la vestçi nord-vestàe Oltenita pa ra?acomunelorChirnogi,
,
Càscioarele,Greaca"Radovanu, Mironeçti, s-au descoperitfuburi de canalizare
ceramicàbizantinàdetip uùan din secolulal lx-lea, carenupot fi atibuite decâtacestorcornunititfiçi
adusedin mediul trban bizantin.În zonarelpectivàajungeala Dunàreunul dintre tradilionalele
"drumuri ale sàrii'', carcporneade la ocneledin Prahova Buâu. Acesta.o.oti*il pentru
çi
careBulgariaa {inut sàstlpâneascâ teritoriul respectivt2.
Porninddela altearguments,deanalizà
a izvoareloç çi alfi istorici au amplasatacea "Bulgarie de dincolo de Dunàre" und€va
în
Àdunteiria, 1ninteriorulFriitr.
Controlul asupradrumului sàrii careajungeaînpà4ile Oltenil€i aveao importantàvita6
pentruBulgaria- careeralipsitil dosaline.De ac€ea,esteposibil caeasàfi exercitalacest
control
încàdintr-o perioadàmai timpurio. Cumîn secolulalVIIIJea esteimprobabilca avarii sàmai
fi
dominatMuntenia,sepoatepûesupune cà acestteritoriu cu irnportanlàeconomicàa fost ocupat
de Bulgaria cândvaîn socolulal VIII-lea. Fortificalia descoperitiila 'Sloq jud. prahovapar. sà
indiceexactacestlucru. Ea apàraûecàtoreaThblaBu1ii, era situatàîn zonabogatil1nsaredin
çi
norduljudefului Prahova(în apropierede ocnade la Slànic).Cercetàrilearheolàgiceefectuate
delvlariaComçaau stabilit existenfaa trei fazedeconstrucfie:unade lernn de pàmânt(datatii
çi
dela sËrçitul secoluluiaIMII-lea pânàla mijlocul secoluluial IX-lea),unade Je'ta-iAe-çi*u
de piatrà (a douajumàtatea secoluluial IXJea çi primeledeceniiale secoluluial XJea)i4.Au
fost publicatepuline date despreaceastiifortificafie, dar se cunoaçteun fapt foarte important
kja în 1863,CesarBolliac descoperea la Slon câtwa zeci de cer1mizi (provenite,dici, din
ffior' veziaqmv. Bclcvliev,în voLDasmittelatterliche
Bulgarten
unddas schwamnteergebiet,
\ârna, 1982:3945.
'L Bernee197t229.
Thcoph.: 1,374(a.6l9Q (FHDRII: 621);Nik:41 (FHDRIt:629).
eL
i! ScfuÉor incertur dc LcoæArmcnio, în Lco
Grrrnmeticrm, Cltmnogmfitia,Bonn, 1842:345.De asem€nea:
Leo Gremmetlcur, op. eit.z20E,23I -232(FIIDR tr: 65I ), SymconMrgirtcr (ed.Born I E3B:615), Georglor
Honrchoc (ed.Bonn, 1838:817).
:: Biacsau t927: l+.l5:' Dccei 197t: 50; L Berace
l9?l: 13; Brezeenulggd: lzg-12g.
:M. Slmpetru, D. sclVd 26,197s,2:24r-28;Tcodor
Çerbincrcu, l9g7:9-lzM. conçe, MN,6, l9g2:
'-43-t46.
r Oxiul 1968:I, 205,402,578;vol. II, I l; Brltirnu
198t b: 79,ll3;P. P.Prnaitgcu, ..Shrdiiçi cercetàride
l*one medie', l, 1950,l:227-228;Peneiteæu1969:l9l-192.
'Com{e 196i0* z$01-403; Idem,MN, 5, l98l: 133-135.
160 CÀPTToLUL
ry

fortificalia a doua,caresc dateazÀ în a douajumàtatea secoluluial IXJea), pe carcsuntincizate

divers€semnedetip runic. Acestesemnesuntidenticecu celefolosiæde protobulgariçi dealto
populaTlitiircice - fapt sesizatmai lntâi de B. P. F{asdeurs. Ele constituie un indiciu asupra
împrejuràrilorln carea fost construitàfortificaçiadela Slont6.Pânàla începutulsecoluluial IX-
loa, Transilvanias-aaflat subdorninalieavarà;de aceea,eranecesaràapàraroatrecàtorii Tabla
Bulii, careln antichitateçi evul mediua fost unadintre colemai importantecài de comunica{ie
întro Transilvaniaçi Muntonia.
Avândîn vederefaptulcà fortificatia dela Slona fost ridicatil - potrivit Mariei Comça- la
sfârsjtulsecoluluialvtrI-le4 esteposibilcapeatuncisàfi cucsritBulgariateritoriul din Mrrrtenia-
Estemai probabil aça'çi pentru cà" anterior,Bulgaria era pr€aslabàpentrua fi capabilàde o
i$emenoaexpansiune.Cel pulin pânà1n767,Dunàreaa fost conûolati de flota bizantinà;este
greude conceputcil ln asemenea condilii, Bulgariapuûealua 1nstàpânireo zonànorddunàrcanâ.
Separe,açadar,câdominafiabulgarâs-aexercitatla norddeDunàrelncepânddin vremea
lui Kardam (777-BAr. Amintim în acestcontextcà, în vara anului792, Bulgaria a înfrânt
catastrofallmperiul Bizantin, la lvlarkellai.Vîctoria lui Krum asupÉ avarilor din 804 a fost un
momonthotàrâtorîn expansiunea Bulgariei càhenord çi nord-vest.Perioadacarea urmat iese
lnsàdin cadrulternaticiiacesteilucràrir?.
A treia dintre zonolede margineale Bulgariei la carpne referim, bazinul Timocului, a
fost cuceritàcu prilejul expansiuniiBulgarieicàtrenord-ves! desfàquratà lncepânddin 8O4.ln
acestcaz,dispunernde uneleiæoarescrise.Seqtiecà,pânàîn 818,locuitorii din bazinulTimo-
cului (denumili Timocianiln'Analele France")au fost supuçiai Bulgariei. ln anul respectiv,ei
au dorit sàiasàdesubdominafiabulgaràçi aucerutsàfie primifi ln Pannonia,catreeraatunci o
marcàa statuluifranc.flupà toateprobabilitifile, Bulgariaocupaseaceazonàcu prilejul atacului
conûa avarilordin 804tt. Pàrereare cà teritoriul Tîmocianilorfusesecuceritîn timpul lui Tervel
(701-718),sauchiarîn timpul luiAsparuh"esteo supozifiegratuità.
În concluzie,pânàln al treileasfertal secoluluialvlfi-lea, domina]iabulgaràs-aexercitat
lntr-un æritoriu destulderestrâns,carenu cuprindeanici bazinulTimocului, nici vreo ænà din
Muntoniaçipoatenici Dobrogea.DeoareceMuntenianu s-aputut afla zubdominafieavaràdecât
pânàpe la 680, sunternîn màsuràsàûagemconcluziacâtimp de circe un cecol Muntenie s-a
ettatin aferadominrfiilorkheganetelorberberc. Comunitàfilelocalenumai erausupusetribu-
tului çi s-auputut dezvoltaliber. Estetocmaiperioadaîn cares-a petecut constituireaculturii
Dridu.

It lhcdeu 19t4: 541-5u14 (caresegândeaînsàla o origine pecenegà,crrmanàsautàtarà).

r6ldai semnalàmîn acestcontex! dupà
C. C. Giurercu, Istoriapescuitului $ a piscicalturti în Ronânia,I,
Bucure$i, 1964:48, 55, cà pe malul lacului Greacaseaflâ un punctnwnit tot 51àn,careaminteçteexistenla
unui depozit de saresituat la capàtuldnrnului careveneadin zona Prahova-BuzàuToponimul (derivat din
cuvântulslav Jol, "sare") estemoçtenitdin epocavechea conviefuirii româno-slave.
lVeà nn studiu cuprinzàtor,la nivelul crmoçtin{eloranilor '50, la Comn 1960 e: i95422;de asemenea,
Brezeenu19t4: 121-135çi Dieconul9B5: 107-113.
tt V. Giuzelcv,BB, 2, 1966:25,33-34;
H. Bulin, invol. L'Ewope auxDk4ile siècles. Aw ortginesdesEtats
nationaux,Varçovia, 1968:170,173;pohl lgtt: 320-321,327,46f,.
reÂngelov1980:90; Gjuzelev 1gB4:42.
 SI]BCAPITIOI,UI. 5
Ronsniile polnlare F Sctaviniite

ÏIn" dintre deosebirileosenlialedintre wul mediu timpuriu românescçi cel al altor

popoareeuropeneestedatà de absenfaromânilor 1nianoarelescrise,înainteacelei de-a doua
jumàtàfi a secoluluial X-lea. Din câteçtirq primul izvor care-iaminteçtepe români undevala
nordul Dunàrii este "Cartea creafiei çi a istoriei" de Al-Maqdisi (anul 966), în care poporul
Waladjestemenfionatprintre vecinii turcilor (pecenegilor)t.La zudul Dunàrii, ceamai veche
atestarea numelui 'llahilot'', carenici eanu s-a pàstratdecâtpreluatàîntr-un izvor mai târziu
(Kekaumenos),estodin 979, în actul acordatde Vasile II lvlacedoneanulducelui Niculilà din
Thessalia2. Recenta mai fost semnalatun iaror datattot în 979,provenitdin actelemitropoliei
greceçtide Rhegion(sudulItaliei): o listà (brcbion),în careestemenfionatnumeleBlachos.
Izvorul çi articolulcareseocupàde el ne-auràrnasînsàinaccesibile3.
Abpnfa ln izvoarea numeluiromânilora fost considçratilo consecinfàa lipsei organizàrii
lor statale.lntârzierea constituiriiformafiunilorprestatale(pecarele denumim'loievodate,,- cu
un termencarenu estetotdeaunaadecvat)a fost la rândul ei, explicatii ca un efect pe termen
lung al sûtrii de permanentiinesiguranfàdin timpul epociimigra]iilor çi al dominafiitorbarbare.
Aceastiisituare"în caleatuturor ràutiltilor"' estoun cliçeu al istoriografiei româneçti(nàscut
odatiicu ea).Ne putemînsàîntrebadacàaceastaestesinguraexplicaliea întâtzierii organizàrii
statale.Pânàla unnà, problematrebuiepusàmai întâi în alfi termeni: de ce au dispàruttoate
institufiile stataleçi bisericeçti,la începutulsecoluluiaIVII-lea ? Crederncà ràspunsulseaflâ în
disperifia civilizefiei detip urben çi În rurnlizerea gcneralizetl - ctre nu s-e petrecut ln
çi
provinciile occidentaleele Imperiulul Roman.Iapopoareleromaniceapusene, regatelebarûre
s-auconstituit pe structuralaicà çi bisericeascàdatàde retoauade oraçecare au rezistatdupà
secoleleIV-V. Aici, nici màcarnu au existatregatebarbarede felul celor din lumearomanicà
occidentalâ.Doar ostrogolii çi gepizii din Transilvaniaau dat naçtoreunor efemereregate,pe
carcle cunoaçtemmai mult din urmelelor arheologicedecâtdin màrturiile scrise- dovadàcàele
nu au însemnatpreamult în raporturilede for{o din regiune.
Existi lnsàçiunele asemànàrilntre situaliile cunoscute1nOccidcntulromanicçi celedin
Romaniaorientalâ.În perioadade dcclin a statuluiroman,1nunelezonedin Occident- în It"li",
în Sardinia,€ Çiîn Noricum - s-auconstifuit forme de organizarenoi: aça-numitr,leRomanii
autonomo,puseîn evidenfàdeNicolaoIorgq ln mai multedintrooperelosalea.În acesteRomanii,
-iifffiAf6câhrn, învol.Ronâno-arabica, ed.deM.Anghelescu, Bucureçti,
l9Z4:49-54.
2FHDRIII:4345.
3T. Oleior, *TôrténelmiSz€,mle",
30, 1987-1988:512-515.fi cunoaçtern
dupàreztnnatuldin bibliografiadin
ByzSl,53,1992, l: 193.
alorga1919:205-221;N.Iorga, "Ronwnia"dunàrcanâçibarbariiînsecolulalW-lea,înldem,stndiianpra
evului meùiutamânesc,Bucureçti,1984:.29-37
.
 CAPITOLULry
162

viata romanàs-amenfinutdoarprin mijloacelelocale,frrà vreunaportal statului,al Imperiului

Roâano-Bizantin.puterealaicàaparlineaopiscopilordin oraçelecatroau rezistat.Atragemînsà
atenfiacâ acesteRomaniiautonomesuntspecificenumai pentruregiunileundeau supravieçuit
ooçul" antice,nu çi pentruDun[reade Jos,undenu au existatnucleeleurbane1njuntl cfuora
,-r, n putut constitui.Le Dunàree de JoE acectcRomaniipopulrre eu evut o bezà exclusiv
rurelË. Chiar aça,nâscutefiind din dezvoltareaunor formodeorganizareruralà"eleaumoçtonit
totuçi institulii de origine urbanà.Cuvâotul'?d', în sensulsàu"politic", de organizarea unui
teritnriu, pr*io" d1nlena,adicàdin cuvântulcaredesemnaæritoriul nral al unui oraçromans,
al unei civitas(devenit"cetate"în limba românà)'
Evolulia càtreautonomiaçiautoapàrarea oraçelorlncepuse,ln secolulalVl-lea, çi în pro-
vinciile de la Dunàreade Jos.Estefoafi€ semnificativun pasajdin TheophylactSimocattâ,Fft-
ritor la campaniagoneraluluiPetrusdin anul595.În oraçulAsemumoxistao gardàcetâfeneascâ
a câreimisiuneeraapàrarea autonomâacetàlii.Eafuseseconstituità1nvirtuteaunei legi a împàra-
tului JustinII, desigurln scopulsuplinirii efectivelorreduseale trupelor de limitanei. Gardaa
refuzatsàseintegreze1narmatalui Petnrsçi s-aajunsla un conflic! 1nurmacàruiaPetrusa fost
nevoitsàplecedin oraç.Din acestepisodmai refinomçi rolul decondrrcàtordefacto al cetilii pe
careçi-l asutnaepiscopul6.
PoterSchreiney',întsrneiatpe acosttox! a ajunsla concluzia- cu carosuntsmdoacord-
cà în socolul al VIJea se nâs,teala Dunfueade Joso autonomieurbanàsimilarà cu cea din
oraçeleoccidentaledin evul mediu timpuriu. Oraçelefortificate careelau capabilesàse apore
singrgeau constituito piedicàîn caleainvaziilorslavilor.AÎâtatimp câteleaurezistat"instalarea
m.rir'à" slavilor în provinciile de la Dunàreade Josnu a fost posibilàt.Aceastiiwolulie a fost
însàstopatiiprin distrugereavietii urbano,iar Romaniileautonomeau îmbràcal ulterioq doar
formerurale.
Cu atât mai mult dupâco Imperiul nu a mai fost capabilsàaperoteritoriul provinciilor
dunàrene,comunitiitile localeau fost nwoite sâseaperesingure.O descoperirecareconfirmà
existentaunor formedeapârarelocalàpeteritoriul fiastelorpiovincii esteceado la Novaëurn".
Pesteaçezarea civilà din sçcolulalVIJea a fostridicatil,c&dva în secolulalVll-lea, o fortificalie
cu val de pàmânt,car€nu poat€fi atribuitàautoritilii imperialeçi nici slavilors.Amintim, de
asemenea, fortificatia de la Ràcari,din fostaprovincieDacialnferior, c:uea zupraviefuitpânàla
începutulsecoluluialVIIJea (vezicapitolulIII. 4.A"p.120).Fortificatiilederefugiudin zonele
montanepe carole-amamintit 1ncapitolulm. 5 (p. 133)au fost çi ele,punctode sprijin pontru
autoapàrarea comunitiililor refugiatedin oraçe.
Dupàdistrugereaoraqeloçsingruaformà de organizarca ràmascea ruralà. Dominalia
arnarà çi dominafiabulgaràcares-ausxercitatla DunàreadoJosîn secoleleVll-Vlll s-ausuprirpus
posûoformodeorganizareruralàdemicâîntindoreteritorialâ,catoaudàinuitdo-alungul întregii
epoci a migratiilor çi apoi ln svul mediu.Ob$ile prànegi au fost forrra de organizareceamai
simplà,dar çi coamai durabila,cares-aputut adaptadiverselorstâpânirisuprapuse,do la cole
alenomazilorpânàla ceaa statelormedievaleromâne$ito.În perioada1ncareetniaromâneascâ
s-acristalizatcao entitatedeosebititdecelelalæpopulaliidinjur (secoleloVII-DQ, obçtoasatului
a fost singuraformâdeorganizaresocialàqi militarà. Situaliaoraaceeaçiçi 1ncazulslavilor care
-] .ieel:r2r.
6Th.S.:VII. 3. (trad.Milràescu:I 37-138).
?Schrcincr l9t6z 2t-29.Vcllov 1977269,103nota392 (çi 19t?: 151,lsE-159)nu admitedecâto întàrirea
gamizoanelorprin forfe locale.
8Ncrtor 1963:49.
e MllëcvrAngclove1971:l14.
roVeziîn specialPrneitcccu 1969: 156-16l.
 RC}{L\IILE SI SCLÀVINIILE
163
tràiauîn teritoriul carpato-balcanic. Relaliiledintreobçtiçi stiipânieraucelede tip'tributal" -
studiatelndeosebide H. H. Stahl:t.Stàpânitoriituraniciaveaunevoiede populaliasedentarà
carEle asigurahrana.Dorninalialor însemna"de fapt perceperea unui tribut din parteacomu-
nità{ilor sàteçtisupuse.
Imagineaatâtderàspânditi despreepocamigraliilor, a unorpennanenteatacuriqi devas-
tiiri, estefalsà.Dupàce soculinvazieitrecea,seajungeala o anumitiistabilitate,careeradoriti
chiar de stiipâni.Astfel, obçtilelocaleaupututzupraviefui,iar conducàtoriilor audevenitdin ce
în co rnai puternici.
Organizarea militarà e românilor în evul mediu timpuriu s.a niscut în cedrul con-
fruntirii çi conviefuirii cu aceçti stipâni nomezi. Dominafiaacestoradin urmà se excrcita
prin intermediulconducàtorilorobs,tilor(denumili'ocnojT',cu un cuvântde origine slavà),care
aveaudatoriasàstrângàtributul. În cazulavarilor,seçtiesigurcàîn oastsalor luptauçi gepizi çi
slavir2.Menlinereaunor forme de organizaremilitarâ autohtonàde-alungul epocii mignliilor
estedoveditiide moçtenireaunor ûermenispecificide originelatinà, uneledintre elo cu sensuri
schimbate:oaste(hostis),arc (aruns),sàgeatà(sagina),paloç (palus),scat (scatum),spatha
(spadà)çi altele.
Existenfaunor luptiitori romaniciîn Munteniaqi Oltonialn perioadasocololorvl-Vl[
esûefoarteslabdocumentatà pecalearheologicà-Mormintele cuarmedela BaltaVerdeçi Osûow
lvlarenu au o atribuire etnicàsigurà,dar pot fi çi ale unor autohtonicarepracticauincineralia.
Morminteledin cimitirele din secoleloVIII-IX din Munteniaçi Oltenianu au,doobicei, armoîn
inveirtar.Existàlnsâo excepfie,pecire o consideràmseinnificativà:mormântul285dela lzvoru,
careconfinoarmtopordeluptâ(gàsitîn nÉnadreaptàa scheletului)çi unvârf delance.Morrnântul,
orientatV-E, mai avealn inventarçi un ulcior cu toartli cu gât înalg din pastàfinà cenusie,cu
decorlustruit(tip FiedlerFVII)I3. Prezenfa toponrlui(databilîn secolulal IXJea) aratiicà este
vorba de un mormântde ràzboinic.Orientareamormântului,precumçi lipsa oaselorde cal ne
permit formularcaipotezei cà mormântula aparfinutunui çef local, care a adoptatun ritual
funerarparfialinfluenfatds ccl protobulgar(depunerea dearme).Vasulspecificpentrunecropolele
do la zudulDunàriiraar puteaconfirmaaceastàinfluenp.
Ob$ile sàÎe$i romanicoau coexistatcu formele de organizaresocialàçi militarà ale
slavilor. Sclariniile care sunt rnenlionate1nizvoarelebizantineorau structuri teritoriale, mici
"fàri" - iun spuneîn terminologiamedievalàromâneascà. Ele s-auformat1nîntreagaarie 1ncare
s-auasezatslavii. Ele aveauîn fnrnte conducàtoricare sunt denumili ln izvoare cu termenii
dpltu saursrs. Acesto,Sc/aviniiaveauteritoriirostrânse. Izvoareleafirmàcà aces-ticonducàtori
slavi eraufoartemulli çi cà seluptaulntre ei'6.
Pe bazadispuneriiîn teritoriu a descoperirilorarheologice,a fost posibilà amplasarea
unoradinhe Sclaviniile atestatede izvoareîn Muntenia,în ultima treime a secoluluialMJea.
lvlariaComçar7 a ajunsla concluziacàaçezàrile maimaridin secolelevl-Vll, careavoauateliere
defieràrie,deorfewàrie,deolàrit, au fost'reçedinfele"unor conducàtori. Estevorba,în princi-
pal, de açezàriledoscoperitoîn mai multe punctede pe teritoriul oraçuluiBucureçti,undese
presupunecà ar fi fost centrulstipânirii luiArdagast. Maria Comçamai aratàcà în zonamarii

I' Stahl 19t0.

'2Thcoph.:I, 315(a. 6l l7) (FIIDR II: 617).
tsMitree 19t9: 203, Abb.461285.
rÎipul FVII la Ficdler 1992:143.Vezi
çi Donëcve-Pctkova
1990:85, Abb. 2 b.
ri Angelov 1980:62-6,4.
16Meurikior, Stmtegikon,Xl.4.30 (FHDRII: 561).
17Comçe1978b: 109-l17.
164 c^PmoLUL
Iv

necropolede la SàrataMonteorus-aaflat un alt asemenea centru,carcestoindicat çi de desco-

perireaunortiparepentru podoabela: Poienip(ud.Vrancea)t8,C-orote,ni (iud.Vrancea)re, Ràcoasa
(ud. Vranceaf0çiAldeni (ud. Buzâuf t. În mtal, potrivit Mariei Comça,în Munteniaar fi existat
circa 8-9 "cnezatade vale". Aceste cnezatsde vale au fost nucleæledin care s-au constifuit
ulterior cnezateleçi voiwodaælemai mari.
Suntemdepârerecà çi 1nOltoniaputernidentificaasemenea stnrcturiteritorialedatabile
în secolulalMIJea, pebazadescopeririiunorobiectedovaloare:fibuledigitate,cetcei,catarame
bizantine,monede.În condiliile pauperizàriiextremea viotii din aceavrcme, acesteobiecte
indicà,probabil,unelecentrede putere.ln hartadin figura 58 arnplasàmpe terendescoperirile
respoctive.Sevedecum ele segnrpeazâln tei zone:
l)- ln apropiercde Porfile de Fier (pe ambelomahui ale l]unàrii);
2)- încentnrlOlteniei;
3)- în apropierede Slatina (undetezaurulde rneçterambulantdo la Priseacasernnaleazà
existenfaunei clientelebogate,carÊaveanwoie de produselesale).
Suntacestestructuriæritorialecreafii ale romanicilorori ale slavilor ? Un râspunseste
greudedat 1nmomentulde fafà.Dacàne referinr,de exernplu,la mormintelede la BaltaVerde,
reamintimcàeleauun ritul difsrit decelpracticatdeobiceideslavi.Nu esteexclusàapartenenfa
ior autohtonà.Fortificafia do la RÀcari,c,atre ar fi putut juca rolul de centnr al unei Romanii
populare,a fost locuilà" indiscutabil, de romanici. În schimb, tçzaurul de la Coçoveni,din
mornântul unei femei, aparfineunui orizont cultural barbar,cate nu esteln mod obligatoriu
slav.Fastuldoosebital inventaruluifunerarapropieaceastàdescoperire(singularàîn Oltenia çi
Muntonia)de morminteleprinciareavaretimpurii. Deoareceîn prima jumàtatea socoluluial
Ml-lea Oltenia çi Muntenias-auaflat zubdominalienrurà,aceastàatribuirea tezauruluide la
Coçoveninu poatefi exclusà.
ln concluzie,cercetàriloarheologicoaduccâtovadate- destuldesurrare,lnsà- referitoare
la existentaunor forme de oryanizareteritorialà,carcle completeazà pe celecarepot fi deduse
din izvoarelescrise.
Romoniile populere eu reprezcntetunul dintre celcmai scmnifrcativecrzuriln care
contlnulteteeçi discontinufteteecultunll s-ru hplettt A existato continuitate , cÀciRomaniile
populare ("fàrile") au transmisorganizarea1n obçti sàteçti- care este mult mai veche.
Discontinuitaæa priveçteln primul rfud dispariliastatului(çi, ln general,a oricàrorsuprastnrcturi
institufionale,cum sunt celebisericeçti).

rf Tcodorcrcu1972: 91, ftg.7I l,

reBobf 19t1: I 12,fig.2516.
20lbfdcm: l4A, fig.2715.
2rlbodorcrcul972:86, 91, frg.|l3.
 ROM NTTLESr SCLÀVINTTLE 165

q
a
t1:1

tr
18 \z
I
t9

dlz j5

.q=i[
Fisura 5t: Posibilecentre de outere în oltenia În secolulal VII-lea

Leeendi

o =monedede bronz
I = tezaurmonetar
=
E fibule digitatetârzii, cercei,catarame

I = Almàj 11: Korbovo

2 =Argetoaia 12= N{aglavit
3 = BaltaVerde 13:Orlea
4: Celei 14= Prahovo
5 = Cioroiul Nou 15= Priseaca
6 = Coçoveni 16= Ràcari
7: Craiova 17:Vela
8 : Drâgàçani 18: Velesnica
9 = Drànic 19:Vârtop
10 = Kladovo
 CAPIT'OIUL V
SINTNZA NTïNCÀ

Rotnir.r.a provinciilor DaciaRipensis,MoesiaSecunda Scythias-a desfà.qurat

çi
într-o perioadàsuficientdelungâpentrua reuçi.În secolulal VIJea, populaliaacostorprovincii
erade multà vrelne latinofonà.Doar în oraçeledo pe litoralul ponticexistaulocuitori de limbà
greacà.Inscripfiiledescoperiteatestàfolosireapeo scaràdestuldelargàa limbii greceçtiln aceste
oraçe.Linia Jireëek-Philippide-Mihâescq cars separatmitoriul romanizatde cel de influenlà
culturalâgreacà,urmârea(aproximativ)limita desuda toritoriului decarcneocupàml.populalia
autohtonàde origine nord-tracicàGBli, misisni, tribali, bessi etc.) adoptaselimba latinâ
çi
cMlizalia romanàln primeledouà-treisecolededominaliea ImperiuluiRoman.Numai ln zonele
mai izolate, montane,au mai putut supravieçuiautohtonineromanizali.Unii din11ebessi
çi-au
pâshat separe,limba pânàln secoluialVl-lea. CaËOvoç aparte,Eacii çi bessiisuntmenlionali
în iaroarepânàîn secolulalVl-lea2.O informalieizolati atostàetnonimulBdoootchiarla hr"p"n;
socoluluial VIIIJGa (lvlauros,patriciu albessilor,1ntimpul lui JustinianII, în 7l0)3, darpoatefi
vorba doarde o denumirecu sensstrict geografic.
Existii unelelncercàride contestarea inknsitiitii çi extinderii procesuluide romanizare
în provinciile dela Dunàreado Josçi în specialîn Scythia.Astfel, V. Vèkov consideràcàmarele
numàrde barbariinstalatila zudulDunàrii fu secoleleIV-VI a modificat zubstanfialcompozilia
etnicàa MoesieiSecundeçi a Scythiei,1naçamàsuràlncâtromanitateaerape caledeaispariliË..
Somnificaliaexha$iinfificà a acesûsiteorii estplegatàde dorinfa do a face din Dobrogeaun
teritoriu neromaq în cateslavii çi protobulgariiar fi gàsito populafiemai mult barbarà.
Esteadevàratcà, de-alungul secolelorIII-VI, în provinciile dunàrenes-auaçezatcarpi,
gofi, huni, alani,kukiguri, slavi.Aceçtibarbaris-auinstalatatlit în grupuricompacte,in anumite
zone,cât çi individual, în açezàrileromano-bizantine. Mul{i goti au venit în 376, fiind goniti de
huni din Moldovaçi Muntenia,dar dupàscurttimp, o partea lor a pàràsitPeirinsulaBalcanicà.
Amintinr" deasemenea, grupullui Hernac,cares-aaçezatîn anii 455-457în extremitatoanordicà
a provinciei Scythias.O màrturiea prezenleiacestuigrup germano-hunicdin nordul Dobrogei

rhezentâreape larg a cercétiirilor

careau condusla stabilireaacesteilinii, la Ivingcu l9t0: 50-60.
2Vezipentruacesteche$ir.rti
l.l.Fllrtrla,Elenentete tmctgaiceînhnperùl Rottrart$înBymtiuz, Brrcrleçti,
1976(în specialI 6l - 162pentmsupraviepirealimbii bessilor).
3Thcoph.:I, 379.VeziG. Cenhvr-Pcthovr,
"LinguistiqueBalkanique-,6, 1963:tX; Angclov l9t0: 7l; H.
Dittcn, în BBA 51, 1983:99.
aYellov l9t7 b: 13.21.
Teorianu esteîmpàrtàçitàdoarde autorii hrlgari (vezi, de exemphl Gomolkr 1976:
38-40).
tJord.: 266
OHDR II:431). Bclcvlicv 1974:35-37presupmecà expresiase referàla zonade la nord de
Dobrgeel
lnl8eacul), dar din contextrezultàcàtoategrupr:riledesprinsedin confederafiahunicàs-auinstalat
pe teritoriul Imperiului.
 SINTELA,ETNICÂ
r67
estemormântul4/ 1977din necropolade la Argamum(capul Dolojman)6. Arheologic,aceste
informafii suntconfirmateçi prin descoperirea unor obiectede provenienfàgermanicâ.înforti-
ficafiile din provinciiledunàrene,datateîn a douajumàtatea secoluluial V-lea în secolul
çi al
VI-lea7.
Unii dintre aceçtibarbariauràmasneasimilalipânàfoartetiirziu. Un iaror din secolulal
IXJea aminteçteprezenla,în Dobrogeqaunorgoli carecontinuausàvorbeascà limba lor (folositii
çi ca limbà liturgicà)8.
ln secolulal VI-le4 barbarii açezafiîn provinciile dunàreneeraudestulde numerosi(si
doorigini diferil€).Armataromano-bizantinâ cuprindeagermanici,kutriguri, slavi.1n*;i; ùi
Vitalianusdin 513-5I 8 au fost implicati bulgari (kutriguri), iar în zonaàe vesta reritoriului
de
careneocupàmexistao concentraro depopulafiegermanicà, atestatàatâtarheologic(la Sadovec),
cât çi toponimic.Ne referim la numeledelocaliûiti terminareîn-burgo,intâlnite-numaiîn
Dacia
Ripensis,în zonaoraquluiAquis:Sanlcoburgo, Marchngo,Halicantkt goetc.D. fankoviecoi-
sideràcà acestetoponimeau fost datede populaFalocalàgermanicâ,ori re garnizoanele
lor
eraucompusedin herulie.Populaliagermanicàinstalati 1nprovinciile Dacia Ripensis,
Moesia
secundaçi scythia a avut un rol importantîn producereafibulelor digitate.
Teritoriul norddunàrean(Munteniaçi Oltenia)sra locuit, înainteavenirii slaviloq de
o
populalieromanicà.Olteniafàcusepartedin Imperiul Roman fuseseintensromanizatji.
çi Con-
tinuitaka populafieidaco-romanedin Olteniapânàîn secolul.ivI-I"" esteprobatii
deo seriede
màrturii arheologice,lntre carecele rnai importantezuntcelecarearatii peæistenla
locuirii în
açeârile de la Romula,Ràcari,Cioroiul Nou. Dintre acestea,açezarea de la Ràcariçi-a pàshat
chiarçi valul de pàmân!pânàla începutulsecoluluial VIIlea (vezicapitolul
rII. a.A" p. 120).
Esteadevàratcàizvoarelescrisenu continreferiri la populaliaromanicàdin oltenia
din secolulal vlJea - cu excop{iacelei din Strategikon-uiloi tut"orikios (discutatà çi Muntenia
de noi în
ExcursulV). Indirectlnsâ,elevorbescdespreprezenlapopulafieideorigine
romanicàîn Munte-
nia- çi anumeîn legàturàcu prizonierii luali din Imperiu orpott"çi de slavi
çi în Muntsnia,ca çi
în alæzoneundeîçi avoauslaviibazeledoatac(vezicapitoiulIII. 5, p. 13I
- 132).Acegi prizonieri
au sporitnumàruIromanicilordin Muntenia,în cursulsecoluluialvlJea.
Caracterulromanical civilizafiei materialedin Muntsnia secolului al VIJea (cultura
Ciurel), evidenfiatîn primul rândde folosircapescaràlargâa ceramiciide
bunàtradifie romanà
provincialà,reflectl desigurçi origineaetnicàa purtetoriloracestei
culturi.
Nu existii nici o dovadàa supraviefuirii1nMuntonia,pânàin secolulal
Vl-lea, a unor
daci liberi neromanizafi,vorbitori ai limbii lor stàmoçeçti.Totuçi,aceastà
eventualitatenu ar
puteafi exclusàdin capul locului, fiindcà,dupàcumam vàzu! chiar pe
teritoriul Imperiului au
ràmascomunitiitineromanizate pânàîn secolulalvlJea (bessii).
SecolulalVl-lea a reprezentat lnceputuluneiperioadedemari mutalii etnico.Modificarea
compozilieietnicearegiuniiDrnàriideJosafostconditionatàdelmputinareapopulafiei
autohtone
romanizate, lncursul secoluluialW-lea. Fenomenul nuhebuieexagàraq darnici subestimat. în
cursul secoluluial VIJea au existatdoi factori carcau concuratla aceasta.
IvIai întâi, invaziile
6M. Minucu-Ademgteenu,
SCIVA'3l, I 9g0,2: 3 | I _320.
?În general,pentnr
tr€zenf g€rmânicàîn provmciilebalcanicefrrsecoleleIV-vI çi pentmr:rmelelor arheologice,
vezi Koveëevié1960çi H. Nuber, 'Dacia N.S.', I 5, 197l: 34Ç347
.Yeade asernen€a, importantulstudru
recent al lui v' Bierbrruer, Hi$ortsche Ûberlte\erungund
archtiologischesnefund. ostgermaniscùe
Einwanfurcrwler ofualerundTheodorichwch!àun. inssagr*igu"t
k"it* unddrcnan &rArcfuiologte,
în vol' Ptoblemeder relaliven und absolurenchrcnologie
ab"l^atènezeitbisaon Friihninelaller, Krako.*.,
1992:263-217.
8welrfrid strrbo, în FFIDR
II: &l .yeziDieconq NicturÊl 196g:Mg4s0.
eJenkoviél98l: 20G207.
16g CÀPTToLUL
v

cares-ausuccodatîntr-un ritm tot mai rapid,devenindfoartegravcîn ultimul sfert al socolului.

Nu vom reveniacumasupralor, mai alescàam discutatun aspectal consecinfelordemografice
ale invaziilor,atuncicândne-amocupatde deplasàrile depopula{ie(1ncapitolulIII. 5.). Depo-
pulareaa fost provocatàînsàçi deepidemiiledeciumàcaresuntatestatepetoatiiduratasecolului
alM-lea, în 541-543(ceamaimare),555,558,560-561,585,608.Seapreciazà chiarcàaceste
epidemii repetateau cauzatmoarteaa circa 40 % dinpopulalia PeninsuleiBalcanice- ceeace
poatofi exageratdarnu noverosimil(dacàneraporlàmla bilançulMarii Ciumedin 1346-1348,
mai bine cunoscutii)ro.
Ceamai importantilschimbareîn situaliaetnicàa regiunii Dunàrii de Josîn perioadade
carone ocupàma fost reprezentatide instalareaunui marenumàrde slavi, atâtla nordul, cât çi
la zudulfluviului. ln secolulal VJea, triburile slavetràiauîn bazinulsuperiorçi mijlociu al
Niprului çi în cel al Pripetuluirr.De acolo,ei s-audeplasatcàtresudçi ves! în cursulsecolului
urmàtor,în mai multe etape.
Existi o deosebirede opinii asupradatàrii primei etapea instalàrii slavilor în regiunea
Dunàrii de Jos (1nspefà,în Muntenia).lvlaria Comça,invocândatacurileslaveînregistrateîn
deceniile2-3 alesecoluluial Vl-lea çi interpretând ascunderea tezauruluide la Cudalbi(ud.
Galali), încheiatîn 527, ca un indiciu al stiirii de nesigurantàprovocatede acesteatacuri, a
presupuscàsclaviniis-auinstalat1nestulMuntenieiînjurul anului 527t2.Înschimb,Ion Nestor
era de pàrerecà slavii s-auaçezatla Dunâreade Josabiadupàce migrafia avarilor a provocat
dizlocareauneimari masede slavidin zonaNipruluit3.
Estegreu de stabilit caredintre celedouàpunctede vedereestemai aproapede adevàr.
Totuçi, dacàlinem seamade màrturia lui Iordanes,caresitueazàlimita de vest a teritoriului
populatde sclavinila lacul Mursianus(pe carenoi îl amplasàmîntre Galali Isaccea- vezi
çi
ExcursulI), atuncirezultiic[ pe la anul550,sclavinii lncànu ajunsesorà în Muntenia.
Prirnelemàrturii scrisesigureale existenfeiunor açezàrislaveîn Munteniase referà la
anii ' 70 ai secoluluial VIJea, cândafostînrogistratun conducàtorslavDauritas.Avândîn vedere
cà trecereaoasteiavarecare l-a atacats-a fàcut printr-unul din vadurile dobrogene,teritoriul
stipânit de Dauritas poate fi amplasatîn ostul Munteniei sau în sudul Moldovei. Màrturia
respectivàpresupuneoristenfaunorslavidejainstalati,ceeace ar conducela datareaaçeârii lor
prin anii '60 ai secoluluial VIJea. Nu ar fi excluscamarroa necropolàde la SàrataMonteorusà
fi aparlinutgrupului slavcondusde Dauritas.
Izvoarelecontemporane(Iordanes,hocopiu) îi împartpe slavii din secolulal VIJea în
douàgrupuri:sclaviniiçi anfii.Antii nu eraulnsào populafiepur slavà,ci un amestecetnic,în
caremai intrauçi alani,huni,kutriguri. (Numeleloreste,dealtfel,deorigineiranianà)ra. Ceramica
slavàdin secolulal VIJea a fost la rândulei departajatiiîn douàtipuri: Korceak penkovka,
çi
primul fiind atribuitsclaviniloçiar celàlal! ançilorti.
Ceramicàslavàs-adescoperitînrnai multeaçezàrialeculturii Ciurel, în niveluri databile
dupàmijloculsecoluluialVIJea: Bàleni-Români, Bucureçti(Militari, sh. SoldatGhivan, Ciurel,
CàfeluNou, Stràuleçti),Budureasca,Dulceanca,Radovanu,$irnar6.De fap! unii arheologiau

r0P. Cherenir Obsemations

, on the Demographyof theByzantineEmpirc, extas din pro ceedingsof rhefrIIâ
Internationalcongrcssof Byzantinestudies,oxford,1966:l0; Ditten lgzt: 120.
II Herrmrnn 1979:50; sorlin
lgtl: 223-229;comçr l9t7 : 219-220;pohl 19tg: 95.
r2Comçr1975r: l7l; Comçe
1981:219.
13Ncctor 196l: 429-4E;
Nertor l9d4: 40l-402.
raTeodor1993e: 205-2t2.
15lfcrrmenn1979:53-55;Sorlin
lgtt:228-229; Tcodor1993e:20g.
16Tcodor 1994:229
-230.
 SINTEZAETNICÀ
169
merspânàla a consideraaceastàculturàdrepto variantiia culturii materiale
purtatede slavirz,
ceeaceesteînsàimposibil,avândîn vedercperioadaîn careseconstitui"
(sfrrçitul
".""rti.olturà
secolului al V-lea) çi pre-
zentamultor materiale de
origine romano-bizantinà
(vezicapitolulIII. 4. A).

Figura 59: Ceramicà

slavà de tlp Korceak

Fisura 60:
Ceramicàslavi
de"tinPenkovka

Pânàîn ptez-an\nus-audescoperitîn Munteniaaçezàriexclusivslave.Ceramicaslavàa

apàrutnumai1ncuprinsulaçezàrilorculturii Ciurel,ceeace lnseamnàcàaceçti
slavi s-auintegrat
în comunitiilile locale.Estede presupuscà ei au cucerit unele dinhe
comudtàfi, care
au ajuns sà plàteascàtribut càpeteniilorslave.În aceastiisitualie, ne""ot"
putem întreba dacà nu
cumvaprintre râzboinicii care atacauImperiul sub conducereaunor
çàfi shvi nu se aflau çi
locuitori de origineromanicà,adicàdaci romanizaçidin Muntenia vtotoova.
çi Fenomenul
colaboràriimilitaredinte romanici(apoiromâni)çi migntori, widenfiat âeNicolae
Iorga(pomind
dela cazultiltarilor), meritii a fi luat în considerare
çipentru epocainstalàrii slavilor. @vident"
@;Sorl|n19t1:230;Pohl1988:l2l;Fiedler!992:78,87.88.
t70 CÀPTTOLI.'LV

aceastà"lupti" nu era decâto formà dejaf pe scarâmai matre,1ncareerauinteresafinu numai

slavii, ci çi romanicii barbarizalicarctràiau la nordul Dunàrii). La o asemonea situaçiesepoate
referi pasajuldinStmtegikontllui Pseudo-lv{aurikiosts despreacei"romani" care"sunt crrmai
multà lragerede inimà fa!à de duçmani" (Vezi ExcursulD. În alte comunitiili, slavii locuiau
alàturi deromanici,la periferiaaçozàrilorte. În prima etapâa procesuluide instalarea slavilor în
Muntenia,aceçtiaprobabilnici nu eraufoartenumeroçi.
A douaetapàainstalàriislavilora interveiritcu ocaziamareluival deatacurislavedin anii
614-6lg.Probabilcàunii dintreacegislaviauràmaslnMuntenia.lnfine, atreiaetapâa deplasàrii
slavilorcàtrsllunàreadeJosa fosto consecinpamigrafieiprotobulgrilor din anii '70 ai secolului
alVllJea.AtunciaupâtrunsinMunte,nia,DobrogeaçizonadinheDunâr€ çi Balcanislavipurtiitori
ai culturii Hlincea (sauLuka-Raikovefkaia|0.La Dunàreade Jos,vaselecu decoralveolat po
buzàspecificepentruaceastiiculturàs-audescoperit1nspecialîn nord-estulMuntenieiçi sudul
Moldovei,de exemplula: Lespezi(ud. Vrancealr, Ireascaçi Cosipni fiud. GalatiX2,iar la
sudulDunàrii la Nalbant23, Crarvan2a,Novaë"tn" (nivelul maitârziufs çi în alte puncte.
Sàtrecemacumla a doua parte a discu[ieidespreinstalareaslavilor: açezar€a lor pe teri-
toriul provinciilor DaciaRipensis,MoesiaSecundaçi Scythia.Vecheateorie a istoriografieipan-
slavistea instalàrii timpurii a slavilor 1nPeninzulaBalcanicâçi.a mai gàsit adeptipânàfoarte
recent.Unele toponimemenlionatede Procopius,în De Aedificiis (nptirçtorc, Âouppoulnvd"
Tpipoetc.),localizateîn specialîn Dardaniqaufostconsiderate slavedecàhemaimu{i cercetitori
(mai alesbulgari),care,p€bazalor, consideràcàinstalareaunor comunitÈilislavela sudulDunàrii
ar fi începutîncàdin a douajumàtatea secoluluialVJeq urmândvàile Tinocului çi Moravei26.
În realitate,etimologiaslavàa respectivelor toponimenu estedelocsigurà.Un alt savantbulgar,V
BeSevliev,a aràtatfalsitateaacesteiipotezeçi a constatatcà nici nu puteauexistafortificafii cu
denumiri slave,càci fortificaliile nu seputeauafla în zonelede mlaçtini qi pâduriîn caretràiau
slavii2?.Nu esteexcluslnsàcaslavii sàfi participatlncâ din secolulal Vlea la unele dintre rai-
durile barbarecareaudevastatdiocczaThraciei.Eventual,primul atacal slavilorpoatefi socotit
cel din 517,dacà"gelii" de carevorbeçteMarcollinusComsserauslavi2E. În oricecaz,raidurile
sclavinilorsuntatestateîn mod sigur începânddin anul 527"Acesteatacuri,înteprinse adeseori
concomitentcu celealekutrigurilor,au devenitfrecventeîn anii '30-'50 ai secoluluial Vllea.
Celemai gmveatacuris-aupetrecutîn 550-551,cândslavii au reuçit sàînffingà armataimpe-
rialà la Adrianopole,açadarîn apropioreacapitalei2e. S-apresupus3o cà invaziadin 550-551a
avutdreptconsecinpinstalareaunui grupdeslaviîn DaciaMediterrane4în apropieredeNaissus,
dal3ceastiiipotezàestecontrazisàde cercetàrilelui Vl. popovié3r.
'tFHDRII:561 (bad.H. Mihàescu).
reTeodorescu l97l b: lO43;Cornçe19?3e: 2OG207;Murci l9t0:427429.
2oConça1970:32E; Cornçelgtfi:27i;Kolcve
1993:18.
2rI. Mitrea, "studii gi comunicàri.Muzeul
JudeleanVrancea., l, lggl: Sl-52.
æM. Brudlu, MCA,9, 1970:Slt, 520,
fig. 9/l-9.
2r Slmion t97l:235-
2' Viàemve 1986.
2sMilëcv,Angclove1971:115.
26LPopovié,"Zeitschriftftr Slavistik',4,
1959,5: 705, 709,716l;Tipkova-Zeimove1962:?7; Micheitov
191l:327-329;Angelov 19t0:40; velkov t9fir r: 156157;pohl tgtt: 377,nota 15.
2?V.Belcvlicv,ZurDeutungderKagetlnanæzinPrctwpsWerk"DeAedifciis",Aïnstffdan,
2tFHDRII: 367.Yezic9-ç. 1973 lÇfl}:l-2,17-18.
* 197;comçr tg|f,:2l9;vetkov 1987e: 157.
2ePe,nfiu invaziiledin_Fimé_jwÈtatea secoluluial M-lea, vezi: Comçal9?3 e: 198-199;Vclkov lg77: 49,
I 57-I 6l ; Popovlé197t: 607-608;Comm t9t7 : 2t9-22A,Z2Z.
roKoveùevié1973e: 148;
Dltteu l97t: b7.
zl49),Popovl6 l9?8. Vclkov 1977: 160afirmà cà slavii doar au iema! în zona
ft-fgnovif f975 (în special:
Naissus, în 550-551.
 STNTEZÀ
ETNICÂ
nl
ln sprijinulipotezeiinstalàriislavilorla sudulDunàriiîncàdela mijlocul secoluluial VI-
leaaumai fost invocatedouàpasajedinDe Aedificiis.DesprecetateaUlmotum,procopiusscria
cà "din eauzÀcâ barbarii sclavini îçi frcuseràacolo un loc de pândâ,unde stiituseràun timp
foarte îndelungat ea fuseselàsatiicu totul în pàràsireçi nu mai ràmàsosenimic din oa, decât
numele.Peaceasta[Justinian]a rezidit-odin temelieçi a scàpatastfolpârtile aceleadenàvàlirile
sclavinilor"s2.Cwamai sus,1nlegàturàcu fortificafia (neidentificatàfe teren)Adina"searatÈicà
"barbariisclavinistilûsaumereuascunçiacoloçi pândeaupecàlàtori,frcândcu neputin]àtrecerea
prin acelelocuri"33.IMairnulfi corcetitori au vàzut în acesteinformafii dovadainstalàrii unor
comunitifi slave1nDobrogea,wentual în urmainvaziilor din 550-5513a. Examinândmai atent
textul, vedemînsàcà el nu poatefi inkrpretat în acestsens.Traducer€apropozifiei âni
1p6vov
piKoç â<efv1rùç Ëvéôpaç rerotrlrdrcovpoatefi nuanfatàcàci âvCôpa însoamnà'.ambuscadà",
"ca1rcanà". De aceea,optilm p€ntrutraducorea:"de multii vremefàceauambuscadepe acolo',.
Într-un mod asemànàtora traduspasajulG. Cankova-Petkova: "organisaieirtcontinuellement
desembuscades à cet endroif'35.Açadar,lmpàrtiiçiminterpretarealui Ion Nestor,carerem.rca
faptul cà acestpasajnu sereferàdecâtla raidurile întreprinsede slavi cà el nu atestiirçezerea
çi
lor36.De aceea,nicinuestedomirare càsàpàfurilenu ausurprinsla UlmefumurmeleshÉ açtep-
ta e de ltdariaComça37. Fiind vorba de ambuscade, esteposibil ca acestebandede slavi sàse fi
folosit de pàdurileexistenteîn acelepàrfi ale Dobrogei(chiar numelefortificaliei ne làmureçte
asupraaspectuluizoneiîn antichitate).Cel de-aldoileapasajdin De Aedifcidsestecât sepoate
de clar: slavii gàsiseràlângàAdina un loc propicepentnrambuscade. Deci, cele douàtexte nu
dovedescinstalareaslavilor la sudulDunàrii, în cursulprimei jumàtàfi a secoluluial Vl-lea.
În mai multe fortificafii de pe limes s-a desËoperitceramicàslavà: la Halmyris3r,
Dinogetia3e, BeroÇao çi Nova eernaatau apàrutvasede tip Penkovkaa2, iar altevase(do tip Kor-
ceak)s-audescoperitla Aegyssusa3, Capidavaa,Augustaas, Ratiariaa6,Kladovoa?. Nu am inclus
în aceastiienumeraremicul vasîntreg(do trp lfurceak)de la Noviodunumas, deoarececontextul
lui nu estecunoscut;el poateapa4ineçi perioadeiulterioareabandonàriillrres-ului. Acestevase
slave,descoperite înh-uncontortromano-bizantin militar,lnniveluri databileîncepândcurnijlocul
secoluluial VIJea, au aparlinut unorfoederarrde origine slavà,înrolali in armataimperialà,

12hfoc., De Aed. IV. 7, I 7- I 8 (FHDR

II: 4?I ; had. lL Mihàescu).
'j lbidem: IV.7, 13(FHDRII: a7l).
xÇtcfen1965:l0l; comçr 1973e:
217;vclkov 1977:157;Ilittent97t: 88;popoviél97t: 599.
rrCenkove-Pctkovr1970:220.
xNgtor 1963:45.
I'Consr l97O:327.
"À Opril 1991b: 172;Teodor 1993e: 210.AltÊ fragmenteceramiceau apànrtîn campania1993,înt-o
fàntanàscoasàdin uz în nivelul 12(la sfârçitulsscolului alVllea çi la începuhrlcelui urmàtor), precrmr în
çi
i 995,într-o încàperelocuitii în nivelul l3 (în secolulal VII-lea).
rG.
Çtcfen,McA 5, 1959:572,fig.7;I. Brmc1"f,)acia,N.s.",10,1966:253,fig. 1216,l3l6;comrel9z0:
323-325.
eVôlccenunBrrnee 1975: 213,fig. 4l
| -3.
'; Milëev,Angelovr 1971:I 14,pl. VII, )ilI; Angclovel9t0: 5-6,fig. 4.
€VeziTcodor1993r: 210.
o À Oprit 1977: 3A9;I. Vrciliu, "Peuce",
8, I 980:447,pl.VIUl -5.
'Scorpen l96t: 364-366;Comçe 1970:326;I. C. Opr\, in Ctonieacercetdrilorarheologice.Campnia
/993,SatuMare,1994:13.
{Kolcve t9t}:17.
{ Pohl 198t: 378,nota48 D. Giorgcttl,
; in Anc.Bulg.: 34.
"Jrnkovié 1981:219.
'L çi À Brrnce, "Peuce",9, 1984:102,pl. )ilV.
172 CAPITOLULV

care în aceavrcme aveao compozifie etnicà eterogenàae. Praznntp,sclavinilor çi a anfilor în

armata romano-bizantinà este atestatii
de izvoare lncà din timpul campanieidin Italia din 536-
537.s0Este interesantde observatcà fragmenteleceramiceslavedescoperite1n oraçeledin
interiorul provinciilor nu sedateazâdecÂtdupâlnceputulsecoluluialVIIJea. Acesteadin urmâ
(de la Tomissr,Tropaeums2, Histrias3)pot fi atribuiæunor locuitori slavi ai acestoraçezàri,dar
datarealor tânie (contextullor arheologicestecunoscut)lmpiedicàutilizarealor ca aqgumental
unei instalària comunilàfilorslave1ndecursulsecoluluial Vl-leasa.
Invaziileslaveaucrntinuatçi s-auintensificatçi dupà550-551.La raidulkutrigurilor lui
Zabergar4dinanul559,auparticipatçi slaviss,antenali probabildekutriguri, din zonaNiprului.
Dupàvenireaavarilorîn Europ4 iæoarelenu mai menlioneazà,o vleme, atacuriale slavilor.În
anii '60 çi '70 ai secoluluialVIJea areloc, ln schimb,instalareaunorgrupurideslaviîn Muntenia.
Ulærioç aceçtislavi au participatla raidurile înheprinseîn diocozaThraciei.
Etapa cea mai importantii a invaziilor slave a lnceput în 576. JohannesBiclarensis
consermacâSclaviniin ThraciamultasurbesRomanorumpewadunt,quasdepopulatasvacaas
reliquerëî, În 578, sepetreceo nouàinvazieslavà.MenanderProtectorvorbeade 100.000de
sclavini,careaupustiitThracia.Expediliaavaràlmpotrivasclavinilordin Muntenia,instigatiide
Tiberiu II, nu a putut opri atacurile.Acostoaau fost reluatsîn 581 qi, potrivit lui Ioan din Efes
(VI.25), de aceastiidatÈi,provinciile zud-esteuropenoau fost pràdatetimp de trei ani frrà
întreruperes7.
Atacurile slavilor din perioada576-586au fost socotitoca hotilrâtoarestpentnrprocesul
slavizâriiPeninsuleiBalcanico.Izvoareleliterarolasàsàselntrevadildimensiunilenoobiçnuite
çi copleçitoare aleacestorinvazii(veziîncapitoleleI çi IV. l). Totuçi,shrdierea atentiia izvoarclor
literare qi compararealor cu rezultatelecercetàrilorarheologicea condusla concluziasecà, în
deceniulal nouâleaal secolului al VIJeq nu se poatevorbi încà de aparifia wor Sclavinii,
açadarde implantareaunor comunitàti slavepe tcritoriul Imperiului, nici màcar în imediata
apropierea /ines-ului, unde presiuneabarbaràar fi putut înlesni ieçirea de zub autoritatea
Imperiuluiaunormicroregiuni.Dimpotrivà,deceniile9 qi 10alesecoluluialVIJea au fost aça
curnam vàzut,o perioadàderezistentàçi de supraviefuirea civilizatiei urbane- fapt carenu ar
fi fost cu putin!à ln condiliile formàrii unor enclavoslaveîn Imperiu. În afaraorientalului Ioan
din Efes (care este,oricunç confirz), nici un autor conternporannu lasà sà se înteleagàcâ
distrugerileprovocatede slavi ar fi fost însolite qi de instalarealor în provinciile din dioceza
Tliraciei. De fap! cronicadin secolulal XIIIlea a lui Barhebraous, care- prin filiera cronicii lui

@çitiideÇtefen1955:102;Comçr|970:327;IXrconu|979z166;Angelove19E0:12;
Bonev1983:I I l; Pohl 19tt: 122.
soVelkov 1977:159.
51Cirjan 1971:339-432(carepresupuneorigineageticàa acesteiceramicideroratecu brâu alveolat).Pentru
acestevase,vezi çi Dolincrcu-Ferche 1979r: 226 (carole consideràslave).
t Bogden{Itiniciu, Barnca 1979: 192,fiç. 77512.
5rPippidi, Bordcneche,Eftimie 196l: 232-233.
YNu cunoaçterndatareaultimului nivel de la Montana(Mihajlovgrad),în carea apanrtceramicàslavà:N. B.
Rankov,în.r{nc.Bulg: 61.
srTheoph.:I,233 (a. 6051)(FIIDRII:601).VeziStein1949:535-52t0; hhl l9t8: 21.
56Joh.Bicl.: 214(a.5?6,4).VeziSetton1950:532,nota6l; Iæmcrle 1954:289;Ifulleutz-Mlyekawe 1970:I,
240;Velkov1977:53.
5?Men.:frg.47,48 (FIIDR Il: 517);Joh. Bicl.: 216(a. 581.2); Stetn1919:105;Avenariru1974:88, 9l;
Popovié1975:53; Vclkov 1917253; Popovié197t: 616; Pohl 19t8: 82-83.
stCherenil 1959:3G37;Belevliev 196622I2;Cankova-Petkove1968: 145-147:'Ostrogoreky1959: lll;
Kovaëevié1973* 148;Charrnir 1976267;Angclov19t0:55-56.
sePopovié1975:t145-504.
 srNTEzÀ
ETNrc n3
Mhail Sirianul'preia textul pierdutal lui Ioan din Efes,afirmàcà sclaviniis-auîntorsla ei
acas4atuncicândauaflatcàanfii auatacattaralor (respectiv,Muqtenia)60. TheophylactSimocatta
îi aratiipe slavi locuind exclusivla nordulDunàrii,Dacàar fi existat Sclaviniiçi pe teritoriul
Imperiului,armataromano-bizantinàle-ar fi ataca!în timpulràzboaielordindeceniiie9 çi l0 ale
secoluluial VIJea. Din relatareacampanieidin toamnaanului595,cândau fost înfnanlislavii
carepràdaserà localitiifileZaldapa,Aquis çi Scopisdin sudulScythieiMinot'r, reiesecàaceçtia
seaflau în zonânumaipentrujaf.
Cel pufin ln cazul provinciilor Decir Ripensis,MoesiaSecuntla Scythia, instalrrrea
çi
populefiei slavenu poateli detati mai dewemedelnceputul secoluluialVll-lea. Eventual,
poat€fi admisào pàtrunderea slavilor prin sectorulde limesdin zonaPo4ile de Fier - Ratiaria,
în 596- cânda fost pierdutacestsector.
Unii cercetiltorisunt do pàrorecà doar dupàcàderealimes-ulni(fixatà 1n 602)a putut
inærveniinstalareamasivàa slavilor62. Esteçi opinianoastrà.Dar, findcàdestràmare a limes-ului
s-apetrecutîn principal în anii 614-619,considerâm63 càabiaatuncia începutaqez:rreaslavilor
peteritoriul provinciilor dela DunàreadeJos.În capitoleleI çi IV. I am relevatgravitateaatacu-
rilor avaro-slavedin perioada614-626,carenu au fost precedatede alte invazii 1ntimpul lui
Phokas.Cercetiirilearheologiceçi numismaticearaûlcà multo oraçeçi fortificalii çi-au incetat
exisæn1a în614-619.(vezicapitolulfV. 1).De aceea,estefoarteposibilcaçi primelecomunitàli
slavesàsefi açezatla suddeDunàretot în urmainvaziilor din614-626.Nici una dintre celemai
r-echiaçezàrislavenu confine materialsdatabilecu o mai mare precizie (monode,catarame
stc.), astfelcà - atragematonfia- lncadrarealor cronologicàràmâneoricum dopendentiide ceea
ce sepoatededucedin contextulistoric general.
Celomai vechiaçezàrislavedepeteritoriul provinciilor DaciaRipensis,MoesiaSecunda
rt Scythias-audescoperitîn sectorulftzes-ului din apropiereaoraçuluiDurostorum,la popina
n Garvan.S-aafirmat cà elo sepot datachiar începânddela finsle secoluluial VIJean, dar nu
qistà nici o probàconcludentii1n acestsens.Sigur ostedoar faptul cà acesteaçezàriapa4in
secoluluialVIIJea çi prezinti ceamai arhaicàformàde civilizalie materialàslavàdin teritoriul
':aicanodunàrean:ceramicàlucratiicu mâna,rudimentarà,
frrà decor,prostarsà,detip Korceak
n Penkovka,la Garvan).Alte açezàrislavedin acolaçiorizont cultural s-audescoperitîn zona
Portlor deFier,la Mihajlorac65, Ljubiëerrac6, Korbovo6T. Totîn acestorizontculturalseîncadreazà
srcimitirul de incineraliedo la Kozlodui6s. În interiorulteritoriului, celemai vechi açeâri slave
rrnrtcelede la Stàrmen6e qiVinica (pe râul Kamcija)?0, caresuntcaracteizarede aceeasice-
micà rudimentarà,fiirà decor.
Situareaîn torena açezàrilorslavedin prima,fazà(începutulsecoluluial VIIJea) arati
:rIE au fost càile de pàtrunderela sud de Dunâre.Unul dintre cele mai importantelocuri de
lecere a fost vadulde la DurostorumTr. De asomenea, slavii aupâtrunsçi prin sectorulPorfilede

r Nertor 1963:52-53;Popovié1975:451.
t TLS.: VII.2.2 (FHDRII: 543;tad. Mihàescu:136).Penbuamplasarea
localitàlilor,rrcziBcSevlicv1962:61.
cliegtor 1963:63-64;Comça1973r:218; Angetov19t0:5it-57;Bârzu 1980:77;Ifulevr 1993:18.
€ Ca Koveëeviél97t az148 Popovié1975:490-504.
çi çi
t Cenkovr-Petkove1970:220-221;Yâùemve1970:97; Vilarova lfll: 266267.
ÉJrnkovié l9E6: 443-M6.

-P. Popovié,D. Mrkobred, CPR3, 1986:310-313.

f,Ficdler1992:91.
rFkdler 1992:91.
FHcnrcl1970:157-158.
t J. ë engove,în vol. Studiain honorcmVeseliniBefuevliat,Sofia,
I 978:363-367.
: Teodor 1912:40;Comçe1973e: 222-223.
174 CÀPITOLI]L V

Fier - Ratiaria,undelimes-ulafostruptmaidwrerne.Argurnentul irvocatz,al concenûâriifibulelor

digitate1naceastà zonÉ,nu esteînsàsuficientdepertinent câciacesteobiectenu pot fi atibuite în
exclusivitateslavilor.Existitotuçi unelesituri slavetirnpurii,carearatàcàDunàreaa fosttrecutiiçi
pe la Porlile de Fier (vezi mai sus,p. 173).În ceeaco privege pàtmnderoaprin vadul de la
NoviodunumT3, su prin altevaduri dobrogone(Troesmis,Capidava),cercetiirilearheologicenu
au oferit nici o dovadàpânàîn prezent.
Într-un al doileaorizont cultural çi cronologicsoînscriuuneleaçezàriçi cimitire databile
în a doua jumâtatea secolului al VIIJea: Razdelna,Nalban! SatuNou. În aceastiietapàau
pàtrunsla sudul Ilunârii çi slavii purtiitori ai culturii Hlincea. Cu acestultim val, slavizarea
teritoriului dintre Dunàreçi Balcani s-adesàvârqit.Nu putemfaceestimàrinumerice,dar ceea
cea rezultat- slavizareaacesteiregiuni- nearati càraportuldemograficdintre slaviçi autohtonii
romanici caremai ràmàseserâ pe loc a devenitfavorabilslavilor.
O teoriedeinspiraliesovieticiiîmpàrtàçitàcuun anumitentuziasrndeunii isûoricibulgari%
afirmà cà"mas€Ie",açadarlocuitorii derânddin provinciledunfuene,i-au întâmpinatcu bucurie
pe slavicarei-ar fi eliberatdesubjugul statuluiromano-bizantin.Caracterulprezenteistal teoriei
esteevidentTs. Perspectiva"materialist-istoricà"a condusastfella construireaunei viziuni care
estecontrazisàde toatedatelede care dispunern.Unul dintre adeplii recenli ai acesteiteorii,
Petilr Koledarov,afirmà76cà aceastil"acomodare"a populaliei localecu stàpâniislavi poatefi
susfinutilpebazaaceluipasajdin Ioan din Efes(VI. 45), caresereferàla tributul mai reduspe
carelocuitorii provinciilor supuseîl datoraubarbarilorcuceritori(tribut carereprezenta jumàtate
din cel carear fi fost datoratfiscului imperial). Sescapàdin vedereun fapt esenfial.Acesttribut
eraperceputnu deslavi, ci deavari,adicàdenis,tenomazi,careaveautot interozulcasupuçiilor
agricultori (çi meçks-ugari)sàrâmânàîn via{àçi pe loc.Altcevas-aîntâmplatîn caanlinvaziilor
slavilor.Acegia nu eraudoar foartenumeroçi,ci çi doritori de a ocupr pimânturi prielnice
pentru egriculturi. De aceea,nu putea existeo *acomodereolntre fàrenii romanici çi slavi.
Abia dupào perioadàîndelungatàs-auputut stabili acolecontactecareau condusla asimilarea
slavilor de câtreromanici/ românisauinvers.Multii vrçmo,comunitiilile slaveçi celeromanice
autràit separate, chiardacàîn fiecaredintreeleputeauexistaçi locuitori alogelri,ca"minoritari".
Cercetàriledeistoriea limbii aratàcàlexicul slavapâtrunsîn limba românâabiaîncepând
din socolulal lXlea. Anterior,în secoleleVI-VII,a fostpreluatdoaretnonimalçchiau/ çchei-
caro,defapt estoformaevoluatiidin termenulfolosit în secolulalVIJea (Sclavinus/ Sclavinln .
Semnificatiaistoricàa acestuifapt estecà asimilerea slavilor a hceput doar prin secolul al
D(-lea. Deci,nu sepoatevorbi deo sintezàetnicàromanico-slavà(defapt româno-slavà),decât
începânddin secolulal IXJog adicàlntr-o perioadàcareiesedin cadrulpreocupârilornoastre.
În cursul secolului alVl-leq iar apoi în secoleleVII-VIIL au existat doar influen{e
reciproce 1n cultura meterialà çi spirituelà, care pot fï asemuiteetapei premergàtome a
romanizirii dacilor.
Asimilareaslavilor a fost posibilâ datoritii numânrluimai mareal populaliei romanice,
cate,în pâft, a revenitdin zonelede refrrgiuln perioadamai liniçtità din secolulalVlII-lea.

2 éorovié-Ljubinkovié 1972: 146147.

BCenkova-Petkovr1968:145.
TtYezide exempluMilëcv 1973:I 61,dar Ilensel 1970:I 59.Criticaacesteiteorii a fostfâcutàde Tàpkova-
çi
Zalmove 1962:67-78.
?sAluziala ArmataRoçie"eliberatoare-estoclarâ !
T6Kolcderov l9t0:81.
u Pàtru! 1969t23-29;Mihlilà l9t2: 57-66.
 SINTEZÀ ETNICÂ t75
O altàschimbareîn situaliaetnicàa ænei Dunàrii deJosa intervenitcaunrulle a migra$ei
protobulgarilor.Deçi nu srau numeroqi,ace,stinou veni,tiau contribuit la diferenliereagrupului
slav de la est de Timoc de cel de la vesL Rapid asimilali de populalia slavo-r,omanicà dintre
Ilunàre çi Muntii BalcanUprotobulgariiautransmisuneleelernenteturaniceîn tipul antropologic
bulgar.
În secolulal Vltr-lea au ajunsla Dunàreade Josçi gnrpuri de alaniTt,a càror cortribulie
la sintezaehicâ nu a fost p'realnsemnatii.
Cea mai importantâ schimbareetnicà ràmâne cea provocatà de instalarea slavilor.
R€zultatula fosto shtezi chic[ h cerc rau contoplt elementulromrnic çi cel rhv. Elem€,ntul
slava ieçit lnvingËtorln ceamai marepartea zoneidinte Dunàreçi Balcani,dar integrândçi o
partea populaliei locale.

Comça1979:155;
Dimitrov 1985:131.
 DTCI]ASUL I

Inlornafile fd lordancc deqlre

tsriûorfut ocugat,de,,cclevlni

î
Intr-un fragmentdinGetica,dedicatdescrieriiScifiei,Iordanesenumeràneamurilecare
o populeazà,de la vest la est,adicâlncepândcu gepizii, careocupâtoritoriul Daciei çi al càror
tinut estoînconjuratla nordçi la vsstdorâulTisa.Dupà geirzL,urmeaâslavii (venelii),împa4i1i
de Iordanesîn douà gnrpuri: sclavinii çi anfii. Acegia din urmà sunt amplasalifoarte precis:
întreNistru çi Niprut. Situareasclavinilorutilizeazàlnsàniçûereperemai pulin claro.Identificarea
lor a provocato amplàcontroversà,€F nu estolipsitii de importanfà"càci de aceastadepinde
cunoaçteroa teritoriului ocupatdeslavila mijlocul secoluluial Vl-lea, atuncicândscrialordanes.
Açadar,istoricul got scria câl.Sclavenia civitate Novietunenseet laco qui appellatur
Mursiano usquead Danastntmet in borcamVtsclaterun commomtur("sclavinii locuiesc
de la cetateaNovietunum çi lacul care este numit Mursianusqi pânà la Nistn4 iar ln nord
pânàlaVistula")2.
LaculMursianusmaieste menfionatçiftrt-rmpasajanterior,careintoducedescrierea Scifiei:
Sqthia rt quidemGermaniaeterrc confineseo tenus,ubi Ister oritur amnisvel stagnusdilatatur
Morsiamn,tendewusquead/hniwnTywr, Danastrumetltagosolant.. ('Scipq car€s€mfuginos,tÉ
cutoritoriul Crermaniei, acoloundeizvotàçtefluviul Isûq sauacoloundeselntindebaltaMorsianus,
fine pânà la fluviile Tlras, DanastrisçiVagosola")3.
Trecempesteeroareacarc faceca Nistul sà aparàcu ambelesale denumiri ([zas
çi
Danastris)aqi ajungemla miezul problemei: identificarealacului Mursianus.cale apareîn
rnanuscriseçi în forrnele:Morsianus,Mtuianum, Morsiamon,Musiano,Musianat'. O primà
observaliecaretrebuiefàcuûiesteaceeacàlacul seaflaundeva1napropiereacetilii Novietunurn"
càci limita vesticàa tinutului ocupatde sclaviniestedatii de cels douàrepere,luate hpreuni.
Au existatmai multe oraçecu acestnume,çi tocmaide aceeatextul estecontroversat.
FiindcàreperulNovietunumesteechivoc,unii dintre cercetiitoriicareau fost preocupati
de aceastiiproblemàau câutatsàidentificelacul Morsianuscuunadintre denumirilegeografice
cunoscutodin alto izvoare, çi care sà nu lase loc do echivoc.Astfel, încà ln 1778,geograful
F. Thubeconsideracà lacul 1nchestiunereprezintilde fapt mlaçtinile de la vàrsareaDravei in
Dunâre,din apropiereaoraquluircmanMursa(asûizi,Osijek).Aceastilipotezàa fost împàrtàçità
de muli autori ulteriori çi s-amenlinutpânâîn prezentd.S-aafirmatcà vechiul numeal acestor
' Jord.:V.33-34 (FIID&II: 41l4l3).
2lbidem:V. 35 (FHDR,II: 4 I 3).
jlbidem:Y.30.
4hobabil, autorula vnrt sà*rie Danaprun(Nipru).
5Jord.:note,p. 61,63.
6\Ëzi trimit€rile la Heupmenn 1927-1928:139,
M. Flug, RE, XVII, 1935:637,H. Lowmienski, în vol.
Optrsaia CNmirc TJtmieniecV sepuagenartodedicata,Poznrl 195922ll-224, la caromai adàugàm,dinbe
strdiile mai recente,comçr 1960b:729,Aveneriur 1974:19-20;pohllggt: 97.
 roBDÀNES DESPTETEE.TTORTUL
OCnpÀT DE SCLÀVINI 177

mlasJini,Wca, Hiulca, a fost uitat çi înlocuit, în secolulal VIJea, cu un nou nume,derivatdin

cel al oraçuluivecinT.Totuçi,vecheadenumirea supraviefuitpâneîn prezen! 1nforma l4tka8,
astfelcà seridicà un prim semnde înûebareisupra veridicitiilii idcntificàrii lacului Mursianus.
Apoi, cel mai alitapiat oraçdenumit Novietunumseaflala Drnovo (Slovenia),pe râul
Sava(în fosta'provincieSavia).Acest oraça fost identificat cu cel menfionatde Iordanes,de
càtreo seriedecercetiltorie,cart nu auacordatvreoimportanpdistanteimari (depesùe250krr-)
dintre acostoraççi bàl1ilede lângàMursa.Tot la distanlemari fatàde Drnovoseaflà çi lacurile
Balatonçi Neusiedl,propuEeçi ele dealli autoriro.
În ciuda fapnrlui cà lacurile çi mlaçtinileamintitÊmai zusnu sunt situateîn apropierea
vrermui oraç denumit Noviodunum,acestaipotezeau avut succos,probabil fiindcà textul lui
Iordanespar€ sà se pretezela asemeneainterpretiri. Menfionareabàlfii Morsianusca rep€f
pentnr hotarul dintro Scilia çi Germanias-ar potrivi cu identificârile reqpective,chiar dacà -
stricto sensu- nici Scifia, nici Germanianu lncep1npunckle aduscln discufie.
Textul lui Iordanesestelnsàdestulde confuz.L. Flauphnanna aràtatcà tnçbuiesàfinem
seamade faptul cà Iordanesa preluat descriereaSciliei do la Cassiodorçi cà 1n scrierile
contemporane apareideeaschirnbàriinumeluifluviului dm DanubiuslnIstru,ftr dreptuloraçului
NoviodununrL. Flaupûnann trimiteala rnrpasaj(neæprodus îa FIIDR II: 343)din operaanonimà
Hypotypsis geographias,dola începutulsecoluluialVllea : ...ô "Iotpoç ôv pé26pr Nour,oôo$vou
rbÂccoç ÂdvouBtvxoÀoûorv('Istrul, carepânàla oraqulNoviodunumsecheamàDanubiu")rr.
'
Oricumam interpretapasajuldnGeticaY.30, ràmâneabsurdàextindereaSciliei pânàla
izvorul Dunlirii, a càrui pozitie roalàeradesigurcunoscutàde lordanes.De aceea,prcsupunem
cà pasajulrespectiva rezultat dintr-o cornpilaredefectuoasà a inforrrafiilor preluatedintr-un
izvor do felul descrieriigeograficeamintitemai sus.I,Iai adàugàrn,folosindu-netot de studiul
bizantinologuluiL. Flauphann, cà,înteirtuldinGetica,V.30, oriturpatæfi enrondatînorditur;
deci, pasajular suna:"acolo undelncepecursul Istnrlui". Cu alte cuvinte, Iordanssa avut în
minte nu izvorul Dunàrii, ci punctulundefluviul lçi schimbàdcnumirearz,punct care,potrivit
unor contemporaniai sài, era Noviodunumdin ScythiaMinor. Dar, dupà alli autori anticir3,
fluviul lçi schimbanumeleîn altelocuri, depildà la Sirmiumsaula PorfiledeFier, adicàîn zona
unde,potrivit lui lordanes,ar încopeSciçia,càciprimaregiunea Scifiei esto,la el, lara gepizilor.
Iordanesa confwrdatdcci douàdintnepuncteleln care,potivit traditieigeognficeantice,Danubiul
îçi schimbanumeleln Istru. Înft-unul dinbe acostedouàpuncteseafla lacul Mrnsianus.Astfel
poatcfi explicatàcontradicliatasituàrii lacului Mursianus,atât la extrernitateavesticàa Sciliei
(înGetica,Y.30),cât çi în interiorulei (în Getica,y.35).
Aceastafiind situalia,socotimcà identificarealacului Mursianusdepindede ceaa loca-
litàfii Novietunum.Esteexclusàluarcacarcper,decàheIordanes,a oraçuluicu acestnumedin
provinciaSavia,dooareceel nu arc nimic dea facecu hotaruldinte Scilia çi Germaniaçi nici nu
estesituatlângàweunul dinfte lacurile caroau fost aduseîn discufie.Atunci, nu ràmânedecât
posibilitateaca acestoraçsàfie Noviodunumdin ScythiaMinor, actualaIsaccea.

7M. Flurc,RE, 16(1935):678-679.

rVezi,deexmphl Nicdcrlc lgÏl: I, 56.
eVezi nota 6, precum Th. Momnccn, în Jord.: 162;Iorge
çi: 1992:240; Britirnu 1988r: l, 252;I. Ba:acr
l96t:419.
toNiederlel91l: I, 47.Yeziçicomçe 196i0b: 729;0. Pritlrlq
apudDittcn 1989:20g,nota49.
I
' Hruptmenn 1927-192t: 140.
12Crmr ntsrpreteazâçiH. Lowmiruki , op. cit.:213çiAvcneriucl9?4: 20.
trVezitrimiterilelaR Brendk, RE, IV:2107.
t' Relevatàde HeuSmenn 1927
-19?fl 139.
179 ExcttRstBJ

Acestpunctdevedsrca fost susfinutdenumeroçiistorici çi geognfi, lntre carc: F. Thube

(1778),P.J. Schafarik(1828),K Zeuss(1837),J. Kulakovsky(1905),L. Niederle(1923),L.
I{auptmann (1928),D. G"Teodor(1978),W. Pohl(1988),H. Ditt€n(1989)'s.
În acostcaz,lacul Mursianusestede câutatunderraîn apropiereagurilor flunàrii. Una
dintre ipotezet6avea1nveder€lacul RazelmGhlmyris). Aseln[narCIa fonoticà(-ûryris/ murs-)
esteînh-adevàrfrapantà,dar estedeneconcqrutca lordanessàfi luat dreptlimitii a teritoriului
locuit desclavinirmpunctcarcseafla în interiorul Imperiului (Noviodunumeratotuqipe limes).
Nu mai ràmândecâtdouàposibilitàti: ori lacuriledin sudulBasarabiei,aflatochiaxvis-.à-
vl'sde Noviodunum(inclusiv lacul Brateç,precumçi ccle dinhe Dinogetiaçi Noviodrmum),ori
confluenp rnlàgtinoasàBuzâu - Siret - Dunàr€.AceastSdin urmâ localizaro,propusàde L.
ItrauptnannrT, cste,din punct de veder€geografic,rnai pulin probabilâ.Credern,deci, câ lacul
Mursianusal lui Iordanespoatefi identificat cu unul dintre lacurile din sudul Basarabiei(cel
mai probabil, cu lacul Cahul, situat vls-ri-wsde Noviodunum)tt.Astfel, tor$ul lui Iordanesse
clarificà. Cronicarulgot a fixat limita de vesta æritoriului sclavinilor în zonadintrs confluenfa
Siret-Ilunàreçi Noviodunum.În ceeace pnve$e numeleMwtianus, s-ar puteaca el sà fie de
origine celticà,deoarcceMursadin Pannoniaareprobabilaceastiioriginete.În acestcaz, lacul
Mursianus ar apartinegrupului de toponime celtice din imediata apropierc: Arntbium,
Noviodunum,Aliobrix.
Lâmuriroatextului lui Iordanesln sersulp€care1lpropunemeliminà contradic{iacarear
fi oxistaf înprivintaleritoriului locuit desclavini,càcicercetilrilearteologicenu atesËextinderea
acestoraîn Pannonia,lntr-o epocàanterioaràmijlocului secoluluial VIJea. Acolo, ei au pâtnrns
dupà instalareaavarilorlo.Dacâ lacul Mursianuss-ar fi aflat undeva1nPannonia,s-ar fi ivit
aceastiicontradicfi€,caûe,surprinzâtor,a fost neglijatà de cei care au zustinut identificarea
respectivil.
În concluzie,Iordanes(la mijlocul secoluluialVl-lea) nu ateslào extindetr a sclavinilor
la vest de Prut, 1nsectonrlsudic al Moldovei - fapt careconcordàcu reanltat€lecercetàrilor
arheologice.

riVezi:Heuptmann 1927-l92tz139;Tcodor 197t:35; Poht l9ttt: 97; Dûtten19t9: 208.

t6P.J. Schrfrrt\ J. Kulekovrky, J. Bnombcrg.Vezi timiterile la HeqÉmenn 1927-l92tz 139 Britienu
çi
19tt * 1,252-253.
lTllrupmenn î921-192t: l4l.Vezi Tcodor l97t: 35.Ilauptroarn pomeade la nurneleantical Buzàului,
çi
Mousaios.
rsPunctde vederosr:siinut de Kulekovcki, Sahmetov,Siclé(vezi Cei*ça 1960b: 729).
çi
retr)rigrnu 1933:167.
20IL Godlowsld,kr vcl. I\<,' VE\llær
an der mittlercntmd untercnhnau irnfinfiat tmd sechstenJh. (DA:JI.
!,15).198t: i: i":?:
 EXCT]NSUL II
Gronologla ràzboaielor avaro.bizanline
din anii tgo ai eecolului al Yl.tea

Rehtarea atâtdeminulioasàa lui TheophylactSimocattaestemai putin claràîn privinla

cronologiei absolutea evenimentelorpetrecuteîntre întoarcsrealui Irdaurikiosde pe frontul
persan(Th.S.V. 16)çi rwolla lui Phokas(Ih.S. VIII. 7). Datareaacestorevsnimenteçi punerea
lor de acordcu informatiile furnizatede alte izvoarea provocato amplàcontroversà.Nu vom
prezsrfaaiciun istoric al problernei,ci vom aminti pescurtceletrei punctedevedereprincipale.
Cel 'tlasic", argumentatde J. B. Bury, datÊazâ începutulràzboaielordin anii '90 în primàvera
annlui 592 (estevorbade expediliainifiatl de Maurikios,relatatilde Th.S.VLl-3). O teorie
înruditil esteceaa lui Al. Avenarius,caredateazàevenimentulrespectivîn prinàvara enului
591.Ambelepunctedevederepornescdela men{ionarea uneieclipsedesoareîn vrem€aorpediçiei
cu pricina.Al. Avenariusaratàcànu poatefi vorbade eclipsadin 19martie 592, cide ceadin 4
octombrie590. (Ceadin 592nu s-aputut observade la Constantinopol).DatareapropusàdeAl.
Avenariusconcordàçi cu spuselecronicaruluibizantin,cum cà eclipsaa awt loc ln "al nouàlea
an de domnieal împàratuluiMauriciu" (Th.S.V. 16. 5)r. Dar, dacàurmàm cu consecven!à
aceastàargumentafie,atunci ar trebui sà datiim expedilialui N{aurikiosîn toamnaanului 590,
aqacum faceP. Schreinet'.
ln 1950,G. Labudaa publicatun studiucarea propusun punct devedereradical diferit.
Careperabsolutsigur în datareaevenimentelor,a fost luatii revoltalui Phokasdin 602. Pornind
de la acestreper,a fost urmâritii desfrqurareaevonimentelorde la sftirçit spreînceput.A rczultat
astfeldatareaînceputuluiràzboaielordin deceniulal zeceleaîn anul5953.Din punctde vedere
metodologic,demersullui G. Labudaesteireproçabil"càcidatarearevolteilui Phokasîn noiembrie
602 este singurul fapt absolut cert. Eclipsa de soarea putut fi inseratii în relataredin cauza
semnificatieisalesimbolice,premonitorii(ca çi alteovenimentsmeirtionatedecronicar,precum
nasJeroa unor monçtri etc.), oapulândsànu fie strict contemporanà cu expeditialui Maurikios.
ln ceeace ne priveste,vom procedaca çi G. Labuda,parcurgândevenimentelede la cel
mai recent,càtre cel mai vechi.
Deoareco,dupàcum spuncam,revoltalui Phokasa avut loc în noiernbrie602, campania
lui Guduisla nordul Dunàrii CIh.S.U[.5. I - 6. 3) nu sepoatedatadecâtîn varaçi toamnaanului
602.Aceastiidatareesteconfirmatiideîngroparea tezaurelordela Movileni,jud. Galatiçi Horges,ti"
jud. Bacàu,lncheiatecu monededin 600/601çi, respectiv,60U 6024.

rAvenrrius 1974:2l9.Yezi rilhitby 198t: 15G157.

çi
2Schreiner1986:32.La fel, lVhitby l9tt: 156.
3Labuda1950:167-173.
aVeziPopovit 191t: 626.
190 EXCURSURI

ln cursultoamneianterioareacestoicampanii(veziTh.S.Vru. 5. 5), auavutloc tratativele

dintrç generalulPetrusçi Apsih. (CàpeteniaavaràîncercaocupareaCataractelor).Deci, este
vorbade toamnaanului 6015.În Th.S.Vm.4. 9 se pracizeazâcà "în al nouàsprezeceleaan de
domnieal zuveranuluiMaurikios nu s-aîntâmplatnimic lntre romani çi barbari". Deci, eveni-
mentelerelatatemai înaintede aceastas-aupetrecutlnaintede 14august600,cânda începutal
19-leaandedomnie.De aceea,retagerealui Comentiolus dela Novaela Constantinopol(Th.S.
VIII. 4. 3-8) a avutloc în iarna599/600.În consecinlà,ofensivalui Priscusla norddeDunâre,în
zonaTisei(Th.S.Vm.24), nu sepoatedatadecâtîn vera anului 5996.Anterior,selncheiaseo
pace,prin care Dunàreaera rccunoscutide ambelepàrti ca hotar lntre Imperiu çi stilpânirea
avarâ(Th.S.VU. 15.12-14).Cumpaceaa intervenitdupào campaniopurtatil ln timpul verii, çi
cumcampania relatatiiînTh.S.VIII.2-4a fostdeclançatà
"la începutulverii" (veziTh.S.MII.l.l l),
rciesecà tratatul de paces-a lncheiatîn vere rnului 59S.În consecintà,ofensivaavaràcanea
atinsln celedin urmàDrizipera,dupàceprovocase mai multelnfrângerilui Comentiolus(Th.S.
VII. l3-14), sedateazàîn lame 597/59tçi în primivare enului 5987.Dacàaceastilofensivàa
începutpela sfârçitulanului597,atunciintervaluldecirca18luni depaceCIh.S.VII.12.9)poate
fi fixat între primàvaraanului 596 çi toamnaanului 597,iar ofensivalntreprinsàde Priscusla
Singidunum(Th.S.VII. 7; VII. 10-12)a awt loc în primàvaraanului596.(Priscusa pornit "la
începutulprimàverii"- Th.S.VII.7. 1)8.
Mergândmai departe,suntomastfel obligati sà datiim ln toamnaanului 595 ofonsiva
norddunàrcanà a lui PetrusCIh.S.VII.2-5).Prinurmare,ofensivaanterioarà a lui Priscus(Ih.S.
VI. 6-10),catt a lnceputprirnâvaraçi a linut pânàpesteiarnà,s-apetecut în anul594.lngroparea
tezauruluide la $ocariciu(Unirea),jud. Càlàraçi,pusàln legàturàcu incursiunealui Priscuse,
poatosàfi fost cauzatâla fel de bine decampaniaurmâtoarea lui Petrus,desfrçuratttot în acea
zonà.
ln fine, deoareceofensivalui Priscusa awt loc în anul imediat urmâtor marii invazii
avarerelatateîn Th.S.VI. +5, rezulti d aceastadin urmâsedateazàÎn 593.
Datareaîn 593 a ofeirsiveiavareprin carea debutatnouaetapàa ràzboaielorbizantino-
avareconcordilcu concluziadedùsàde Vl. Popoviédin reducoreaaproapetotalâ a activitifii
monetlrieidin Constantinopol întreaugust593çi august594t0.(Avariiauajunsîn aceaofensivà
pânàîn apropiereacapitalei).Soluliapopusàdenoi estre coerentiiçi sepotriveçtecu infomafiile
cipltete prin studiereaizvoarelornumismetice.

5Ia fel dateazàlVhitby 19tt: I 64 Pohl 19tt: I 59-I 60.

çi
6G. Lrbude dateazâ în 600,iar Avcneriur 197{:108,221-in60l, fàrànici o justificare.În schimb,Whltby
l98t: 164çi Pohl 1988:l5Gl58 dateazà în 599.
7Din noq interpretareanoastràcoincidecu ceaa lui rthitby lgtt: 62-
I I 63 çi Pohl 19t8: 152-l54 çi intrà în
contadiclie cu versiunilelui Lrbude çi Avcnrriul, caredateazâpaceaîn 601.
EDeaceastàdatii,nuputemfideacordcurilhitbylgSt: 16l-162çiPohI198t:146147,carefixeazâsfrrçitul
celor 18luni depaceîn varaanului 597çi, în consecinfà,dateazàofansivalui Priscus1n595.În schimb,solufia
ProPusàde noi concordàcu interpretarealui Popovié 1975; 47G485, care este înterneiatàpe argumente'
numismatice(vezi çi Popovlé1978:623-624). Amintrr\ tolodatii,cà I-cmcrlc l98l: 60 plasacele l8 luni de
paceîn intervalul 598-599.
eVeziPopoviét97t: 623.
rolbidem.
 EXCTIBSI]L TII
rDeepre localizarea onglæl[/lui p derpre drtemul de
lortifica$i de Ia Nicriliçcl

Am relatatîn capitolulI împrejurârileîn caretriburile protobulgarecondusedeAsparuh

au reuçit sà provoaceo neaçteptatà înffingere armateibizantineîn anul 680, profitând atât de
dEnrtaacesteia,cât çi deuneleavantajeoferite de terenulundes-apurtat luptâ. Protobulgariiau
reuqit sà se aperede atacul arrnateibizantine fiindcà au awt la dispozifie nige "1ntÈlrituri"
(ôlrlpropcr)r,situateîn Onglos,careeralm "loc sigur çi inexpugnabildin orice laturà"càciaveaîn
fafamlasJini,iar din celelaltedouàlanri eraînconjuratderâuri" (ôoeorfl ra\ ôuqrtilrlrov eîlnn
tbv r6nov otolcrodpevoçêë lrdorou pdpouç'relporcôôqç $p ËprpooOev, roï &IÀo0evroiç
roropoîç oregovoripevoçf.Mai aflàm cà acestemlaçtini despàrleaunumitul Onglosde lhnnàre.
Deasemenea, Theophanes çiNikephorafirmàcà,atuncicândprotobulgarii aupomitlnurmàrirea
arrratei bizantinecares€retràgea,ei au trecut Dunàrea3.
Açadar,din relatarereiesecâ Onglos-trlseafla la nord de Dunàre.Din traducerealui IL
Mihàescudin FHDR II: 619 s-ar puteadcducecâ Onglos-ulera sinnt întrc Dunàre,Nistru çi
Nipru. Tottul estelnsà destuldeconfuz,iar Petr Diaconua oferit o traduceremai clarà:'Aspanrlu
dupàce a trecut Niprul çi Nistrul çi a ocupat Onglos-ulçi râurile de la rniazànoaptede Dunàreo
s-aaçezatîntreaceasta(Dunàre)çi acelea(râurile)...".(... horcpob26rqdpevoç,rbv Àd,vorprv
toyÀou
ra\ Âd,vaotptvæeprioaçraï tbv rotol,opôv popeiodpouçroû Âc,voupiou notopo\
ptcfb to6tou rôuaiw,rvëot*u...I.Traducerealui P.Diaconusejustificàprinfaptulcàrorapo\
estela plural, decinu seacordàcu Âavoup(ou, ci cu Bopetotépouç ("cele dela nord").
Deci, Onglos-uleraunæritoriusituatla nord de Dunàre,fiind separatde aceastaprintr-o
zonàmlàçtinoasà;el eraînconjuratde râuri. "Stâncilepràpàstioase"din spateleOrglos-ului par
sà fie o invenlie a lui Nikephor,clci Theophanes(caredà mai mufte detalii qi este,în general,
mai bine inforrnat) nu pomenoçteaçacevas.
Pe de altii parte,etimologianumelui Onglosar puteasâaducàunelelàmuriri în privinla
localiârii acestuitoritoriu. Potivitmai multorcercrtiitori, întrocare:P.J.Schafarik,J. N{arquart,
D. IkandZalov,I. Dujéev, N. Iorga,N. Biinescu6,denumireaderivàdin cuvântulslavoglu, care
îtrseamnâ"colf',çi carearoacoeaçisomnificatiecaçi cuvânfultiircic Bugeac.Totuçi,etimologia
nu poatefi consideratiisigurà,càci alçiautori au propusderivareadin cuvântultiircic agul, aul,
"loc fortificat"?. Precumultimii cercetiitori ai problemeis,preferâm sà nu ne pronunfàrnîn
chestiunea etimologiei.
'Theoph.:I,358 (a.617l) (FI{DRII:619).
2Ibidem.
3lbidem:359(FHDRII: 621);Nik:35 (FHDRIL 627).
' Theoph.:I, 357-358;Dieconu1971:I 91.Veziçi Bolilov 1975:30-31.
sVeziHilcercu 1989:341.
6Vezitrimiterile la Moravcsik 195E:Ii, 213,precum Iorga 1992:314,Bineccu 195t: 435.
çi
TVeziMorevcsik195t: II, 213.
eRelev 1982:69; Itràlceccu19t9: 339.
lg2 EXCURSURI

LocalizareaOnglos-uluidepindeîn principal de critica izvoarelorçi de corelarealor cu

situalia din tsren. Pebazainformatiilor extrasedin cronicile lui Theophanesçi Nikephor, s-a
propusamplasareaOzglo.r-uluiîn Bugeac,açadarîn "co$ul" dintrePrut,Nistru" (Nipru, even-
tual) çi Dunàre. Unii dintreadepliiacesteiteoriieaupresupuscàlimita denord a Onglos-uluiera
valul depâmântde origineromanâdin sudulBasarabiei(cel dintroVadullui Isacçi Tirtarbunar).
Teoriaesteverosimilà,fiindcà acostteritoriu estedespàditde cursul Ilunârii printr-o seriede
lacuri - carepot fi identificatecu acelemla$ini la caresercferàizvoarele.Dar,consideràmcàun
spaliuatâtde marenu sepotriveçtecu ceeace sepoatededucedin aceloaçiizrvoare,çi anumecà
Onglos-rûeraun teritoriu rrstâns, în care'1tn neammicqorat"(Theophanes) puteafi în staresà
sCIaporeîn mod eficient. Aceeaçi obiecfie o aducernipotezei lui P. Diaconu, potrivit càrcia
Onglos-alera amplasatîn Munteniato.Alt punct de vedererramplaseazàOnglos-ulîn "co$ul"
format de confluenleleSiretuluiçi Prutului cu Dunàrea.Teritoriul eradelimitat în acestcal de
alt val depàmântroman,cel dints $erbegiçi Tulucegi.Din punctdevederegeografic,acoastii
zonàcorespunde,çi ea,cu doscriereadalàde izvoareçi, în plus,areavantajulcà estsun teritoriu
cu zuprafafàmicâ.Vom reveniasupraacesteiipotezo.
Deçiizvoarelenu permitamplasarea Onglos-uluila suddeDunàre,unii istorici, îndeosebi
bulgari,auafirmatcontrariul.Ide,ntificarea Onglos-uluicu"ringul" dela Niculilel a fost susfinutà
deV. N. Zlatarski çi K Skorpil, dar çi de càtreautori ulkriori, pânàfoarterecent.O varianti a
acesteiteorii consideràcà fortificaliile de la Niculifel eraudoar nucleul unui sistemdefensiv
mai mare,întins între valurile din sudulBasarabieiçi valul mic de pàmântdintre Cornavodaçi
Constanfa'2.N. Iorga,careidentifica Onglos-ulcu Bugeacul,admiteatotôdaûtrcà protobulgarii
au popositîn "ringul" de la Niculilel, în drumullor din Onglossprenord-estulBulgarioit3.
Un argumental amplasàriiOnglos-uluiîn nordulDobrogeisebaznezâ,pe inforrralia din
"Geografia"armeanàatribuitii lui MoiseChoreirafi,potivit càreiaAsparuhs-ainstalatîn insula
Peuce,de unde i-a alungatpe avarira.Fiind târziu (ulterior secoluluial lX-lea), textul trebuie
privit cu circumspecfie.InsulaPeucepoatefi înfeleasàlntr-un sensmai larg, ca un reper mai
cunoscutpentruregiuneagurilor Dunàriit5.Dacàam hn ad-linerarzinforrralia din "Geografia"
armeanà,ar trebui sâ amplasàmOnglosailchiar în Deltà. De aceea,s-a ajuns la formularea
ipotezeicà, 1nantichitateçi în evul mediutimpuriu, znrlade nord-esta Dobrogeiera despàrfitil
de continentprintr-un brafal llunârii carear fi pornit dela Isaccea,formândastfolo insulâ,care
ar fi cuprins,astfel çi fortificaliile dela NicuhTel't.Studiilegeologiceçi hidrologiceinfirmà însà
aceastiiipotezàr7.
Sisternulde fortificalii de la Niculilel estecompusdin:
- val exterior,cu o circumferinfade27 km., carelnchideo zuprafa{à
un de 48,3km2;
- patru "castre"de pâmânt situateîn interior,careprotejeazàcàile de acces;
- douàvaluri mediane,careleagÉincinta exterioaràde fortificafiile interioarets.
eFehérllll:9-12;À '59,1936,4:268-270;
Fcrcnczir"SiebenbûrgischeVierteljabrsstrcrift", Iorga 1992:314;
Ioryr 1939:3-4;Decci l91tt 4142; Bineccu l95t: 433-440;I. Brmee 196t: zt4l; Gjuzclev 19t4: 35-36;
Hllceccu 19t9: 339-35l.
r0Dirconu 197l: 197 199;Dieconu 1993t297
- -298.
tf Schefrrik 1t44: II, 163;$ctton 1950:505;Bolilov 1975:27-36;Dimitrov l9t5: 119.
"Storpit1918:109-152;Fchér1931:14-l?;ÀFerenczi,op.cit.:270-276;Floreccr4ClobenulgT2:384
nota17;Petrt 19tl:565; Relcv 1982:68-79; Dimitrov 1985:ll9; Fiedler19t6:461;Fiedler 1992:22-24.
rrlorge 19922314-315. \fulpc 193t: 385ia în considerare
aceastàposibilitate.
rlVezi textul în Decei l97t: 27.
t5 lbidcm:42; Dieconu l97lz 196;Medgeeru1993:180.
'6V.N. Zletrnki, apudStrorpil l91t: 113.
r7Vezi Fiedlcr 1992222.
" SnorpU1918:I I 3-I 34; Fehér1931:lut-I 6; I. Bernee!971: 1l 7-I I 8.
 Loc IIZ^BE^oNcLos-ULu 183

Sondajeleefectuatede IC Skorpilîn l917 nu au scosla luminàmaterialearheologice,pe

bazacàrorasâpoatii fi datatefortificaliile de la Niculifel. În schimb,ln urma cercetiirilorlui Ion
Barneadin 1953-1954n s-audescoperigîn pâmântulde la bazavalului din parteade nord a
castrului din colçul de SV câtevafragmeirteceramice.Acesteaproven€audin vaselucrate cu
mâna,ornameirtate cu alveolepebuzà.Fragrnenælo ceramiceauapàrutalàturideurme decenuçà
çi dooasedeanimale,ceeacearatiicàvaseleau colorcareaumuncitla ridicareavalului.
apartinut
În raportul de sàpàturà,I. Barneadataaceastàceramicàîn secolulal tVJea qi o akibuia gelilor
autohtonidin Dobrogea.În consecinfà"I. Barneadataçi valul în secolulal lV-leate.lncadrarea
cronologicâçiatribuireaetnicàa acestorfragmentecerarnicea fost schimbati de lvlaria Comçq
carele consideraslavetimpurii, datândastfelvalul în socolulalM-lea2o.fuL97l,aceeaçi autoare
a schimbatiar datareadescoperirilor,observândanalogiilecu ceramicadetip Hlincea, specificà
penûusecoleleVll-Vl[; prin urmare,valul ar fi posterioranului 679/6802t.
Toatà aceastiicontroversàpleacàde la o documentatiearheologicàfoarte sàracà.Nu
cunoaçtemnimic precisdespreformavaselor.Deconrlalveolatpe buzâpoat€fi atât getic, cât çi
slav.De aceea,pânàla efectuareaunor noi sàpaturiîn valurile de la Niculilol, nu sepoateafinna
nimic sigur.Sondajullui V. H. Baumannnu a zurprinsdocâtexistenlaunor materialeromanedin
secoleleIII-ry hbazavalului de la nordulcomuneiNiculitelz2.
Aceasta fiind situatia, ipoteza care atribuie protobulgarilor lui Asparuh ridicarea
fortificaliilor de la Niculilel nu estosinguraposibilà. Pe de altii parte, sistemulconstructivnu
esteroman.Acesttip de fortificatii concentriceesûespecificpopulatiilor tiircice. Dealtfel, mulfi
dintre cei careau scrisdesprefortificafiile de la Niculitel le-audenumit"ring", prin analogiecu
locurile întirite ale avarilor.
De aceea,esteposibil ca"ringul" dela Niculitel sàfi fost constnritde o populaliettircicà,
altadecâtprotobulgarii,într-o epocàulterioaràsecoluluial IVJea de cândprovin celemai Îârzii
obiectea càror datareestesiguràçi careau fost suprapusede valuri. Aceastiipopulalie puteafi
chiar una carecàpàtasestatutulde aliatà a Imperiului.PetreDiaconua ernis,1nacestsens,ipo-
æa,ùvalurile dela Niculilel aufostridicateîn sscolulalVIIJea, decàtreo populalieclientelarà
(poatede càtre avari), care aveamisiuneade a apfuaregiuneade atacurile slavilor çi ale
protobulgarilot'3.Din punctdevedereistoric, o alianp a avarilorcu Imperiul Bizantin esteînsà
exclusà.Oricum, dupâ 626-630,avarii çi-aupierdut hegemoniaasuprazoneinord-pontice.Ar
puteafi însâvorba de o altii populafiealiatii a Imperiului, açacum vom încercasà arâtiirnmai
jos. Tot în contradicliecu realitateaistoricàesteipotezaluiAurelian Petre,potrivit càreiavalurile
au fost ridicate de protobulgarii lui Asparuh,dar într-un moment când aceçtiaerau aliali ai
imperiului. (Ulterior,ei ar fi ffidat)24.Aceastiiingenioasà zupozilienu 1çigâsegenici o confirmare
în ceeacetransmitiryoarele.Imposibilàesteçi ipotezalui Ion Bamea,caredatafortificafiile de
la Niculilel 1nsecoleleXI-XII çi le atribuiaunorpocenegisaucurnaniaflati în slujbaImperiului2s.
Ipotezaa fost respinsiide P. Diaconu,carea arâtatcâ valul esteanteriorbisericii din secolulal
)([IJea26.

teG.
Çtefen,I. Berncr, SCIV,6, 1955,3.4: 737-743.
zoComlr 19102327-328,330, notz24.
2rComçe 1975 a: 175.
22V.IL Brumrnn,"Peuce',4,1973-1975:ll5.
a Dieconu 1912t:31E. Ipotezaoriginii avarea fostluatàîn considerare de càtre\fu|pe 193t: 385.
çi
2'Petrc19t1:563-564.
sL Bamee1971:l19.
26Dieconu 1912s : 3 l4-3 16"
lg4 ExcuRsuRI

pot fi formulateînsàçi alte ipoteze.De exemplu,ne putemgândila ridicarea"ringului"

de câtrehunii conduqide Hernac,carcs-auinstala!în 455-457,înæfiemaminorisSqtthiae2T .
V. Besevlievamplasaacestteritoriu în Bugeac,caîeerao zonàcontrolatiide Imperiu2s.Totusi,
nu esteexclusca Iordanossâsefi referit la nordul Dobrogei,catrc,la Procopius,eradeirumittot
"ortromitiilile Scythiei" (Sordrg)2e.În acsstcontext,mai amintim cà încâpe la 435, un federat
al Imperiului, deorigine probabilhunicà"Valips,s-arâsculatçi a ocupatoraçulNoviodunum3o.
ln acelatât de tulburesecolalVle4 nu estedelocexclusca asemenea conducàtoribarbarisàfi
construitpeteritoriul provinciei fortificalii proprii.
O altii ipotezâpo mre o avansàmsosprijinà pe un pasajdin cronicalui Mihail Sirianul
(secolulal XIIJea), reluat çi de Barhebraeus (secolulal XIIIJea). Dupàce mentioneazàatacul
sctavinilordin al patruleaan al lui lvlaurikios(585/586),Mihail Sirianul aratil cà: "În aceastii
weme au pornit cei patru frali din "scifia inkrioarâ", lmpreunâcu 30.000de scili pe care-i
conduceau (...); ei au ajunsla Tanais,fluviul caresevarsàîn lacul Maiotisce sevarsâln Pont.
Pentrua ajungela graniple romanilor,unul dintre frali, pe nurneBulgarios,sedespârfide fralii
sài qi, cu 10.000de oameni,tecu fluviul TirnaisspreDunàre,fluviul careçi el sevarsâîn Pont.
El i-a cenrtlui lvlaurikiossà-ideaun teritoriuundesâlocuiascà,iar el [Bulgarios],ln schimb,va
pregàtio oastepontnr rornani.Iar împàratulle-a dat lor Moesiile de susçi de jos. precumçi
Dacia,locuri p€ carepoporulavarilorle devastas€ depe vremealui Anastasios.Ei (poporullui
Bulgarios)s-auaçezatacoloçi eu construitnn vel de apârerepentru rommi"3r. Cronicarul
din secolulal XIIJea a sàvârçito seriedeconfuzii.Avarii nu atacaserà provinciile dunârenepe
vremealui Anastasios;càpeteniaBulgarios,erou eponim imaginar,apareçi la Gonesios32.
Relatarea,în ansamblu,a fost interpretattca o referireconfuzàla o migralio realà,ceaa uoor
nrdo aleavarilor (tarniahii qi koTagirii)33, care"s-audespàrtitde turci, auvonit în Europaçi s-au
unit cu avarii din jurul hanului(...). Prisosuldeputereadâugatavarilora fost socotitla zecemii
de oameni" [ca la Mihail Sirianul !]3a.Mihail Sirianula contaminataceastiiinformatiecu unele
daæ referitoare la migralia protobulgarilorlui Asparuh. La Barhebraeus,contaminareacu
informatiile despreAsparuhestemai accentuatii.El afirmâ cà Bulgarios"gi-a instalatlagârul
între celedouàfluvii, Tanaisçi Dunàrea".Aici estevizibilâ preluareaunor datedin cronicalui
Theophanes.
ln oricoca4 esteorclusào instalarea unui gnrptiircic în provinciaScythia,în momentul
indicatde Mihail Sirianul.Contemporanul TheophylactSirnocattaar fi amintit acosteveniment.
În schimb,o datareîn timpul lui Herakliosestomai verosimilâ.SeçtiecàHerakliosa încheiatpe
la 638 o alianfàcu Kubra! conducàtorulbulgariloronogunduri,careintraseantedorîn conflict
cu avarii3s.Aceastaesteinterpretareapo catreo dàdeaJ. lvlarquartpasajuluidin cronica lui
Mihail Sirianul36. hobabil càla textul lui Mihail Sirianulsegândeaçi IL M. Setton,cândafirma
cà, înainte de 605 [?], bulgarii au ocupatDobrogeaçi au ridicat fortifica]iile de la Galali çi

2tJord.:266(FHDRII: 431);I. Bernce196t:408;À Bemca 1991:170.

2EBclevliev 1974z3 5-37.
2ePrmrc,.,
De Aed.,IY.7. 20 (FIIDR II: 471).
]o!lt Enrclin, în RE,VIII. A. l(1955):277;\tutpe 193t: 319;I. Bemee 196t: 407.
rrTradusdupà taducereagermanàaluiAltheim 1969:I, 9G9l.Vezi çiBerhebreew,ibidemzIl.29-30.Pasajul
din Mihrtl Sirienul estereprodusçi deMerqurrt 1903:482$-485.
32FHDR II: 655(curnobservâ Merquert 1903:529).
çi
sPohl 19tt:80-81.
t4Th.S.VII.8. lGlT (had.Mhàescu:143).
35Nilc:24 (FHDRII: 625).
36Marquart1903:529.
 oNGLos-ULu
LocÀLIzÀBEÀ 185

Niculilel, în careulterior s-aaçoatAsparuh3?.Dacàadmitemipotozade mai sus,atunci avarii

gomti de Aspanrhdin insula Peuce3tar fi, de fapt grupul tiircic aliat cu Heraklios,instalatîn
nordul Dobrogei.
Recent,M. Whitby a emisipotezacâvalul ridicatdeaceçibulgariar fi valul careprotejeaâ
la nord oraçulAdrianopole.Bulgarii ar fi fost instalali de càtreMaurikios pentru a repopula
regiunea3e. Nu putem fi de acord cu aceastiipotezà,fiindcà izrorul seroferâ.1nmod limpede
doar la zonaDunàrii do Jos.
Cele douà ipotezepe care le-am avansat(a datàrii 1nsecolulal VJea çi, respectiv,cea
bazatâpepasajuldin Mihail Sirianul) râmânlnsàsimplespeculatii,atâtatimp câtnu vor putea
fi confirmatepe calearheologicà.
Singureleinformatii denaturâarheologicàlegate,evenfual,de ceeac€ ne pr€ocupà,sunt
rçrezentatedeo sericdemonededeargintçi deaurdescoprito1nimediataapropierea sistemului
ae fortincalii dela Niculifol. lntr-o perioadàîn caremonedabizantinàerararisimà,concenûarea
unor piosedemetalprelioslntr-o zonàrestrânsâsemnaleazâ o situaliespecialà.Estedepresupus
càmonedelerospectiveprovin din subsidiiplâtitedeImperiuunor federali.Monodelola carone
roferim sunt:
- I AR ConstantinIV,674-681, descoperitîntârrplàtorchiar 1ncom. Niculifela0;
- 2 AR (Constansll, 641-æ6çi ConstantinIV, 668-673),dela ValeaTeilor flângàNiculifel);
probabildintr-un tezaurrisipit'' ;
- I AV Constansll,64l-æ6. descoperitîn lmprejrnimileoraçuluiTirlceaa2.
La acestodescoperirise poateadàugaçi tezaurulde la Galafi, compusdin 12AR (3
HeraHios,615-638,4 ConstansII,647-659, I C;onstantin ry 668-673,4 Constantin'1V,674-
681y3.
Toaûsacesteazugereazâ prezentaln apmpierea'tingului" de la Niculital çi a valului din
zonaGalafi a unor federafi,careprimeausubsidiilncepânddin vremealui Heraklios.Spunorn:
"zugeroazâ",fiindcà datelesuntpreasâracepentrua ne îngâduio afirmafiecategoricâ.
Deocamdatii,putemalirma cu certitudinedoarcà sistemulde fortificatii de la Niculilel
nu poate fi identificat cu acel Onglos murfionat deTheophanesçi Nikephoq de asemenea, cà
acest'Tng"a fostridicatdeo populafietiircicà,dupàsecolulal fV-lea,darcàa fost folositpulin
timp (de aceealipsescmaterialele)*.Pedealtàparte,nu estoer(cluscaprotobulgariisàfi folosit
acest'ting", dar fortificaliile existaudinainte,fiind ridicatedealtà populatie.
ln concluzie,datareaçi atribuireaetnicàa sistemuluide fortificafii de la Niculilol râmân
problemedoschise.Onglos-uldecarr vorbescTheophanos çi Nikephororasituatpomalul nordic
al Dunàrii.

rTSctton1950:505.
rMoirc Chorcnefl, la lhcci t9'ltz 27;vençi Szâdcczky-Kerdoor1972:96.
elPhitby l9tE: 128-129,144.
{Obcrlindcr-Tfunovernuo Conrtentincccn199{:33l-332, nr. 33.
atOberllndcr-Tâmoveenu19t0 e : 163-164,ru. 2-3.
€Pocneru-Bordce,Ochqcenu l9t6: 193(tabelII,nr.28).
a3lXmlen1957:196197;Butneriu 1986:230.
{Rrlcv l9t2:75.
 EXCI]NSUL TV
Ipotcza originii rornanice 8 unor aris3ocrati din
klraganatul bulgar

Nu."l" Sabinos(Eapîvoç), purtat de boisrul car€a devenitltragan 1n763sau764, a

fost consideratun indiciu al obârçieisaleromanice(s-ar putea spune,la aceastàdatii, chiar:
române$i). Acest punct de vederea fost suslinutde: C. Jireëek N. Iorga, J. B. Bury P. P.
Panaitescu,I.Barnea,M. Rusut.
Caracterulromanical numeluimenlionatde Theophanesçi Nikephornu osteînsàsigur,
deoarecea fost propusàçi o originetiircicà.W. Tomaschelç J. Marquart,P.Mutaftiev, L. Râsonyi
çi G. Moravcsikau sustinutderivareasadin cuvântultiircic siivijn(="drag"), carea dat çi în alte
limbi tiircice antroponimesimilare(de exemplu,Siivin-beg,fiu al hanului tâtzrlJzbegl.
Consideràmnecesarsà atragematenlia asupramodului corect de citire a numelui
consemnatln cronicile bizantine.Acestaeste,savlzos,nuSabinos.Çi 1naceastàformà, numele
ar putoa fi foarte bine unul romanic. În Dalmalia mediovalâ,esûoatestatanfioponimul local
Savinuf .
ExisTiilnsà un puternic argumort în sprijinul ipotezei caracteruluitiircic al nurnelui
khaganuluixopivoç.În 1963s-adescoperitlntr-un mormântde la Preslavo ceaçcâde argint cu
urmàtoareainscriplie:
K(T?I)E Bo(H)@H
t rnsnN
ZO}TIANOX
ME|AX TD
BO]?fA
PHAN

Invocaliadin primul rânda fost adàugatlulærior (sepoateobservauçoracestlucru, càci

literele zunt executateîn altl manierà)a.
NumeleSrviz din inscripfiade la Preslaveste,widenf mai apropiatde râdàcinattircicà.
Po bazalui, seconsideràcà forma autenticâa numeluikhaganuluixopivoç en Sain sau,Sivfz.
În acestcaz, khaganulxu,pivoçpoatefi identificatcu Vineh, succesorullui Teletzdin lista
khaganilorbulgari pàstratl într-unmanuscrisslavont.
1C. Jineëelr,Die Romanenin der StôdtenDahnatiew
wâhrcnddesMittelalters,lùi/ien,I, l90l: 216; Iorga
1939:9, 80; Iorga 1992:322-323;Paneitercu1969:188; I. Blne t lg7l:24; Rusu l9t5-19t6; 4243.
2vezitrimiterile la Morevcsik 1958:r1,262;Bclcvliev
l96s:2;Bcrevlicv lg7lh:72,
3C.Jireèelçop.cit.:216.
aBelevliev1965:l-2.
5lbidem:2*4;Bclwlievlfll*9;BeIevlievlgTlb:7z-73.IdcrfitÀtÊadintexapivoç
çihnehfusesesusfinutà
dejadecàtreJ. Marquert, în 1898.
 SÀBINoS$I PÀGÀN 187

Mircea Rusuconsiderâcâ posesorulvasuluidela Preslavesteunaçi aceeaçipenoanàcu

kùaganulEcr,pivoç6. Esteposibil"dar,în acelaçitimp, estcCI(cluscamormântulîncares-adescoperit
vasulsàfi apar[inutlui Ea,Bivoç, càci el nu puteadeveni"mate zoapnn"dupàce frrsesekhagan.
(Se gie, dealtfel, cà a murit la Constantinopol).Mai probabil, vasul a aparlinutmai întâi lui
xqpiv, pe vremeacândera"marezoapan",çi a trecutapoi în posesiaaltcuiva.Pede altii parte,
nu poate fi exclusânici cealaltàiptnzâ a lui Mircea Rusu,cum cà acestpersonajera creçtin.
Politica safilo-bizantinàiar fi astfelmai uçorde explicat.ConstantinVnu avealnsàcum sâ-idea
tittul de"malt zoaryn al Bulgariei",cum sustineM. Rusu.Faptulcâ Eopîvoça putut fi creçtin
nu dovedeçteînsàorigineasaromanicà.
Examinândceledouàipoteze,constatiimcàaceeacaroderivànumelekfiaganuluiEopîvoç
dintr-un etimon ttircic estemai probabilà.Khaganul Wnehnu poate fi altul decâtcel care a
preluatputereadupàTele@or, numele Sabinosnu poatefi o fomràcoruptiia nurneluiVïneh.ln
schimb,açacum aratiiV. Be5ovliev,formaEcBîvoça fost creatl de cronicariibizantini, careau
apropiatnumelebulgar.Sivlnde cel romanic,a càruiasemànaro estelntâmplàtoare?.
Totuçi, o solulie definitivâ lncâ nu se poateda. Ipotezaoriginii rornanicea khaganului
Iopîvoç nu poatefi eliminatjt,fiindcà sepoateaduceçi contraargumentul bulgarizàriinumelui
romanic Savinîn (Si)l4neh.(V. BeSovlicvaràtacâ, în lista slavonâa conducàtorilorbulgari,
Sivineha devenit hneh, fiindcà un copista în{elesgroçitpe,Si-,ca avândsensulde "acesta")8.
Dupâalungarealui Sabinus,în764,a devenitkûaganUmanrs.ConcomitEnt cu el, ori
irnediatdupàaceea,la puteres-aaflat çi Paganos.(Separccâa fost totuçi,o împà4irea puterii)e.
La rândul sàu,numelePaganosa fost consideratromanic, de câtre istoricii care au sustinut
originearomanicàa lui Xopîvoç.
În acestcaz,situaliaestemai clarà.DacâTheophanes menlionaformafloyivoç, 1nschimb
la NikephorosnumelerospectivestescrisKoproydvoç.Pobazaformeiconsemnate deNikephor,
s-apropusderivareanumeluisàudin QanBagan,adicâdin douàcuvintetiircice (J. lvlarquar! P.
Mutafëiev,G. Moravcsik)lo.Mai recent,V. Besovlieva avansatipotezaderivàrii numelui
Kopraldvoçdin titlul dekaukhan(kapkan),purtatdeconducàtoruloasteibulgare.Formaabrwiatii
floitlvoç s-arexplicaçi eaprinf-o soriedeformeabrwiatealetitlului kauWtan:xrrydvr1ç, ruy&voç,
xorld,vov.Deci,(Kap)noldvoç reprezentao tanscrierea numeluip,rotobulgar kapkan(kaukhan,
qapgan)tt.
În Istoria Românilor,Nicolae Iorga semnalaexistenlaunei càpeteniia unor slavi din
Bulgaria,denumitSevenÆtz.În pasajulcu pricina,Theophanes serefereazuccintla un atacslav,
respinsde ConstantinV în anul 764.În edilia cronicii conzultatilde Iorga (ceadin 1839),textul
esteredatîn açafel lncâtlngàduieinterpretarea lui Iorga:...rbvEéBepov ûp2govro Xrl,apouvôv...
Înse"ea4iacriticà definitivà a lui Theophanes realizatitde C. De Boort3restituietextul cu unele
diferenlemici, darimportantepentruceeaceneintereseaùaici:...èniaoe rbv Eepdpcov ûplovra
6Ruru19t5-19t6:42.
?Bclevliev1965:4.
f Bclwlicv l97lb:73.
eUrmàm reconstituireaevenimentelorfâcutà de Belcvlicv 1971 e: l0- I I . Primov
l97t: 25-28pleacàde la
pemisa nedoveditàcàVineh çi Sabinosar fi persoanediferit€.
toVeziMorevgik l95t: II, 239.
rrBclcvlicv 1975:93-97.
ulorge 1992:323.
'3Theoph.:I, 436 (a. 6256).
 EXCURSURI
18 8

Exlnpoûvov,rbv ro1Âù xarù Èvrfr @pdr1nor{oovto.('...a lnfrântpeSflabounos,câpetenia

Severilor,carefiicuserâmulte ràutàli îà Ttracia"). Deci, xepéprovestela genitiv plural, nu la
acuzativ,astfel cà nurnelecelui lnfrânt este,SHaôounos. El era conducàtorultribului slav al
Swcrilor. Aceastacstevorsiuneaadmisàîn studiiterecenteta. Aqadar,interpretarealui Iorga nu
poatefi admisâ.
Celearàtatemai susnu excludînsàwentualaprezsrrpaunorromanici (protoromâni)în
rândurileclaseiconducâtoarea Bulgariei, ln secoleleVIII'DL AceiMartinzs çi Urrtts, caÎ,eau
fost trimiçi la Roma,în 879,de càtroprul Boris-Mhail, nu pot fi decâtromanici.DospreUrzus
segie cà eracàlugàr;sepresupunecà în Bulgariamai supraviefuiacevadin viala monasticàdin
antichitateatârziçIs.
|n acestcontexttrebuiesàdiscutàmçi menlionareacuvântuluixoppévrov,în legâturàcu
Estevorbadecuvântul
un consiliual aristocratilorbulgari,lntrunitpe,ntnra-l alungape Sabinost6.
latin cotwenfias,catr fn românâa càpàtatsensulde "cuvânf', dar care1nepocarespectivâ,1n
romanitateabalcanicii,1çimenlineasensuldo "adunarc"(pàstrat1nalbanezâ)'t.S-avâzutt8în
aceastàinformatiea lui Theophanes un indiciu al unui lmpnrmutde la românila bulgari.
|n 1951,GyulaMoravcsikafirrnacàacestcuvânta fost folosit deTheophanes,fiindcâ în
yïEmeasael eraîncâ uzual1ngreacabizantinâ.S-aaràtatlnsàcà se'nsulde "adunare","sfat" al
cuvântuluiroppdwova dispànrtîn limbagreacàprin secolulaIVll-leare.De aceea'esteposibil
caTheophanes sàfi preluatcaatarçtormenulpecarel-a aflat în izvonrl carecuprindeainformalii
despreevenimenteledin Bulgaria.Referindu-sela douàcaanrisimilare,ln careroppévroveste
menfionatîn legàturàcu nrçii çi pecenegii,N. Oikonomidesarâtacâ acosttçrmenprovine din
rapoarteleîntocmitepebuainformaliiloraduse decei carespionauinamicul. Or, printe ace$i
spioniseputeaunumâraçi românisuddunàreni.De la ace$iaa fost preluattorrrenul în cauzà2o.
Consideràmcâîn acelaçifel seexplicâçi folosireacuvântuluiroppévrovîn cazuladunârii
boierilorbulgari.Eadovedeçæ însànumri prezcnfepopulefieiromenicefo zoni, nu çi preluarea
de la aceastade câtre bulgari a cuvântului respectiv.Probleme perticipirii românilor h
conducereekhagenatului çi epoi a primului ferat bulger ràmânehcà deschisà.

laDeo<emplu:Ilulëcv 1965:I, 77.

15Brezcrlu l9tl: 643-65l.
r6Thcoph.:I,433; Bclcvlicv l9?1 b: 8l; Prinov 197t226.
l?Mihiercu 1993:52, 56,23?.
Itlorge 1992:322,
reN.Oikonomidg, RESEE,25,1987,2:187-188.
zolbidem:189-190.
 HTCIIASUI, V
Ileqlre "retugioûiD din Dlaurikioc,
tD'tr.a@l*on, Xl.4.3t

T
In legàturàcu rofugiereaunor locuitori din Imperiu în teritoriul barbar de la nordul
Ilunàrii a fost uneori invocatun izvor foarteinteresantcanea provocat oricum, multe disculii.
În tatatul de artii militarà (Strategikan)atribuit unui ldaurikios (nu estesigur câ estevorba de
împàrat),sevorbeçtedermii "refugiati" care,în teritoriul nord-dunàrean stilpânitdeslavi,furnizau
informalii armateiromano-bizantine. Pebazaacestui pasaj, s-aafirmat câprintre slavi, la nordul
Dunàrii,trâiao populafieromanicâr.Iatii pasajul(XI. 4. 31),în traducsrealui H. Mihàescu:"De
aça-ziçiifugari Begoûyouç],trimiçi sànearatedrumurileçi sàne doscoperepe cineva,trebuiesâ
nepàzimcu stràçnicie;màcarcà suntromani['PcopoTot], cu wrmea ei au càpàtatalædeprinderi,
auuitat dç-ai lor çi suntcu mai multi tragerede inimà fatàde duçmani"2.Atragematenliacà în
FHDR,H. Mihàescua dato taducereuçordiferità deceadin edilia criticà: "De aça-ziçiirefugia$,
timiçi sàne aratedrumurileçi sànedescopere pocinwa, trebuiesànepàzimcu sffiçnicie; màcar
cà zuntromani, ei au càpàtatcu vremeaaceastàcalitato.au uitat de ale lor çi suntcu rnai rnultii
tragere de inimâ fafà de duçmani"3.(Subliniereane apa4ine).Traducereapasajului este
problematicà.C. Daicoviciua semnalatdificultiltile puseîn specialde interpretarcaparticipiului
pasivnotco0dvte6. Traducerea, mai clarà,a lui C. Daicoviciusunàastfel:"Peaça-ziçiitransfugi,a
càrormenire (sarcinâ) estede a aràtadrumurileçi dea descoperipe cinwa"tebuie sà-i{inem sub
o strictÈisupraveghere, càci,màcarcà suntrornanidevenilicu timoul. ei. uitând de inæresullor
oropriu suntcu mai multà tagere de inimà pentnrdus,mani"(subliniereanoastrà)4.
C. Daicoviciucredeacàaceçti"refirgiati" erauslavi transfugi,aflati în slujbaImperiului,
deoarecedoar aça s-ar explica aserfiuneacà ei au devenit romani (în sensulde locuitori ai
^mpenului)5.
Problemaa statçi în atentialuiMadimir lliescu,carea aràtatcàaceçtirefugiali nu puteau
n barbaritrecuti în Imperiu qi folosili ca iscoadelregulamentele militare prevedeauca spionii sà
lu fie din neamulduçmanilor spionafi. Astfel, aceçti nu avoaucum sà fie slavi sau
"refugra}T'
a"zri.Ei erauromanicicarcserefugiaserà în Imperiu,din cauzaslavilorcareocupaseràMunteniao.
Consideràmcà pasajulpoato fi înlelesmai bine dacâ1l studiemîn paralel cu un pasaj
:are sereferàla aceleaçilucruri, adicàla atitudineape caretrebuieséo aibàcomandanliifala de
=fugiafi. Nu estovorbade campaniilepurtatecontraslavilor,ci de unelereguli generale:"Dar

: MeuriHos, Stategiknn(Arta militard),ed.H. MihàescqBucueçti, 1970:285.

-il;ffii66':88-8e.
TFHDRII:561.
' C. Deicoviciu,"Apulum",9, l97 l: 733.
r Ibidem:731-733;Deicoviciu 1971:l9l.
, V. Iliercu, Absenalii desprcrcmanitateadundrcandînjurul anului 600e.n.,în vol. Antichitateaclasicù$
moç7enirca ei spiritualù,UmversitakaBucureçti,1980:258-260.
190 EXCURSURI

sâ nu no încredemprea repedeîn fugari [rpoc;copoûorv]sauîn oamenistecura]i în rândurile

noastre,ci în cei luafi într-o nàvâlireneaçteptatii,càci seîntâmplâcà cei strecuraliçi prinçi cu
sila spunlucruri închipuite(...).Iar pefugariiduçmanilor[roï4 ôéoôropol.oûvraç]çi pe cei care
vostesccàvin sànedescopcreanumitetainesà-ilinem în lanfuri sausà-iducemzubpazàundeva
în altl parte,sàle fàgàduimdaruri, dacàspunadevàruI,saupedeapsacu moartea,dacàmint"7.
Termeniifolosili p€ntru"fugari" suntallii decât1ncapitolul )0. 4, dar suntemde pàrere
cà utilizarea în acestadin urmà a unui cuvânt latin se poateexplica prin aceeacà autorul a
transmischiarcuvântulfolositde aceirefugiafi.
Acestfragmentnearatitrcàautonrlînlelegeaprin"fugari" pecei catre,cu prilejul ofernivei
armatoibizantino,serefugiaude la inamicla aceastilarmatil.Ei puteaufi ori refugiati sinceri,ori
iscoadetrimise deduçmani.Rezulti càln pasajulaflat în discufie(XI. 4. 3l) nu poatefi vorbade
fugari în Imperiu, ci de oamenic:rc veneauîn tabàrabizantinâ,aflatà în teritoriul barbar.Prin
urmare,acei"romani" nu oraulocuitori din afaraImperiului carecàpâtaserâ calitaæadecetileni
ai Imperiului, ci *romui' cerc hliau în teritoriul berbar. ConsidErând corectàhaducerealui
C. Daicoviciu, ajungemla concluziacâ ei eraulocuitori romanizafi.Deci, pasajulatestl un fapt
foarteimportant acelacâle finele sccoluluielVl-lee exirte o populefteromaniclh Muntenie.
El nu sereferà lnsà 1nmod direct çi la refugierilede locuitori din Imperiu în teritoriul barbar.
Doar alt pasaj(din capitolul XI. 4. 36) conlineo inforrralie despreprizonierii romani Quatide
slavi din Imperiu), careoraudornici sàfugà la armataromano-bizantinàs.

?Meurikior,op.cit.z231(IX.3.6,E).
TFHDRII:563.
 EXCIIBSI]L VI
3rYlchorintriniitt

T
In 1877, Porfiri, Uspenskia publicat un manuscrisdin arhiva mànàstirii athonite
Ikstamonitou,în careexistiio montiunedesprevlahi, sau,mai precis,despre'Tlahorinhini".
Textul,redactatîn 1698decàtreun càlugàrGrigore,s-apâstratîntr-ocopiedin 1844.Iatàpasajul
caren€ intereseazà:
"lnzileleîmpàralilorluptiitori împotivaicoanelor,neamuriledinlinuturile delângÈDunàre
augàsito epocàde anarhie,deoareceîmpàra{iicei nelegiuifiai romeilor duceauràzboi1ncontra
sfinteloricoane.Atunci vlahorinhinii çi sagudafiiaucuceritBulgaria,s-aulntins putin câtepulin
în diferiæ pàrfi, au pusmânape Macedoniaçi, 1nsfârçit,au pàtrunsîn Sfrntul Munte împreunà
cu tofi pruncii çi femeile lor, deoarecenu seafla nimeni sà le steaîrnpotrivàçi sà-i înfrunte cu
râzboi.Aceçtiafurà, cu timpul, introduçiîn învà!àturilecreçtineçtidecàtresfinlii pàrinli, crezurà
în acestelnvàfaturiçi la urmàde tot ajunseràcroçtini"r.
Izvorul estefoartetârziu çi, deaceea,trebuieprivit cu circumqpecfie, mai alescà izvoarele
mai vechi nu menlioneazà'Tlahorinhinii".Estevorbade Miracolul II. 4 din Miracala Sancti
Demetrii çi de WalaSf.Dimitrie deloan Staurakios(începutulsecoluluial XIIIJea). Ianorul cel
mai vechi (secolulal IX-lea), cel pàstratîn colecliadeMiracala...,îLreaùatacul întreprinsde
tribul slaval rinchinilor (condusdePerboundos), aliat cu altele(sagudaçii,styrnonifii), împotriva
oraçuluiThessalonic2. Evenirnenteles-aupetrecutpnn 676-6783. Textul lui Staurakiospreia
informaliile dinMiracula...,eu uneleconfuziiçi anacronismea.
Dacànici unul dintre acestedouàizvoaremai vechinu facerefcrire la'llahorinhini",
atuncine putemlntrebadacànu cumvamenfionarealor în textul din secolulal XVIIJea nu este
o invenfiea autoruluiacestuian câlugànrlGrigore.Deçiaceastiilndoialà este,crederqjustificatà,
numeroçiistorici au manifestato încredereuneorideplinàîn acestizvot.lnceputul l-a Ëcut W.
Tomaschek, 1n1881,carea admisfaptulcâ populafiarinchinilorcuprindea,pe lângàslavi,çi o
componentilromâneascà5. Urmându-lpeTomaschek,A. D. Xenopol6,D. OnciulT,A. Philippides
çi N. Iorgaeaususfinutcàacestizvor documenteazà deplasarea populatieiromâneçtide la Dunàre
spresrrd,în secolulalMIJea. PasajuldinMiraanla...afost pusîn valoarcçi de O. Tafralito.

' FHDR IV: 7 (trad. H. Mihàescu).Al doileaparagraf,nereprodusîn FI{DR, dupàCepiden l92il: 199.
2Lemerle 1979:198-221.
3Lemerle19t1: I l1-136.
aFHDRIV:97.
5Tomrcchekl|df.l: 476478.
6À D. Xenopol,Istoiarcmânilor,ed.a 4-a,I, Bucwesti"
1985:291.
7Onciul 1968:I, 232-233.
t Philippide 1923:708,799.
eN.Iorga, în "Bulletin de I'Instihrtpour l'Étudede l'Er.ropeSud-Oriental
en,7, l92O,1Gl2: 8l; Iorge 1992:
262,345.
'0O.Trfrali, Thessalonique desoriginesatn)ilVe siècle,Paris,1919:136.
lg2 ExcuBsuRI

Un alt momentîn corcetareaproblemeil-arqrcznntat studiullui Th. Capidandn 1927.

Estezurprinzâtoarelnsàgreçealadetraducerepe car€a fâcut-oacestînvàfat cuvântulpaorMov
('împâralilot'') a fost înfelescaun numedepersoanà,fiind inventatastfelun inexistent"împàrat
iconoclastVasilie", cÉruiai somai dauchiarçi anii de domnie,726-780(caresunt în realitaæ,
anii primei perioadeiconoclaste!)". çi mai zurprinzâtorestefaptul cà aceastiigreçealàa fost
preluatiiîntocmai,recen!deC. Poghirct2.Dupâacee4tCI$ula mai foststudiatdeA. Sacerdoteanu,
care,ln afaràde faptul cà a dat o traducerccorectà,a acordatmai multii atentieçi pasajuluidin
Miractrla SanctiDemetriils. Credibilitateaînsernnàriidin manuscrisulde la Kastamonitoua
mai fost admisàde: N. fhâganura,A. Dec€i(cu unelerezerve)rs,S. Puçcariurd- catt au prcluat
opiniile lui Th. Capidan.
Spredeosebirede acegia,Silviu fhagomir eradepârerecà menliunea'tlahorinhinilot''
este"o invenlie târae a unei cronici monahaleçi o aberalieregretabilàa istoriografiei române
contornporane"rT. Acesterânduri apàrcauaproapoconcomitentcu un articol al lui lvî. Lascaris,
carea reluatdosanrlproblemei,aducândun nouargumentîn sprijinul ipotezoioriginii romanice
a acelorrinchinits.ln textul dinMiraatla...,M. Lascarisa remarcatutilizareacuvântuluilatin
dooç, care,seprçsr4rune, arfi fostlmprmrutatdinlimbarinchinilor.Anteriot O.Tafraliobserrase
acelasjlucrure.Cuvântulrdoaç nu mai aparola nici un autor bizantin. M. Lascarisfonnula
ipofszacàtextul târziu din 1698a preluatinformalia despre'llahorinhini" dintr-un iaror mai
vechi, pierdutulterior.AceastÈi concluziea fost înzuqitàçi de Gh. Bràtianu2o.
Dupâscurttimp însà,inorul a fost oxaminatdin nouds M. Gy6ni2t.Acestaa observatcâ
relatarease inspirà din evenimenklepetrecutelaAthos la începutulsecoluluial XIIlea, când
pàstorii vlahi au pàtrunsabuziv 1nSfântul Muntd2. De aceea,textul nu poate fi considErato
mârturieprivitoarela romanicii din secoleleVll-Vl[. Compilatorulsâui-a adàugatpe vlahi în
relatareapreluatàdin'Viala Sf. Dimitrie" fiindcàel gia din sursadin secolulal )Ol-lea càvlahii
au 1Ètrunsodinioarà1nMunteleAthos.M. Gyôni nu s-aocupatînsâçi de problernacuvântului
rd,ocrçdin textul dinMiracwla St.Demetrii.Demonshaliafâcutàdebizantinologplmaghiarnu a
influenlatînsàopiniageneralràspânditiidesprecredibilitateamanuscrisuluidelaKastamonitou.
Ea a continuatsàfie suslinutiiçi mai t€csnt23.
La capàtulacestuiistoric al problemei,nunerlmâno docâtsàconstatàmcànranuscrisului
de la Kastamonitounu i sepoateacordacredit dccâtdacâel s-ar frbazat pe un iæor mult mai
vechi. Cum acestizvor încâ nu s-a descoperigs-a lncsrcataflareaunei confirmâri în odstenla
cuvântuluird,oaç în textul dn Miracula St.Demetrii. În fonù acest cuvânt este singurul
element care rr putee indica exirtenp unel componenteromenice e rinchinilor.

'rCrpldrn 19272199.
t2Poghirc19t9:35.
r3A. Secerdotetnt, Wahii din Calcidica,în vol. În menorta lui VNle Pôman,Bucureçti,1934:306309;
Srcerdoferna 1936:232.
ralhigenu 1933:593.
tt lhcbi 1978:73,nota2.
t6S. Puçceriu, "Balcania', l, l93Et 22.
r?Ilregomir 194{: 81,nota4.
ItM. Lercerir, RHSEE,20, 1913:182-189.
reVezinota10.
20G.Britianu,Iladiliaistortcd despeîntemeierca Bucr:reçti,1980:53-54.
statelorrumânegtd,
21M.Gyôni, "ÉtudesSlaveset Rournains",l, 191E,1: 3042.
zFHDRIV:5i-59.
2slvinescu 19t0: 271;V. Al. Georgeccu,în vol. La nozionedi "Romano"tra cittadinanzae universalità (Ùa
RomaallaTerzaRoma.Shrdi,II), Napoli, 1984:406,nota4.
 yLÀHORINHINII
193

lnainædea neopri azupramenfiuniicuvântuluird,oaç,esûo necesarsàefectuàrno compa-

ralie între celetrei izvoarccarc-i pomenescpe rinchini. Observâmcà existàdoardouàelemente
comunetuturor celor trei relatàri:mentionareahiburilor rinchinilor çi sagudatilor.Manuscrisul
de la Kastamonitouse îndepàrteazÂc'almai rnult de relatareacontinuti 1nMiracala..., atilt do
mult încât nici rnàcarPerboundosnu mai estemenfionat.Acost text rnai conline çi o referire
cronologicâla epocaiconoclaçtilor,careinffi în contradicliecu datarea(siguà) a evenimentelor
relatateîn Miracvla St.Demetrii. Faptul nu ire lnsà prea mare irnpoûnlà, càci referirea la
împàratiiiconoclaqtieste,credern,un simpluloc comun.NenorocirileabàtuteazupraImperiului
suntexplicatede câlugârulGrigoreprin mâniadivinàçi, deacee4acestenenorocirinu seputeau
petrecedecâtîn timpul iconoclaçtilor.CunoasJem un cazsimilar deanacronisnlcarenu apa4ine
unui càlugÈrobscur, ci unui mareînvàpt Nike,phorGregoras.Acæta, în'Tstoria" s4 dataveirirea
bulgarilor "pe vremeacândurgia iconomatrieisoabàtuseasupra celor evlavioçi" çi adàugaalte
fabulatii, între care cea cà reçedinfainifialà a conducàtorilorbulgari a fost JustinianaPrima
(care,penfu el, seidantifica cu Ohrida)'?1.
În oricecaz,privitl în ansamblgrelatareadin manuscrisuldela Kastamonitouestelipsite
de vercsimilitate. 'Vlahorinhinii" nici nu puteaunàvâli pestecàlugàrii de la Athos ln epoca
iconoclaçtilor,câci via{a monahalàa lnceputacoloprin secolulal X-lea.
Singunrl indiciu al crcdibilitàfii rolatârii ar putoafi, repetàm,cuvânûrlnioaç Qacarese
maipoateadàugaçi gapûia, folosit ln acela$pasaj).Esteacurnmomontrirl sàoraminâmcontextul
în care apar acestocuvinto.Autorul culegerii de Miraqla... le foloseçteîn cuprinsul rclatârii
despreofensivabizantinàîn Thraciaconta slavilor strlrmonifi.c:ro a urmat dupâataculslavilor
azupraThessalonicului.Fiind lnfrânli, slavii 1çiabandoneaz[locuintele(rd,ooç),iar familiile.lor
(çcrpû,io)serefugiazâ.lntr-un pasajurmâtor,searatàcumlocuitorii Thessalonicului,înfometafi,
aujefuit niçterd,ooçale slavilor învecinali2s.
Ce dernonstrcazâ pasajele?Doar faptul cà autorul din secolulal lXlea cuno,steaaces.ti
termenide origine latinà. Nimic nu dovedeçtecà acestecuvinte erau folosite çi de acei slavi
(strymonili,nu rinchini !) desprecaroestevorba1npasajelerespective.Desigur,faptul cà autorul
a utilizat acestecuvintene lndeamniisàpresupunsrncà în limba greacàvorbità la Thessalonicîn
secolulal lXlea erdstauuneleelsmsntelatinç- cocacear indicaprezenfauneipopulafiilatinofone
în zonaThessalonicului.În hmina studiilor recentecare sprijinà ideeaautohtonieiparliale a
aromânilor,faptul esteverosimil (vezicapitolul III. 5). Cuvântulrd,oa a pàtnrns,în orice caz,de
la aromâni,1ngraiul grecilordin Epirc6.
Utilizarca termenuluirdoo în contsrûulrelatiirii despreslavi avoaln vedere,poate,un
sensprocisal lui, cel de "bordei" (aceastaînsemnacasa,în latinà).
Deci, pasajeledinMiraqtla St.Demefnfsunt totuçi,odovadl indircctà a prczenfci po-
pulefieiletinofonetn zone Thesssloniculuiln sccolulelD(-lee.Arfi 1nsâabuzivà intorpretarea
lor 1nsensuldovedirii autenticitiifii rclatàrii despre'tlahorinhini". În privinta acesteiadin urmà,
cnnsideràmcâ nu i se poete ecorde o veloerc de izvor istoric referitor le secoleleVII-\|II[.

2aFHDRIII:497-499.
25Iæmerle t979:. 207(II. 4, cap. 279,284).
26H.Mlhiescu, în G. Mumu,Irmrinische LehnwtirterimNeugriechischen,Btæureçti,
1977:78.
 CONCI,UZII

T
IJa capàtulacestuidsrners,neràmânesàtragemcâtevaconcluziideordin generalasupra
semnificatieisecolelorVII-VIII în istoria regiunii Dunârii de Jos. Secolulal VIIlea a fost o
perioadàde rupturâ profundà.Cu unele excepfii, civilizalia deanoltati în epocaanterioaràa
dispànrt.Nu estevorbanumai de lncetareaexistenleiunor açezârisautipuri de obiecte,ci çi de
disparitiaunor tehnici definitorii pentrucivilizalia secoluluial Vl-lea, precumolâritul la roata
rapidâ.Tocmaide aceea,PetreDiaconurinsistaasuprafapolui cà inexisten{aceramicii lucrate
la roata rapidà în rnediul culturii Dridu çi a celei lucrate Ia roata înceati în cultura Ciurel se
opuneteorid evolulieiorganicede la culturaCiurel la culturalhidu. În fond disputaestelegatà
dechestiunea atribuirii etnicsa culturii Ihidu Dupaunii exclusivrrmâneascà2, dupàa$ii exclusiv
bulgÈireascà3; €â est€de fapt o culturà cuprectnicà, açacum a fost în secolulal IVJea cultura
Sântanade Mureç-Cerneahov în lumeabarbarànord-ponticàçi dunàreanà.Cultura Dridu nu
delinegteo etnie snume, ci un nivel de civilizafie (supcrior cclui din secolul at VII-lea) çi,
eventual un spafiu de iredicre culturalia. D" fapq Ion Nestora afirmat lncà din 1964despre
culturaDridu câeaareprezentat rczultatulorientiirii culturii materialea populalieinorddunàrene
càtrezonade civilizalie bizantinà"sustinândcà eaa fost purtatii çi de populaliaromâneascà, çi
de slavii bulgaris.Deçi nu a fost arheolog,P. P. Panaitescua reuçit sâ dea o definilie foarte
potrivitii culfurii Dridu: "o uniunepopularàdeculturà,careîncànu sedesprinsese în elernentele
saledeosebitoare pe limbi, dar carecuprindeaftrà îndoialâçi ginli româneçtiçi slave"6.Altfel
staulucrurile 1ncazulculturii Ciurel;,Tehnicilespecificeoi nu eraucunoscutedeslavi,ci doarde
càtrsromaniciçi, prin unnare,culturaCiurel nu poatefi atribuitàdecâtromanicilor.
lntre sfiirçitul culturii Ciurel çi perioadaîn carea luat naçtereprima fazÀ,aculturiiDridu
existÈiun hiatus de circa un secol.Se poatevorbi de o continuitateîntre cele douà culturi ?
Invaziiloslaveaudeterminatmodificàri majorealehabitatului:celemai multe oÊçeau dispàru!
iar mulli locuitori s-au refugiat în zonelemai ferite (la munte,în pàduri, ln zona de baltil a
Dunàrii).Purtiitoriiculturii Ciurelautràil probabil,inrefugiu,timp decircaunsecol,dupàcare
au revenitln zoneledeschise.Facerqaceastiiafirmatie,bazându-nepe ceeace sepoatededuce
din cazurileparticularealenecropolelorde la laroru, Sultanaçi Obârçia(vezi capitolul III. 4. C,
p.127-129).Repopularea câmpiilora awt loc în secolulal VIIIJea, când invaziile mari se
încheiaserà.CulturaDridu s-a format 1naceastiiperioadà,începânddin secolulal V[I-lea, iar
printre creatorii ei s-aunumàratçi aceçtiromanici,care,cu un veaclnainte, fuseseràpurtiitorii
culturii Ciurel (ne referim aici la situalia din Muntcnia).Astfel se explicà unsle moçteniri în
domeniuldecoruluivaselordin categoriaDriduA, careauanalogiiclareîn ceramicadin culfura
-ffiIfîEil,rz+.
2Zaherie 1967:139-144:Teodor1981:47-48.
I Dinte lucràrilemai recente,citilm: Dimitrov 19t5: 122-131,Stenilov 1987:3G47
çi Fiedler 1992.
aDieconu 1972 c: 122-128;Dieconu1985:I 07-I 10.
sNestor1964:.414,418.
6Panaitescu1969:203(vezi 132).
çi
 coNcluzrr
lg5
Ciurel.Açezârileîn careau tràit romaniciilntredeceniiledoi-treialesecoluluiaIVII-lea (când,
în general,audispànrtaçezàriledetip Ciurel)çi secolulalVIIIJ9a ràmânaproapenecunoscute.
Singunrlsit carene poatelàmuri lntr-o anumitàmàsuràasupracivilizaliei maærialedin aceastii
perioadàobscurâesteaçezarca Dulceanca IV (vezip. 120)7 .Cæramica descoperità acolodescinde
în mod evidentdin ceramicadëtip Ciurel,darsedateaâ'maitârziu,pela finele secolului
leaçi la lnceputulcelui urmâtor,lnt-o perioadàimediatanterioareaparilieiprimei fazeaculturii "iV11-
Dridu . ,' ' ,- - .'
Se cunoscfoartepuline descopeririarheologice(necropole,açezàri)din secolulal VII-
lea. Situaliaesteasemànàtoare celeidin secolulalVJea, cândîn Munteniaseconstatilunhiatus
întresiturileculturii Sântana deMures-Cerneahov çi ceiealeculturii Ciurels.1",.^l;;ffi;
atacurilehuni{or çi mai alostulburàrill careau unnat dupàdesffimareaconfedera}iei
luiAttila
au provocato instabilitatecatrea condusla risipireavechiloraçezàri.lv{aitârziu, în secolele
XI-
XII, tot în Muntenia(çi parlial în Moldova)estecunoscutun nou hiatus,carta fost explicat
prin
retra8ere-a populaliei româneçtiîn zonelemai înalte, din cauzap"r"n.gt*iir".*ifof.
Ne
putenngândi la un fenomensimilar, care,ln cursulsecoluluial vg-lea"'i p*ii
fi deterrrinatde
conflicteledintnediferiteletriburi slaverecentaçezate (dupà614-619),p*r* çi dintreacestea
çi populaliaautohtonàromanicà.Penuriaurmelormateriaieseexplicàpti" au*tu foartescurtâ
a açezàrilorr,,dar çi pln refugiereapopulafieiautohûone în zonemaiferite (caresunt mai greu
accesibilecercetàriiarheologice).Ne referimla luncaDunàrii, dar la ronàI. de çi
çi munte,practic
necercetate arheologic.
Discontinuitateaculturalàdin secoleleVll-vru nu a fostcevaspecificpentru
Duniireade
Jos' lntreagaEuropâde Sud-Esta tecut atunci prin coeace bizantinologul
D. A. Zalrythinos
numea(referindu-sela Grecia)"marearupturà".În Greciq perioadadediscontinuitate .tradilia
în
istoricàa elenismului"estedatalà(conventional)între ooâ inscriptie
lunima anticà la Corinth)
çi 871-874(ridicareaprimelorbisericide epocàmedio-biàtina). oeclinul economic cul-
fural, paupenzarc'a, încetareacirculafieimonetare,rnodificareahabitatuluiurban toateacestea çi
-
seregàsesc çi în Grecia.Invaziileslavilor(cares-auinstalatmasivîn Grecia)nu explicâtotul. D.
A' Zalrythinosatribuie aceastiidiscontinuitateculturalàcrizei generale
fo,,,iis*co-romane,
carea atinsapogeulatuncicândeconomialnchisàa lumii meditJraneene "a primit o grea
loviturà
din parteanoii thalassocrafii:ceaa Islamului. El propune o datà timloti.e
çi p"r* sftirçitul
Antichità1ii:abandonarca în fafa arabilora Alorandriii a" .etouflota bizantine
itz septernbrie
642)t'' D" f"pL expansiunea arabàa contribuitla separarea Europeioccidentalede Bizanf,prin
întreruperealegàturilor pe Mediterana.Do aceeâ,secololevII
-VIII sunt o perioadàdo
discontinuitate çi pentruOccidentullatinr2.
In legàturàcu raportul mediu geognfic/spafiu de etnogeneâ,au fost formulaûe
douà
punctedevedereprincipale.Cel'tradi$onal" afirmâcàpoponrlrimâu
s-aformatçi a supraviefuit
doarln zonelemuntoase,saunumaipoteriûoriulfosælôrirovincii romane(nu
Moldova)r3'Al doilea punct de vedoreadmite includelèazonelor çi in Munæniaçi
_îilIF"Ineree2:ri3-r26. de câmpie1n spaliul de

grm cronologia
i]_ez_r secolului
alv-lealaR Herholu,..Dacia,
N.s.-,34,1990:
e l 69.20g.
v' spiml,Realit$ianiceçipoliticeînMotdowmeridionalà
n t"*tri" i-xa, nà*ai i' ,n*ricr, Iaçi,1e8s:
l49.Yezi çi R Pope,SCIVA 42, lggl,3-4: l g l-l g2
rollolinercu-F'erehe
1992:I 73.
" Zelrythinor 1966:3OU3Z7.
12vezi celebracarte
a lui H. Piremc, Mahonedgi CarctcelMarc (aarnçi în româneçte,Elucureçti,
l99e - care
dernonsûeazà rolul cuceririlor arabeîn rupereaoccidentului aeriizanl.
ttYezi, din istoriografia
mai veche,onctut 196t: 571-574,iar dinte istoricii din perioadapostbelicà,pe
Deicoviciul96t: 83-9t.
196 coNcLUzII

etnogenezàra. O variantiia sasuslinecà, la câmpie,doarzoneleîmpàdwiteau putut constituiun

mediu favorabilsupraviefuiriipopulafieiromanicers.Nu putemîmpàrtiiçiatitudineatrançantàa
lui C. Daicoviciu, €F nu acceptiiprezenlapopulaliei rornaniceçi apoi româneçtiîn Câmpia
Dunàrii, între secoleleVll- XII (çi careconsideràcàromanicii au supraviefuitexclusiv în Tran-
silvaniaçi 1nzonelede dealçi de munte)'u.Auexistatçi la câmpiezonepropicesupraviefuirii
autohtonilorsedentari(pàdurileçi bàlfile llunàrii); apoi, nu poatefi exclusàposibilitateaca unii
romanicisàfi ràmasprintre slavi.Pohivit lui C. Daicoviciu,câmpiilear fi fost slavizateintegral
în secolulaIVII-lea.
Faptulcà,în secolulalVIIJeq teritoriul locuit derornanicia fost luat ln stlplnire de slavi
estocert. Studiereatoponimiei aratii câ a existato slavizareprofundànu doar a Munteniei çi
Moldovoi, ci çi a teriûoriuluifostei provincii romaneDaciari. O cercetareistoricà serioasànu
poateignora aceastiisitualie (dupâcum nici nu o poateexagera).Tot atât de adevàratestecà,
într-unfel sauîn altul,aceçtislaviausftirçitprin a fi asimilalidepopulafiaromâneascà. Asimilarea
sauromânizareaslavilor nu se puteapeûecefoarteropede,adicàîn curzul secolelorVll-Vlll,
açacum aupresupusunii cercetàtoritt,din simplulrnotiv càÉnà çi iaroareleliterareîi pomenesc
pe slavii depe teritoriul Românieicape o entitatedistincti, pânàcel pulin în secolulal X-lea (în
GestaHungarcnrm,în legàturàcu Transilvania).Lingviçtii au ajunsla concluziacà asimilarea
s-adesfàçurat în secoleleIX-XII'?. Ce s-apetrecutpânàatunci?
Cærcetàrile de istorie a limbii au aràtatcà limba mmânàa apàrutîn secoleleVIII-IX, ca
un idiom deosebitdecelelaltelimbi romanicd0.În aceeaçiepocà,adicàprin secolulal lX-lea, a
încçut çi pàtrunderea cuvintelorslavdt.Aceastaînseamnà cà,anterior,contacteledintreromanici
qi slavi au fost sporadice,deçiaceçtiadin urmâseaçezaserà în teritoriul populatde romanici cu
douà-treiveacuriîn urmii. Deci, a existato perioadàdestulde lungà în carecele douàetnii au
Îràit relativ izolatc una de cealaltà.Explicaliapoatefi datii de faptul cà majoritateapopulaliei
romaniceffiia în locuri mai izolate.La nordulDunârii, supraviefuirea populalieiautohtoneçi în
zonelede câmpiea fost favorizatiideexistentaunor pâduriîntinse.Refugiereamajoritifii popu-
laliei autohtoneromaniceîn zonelemai ferite a condusla o izolarea ei de populafiaslavàcare
trâia la câmpig în locuri deschise.Abiadupàces-ainstaurato oarecarestabilitate,aceçtiromanici
(devenifi între timp români) au revenit în locurile deschise,unde slavii ajunseseràmajoritari.
Acolo underomanicii revenili din refugiu auajunssâcovârçoascà numàruIslavilor, aceçtiadin
urmà au sffirçitprin a fi asimilatitt.Aq" s-aîntârnplatla nordul Dunàrii çi în unelezonede la
sudulfluviului (în Dobrogea,deexemplu).Faptulcà,1nceledin urmà,slavii au fost asimilati de
româniîn spafiulcarpato-dunàlean (spredeosebiredeceeaces-apetrecutln altepàrfi ale Roma-
nità1ii Orientale) lnseamnàcà"la un momentda! populafiaromâneascà a devenitpredominantil.
Aceaslàcreçterede populafie s-a datoratçi deplasàrilorde Érupuri romanicedin zona dintre
Dunfueçi Balcani,dar o contribuliea avut çi revenireadin zonelede refugiu.

laReprezentatîn principal do Netor 1964:383-423.

15Coner1967:13-14;Giunæcu1976:13-16.
16lleicoviciu 196t: 95; Deicoviciu1971:I 87-195.
rTPctrovici1943:233-277(în special265);Pctrovici 1959:G8; Ilorcdt 19t6: l0Gl07.
rrZrherle l91l:285;Bârzu l9t0: 85;Tcodor 19t0:79; Teodor 19t1t22,47; Ihlincccu-Ferche 19t4: 1zl4-
145;Pctrel9t7: ll7.
'ePàtruf 1969223-29;Mlhiill 19t2: 57-66.
20Ivinescu l9t0: I 79-I 80; Rorctti 1986:322-323.
2rPitruf 1969:23-29;Mihiili 19E2:57-66.
22Pentrurolul factorului demograficîn asimilareaslavilor (sau"viceversa,a romanicilor), vezi Kumrtowcki
19792468470.
2Breudel1985:68.
 coNcLuzII rc7
Retragereele munte e mercat rpecilicul civilizafiei româneçti din evul mediu timpu-
riu. DttpàcumspuneaFernandBraudol,ln zoneleds muntealelumii rneditsrancenç s-adezvoftat
un tip de civilizalie aparte,rudimentaràçi autarhicà."f)e obicei, muntoleesteo lume ln afara
civilizatiei careesteoporaoraçelorçi a tinuturilor de çes.Istoria saconstàîn faptul de a nu avea
o istorie, de a ràmâne,relativ frecven! izolat de marile curentecivilizatoarece se ràspândesc
întretimp lncetul cu lncetul'z3.ln privinfa românilor,nemulfumim sàcitiim o singuràmârturie,
edificatoare.Ea aparfinolui Luigi Ferdinando]vlanigli, autorulunei monumentalemonografii
geografico-istorice,rezultatal investigafiilorpersonalefilcute la sfiirçitul secoluluial )il/Illea:
'lalahii locuiescmai bucuros1nmunfi, obicei care estefoarævechi la ei, càci acolo au fost
alungalidepopoarelecaredominaupevremuri în Ungariaçi Transilvania fârà ca sàle fi fost cu
putinfà,do atunci încoace,sà iasàde acolo çi sàtrâiascàalfundeva"21.
Retragereala munte(sauln alte zonederefugiu) nu trebuiosupralicitatà"càci nu estede
conceputca toli locuitorii de la câmpie(carecultivau pâmântul)sI fi fugit din caleaslavilor.
Estefoarteprobabilcao partedintreace$i romanicisàfi ràmasprintre slavi.Ei nu au rcIrrezentat
Însàelementuldin carea renàscutromanitateaîn regiunilede câmpiede la Dunàreade Jos.
Î"çg"gem continuitetea populefiei ro.*L" le llunùee de Jos çi în lntreage
PeninsdiBslcrnicl cepeo suprrviefuheeeiln enumitclocur{din f,ecarercgiuneaspafiului
de etnogenezl' cpefiu care seltrtindee din nordul Transilveniei çi Moldovei pânâ 1nMoolt
Belcani. Dupa cum foarte bine obsena recentNeaguDjuvara, "din populaliile rornanints a
râmascâteceva1nfiecaredintre locurile undeseaflau'z5.Acelaçiistoric subliniaçi rolul jucat în
rsromanizarea câmpiilordecàtreaceiromanicirevenili din locurile derefugiu26,locuri carcs-au
aflat nu numai la munte,ci çi la câmpie.Românii,ieçi1idin izolare,din adàposturileoferite de
pàduriledin zoneleînalte,^dela câmpieori din luncaDunàrii, s-auamestecatcu populafiaslavà
çi slavizatiide la câmpie.În aceavreme,limba românàera doja forrratà.
Dacàne referim la spaliul dintre CarpatiiMeridionali, Munçii Balcani çi tvlareaNeagrà,
în ansamblulsàu,atuncitrebuiesàadmitemcà ln secoleleVII-VIIJ a intervenito discontinuitate
culturalàçi etnicà. lnsà, în interiorul acestuispaliu au existatmicroregiuni de consetvare a
populefiei romenlce, caneau devenitulterior nucleelccxpensiunii românilor în teritoriul carc
odinioaràera în lntregimeromanic. Potrivit cercetàrilorde lingvisticâ istoricà, au existattrçi
mari nuclee(vetre)de etnogeneâromâneascà: MunfiiApuseni, zonadintre Timoc qi Moravaçi
valeaDunàrii, între Teleormançi Cernavoda(pe arnbelemaluri ale fluviului). Din acesûe vetre
s-auràspânditromânii pe cuprinsulîntegului teritoriu care fuseseocupatde slavi ln secolulal
VII-lea, reromanizându-I27. În unele zone,rsromanizareaa reuçi! dar în altele, nu (în câmpia
dinte llun&e çi Balcani).Fenomenulrevenirii în zoneledeschises-arcpetatperiodic, panein
secolulal XfV-lea, cândau fost asimilateràmàçi{elepopulatiilor tiircice instalateîn Muntenia.
Continuitetea romrnicô la Dunàree de Jos r hscmnetr in aceleçitimp, çi disconti-
rnitrte. Mai prccis,au fost mai mufts discontinuitàliîn tipul de civilizafie, în habitat,1nmodul
de viatà. Preful plàtit în schimbul rupreviefuirii Îtr izolere a fost lntâmierea organizàrii
drtelc çi bisericqti. Evolutia viitoare a societiilii medievalerornâneçtia fost marcatàde tot
acestçir de discontinuitilfi, inexistentîn istoria popoarelorromaniceapusenc.

'Apud Conce1967:I l.
2aDjuvrre1991:63.
25Ibidem:64.
2?GrmiBlcstrsg
1940;Rcichcnkron 1963:75-77;Arrinte 1966:27-28;Lozoven1959:22ù-223.
 usrA Frcunlt.on

I - Teritoriul studiat(p. 9).

2 - ceramicâlucratàcu mânade la Beroe(dupàvârceanu,
Barnea1975:fig. 4/ 4,5)(p- i2
-
Éer(dupàpopovi{tms',nâr.
ng.6 n--:.p.
lrrl"*"ulocalàlucratàcumânadinzonaro4ilorde
4 - ceramici localàlucratàcu mânade la veliki Gradac
(dupnJankovié 1974: 92, frg.2) (p. 33,
5 ' ceramicàlocalâlucratii la roataînceati de la veliki
G;ad; (dupàJankovié tnn:'it,6e tl {.F il _
secolulalvll-lea lucratiilaroataînceasdeh ùlèsnicaloupaJa*ovie l era
l;-iiffirîdin er. fig
laroatalncealà
delaslatinska
Reka(dupà
Jovanovié,
Koraé,Jankovié1916:399,fig. I e
l;ilir#
8 - ceramicàlucratjila roatarapidàdin cultura,ciurel(dupà
llolineccu-Ferthe 1974:72, frg. 63,r, 92.
fig.97;Ilolineccu-Ferche l9t4: 134,fig. l0l 4,6tp.àOl
9- Ceramicâ detip Hinog(dupaI. narnt 196ô:È, ng. Z lty.
10- Catarame ûr.
derip
lucidava (dupâpetrefgS?:fig. tigc, igOc,193)(p. 39
l1 - Aplicedetip sucidarn(dupàpetrel9t7: fig. igs", ).
2(ili iôogl (p.4l).
12- Cararame dctin TeodolD9l; û. j/ I ,4) @.42).
l3 - catarama detip lal.ona-Hisûia
Boly-zelovce _(dupn
deu nazaeha(dupâFîedhr t99i:466,Taf 5gl I l) (p.43
14- catarama derip Naryhanâny derasàratayd*; ).
(dupàlbrer 1992:Abb.6/B) u).
l5 - Catarame detip pr[pa(dupàTeodort99t: fig.Sl f O,i f @.
16- Catarame detip Syracusa 1'1p.+ey
(dupàTeodort99I: fig. it ti, iOS$.45).
17- cerceicupandantiv stelatajurat(dupapetre r9i7: z39i;iâoo, r98r:
18- Cercei stelafi fig. gl 4) {p.46 ).
ègrrrri"
"o
Ie - cercellunurarderyrgll 1a.rpa
Fiedlei T:dgl issi, ûs sr ta, 16,17) ta.47).
?.c&lita leup' tssz:,i,;a{ie/ l5 (p.4B).
20- cerceidetip ciorchiy f9r* Tiropu, s.btu:l?1, i;8, fi;. sna_23,27-30)(p.
21- FihrladisitaràderaBrebeni 48).
(ouperôd or r992:ng.+iiiô. sol.
22' Fibuladigiraràdelacoçoveoi taup"Teodorteez:i,g.r.ltîrn. ,or.
23- FibuladigiratàderaFerigite laupareodorr99z:frgr'ti4itn.ttl.
24- FibuladisitatàdelaHisrria0) (àupa perrc1965:6i, ng.iitp. Srl.
2s- Fibulàdisitatàde rraont"À(duqàTeodo
la là.rara I iigîiÉs. 3t 3) @. s2).
26- FibuladigiraràdelaAdamcrisi (dupdi*àor r'z: fig.ôi ijo. slr.
27- Fibuladigitatâdela Dervent lAupaTeoao r 1992:ng.? :l fp.S+1.
28- Fibuladisiratâdela DesalOupe teoaor1992:ng.iltl fp.î+1.
29- Fibuladigiratii
deraràrcaçete lauperbodorrryî: ng.iiiitn. trl.
30- Fibuladisitatà
Uifril U (dupa'peire t95S:276,ng- îl fn.ljl
aela capul
Dolojman
(dupà
M.rvrinu.riÀaamsteanu,
scrvA31,1e80,
il ;t#i$iate 2:3r5,
32'Fibula digiratàderaI-àuni(dupdreodor r99z:fig.
3/ s) 0r.56).
13- Fibula
disiratà
orlear (dupe
Ttdor re92:ne.
r/il(p.iij.'
34- Fibrula
disitarà
OT* I lAupa Teodor1992: Ig. y;i(p. ô.
35- Fihlë digiratà
dela.piarra
Érecà1ei
36- Scherna fiupar*ao r l99z:frg.6 0) (p.5B).
evolufiei
principalelor
tipuriOonUuteAigii"r.fp Eii.
200
37 - Ràspândireafitulelor digiratedin secolulal VIJea (p. 64).
38 - Ràspândireafibulelor digitatetârzii (sËrçitul sec.al Vl-loa, prima trcime a sec.al VIIJea) (p.
66).
39 - Monedeledescoperite în oltenia, Munteniaçi sudulMoldovei(56s-600)(p. 69).
40 ' Situafiastatisticàa monedelordescoperiteln Muntenia,Oltenia zudul iWoldovei(565-600)
çi ftr.
70).
41 - Numàru|denummia/ zonâ,(firà tezaure)(p. Zl).
42 - NumàruldenummiaI zonâ(inclusivtezaurele)(p. 7l).
43 - RËspfudirea monedelordatatelntrre565-600în Muntenia,Oltenia sudulMoldovoi
çi @,72).
44 - Circulafia monetaràîn Muntcnia,Olteniaçi sudulMoldovei. NumàruIde nummial an (p. 73).
45 - Monodelcde bronz din secoleleVII -VIII descopcriteîn Oltenia,Muntenia sudul fr4ôtOovei
çi 6.
74).
46 - Monedelede b'ronzdescoperite în Dobnogea (523-617)(I,. 76-g2).
47 - circulafia monetaràln Dobrogea(s73-617l,Numàrulde monedepe ur (p. s3).
48 - circulafia monetarÈ1nDobrogea(s73-6r7).Numârulde nummiaTan
1p.t+y.'
49 - Coeficientvlnummialande domnie(Dobrrogea) (p. g5).
50 - Comparafielntro cele douàzonestudiate(nummial an) (p. g6).
5l - Monedelede bronzdin perioada612-g00,descoperite to uobnog""(p. g7).
- Mgnedode aur çi argint din secoleleVII-VIII (Dobrogea,Oltenia,fvfunteni4 (p. gS).
l]
53 - sfârçitul fazeiurbanea unor oraçedin provinciile ae ta punareade Jos rôo).
1p.
54 - Necropoledin prima fazÀaculturii Dridu (p. 126).
55- Cronologiadistnrgerii fortificagiilor de pe lines fB. ft}).
56- cataramadin mormântulde la Târgçor(dupÉlliaconu 1962: 167, fig. zlz)
@. ls3).
57- Piesede origineavaràdin necropolelede la lzvoru Sultana(dupàMitrea lgtE:
çi 130,pl. 71 6Ll3;
134,Pl. 13/l0/.l4; Mitrea t9t9: 20B,Abb.4S/3C!rtt) 156).
0,.
58'Posibile centrede puterein oltenia ln secolulal vII-là (p. 165).
59- ceramicàslavàde rip l(orceak(dupâTeodor t972231, fig. 2) (p. 169).
60- c€ramicà slavâde rip ponkovka(dupdreodor l9it2:33, fig. +irp. rog).
 ABNEVIEnI

AArch: 'âcta ArchaeologicaAcademiaeScientiarum

Hungaricae,,, Budapest
AARMSI: "AnaleleAcademieiRomâne.Msmoriilo
secfiunii-Istorice;,Bucureçti
AIIAC: "Anuarul Institutului de Istorie Arûeologir;,, -
çi CluS_N"[""
AIIAI: "r{nuanrl lnstitutului de Istoris
1çi arùoologie) A. D. xeno1nr,,, Iaçi
AM: "Arheologia Moldovei',, Iaçi
AMN: ' M_useiNapocensis",Cluj-Napoca
.Acta
Anc. Bulg: AncientBulgaria Paperspesented tà the Internationat
synposiun on the Ancient His-
tory and Archaeologtof Burgaria,ed. de A. G. pourd,-îut
AP: z, Nottingham,l9g3
"Archaeologiapolona,', Varçovia
APol: "Archeologiapolski", Varçovia
Arh: "Archeologija", Sofia
BB: "Byzantinobulgarica",Sofia
BBA: "Berliner Bpantinische Arbeiten", Berlin
BBA 21: Antike und Mittelarter ans Bulgarien, hrsg.von
v. Beswriev, J. Innscher (BBA, 2l),
Berlin, 1960
BBA 47: studien
!ury.7' Jh. in Byanz. Prcblemeder HerausbildungdesFeudalismus(BBA,
47),Berlin,1976
BBA 4t: Byanz in 7' Jh. (Jntersuchungen zur Herausbildung desFeudalisnus(BBA, 4g),
Bcrlin, l97g
BBA 50 : Besonderheiten der byantinischenFandalenni,c\nq.
zu den .friihen,hhrhunderten (BEA 50),Berlin,l9g3 !i;1e sammlungvon Beitr?igen
BBA 51: Studienzumg.undg. Jh. in Byo* (BBA it),
nodin, tqgr
BCMI:'Burotinul comisiuniiMonumentetortrtori#,
Bucureçri
!F, "Byzantinische Forschungen,,, Amsterdam
..Bulgarian
!-ry' HistoricalReiief,, Sofia
EMI: "BuletinulMonumentelor Istorice,,,Bucureçti
BS: "BalkanSfudies",Thessaloniki
BSH: "Bulletinde la sectionHistoriquode l'AcadémieRoumaine,,,
ESI ..Balcanoslavica", prilep.Beograd Bucureçti
BSNR:'Buretinur SocietifiiNumisrnaticoRomân€,,,Bucureçti
Eucu_re$i:"Bucu*çti. Matorialede istorie muzeograhJf
çi bu.urçti
D5t:dl: "Byzantinoslavica,', praha
ÉL: "Byzantinische Zeitschrift",Mûnchen
cA: 'cercetiiri arheologice-, MuzeulNafionarde Istorio,Bucureçti
crrièin Graillr:caiëin GradIL Le quartier sud-ouest
de la ville haute,La g. Bavaut,v Kondié,
J'M.Spieser, Belgrade'Rome, 1990('Colledionde_l'Ecolen roçui*uo, Rome,,,75)
CIAS I: I Miedzynar-odowy Kongres Archeologii Slowiansflej= In CongrèsInternational
d'ArchLorosle (varsovie, 1965)
, 7 var..,varçovia,1966-1970
crAs rI: Berichteiiber den^vave
II Internationat",tçisr"u ii, ttonitrne Archtiologie@erlin,
3 vol., Berlin,1973 1970),
cIAs III: Rappor*-duW Congresinternational
d'Archéologie,stave @ratislava,tgTs),2vo;.,
Bratislava, 1979
CIIB XIY:Actes du )(Iy" CongrèsInternational des
Êndes Byantines @ucarest,l97l), 3 vol.,
Bucureçti,1974-1976
CIEB W: Actes du Xv. CongrèsInternatianal
des ÉtudesByantines (Athènes, 1976), Athena,
I 980
 242 BIBLIOGRÀFIE

CISPYII: A:tes du YIF CongrèsInternational des SciencesPréhistoriques prcto-historeues

et
(Praga,1966),3 vol., praga,l97l
CISPVIII: du YIIF Congès International desSciencesPréhistoriqueset prcto-historiques
lae:
@eograd,l97l),3 vol., Beograd,1973
CISP XII: du )oF Congrè*International des SciencesPréhistortqueset prcto-historiques
{:tes
(Bratislava,l-7 sept.lggl),4 vol.,Bntislava,1993
CPF: "CahiersdesPortesde Fed', Beograd
DAW: 'tstorreichischenAlcademiedeiwissenschafren.Philosophisch-historische
Klasse.
Denschriften",'Iilien
DieVôIker: Die kilker sdidostanopasin 6. bis g. ,Iahrhundm,hrsg. von
B. Hlinsel, Miinchen,
1 987
Ilobrudla: Dobrudàa.Etudesethno-anrtweiles.Recaeild' articres,sofia, l 9g7
IX)P: "DumbartonOaks papers",f,)umbartonOaks,Washington
DR: "Dacor0mania",Cluj, Sibiu
EB: "EfudesBalkaniques",Sofia
EH: "EfudesHistoriques",Soûa
FIIDR: FontesHistoriaeDaco'Romanae, Bucureçti,vol. II (1920),ru (1975),rv (rgs2)
IAI: "Izvestija naArheologiceskijaInstitut na BàlgankataakaJemija",
Iatrus: sofia
ltas'Kriûna. spiitantikeBeî$tigungundfiihmwaatertiitte iuaung an der untercn
I, Berlin, 1979;vol. it, g..lin, lgg2,vol. III, Berlin,
19g6,vol. V, Berlin,
#;î,vol.
IR: Istoria României,vol.I, Bucureçti,1960
Izv. Varna: "Izvestija na narodnijaMuæj-, Vama
.IÔB: 'Tahrbuchder ôsteneichischenByzantinistik,, Vr/ien
Limec XIV: Aken des14. knmalioyary Linieskon.'ess19g6
in carnuntum,wien, 1990,vol. 2
MCA: 'Materiale çi cercetàriarteologicc", BuÀueçti
MGH: MonumentaGermaniaeHistortco
MN: *Muzeul
Na{ional., Bucureçti
RE: Real'Encylopèidieder crassischen artertumswissewchaf,stuttgart
Relationc: Relotiotubetweenthe autochtonous popurationoni rn'ùiioiàry
roprrtotions on the
Tenitory of Romania,Bucureçti,lgTS
RESEE: "RevuedesEtudesSudjEI Euroffennes,,,Bucurrçti
RIISEE: Historiquedu Sud-EstEuropéen,,Bucureçti
RI: ..|.ry"
"Rwista de istorie", Bucure$i
RM: "RevistaMuzoclort',Bucureçli
RRII: "RerrueRoumained'Histoirc", Bucureçt
SB: "Sfudia Balcanica",Sofia
SC: *Sfudii
clasice,',Bucureçti
scrv(A): *studii çi cercetàride istorievecre (çi arrreorogie)..,
*Studii Bucureçti
SCN: çi cercetàride numismatica'fnucuroçti
SIA: "SlovenskéArcheolôgia",Bratslava
SlAnt: "Slavia .Antiqua",Warszawa-poznan
SlavJaniete: slavianietei sedizewn nnrskiiet
suietYHil vek(I^esslæ,e,s
et le mondemëditermnéen),
Sofia,1973
SOF: *Stidost-Forschungcn",
Miinchen
Spâtantike: spiitantikeund
friir'byy!"ische Kitar Bulgarienszwischenorient undo bident,trsg.
von R Pillinger,Wien, 19g6
Tropaeum: fiopaanm Traiani, vol. I. cetatea,coord.de Ion
ZfA: Barnea,v.ùsvt
Bucureçti,I979
'Zeitschrift fiirArchiiologe,',Beiiin
ZRVI: 'Zbornik RadovaVizantoloikog Instituta,,,
Beograd
 BTBLIOGBAFIE
3i3

BIBLTOGNAFTE

Agath.: AgathlaeMyrinæl Hisnriarwntibrt quhque,rcc.R Keynd6ll,Berctini, 1967(FIDR

II: 476-481)
C'Porf.: Conrtantlne Porphyrcgenitus, De AdministrandoImperio, vol. I. (ed-, trad-
G.
Morrvcsih R.J.H. Jenkins),Washington, 1967;vol.Il,Contnentæxt(Êd R J. 11
London,19021=FHDR II: 657-669) -Icûtins;
Evegr.: The Ecclesiastical Hisnry of Evegir.lls,
withtho scholia,cd.byJ. Bidez,L. parmearier,
London, 1898(= FHDR ll:525-529)
Joh.Blcl.: Johonæ Bidatstsis Chrcnica,ed.Th. Mommsen,îo MGH. Auctorcs Antiquissimi,
vol. XI, Berolini, lB94 ZA7-220
Joh'Nlk.: Chrcniquede leoq évêquede Nilciou,ed H. Zotenberg,in'T.Iotices et exhaits des
manusctitsde la Bibliothèquenationaleet auùesbibliothèques",vol. 24, l, paris, lgg3:
125-609 ,, l
Jord.: Jordanec, De origine actiktsque Getaram,eo. rh.tMommréo, in MGH.
Autorcs
Antiquissimi,vol. V/I, Bsnslini,lBB2 1=FIIDR II:4ll43l)
Men.: Menrnder,Excerpta
delqationibtu,ed c. DeBoor,Berolini,19031=FHDRrI: 50g-
s23)
Nik: Nikephori Arhlepiccopl conrtantinopolltanl apuaio Historica, ed. c. De Boor,
Lipsiae, 18801=FIIDR Il 624-629)
Peuf IXac.: Pauli l)lacoalHisnrialnngobatdontm,lnMGï. ScriptorcsRerw Langobodicantm
et ltalicarum, sec,II/-IX,ed" L. Bethmann,G. waitz, Hannoner,lgTg: l2_lg7
Proc.,BG: Pmcopii Caesariencle, De Bello Gothico,ed"G. Wilth, Operaomnia,vol. II, ;1;,ipag,
1963;trad. rom.: Procopiur din Clecarea, Ràzboiulcu goSii,ûad. H. Mihàescu,
Bucureçti,1963(= FHDR II:433457)
hoc., De Aed': Pmcopii Caecarien$a, De Aedificiis,€d.G. Wirtll Opro omnia,vol. W, I*ipzig,
1961,;
tad. rom.: G. Popa-Ltttcanu, Izvoarcle IstorûeiRomânilor,vol. XV, Bucgleçti, telg
(= FHDn II:458475)
Theoph.: TheophanecConfercor,Chrcnographia,edC.Do Boor,Iæipaig,l883(FHDRII: 59G,
623)
TLS.: Theophylacti Slmocattae Historiae,ed"c. De Boor - p. wirth, Stuttgart, 1972;nzd.
rclm. = Teofilect slmocets, Isbrte bizantinà, tad" H. Mihëescu,Bucureçti, l9g5
1:
FHDR II: 530-551)

Alùcfub R 1969: Geschichteder Hunnen,vol. I-V ad. a2-a,Berlin

Argelov, D. 19t0: Die Entstehungdesktlgarischenyolkcs, Berlin
-t4elovq S., Penéev,V. 19t9: Un trësor d'argentde Silistra,Adl,31, 2: 38-43
-lrtrmonoy, M.I. 1973:slawenund Bulgarcnim Dnepgebtet,CLASII, vol. 3: 143-145
Arrinte' V. 1966:lornwrea linbii çipoporului rcnh în lwnina cercetffilor rccqtfe,".r{nuardelingvistica
çi istorielitsrarÈ",Iaçi, 12: 13-32
 BIBLIOGRÀFIE
2A4
Avenarius,A. 1974:Die Awarcnin Eurcpa, Bratislava
7.Jh., în
Avenariug A. 1975: Awarischeûberfolle und die byantinische Prcvinzenam Balkan im
CIEB XlV, vol. 2: 299'305
Avenerlur, A. 19t5: Die KonsolidienrngdesAwatenffitaganates und Byanz im 7. Jh', 'BuÇovtrvo",
Thessaloniki, 13,2: l0l 9-1032
bis zutrt
B{lint, C. l9t9: Die Archiiologieder Stepp, SteppewtilkerzwisclrcnYolgawd Donau votn 6.
I 0.,hhrhwdert, \Mien'Kôln
SCIVA'
Baracchi, S. 1977:Obsenalii Nupno neoopolelor din epocafaddà timpurie din Dobrcgea'
28, 3:403417
BartslérF.1954: LesiègedeConstantinopleparlesAvarsetlesslsvesen626,"Byzantion",24,2:371-
395
Bericfé, F. 1956:CarFofu (602-610)i poduna,saAvarc-slotvni(DeAvarc-Sovisin Phocæimperatoris
aetate),ZRY[,4: 73-88
Barnea,A. t9792SectorulA çiWa PrincipalisB-C, în vol. Topaeum:19'93
BarnearA. 1984:DinogetiaIIL Prccizàriaonologice,'?eucÊ",9:339'346,698-700
Barnea,A. 19t6: SiSrlidqi inscripliidin Dobrcgea(sec'W'W e.n./,SCIVd 37,2:134-l4O
Barnea,A. l9{NzEinige Bemerhtngenntr ChronologiedesLimesan der unterenDonauin spiitrômi-
scherZeit, 'Tlacia,N.S.", 34:283'2X)
Barneg A. l99l: La DobtoudjaauxM-YI? sièclesz.â.,ln A. Sucweanu,A. Barnea,La Dobrcudia
romaine,Bucarsl: L54'317
Barnea,I. 1960:Datenoi desprcAxioportr,SCIV I l, 1: 69-78
Banea, I. 1966: Noi sigitii bizantinela Danhea de'Ios,SCry fi ,2: 277'291
Bamea, I. 196t: PerioadaDominatului(sec.IY-Yil), în R. Vulpe, I. Barnea, Din istoriaDobrcgei,vol.
Il (Romaniila Dunàteade Jos), Bucureçti:369'556
Bamea, I. 1969: Plombsbyantins de la collectionMichel C. Soutzo,RESEE,7,l: 2l-33
Banea, I. 1971:I. Barneg Çt. Çteflneccu, Din istoria Dobrcgei,vol. III @izontini,rcmâni çi bulgari
la htnàrea de,Ios),Bucurcçti:7'335
Barnea,I.1979: Açezarcageogaficà.Numele.Istoriatl cercetàrilor;Concluzii,lnTopaeum: 13'34,
227-231
Bamear I. 19t1: Sceau de ConstantinIY empereurde Blzance, fiouvé à Durostorurt, RRH, 20,4 :
625-628
Barneg I. 19t5: Sisilii bizantineineditedin Dobrcgea(Il),'?.ontica", l8: 235-248
Banea,I. 1990:SrgtTrtbizantineineditedin Dobrcgea(Il),"Pontrct',23:315-333
Bamear I. 1991: Noi date despe Mitropolia Tbmisului,'?ontica", 24 277'282
Barneg I., BarnearA. 19t4: Sàpàturilede salvateilela Noviodurum,'?euce", 9: 97-105,503'518
Brumann, V. H. 19t0: Obsenalii topo-stratigrafrceasupra loanrii de la fioesmis (cosetelel-40),
"Peuc€",8:159-196
B[nercu, N. 1927:La dominationbymtine surles régionsdu Bas-Danuôe, BSH, l3z lO-22
Bineccu, N. 195t: Oglos- OSlu- le prémier habitatile la Horte d'Aspontchdaw le région deDanube,
"BYzantion",28 43340
Bârzu, L. 19t0: La continuitédela uéation matérielleet spirituelledupanplercumain surle territahe
de l' ancienneDacie,Bucure$i
BejanrA. 1976:Un ateliermetalutgicdin sec.YI e.n.de la Drcbeta-TurnuSeverin,AldN,t3:257-278
Berclu, D. çi I. 1937: Antichità1imedianle din Oltenda,BCMI, 30, nr. 92:72'83
 BTBLTOCRAFTE
:,5
Belevliev, V. 1962: Zur GeographieNordost-Bulgariensin der Spiitantike und im
Minelalrer.
"LinguistiqueBalkanique",Sofia,4: 57-g0
Belevllev,V. 1963:Die potobulgarischenInschrifien (BBA, 23), Berlin
BeIevliw, V. 1965:Prctobulgarische huchrifi auf einer Silberschale,"Byzantion,', 35, l: l-9
Bdwliw, V. 1966:Les cith antiquesen Mésieet en Thraceet leur sortà l'époque du Hant
Moyn
Age,EB, 5: 207-220
Be[evHw,V. 1971a: Die Feldziigedes Kaisersl(owtantin Y gegendie Bulgarcn,EB, 7
,3: S-L7
Be5evliw,V. lWl b: Die BerichtedesTheophanes und Nikephorcsiiber die Thrcnwirrenin Bulgorien,
JôB,zoi 67-82
Belevllw, Y.lfil4: Extrcma Minoris Scythiae,în vol. In MemoriamC, Daicoviciu,Claj: 35-37
Bialekovt, D. 1973:Beziehungen nischen Mittelasienund demKarpatenbecken in 6.-g..fr., în C1AS
II, vol. 2:321-330
Bobi' V l9tl: Contribulii la rcpertoriul arheologicatjud, Yrancea(Doveziale continuitàlii
de locuhe
din sec.II-WU, *Studii çi comunicàri.MuzoulJudofean VrancÊa",Focçani,4: g7-l41
Bogdan-Cidnicfu,I.rBarnearA.lltg:Stratigmfa; Ceramicaçifuscoperirimhwûe,lnvol.Tropaeum:
35-45,t77-226
Bogdan-Citàniciu, I., Mirgineanu-Cârstoiu, M. 1979:Sectorul D. poarta de est
la sud de Wa
Principalis,în vol. Ttopaanm:95-l0Z
Bonev,C. 19t3: LesAnteset B)zance,EB,19,3: 109-120
Boroneanf,V, StângàoI' 197t: Cercetàile privindsecolulal W-leo dela Ostrcwl
Marc, com. Gogoçu,
din zonahidrccenÛalei"porrile deFier II",*Drobeta", 3: g7-107
Borilov, I. 1975: Kùm istoriéeskatageografrja na sseenozopadnogo Ôernomorije (au sujet de la
géographiehisnrique de la région nordouestde la Mer Noirc),I;.vama'i
l l (26):
27-36
Brrudel, E l9t5: Mediteranaçi lumeamediteraneanàîn epocatui Filip
al ll-lea,vol. I, Bucureçti
Britianno G. I. 19tB s: MareaNeagrà.De la originipânà la cacerhea
otornand,2vol., ed. de V
Spinei,Bucurcçti
Britianu, G. I. 19ts b: o enigmàçi un miracol istoric:popotul tomân,Bucurcçti
Brtzeanu,s. 1976:De la poputaliarcmanizatàla "vlahii" balcanici,Rl,
29, z: 2rl-222
Bnzeanu, S. 19tl: Grccset Thraco'Romaiwau Bos-Danubesous
le règne du TsarBoris-Michel,
RESEE,19,4: 643-651
&ezeanu, S. l9t4: "La Bulgaried'au4elà de I'Ister" à la lumiùe dessources
écritesmëdiévales,Eï,
20,4: l2l-l3S
Brczeanu,s. l9t6: "Romsifi,s"et "Barbares"dans lesBalknw auylY siècle
à la lumièrc des,,Mimcles
de saintDémetritu". commentonpant devenir1,,'anrtre,,,RESEE, 24,2: 127-l3z
Ërtzeenu,s. 1991:L. Bârzu, s. Brczeanu, originea continuitatea
çi rcmânilon Arheologieçi traditie
istoricà,Bucureçti:l4-gl, Z3Z_3S|
lrowning R 1975:Byantium and Bulgaria: A CompamtiveStudy
acnass the Early Medieval Frcn-
rler, Berkeley-l,osAngeles
Dmrning R lgtt: Blzantinesin Bulgaria - Late & - Earty I Centuries,
în vol. Studieson the S,avo-
Byantine andWest-EwopeanMiddle Ages.In Memoriamlvan Dujëæ,
Sofia: 32-36
hlociu, o. 1979:Folclorulde iarnà,ziorile poeziapàstorcascà,Bucureçti
çi
hoeriu, v'M' 1986: Ràspândheamonedelordin secoleleYI-YI în teritoriile
carpato- dundrene,
BSNR,Lxxul-Lxxx, 1983-19g5
(19g6),
nr.l3l-133:tgg-z3s
Dmoi' M' 196t: Un tezaur de monedeqi obiecte depodoabd
din secolul al yIIJea descoperitîn
206 BrBLrocBÀFrE

comunaPriseaca, Slatina,*Studii çi comunicàri.Istorie-$tiin{eleNattuii", Piteçti, 1:

97-tO4
Cankova-Petkova'G. 196t: Sur l'établissement
des tribusslm,esau suddu Danube,EH,4: 143-166
Cankova-PetkoverG. 1970:L'etablissementdes Slmes et des Prctobulgorcsen Bulgarie de Nord-Est
actaelleel le sort de cettainesvîllesiveraines du Danube,EH, 5: 219-239
Ceplden, Th. 1927: Româniinomazi. Studiudin viala rcmânilor din sudul Penùsulei Balcanice,DR.
rv | | (1924-1926):I 83-352
Capldan, Th. 1936:Romanitateabalcanicà('Discursuri de recepfie",LX\[I), Bucuregi
Charanls, P. 1959:Ethnic Changesin theByantine Empircin theSæenthCennry, DOP,13: 2544
Cbaranig P.1fi6: The Slæs,B1zættiumand the Historical Signifconceof the First Bulgarian King-
d o m,B S ,17,l:5-24
Chiriac, C. 1991:Despe tezautelemonetatebizantinedin secoleleWI-X de la estçi sud de Carpali,
'?ontica", 24:373-378
chiriac, c. 1993:Eryedilia cvarà din 578-579çi aidenla numi.smaticà, AM, 16: l9l-203
Chrycog E', 1972-t973: Zur Griindung des ersten bulgartschenStaates,'Cyrillomothodianum",
Thessaloniki,2:7-13
Chryror, E. 1987:Die NordgenzedesbyantinischenReiches im 6. bis8.Jh.,1nDie Yiilker:2740
ëmncm, z,1975: Frauewchmuckausdem7.-8.Jh. im Karpatenbeckcn, slA, 25, l: 63-96
clrjan, c. 1968: cimitirul fardal-timptriu de la Gîrli1a-osfiov(I),"pottrca",l: 4o942s
Clrjan, C. 1!)69:Necrcpolade epocdfandd-timprie de ta Gîrli1a-Osfiou.Sâpàtarileefectuateîn onul
I 969,"Pontica",2: t I I -l 32
Cftian' C. 1971:Ceramicabàçtinaqàdin sec.YI-YII e.n.descoperitdlaTbmis,'?ontica",4: 339-348
Coja, M. 1972:Cercefirt noi în açaarca geco-rcmandde la CoputDalojnan-Argamum(?), BMI, 4! ,
3:3342
Coja' M. lll7: Cuptoarcanticedescopriteîn raza cetà1iidepe CapulDolojman,"Peuce",6: 163-179
ComÇarM. 1960 a: Die Mgari.sche Henschalt nôdlich der hnaa wiihtend des IX und X. Jh. im
Lichte der archiiologischen Forschungea, .Dacia,N.S.",
4: 3gS42Z
Comçq M. 1960b: ^Slaw'l', în tR: 728-755
comçq M. 1961:Douàlîfule digitatedescoperiteînortenia,scry 12, l: 105-107
ComÇarM. 196t a: ,SurI'origine et l'éwlution de la civilisationde ta population tomaneet ensaite
proto'rcumaineaux YF-X sièclessurle tenitoirc de la Roumanie,"Dacia,N.S.", 12:
355-380
comça' M. 1968b: I,'inlVv"ncetoumaineprcvinciale surla civilisationslave,à l'époquede laforma-
tiondes Etats,"Romanoslavica", 16: 447460
Comça,M. 1970: Contributionà la questionde la pnétration des Slavesau sud du Danubedarant les
Y("-WFs. d'apràsquelquesdannéesarchéologiques de la Dobrcudja,ClAs I, vol. 3:
322-330
Comçq M. 1971:Quelryesdonnéescorrcernantlesrapportsdesterritoirp-s rcil4mubiew avecBlzance
auxYF-YIFsiècles(Pendants d'orcilleenforrned'étoile),RESEE, 9,3:377-390
Comça NI.1972: Dhectionset étapesde la pnëtration desSlavesversla Péniwule Balkaniqueaux
Yf''YIF siècles(avecun rqard $cial surle tenitoite de la Roumanie),BSl,i: 9-28
Comçq M. 1973* Die Slav,enim karyatisch-donauliindischen Raumim 6.-7.Jh.,ZfA,1,2: 197-22g
Comç8, M. 1973 b: Unelecowideralii cu privirc la originea apartenenlaetnicà a complexelorcu
çi
fibule "digitate" de tip Gmbaç gud. Atba)-coqoveni(iud.hlj),.Apulunri', ll:259-
272
 BIBLIoGnÀFIE 2O7
Comçq llltn4a; UneleconsidemliipriindsitualiadelaDtmheadeJosînsecolelem-W,'Apulurn",
12:300-318 ...:,.
., ,
Comçg ll[. t974b: Uneledateanprivirc la Bætanl deudîn sec.IY-ltil,1nvol. In,Martfiriam Constantki
Daicoviciu,Cluj:85-97 : :, ..
Comçe M. 1975 e: Sacio-EconomicOtganizationof the Daco-Ronanic and StavPoputation on tk
Lower Danubedurtng the 6ù- # Centuries,lnRelations:17l-2C0
Comç& M. 1975b: Uneledatepriind agezsreadin sec.W-W de la Radovanu,jud. Ilfov, MN, 2. 335-
341
Comç& M. 197t t: Cultam materidlà vechercmâneascà(Açezdriledin secoleleWI-X de la,Bucov-
Ploieçti),Bucureçti
ComÇerM. 1978 b: Lesformations politiques(cnhats de vallée) du YP siècle sur le territoire de la
Roumanie,în"Pracei materialy.MuæumArcheologicanego i Elnograficznegow I-dzi.
SeriaArcheologiczne", 25: 109-ll7
Comçt M. 1979:Cemmicàalanicàdin sec.al YII-lea descoperitàîn cençry|Dobrcgei,'?ontica", 12:
15 1 - 156
Comçq M. 19t2: ÔstlicheElenente im Katpaten-BalkanRoumenim 7.-8. în vol. Beitrâge zur (Jr-
"Ii.
und Friihgeschichte,ll, Berlin: I l -40
ComçarM. 19t4: BemerhtngendiberdieBæiehungen zwischenden'AwarenundSlawenim 6.-7.Jh.,1n
vol. Interahionm des mitteleurcpiiischen Slowenund andercEthnika im 6.-10. Jh.,
Nitra:63-74
Comça,M. 1986:Nouvellesdonnéesrclativesà la marchedes SlarnsversIa PéninsuleBalkaniqueà
traversle bassinde la TtszaauxVF-YIF siècles,în vol. MélangesBolka Babië, Prilep:
273-276
Comça,M. l'9t7: SlmvenundAwarcnaufrumiinischenBoden,ihrc Beziehungen zu der bodenstcindigen
rcmanischenund spiitercnfriiktmèkischen Bqiilkerung, în Die Viilker: 219-230
Comçe'M. 19t9: Betmchtungeniiber dasDiadem vonBëlteni in Zusammenhang mit den Eteignissen
der,hhrc 670/680,în vol. Prcbleminqprabàlgarskataistorija i htltura, Sofia:77-86
Conea,l.1967: Cuprivirc la "furttoiul-rucleu" deformatea poprului român,"Sfudiiçi cercetàride
geologie,geofizicàçi geografie.Seriageografie",14, l: 3-14
Conea,I. 196t: Contrik$ii la poblema rclului jucat de valea Dunârii în istoriaformdrii popontlui
tomân,'Comuniciri de geografie",6; 95-102
Constantlniu, M. 1966;Elementercmano-bizantineîn anltura materialà a poptlaliei autohtonedin
partea centralàa Muntenieiîn secoleleI4-Yn, SCIY 17,4: 665- 678
Comvié-Ljubinkovié,NL 1972:Les Slæesdu cenfiebalkmiquedu YF au IX siècle,BSl, 1: 43-54
Covrcef,Z. 198t-19t9: Capidovaîn sec.W. Câtan obsemayii'pe bazacercetdrilordin sectoralY al
, cetà$i, *Pontica", 21,.:22i
.L8?',L96
Crell{ny D. 1962:ByzantinischeSchnallenund Giirtelbeschliigemit Maskznmiister,'âcta Antiqua",
Budapesta, l0: 55-77
Curte' F. 1994: On the Dating of the."Yelel-Coçoveni" Group of Cumed Fibulae, "Ephemeris
Napocensis", 4; 235-265
Crrtureq G. 19t6: Uneleaspectepriukd penetralia monedeibizantineîn Dobrcgeaîn secoleleIry-X,
"Ponticd', 19:273-217
Ihicoviciu, C. 196t: Originea.popt ului rcrnândupàcelenui noicercetàn,în vol. Unitateçi coatinuitûe
în istoriapoporuluitomân,Bucrreçti: E3-97
Deicnviciu,C. 191.: "Romanitateasciticd" de la Dunàrcade,IoJ,AMN, 8: 189-195
Durouzès, J. l9t1: Notitiae EpiscopatuumEcclesiaeConstantinopolitanae,Pais
209 BrBLrocBÀFrE

Ilavidercu, M. 19t0: Drcbetaîn secoleleI-YII e.n.,Craiova

Decei,A. 197t: Românii din veaculal lX-lea pânà în al )ilIIJea în lumina izvoarclor armeneçti,1n
ldem, Relalii rcmâno-orientale, Bucurcçti: I 5-I I 7
Iliaconu, P. 1959:Un nou tip ceramicdin epocarcmano-bizantinà, SCN,lO,2: 487- 490
Diaconu,P. çt G. 1962:Un mormôntdecàlàre1din secolulWl descoperitla Thgçor, SCry 13, l: 165-
17 0
Diaconu, P. 1966: Réalités archéologiqueset considérationshistoriques(Nouveautrayail sur les
anlturcsmateriellesdu Bas-Danubedu YII" ou X" siècle),RRH, 5, 3: 485- 493
Diaconu,P. 1971:DesprclocalizarcaOnglos-ului,'?euce", 2: l9l-203
Iliaconu, P.1972a: Desprcdatarca"cirxumvalaliei"çi a "bisericiifietlate" dela Niculiyel.SCry 23,
2:307-319
Diaconu, P. 1972b: Câtevacowideralii în legàurà an valurile din Dobrcgea(sec.DGX), '?ontica", 5:
373-380
IXrconu, P.1972c: Prcblemaoriginii ceramiciiDùidu,în P.Diaconu,D. Vlllceanu,Pàcuiul lui Soarc.
Cetateabizantinà,I, Bucureçti: l2l -129
Diaconu,P.1973-1975:Date noiprivind "Yalulmarcdepàmânt" din Dobrugea,"Peuca", 4: 199-209
Ilirconu, P.1fi4: Quelques ptoblèmesde la périodecompriseentrele VIF siècteet Ie commencement
du X' (Dobrcudja),"Dacia,N.S.", 18: 289-293
DiaconurP.l9T9:Autourdelapénétration/es Slm,esausudduDanube,înCIASIII,vol. l:165-169
Diaconu,P. l9t0: DesprcSacidavaçi "stratigraJia"ef, SCIVA,31, l: lZ3-l3O
Diaconu, P. 1981:La Dobrcudjoet le Blzanceà l'époquede la genèsedu panpleroumain (Y\il.-)(.
siècles),"Pontica", 14: 217-220
IXaconu, P. 1985:Enension du pemier état bulgarcau nord du Danube0/nf-X" siècles).La caltul
materielle, EB,2l, l: 107-113
Iliaconu, P. 19tt a: ,sarl'histoùe de la Dobrcudjaau Mow Age,"Dacia,N.s.", 32: Lls- 193
Ilinconu, P. 19t8 b: ^Surlesprcblèmesarchéologiques de la cité delatrus,"Dacia,N.S.", 32: l9S-204
Iliaconu, P. 1993:Surles nécrcples danubiennes (Yt-K sièclas),"Dacia,N.S.", 37 291-300
Diaconu,P.' Nisturel' P.Ç.1969:Quelques obsemationssurle complèxcarchéotogiques deMurfatlar
(Basorabi), "Dacia,N.S.",13, 1969:MB4S7
DiaconrqP.,Roman,P.1967:Câtevaurmedeieluùe din sec.al YII-leaîn InsulaBanului,în'Academia
R. S.România.Grupul de cercetâricomplexePor{ile de Fier. Comunicàri. Seria
artreologicà", Craiova,II
IXmianr I. 1957:Câtevadescopertrimonetarebizantinepe teritoriulRP.R.,SCN, l: 189-216
IXmitrov, D. I. 1977:Quelquesquestions de I'histoircdespotoktlgares,EB, 13,2: gz-105
IXmitrov, D. I. 1985:La anlturc matérielle surla rtveseptentrionalegauchedu Bas-DanubeauxW, -
X siècles,EB, 21, I : I 14-132
Ditten, H. 19t: zur Bedeutungder Einwandentngder slawen,BBA 4g: 73-ls9
Ditten, H. 19&l: ZurYerhiiltnii nvischenPrctobulgatenund Slcwenvon Ende des 7, bisam Anfang
des9. Jahrhundert,BBA 50: 85-95
IXtten, H. l9t9: Zur Fragen des Siedlungsgebietes der Slaven in der Antike Q.-6.Jh,) nach den
schriftlichenQtellen,"Klio", 7l, |: 202-210
Djuvara, N. 1991: sur unpassagecontroversé de lGkaumeilos,RRH, 30, l-2: 23-66
Ilogaru, M. 1995:Munteleçi "miracolulrcmânesc".Filedin crcnicapersistenleinoostrc
/7S-I7AS),
Bucureçti
Ilolineccu-Ferche,S. 1974:Açezàridin secoleleIII çiVI e.n.în sud-vestul Munteniei.Cercefirtlede Ia
 BIBLIOGXÀFIE
209
Dulceanca,Bucureçti
I)olfneccu-Ferche,S. 1976:O locainlàfatdalà thnpttrie descoperitdla DulceancaI (jud.
Teleorman),
SCM, 27,2:247-257
Ilolinescu-Ferche,S. 1979s: Ciurcl,habitatdesYF - YIF sièclesde n.è.,..Dacia,N.S.,', 23:
179-230
Dolineccu-Ferche,S. 1979b: ks rapportsdes Staveset desAutochtonesai Bas-Danube (VI.
siècte)à
la lumièrcde I'atchéologieet des sourcesécrites,ClAs IJI, vol. l: l7l-t76
Dolineccu-Ferche,S. tgt0: Cercetàrtlearheologicede la DulceancaII,MCA )OV: 430431
Dolineccu-Ferche,S. l9&d: Laanltutelpoteçti-Citaet-Cândeçti(Y,-VIF siècles).
La situationanyalachie,
"Dacia,N.S.",28: ll7-147
Dolfneccu-Ferthe,S. 1986a: ContributiowarcMologiquessurla continuitédaco-romaine.
Dulceanca,
deuxième habitatdu yF s. den.è.,..Dacia,N. S.",30: l2l -154
Dolinescu'Ferche,S. l9t6 b: Cercetàrilearheologicedin com. Tedea(jud. Tbleorman),MCA
XVI:
202-207
Dolineccu-Ferthe,S. 1992:HabitatsdestlF et YIF sièclesdenofiu èrcà Dulceancaly,..Dacia,
N.S.,',
36: 125-177
I)olinercu-Ferche, S, Conctnntiniu, M. lgtl: (Jnétablissementdu YF siècleà Bucarcst(Découverte
de la nte SoldatGhivan),.,Dacia, N.S.", ZS:2g9-329
Dolineccu-Ferchgs., roneccu,M. l9z0: La néuoptle birituelle du yIIIè siècle
à Frdteçti-Giuryiu,
"Dacia,N.S.", 14:419430
Ilomineanfu, C. Sion,A. 1982: Incintarcmanàtânie de la Hisnia.ïncercarcde
crcnologie,Sc[vA,
33.4 : 377-394
DonaÇI. 1967:Geogra/iaco mijloc de cunoaçtercîn istorie,*studii-, 20,6: ll45_l
l6l
Donëeva-Petkova,L. 19t7: ,Surla chronologiedu sitebulgarc nédiéval près
du village oddrci,
departementde Tolbuhin,în vol. Dobntdùa: 69-g2
Donëeve'PetkovqL. 1990:Diepotobulgarischelkmmik in Bulgwien,în vol. Dic
leramik der Saltow-
Majaki Kulturund ihw yarianten,Budapest:j7 -N
Ihagomir, S. 1944:La patrieprimitive desRoumains et sesftontièrcshistoriques,..Balcania,,,7,l: 63-
l0 l
Ihàganu, N. 1933: Româniiîn veacarileIX-ilIr pe bazatoponimiei a onomasticef,
çi Bucureçti
IluJëq I. 1965:Medioevobizantino-slcvo,vol.I,Roma
\meczewcka' U. 1979:Zur lkrami{orschung ausspiitriimischerKaiser-undfriihbyantinischer Zeit
im NordenBulgariew, în CIAS III, vol. l: Zll_219
D5rrraczewcka, U., Dymaczewski,A. l9t0: Résultatsdesfouiltesarchéologiques efectuéesà Odàrci,
dép. de Tolboukhine@ulgarie),au cor;n:s desannées1967:igOg_îgZl et 1976_1977,
SlAnt, 27: l4i-t7I
DymeczewrH,A. 1973 a: Prcblemeder Anpassung der Slm,enan das Krlnrntitiat der rômischen
Prcvinzenim Lichtearchâologischen Materiellen,în CIAS II, vol. 3: l6l-165
Dymaczewski'4. 1973b: DiefriihnittelalterlicheSiedlungvonStàrmenin Noil-ost Bulgarien,BSl,
2: 17-31
Fehér,G. 1931:Lesmonuments dela calturcptotobulgarcet leursrclatiottshongvises,(..Archaeologia
Hungarica",VII), Budapest
Fiedler,U. 19t6: Zur Datierungder Langwiillean der minlercnund untercnDonau,..Archâologisches
Korrespondenzblafi", Mainz, 16,4: 457465
Fiedler, U. 1992:Studienzu Griiberfeldem des6. bisg. Jahrhundertsan der untenenDonau, I-II,
Bonn
Floreccu,R 1972:Limesuldundrcanîn perioadatârziea Imperiului Roman,BMI,41, 3: 23-26
210 BrBLrOcB.ÀFrE

tr'loreccu,R 19ffi:.Limesuldunheanbizantk în wvmeadinastiilor isanrianàçi macedoneand, "Pontica",

19: l7I-177
Florrscur.R, Ciobanu, R 1972:Prcblena stdpâniriibizantineîn nordul Dobrcgei în sec.1x4il,
"Pontica",5:381400.
FloreecurR,CovrcefrZ. 19t&1989:StmtigrofraCryida,eircmanetMiçifadoletimptrii,'?ontica",
2l-22: 197-244
Floreccu, R, Miclea, I. 19t0: Stràmoçiircmânilon Ye.stigiimilenarcde anhuràqi artù. Dacotomanii,
vol. 2, Bucurcçti ,.i, .,..
FTiftL V. 19t7: Læicologie çi toponimiè'româneascà,Timiçoara
Gemillrcheg, E. 1940: tlber die H*hntl der Rum?inenBerlin
Gardawck! A. 1970:ÛberdieAnfikge der slqwi,schen handwerHichen CIAS I, vol. 3:245-
l{eramdÊ,
248
Georgievq S. 1961:Un sitedu MoyenAge sur lesnrinesde la cité antiqued'Abritttts,I[,24: 9-36
Giureccu,C. C. 1973:Formarcapoporului rcmân Craiova
Giureocu,C. C. 1976: "Retrageteala pàdurc", nu "retrageteala munte",MN, 3: 13-16
Gjuzelev,V. 19&{: ChanAspantchund die GriindungdesbulgarischenReiches,ln'Mitteilungen des
BulgarischenForschungsinstitutes in Ôsærreich', VlI, 2: 2546 frrprodus în ldem,
Forschungen zur Geschichte Bulgariensin Mittelalter (MiscellaneaBulgarica,3), Wien,
1986:3-241
Gjuzelev,V. 19t5: Die Spiitantikeund FriihmittelalterlicheStadtauf ktlgarischem Tbnitorium (6. bis
10.,Iahrhundert),în vol. Spiitantikc:2l-24
Gomolkg G. 1976: Bemerhtngenan Siuationder spiitantikenStâdteundSiedlungenin Nordktl garien
und ihrcmWeiterleben amEndedes6. Jlu., BBA47: 35.42
Harelambieva, A. 1993a: Biigelfibeln ausdem 7.Jh. siidlich der untercnDonau,în CISP XlI, vol, 4:
2s-32
HeralambierarA.lgg3 bzKolannitokiot IY-WIv. ot DobriëkijMuzej(Giirtelschnallenvom 4 bis7 Jh.
im Musanmin Dobrt\r "Do!rudâ", Varna,10,1993: 3246
Harhoiu, R.l9l2: Câtevaobsenaliiastryranecropoleibirituale dela Canlia,jud. Cowtan;c,'?ontica",
5: 565-576
Hardeu, B. P. 1973:Scrieriistorice,2vol., ed-dcA. Sacerdoteanu,Bucureçti
Hacdeu,B. P. l9t4: Istoriacriticà arcmânilor, sd. de M. Neagoeçi G. Brâncuç,Bucureçti
HauptmannrL,l9fil-192t: Les rapportsdesBlzantù* avecles Sla,eset lesAvms pendant la
sécondemoitié du YF siècle,l'Byzantion",4:137-170
Hâlceccu,C. 19t9: Din nou despe Onglos,SCIVA,40,4: 339-350
Hencel,W. 1970 Recherches archéologiquespolonaisesà Styrmen(district Roussé)enBulgarie (1962-
1968),4P,12:l5l-186
Herrmann, J. 199: Prcblemeder Heratnbildung der archiiologischenl{ulturcn slawischenStiimme
des6.-9.Jh.,TrCIAS III, vol. l:49-?5
Horedt, I( 196t: DasAwarcnprcblem in ktmikien, "studijne Zvesti",Nita, 16: 103-120
Horedt, tri 19t6: Siebenbiiryenin Friihmittelaher,Bonn
IfowardJohncton, J.D. l9t3: Urban Continuityin rheBalh,ansin theEarly Middle Ages,îaAnc.Bulg:
242-2s4
Giirtelschnallendesspiiten 6, und 7. ,Iahrhunderts,"ArheoloSkiVestnik",
fbh4 U. 1992; Pannonische
Ljubljana,43:135-148
Iorgq N. 1939:Ëtudesblzantines,vol.I, Bucarest
 BIBUOGRÀFIE
: ] :
Iorge, N. 1992:Isloria rcmânilor,vol. tI, pàmântului(pânàla anul 1000),ed_
lanyûi de I. Iooiti \:
Mihàilescu-Bârliba,V Chirica, Bucuregi
Irimie' M, cliante, T. 19t6: Morminte diy egocafadalà timpurie
descoperiteîn punctut siannqt
(com,M. I(ogàlniceanu, jud. Constanla),.?ontica,,, tq: tZi-tgg
Ivanov, T' 19t8: Nicopolis ad Istrum. RiimischeundfrtihbyantinischeStadt
in Noilbulgarien BI{&
16,2:48-72
Ivineccu, G. l9t0: Isrorialimbii rcmâne,laçi
Jankovié, D. 1974:&ednievekovnaGrnéariia hnies srpskosPoduna,lja (fhe
Mediæal pouerT^of
theSerbianLowerDanubeBasi1y' ,BSl, 3agg_il9
Jankovié,D'19t1:La pattie danubiennede larégiond'AquisaaYFsiècleetaudëbutduWsiècle,
Beograd
Jankovié, D. 1986:Le sited'habitation medievalKia prèsdu illage
Mihajlovac,Cpg 3: 443446
Jordanov,I.l9t7: Dobrudàa(491-1092)-selonlesdonnéesdelanumismatiqueetlasphragistique,
vol. Dobrudàa: lB2-207
JovanoviérA, KoraÇ M. 19Û{: Wée SlatbukaReka.(Jncastellumde
Ia hauteépoqueblzantine,Cp1,
2: 194-196
Jovenovié,A.,Koreé, M., Jankovié,D. l9t6: L'embouchurc dela rtviùe StatinskaReka,CpR 3: 37g-
400
Jung, J. 1Et7: Riimer und Romanenin den Donaukinden Innsbnrck
Jurukovg J' 196t: La circulation desmonnaiesbyantines enBulgarie,IUJ(
siècles,in cIAS I, vol.
6: 128-14t
Jurukove' J' 1969: Lesinvasionsslovesau suddu Danubed'après les
trésorsmonétaùesenBulgarie,
BB,3: 255-263
Jurnkova, J. 1992: ftouvailles monëtaircsde sadovetz,în uenze
l99z:279-3zg
Kazanrkf M.19t7: Byance et l'art "nomode": Remarques à popos de l'essaide J Wernersur le
depotdeMalaja percscepina, "Rsrruearctreotogiqui",paris, r: 7r-gg
Koledarov, P. lg70: we* Black sea coastsPo* in thelate Middle
AgesQ4û-16ùcenturies)listed on
NauticalChafts,EH, S.24t-Z7Z
I(olederov, P. l9t0: Zur Frage der politischenund ethnischenyerdnderangen
auf demBatkan in 7.
,hhrhunden EH, l0: 77-g9
IfukvqR 1993: SlavicSettlementon theTewitoryofBulgaria,lnCISpXII,vol. 4:17-19
Kollautz, A', Miyakawa, H. l97o: Geschichteund Kultur eines
viilkerwanderrtngszeitlichen
Nomadenvolkes. Die Jou-hn der Mongolei und die Awarenin Miaetârcpa,I-ll,
Klagenfurt
Koveèevié'J' 196o:Arheologiiai Noriiavvrt'wska kolonizacije juhnslaruwkih oblastiodIy dopocetka
YII veka(L'archéologieet l'histoil deta colànisatbnbarbarc destenitoircs
des S?aves
du suddu IY ouyII s.),Novi Sad
Kovaëevié,J. 1973a: Les slm,eset rapopilation dansl,Illy.icum,în
CIAS II, vol.2: 143- l5l
Kovrëwié' J'193 h: Rapportsenfie les Avarcset les Slavesdans
lesBalkarc,în CISp vIII, vol. 3:
332-344
Krendlalov, D' 1964: Cammentdistinguerdans lesmateriauxarchéologiques
despays balkaniques
la ppulation locale rcmaniséedes Slaveset desautrcsélémen* .Acta
universitatis parackianaeormoucensis.Historia", 7: s42 "ihniquo,în
Krendfalov, D. 1970:Le poblène de la plusanciennecéramique
slave du Bas-Danube,înclAs I,
vol.3: Z3$-Z4S
Kur.netowskarz. tg74: "Die sclaveni"im Lichteder archiiologischen
QuellenAp, 15: 5l- 66
 212 BIBLIocRÀFrE

Kurnatowcki, S. 1979:Demographise;he Aspefuehhsichttich slawisch*Migratignenim I. ,làhrtausend,

în CIAS III, vol. l:453476
Labuda, G. 1950: Chtonologiedesguenes de Byance contre les Avarset les Slavesà Ia
fn du vI"
siècle,ByzSl, ll, 2: 167-173
Lemerle, P. 1954: hwasiow et migmtiow danslesBalkaw depuislafn de l'épque tomainejusqu,au
ITIIIesiècle,"RevueHistorique",paris,Zll , 2:265_30g
Lemerle, P. 1979:Les plus ancienstecaeilsdesMiraclesde SaintNmétrius et lapmétration des
Slaves
dow lesBalkaw,vol. I, Letæte,pxis
Lemerle, P. 19t1: Lesplus anciew teaneilsdesMùactesde SaintNmëtrius etlapénëtration
desSlaves
dansles Balkans,vol. II, Le commentadrc, paris
Lifie' R J.1977: "Thrakian"und "Thrakcsion".Zur blzantinischen Prcvinzorganisation an Ende des
7.Jahrhunderte,Jô8, 26:747
Lllie' R J. 1985: Kaiser HeraHios und dic Awiedlung der serben.ûberlqungen zum
Kapitel J2 des
"De AdministrandoImperio',, SOF,44:lZ-43
Lozovrn, E. 1969: Blzance et la rcmanitéscythique; Romaiwet Barbarcs surle Moyn
Danube,în
Altheim 1969,vol. ll: Zl5-244
Madgearu, A. 1992: Theplacementof the Fortrcssfifn|is (procopius, ,,Bell. Goth.',,
III. r4.32-33),
BS, 33,2:203-208
Madgearu, A. 1993: Desprc cataramelede tip "Pâ1)a" unelepobleme ale secolului yll-lea,
çi al
SCfVAs44,2: l7l-lg3
Madgearu,A. 199{: Ronanizarcçi cryttnarc la nordul Dunàriiîn secoleleIv-yII, AU,N,3I
: 47g-502
MedgeernrA. 1996:Tly Prcvtnceofscyhia and the,4varc-flæic haasiotts(576-626),,,Balkan
stu-
dies",37,1: 35-61
Manrf I. D. 1901:Saoontnconciliorttmnovaetamplissimacollectio(,..),59vol.,Venefia,
l759-l79g
, (reproduccre, paris, 190l-1912)
Maryuari J. 19o3:ostewogriiischeund ostasiatische sneifz[ige.Leipzig
Minucu-Adame$eanu, G. l99l: Tomis-cowtantia-constanla,.?ontica", 24:299_327
Minucu-Adameçteanu, G., oberlânder-Târnoveanu,E. 1984: Noi dovezi
de locairc pe teritoriul
actualal satului Enisaraîn mireniurre.n., "peuce",9: 349-354
Mlchellov, S. 19?l: Quelquesconsideratianrn r la pénétration des flaves
au Sud du Danube et la
formation de la cahurcdite balkano-danubienne,Apol, 16: 327-33s
Michailov, s. 1973:Les slaves et la anlturc méditenanéenneà l'époque
du prcmier noyaume
bulgarc,în vol. Sloujaniete:53-74
Michailov' s. 1977:Die Biigelfibelnin Bulgarienundihrc historische Interptetation,învol, Archiiologie
als Geschichtswissewchalt. Studin und (Jntersuchungen',Berlin:itt - lZl
Mihiescu, H. 1993:La rcmanitédansle sud-Estde I'Eutope, Bucureçti
Mrhiilà" G. 19t2: Avecte teorcticeçi istoricealestudierti raporturilor
*Studii ting,isticevechislavo-tomâne,
çi cercetàride lingvisticà",33,l: 52_66
Mifëev, A' 1973: Die Slawen und die Yôlkcr der rômischen
Provinzen im iistlichen Teil der
Balkanhalbiruel,CLASII, vol. 2: LS3_l7l
Milëev, A., Angelova, S. l97l: ArchiiologischeAussrabunsen
und Forschungen in der Gqend
"Kaleto"(Die Festung)beim Dorfe Niro-ô"ào, Regierungsbezirk
Silistra, wâhrcnd
der,IahrcnI 967-1969,Sofra
Mititelu, I., Bameq I. 1966: Sigitiibizantinedin rqiunea Dunàrii
de Jos,ScIV 17, l: 43-50
Mitrea' B' 1973: La cémmiquejaune de haute époque
fëodale de la néoopole de sultana, j. Ilfov
"Dacia,N.S.", 17: 343-349
 BTBLTOGnÀFrË x3
Mitrea' B. 1974:Monedeleçi pràbuçircaDinogetieila sJârçitulsecoluluial W-lea,'?ontica", 7: 49-72
Mitrea, B. 1975:Date noi ca privire la secolul al YII-lea. Tezauralde hexagrantebizantine de la
Priseaca,jud. Ort,SCN,6: 113-125
Mitrea, B. 198t: La nécrcpolebiritueUede Sultana,"f)acia,N.S.",12:gl-l3g
Mitreq B. 1989:Das Griibefeld ausdemYIII Jahrhundertvonlzwnt| jud. Giutgiu Q,"Dacta,N.S.'n,
33:145-219
Morevcrllrn G. 195t: Blzantinoturcica, 2 vol., Berlin
Musc5' L. çi T. l9t0: Sùpàturilearheologicedela Bàleni-Români, jud. Dâmbovila,McA, 14:423429
Mutafëiev, P. 1932:Bulgates et Roumairudans I'histobe despays danubiew, sofia
N"ry, T.l94Êl94t: StudiaAvarica. I. SurI'itinérabe de la conquétem'ate, "ArchaeologiaiÉrtesitô",
seriaIII, 7-9:2A2-207
Nector,I. 1957:La néoopoleslæe d'époqueanciennedeSârataMonteont,"Dacia,N.S.", l: 289-295
Nector, I. 1961: L'établissementdes Slavesen Roumanieà la lumiète de quelquesdécouvertes
archéologiques rccentes."Dacia,N.S:', 5: 429448
Nector, I. 1963: La penénvtion des Slovesdans la Péniwule Balkanique et la Grèce continentale.
Considèratio,lrrur lesrcchercheshistoriqueset archéologiques, RESEE, L,l-2: 4l-67
Nertorr I. 1964:Les donnéesarchéologiqueset le prcblèmede laformation du panple toumain,RRFl,
3,3: 383423
Nector,I. 1969:Continuitateîn istoriaformàriipoporului rcmânQ-Il),*Magazinistoric", 3,5: Z-7;6:
24-27
NeotorrI. 1973:Autochtones et slovesen Roumanie, în vol. slaujaniete:29-33
Nector,I., Nholiercu-Pbpp", C.S. 193t: Dq viilkenwnderungszeitliche Schaz Nqrcscv, "Germania'',
22 ,l:3341
Nlederfg L. 1923 Manuelde l'antiquitéslan,2 vol., Paris
Nuber, H. 1960:MonedebizantinedelaînceputulsecoluluiaIVII-lea çi sJârçitulcetdyiiHistria,SCN,
3 : 183-195
Nuber, H. 1971: Contribulii la topografra cetà1ii Histria în epoca rcmano-bizantinà.Consideralii
generaleosupraneoopolei din sectottrl bazilicii "&ramutos- , SCry 22,2: 199-2L5
OberlândepTârnoveanu, E. 1980 t: Monede bizantinedin secolele W-X descoperiteîn nordul
Dobrcgei,SCN, 7: 163-165
OberlËnder-Tôrnoveanu,E. 19t0 b: Monedeanticeçi bizantinedescoperitela fioesmis, '?euce", 8:
248-288
Oberlânder-Târnoveanu,E. l9t0 c: Crcnicadescoperirilormonetaredin nordulDobrcget,'?euce",
8: 499-513
Oberlânder-Tântoveanu, E., Conctantinescu,E.M. 19942Monede tomane tMi çi bizantine din
colecliaMuzanlui.hdelean&uzàu,'Mousaios",IV/ l: 3l l- 341
Ochqceanu'R 19t1: Câtau monedebizantinedin sec.WI-)I e.n.descoperiteînDobrcgea,"Pontica",
1 4 :309-313
Olteenu, Ç. l9t3: Societatearcmâneascdla anmpàndde milenii (SecoleleWII-Y), Bucureçti
Onciuf" D. 196t: Scrieriistorice,ed.deA. Sacordo{eanu, 2 vol., Bucurrçti
Opaif, lt 1977:Aryssus'76. Raportpeliminar, "Pontica",10: 307-310
Opatf'4. 1991t: O sôpàturàde salvarcîn oraçulanticlbida, SCM, 42,l-2: 2l-56
Opaif"A. 1991b: Ceramicadin açezarca çi cetateadela Independenla (Murighiol),secoleleYî.e.n.-
VII e.n.,"Peuce",l0: 133-182
Opail'A.' Opaif" C.' Binicà, T. 1990:Complæulmonastic paleocrcÇtinde la SlsvaRruà, BMI, 59,
214 BTBUoGRÀFIE

l:18-28
Opait C. 1991:Descoperirimonetarcîn fortifcayia de la Indepndenla, judetul Mcea, '?euce", 10:
4s7483
Octrogorrlry,G. 1969: Histaircde I'Etat byantin,Palirs
Ovëerov,D. 19t7: DûePrctoMgarcn und ihrc Wanderungennach Siidosteurcpa,lnDie Yiilker: l7l-
190
Pallac, D.I. 1981:Données nouvelles sur quelquesbouclu et fikies cowidéréescomme cvateset
slaveset surCortntheenircle YFet le IX siècle,BB,7:295-318
Panaftercu,A. l9$l: Un mormântdk epca pefatdalà de la Adamclisd,"Hierasus",5: 157-160
Peneitescu,P. P. 1929:Les rclationsMgarc-rcwwkes au MoTen-Age(à ptopos d'un liwe récentde
Mn P Moutaftchial, exfrzsdin "RevistaAmmâneascâ",Bucure$i
Panaiteccu,P. P. 1969:Intrcducercla istoria atlnrii rcmôneçti,Bucureçti
Papucr G.1977: Consideraçiiosupraperioadei de sfmçit a cetdlii Tropaanmhaiani, "Pontica", 10:
357-360
Pepuc' G. 19t7: Ofrkrlô digitatà de la fiopaann Tiaiani çi câta,a cowideralii asupmfibulelor de
acesttip, "Ponticd', 20: 207-ZL5
Pernfckl-Pudelko, S. 1990:Novae-sectorTnchodni.TheFortifrcatiow intheVestem Sectorof Novae,
Poznan
Pitrufo I. 1969:Despe vechimearclaliilor lingvisticeslæotomâne, 'Cercetàri dÊlingvisticà", Cluj,
1 4 ,l:23-29
PânanrV. l9l4: CetateaUmetum.II. Descoperirilecampanieia douaçi a trcia de fipànrt din anii
1912çi /9/3, AARMSI, Seria[I, tom )O(XVI: 24542A
Pârvan' V. 1915: CetateaUmetum. III. Descoperirileultimei campanii de sdpànri din vam anului
/g/y', AARMSI, s. II, tom X)O(VIL:265-3M
Pânan, V. 1924: Sur un rélief inédit du YII" siècle rcprësentantla SainteYierge,BSH, I l: 217-227
Petre A. 1963.'Quelquesdonnéesarchéologiquesconcernantla continuitéde la popiation et de la
culturc rcmano-blzantines daw la ScythieMinanrc aux YF et Wf siècles,'Dacia,
N.S.",7: 317-354
PehqA. 1965:Fibulele"digitate"de Ia Histrio(I-10,SCItt,16,I:67-96;2:275.289
P€tr€rA. 1966:Contribulia atelierclor bizantinela genezaunor tipruridefbule "digitate" din veaanrile
YLYU,SCT û,2:255-216
Petrc, À 19t0: Contriktlia cvlturii romano-bizantinedin sec.W-Yile.n. la genezaculturii feudale
tinprii din spaçiulbalcano-ponto4anubian,în vol. 2050 de ani de la faurùea de
cùtrc Burcbistaa primului stat independentçi centmlizat al gelo4acdor, BucureçÎi:
1 9 3-213
PetrerA. llùtl Byance et ScyhieMinanv auW siècle,RESEE,19,3: 555-568
Petre'A. l98f,: Larcmanitén ScythieMineurc(IF-W sièclesdenotrcèrz). Recierchesncheologiryes,
Bucarcst
Petmvtci,E. 1942:Continuitateadaco-mmanà çi slavii,'Transilvanid',73, 1l: 864-878
Petrovici,E. 1943:Daco-slova,DR, X, 1943,2;233-277
Pehovicf E. 1959:Toponimiacarpato-balcanicàçi continuitateadaco+omanà,în vol. Dæbaterile din
Çedinlalàryità de la 25 noiembrte1958asupraformàrii limbii çi popotttlui rcmân
(Comisiapenûu studiul formàrii limbii çi poporului rornân),Bucuregi: 6-17
Philippide, A. 19Zl: Originea Românilor,vol.I. Cespunizvoarcleuronce, Iaçi
Ptppidi, D. M., Bordenache,G., EftimierV. 1961:$antierularheologicHistria. SeclontlT, MCA,7:
 tsIBLIOGRÀFIE
2rs
229_234
Pissanev,A' l99O:Le systèmedefortiJïcationenfiv le Danube
et les versantsnoù desBalkaw pendant
I'antiquitétotdive,în Limes)Oy,vol. 2: g75-Sg2
Poenaru'Bordea' G' 19ffi: Quelquesmonnaiestouvéesà Adantclissi
et lafin de civitas Tropaensium,
"Dacia,N.S.", 12: 409411
Poenaru-Bordea,G. 1975:MonnaiesbyantinesdesYF-YIF siècles
enDobrcudja,clEB
--r--',- xlv, vol. 3:
203_213
Poenaru-Bordea,G., Baumann,V.H. 1973-1g75: Monedenomaneçi bizantineprcvenitedin nordul
Dobrcgei,..psuce", 4: I 33-l66
Poennru-Bordea' G', Dicu, P. I. 1989:Mg11leyytane tânii
çi bizantine(sec.IIrJQ descoperitepe
teritoriuljudelului hgeç, SCN,9: 75-gg
Poenaru-Bordea,G., I)onolu, I. 19t3: contribulii la studiul
pàtrunderii monedelorbizantineîn
Dobrcgeaîn secolelerrl/_X BSN& 75_76,1981-1982 (1983),nr. 129-130:237_ZSl
Poenaru'Bordea' G.r-Ocheçeanu,R lgto: Prcbleme istorice
dobrcgene(secoleleyI-wI) în lumina
monedelor bizantine din coleclia Muzeului de istoie nàlionalà
Cowtanlq SCry 31,3:377-396 çriarheologie din
Poenaru-Bordea,G., Ochqeenu, R l9t6: Tezaurulde
monedebizantinedeaur descowitîn sàpdturile
arheologice din anul 1899de la Axiopotis,BSNR,77- 7g,l9g3-l9gl (19g6),
nr. l3l-
133:177-I9i
Poenaru'Bordee, G-, Ocheçeanu,R, Nlcolae, E. l9t9:
Aiopolis aux IIF-qIF sièclesde n.è. à la
lumiùe desdécouvertesmonétaùes,SCN,9: 53_Zl
Poenaru-Bordea, G, Popeeq A. 1975: Monedelebizantine
dintr-o coleclieformatà la Cowtanla,
SCIVA.,27,2: 2IS_ZZ9
Poghirc, c. 1969:Influenlaautohtonà,înIstoriatinbii
române,Il,Bucureçti:313_365
Poghirc' c' l9t9: Romanisationlingaistiqueet culnrclle
daw lesBalkaw. sumivances e\évolution,în
vol' Llx,arcumaiw (cenûred'Etudedescivilisations
de I'Eumpeé"imr, et du Sud-
Est.Cahierno. g), paris:9_44
Pohl' w. 1988:Die Awanen.Einsteppeworkin r[ittereurcpa.
s67-g22n.chr.,Miinchen
PopeegA.1973-lg7s: Monedebizantke din nordul
Dobrcgei,..peuce,,, 4: l7s_197
Popeccu,E. 1965:Descoperirilearheologicede la Lazu (n
cowtanla), sc, 7: 2sl-z6l
Popeccu,E. 1994:Christianitasdaco-rcnana.Florilegium
studiorum,Bucureçti
Popovlé,v' 1975: Lesténoins archéologiquesdes
iwasionsavaro-slava dansl,Illy"iatm blzantin,
'Mélangosde l'Ecolo Française de Rome.Antiquité", g7,r: 44s-504
Popovlé'v' lYlS: La descente des Koutrigours,des slaveset des,4varsversla Mer Egée:
Le témoignage
de l'archéologie,"ComptesRendusde I'Académiedes
Inscriptions,,,paris, 3 (iuillet-
octobre):596_Ug
Popovid v' l9t2: Desintegmtionund Ruralisationder
stadt in ost-Illy.icum voms. bis7.Jh. n. chr.,
în vol. palsst und Hiitte ftrsg. von D. papenfrrss,
v M. sûacka), Mainz:s45-s66
Popovié,v. l9t6: Koubmt,Kouberet Asprcuch,
"starinar,N.s.", Belgrad,37: r03-r33
Poulter'A' G' l9t1: TheEld of scythiaMiyl
Thearchaeologicat Evidence,învol. Byantiumand the
classicarrradition,ed. by M. Mullstt, R. scoltt,Binningham:
rgs- 2ù
PoulÛer, A. r9t3: Townand country in MoesiaInferior, în
Anc.Burg.:74-l l g
Poulter' A' 19tt: Nicopotis htrum,Bulsqrja,
! An InterimReporton theExcovatiow lg65-7,,.nre
AntiquariesJoumal",6g, l: 69-g9
Predq c' 1972:cirulalia monedelorbizantine
în rryiuneacarpato-dunàrcanà,Scry23,3: 37s415
 216 BrBLrocRÀFrE
Prede' c., Nubar, H. 193: Histria,vol.Iil. Descoperirilemonetane
Igl4-lg7L,Bucureçti
Primov, B. 1978:Bulgaria in the Eightcentury.A Generaloutline,BB,
5: 7-40
Puçcariu,s. 1976:Limba rcmânà,vol.I. privircgenerard,Bucureçti
Rarev,R 19t2: L'onglos - témoignagesécritsetfoits archéologiques,
BHR" 10, l: 6g- 29
ReIw, R 1990:Rannosrcdnowkovna brcrcovatoka ot Karamanite,Arh, 32, 4: 46-50
Riduleccu, A' 1987:Bazilici çi monumenteoeçtineîn cont&ul etnogenæei
rcmâneçtidin secoleleIII-
YII în Dobrcgea,lnvol' Monumenteistorice izwarc creçtine,GalaS:7-77
çi
Riduleccu, A., Cllnnte, T. 19t6: Tezauntlde la Sucidova-Izvoarcle (iud.Constanla),.?ontica,,,19:
t27-t58
Reichenkrcn, G. 1963:Die EntstehungdesRuniinentumsnach
den neuestenForschunger,SoF, 22:
6t-77
Roretti' D' V 1934:Siedlungen derKaiseneitundderYiilkenvanderungszeit beiBukarcsf,.Gemania',,
tt:206-2t3
Roietti, A. l9t6: Istoria limbii române,Bucureçti
Rouche,M. 19t6: I'a crisede l'Eurcpe au coursde la deuxième
moitié du W siècleet Ia naissancedes
régionalismes, "Annales.Economies- Sociétés- Civilisations-,41,Z:347-360
R'nsu,M. 1975:,4vars"slavJ,Romanic populationin the 6ù- I centuries,ln Relatiotu:123-153
Rucu, M. 19S5-19t6:Tezauralde la sânnicolaulMorc. Noipuncte
de vedete,AllAc, 27: 3l-66
sacerdofcenunA. 1936:Cowidemlii asupraistorieircmânilor
în a,ul mediu,Bucgreçti
sâmpetru, M' 1971: Sinalia Inperiului rcmaw4izantk la
Dundrcade Josla sfirçitul secoluluiat yI-
lea çi începutulcelui de-alW-lea, SCry 22,2: Zl7_245
Sâmpetru,M. 1994:Oraçeçi cetàyinornone tffii la Dunhea de,Ios,Buc'r,e$i
scrrlitoiu, E' lw9: The Balkan Ylaclwh the Light
of Lingvistic studies(Highlights au contribu-
tiow), RESEE,17,l: 17_37
Schafaritq P. J. lt44: SlawischeAlterthiimer, 2 vo!.,Leipag
schramm, G' 19t1: Ercbercr und Eingesessene: geographische Lehnnamenalskugen der Geschichte
Siidostewopasim ersten,khtausentln,-Chr.,Stuttgart
schramm, G' 1985:Friihe schicksateder Rumdnen.
Acht Thesenzur Lokalisientng der lateinischen
Kontinuitèitin Siidostanrlpa(I),'Zeitschrift fiir Balkanologie,,,
21,î:28-2at
Schramm,G. 19t6: Ibidem(ll),ZZ,l: lO4-125
Schramn, G. lgt7 a: Ibidem(III),23, l: ?g-%
schrammoG' 1987b: Die Katasfiophedes6. bis8.Jhs.
unddie Entstehung desrumiinischenyolkcs,în
Die Yiilkcr:85-94
schreiner, P' 19t6: stôdte und wegene?in Moesien,
Dakien und rhrakien nach dem htgnis des
TheophylahosSimokates,lnvol. Spiitantike: 25_35
scorpan, c' lrl2: Date-arheologiee rcreryoaryla secoleleYI çiyII pe teritoriul Dobrcgei
(Renltate
ineditede ra hopaanmçi sacidm'a),'pontica,',5: 349-36g
scorpan , c. l9?t: Descopeririarheologicediverse
de la sacidsva,..pontica,,,l1: 155-lg0
scorpan, c' 1980:Li^r: scythiae.Topowyhic2l
and snafigmphicd Researchon the Late Roman
Fortificatians on the Lower Danube,Oxford
setton' K' M' 1950: The Bulgars in the Balkans
and the occapation of corinth in the sqenth
Century,..Speculum',, 25,4: SAZ-543
slmion, G. 1971:Neoopolafeudaràtimpurie
de ra Natbanr,..p€uce-,2:221-247
Storptt' I( 1918: Anciens monunentsbutgarcsdaw.la Dobrcudia,învol.
La Dobrcudja.Géographie,
histoirc,ethnographie, importanceéconomique poriAqu",sofia:
it l 09-l 52
 BTBUOGRÀFrE 217
SorHnrI. 1981: Slaveset SHavènes ovantet dans les "Miraclesde St,Nmétrius",ln Lemerle 1981:
219-234 (AppendiceIII)
Spinef V. l9D5: Obserttaliiprivindrinl incineràriiînrcgiunilecarpatoiunàrcneîn a dæa jumàtatea
mileniuluiI d. Hr,în vol. Pednmul oedinlei.ArhimandritRomanBraga.Me omagiale
oferite de prcloli, prietni qi saunçi rcmâni plus colecyiede tme antologice, River
Junction:82-100
Spiru,I. 1970:Fibuledescoperiteîn judelul Teleorman,RM,7, 6: 531
Stahl, H.IL 19t0: Teorii çi ipotezeprivind sociologiaorânduirii tributale, Bucureçti
Stenëev,S.rlvmov, S. l95t: Necrcpolitdo NoviPazar,Sofra
Stanilov,S. 1987:Le ritefunéraircpaiea dansla Dobrudàaet "la calturcDridu", în vol. Dobrudàa:
3647
Steln, E. 1919: Studienzur Geschichtedes byantinischen Reichesvornemlich unter den Kaisern
,IustinusII und TiberiusCowtantinus,Stuttgart
Steln, E. 1949: Histoirc du Bas-Empiru,II. De la disparition de I'Empirc d'Occident à la mort de
,hstinien (476-565), Pans
Sthgà" I. l!ùt0: CercetàriarheologiceînùwulaOstroutlMarc,Porlile fu Fbr II, com. Gogoçu-Mehedinyi,
"Drobcta", 4: ll7-123
Stolceocu,N. l9t0: Continuitatearcmânilor, Bucurcgi
Stretoc, A.N. l96il: TheAvar's Attack on Byantium in the Year626, BF, 2: 370-376
Sucweanu, A. l9t2: Histria I/1.Les thermesromairu,Bucarest-Paris
Sucwemu, 4., Scorprn, C. 1971: Stratigmfra Histriei nomanetâruii în lumina sdpàturilordin 1969çi
I 970, "Pontica",4: 155-172
Szôdeczky-Kerdocc, S. 1970: Kttrigsroi, RE, Supplement XIII: 516-520
Sz{deczky-Kardoor, S. 1972: Ein Yersuchzur Sammlungund chrcnologischenAnordnung der
griechischenQaelln der Awatengeschichte niebsteinerAuswahlvonAndersprachigen
Quellen, în "Acta Universitatis do Attila Jôzsef Nominatae.Acta Antiqua et
=
Archaeologrca",t. XVI "OpusculaByzantina,I", Szeged
Sz{deczlry-Kardore, S. 195: Ûber dieVandlungen d* Ostgenzeder awarischenMachtsphiirc,în
vol. ResearchesinAltaic Languages,ed. byL. Ligeti @ibliothecaOrientalis
Hungarica,
XX), Budapostt26T-274
Szddeczky-Kardocs,S. l9t0: hr Awarcnsturmim historischenBntuf tsein der Byzantinernder I I.-
13.Jh.,în CIBBXV, vol. 3: 305-314
Çtefan,G. 1965:Découvertes slmtesen Dobrcudjaseptentrionale, AArch, 17,14: 101-105
ÇtefanoG. 196?: Tomiset Tbmëo.À popos des luttesenfieBlzanceet Avatesà lafin duYF sièclede
nofieèrc,"Daci&,N.S.",l1: 253-258
Çtefen,G. 196t: Le poblème de la contkuité surle tenitoirc de la Dscie, "Dacia, N.S:', 12: 347-354
Çtefan,G.rBarnea,I. 1960:Stàpânircarcmano-bizantinà la sud de Dunàrc,în IR: 579'614
T[pkova-ZaimovarV. 1962: Sur lesrapportsentrcla population indigènedesrëgions balkaniqueset
les "barbarcs"aux YF'YIF siècles,BB, l: 67-78
Tipkova-Zaimovg V. 1966: Invosionset clwngementsethniquesdaw les Balkflrr.tauYF-VIF siècles,
Sofia,1966
Tipkova-Zaimova, V. 1970: Quelquesobservationssurla dominationblzantine aux bouchesdu Da-
nube-Le sortdeLykostomianet de quelquesaunesvillescôtiercs,SB, 1: 79-86
Tipkova-Zaimove, V. 1980:Lespopulationssédentaircset les tribusm migrationface à la civilisation
byantine (tewitotrcshigans et conteJcte
balkanique),BIIR, 8, 2: 53-61
 218 BrBLrocRÀFrE
Tàpkova-Zaimova, v l98a: Lespopurationssédentaircset
restribusenmigrationfaceà ra civilisation
byantine (territoircsburgates et cont*te batkanique).BHR, g, z: sr-ot
Teodor, D' G. 1972: La pénétration clel slayeydans les
régionsdu sE de l,Europe d,après les
donnéesarchéologiquesdes régiottsorientatà de h Roumanie,
BSl, I: 29- 42
Teodor, D. G. l97t: Teritoriur est-carpaticîn veacaritey)il
e.2., Iaçi
Teodor,D' G' 1980: unele privindîncheierca prccesului
-consideralii deformarc a poporului rcmân,
AM. 9: 7S-U
Teodor,D' G' 1981:Ramanitateacarpato-dundrcanà
çi Bizanlulîn veacariley-X e.n.,raçi
Teodor,D' G' 198?: aspectsconcernantlesrclatiottsentrcRoumains,Byantins el Bulgarcs
,Quelques
, auxIXe-Xe sièclesr.ê., AIIAI, 24,2: l-!6
Teodor,D' G. 1991: Piesevestimentare bizantinedin secoleleVl-yru în spaliul carpato-dunàrcano-
pontic.A. Cataramecuplacàfixà,AM, 14: ll7_13g
Teodor,D. G. 1992:Fibule "digitate" din secolelem-wl
în spaliul carpato-dunàrcano-pontic, AM,
t5 : l l9-152
Teodor, D. G. 1993a: (Jneleconsideraliiprivind originea caltura
çi anfilor,AM, 16: 20s-213
Teodor,D'G' 1993b: Prccizàri crcnologice-qiculturaleprivind
douàpiesefeudaletimpurti din câmpia
Munteniei,AM, I 6: 2SS-Zï7
Teodor,D. G. 1994: Slaviila notdul Dunàrti de,Iosîn secolele
l/I-l4I d.F/., AM, 17: 223-251
T;;'i'r, D' G' 1995:Cerceicaqnndantivstelatdin secoleleYl-wll
d. Hr în spaliul corpato-dundteano-
pontic,AM, l8: 187-206
Teodor,D. G. 1996:MeçteçugurileIa nordulDunàrii de Josîn secolele
IIr_fl,raqi
Teodorescu,v' 1964: Despe cultura lpoteçticândeçti în lumina
cercetdrilor arheologicedin nord-
estulMuntendel, SCIV,15,4: 495-503
Teodoresèu,u lw u o nouàcahurdarheologicàrccentdescoperitd
în lara noastrà,caltura lpoteçti-
Cândeçti,lnvol.Sesiuneadecomunicàriçtii4ijrceamuzeelordeistorie(1g64),vo1.2
Bucureçti:lùl-130
Teodorescu,V.l97l b: La civilisationlpoteçti-Cândeçti
0/"_yft siècles),înCISp VII, vol. 2: IA4l-
t044
TeodorescurY. 1972:cenfie meçteçugdrcçti din sec.I//w-wI în Bucurcçti,o?ucureçti ,,,9: 73-g7
Teodorescu,v. 1993:v reodoreocu,v peneg D. Lrchiardopor, panait,
l-rpî, !I. G. stayiunea
arheolo-gicdBudureasca,iud. Prahova Qà,mp1to1"da"ojtomane strdrcmôneçti),
MCA, XVII, 2:365-3g7 çi
Theodorescu,D. 1963:L'édiJicetomano-blzantinde callatis,..Dacia,
N.s.", 7: 257-300
Tomaschek,w' 1881:Zur l(undederHcimw-Hatlin1el,*Sitanngsberichte
derphilosophisch-historische
classe der kaiserlicheAkademieder wissens-chaften,,, wi;, qg, rsgr
Torcpu,0' 1976:RomanitateatânieçistrùrcmâniiînDaciahaimdsudcarpaticà
(sec.IllJ{),craiova
Tompu, o. ciucà, v., voicu, c. 19?6: Noidescopeririarheorogice
în ortenia,*Drob€ta,,,2: 93-,1
Toropu,o', stoica, ot]l\: Lanéuopoleprëfeodate d'obârçia-olt (Noteprétiminairc),.Dacia" N.s.,,,
1 6 : 163-188
Toropu, O., Tituleq C. 19t7: Sucidava_Celei, Bucureçti
Tudor, D. 1978:Oheniotomanà,Bucureçti
uenze, s' 1992: Die spiitantiken Befestigungenvon sadovec
@ulgarien). Eryebnisseder deutsch-
bulgarisch-ôsteneichische Arngrabungen1tosl_ t r si1, 2 ior.,ùtin"rr"n
uzum,I' 1980:cowideraliiistorico'arheologice cuprivirc
la aqezàrtleautohtonedin clisura Dunàrii
înfie secoleleW)(Iy,..Drobeta",+: iZS-tZg
 BIBUOGRÀFIE
219
Vaklinov, S. 1973:Die slowischeKulur in Bulgartenand die byantinische Hinterlassewchafi,CIAS
II, vol. 2:195-236
Varrtlr' Y. lD2: Blzantinische Giirtelschnallenim mittlercn und untercnDonauraum im 6. und 7.
,hhrhunden,SIA 40, l:77-106
VâIamvq 2.1970:. The SlavsSouthof theDanube,CIAS I, vol. 3: 97-120
VàÙerova,Z. l9|l: Slawenund Prctobulgarcnauf Gntnd archèiologischen Quellen,ZfA, 5, 2: 266-
288
YâùarcvqZ. 1976:Slm'joti i prubàlgari (p dami na nehopoliteot WX u na teritorijata na Bdlgarija),
Sofia
Viùarova' Z.1979: Zur Frage der Ethrcgeneseund der materiellenKalnr des kigarischen Yolkcs
(Zwei Nehopolen ausNotdostbulgarien),în vol. Culnrc et art en Bulgarie mëdiêvale
(YIIF4OY" siècles),Sofia: 5-30
Vlàamva, Z. 19ffi: Srcdnovekowtotoæli.ltes. Gaman, silisnenskiohug, YI4O u., Sofix
VâIceanu, D., Bemee, A. 1975:Ceramicalucratd crt mânadin a$ezanea rcmano-bizantinddela Piatra
Ftecà1ei(secolulal Yl-leae.rrJ,SCIVÀ 26,2:209-218
Velkov , V. 1966: Raliaria.Eine rtimischeStadtin Bulgarien,"Eircne. Studiagraecaet latina", Praha,5:
1 5 5 -175
Velkov,Y.1977: Citiesin Thraceand Dæia in Late Antiquity (Studiesand Materials), Amsterdam
Velkov, V. 19t7 * Der hnaulimes im Bulgarien und das Yotdringender Slawen,în Die Yôlker: l4l-
16 9
VelkovrV. 19t7 b: L'etat ethniquede Dobntdàaau coursdu IY" -YF s., în vol. Dobrudàa:13-21
\fulpe, R 193t: Histoircanciennede la Dobruudja,axtasdin vol. La hbrcudja, Bucurrçti: 35454
Vulpe, R. 1972:Limita meridionalàa povinciei Scythia,'?ontica", 5:205-221
Wetner, J. 1950:SlawischeBiigelfibeln des 7. ,hhrhunderts,ln vol. ReineckeFestschrift,Mainz: 150-
172
Werner, J. 1955:Byantinische Giinelschnallendes6. wd 7.JlB. ausder Sonmlwg Diergatdt,'I(tilner
JahrbuchfiirVor- und Friihgeschichte", 1: 36.48
Werner, J. l97l: Zur Herhtnft und Awbteinng derAntenund SHsvenen,în CISPVm, vol. 1: 243-252
Werrer, J. l9t4: Der Graktng vonMalaja Percscepina undKtwat, Kagan der Bulgarcn(Bayerische
Akademieder V/issenschaften. Philosophische-historische
Klasse", 9l), Mtinchen
\ilet.ner, J. 19t6: Der Schaafundwn hap in Albanien.Beitriige nr Archiiologie der Awarcnzeitim
mittlercnDonauraum(DAW, l&4), Wien
\thitby, M. 19tt: The Empercr Maurice and his Historian: TheophylactSimocattaon Persian and
BalkanWarfarc,Oxfod
Woznielq E, E. 1979:Byantine Diplomacyand theLombad-GepidicWars,BS, 20, 1: 139-158
Zaharla, E. 1967:Sàpdturilede la Dridu. Contribulie la arheologiaçi istoria perioadei deformarc a
poporzl ui român,Bucurcçti
Ztihlrir.rE. 19?1: Donnéessurl'archéologiedes IYQ(F siècles sur le tenitoire de la Roumanie.La
anlturcBratei et la anltwe Dridu, 'Dacia, N.S.", L5:269'287
Zahariede, M. 19t7: M. Zahariade A. Sucweenu,A. Opaif C. Opa!Ë E Topoleanq Emly and
Late RomanFo*ification at Independeala, TulceaCounty,"Dtcia, N.S.", 3l: 97-106
Zahariade, M. 1991:An Early and Late RomanF,rrrton theLower Danube Limes:Halnyris (Indepen-
denla,TulceaCounty,Romania),înRomanhontier Studies1989.Prcceedingsof the
Xlm Intqnational Conge-ss of RomanFrcntier Sudies,Universityof ExeterPress:311-
317
220 BTBLTOCR.ÀFrE

Zalrythinoc, D. A. 1966:La grandebrèchedansla tradition historiquede I'hellénismedu septièmeau

nanvièmesiècle,în vol. Charisterioneis A.K. Orlandou,Athena,vol. III: 3OO-327
(reprodusîn ldem, Blzance. Etat - Société- Economie.Variorum Reprints,London,
l 973)
Z{stercv\B,1976: Zu einigeFragen ausder Geschichteder slawischenKolonisationauf demBalkan,
BBA 47: 59-65
ZlrcarY1963: Dwobrjadovyjmogilnik rannofeodalnajèpocfriv Kapul Villor-Istrija. "Dacia, N.S.", 1
3s5412
Zugravu, N. 1994: Istoria rcmanitàlii notd-dunhene(secoleleII-YW). Contribulii la etnogeneza
rcmânilor,laçi
 ABSTNACT
CULTUNAL GONTTNUI. T ANID DI3GONÎIXUIÎT
AITIIE IOW-ER DANUEE IN lEE
YIrqYÏIIIB CEXT|'NIBS

Inhoduction
The main questiondiscussedin this book is the survival
of the Romanic population
betweenthe southerncarpathians,the Balkansandthe
Black sea,after the catastropheof the
LateRomancivilizationoccunpdin the century.a
yrlyvllù solutiongivento this problemby
severalhistorianswasthe supposedwithdrawalin the
hill andmountainregionslocatedaround
this plain area.
R Roesler(1871)deniedtheRomaniccontinuitynorth
of theDanube,bu! on theother
hand' he pointed out the importanceof,ûtu territory
former provinceof Moesia for the
Romanianhistory.Thefirst opponentsof his fteory -@.p. "ith.Huraru,
J.L. pié , J. Jung,A. D. xeno-
pol' D' onciul) brgleht valuabloproofsfor the
zuàivat ortl. no**i"'popJation in Dacia.
Theyalsoadmittedthe abandonment of the plain regions.ia ut", spreadingof the Romanian
populationfrom Transylvaniaand oltenia towards "
easærnwallachia and Moldavia. The lin-
guistso' DensusianqG. weigandandA. Philippide
locatedtheaboriginar.r.u ,ootr, ofDanube,
in the former provincesDaciaMediterrancaand Moesia
superior.A. philippido supposedthat
the settlementof the Romaniansin the North-Danubian
areabeganin theùi* c"ntury.
The next importantcontributionsto the debateabout
thecontinuity wà broughtby Gh.
I' BràtianuandA' sacerdofeanu.The analysisof
trre unguisticdata madeby s. puçcariu,E.
PetroviciandE' GamillschegestablishedthattheancestorJofthe
Romanianpeoplespreadover
their presentdayhomelandfrom threeaneas: thewesterncarpathians,theTimok valley andthe
Danubianvalley bctweenTeleormanandBràila.
During the first part of the communistperiod ûre
slavic factor in the formation of the
Rornanianpeoplewasoverstateri;nex! in tho 'à0-ies,
the Jacian origin wasernphasizedin its
nrn as a similar reactionagainstthe Latin western
lukure. A real scientific debateover the
ethnicaloriginsbeganin 1964whenlon Nostorpublished
a very importantstudy.He sustained
thatthe Romanizationwasachievedalsoin ttrepiain;;;;.r
theLower Danubeandthat the
migrationsdid not causea retreatofthe aulochthonour
int uuit"ot, in thehighland.Geographers
like I' coneaandI' Donatandthearchaeologists c. DaicoviciuandM comçaopposedhim, but
thedisciplesof I. Nestor@. Zaharia,L. Bânu, D. G. Teod;p.
Diacon,,v. T".d;scu) brought
rcw argumentsfor the thesisof the Romaniccontinuity
in the plain area.
othsrvaluable historicalandlinguistic contributions
werebroughtby c. c. Giurescu,p.
P.Panaitescu, A. Rosetti,G. Ivànesru,G. Mihàilà, c. loghirc, I. pàtrul
andv. Arvinte.
Recentstudiespublishedby G' schramm,K. mJdçu.
Fiedlerandv. vetkov aredeny-
:ngtheRomaniccontinuityat theLower oanube.
Thu r"goi*otc put forard neede new end
I moreaccureteinquiry of the continuity problem.
The periodherestudiedcovorsthevlll-vlllù conturies
- the intervalbenveentle decline
'-f theLato Romancivilizationandtheevolvementof the newculturalsynthesisdefinedasthe
)ridu culture'Theterritory-lvasinitially dividedbetween
Barbarianm(waliachiaandSouthern
Moldavia)andtheEmpire(DaciaRipensis,Moesia
secundaandscythia),butafterthedownfall
-'ithe limesthedistinctionbetrreenihetwo partsdisappeared.
222 ÀBSTRÀCT

Thesourcesusedare:Menander,Theophylactus Simocatta,Theophanes, Nikephor,hoco-

pius,JohnofEphosus,Pseudo-ldaurikios, MiracalaSanctiDemetril,C.onstantine
Porphyrogenitus
and few other.The archaeologicaland numismaticalfindings are the main sources.Unfortu-
nately,thereare still manyunpublishedexcavationsboth in Romaniaand in Bulgaria.Another
sourceof information concerningthe-Romaniccontinuity and the Slavic influence is the re-
searchof the history of the Romanianlanguageandofthe toponymy.

CIIAPTER I. The politic and military history of the Lower Danube

between 559 and 804
This period is definedby the evolutionof the relationsbotweentho Late Roman(and
noxt Byzantine)Empire,theAvars,the Slavsand finally the Bulgarians.The control over the
Lower Danubeand over thc neighbouringarearvesthe objectof ell the conflicts occurred
in the VItt-VIIItb Centuries. The Avars ortondedheretheir hegemonyafter the Danubewas
lost by the Empire,but their powerdeclinedsoonafter 626. Bulgariareplacedafter 681 the
geopoliticalposition of thc ByzantineEmpire at the Lower Danube.The strengtheningof the
Bulgariandominationwasthe final momentof theperiodhorodiscussed. We choseto beginthis
period with the Kutrigur invasionof 559,becausethis inroadweakenedthe defensivesystemof
the Empire atthe Lower Danubeandpreparedthe zubsequentAvar and Slavic victories.
TheAvars arrivednear Danubein 562-563.It seernsthat they settledalso Dobmudjain
566-567.Menander(ftg. 24 and27) tslls that thoAvarswerealreadyin Scythia(i.e. Scythia
Minor) when they closedthe alliancewith the Lombards.'Wezupposethat the Avars reached
ScythiaMinor in 566,beforetheir settlementin Pannonia(567).
The first Slavicattackson the Lower Danubears att€stodin527 (.or,perhapsin 517),but
the first settlementof Slavic peoplenearthe Lower Danubecould be datedfew yearsafter the
middle of theVlù Century.TheAvarmigrationpushedto southsomeSlavictribes from Ukraine
and Moldavia.ThoseSlavsconquoredWallachiaafter ths Avar departuroin Pannonia.
The long conflict between the Avers end the Empire for the dominetion over the
Lower Danube beganin 573 whenthe generalTiberiuswasdefeatedby theAvar khanBaian.
In the nextyearsthe military situationbecamemorecomplicatebecausethe Slavsestablishedin
rWallachiawere enemiesof both parts.They invadedthe provincesof the Thraciandiocesese-
veral timesbetween576and578.The emperorTiberiusII proposedBaianto attacktheseSlavic
tribes andlet his army to marchthroughDaciaRipensis,MoesiaandScythiawith the purposeto
attacktheWallachianSlavsby Dobroudja(in 578or in 579).Therezultwastheextensionof the
Avar hegemonyover theseSlavs.The campaignof 578 weakenedthe positionsof the Roman
Empire at the Lower Danube.
A hard defeatfor the Empire was the lost of Sirmium in 582. The Avars obtainedthe
control of the roadsto Constantinopleand to the Black Seashoreand they could start long
campaigns alongtheDanube,in 584and586.In thosameyears(581-5S6)the Slavspillagedthe
entireBalkanPeninsula.In that period begenthe downfell of the Roman-Byzantine civiliza-
tion at the Lower Danube.The Romancounteroffonsive of 587hadno major resultsbecause
theAvarscontinuedto advancein the Thraciandiocose.
" The new seriesof theAvar-Byzantinewarsstartedin 593with anAvar offensivedirected
from Singidunumto BononianProcliana,AnchialosandTzurullon.In the sameyear is attested
anotherSlavic invasion.The Byzantinearmy commandedby Priscusdirectsdin 594 his offen-
siveagainsttheseSlavsofWallachia- a lesspoworfulensmythantheAvars.In the nextyearthe
generalPetrustried to repeatthe victory of Priscus,but he failed.A greatoffensiveagainstthe
Avarsstartedonly in 596.Priscusreleased Singidunum, but almostall the fortsof the lron Gates
 ÀBsTRÀcr
223
regionwerelost TheAvarsstartedagainthewar
in autumn597;theyconquercd MoesiaSecunda
and the southof scythiaand besietedTomis
d".i;;th;'*inro s-gzsgi,-but rhe peaceheary
concludedin 598wasadvantag"o*-fo,theEmpire
Ë;;r" Danubewasestablished asthe limit
betweentheEmpireandtheAvarkhanate..The
Avars alsothe.igrr,ofrn" Romanarmy
to crossthe Danubeagainstthe slavs.This means "rr"pr9a
that thlAvars had the interestto reso-ictthe
slavicpowerandthattheirdominationwasnot yet
efrectivein wallachia.Thispeacelasûedonly
until the summerof 599, when Priscuscrossed
the Danubeat viminacium wiitr the purpose
deshoytheAvar campsof the Lower Tiszavalley. to
rrri, ui.tory determinedsomechiefsof the
Avar coalitionto desert'However,the Danubianwars
of ùraurikiosendedin anotherway: by the
rebellionof phokasof Novernber602.
The rebellion of Phokacdoecnot leed to the breakdown
of the Denubian limes.T\e
fall of ûe frontierwasa gradualprocessthatûookplaccurto""n
cîca,576and614-619.It was
no major destructionon the limes orinsidethepro,ninces
àurng tt reign of phokas.The effecs
of his rebellionshoutdnot beexaggerated. "
nre ttreoryortt, catastrophe
theworstimageofPhokascreatedby theByzantine of the year 602inherirs
chroniclersfavourableto Hlraklios. phokas
concludedin 604a peacetreatywith theAvars.In this
way hewasableto movethearmy on the
Persianfront' It seemsthatthis peacewasrEspected
until 60g whenthe startofthe rebellionof
Herakliosgavean opportunityfor new slavic andAvar
inroadsin the BalkanpEninsula.
The situationbecamedisastrousin 614-619.Archaeological
andnumismaticalevidence
showsthat many bY: were deshoyedin the Balkan peninsula.
In those yeers were lost ell
the remeinsof the defensivesystemof the Empire
in th; south-EastEuropean provilces.
Heraklioswasconstrained to makepeacewith theAvarsin 619becausein the
attackedby the Persians.TheAvarsstartedagainthe sametime hec,as
inroadsin 623andin aio *eybesieged
Constantinople with the persians.With the failure of this campaien
beganthe declineof the
Avar power' In the next yearsseveralslavic and rutrigur
triles risJn rp -"g"in.t the Avar hege-
mony'aslike astheonogur Bulgarsofukraine. TheBlzantine
Empireiiii"r.*ct againstrhe
Avarsin thesefavourablecircumstances, because it w; itself confrontedwith the Islamicrtan_
ger after 633' A great part of the Lower r)anube
region remainedunderAvar hegernony;the
various slavic tribes settledhere did not found
centrs like the western barbarian
kingdoms. "ny'po*ri
A new power appearedat the Lowor Danubein 680: the
Bulgar khanate.The tribe of
Asparuchsettled around670into a territorynameponglos,whoselocationis
still dispuæd.(see
AppendixIII)' Becausgfrom this onglos the Bulgarstnuâro
the Byzantineterritories, the em-
perorconstantinerv decidedto openthewar agair",t
them.His campaignof 6gà failedandthe
tnbeofAqp-anrch movedto thepresentdaynorttreasærn Bulgariq nearvarna,whe,rewasfounded
the centreof the newTiirkic khanate.Thic wes another
cro-ssroedin the histora of the Lower
Ilanub-cdl*g the vlltr'vlltr centuriec. TheAvarhegemony
disappeared foreverhere.
In the following decadestill the eyly IXô century iccurred several
Byzantine-Bulgarian
conflicts'constantinev tried to establish.noa of nyÀtine
hegemonyby fleet on the Lower
h-uh' His campaigns of 756(760?),763and 767 weresuccessful, but finally Bulgariasuc-
ceededto strengtheni-apo-werduringthe reignsof lGrdam (777-g03)and
Krum (g03-g14).
The politic andmilitary historyof the LowerDanubeduring
thevIIû-VIIIô centuriesis
not entirely clarified, but theknown datalet usto drawsome
conclurionr.First, it is obviousthat
theDanuberemainedan objectiveforthe shategyofthe
ByzantineEmpireevonafter Heraklios.
whentheBulgarsattackedtheLowerDanubianiegions,
ônstantine rv decidedto defendthem
becauseDanubewasstill consideredasa theoreticalfrontier ofthe
Empire.Later,the Byzantine
fleetsentherehada majorcontibution in thewarsagainstBulgaria.
on theotherhand,it could
 224 ÀBSTRÀCT

be observedthat theEmpire foughton the Danubeonly if waspeaceon the Orientalfront (with

the Persiansandthenwith theArabs).The caseof thecarnpaignof 680is very significant.This
featureof the generalstrategycould be explainednot only by the weaknessof the forces,but
also by the small intsr€stof the Empire for the BalkanPeninsula- manifestedfrom the ageof
Justinian,who consideredmuch more importantthe reconquestof Italy andAfrica. Being
neglected,the Danubianprovincesw€relost because theSlavicandAvarinroads.ThEirdefensive
systernwasdestroyed.In theV6 Century,the crisiswassurpassedbut in the earlyVllù Cenfury
the eventscairseda fracturein the evolutionof the civilization at the Lower Danube.

Chapter II. Cultural continuity and discontinuity

l. Thematerialculture
The archaeologicalfindingsfrom theperiodherestudiedaremany,but aresignificantfor
the problemof the cultural continuity only thosewhich aretestimoniesfor thc transitionto tho
cultureoftheIX$-Xû Ccnturies.Infact thereweretrro transitions:onefrom theRoman-Byzan-
tine cultureof theVls Centuryto that of theMIh Century andanotherone,which precededtho
new cultural synthesisof the IX6 Century(the Dridu culture).By this reason,we shall eiramine
someVIe Centuryobjectsthat areprototlpes forVIIh Centuryobjectsandthat broughtimpor-
tant changesin the materialculture.

A. The pottery

Onesideof the transitionto theVIIft Centurycivilizationwas.theuseof the handmade

pottery in lateVIh Centurysitesfrom Dobroudjaandthe Iron Gatesregion.Thesevesselsare
imitating forms of the wheel-madepotteryand are not Slavicceramics.Anothercategoryof
poltery usedin this periodwasmadewith a slow wheel(drivedwith thehand,not with the foot).
The latûerwasaftenrardsadoptedalsoby the Slavs.Thepotteryof the Dridu culturedesconds
alsofrom it. Theuseof suchinferiorpott€ryin thelateRoman-Byzantine milieuwastheconse-
quenceof the pauperization of theway of life andit is a featureof the newtype of civilization
evolvedaftertheendof theVI6 Century.Thedeclineof thetechniques is an çlementof discon-
tinuity but also of continuity, becausethe ancientforms were proserved.The decline of the
civilization led to the disappearanceof the craftsthat implied a largeproductionfor the rnarket.
The smallneedsof the villagersweresatisfiedby this primitive pottery.
The useof the ceramicsmadewith the slow wheelbeganat the end of theVIh Century
perhapsin Dacia Ripensis,and was afterwardsextendedover all tho Lower Danubianregion
duringthoVIIÉ'-VIIIÉ' Csnturies.Thispotterywasspecificfor theDridu culturedevelopedin the
VIIIÈ'Century.The origin of the othet categoryof the Dridu ceramics(a fine greypottery with
polisheddecoration)is not clarified.Theusualopinionis thatwasb'roughtby theBulgarsfrom the
Saltovo-Majackculture, but anotherone says that it could be derived from the similar
potteryusedby theGothsin the Danubianprovincesduringthe JVtt-VIùCentmies.The problem
is still open.A particularspecies
ofgreyfinepotteryistheHinogt1pe,qpread especiallyin f),obroudja
at the endof theVlô Centuryandat the beginningofthe next.The bottomof thesevesselshasa
cavity(umbo).
Severalforms and types of decorationof the Dridu ceramicswere derived from the
VIË'-VIIû'pottery.
The gradualdisappearance of the superiortechniquesand the adoption of barbarian
influenceswereaspectsof thotransitionto the newmaterialcuhureofthe VIIû-VIIIû'Centuries.
 Â3STRÀCT ?fi

B. Metallic objects
Thereare somespecificobjectsfor the materialculture of the last part of the 1,r1È C4.n-
tury: theSucidavatypeofbuckles,thestar-shapedearrings,.thofinger-shaped fibulae(Bijgelfbeln).
TheSucidavatypeofbuckles (decoratedwith crosses, crescentsora humanstylizedface)
is datodin the secondhalfoftheVlâ Century.Thesebuckleswerepiecesofmilitary equipmenr.
In DaciaRipensis,MoesiaSecundaandScythiawerediscovered96 pieces.V/e shouldnot. that
anybucklewasfoundinWallachia(excqt theByzantinefortresses north ofthe Danube).Ano-
thor tlpe of buckles,Pécs,descendsfrorn thet1ryeSucidava.Fromthe pécstypederivedthetypes
Boly-Zelovceand Nagyharsânydatedin the first third of the WIû CentuÇ. Buckles of these
tlpes were discoveredat Butimanu,Prahovo,Razdelna(Boly- fielovcet1rye)and Histria and
SàrataMonteoru(Nagyharsânyt]e).A typo contemporarywith the Sucidavatype wasSalona-
Histria.Weknow 13piecesat the Lower Danube.From the Salona-Histria bucklesderivedthe
types Pâpa(found at Histria, Argamum, SârataMonteoru and Caliacra)and Gâtér (found at
Prahovoand Grabovica).The typosBoly-Lelovce,Nagyharsâny, Pâpaand Gâtfu belongto the
Byzantinefashion,but wereproducedin the Romanicworkshopsof Pannoniaduring theAvar
domination.A genuineByzantinetype of buckle was Syracuse.The Syracusebuckles were
spreadin the first half of the VIIû Century all over the "Byzantine Commonwealth".At the
Lower Danubewere discovoredat BaltaVerde,Caliacra"Capidava(?), Histria and Sacidava.
No one of theseEpcs of buckler survivedet the Lower l)anube efter the first third of the
VIItr Century. Their disappearance is a phenomenon of culturaldiscontinuity.
Thingsarc different for the star-shapedearrings.Thetlpes datedin the secondhalf of the
VIô Century \rere inherited and developedin VIIû'-VIIIÉ' Centuriesand even later. The early
pieceswere discoveredat: Sadovec,PiatraFrecàtei,Budureasca. The nextvariantis represented
by the earringsfrom SârataMonteoru, Copàceçti,ldaglavit and Durostorum(VIP -Century).
Lator appeareda different tlpe that hasa hernisphericpendantand sometimesa crescent-shape
link.At the latter type (datedduring the VIIù-IX6 Centuries)belong the piecesdiscoveredat:
Coçoveni,Priseaca,Ràcari, CepturaoStiirmen,Razdelna,Devnja, Tàrgovi5te,DichisenioSul-
tana"GârliTâ.During the VIIû-VIIIfi Centuries\ilas spreadalso anothertype of earring, deco-
ratedwith a clusterof 3, 5 or 7 granules.Its prototypeappearedin ths late Rornan-Byzantine
milieu, at PiatraFrecàteiand Tulcea(a mould). The earringswith granulesare frequentin the
VIIIù-IXh CenturiesNorth-Danubiancemeteries(Izvoru, Sultana,Obârçia,Chirnogi, Stoicani).
The production of the ster-shepedend granulatedearringswes&nelementof con6-
nuity betweenthe materialcultureof theVlô Centuryandthat of theVIIfr-VIIIù Centuries.The
ûeasurcsof silversmithsdiscoveredat PriseacaandDurostonrmandthemouldsformdat Dichiseni
andat Costeçti-Iaçi(Moldavia)areprovingthe continuity of the production of theseearringr
at the Lower Danubeend in the ncighborr tre&
The chronology,typology and ethniealattributionof the fingor-shapedfibulae are very
discussedin the archaeologicalliteratme.\il'e are intercstedhere only of their significancefor
the problemof the cultural continuity.The cessationof thciruse givesan evidencefor a change
in the fashionand in the materialculture.The chronologyof thesefibulae could be established
on the basisof a typology,but the existenttypologiesareambiguousbecausearo foundedon a
criterion (the decoration)which is not very relwant. On the otherhand we think that e reliable
typology must consider alcothe libulae of certain German origin, derivedfrom theAquileea
t1rye.We considçrthat the mostefficient primary criterion is givenby the quality.We classified
the finger-shapedfibulae discoveredat the Lower Danubein two large series:A - sumptuous
(piecesof a very good quality, castin silver, gilt silver or gilt bronze,sometimesadornedwith
gems)and B - common-usefibulao(madeofbronze and of inferior quality). The two seriesare
 226 ÀBSTRÀCT

divided in severaltypesdefinedby the shapeand the decoration.TheA seriescomprises28

piecesdividedinto five t1ryes: A I (Arèar-Histria),A II (Coçoveni-Ljuljakovo),
A III (Brebeni),A
IV (Sàrata Monteoru), A V (Gepidic tpe). The B series(70 common-usefibulae) hasthe fol-
lowingtypes:B I (Velesnica), B II (Làuni),B III (Desa),B IV (Fàrcaçele),
BV (PiatraFrecàlei),
BVI (Histria),BVII (Adamclisi),BVIII (Orçova),B IX (Hàrlec),B X (Dervent),B XI (Orlea).
Betweenthetypesof the two seriestherearederivinglinks; the common-usefibulae are
descendingfrom sumptuoustypesandareusuallysmallerthantheir prototypes.The tlpesA III,
B m, B ry B X andB XI derivedfromA I. BecauseAI (big fibulaewith decorationoriginated
in the GermanicTiercti[)is datedonly in the first halfoftheVlft Century it couldbeinferredthat
the derivedtypeshadthe samedating.From B IV evolved(by simplifring) B V andB VI, dated
in the secondhalf of theVIb Century.I. Nestorp,rovedthatthetypethat we arenarningB V (very
small fibulae, without decoratioq with trro pairs of stylizedbeaks)descçndsfrom the Arëar-
Histriatyps. BVIII is datedin the first half of theVI6 Century.BVII descends alsofromA I,
throughB III andis daædin the secondhalf of theVI6 Centuryandat the begrnningof theVIIù.
Thefibulaewith trapezoidalplate(A II andB I) aredatedin thesecondhalf oftheVI6 Century
andthe first third of thsVIIft). Thosewith the platelike a lyre (A ry B II) are datedonly in the
first third of theVIItr Century.Thestudyof the spreadingof thefinger-shapedfibulaeshowsthat
the mostrecenttypes(AII, A ry B I, B II, B VII) werediscoveredespeciallyin Olteniaand in
the Iron Gaæsrogion.The elderonesarequiæuniform spreadinûothe trerritory.
Which is the significanceof the finger-shapedfibulae for the problernheredealt ? The
factthat the Roman-Byzantine workshopsproducedsuchbarbarianobjectsis a part of the gene-
ral trendofbarbarizationofthematerialcivilization.BeforetheVlsCentury,thebarbarianclients
of theseworkshopsacceptedthe fashionestablishedin the Empire.In theVIft Century,a change
happened:the workshops begen to work eccording to the berberian preferences,by in-
cludingAvarian,Slavicend Gepidicinfluencesinto forms and typesof Romenpettem. The
fashionof wearingfinger-shapedfibulae,star-shaped earringsandByzantinebuckleswasaban-
donedafter the first third of the VIIh Centuryall over the spaceinfluencedby the Byzantine
culture,from Pannoniato Ukraine.Tho causewasthe interruptionor the wealqlessof the com-
metcial relationswith the ByzantineEmpire,after the endof Heraklios' reign.
However,therewasa continuity of the craft techniquesat the Lower Danube, after the
middle of theVIIÛ'Century becausethe star-shaped eaningswerecontinuouslyproducedhere.
The disappearance of the fibulaeandof the Byzantinebuckleswasnot a craft discontinuity,but
only a fashionchange.The Romanicpopulationpreservedalsoothertechniques,like thewheel-
potteringor the processingof iron ore.Certein elementsof continuity in the material culture
sunived after the deepdircontinuity occurrcd after the late VIu Century.

2. The coin circulation

The downfall of the Roman-Byzantine urbancivilization meantalsothe decreasingand
finally the intemrption of the coin circulation. The analysisof the numismaticaldiscoveries
makespossiblea certainquantificationof the discontinuityprocess.From Oltenia"V/alachiaand
SouthemMoldaviawe gatheredthe coinsissuedbetween565and600 (the coinsdatedafter 600
arc very few for a statisticalstudy;theseonesareapartproseirtedbelow).Thestatisticsdoesnot
includethe Byzantinesitesnorth of the Danubebecausethesearerelevantfor the coin circula-
tion on theterritoryof the Empire.Thetotal valueoftho 129coinsis 4255nwnmia.Fromthese,
2760nummia(64,86%) werefoundin placessituaædat maximurn25km. far from theDanube.
Therewere five periodsseparated by decreasingor increasingmoments:566-576,577-581,
582-588,589-595,596'600.The importantdecreasing of 577wascausedby thebeginningof a
 ÀBSTnÀCT
227
waveof Slavicinvasions.Thenwashiddenalsothe Gmpenihoard
@ràila County).The period
565-582wasthe lastonewhenthe coincirculationwasquiteintensive.In 583-595the number
of coinspeakedout; thereareno piecesfrom 596-599.The singlocoin of Sgg/600closes
the
hoardof Movileni (Galali County).In 5&l-595 begeathc hensition from the civilizetion
of
theVltr Century tothe poorend declinedcivilizatlon of theVIII-VIIIÈ Centuries.The
se-
vere decreasingof the circulation concernsonly the bronzecoinswith hading value.Thegold
and silver coinshad a spocialsituationbecausewereprestigiousobjectsand iere alsorr"à
materialfor jewels.Therowerediscovered only 17bronzecoinsissuedafter600 (16 from 602- ",
614).Therefore,the useof thebronzecoinsceasedbecauscof the invasionsof 614-619.
The study of the coin circulation in Dacia Ripensis,MoesiaSecundaand Scythia is a
difficult purposebecauseonly few piecesfrom Serbiaand Bulgaria were publisheàin good
conditions.By this rieasonwe madea statisticsonly for Dobroudja(but the dataarenot enough
nor here, for severalÛowns).We decidedto oxaminethe interval 573-617becausewe needa
short period beforethe beginningof the greatinvasions(in 576). The year 617representsthe
dateofthe lastcoin contremporary to theinroadsof 614-619.Thocoin circulationkepta conside-
rablelwelbetween5T3/574-5771578(amediaof548 nummialyeat).The attactsof5Sl-5g6did
not causea significativediminishingbecauseDobroudjawaslessaffected.In the first part ofthe
Maurikios'reignthecoincirculationlevelwasveryhi gh(327nummialyaar in5S2-Si1).Things
becameseriousonly after 593whenbeganthemostgravoattacksofthe Maurikios'reign.In 592i
593-601/6A2,the averagenumberof nummialyaarwasof only 94.Thecoin circulationturns
againto high values(120nummialyeu)in 604610(with a climax in6061607). Thefinal down-
fall occurrcdafter614.Wecandrawtheconclusionthatthe period of hansition to the ruralized
civilization of the VIItr Century began in Dobroudja around 593. This date fits with the
secondphaseofthe downfallof thelimes,whenwasto a certainextentdestoyed theDobroudjan
sectorof the frontier. (SeechapterIV.I).A comp,arison betweenthe northernpart of the Lower
Danubianregion and Dobroudja(for the period 573-600)showsthat the coù circulation
had
similartrendsbetween590/591and5951596. Thismeansthatthedeclineof thetwo regionswas
parallel.The final effoct wasthe homogenationof the oconomiclife.
Excçt the gold andsilver coinsthat mostprobabloworepaymentsfor barbarianchiefs,
in Dobroudjaare known only 24 bronzecoinsdatedafter the downfall of the limes: ll from
Heraklios,4 from ConstansII, 3 from ConstantineIV, I frorn JustinianII, I from TiberiustrI, 1
from Philippikos, I from Constantine V and2 from LeonIV. This is a big numberifwe consider
the coin penuryin VIIh-VIIIù Century.Their existenccmustbe explainedby the trading rela-
tions with the Empirebut alsoby thesurvivalof a kind of Byzantinedominationontheseashore
andatthe rnouthsoftheDanube.Thegoldandsilvercoins fxrm Wallachia,OlteniaandDobrudja
were discoveredespeciallyas hoards(167 piecesfrom 1?7).The hoardsof priseacaand
Durostonunbelongedto somesilversmithswho usedthe coinsasraw materialfor earrings.
The datagatheredfrom tho analysisof the numismaticfïndingsare showingthat there
weretwo major momentcof discontinuity:595-599end 6l+617.Thoseareguido-marksfor
the chronologyof the transitionto the ruralizedand barbarizsd civilizationof th, VIIr,-VmË,
Centuiieson both sidesof the Lower Danube.

3. Ihe collapse of the Church and the suryival of the popular Christendom
ThoVIù Centurychurchorganizationofthe provincesDaciaRipensisandMoesiaSecunda
consistedby threemetropolitanseatsand eight bishoprics.In Scythia,a Notitia Episcopatuum
written in theVII6 Cenfurymentions15bishoprics,but this figuro seemstoo big for a small
provincelike Scythia.This Notitiawascompiledafterths town list of Hierokles
Synecdemos.
 228 ABsrRÀcr
The archaeologicalfindings supportthe existenceof bishopricsat Histria, Callatis,Tropaeum,
Axiopolis andperhapsat Troesmis,Argamum andLibida (besidethemetopolitân seatof lomis).
The bishopricsdisappeared aslike asthetownlife atthe beginningof theVIIû Centurybecause
of the barbarianinvasions.Only the bishopricsof Durostorumand Odessoszurvived in the
VIIù-VIIIû'Centuries. Othercontemporarybishopricsin theneighbourhoodareMesembriaand
Stobi. The rnonasticlife (afæsædin theVIft Century)disappeared too in theVIIù Century.The
latest Christianmonumentsof Scythiaare the votive crossof Lazu and the sculpfureof Hoty
virgin foundat chioséAidin (both from the first partof thevllû century).
A sideofthenralizatipn ofthe lateancienttownswasthetansformationofsomechrnchos
in dwelling places(at Argamum,Nicopolis ad Istrum, Callatis,Tomis and Histria). Of course,
this profanationwascausedby the needfor morespacofor therefugedpeoplein the town, but ii
also implies a changein the religious montalityof the late Romanùyzantinepopulation.
The collapseof the churchorganizationfeaturedthe Christian-pagansyncretismandthe
deviation from the consecratedrituals and dogmas.A sirnilar and much more deepchange
occurrednorth of Danubesincethe IVû Century.In the formerRomanDaciathe Christiansdid
not havea zuperiorhierarchynor a secularsupport.The Daco-RomanicChristendomsurvived
into a specificandsyncreticalform. The paganbeliefsandpracticeslvetreso deeplyspreadthat
somemedievalsourcosafTirmedaboutRomaniansthattheyarçnot real Christians.This situation
hasananalogyin C-orsica- anothermarginalRomanicarea- wheresomeXVIù Centurytestimo-
niesarc describinga barbarianandidolatous society,out of Christendomandcivilization. Onthe
otherhand,theabsenceofthe hierarchyandof thepolitical interestin thechristianizationhadthe
paradoxicalresult that the evangelizationand the spreading of the new re1gion
inside end
outside the former province (in Wallechia end Moldavia) evolvedwithout any resistance.
Somemouldsfor castingcrossesdatedin theVI6 CenturywerediscoveredinWallachia,
at Bucharest(point Strâulegi), Olteni, Budureasca.Thesefindings are proving that
many
Christianslived in theCiurel settlernents.
Otherobjecæwith zupposea mristian origin ar€thepots
decoratedwith crosses,discoveredat Bucharest(points:Dàmâroaia,str. Soldatèn1.q
C-frf,
Nou) andDulcsanca.A ring hypotheticallydatedin theVIô-VIIù Centuriesthat hason
the plate
the imageof the Crucifixion was found at Mizil.
The real problem is the fate of the North-DanubianChristendomin the VIIe-VUfr,
Centuries.TherearenoChristianobjectsdatodinthisperiod.Thesurvivalofthe
Daco-Romanic
Christcndomis howeverpmved by the many Christianwords of Latin origin
in the Romanian
language.
The funeraldiscoveriesdid not zupporta definitive conclusionaboutthe Christianity
of
the peoplewho usedthe early medievalLower Danubiancemeteries.Cremation
wasthe main
funeral ritual during the vIIfr century. The inhumationritual appoared
again in the vllrh
Century;someof thesegïrves wererù/-Eoriented.The usoof this ritual intàsified
in the IXft
Century especiallyin the North-Danubiancemetsries(Izvoru, Sultana,
Obârçia,Fràteçti).It is
possiblebut not entirely sutt that thesegraveswereChristian.
Somearchaeologists thoughtthat
even the cremation$aves could be ascribodto the Christiansbecause
of theimportant pagan
zurvivals' This hlpothesis is not yet confirmed.Thereare known
insteadsomefunEralritual
elernentsof Romanorigin, like the obolusof C;aronandtheprotection
ofthc inhumationgraves
with stonesand bricks.
The declineof the Roman-Byzantinecivilization lod to the
collapseof the Church as
institution'Thochristianity conservedby theRomanicpopulation
at the Lower Danubeis e per-
fect illustration of the dynamic reletiàn cstablishcdbetween
continuify and disconhoity,
because thepopularbeliefwaspreservod despiteof th" dir.fpr.*oce ofthe urbancivilization.
 ÀBsTRÀcT 229
4.The toponymy
Theriversbetweenthe SouthernCarpathians andtheBalkanswhich havenamesinherited
--m Antiquity are:Dunàrc(Donaris- the Dacian form), Timoc(Tïmacas),Lom (Almts), Cibrica
iebnts) Iskàr (Oesans),Wt (Utus), Osàm(Asamus),Iantra (Iatnts), Motnt (Mutrium), Ott
-llulus), Buzàu (Mousaios).The origin of Aryeç ftom Ordessosis not proved, because.the
scation of the DacianfortressArgedava nearthe river Ordessosis not suro.The place-names
:ceservédïromtheÂiitiquity are:Durostorum(Dârstor, Dristra),Nicopolis'adIsfrum (Nikjup),
fuwnia (Budin, Wdin),Gerunia(Ecrcné),Cattium (Hârçwa). Otherplace-names wereinherited
:-1'somoriversandlakes:Altinum(Oltina),Berce(Bàroi),Ratiaria(Arëar),Augusta(Ogosta).
The disappearance ofthe greatestpart of the Romantowns led to the forgetting of their
:alne.Weshouldobservethe density of the inherited toponymy in two regions: northwestetx
hlgeria and the Dobrondjan chore of the Danube.Thsseregionshad important Romanian
rspulationin the MiddleAge.

Chapter IfI. The habitat and the way of life

l. The last urban level of the Lower Danubian towns and forts
The urbancivilization resistedso long existeda solid statepower,a good dernographic
Ituation andintensiveterrestrialandseatraderelations.It is obviousthat the Roman-Byzantine
iown life survived for a longer time especiallyon the seashore.The roadsbecamedangerous
JuringtheVI6 Centurybecause of the barbarianinvasions.
In this chapterwe dealwith thelastperiodof thetown life.Thetown life hadthe following
rndispensable features:the continuoususeof thepublicecclesiastic andcivil buildings,a'flouri-
shingeconomiclife, an intensivecoin circulation,and,generallyspeaking,the proservationof
theurbanappearaneo of the settlement. The mililary functiondoesnot belongto thesefeatures,
becauseseveralexamplesare showingthe maintainof the town life after the dismantlementof
ihe precinct. We are distinguishingthree phasesin the evolution of the VIû Century cities:
1) - urban settlementwith military function; 2)- urban settlementwithout military function;
3) - ruralizedsettlernent.The ruralizationcorrespondedsometimeswith the end of the military
function,but logically aretwo distinctphenomenons. Thetown life did not finishedsuddenlyand
in thesametime. Therewat a transition period when thc elementsof the town life coexisted
with the ruralization. The end of the last urbanlevel could bs datedby the numismaticaland
literarysources.In 576-586lastedtheurbanlevelatAquis, C-apidava, Oescus,Ratiaria"Troesmis,
Tropaeum,lllmetum. The citiesF{almyris,Iatnrs,Novaeand Sacidavalosttheir urbancharacter
in the first yearsof theVIIh Century.The invasionsof 614-619destroyedthe urbanlevelsat:
Argamum,callatis, carevec(Nicopolis ad Istrum), Histria, Marcianopolis,Tomis).
Not one limes' settlementkept its urban characterafter the beginning of the VIIû
Century.The seacoast townspreservedfor a longertime their urbanlife. The greatestpart of the
citiesbecemerurel scttlementsin the lect trvo decadesof theVltù Century. This discontinuity
wassimultaneouswith the breakingobservedin the coin circulation.It is normal,becauseboth
phenomenons worepartsof the declineofthe urbanoconomy.

2. The ruralization
Tho ruralization moant: l)- the econornicdecayand tho sever€decreasingof the coin
circulation;2)- the abandonmentof the public buildingsandtheir transformationinto dwelling
places;3)- the disappearance
of the sûeetnetwork;4)- the apparitionof hutsin the intramurosl
5)- the refuging of somecountrysidepeoplein the settlemen!6)- the moving in the intramutos
of the workshopspreviouslysituatodoutside;7)- changesin the defencesystern(for instanco,
 230 ÀBsTRÀcT

theblockageof themaingates);8)- a generaldeclineofthe civilizationdegree.Allthesefeatures

aredefining the evolution from town-life to tho "life in town" (an expressionproposedby the
British archaeologists).
The ruralizationoccurredin the VIû-VIIû' Ceirturiesis illustratedby the archaeological
researches madeat Histria, Tropaeum,Flalmyris,Ulmetum etc. The huts insidethe towns and
the walls màdewith earthbocamefrequentin this period. Bocausothe refrrgeesincreasedthe
population,somepublic buildings wcrc transformedin houseslthe fortified areawas extended
by tho erectionof supplernentaryearthenwalls.Thehousoswenesometimesbuilt just nearthe
precinct;this is a specificfeatureofthe medievalfortifiedsettlernents.Theancientsheetnetwork
was modified accordingto the new dwelling placessettledjust on the formsr carriageroad.
Dwelling placeswere built also behindthe gatesand insidethe towers,in points forsrer dedi-
catedto the dcfence(at Flalmyris,Tropaeurn,Ulmotunr,Novae). Even somechurcheswere
tansformed in dwelling places(at Tomis,Callatis,Histria"ArgarnumandNicopolis ad Istrum).
In othercases(Histria, Halmyris,Sacidava)the resultofthe ruralizationwasthe rarefac-
tion of the houses,like into a village.Thisshowsthesecondphase of theruralization-the movo-
mentof the peoplein the nearbycountrysideareawhorethey settledin small villages.Theevo-
lution to the ruralizedsettlements took placealsoin the small forfesses(furgi, castella).T\e
castellumof Ovidiu becamea civil settlsmentafter midVlb Centuryand the destroyedfortress
ofNova ët-" wassuperposed by a civilian settlementduringtheVIù Century.Severalcastella
from the Iron Gatesregion (Boljetin, FlajduëkaVodenica, Smorna)were fortified villages per-
manentlysettled(assaidV. Popovié),with civil buildingsand basilicas.
The ruralizationbeganin the lasttwo decades oftheVlû Centuryandfinishedin the first
two decadesof thenext.This process wasan importent form of culturet discontinuity. Final-
ly, thenualizationledto thowiping ofthe distinctionsbetweenthoterritoryofthe South-Danubian
provincesandthe North-Danubianarea.

1' 3. Tlie irolated survival of some towns in Vlfh-Vnfh Centuries

Only theûowns'Odessos, DurostorumandperhapsBononiazurvivedin the Lower Danubi-
an provinces after the catastropheof 614-619.In the neighbouringanea,Messembria,Serdica
andmaybeSingidunumcontinuedtheir existenceduringtheVIId'-VIIIù Centwies.The maintain
of the urbanlife at Tomis and Callatisafter 614-619is possible,but thereis no archaeological
evidence.I. Barneaand E. Popescuconsideredthat'the:Chmnicleof Nikephor containsa
referenceat Tomisfor theVIIIh Centuql,but the passagewasùrongly understood.The sourc€
concernsCrimea,not Dobroudja;the nameTomisis a mistakenform forelç ordprv.It is true that
the nameof Tomissurvivedafter the WIù Century but only asan archaismusedin the lists of
bishopricsand in other sourceslike the writing ofWalafrid Strabo(Îhe'"Ibmitan" Cloîlrs).The
archaeologicalresearches found only theremainsof a rural settlementdatpdin the IXù Century.
The newharbourandtown Consgntiaappearedafter the middle of the Xû Century.

4. TheVIIth-VIIIth Centuries settlementsand cemeteries at the Lower Danube

A, TheCiurel culture
The Ciurel culture is definedby the intsnsiveusagoof the Romanpotterymadewith the
fastwheel,importedor producedin local workshops.This culturewasspreadonly in Wallachia,
but it hasanalogiesin Moldavia (the Costiça-Botoçana culture) and in Transylvania(the Bratei
culture).A different form of the Ciurel culture (narnedCândegi) was identified in the north-
easternWallachia andsouthernMoldavia.Irlany settlementswerediscovercd,but therearevery
few gravesascribedto this culture.The greatcremationnecropolisof SàrataMonteonrdoesnot
 ÀBsTRÀcT
nl
belong to the ciurel culturc. The peopleof the ciurel culture
were sedontary;they knew the
processingofthe iron ore andalsoothercrafts.
The beginningof the ciurel cultu-rein the last part of the
v6 century is sure, but the
datingof its endis disputed.weconsiderthatalmostauihes%ttlements
of the ciurel culture
w-eredestroyedby the slavic invaslonsor $4-619. Theobjects
foundin the ciurel settlements
(finger-shaped fibulae,star-shapedearrings)belongonly to typesdaædin thevIù century.Howe-
ver, it is possiblethat someCiurelsettlements survivedalsoafterthis big waveof invasions.
exampleis Radovanu,whereit wasdiscoveredpotterymade An
with the slow wheel datedin the
secondhalf of thevIIù century. The disappe*n"t oithu ciurel
sottlernentswasan important
discontinuitymoment.Thereare knovrrnvery few settlementsdated
betweenthe beginningof
thevIIù century andthe beginningof thevII16. It seernsthat Dulceanca
tv is the singlesettle-
ment besidesRadovanu.
The ciurel gllture wasnot spreadin olûenia.An inûeresting site of this regionis Ràcari:
a III'd Centuryfo*ified settlementsurvivedtill the beginningof thevgr
Century.
B' Thevlrh-vruth Centuriescremationcemeteries
from Wallachiaandoltenia
The cemeteryof SàrataMonkoru (1536cremationgraves)was
usodby the Slavs.Thore
aro someautochthonousRomanicinfluencesin the inveniory
but the nro.opoli, is Slavic and
doesnot belongto the Ciurel culture.The beginningsof the cemetery
could be placedaround
the middle of thevI6 century. Becausethereareno itiu.tr aated
after the first third of thevIIû
century, wo considsrthat the endof the cemeteryoccurred
in the samecircumstancesas the
ciurel culture(becauseof the invasionsof 614-6tg).If the
cerneterylastedi0-60 years,the
averagepopulationnumberof the communityburied hero
could be estimatedat around 700
people' This big figure msansthat herewasthe centre
of a Sclavinic (perhapsthat one led by
Dauritasin the '70-ies)'A similar andcontunporarysmall
eremationcerneterywasdiscovered
at cândeçti,Vranceaco-'nty (threegmveswith urnsof penkovka
type).
AnothetgroupofWlth Ceirturycrernationcemeteries with tumulargravoswasidentified
in the regionof Iron Gaûes,at Balavèrde and ostrowl Mare.The presenceofweapons
fact that tho ums rverecoveredand surroundedwith stones andthc
and bricks are spocificfeaturesof
this group' By thoseritual elements,the Balta Vsrdegroup
differs from the SàrataMonteoru
grouP,but is similar to the ancientDacianand Daco]Roman
cemeteries.By this reason,we
think that theBaltavsrde groupcouldbeascribedto the
autochthonous population.on the other
bankof the Danube,at Korbovo(25 km. far of Baltat
td.) wasdiscoveredanothervll6 Cen-
tury cremationnecropoliswith finger-shapedfibulae(not yet
published).The cemeteriosfrom
Gates rogionare contemporaty*ritrrthe group
tht]ttn finger-shapedfibulaodiscoverod
in oltenia and in northeasternserbia.în" .rtnrtJrirrLo "ir.tr
the fibulaeare,evidences for a group
different from the Ciurel culture.

rhespread*q"r1*H:f:li#l'Ë:*;ïiil3ï,î1,î,::of rhegreatculturar
cline that followed aftor
the first two decadesof thevIIù century.The Dridu culture
by the associationof is defined
categoriesof pottery:A (coarsoceramicswith wavy incised
ryo
tion) andB (fine ceramics decora-
with polishedàecoration), As; r""ra beascribedto tlis cultureonly
if containsboth categories.The Dridu culturewas
oxtendedduring the vrlp-Xù centuries in
Dobroudja,waliachia,SouthernMoldaviaandinto
a small areaof rransylvania.In this book
we do not doalwith all the questionsrelatedto the
Dridu culture,but only with its first phase
datedin the VIIfh Centuiv.
 232 ÀBSTnÀCT

U.Fiedlerdid not accomplisha classification of theLowerDanubiannocropolisos in sev-

eral periods.The earliest phases couldbedistinguishedonly in few casesby the intensiveuseof
cremation(at Izvorq SultanaandObârçia).Theproportionofthe inhumationgravesincreasedin
the IXtr Century, but the cremation survived till the Xth Century. D.I. Dimitrov
classifiedthe Lower Danubiancemetsriesinto threogroupsaccordingto their ritual. Group I
@julevëa,Novi Pazarandothers)is definodby theinhumationgravesN-S orieirtedandbelongs
to the Bulgars.The socondgroup(Istria,NalbanqBdinci,Varnaandothers)hascrernationgraves
andinhumationgnrveswith variousorientations.The third groupis representedby thecernoteries
fromWallachia; in this one,the gravesW-E oriented arepredominant. Therearealsoimportant
distinctionsbetr*,een theWallachianandtheSouth-Danubian necropolisesin thecremationritual
(theurnsprotectedwith bricls andstonesarespecificfor DobroudjaandnortheastsrnBulgaria).
We madean analysisof two bettÊrknown cemeteries(Izvoru and Sultana).Theearliest
gravesof Izvoru (endof theVIIù Centuryandthet{Itr& Century)areconcentratedin the north-
westernsectorbut there are also two other smallerancientsectors.It seemsthat finally these
three sectorsmergedone to another.In the norîhwesternsector,the crernationgraveswere
zuporposedin the sameVIIP Centuryby a groupof inhumationgïlves W-E orientedand later
also by othet gravesN-S oriented.It is possiblethat the latter group belongsto a Bulgarian
populationestablished overthesiteusedbeforeby theSlavs(cromated)andby theRomanics(the
W-E tombs).TheV/-E oriontationwasusedtill thoendofthe cometory.The situationis similar at
Sultanqwhersthoearliestgraves(VIUû Century)aregroupedin thenorthernsector.It couldbe
alsoobsorvedthatthe cromationgrilveswereoftensuperposed by inhumationgnves; this means
that crernationwaspredominantin the first phase.Thesamesituationwasobsenredat Obârçia.
Wecouldinfer thatall thesecemet€rias wereinitially crernationnecropolises.Later,during
theWIIb Century their areasu/ereoccupiedby peopte who usedinhumation(especiallywith the
W-E orientation).Thismeansperhapsttratthe Slaviccommunitiesworeoxpelledor replacedby
Romaniccommunities.An anthropologicalstudymadeon a part of the skeletonsdiscoveredat
Iaronr showsapreponderanco ofthe mediteranoid type.Thecometeries oflzvoru andSultanaare
locatednear the meadowsof the Danube- a region frequentlyu3ed as a refugo placoby the
autochthonouspopulation. Wezupposethatthe Rornanicsc:lme backfiomthis refugeplacein the
VIIIb Centuryand that they occupiedthe areasfomer inhabitsdby the Slavs.This habitation
changeoccurredduringthe frst periodofthe Dridu culture.
The lirst phase of thc Dridu culture evolvedin the VIIIIT Century dnring a quite
calm period thet ellowed e demographicelgrowing end the developmentof e higher
civilization level
The Dridu culturewasnot the soleculturc spreadat the Lower Danubein theVIIû-VIIIr'
Centrnies.Ths Slavictribescamefrom UkrainethroughMoldaviaaround680broughttheLuka-
Raikovetzkaia(or Hlincea) culture. The pottery decoratedwith finger-madealveoles was
discoveredespeciallyin northeastern lVallachiabutalsoin DobroudjaandBulgaria.However,the
Dridu culturewasmuchmorespreadthanthis culture.
lvlaria Comqasupposedthat lhe Dridu culturewas not a Romanicone. Sheconsidered
Romanicotherdiscoveries,sptadespeciallyoutsidetheareaoftheDriduculture.The rnostimpor-
tant is the settlementof Bucovwhorewasfounda potterymadewith the fastwheel.M. Comça
datedthis pottery in theVIIIù Centuryandput it in direct relation with the Ciurel culture.We
shouldobsorvethat suchpotterywasnot discoveredin othersitesofWallachia.Inthis period,the
potûerymadewith the fast wheelis atûested only in Transylvaniaand in Banat.We agreethe P.
Diaconu'sopinionaboutthelaærdateofthis pottery(XIIt'-Xmû'Centuries).
 ÀBSTRACT
233
5. The PopuletlonMovementsand thc problem of
the Nomadicmof theRonanic people
Severalsourccsare mentioningthe manyprisonerstakenby Avars and Slavsfrom the
South-EastEuropeanprovinces.The most interestingdata are given by the Miraanla Sancti
Denetrii (II. 2 andII. 5) The Bulgarsmovedin otherplacessomeSlavictribes for defendingthe
frontier againstthe Avan. It could be zupposedthat this movernentcauseda chain reaction
nearly northwesternBulgaria.The hiding of the treasuresof Priseaca,Vârtop and Hgàçani
suggestssometroublesin Olteniaaround680.
The permanontdangerdecidedsomeautochthonouscommunitiesto take refuge in
defendedplaceslike the mountainsor forests.Thewithdrawalin themountainareasis attestedin
GroeceandCrimeafor theVIIh Century.SworalRomanianhistorianandlinguistszupposedthat
a salnephenomenonoccurred alsoat the Lower Danubeduring the migrationperiod.Another
place of refuge was the wooden meadowzone of the Danube.The etymology pàdure
("fqrest") < paludem showsthat the ancestorsof the Romanianslived sometimein such an
ocosystom.A surviving areawas locatedjust in the Danubiansector betweenGiurgiu and
Cernavoda,in this meadowzone.The forestsfrom theplain regionwerealsoplacesofrefuge.
As concernsthe withdrawal in the mountains,we note here that recentresearches
emphasized therole playedby severalfortified settlements
(with areasaround2-6 ha.)built in the
Balkan Mountainsin the JVt'-VIù Centuries.The Romanianpopulationwas very densein tho
BalkanMountainsin the MiddleAge. Herewasthe centroof the statecrgatedby the Romanian
dynastyof theAssenidsin the lateXII6 Century.
Themovementson long distanceofthe Romanicpopulationwsr€anothcconsequence of
theinvasionsAtheory abouttheorigin oftheVlaclu (theRonranians fnomThessalyandlviacedonia)
sustainstheircomingfromnorthoftheBallens. ThetheoryisapparentlyconfirmedbyKekaumenos
and by a XIVù CenturyLatin writing, but both sourcesare not crcdible becausetheir authors
expressedpersonalopinionsbasodon the intorpretationof somevaguehistorical knowledge.
Recentlinguistic investigationsaroshowingthattheanciEntRomanpopulationof Thessalyand
Macedoniawasnumerousandthat it couldsunriveaftertheLateAntiquity.Its materialcultureof
VUÈ'-VIIId'Centuriescouldbethe so-calledlbmani-Iftuje culture.
During the migration period, many siteswere abandonedto the Slavs.The Romanic
refugeeschangedtheir way of life to a cattle-broedingbasedoconomy.The pastoralmountain
economybecamçprodominantbut agriculturewas still practisedevenby the Vlachs. Several
groupsof ThessalianVlachs werenomads,butdifferentlythanthc usualnomadismofthe steppo
peoples.Thoy movedaroundwith their familiesinto a quite smallareq from mountainsto the
plain andback.Thenomadcattle-breedingis not attestodatthe northernRomanians.

Chapter fV. From Romania to the "popular Romaniae".

The disintegration of a society
1. The collapsc of the limes and of the provincial administration
The downfall of the Danubianllraesbeganin the eighthdecadeof theVI6 Century.The
first phaseof this processoccurredin 576-586,when the inroadscausedthe destnrctionof
severalforts and cities (Ratiaria,Oescus,Axiopolis, Capidava,Troesmis,Fhlmyris etc.) Some
of them wererebuilt between587 and593 (Capidava,Prahovo,SlatinskaRoka).Thowestern
sectorof tho limes was lost and next occupiedagain,but was again lost in the socondphase
(593-598),whenDaciaRipensisseemsentirelyabandoned. During the secondphasethe for-
tressesTroesmisand Dinogetiawerealsodestroyed. The rcbellionof 602 had no catastrophic
efTects;only few forts like Iatrus,NovaeandSacidavawerepillagodin thosecircumstances (the
 234 ÀBsrRÀcr
rebellion beganjust there, nearAsemumand Novae).This third phaseof the downfall
of the
/,ræesfinishedin 604,whenthe peacewith theAvarslvasconcludedby phokas.Thegreat
wave
of invasionsof 614-619was the final and the most gnve phaseof the downfall. general
A
destructionis illustrated,for instance,by theendof the coin circulationat Sacidava,
Axiopolis,
Capidava,Aegyssus,Flalmyris and inside the province.The limesdisappeercd
in 614-619,
after e proce$ that stgnilied thc gredual abendonmentof the fortresses.It possible
is that
some fortressessurvived as civilian settlernentsfew decadesafter 619. Durostonrm
kept its
precinctbut lost the terrestrialcontiguitywith the Empire.

2. The problem of the Blzantine domination on the Lower Danube

in the VIfh-VIIIth Centuries
Aftor tho abandonmentof the limes,the Danubianprovincesremainedundera theoreti-
cal Byzantineauthority till 681 when ConstantineIV recognizodBulgaria by the peace
rroaty.
Moreover,it couldbesupposed thatsomeSlavictribessettlJ hereacquiredthi statusof
in the time of Heraklios.SeveralVIIù centurygold andsilver coinsdiscovered foederati
in the region of
theLowerDanubeproveperhapsthepaymentsfor thwfoederafi. Thecircumvallation
ofNlculilel
(a systemof fortifications madeby a Tiirkic people,but not by the Bulgarians
ofAsparuch) is
anotherpossibleevidencefor this indirect Byzantinedominationthrough allied
barbariansin
northornDobroudja,in the time of Heraklios,ConstansII andConstantine
IV.
Besidesthesepiecesof informationreferringto a kind of indirectByzantine
domination,
there are also sometostimoniesof the preseirceofthu Byzantinefleet
on the Lower Danube,
during the VIIû-trXh centuries.Severallead sealsfound ,t po-rto*m
are attestingthe exis-
tencein that fortressof the headquarters of aturma(subunitof thema).TheByzantinefleetwas
usedin severalwamon the DanubeinVIIù-Xh cenfuries.In 680,Constantine
IV fought against
the Bulgarianssettledin the so-calledOngtos(seoAppendix III) because
they plunderedthe
region "held by the (i.e. by the Byzantinm;. nutrner Danubian
lhristians" campaignsagainst
Bulgariaoccurredin756 (or 760), 763,761,gjg, tg+-sô6and917.These
wentsarenot enough
to prove the survival of the Byzantinedominationon the Lower Danube.
The most significant
testimoniesare still the sealsof military and civilian Byzantineofficials
found at Durostorum
andin otherpoinæof Dobrcudja.
A control overthc Lower Danubeby the fleet impliesalsoa control
over someterrestrial
points for supply.It was zupposedthat the northernpart of Dobroudja
remainedunder Byzan-
tine authority in vIIù-vIIIû ccnturies.The theoryisiased on one of
the oarthenwalls located
betweenCernavodaand Constan{a('Valul mic de pàmânf'), hypothetical
dated in the \rllfr
century' P' Diaconu and R. Florescuare thinking ttt"t tn" nyzanùne
Ernpire kept the part of
Dobroudja north of this wall during the vIIô-IX6 centuries,but this
hypothesisneedsmore
proofs' Thereis no clear evidencein the literary sourcesabout
the Byzaniinedominationin the
northernpart of Dobroudja.It is not surethatthe archonof Lykostomion
mcntionodin mid IXù
Centuryby Photioshad the headquarters in the DobroudjanLykostomion(which is attestedby
othor sourcesonly from the XIIP Century).
However,the sealsfound at Durostorumare suggestingthat the
Bpantine Empire
cstablishedagein his euthority over somepoints in oo-ùrua;a
after the decline of theAvar
power (620 end before the great of Bulgaria during Kerdam and tr(rum. The
town Durostorumremaineda Byzantine "xp"otion
possession *tit 680,perhapsevenlater. Messembria
wasanotherByzantineenclavoin the middle of Bulgaria.
$hiJtownwas thenortlern point of
the Thracianthemacreatedby ConstantinetV).
 ÆSTRÂCT
23s
3. TheAvar domination at the Lower Danube
Most ofthe Slavicinvadersofthe lastdecades oftheVlu centuryactedasAvarsubjects.
WallachiaenteredundertheAvardominationat theendof the '70-ies,*t rn Baian
defeatedthe
Slavicchief Dauritas.ThoAvardominationwasnot a directone;theterritorywas
not settledby
the Avars, like Pannonia.The tribute due by the local communitiesto the
Avar masterswas
probablycollectedby their chiefswho had alsomilitary obligations.(The
relationsbetween
Avarsand the autochthonous inhabitantswere probablysimilar to thoseestablishedbetween
Tartarsand Romaniansin the XIIIù Century).TheAvar dominationover the North-pontic
area
endedafter the Kubrat'smutiny (635-638),but it seemsthat the hegemonyover
the Lower
Danuberegionwasnot affectod.Wesuppose thattheAvar ktanatetostwattachiaonly after the
establishment of ths Bulgarianpowersouthof the Danube.
The Avar archeologicaldiscoveriesfrom rù/allachiaaro very few: thE buckles
of
Pannonianorigin from SàrataMonteoruandButimanuandsomeVIIù ientury belt pieces.
The
horseman gmveofTârgçorwasconsideredAvar, butthereis alsopossibleits ascriUingtroanother
nomadpeople(it datesaround670-720).
The Avar dominationextendedsouth of the Danubefirst in Dacia Ripensis(after the
campaignsof 584-586,and againafter 593).After the initial irnpactfolloweda quite peacoful
period.(apax Avarica),becausethe nomadmastersneedthe food and the products
of their
subjects.Johnof Ephesus(VI. 45) saidthat theAvarsdecidedto takeonly hatf of the tribute
previousdueto the imperialfisc. It is very probablethat MoosiaSecundaând
Scythiaentered
too undertheAvar dominationafter the invasionsof 614-619.Someobjectsthat sould be
ex-
plainedasAvarfindingswerediscovered on their territory:a warriortomb nearArgamumwith
a buckleof Pâpatype,otherbucklssof thistypeat HistriaandCaliacra,a buckleofùagyharsâny
typeat Histria.(In DaciaRipensiswerealsofoundbucklesof Pannonian origin).Animportan-t
discoveryis the graveof anAvarchief of ldadara.
The Avar dom',rationat the Lower Danubeceasedafter the settlementof the Bulgars
southof the Danube.It is true that in Wallachiawere discoveredsomeAvar belt piecesand
yellow potterydatedin theVIIIô Century(at lzvoru, Sultanaand
$irna),but thesearenot certain
proofsfor anAvardomination,because suchpieceswerediscovered alsoin Bulgaria,after6g0.

4. The Bulgarian Domination at the Lower Danube

(between
AsparuchandKrum)
Bofore the conversionof Boris-Michael (864), Bulgaria was a state with a structure
similarto that oftheAvar khanate.Theauthorityoverthe subjectcommunitieswasorertedby the
tribute collectedfrom them.The borderareaswere distinct territories,like the Frankishlvlarks.
Oneofthsrn wasDobrudja.Thereis no evidencethatBulgarianskçt it aftertheir settlemcntnear
Varna.Becausethe Byzantinefleet exerteda kind of control overDobrudjauntil 767, itcould be
supposedthat Dobrudja enteredunder Bulgarian rule during the reign of Kardarn
1777-802) orKrum (803-814). Theso+alledNorth-Danubian Bulgariacouldbe locatednearthe
mouthofArgeç. In thatrogionweresettledtheprisonerstakenfromAdrianopolisin 813.Their
archaeologicaltraceswere identifiedin severalplaceswestof Oltenila(Byzantineurbanpottery,
bricksandtiles).A roadusedfor salttrafïic roaches the Danubejust in thatregion.The roadwas
probablycontrolledby Bulgaria.A fortressbuilt in thelateVIIIù Centuryby Bulgariawasdiscov-
gre-dat Slon"nearthesaltminesfrom PrahovaCounty.(Herewerefoundmanybrickswith runiforrn
3ulgariansigns).TheNorth-Danubian territorywasconquered sometimes after767{andbefore
Bl3), mostprobablyduringKardam'sreign.
236 ÀBSTRÀCT

Another borderarealater conqueredby Bulgaria \ilas the Timoc valley, which entered
underBulgariandominationonly after the victory againsttheAvars(804).
The Bulgririanpowerincreasedonly from the lastquarterof theVIIIù Century.Because
theAvar dominationceasedin rù/allachiaafter 680,we couldsaythat this region wes free from
eny nomedic domhetion for an entire century. ïhe locel communitieshed the opportunity
to dwelop ln freedon. Thic wes exactl5tthe perlod when appearedthe Ihidu culture.

5. The Romaniae and the Sclaviniae

The dou,nfallof the Roman-Byzantinecivilization and the geireralruralization caused
the delayof the Romanianstateorganization.The westernbarbariankingdomswolved on the
town network inheriædfrom the RomanEmpire.In SardiniaandNoricum the Romanlife sur-
vived without the imperial supporÇby local mcans;herc,the bishopsassumedalsothe secular
power, togetherthe citizEn's assemblies. The genesisand the significanceof these"popular
Romaniae"welt analysedby NicolaeIorgain severalofhis studies.We shouldobservethat this
kind of autonomousRomaniaewasspecificfor the regionswerethe towns survivedduring all
the migrationperiod,andnot alsofor DaciaandLower Danube.TheLower Danubian"popular
Romaniae"hadonly a rural basis,but inheritedalsosomeinstitutionsofurban origin. The word
larà ("country"), with its political significance,derivesftom tena - the nameof the rural lerri-
tory of a Romancivitas(cetate,in Romanian).
The local communitieswotreoften compelledto defendthemselves, without the aid of
the Romanarmy, evenbefore the downfall of the limes.An earthenfortresswas built by the
Romaniccivilianpopulatio,natNovaëernain theVIIù Century.ThefortressofRàcari(in Oltenia)
survivedtill thebeginningoftheVllû Century.
During the migrationperiod,the village communitywasthe uniqueform of social and
military organization. TheAvarandBulgardominationszuperposed thesesmallformsof orga-
nization(namedobçti,in Romanian).Thesecommunitiessurvivedduring the varioussuperior
po\ilers,from the nomaddominationsto the medievalRomanianstates.The dominationof the
nomadmastersmeantin the first placethetakingof a tribuûe,which wascollectedby the leaders
ofthe comrnunities.The communitieshadalsomililary obligationstowardsthe nomadmasters.
The military collaborationbetweenthe autochthonous peopleandthe migntory tribes is beffer
known for theThrîarsbut couldbe inferrcdalsofor olderperiods.The survivalof someformsof
military organizationis howwerprovedby theexistsnceof specificwordsoflatin origin in the
Romanianlanguage.
Archaeologicalevidencefor the autochthonous military organizationis very poor. The
graveswith weaponsof BaltaVerdeand Ostrow Mare could be Rornanicbut also Slavic. The
gravesof theVIIId'-IX6 CcnturiesWallachiancemeterieshad no weaponsin the inventory ex-
cqlt one: the tomb 285 from Izvoru (with an axe and a spearhead).Becauseits ritual is not
Bulgariarçthe gravecould be ascribedto a Romanicor a Slav warrior.
Thc Romaniccommunitiescoexistedwith the Slavicformsof socialandmilitary organi-
zaïion (the Sclatniae). M. Comçashowedthat the most importantvlô-Vllû Cæntwiessettle-
mentsfromrù/alachiawere the residencesof the chiefsof theseSclaviniae.Sheidentifiod such
centresat Bucharestand SàrataMonteonr.In Wallachiaexistedaround 8-9 Sclaviniaesettlod
along the valleys of the rivers.From thesekernelsevolvedlater the so-calledcnezate(some
territorial forms of organizationlike the Westerncounties).Otherpo\iler centrescould be iden-
tified in Oltenia"on the basisof the concentrationof preciousobjocts(treasures,finger-shaped
fibulae,earrings,coins).Theseobjectsaregroupedinto threeareas:l)- nearthe Iron Gates(on
both banks);2)- in the middle of Oltenia;3)- nearSlatina(wherethe silversmithtreasureof
 ÀBSTRÀCT
237
Priseacasuggeststhe existenceof rich clients).v/e do not know
the ethnicalorigin of the mas_
ters of thesecsntresof power.only the fortressof Ràcariis surery
Romanic.
The "populat Romaniae"reprosented a very significantcaseof interactionbetweencon-
tinuity anddiscontinuity.T"beRomanicetransmitt€dde organization
in small communities,but
the statalinstitutionsdisappeared
aslike asthe churchhielrchy.

Chapter V. Ihe ethnical synthesis

The polulltign-of Dacia Ripensis,Moesia Secundaand Scythialryasfor a
long time
Romanizedin thevI6 century. only the seashore townshadalsocreet rp*ting inhabitants.In
the mountainssurvivedsmallgroupsofnotyet Romanizedtribes(Bessi,
for instance).v. velkov
and other historians(especiallyBulgarians)deniedthe intensity
of the Romanizationof these
ptovinces,'because of thegreatpercentage of barbarianpopulation.The barbarianssettledin the
IIJrd-lrIÉ'centuries(Germans,Kutrigurs, slavs etc.) r"ut"'ina*o
numerous,but many of them
wereassimilated'In oltenia (the formerDaciaInferior)and
wallachiathe iomanic population
wasenforcedby the prisonerstakenfrom the Empireby the
slavs.
Thc vIù Centuryrcpresentodthe beginningof a greatethnical
changeperiod. The au-
tochthonouspopulationdecreased becauseofmany *.rrlna plagues.rhis Jas ae background
of the Slavic settlementon both sidesof the oanube.The opinions
aboutthe beginningof this
procossaredifferent' Themostprobablepoint ofview
wasexpressed by Ion Nestor,who thought
that slavs settledfirstwallachia duringtheAvarmigration
around562.The first certaintestimo-
niesaboutthem arefrom the '70-ies(thetribe of dauritas).
The sourcesdividedthe Slavsin two groups:sclavinsandAntae.
The latterwsre a popu-
lation mixed with Alans,andKutrigurs.rnc suvi" pottrry (the
Korceaktlpe ascribedto the
Sclavinsand the Penkovkatype ascribedto thoentae; *"*
ro*d in severalsettlornentsof the
ciurel culture' in levelsdatedafter the middle of thewù
century. we repeatthat the ciurel
culfurç wasnot slavic, bocauseit evolvedsincethe end
of thovdcenturyand bocauseit had
someRoman-Byzantinefeatures.Thereareno pure
Slavicsettlementsdiscoverodinwallachia.
The secondphasoof the slavic settlementin wallachia
happened ill 614-619;the third
wasa consequence of the Bulgar migrationof around670. In the itrira phase
the slavs brought
with thernthe Luka-Raikovetzkaia(Hlincea)culture.
DaciaRipensis,Mocsiasecundaand Scythiawerepillaged
by the slavic warriors since
527(oq perhapssince517).The invasionsbecamernorc
fruquentandmoreseriousafrer550.It
wassupposedthattheinroadof 550ledto thefirst Slavic
settlernentsouthofthe Danube,but the
passages of De Aedificiis w--ero wrongly understood@rocopiusspokeonly about Slavic skir-
mishesnearthe fortressesulmetum anàaaina;. the ùlavic pottery
discovsredin sweral limes
forts belongedto the slavicfoederarrrecruitedin the
Romanarmy. The careful study of the
sourcesprovesthat the Slavsdid not settlethc Danubianprovincr,
(Sclaviniae)duringthe invasionsof 576_5g6. communities
", "o*pact
The greet Slevlcsettlemcntsouth of the Denubemuct
be dated beginningwith the
invesionsof 614'619.ThemostancisntSlavicsiteswere
foundnearDurostorum(popina,Garvan)
andin fre Iron Gatesregion.Insidethe formerprovinces,
the first Slavicsettlernents arestilrmen
andVinica' Their placementshowsthattlrernainwaysof
inrasionworothe fordsnearDurostonrm
andthe secÛor Iron Gates'Ratiaria.A secondphaseofthe Slavicsettlement
is illushatedby sites
likç Razdelna,Nalbant,satu Nou from the lasthalf
ofthevlle century.At the end of thevIIô
century camealsothe peopleof the Luka-Raikovetz,kaia
culture.
The Slavicinvasionscausedthe refugoofsomo autochthonous
inhabitants.It is falseand
tendentious theopinionof somcRussian(Sôvietic)andBulgarian
historiansaboutthe so-called
 239 ÀBSTR^CT

liberationof theoppressedRomanlow-peopleby the Slavicinvaders.Therewasno accommoda-

tion betwsenthe Romanicpeasantsandthe Slavswho ravishedtheir lands.The symbiosisbe-
tween the two populationsbecamepossibleonly after sometime, when the Romanicpeople
turnedhomefrom the refugeaneas.The lingusticrssoarches are showingthat the Slavic words
ontorodin the Romanianlanguageonly sincethe D(6 Century.In that pcriod beganthe assimi-
lationof the Slavs.
Another changein the ethnicalsituationof the Lower Danubewasthe settlementof the
Bulgars.Although few, theycontributedatthe differentiationofthe SlavicgroupeastofTimok.
The Bulgars were assimilatedby the Slavic and Romanicpopulation of the former Moesia
SecundabuttheytansmittedsomeTiirkic elornertsin theanthropological Bulgariantpe. Finally,
we mustpoint out that somegroupsofAlans cameat the Lower Danubein theVIII6 Cenhrry.
Themainethnicchangswasthe SlavicsottlementTheresultwasthesynthesisofRomanic
and Slavic populations.The Slavic olernentbecamepredominantsouthof the Danube,where
many nativeswere Slavizedduring the MiddleAges.

Appendix I. Jordanes about the territory inhabited by the Sclavins

In Gdica, V. 35,JordanessaidthatSclaeni a civitateNovietunense et lacoqui appellatur
Mursianousquead Danasfiitmet in borcamhsclatenuscommorantur. The samelakeis men-
tionedalsoin thedescriptionofScythiafromV. 30,asa pointnearGsrmania.The singleguide-
mark aboutits location is the neighbourhoodwilh the town Novietunum,but this circumstance
is not very helpful becausetheroareknownsevsralto$,nsnamedNoviefunumor Noviodunum.
Someresearchers identifiedthe lakewith themarshesplacedat the mouthof Drava,near
the city of Mursa.Thesemarshesareknownonly asUlca or Hiulca,but it waszupposedthat this
namewas replacedin theVlth centuryby anotherone,derivedfrom that of the neighbouring
city' Wo shouldobsorvethat the ancientnam€waspreserveduntil now (Vuka). Therefore,the
replacementof the name Wca with Mursianusis not proved.On the other hand"the nearsst
town namedNoviodunumu'as at Drnovo (Slovenia).Sweral historiansidsntified it with the
civitos Novietunenseof Jordanes,but the distancebetweenthe two points is too long (over 250
km.). Otherauthorsproposedthe identificationofMursianuswith the lakesBalatonor Neusiedl,
but also theseonesare too far from Drnovo. ldany rosearchers acceptedthesepoints of view
pErhapsbecausethose locationswould be suitableif Mursianuswas indeeda point near tho
limit betweenScythiaand Germania.
The problemcould boresolvedifwe try to undeætand thechapter30 in anotherway.The
extersion of Scythiaas far as to the sounces of the Danubeis impossible.L. tlauptmann sup-
poseda mistakein the propositionaboutlstsr: odinr insteadof oritur.If we acceptthis idea,
the text could be interpretsdin this way: "scythia beginsin the point where beginsthe river
Ist€Î"- The ancientgeographersdivided the river in two parts:Danubiusand Istet The point
whercthe name Danubiusis replacedby
^Isterwaslocatedby theanciontgeogRphersat Sirmium
or at the Iron Gates.An unusuallocation,Noviodununr,is givenby an anonymouswork from
the beginningof theVIù century, Hypotyposis geographias.We suppor"ttr"i Jordanesmadea
confrrsionbetweentwo conceptionsaboutthe point wherethe nameIster rcplaæsthe name
Danubius.The first is the usualone:Sirmiumorthe Iron Crates; the secondis Nàviodunum.The
point near Noviodunumwas mixed up with the limit betwe€nScythiaand Germania
and the
lake Mursianus\pilserroneouslylocatedin both points.
The position of the lakc Mursianusdependson the location of Noviodunurn.Because
Drnovo wasnot placednearthe limit of Scythiaand it wastoo far from any lake that could be
identified with Mursianus,we think that Jordaneshad in mind the city of Noviodunum in
 ÀBsTRÀcT
ng
Dobrudja'This point ofview wasalready
gustainedby severalhistorians.someof thernthought
that Mursianuswas anothernameof the lake.rrarmnis
ftoaay,Razelm).wc do not agreethis
hlryothesis,becauseit is inconceivablea slavic settlemeù
insidethe provinceof scythia in the
middle of thevle csntury' It is moreprobablethat Jordanes
usedthe narneMursianusfor the
whole group of lakesand marshesplacedbetweenIsaccea
andthe bendof DanubenearGalafi
(Brateç,cahul, Ialpug cotlabug), becauseall of thern
could be consideredasa singlebig lake.
therEme Muniant ssoemsûobec,eltic,likesweralneighbouringplace-names:
Noviodunum,Aliobrix. Amrbiunl
our point of view is that Jordanesestablishedthc western
limit ofthe sclavin territory in
southernMoldavia' in the regionof the lakesplacedt"tw""n
Gala$and Isaccea.This location
fits very well with the archaeologicalevidencefor the
midvlb contury.
Appendix Th: chronologr of theAvaro-Byzantine yyars
I. of the ,90-ies
The chronology of thesecampaignsrelatedby TheophylactSimocatta
is unclear and
doesnot fit with the datagiven by Theolhanes.The É"gi*ing
of the wars of the ,90-ies was
fitrerently placed(in 591, 592,593andevenin595).Belauserhesinglecertaindateis Novern-
ber 602 - the mutiny of Phokas- we chose
QikcG. Labuda)torcconstitutethe chronologyfrom
the rccentto the earliestevent.Theophylactsimocattatofts
rym.4. 9) that in the 19byear of
Maurikios'reignwaspeace.Therefore, thopreviouscampaign(vIII.4.3-g) occumedbefore14b
August600whenbeganthe 19ôyear.The firther con.l rsioriis that priscus,
the North-Danubian
offensivemustbe datedin summer599.The previouspeacetreaty
wasconcludedafter another
surnmercampaign,which happenedin summer598. by this reason,
the greatAvar offensive
relatedinvIII. 13-14mustbedat€din thewintor Sgllilgïand in the
springof 59g.Theprevious
peac€period began l8 monthsago, thereforein the spring
of 596. The conclusionis that the
liberationof singidunum(the campaigndescribedin vrr.-z and
10-12)occurredin the same
lldog of 596' The previous North-Danubiancampaignof Petrushappenedone year before,in
595' Finally, the offensiveled by Priscusmust bo datedin 594.
Thercfore,the Avar invasion
relatedinvI. 4-5 occurredin 593.This datefits with the conclusions
drawÉyV. popoviéfrom
the numismaticalevidence.

AppendixIrL Aboutthe locationof ongrosand about

thefortificadonsof Niculifel
The Bulgars settledfirst into a region namedOngtoi beforethoy crossedthe
Danube.
Theophanesand Nikephor said that this was a very good drf"nded place, because
was sur-
roundedby rivers and marshes.Someunidentified"fortifications" (ô2gJpcopo) werc inclosedin
this area.From the relationof the fight we know that the Bulgarscrossedthe Danube
after their
victory. Therefore,the Onglosmustboplacodnorth of theDanube.Sevoralhistorians
supposed
that the Ongloswas the southernpart of Bessarabia(the so-called Bugeac;this
Tlrkish word
means"coin", as like asthe Slavic oglu).However,the datagiven by the sourcessuggests
that
the Onglos 1ryas a small area.We agreethe location in the corner betweenthe mouthsof the
rivers Siret and Prut and the Danube.
Although the location at the southof the Danubedoesnot fit with the sources,some
historians(especiallyBulgarians)identifiedthe Ongbswiththeearthenwall syston of
Niculilel.
Theshapeof this fortification systemsuggestsits Tiirkic origin. The very ,."rr" archaeological
evidencoshowsonly that the walls could be daædbetrveentheVû andih, vtt* Centuries.
V/e
supposethat the passageof Michael Syrusaboutthe migntion of the legendaryhero Bulgarios
concernsthe erectionof thesewalls.The informationwasanachronicatty pUclO in the time of
 240 ÀBSrnÀcT

Maurikios;we think that themostprobabledateis during theHeraklios'reign.The discoveryof

somegold andsilver ByzantinecoinsissuedunderHeraklios,ConstansII andConstantineIV in
the surroundingsof Niculilel suggeststhe,oxistonceof a populationpayedby the Byzantins.

Appendix fV. The supposed Romanic origtn of some Bulgarian aristocrats

ThenameSabinosof a Bulgarianarisûocrat who becamekùan in763 Q64)wasconside-
red an widence for his Romanicorigin. Sornehistorianspnrposedanotheretymology,from the
tiirkic word srivrjn('dear"). A valuablepoof for the latter opinion is given by an inscription
found on a vessel,which montionsa,zoaryn namedSivin.This would be the right form of the
khan'sname.In this case,,Saâlnos couldbethesamewith (,Si)Itneftfrom the Slavoniclist of the
Bulgarian khans However,the hypothesisof the Romanicorigin of the name Sabinosis not
excluded,becausethe name(Si)Vînehcouldbe a Bulgarizedform of the Romanicname Savin.
After SabinosreignedtogethetUmarosandPagan(in 76a). The nameof the latter was
alsoconsidereda Romanicone.In his case,thingsaremoreclear.Basedon the formKmtpganos
attestedby Nikephor,V, Besevlievshowedthat this namoderivesfrom the title kaplmn (the
leaderof the Bulgarianarmy).
N. Iorga supposedthat anotherpersonof Romanicorigin wasa certainSevents,aSlavic
chief in Bulgaria (in764), but the passagefrom the chronicleof Theophaneswaswrong in the
edition usedby Iorga.The real nameof that personwasSWabouæos, chief ofthe tribe of Seven.
Other data arc showing that tho existenceof someRomanicpeople in the Bulgarian
ruling classis still possible.The monkslvlartinusandUrsuswho were sentto Romein 879 by
theczarBoris-Michaelweremostprobableof Romanicorigin. FrornTheophanos andNikephor
wo know that the assernblythat expelledSabinoswasnamedroppévrov.In thoVIIIù Csntury,
this Latin word did not havezucha meaningin the Greeklanguage;therefore,it could be sup-
posedthat the chroniclersuseda genuineBulgarianword that was,of course,of Romanicori-
gin. This word provesthe presenceofthe Rornanicpopulationin Bulgariain theVIIP Century.

Appendix v. About the srefugees" of Maurikios, strategikon, xI. 4. 3l

The passagerefersto the refugeeswho servedasspiesin the Byzantinearmy.Their faith
was doubtful. C. Daicoviciu gavethe right translationof the passage:"Wo must strictly survey
the so-calledrefugeeswhosemissionis to indicatethe roadsandto discover the enerniesbe-
causcthey forgettheir interestandtheyhavemuchmoreathactionfor theenemy,althoughthey
hadbocomeRomansin the pasf'. Basodon thohanslationof theword rorcogCweç ( ..becomc,,),
C. Daicoviciu claimed that theserefugoeswore not genuineRomanicpopulation, but some
Slavswho acquiredthe statusof Romaioiaftertheysettledin theEmpire.ihis point ofview was
denied by Vl. Iliescu who obsorvedthat the refugeoscould not b; barbarianssettled in the
Empire, becausethe Byzantinemililary rules are sayrngthat the spiesshould be of another
ethnic origin thanthe enemy.Therefore,we couldbo surethat thcserefirgeesweronot Slavsor
Avars.V. Iliescuthoughtthat the refugeeswherepeopleof Romanorigin iton Barbaricamwho
ran awayfrom their homein the Empireandwho aftorwardswere enlistedin the anny asspies.
Wethink that the passagecould bebetûsrunderstoodby a comparisonwith anotherone.
The attitudethat a commandermustobservetowardsthe refugeosis presentedin anotherchap-
ter (IX. 3. 6-8). This passageshowsthat in the author'smin4 the *drg"", werethosemen
that
camefrom the enemyto the Byzantinearmy.They could be either rùrurc refugees,or spies.
They are inhabitantsof the wal areawho ran awayfrom their hometo the Byzantinecarnps.
Becausethis passage, we suppose
thatalsotheRomanrefrrgees mentionedin Xi. 4. 3l werenot
 ÀBsTRÀcT
Z4l
p€oplesettledin the Empire,but inhabitantsof Rornanorigin
from the Barbaricum.The asser-
tion that they "becomeRomans"could beundorstoodasan allusion
to the romanizationof the
autochthonous North-Danubianpopulation.Thetext of Strategikonprovesindeed
the presence
of the Romenicpopuletion North of the Deaubein thevlÀc.oto"y.

Appendix Vf. The Vlachorynchins

A manuscriptvnitten in 1698at the monasteryl(astamonitou(MountAthos)
mentions
the invasionin Macedoniaof threebarbariantribes(vlachorynchins,
Èynchinsand sagudates)
in the periodof theiconoclastemperors:Thepassage wasfirst publishedby p. Uspenskiin lgTZ
and was afterwardssfudicdby severalhistorians.Àmougtr so late,
the sourcewas considered
truthful by all of ûen\ exceptM. Gydni who sustaiod*t"t the vlachs
were introducedby
confusionwith a sourceconcerningotherwents.Thetext is horvever
anachronically.Theplace-
ment of the eventsin iconoclast period was made because the author(a monk namedcrre-
!h_e
gory) oxplainedthe misfortunes becausethe divinepunishmentfor ths iconoclasm.In a similar
manner,NikephorGregorasdatedtheBulgarianconquestin thc iconoclastperiod.
Howwer, the
dating of theseeventsin theVIIIû' Centuryis impossible.Therowero
no monasteriesat Mount
Athosin theVIIP Century.
o' Tafrali and M- Lascaristried to give credibilrtyûothis soruceby
a comparisonwith
Miracala St.Demetrii,Il. 4. The latterdoesnotmentiontievlachs, but oniy
the Rynchins.The
evolvementof someRomanicpeoplein tho evonts$,assupposed becausethe relationaboutthe
Rynchinsmentionstheword rd,oaç.This word is not attestedin other
Byzantinesources.Howe-
ver, the word could prove only a Romanicinfluencein the Greek
languagespokennear
Thessalonicin the rxù century.The rolationinsertedin the manuscript
of Kastamonitouis not
a sourceconcerningtheMI6-VIIIù Centuriss.

Conclusion
A hiatusof arounda centuryexistedbetweenthe end of the Ciurel
culture and the first
phaseofthe Dridu culture.The Slavicinvasionscausedmajor
changesin the habitat almostall
the-townsdisappearedand many countrysidesettiementswere
abandonodby the peoplewho
took refugein forestsand in the highlands.The rcturn from
the refirge after at
leasta century.(This assertionis basedon the evidencefrom "rr"r'or"u*d
Izvoru, Sultana and obârçia).The
Dridu culture appearedjust in that periodwhenthe refuged
Romanicpeoplecamebackin the
plain regions.This populationprcservodsometraditiolns
of the formei ciurel culture (for
instance,elementsofpottery decoration).The periodbetween
the endofthe Ciurel cultureand
thebeginningofthe Ihidu cultureis very obscurp.Thesingle
sitethat couldgive somelights on
it is the settlementDulceancarv. The potteryfoundherediives
from the ciurel t1ryebut is later
(endof thevII6 century - just beforethe appearurce
of the Dridu culture).
Thore are very few settlernentsand necropolisesdatedin the VII6
Century.A similar
situationexistedin the v6 century when the Hunic migration
and the following troublesdes-
uoyedthe settlernents of the SântanadeMureç-cerneahivculture.Anothorhiatuswasobserved
rn thexlfr-XIIù Centuriesin WallachiaandMoldavia;thePotchenog
andtho Cumanoccupation
caurydthe refuge of a part of the Romanianpopulation
in the highlands.V/e supposethat a
similar phenomenonoccurredin the vIId' cerrù at
the io** Danube.The penury of the
archaeologicallindings could be explainedby the strorture
of the settlementsand by the with-
drawalin rogionslessresearched (the mountainaroas).
TTvopoints o-fvjew wore expr€ssedaboutthe spacewhereRomanians
survivedduring
ùe migrationperiod.one saysthai the Romanianpeoplewas
born and survivedin the high-
 242 A.BSTRÀCT

landsor only on theterritoryofthe formerRomanDacia(andnot alsoin MoldaviaandWallachia).

The secondsustainsthat this spaceincludedalsoths plain regions.We do not agreewith C.
Daicoviciu who deniedthepresenceofthe Romanicpopulationat the Lower Danubeduring the
Vff'-XIP Centuries'Theautochthonous populationcouldsurvivealsoin theplain regions,in the
forestsandin themeadowareaneartheDanube.It couldbesupposed that somoRomanicpeople
remainedamongthe Slavs.However,thestudyofthe toponymyshowsthatWallachia,Moldavia
and eventhe former Dacia(Transylvaniaand Oltenia)were thickly settledby Slavs.A careful
historicalresearchmusttaksthis into account.It is alsotnrethat theseSlavswerefinally assimi-
latedby ths Romanians.This processevolvedduringa long time, till at leasttheX6 Century(the
Slavsareattestedin Xfr CenturyTransylvania by theAnonymousGestaHungarcn r). The lin-
guistsconcludedthat the assimilationwasfinishodin the XIû'-Xnû'Centuries,while the Roma-
nian languagowasformedduringtheVIIIû-D$ Centuries.The first Slavicwordswerereceived
in Romanianaroundthe IX6 Century.ThismeansthatthecontactsbetweenRomanicsandSlavs
were very scarcebeforethe D(û Century althoughthe Slavssettledthis tenitory two or three
centuriesago.For a long period the two populetionslived seperately.The refirgeof a great
part oftho autochthonous Romanicpopulationledto its isolationfrom the Slavicpooplefrom the
plain areas.Only whenRomaniansreturnedfrom therefugeareastheywereableto assimilatethe
Slavs.This happenednorth of the Danubeand in somesmall regionssouthof the Danube(in
Dobroudja,for instance).In thatperiod,theRomanianlanguagewasalreadyformed.
The withdrawalin the highlandsshouldnot be exaggcrated becauseit is not zuitable
that all the inhabitantsleavedtheir lands and took refuge. Someof them remainedamong
the Slavs,but they were not the main elernentfrom which evolvedthe Romanianpopulation
oftheplainregions.
We understandthe continuity of the Romenic/ Romanianpopulation at the Lower
Danubeend in ell the Balken Peninsuh asa suryivel in severelplecesof eechRomanized
region. This area extendedfrom the northernTransylvaniaand Moldavia to the Balkan
Mountains.NeaguDjuvaraobservedthattheRomanized populationzurvivedin everyregioq but
not in thewholespaceof eachregion.Thesamehistorianpointedouttherole playedby therefuge
areasin thehighlandsandin theplain(thewoodEnregions).
If wo considerthe wholespacebetwesnthe SouthernCarpathians, the BalkanMountains
andthe Black Sea,thenwo mustadmitemejorculturel end ethnicaldiscontinuity occurred
here in the VIItbW[tr Centuries.Insidethis largespaceexisædseveralregionswherethe
Romanicpopulation survivedwithoutanyintemrption.The linguisticresearchesare showingthree
main survival regions:the WosternCarpatians,the regionbetweenTimok and Moravaand
the
Danubevalley betweenOlt and Cernavoda(on both sides).From thesekernelsthe Romanians
spreadlater over the entire North-Danubianærritory. In sorneareasthe new Romanization
succeeds but in otherno (in theplain betweentheDanubsandtheBalkans).Thewithdrawalsand
tle returnsin theplain regionsworecyclicalphenomenons repeatrduntil theXIVÉ,Cæntury when
the Tirkic populationssettledin Wallachia(andMoldavia)werefinally assimilated.
TheRomanicco'ntinuityatthelowerDanubewas inthe sametimeadiscontinuity. Namely,
therewereseveraldiscontinuityprocesses, in thecivilizationtype,in thehabitaqin theway of
life. Therezultofthesurvivalin isolationwasthedelayofthe statalandchurchorganization.
The
peculiar evolution of the Romenian medievel societywec
decided by all this seriesof
discontinuitiesthet did not existin the history of theWesternRomanicpeoples.
 Index

I. Cieogpaftc
Abrit 40 Asemum2l,9l,g1,l3g,l4},162 Brateç178
Abrittus 41, 90, gl, 94 Athena 89
Achaia 134 BpdrÇrora170
Athos 191-193 Bràila 5
Adamclisi (Tropaeum) l0,ll, Augush l9,S5,l0l,l7l
1 9 ,2 1 ,37 ,39 ,40,4 Brebeni 50, 52, 6l
1,53,60- Avaria 29
6 2 ,76- 7 g ,gl,g2,gl ,gg,I06, Axiopolis Brit-qda 108
20,37,80,92,91 JAZ, Brza Palanka133
109,110, 124,139,172 139,140, 143,l4g,l4g Bucov 120,130
Adàmeçti 53
Adina l0l,17l Bucureçti 69,72,ll1,llg,l63
Babadag102 Bucureçti-Bàneasa
Adurutium, Amutria, Mutrius Babovo 53,I I g
157 Bucurcçti-Càfelu
100 Nou 93,169
Balaklavall3 Bucureçti-Ciurel
Adrianopole 20,133,159,120,Balaton I l5,16g
177 Bucureçti-Dàmàroaia
185 53,93,I I g
Balcani I-3,6-8p7,28,100, 133- Bucureçti-Militari 163
Alba Iulia 124 I 35,137,I 70,174,175,196,l 97 Bucuregi-st SoldatGhivan 11,
Albania 62,135,136 Balcic 124
Al5eoroç l$e 5 3 ,9 3 ,ll5 , 1 1 9 , 1 5 21,6 g
BaltaIalomilei 29 Bucureçti-Stràulegi 93, 16g
Aldsni 164 Balta Vorde 45,68,1lg,IZ2, Bucuregi-Tei
Alexandria 88, 145 S3,lI 8,152
123,163-165 Buduroasca
Alexandria@gipt) 195 11,45,53,93,1 lS,
Banat 3, 22,36,47J3AJ4Z llg , 1 lg , l5 2 , l6 g
Aliobrix 178 Banatskapalankz 22,47
Almâj 74,165 Bugeac l59,166,1Bl,lg},lg4
Bani$ka lB Buleta 54
Almus 100 Barboçi 14
Altinum 99, l0l Bulgaria 4,7,8,10,13,25,2g, Zg,
Basarabia178,182
Aluta 99, 100 41,52,63,75,96,99, I 0 3,1 12,
{lutus, Bàiasa 135
?w{rouæolcoç 9l I lg , t 2 4 -1 2 7 , 1 2 9 , 1 3 4 4 , 14 ,
Bàleni-Români 53,1l5,l l g, l6g 1 4 6 -1 4 9 , g 2 , 1
Ancona 92 I 5 6 -16 0 ,I 87,
Bàlteni 61,62 g g ,lg l
Anchialos 17,Lg-Zt,Zg,Zg,l33 Bàroi l0l I
Aniksuboli 102 Butimanu 43,S4,lSl,lS2
Bdinci ll,45,97,9g,lZ4,lZ7
Appiaria 13,20,41,n, gl,g4 Buzéu 69,74,88,l0l,l5g,l7g
Bdinu,Budin(Vidin)l0l, l12
Aquae 19, 9l Belegradon25
ArÈar@atiaria)I 9,40,50-SZ,61, Belgrad8,113 Cahul 178
90,91,I 01,I 06,139,142,17 Calafat 69,72
l, Beroe (PiatraFrecàfei) l0,lg, Caliacra
37,Mr4S,gS,lS4
. 1 7 3 , 17 4 20,32,40,41,45,46,49, 57, 6A, Canlia 124, lZ7
Argamum (Capul Dolojman, gl,10l,l I 9,133,l39,l4aJ7| Capidava10,11,38,45,76, 77,
Jurilovca)10,44, 56,92, gl, BialaReka l8
g -92,91,106,
9 2 , 1 0 2 ,10 5 - I 0 7 ,110,I 54, Bræafvov 7 I 07, I 0g, I 3 g-
9l l4l,l43,l4g,l7l,l74
1 5 5 ,1 6 7
Bisericufa102 Carazu148
Argeç 99-l0l
Blàskovo 124 Carevec 60,106,107,1 13
Argedava 100
Boljotin l8,lll Cariëin Grad 32,33,109
Argessis 100
Bononia 19,2l,9S,l0l,ll}-ll4 Carpafi 1,2,6,8,100,134,lg7
Argetoaia74,165
Boosis 135 Casian 95
Annucashu 102
Borcea 2l Castelu 124,127
Ambium 178
Bosporos18 Casta Martis 90,91
Asamus 100
Bratei 35,46,1ls Caueaz15,28
 244 INDEX

Càscioarele54,159 | 9,36,40,75,95,90,95,96, gg, Durankulak 96,98

CômpulungMusccl 69,72 101,104,109 I, 11 , 1 3 3 , 1 3 9 , Durostorum,Dorostolon,Dristra
Cândeçti2,1l5,l 16,12l-123 I4I -I44,153,I 5 4 ,I 6 6 , 16 7 , (Silistra)8,19,15,21, 29, 46,
Cebrus 100 170,173 48,59,61,67,99,g0- 92,94-
Celei(Sucidava) l0,l1,20, 40,42, Dalmaçia22, 92,132,135 96,101,105,I07,ll2,lI4, l3g,
69,7 4-76,9L,94,I3g, 14l, I 65 Danaprum176 143,146,149,149,153, 173
Ceptura 46,69,72,11 5,I I 6 Danastis 176 Dynachion 132,137
Cornavoda 137,140,182,197 Danubius 177
Cernàuti 145 Daphne 139, Ectené101,102
ëezansi" Reka(Novae de Sus) Dardania 22,132,135,17 0 Edessa61
22,23 Dâmbovifa 63 Elasson135
Chersones 28,113,159 DârstoqDà$tàr l0l Enisala76, 79, 81, 82, 102
ChioséAidin 10,95, 96 Demetias 62 Epir 135,193
Chtnogi 48,125,159 Denrent 54,60 Ester 102
Chiscani 125,127 Desa 54,60
Cib'rica 100 Âdoou 9l Fârcaçele55,60
CioroiulNou 74,165,167 Devnja (Marcianopolis) I 1,19, Ferigile 50
Cireçanull7 20, 47,50,90, gl, 94,96,106, Florentia,Florcntin l0l
Constantia102,114 lo7,127,143,157,159 Fràtegi 94, 125
Constantiana 91,102 Danonsium 4l
Constantianae102 Dchiseni 47,48 Galata 18
Constantinopol13,18,19,24,Dneia 101 Galafi 88,119,145,168,1 84,185
25,27-29,92,99, I 37,I 3g,147, Diocletianopolis 20 Galiëe 125
180,187 Donysopolis 91 Galifia 134,145
Constanfa(Tomis) 22,38,40, Dobrië 4l Gallia 95,97,1L3
7 6-92,97,90 -92,94,95,102, Dobruça 69, 72 Garvan 124,125,170,173
1 0 5 -1 07 ,110 ,I I3,114,143, Dodeçti ll8 Garvàn(Dinogetia)1AJ1,21,32,
146,149,172,!92 Dobrogea 7,8,11,16,20,21, 5 5 , 7 6 -9 0 , 1 0 6 , 1 3 9 -1 4 1,
26, 1 ,l7
Copâceçti45,46 29,29,32,37,39,7 178
1,75 -92,
Corbude Sus 8l g5,gg,gg,g5,96, 103,I lg,l24, G{tér 63,154
Corinth 89,155,195 125,127,I29,L3g,l44-l 49, câmbaç 62
Coroteni llSJ& I 51,I 54,i 5g-l 6 0 ,1 6 6 , 16 7 , G&lita 47,125,127,157
Corsica 93 t7 0,17I,lg2- I 95,I 94,I 96 Gerania101,102
Cosifeni 170 Dolj 74 Gerasus101
Costeçti 49, 67 DonjeButorke 32, 33,l4O Germania 124,176,177
Coçoveni 46,50,52,60-63,72, Ghindeni
ÂouppouÀulvdl7O 69,72
I I 8 , 1 64 ,16 5 Gigen(Oescus)2A,22,40,51,
Drava 176 7l,
Cochirleni 148
Dràgàçani 26,72,88,119,132, g 0 , g l, 9 5 ,1 0 0 , 1 0 6 ,31g -1 4 1 ,
Craiova72,74,165 153
145,165
Crimoea 18,38,62,65,1t3,L32
Drànic 54,165 Giurgta 69,72
Criç 99 Giurgiu 137
Drizipera21,180
CuciurulMare 145
Dmovo 177 Goicea 69,72
Cudalbi 168
Drobeta-TirnuSeverin l0,l l, GoliarnaKoutlovitza lB
Cureani 159
4A,42,54,55,69,13g Gornea 22, 47
Da c i a 2- 4 ,6,35 ,92 ,101,10g,
DulceancaI 1,55,93,1 l5,l 18, Gomstu 69,72
120,124,169,195 Grabovica 44
'1,32,134,176,1M,l96
Dumbràveni 95,lLz Groaca 159,160
DaciaInfsrior 162
Dacia Moditerranoa 4,6,22, Dun&€,DunÀreade Jos passim Greci 76
13 3 , 1 43 ,17 0 Dunàreni(Sacidava)11,32,3g, Grecia 20,61,62,92,132,134,
42,43,45,7 g-92,I 06,107,I I 0, l5 5 , l9 5
Da c i a R ip e n sis l0 ,l1,13,
140,142,143 Gropeni 68,72
 INDEX
24s
4A,42,79, 90, gl, 94, l4o Mariscus 100
Flàrlec 55, 60 Izvoru 11,39,45,48,94,96, 97, Markellai 29,160
Hadrianopolis 20 124-130,156, 163,194 Mafiinié 133
Haemimont 90
Mâcin77
Haemus 20,22,133,14G,147 Jercàlài 74 Meëkz 42
HajduèkaVodenica 109,1ll, Jiu l5l Mihail Kogélniceanu (iud.
l40,l4l Juper 125 Constan{a)77,98, l2S
Haliô 46 JustinianaPrima A 32,109,143, Mhajlovac 35,36,140, 173
Halicanibnrgo 167 193 Mihajlovgrad 172
Hârçova(Carsiurn) 76-78, 80, Miris 102
gl,g7, 91,101,139,143 I(amenBrjag 40 Miroé 133
Helibachia2t Karamanite45,125,127,157 Mironeçti 159
Hierasusl00,l0l Karatas (Diana) 23, 14},l4l Mizil 94
Histia 10,11,21,32,33,38, 40- IGstamonitou l9l-193 MolaanjskeStene 40,133
45,51,52,55,60-62,7 5 -92, gl, Keszthely47,151 Montana 172
1 0 2 ,1 0 5 - l07 ,10 9,1I 0, I 54, Kjulevëa 11,97,125,127 Morava 170,197
155,172 Kladovo 11,56,[65,171 Messembria 94,98,113,137,
Horgeçti 23,179 Koprivef 18 l47,l4g
Korbovo 56,123,165,173 Moesial5,l 6,22,95,98, l47,lU
Iadar 25 Ko6æpov9l MoesiaPrima 133,142,154
Ialomifa 2l Kododui 173 MoesiaSecunda7,10-l4,lg-21,
Ianta 100,103 Krasen 5l 2 7 , 3 6 , 4 0 , 7 5g, 5 , g 0 , g 6 g, g,
Ilfov 2l Iftivina (Iatrus) I 1,22,37,56, l0 l, l0 4 , l0 g , l I l, l 3 2 , 1 3 3 ,
62,
ImperiulBizantin 12,25-29,38, 100,106,140,142,143,157 I 3 g ,139 ,1 42 -1 4 4, l4 g , L5 4,
65,95,99,92, I 05,I 12,134,144- Knrje 62 155,166,167,I70,173
l4g,l5 l, 159,1 60,1g3,l95 Krylos 145 MoesiaSuperior4
Imperiul Romano-Bizantin13, Moldova 14, 6,8,11,19,20,ZZ,
l 7 - l 9,30 ,1I 6 ,13 l,l 39,142, larissa 135 23,40,49,69,74, 101,115, I 16,
162,lgo Iazu 10,81,9 5 I I g , I I g , l2 l, l2 4 , l2 g , l4 g ,
ImperiulRoman 161,166 l^âceni 69,72 I 50,166,168-17AJ7 8,195-197
InsulaBanului 35,68,140 Lâsun 135 Mostiçtea 2t,137
Ipoteçti2,115,118 I^âuni 56,60 Motnr l00,l0l
Ircasca 170 Læderata22,139 Mousaios100,178
Isaccea(Noviodunum) ll,7S- Lespezi 129,170 Movileni 23,72,179
78,80,91,97,91, 139,143,l6g, Ljubièevac173 Muntenegru 133
17L,174,177, 179,192,1g4 Ljuljakovo 5L,52,û Muntenia l-4,6-8,1L,l7-23,Zg,
Iscus 95 l,om 100 38,40,56,6 1,63,69,7 1,74-76,
Iskàr 100 Lykostomion 147 g 5 , g g , g 3 , 9 41, 0 1 ,I 15 -l 1 7 ,
Isterabad102 I 19- I 22,124,127,129,I30,
Isûia 88, 127,145 Macedonia26,134-136,191 1 3 7 , 1 5 0 -1 5 3 ,I 5 6 , 15 7 , 15 9 ,
Istia-CapulViilor I 1,48,97,98, Madaa 40,42,127,155, 158 16 0 ,16 3 -170 , 1 72 , 1 73 , 1 9 2 ,
125,157 Maglavit46,118,165 lgg,1g0,194-197
Istnr, Istnos 17,22,29,146,147,Malaia Pere5èepina94 MunfiiApuseni 5, 197
176,177 Mangalia (Callat)s) 11,32,33, Mureç 99
Italia 25-27,30,92.95,1 13,136, 37,75,7g,gl,g2,g7,gl,g2,I 05- Murfatlar 95
16l,l72 107,1l0,l I 3 Murighiol (Halmyris) I 1,18,
Iugoslavia 10 MareaAdriatiû 24 32,39,77 -7g,g2,gl, l0 2,L04,
Iulia-Baçchioi8l MareaEgee14,24 1 0 6 ,1 0 7 ,1 0 9 ,I I 0 , 13 g -1 4l,
Izvoarsle(Mehedinfi)10,I l, 56, MareaNeagn 24,149,t 59,197 143,171,179
68, 139 Marehrgo 167 Mursa 176-178
Iaroarcle @ârjoaia)(Sucidava) Marisca 100 Mursianus17,168,176-178
 246 INDEX

Naryharsâny 43,63,151,154 Orçova(Dierna) 10,11,40-42, F ris e a c a 4 6 , 4 8 , 6 7 , 7 2 , 8 8 ,

Naissus 24,139,I43,170 57,60,139 118,I I 9,132,145,I&,L65
Nalbant 125,127,170,174 Osàm 100 Procliana2l
NeaAnchialos 62 Osijek 176 ProçteaMarc 47
Negotin 56 Oshovu Mare 35,68,122,123, Prundu 69,72
Neusiedl 177 127,163 Pruneni58,115
Nicopolis ad Isûum 1I,22,40, Ovidiu 20,110 PruÎ 101,178,182
60,90,-92,94,101, I I 0,1I 3,143 Pulna 69,72
Niculifel79,80,88, 145,148, I 81- Palastolon,Palatiolon,Palati-
193 ,18 5 olunr, flalcml{vnç 22, 23,95 Radovanu11,115,1l9,I2O, 159,
Nikjup l0l,l13 Pannasa19 168
Nrropqôéou 9l Pannonia 3,15-17,25,29, 34, 40, Rakita 141
Nipru 17,119,148,15 1,168,172, 43 ,44,52 , 6 5, 7 | , 9 2 , 1 2 2 , Rasova 157
1 76,18 1 ,18 2 132,134,I51, I 52,I 55,I 60,I 7g Razdclna43,45,46,125,1 55,174
Nistru 17,176,181,182 Paspirios2l Razelm 178
Noricum 34,35,90,92,161 Pàcuiullui Soare78 R^zerad 41
NovaëErna 57,62,1ll,162,110, Pëelnik 40 Râcari 46,47,58,74,1 18,120,
171 Pécs151,155 162, L&-r67
Novaci72,74,85 PEninsulaBalcanicâ 20,23,24, Ràcoasa164
Novae(SviÈtov)I 1,14,41,90,91, 26,132,136,13 8,I 42,156,I 66,I 69, Râncâciov74
94,105,106,1 10,139,140, 142, 170,172,197 Râureni 69,72
1 80 Perint 21 Remcsiana139
Novgrad 57 Persia25 Reselec141
Novi Pazar 11,97,124,127,158 Pcuce182,185 Reçca(Romula) 69,72,L67
Novietunum 17,176,177 Phanagoriall3 Rhegion 161
Noârwo 125 Philippopolis20,105,133 Ris 58
NuIàru 82, 139 Pietnoaselc 58 Riphei 100
Pincum 18 Rjahovo 13,41
Obârçia 48,96,91,125,128-130, Pind 2,6,92,134,135 Roma 188
t94 Piteçti 69,72 România 10,121,L23,196
Odàrci 11,40,42,L24 PiuaPehii 88,119,145 Rusia 97
Odcssos(Varna) 1A,21,41,90, Plenifa 58 Ruthenia 134
9 1,94-96,98,105, I 07,I 12,ll4, Plwen-Kajlaka4l
125,127,137 Pliska 10,41,101,127,158 SabulentsCanalion 20
Ogosta101 Poiana152 Sadovec37,41,42, 45,46,49,167
Ohrida 193 Poienifa 164 Salona 24
o l t 99 - 1 0 1 ,11 5 Polonia 91,124 Salonic 135
Olteni 93 Popeçtr69,72,L00 Salsovia91
Ollenifa 74,139,159 Popina11,173 Sardinia 161
Oltenia 3,8,11,38i40,48,61, 63, Podilede Fier 8,22,23,32, 33, SatuNou 125,127,174
68,71,72,74,76,95,99,99, 94, 3 5,37,63,ll1 , 1 2 3 , 1 4 1 , 1 5 3 ,Sava 134,177
1 01, I 18-12 0 ,IZ3,124,129, L6/.,I73,174,177 Savia 177
L 32,13 7 ,15 0I 5, l, I 56,I 57, Porata,Pyretos 100,101 Sàlcioara(6 Martie) 80
163,164,167 Poreéka153 SàrataMonteom ll,4244,46,
Oltina 99,101 Porucikëunëevo 42 51,52,58-60,94,1 15,118, 120-
Olutu 99 Prahova159 123,I27,129,151,1 52,I 64,168
Onglos 26,27,29,147,1 58, 159, Prahovo(Aquis) 21,4144,58, Sarunà 135
1 81 ,18 2 ,18 5 75, 90,106,140-142,154, 165, SânnicolaulMare 28
Onogur 40 167,173 Scifia l5,l6,116,171,lU
Ordessos100 Prçslav 4I,125,146,186,187 Scopis21,173
Orlea 57,60,68,165 Pripet 168 Sculcoburgo167
 INDEX
247
Scurta145 Târguçor 102 Unirea (gocariciu) 72,1g0
ScythiqScythiaMinor 7,10,13- Tekija (Transdierna)lB
Utus 100,139
17,I9,20,24,36,40,75,g5, 90, Teleorrran5,197
g l ,94
- 9 6 ,99 ,10I , 104,10g, Thalamonium139 Vagosola176
I l 0 ,l I 1 ,13 3 ,139,1 39,141, Thessalia134-136,161 ValeaStanciului 69,72
lu,l 54,166,167,17 O,l73, l7 7 Thessalonic 20,24,26,132, ValeaTeilor
88,145,1gs
Securisca23,142 134,137, l3g,l50,1gl,l 93 Vamoç69,72
Serbia 75 Thracia 14,16,18-20,26,27,99, Vardim 59
Serdica 113,133,137 I 3 l, I 32,13 6 , 1 4 6 , 1 4 7 , 107, Vâcàreni 79
Ssr€tos,Eéperoçl0l l72,lgg Vàrbovka 125
SexagintaPrisca 139 Tiarantosl0l Vâlcov 147
Severci4l Tichileçti 88,lZS,lZ7 Vârtoape 59
Sihleanu 125,127 TimacumMinus 139 Vlirtop 59,72,88,119,132,165
Singidunum 14,19,21,22,25, Timacus 100 Vedea63,100,119
ll3,l4l,l42.l53,l g0 Timiç 99 Vela 59,165
Sini Vh l2s Timoc 5,32,100,101,103,123, Velesnica35,60,165
Sinoe87 133,13g,l 5 1 ,l 5 6 ,l 5 g ,l 6 0 , Veliki Gradac ll,3\-34
Sip 42,133 170, 175,lg7 Veliko GradiËte lg
Siret 14,101,178,182 Trsa 22,29,150,126 VelikoOméje l8
Sirmium l5,l6,l g,!g 022,26,Topalu87 Veliko Tllmovo ll3
l 0 g,l 3g ,l 77 Topola 125 Veliko Tàmovo 41,60,62
Siutghiol 102 Transilvania1,3,4,7,25,36, 40, Vidin l0l,l l2,l!4
Skoplje 2l 52,74,gg,l | 5,124,130, I 50, Vidmvgrad 133
Slatina 164 157,160,161,196,197 Viminacium tg,2Z,Z3,l4l,l53
SlatinskaReka 11,35,36,109,Transmarisca94, 100 Vinica 173
139-t4l Tptpo 170 Vistula 176
SlavaRusà(Libida) 37,41,42, Trimammium 42 vîr 100
5g,7g,g0,g2,gl,g5,l 39, 143 Troesmis21,77,80, 91,106,139- Voinikovo 42,52
Slànic 159 t4l,l74 Vojvoda l0l
Slon 159,160 Troian 52 Vrap 156
Slovacia 26,152 Trubaevka 74 Vuka 177
Siovenia 177 Tulcea(Aegyssus)48,49,7 g,gl,
Smomal8,lII gg,gl, 139,143,145,171, Zrgon 28
lg5
Sokolica 133 Tbrceçti 69,72 Zaldap l9,2l,gl,l73
Someç99 T[rkestan 97 ZaraYecchia 25
Spania18,136 Tirres 139 ZexnôCæov 90
Stiirmen 11,46,59,124,17 3 Turris 14 ZemianskiVrbovok 26
Stejanovci 26 Tir5ovica 59 Zimnicea 69,72
Stobi 94 Tlras 176
Stoicani 48 Tannrllon 2l
Sûabagbi,Stavico lO2
Sultana 45,47,49,94,96,125,
fara Româneascà 136
127-130,156,194
Szilcilyôreghegy 62 Ulca 177
Ucraina 37,62,65,94,129
$irna I l,l l5,l 16,124,l57,16gUlmeni 69,72
Sumen 4l,S},5g,l27,156 Ulmefum 8,10,20,7 9,7g,g2JAZ,
105-107,10 9 1, 10 , 1 3 9 , 1 4 3 ,
TablaBufii 159,160 l7l
TàrgoviSte4?,125 Umb'ràr€çti74
Târgçor 45,1l7,lSZ,lS3 Ungaria l34,l11,lg7
 248 INDEX

II. PersoÊne

Agilulf 23 Guduis 22,23,179 Petnr(consulçi paûiciu) 146

Alboin 15, 16 Peftrs 2l-23,162,180
Anastasiost 94, 184 Heralclios 23-26,30,45,65,75,Pctrus( exconsrlçi logothet) 146
Anatolios 146 95,97,99,90,94,Il3,l lg, I lg, Philippikos 87
Apsih 23, 180 139,143-146,1 g4,lg5 Phokas 21,23,24,45,85,104,
Ardagast19,21,150,163 Hernac 166,184 I 10,120,I 3 9,L42,143,173,
Asàneçti3,133,135 179
Asparuh 26,27,132,158-160,IoanTzimiskes27,145,148 Phokas(spatharios) 146
l8l- 1 8 4 Irena 29 Piragast 2l
Attila 195 hiscus 2L,22,180
Aurclian 134 JustinII l5-18, 54,68,85,162
JustinianI 14,15,17,30,40, 68, Roman I 146
Baduarius 15 95,104,109,139,171
Baian 13-19,71 JustinianII 28,87,113,159,166 Sabinos,Savin 29,186-188
Blachos 16l Justinus- Boraides 15 Samo 25
Bonus 16 Ssverinus 90
Boris-Mihail 98, 158,188 Kapæ1ûvoç 187 Sweius 187
Brettanion 90 Kardam 29,159,160 Sf SavaGotul 100
Bulgarios 1&4 Knrm 29,149,159,1ffi Sivin,Sivineh 186, 187
tsusas13 Kubrat 25,151,184 Sklabounos188
Stephanos9l
Chrestos146 Iæon W 87
Comentiolus ! 7,I 9,20,22,180 Leontios 146 Targitios 15
ConstansII 25,26,72,87,143, tæovegild 18 Teletz 187
14 5 ,19 5 Liciniu 23 TeodosiuIII 28
Constantincel Mare 23,147 Luminosus 95,112,ll3 Tervol 28,59,i60
ConstantinIV 26,27,29,30,46, Thcoctist 146
g 7 ,l 1 2 ,l 43 ,14 5-l 47,149,
Marcellus 14 TiberiuII l8-20,75,85,131,139,
185 Martinus 20, 188 t72
ConstantinV 28,29,87,1 12,148, Mauros 166 Tiberiu III 87
187 Maurikios 19-24,30,7 5,85,104, Toktu 29
ConstantinW 29 I 10,179,190,194,195 Toma 147
ConstantinVII 146 Musokios 2l
ConstantustI 102 Umaros 187
Cunimund 15 Niculifà 16l Ursus 98,188
NikephorI 29
Dasius 92 Nikita 146 Valons 90
Dauritas \7,19,121,150,168 Valips l8.4
Decebal 13 Omurtag 29 VasileI 146
Dulcissimus 91,92,112 Vasilç II Macedoneanul16l
Paganos[87 Vineh 186,187
Elpidius 19 Paternus94, 95 Vtalianus 167
Perboundos191, 193
Gorrranus 15 Petru(delegatbulgarla conciliul Ztberyan 14, 172
Grigore(càlugàr)l9l,l93 din E67) 98
 INDEX 249

III. Izvoaæe lltenaæe

Agathias10,13,14 Ioan de Nikiou 10,24 Notitia Episcopatuum 9A, 94,

Al-Idrisi 102 IoandinAntiohia 13,14 r02
Al-Maqdisi 16l Ioandin Efes 10,19,153,172-17
4 Notitia Iconocla$ilor 90
Analele France 160 Ioan Staurakiosl9l
Anna Comnena 136 IoannesLydos 14 Paulus Diaconus 10,23
Arrian 136 IoannesZonaras L0,27 Photios 147, 149
AthanasieI de Constantinopol Iordanes 10,17,166,168,176- Procopiusdin Cacsarea 10,14,
92 178,184 1 7 , 9 5 , 1 0 1 l,
, 1l 35 0 " 1 6 81, 7 0 ,
Isidordin Sevilla 155 l7 l, l8 4
Barhebraousl72,lM Johannes Biclarensis10,18,172 Ptolemeu 100
Benjaminde Tirdela 92
Kedrenos102 Scriptor incertus de Leone
Cassiodor177 IGkaurnenos134,136,161 Armenio 159
Constantin Porphirogenetul10,
IæoGrammaticus lO, 27, 159 Skylitzes 102
25,l0l, 102,l3z,l45 101,102
[-eonDiaconul 101 Sozomenos90
Cronica Monembasiei 15,20, SymeonMagister 159
155 MarcellinusComes 170
Cronica preotului anonim din
Maurikios,Stralegikon10, 131, ThbulaPeutingeriana 100
Diocleea133,135 I 50,163,167,170,189,190 Toofilactal Ohridei 98, I32
Descriptio EuropaeOrientalis
MenanderProtector 10,13-19, ThoophanesConfessor 10,13-
t34 LL7,\72 I 5,I9-24,26,n, 29,L13,I 32,
Dio Cassius134 Mihail Sirianul 173, 184, 185 144,147 ,149,158,159, 163,
Donysos Periegetul100 Miracula SanctiDemetrii 10, 166,172,1 8l,l 82, 184-l8g
Evagrios 15,18 132,143, 1 5 5 , 1 9 1 -1 9 3 Theophanesdin Bizanf l7
Genesios184 MoiseChorenafi182,185 TheophylactSimocatta 10,13-
GeorgiosMonachos 10,159 15,17 ,19-23,95,105,117,r3g,
GestaHungarorum 134,L96 NicetasChoniates133 141,142,I50,162,L73,179,
Nikephor10,25,27,29, I 13,132, 184
Herodot 100 158,159,1 81,184-l87 Victor din Tunun 15
HieroklesSynekdemos91,102 Nikephor Gregoras 193 ViziuneaprooroculuiIsaia 158
Hypotposis geographiasI77 Notitia lui Epiphanios 90, 94

W. Autort

Ahrweiler,H. 147 Babinger,F. 102 Baumann,VH. 76,78-82,106,

Alexandrpscu,P. 40 Baraschi,S. 97 139,1E3
Altheim, F. 184 Barisié,F. 23-25 Bànescu, N. 27,159,181,L82
Anastasiu,F. 125 Barnea,A. 11,13,15,16,18, Bânicâ,T. 80, 95
Angelov,D. 17,26,21,112,158, 32,34,37,38,40,4 1,81,90,91, Bârzu,L. 6,46,93,94,97, ll7,
160,I 63,166,17 0,172,173 95,96,[02 , 1 0 6 ,1 0 9 ,I 7 1 , r23,173,196
Angelova,S. 11,34,46,57,59, 172,1U Bejan, A. 42
0 -172 B arnea, I. 5 , 1 l-1 6 , 1 9 -2 2 , Berciu,D. 45,57,J22
99,96,I Ll,ll2,l 62,17
Awinte, V. 6,99,197 26,27,29,37,90,92,94-97, Beievliev,Y 12,29,90,95,99-
Atanasov,G. 95 101,102 ,l01 , l l2 -l 1 4 , 1 4 6 - l0 1 , 1 0 3 , 1 3 , 1 3 3 , 1 4 4 , 1 5 9 ,
Avenarius,A. I 3-l 6,18-29,lM, 148,159,171 , 1 7 7 , 1 8 2I 8- 4, 16 6 ,I 7 0 , 17 2 , 1 73 , 1 8 4I, 8 6 -
156,172,17 6.177,179,I 80 186 188
 250 INDEX

Bethlen,N. 136 132,141 D)imitrrov, D. I. 46,96,111,119,

Bialekovâ,D. 25 Chirilà, E. 108 124,125,127,17 5, 182, 194
Bierbrauer,V. 125,L67 Chrysos,E. 26,29,1U Dinu, M. 48
Bjelajac,L. 32,34 ëitinska,Z. 46,47,152 Dit t e n , H. 1 5 , 1 7 , 9 0 , 9 49, 5 ,
Bobi,V 116,122,læ Ciobanu,R. $t. 147,148,182 104,112,132,133,135,144,
Bogdan4âtâniciu,[. 21,37,38, Ciocâltan,V 16l 166,168,170,171, 177,178
40,41,79,106,109,172 Ciucâ"V.54 Djuvara,N. 134,135,197
Bogrca,V 4 Cîrjan, C. 47,92,110,125,127,Doganr,M. 136
Bolliac,C. 159 157,172 Dolinescu-Ferche, S. 11,53,55,
Bôna, I. 97 Cliante,T. 90,98,125 59,93,97,115-1 18,120, 124,
Bonw, C. 19,172 Coja,M. 11,4,92,106,1 10,154 125,151,172,195,196
Boroneanf,V 35,122 Comça"M. 5,6,15-17,28,34, 35, Domfueanfu,C. 106
BoÉkovié,D. 32 46,47,54, 57,59,60,62,ll 5- Donat,L 5, 135, 137
Botezatu,D. 129 | 17,119,121,122,124,127,Donëwa-Petkova" L. 38,124,I 63
Bôttger,B. 11,37 I 29,I 30,I 32,133,137,139,Donoiu,I. 28, 82,87,145
Boâlog I. 181,182 144,15 l,l 53 , 15 6 , 15 9 , 1 6 0 , Hganu, N. 4,99,100,101,134,
Bounegru,O. 77 | 63,164,168,170 -I7 3,175- 178,192
Brandis, R. 177 178,183 Draganov,G. l8
Braudel,F. 93,136,137,196,197 Conea,l. 5, 132,137,196,197 Dragomir,S. 5,134,192
Brâtianu,G. 4,133,159,177,178,Constantinescu, M. 69, 88,145, Dujëev,I. 144,156,181,188
192 185 Dvomik, F. 25
Brâncuç,G. 99-l0l Constantinoscu, N. 137 Dymaczewska,U. 37,40
Brrzeanu,S. 2,7,98,132,134, Constantiniu,M. 53,93 Dymaczewski,A. 40,46,124
158-160,188 Corovié-Ljubinkovié 60,
Brice, W. C. 136 139,174 Eder,J. C. 1,2
Bromberg,J. 178 Costin, Miron 2 Einwangcr,J. 62
Brooks,D. A. 108 Cotos,N. 97 Ensslin,W. 184
Broscà{ean,I.125 Covacefi, Z. 11,22,106, [09,139, Ercegovié-Pavlovié, S. 44
Browning,R. 98,148 141 Evlia Celebi 102
Bnrdiu, M. 170 Csallâny,D. 40,41,57
Bucovalà,M. ll0 Curta,F. I 1,49,58,61,62 Fehér,G. lE2
Brùociu,O. 135-137 Custurea, G. L1,28,76-82,87, Ferenczi,A. 182
Bulin, H. 160 99,143,14 5 Feicnczi, I. 100
Biiloq G. von 142 Ferluga,J. 147
Bury,J. B. 179,186 Daicoviciu, C. 1,2,5,6,L32, Fettich,N. 47
Butnariu,V M. 1I,20,69,71, 189,190, 195,196 Fiedler, U. 7,12-14,17,18,20-
7 4,75 ,88 ,14 1 ,145,195 Darmuzès,J. 90,94,95,113 24,26,27,29,3 9J0,41,43,45-
Butoi,M. 46,50,118 Davidescu,M. 11,55,56 61,94,97,11 5,117,l2l -125,
DavidsonWeinbcrg,G. 155 127,L28,1 52,I 53,I 55-I 57,
Cabrol,F. 97 De Booq C. 187 163,169,173 ,lg2,lg4
ëango"a,J. 173 Decei,A. 100,102,134,158,159, Florcscu,G. l0
Cankova-Petkovq G. 166,17l- 161,182,1 8 5 , 1 9 2 Floroscu,R. 11, 26,45,94,118,
174 Densusianu, O. 4 147,148,152,192
Cantacuzino, Constantin 1,2 Daconu,P. 2,6,11,26,n35-31, Fluss,M. L76,L77
Cantemir,D. 1,2 42,45,54,7 8,97,107,1I 3,I I 5, Fotino,D. 3
Capidan, T. 5,135,136,191,192 LI7 ,124,127,L30,143,147 , Fràtilà,V. 4,99,100
Cermsnovié-Kuznanovié, A. I 1 148,I 52,15 3 ,I 5 5 , 15 7 , 15 9 ,
Cicikova,M. 11 lffi ,167,172,191-193, 194 Gamillscheg,E. 4:7, L2,99,137,
Charanis,P. 20,104,132,168,Dieu,.PI. 69,74,78,81 L97
t72 Diculescu,C. l5 Gaf,am,E. 46
Chiriac,C. 18,19,62,68,77, 89, Dimian,l, 76,78,85,87,88,1 85 Gardawski,A 34
 INDEX
251
Georgescu, V A. lgz Jovanovié,A.18,35,36,109,139,
Georgiova,S, 37 Melamed,K 9g
t4r
Gerov,B. 106
Giorgetti,D. l7l
Jung,
J ililli,i:'; 'iti';,1i,1;iJ
Jumkov4J. ll,lg,45,l4l lgg, lg9,lg3
Giurescu,C. C. 4,6,132,137,
l60,l96 Mihàilà,c, 6,12,174,196
Kazanski,M. !X Mihàilescu-Bârliba,V
Gjuzelw,V 27,112,160,lg2 Kiessling, 74
E. 100 Miklosich, F. 3
Godlowski,K 178 Kogàlnicoanu,M. 3
Gomolka,G. 56, 166 Milèev,A. lB,57,lll,162, l7O,
Koledarov, p. l0Z,l3Z,lM,l74
Gostar,N. 100 l7l,l74
Koleva,R. 170,171,173 Minié, D. 44
Gràmadà,N. 102 Kollautz,A. l4,li,Ig,l7z
Gudea,N. 108 Mititelu,I. 146
Konidares,G. 95 Mitrea,
Gyôni, M. 136, l9Z B. ll,Zl,4S, 47,4g,j6_
Koraé, M. 18,35,36,109,139,14l 9 0 , 9 2 , 9 7 _ g
9,97,125,127,
I(ovaèwié,J. 15,56,60, 133,167, l2 g , l3 2 , l4 l,
Haralambieva, A. 4042,44,51, 1 4 3 I, 5 6 ,I 5 7 ,
170,172,173 1 6 3
55,59-60,154 k r.ig, l. lS7
Harhoiu,R. ll7,l}4,lgs Mitrea,l. LZg,170
Krandâlov, D. 34,lgl Miyakawa,
Harfuchi,N. 124,125 H. 14,l5,lg,172
Kropotkin, V l4j Mommsen,
Hasdeu,B. p. 3,99,132,134, Kulakovsky, T. lt,177
J. l7g Moravcsik, G. l8l,l g6-lgg
1 3 5,16 0 Kumatowski,S. 196 Morrisson, C. 85
Hauptmann, L. l4-l g,!50,176- Kuananov,G. 37
178 Mrkobrad, D. 173
Hàlcescu, Mumu, G. l34,lg3
C. 27,Igl,l92 Labuda,G. 179,180 Muscà, L. '1.17,170
Heindel,l. l}s I.^ascaris,M. l92
Hensel,W. 124,173,174 Mutaftiev,p. 4.186
Leclercq,H. 97
Herrmann,J. 56,106,1 42, 16g Iæmerle,P. 13,14,17,1g,20,24,
Herscovici,L. 93 26,27,30,132, I 50,I 72,I g0, Nagy,T. 16
Hilczenrwnt,Z. lZ4 I gl,l93
Horedt,K. 7,25,47 Nàstnrel, P. $. 3j,93,113,147,
,l5l,l53,196 Lica,V 100 167
Howard-Johnston, J. D. ll2 Lichiardopol,D. ll? Neagu,N. 67, 116
Lilie, R. J. 23-26,t45,147 Necrasov,O. l}g
fbler,U. 43,62,i51,154,155 Lowmianski,H.
176,177 Nestor, I. 2,5,6,11,20,26,2g,
Iliescu,V l8g Lozovan,E. lZ, !34,137,Ig7
Ionescu,B. 54 43,44,46,5A,5 1,54,5g,59, 6 l,
Lucius,I.2,4,7 117,121,124,127,15
Ionescu, M. 77,lZ4,l25,l5l l, I 56,
Iordan,I. 99 162,16g,17 1,173,194, 196
Macrea,D. 6 Nica, M,
Iorga,N. 4,21,29,90,93,101, 55
Madgearu, A. ll,I4,lg,Z0,2Z, Nicolàescu-Plopçor,
1 3 3 , 1 3 7 ,16 1 ,169, l77,lgl, C. 50,54,
44,65,7 5,93,97,10g,I 39,I 5l, 59,59
I g 2 , ig 6 - lg g ,l gl
r82 Nicolae,E. 80,82,143
Irimia,M. 98,125 Maior, P. 2
lsàcescu, Nicorescu, P. l0
C. 125 Mansi,I. D. 95, I 13
Ivanov,T. 11, 97,106,l24,l3g Marquart, Niederle, L. l77,I7B
J. lBl,l84,lg6 Noll, R. 145
Ivànescu,G. 6,12,99-102,134, Marsigli,
A. F. 197 Nu b a r, [ I . 4 5 , 6 1 , 7 6 -g 2 , g g ,
166,lg2,196 MaÉov,S. 55 145,167
Maxim-Alaiba,R. 6l
Jankovié, D. ll,lg,Z2,3Z- Mànucu-Adameçteanu,
G. 76, Oborlânder-Târnoveanu, E. 2I,
36,41,42-44,47,56,5 g, 60, 7g,gl,g2,l13,l14
7 5 , 10 1 ,106 ,10g ,l 33,13 g, Mânucu-Adameçteanu, 69,7 6-&2,99, I 06, 14 l, I 45,
M. 56, 185
141,142,154,167,17 l,l7 3 ga,g2,l67
Jireëek,C. l86 Ocheçeanu, R. 20,26-g2og7, gg,
Màrgineanu-Cârstoiu, M. l0g 1 3 9 , 1 4 3 , 1 4 5 , 1 9 5
Jordanov,L 146 Mehedinfi,S. 5 Oikonomides, N. IBB
 2s2 INDEX

Olajos, T. 161 Pohl, W, l3-29,I17,132,138, Schreiner,P. 90,162,L19

Olteanu,$t. 67,116,123,124,157 I 53,155,I 5 6 ,I 6 0 ,I 6 8 -17 2 , Schwandtner, L C. 133
Onciul, D, 3,4,132-134,159, 176,178,180,194 Scorpan, C. 1L,21,22,37, 38,42,
l 9 l ,l9 5 Popa,C. 77 43,45,7 9-8 2 ,I 0 6 ,1 0 7 ,I 1 0 ,
Opai{,A. ll, 37,41,42,48,59,Popa,R. 195 L39,L42,157,I71
8 1,82 ,95 ,14 3,171 Popa-Lisseanu, G. 134 Setton,K M. 13,I72,182,18y'.,
Opa{,C. 18,77-82, 95,139 Popeea, A- 76,77,79-82 l8s
Opriç,I.C. l4l,l7l Popescu,A. 76-81,143 Simion,G. 125,170
Ostrogorsky, G. 20,24-26,29, Popescu, D. 54, 56 Sion,A. 106
172 Popescu, E. 81,91,93-96, I02, Sisié178
Ovèarog D. 158 113 Sorlin,I. 117,168,169
Popovié,I. 109,170 Spinei,V 97,I95
Pallas,D.1. 61,62 Popovié,P. 173 Spiru,I. 53,56
Panaitescu,A. 98, 124 Popovié, V I 1,13,14,18-20,23- Sretenovié, M. 40
Panaitescu,P. P. 4,6,93,100, 26,28,32,34, I 09,I 06,I I l, Stângà, l. 35,122
10l, I 34,I 59,162,186,I 89, l17, 135,1 3 9 , 1 4 3 , 115750, - Stahl,H. H. 137,150,163
t94 173,179,190 Stanësv,S. 97,124
Papuc,G. 11,53,76,77,81, 110, Poulter,A. 40,92,110, 113,133 Stanilov,S. 97,194
148 Preda,C. 69, 16-82,88,93 Stein,E. 13-15,17 -19,172
Paragin[,A. 46 Prelipceanu,V.97 Steuer,H. 122
Parnicki-Pudclko, S. ll, ll0 Primov,B. 28,29,187,188 Stoian,I.4l
Pàtruf,l. 6,174,196 Pritsak,O. ll7 Stoica,O. 48,97,125,128
Pârvan, V. 1A,20,78,79,96, 105, Prodan,D. 5 Stoican,A 50
l 06,l l 0 Puçcariu,S. 4,12,99,137,192 Stoicescu, N. 2-4, 137
Pârrnrlescu, D. 47 Stloukal,M. 122
Peneç, M. 53,1l7 Rankov,J.141 Statos,A.N. 25
Penëev,V 46,88,96,L12 Rankov,N. B. 172 Suceveanu, A. 11,21,38,76,
Pentiuc,F. E. 93 Rifuonyi,L. 186 79,90,92,100,106,109
Petac,V. 14 Raiev,R. 45,157,181, 182,185 Sulzer,F. J. 1,2
Petre,A. 11,20,32,33,39-41,Rà<lulescu, A. 90,9I,124 Szédeczky-Kardoss, S. 13-15,
43 45,46,49,5 1,55,57,61,62, Reichenhon, G. 6,12,135,L37, 2 5 , 2 6 , 1 5 1 , 1 9 5
9 7 ,ta 6 ,l 0 9 ,I 1,2,1 54,192, 197
183,l96 Roesler,R. 3 Sahmatov178
Petc-Govora, G. I. 50,54,88 Roller, M. 5 $eclàman,D.67, 116
Petoscu-Dâmbovita,M. 48 Roman,P. 35 $erbânescu, D. 48,125,137,159
Petrovici,E. 4-6, 12,99,132, Romanëuk, A. I. 132 $incai,Gh. 2
1 35 ,13 I796, Rosetti,A. 5,6,12,99,100,101, Skorpil,K 182,183
Petsas,P. 6l 134,196 $tefan,G. 5,10,22,55,133, 17l,
Philippide,A. 24,7,12, l4,gg, Rosetti,D. V 11,53,93 172,183
1 00 ,1 0 1 ,19 1 Rouche,M. 27
Philippide,D. 2, 4 Russu,I.t. 99,166 Tafrdli,O. 191,192
Pié,J. L. 3 Rusu,M. 28,186,187 Tirnaçoca, N. $. 27
Pippidi,D. M. 44,l54,lSS,l7Z Taube,F. 176,178
Pippidi,A. 102 Sacerdofeanu, A. 4,192 TdpkovaZafunova, Y 113,147,
Pirenne,H. 195 Sandu,V.ll7 170,174
Pissarev,A.106,l13 Sâmpetru,M. 11,20,22,24,41,Tàtulea,C. 40,141
Poenaru-Bordea,G. 11,20, 82,106, l0g,I 14,143, l5g,162 Teodor, D. G. 6,11,17,3947A9-
21,29,69,7 4-92,97,99,I 39, ScérlÉtoiu, E. 12,135 5 1,53-59,61 ,62,97 ,116,1I g,
1 43 ,14 5 ,19 5 Schafarik, P.J. 3,178,181, 182 123,132,L47,152,1 54, l5g,
Po g hir c, C . 6,12,99-101, Schramm,G. 6,7,L2,99,I00- 1 6 9 , 1 7 1 , 1 7 3 , 117994, ,916
l35,lg2 102,1 13,1 3 5 Teodorcscu, C. 129
 INDEX
2s3
Teodonescu, V. 6,11,43,46,53, Vaklinov, S. 106,1 l2,l 13,133 Whitby,M. 13,18-23, 179,180,
59,74,93,97,I I 5-I lg,l2l, VarsilçV I 1,39-43, 45,155,156 1 8 s
124,152,764,170 Vasiliu,I. 171 Winkler, L TT
Theodorescu, D. 92,106,1 l0 YâùarwqZ. 47,97,98,124, 125, Wozniak,F. E. 15,16
Thunmann,J. 2 157,170,173,175
Tocilescu, G. 10,120 Vâlceanu,D. 18,32,34, 78,171 Xenopol,A. D. 3, 191
Tomaschek, W. 3,186,191 Velkov,V. 7,11,12,14,19,20, 22,
Topoleanu, F. 105,106 23,94,95,100,101,106, I 12, Zabaria,E. 6,11,35,37, 43,44,
Torcpu,O. 6,11,35,40,46,48, I 39,139,162,166,17 0-r72 46,51,59,59,94,97, 116,12l,
54, 97,122,125,129,141 Vertan,A. 76-82,143 123,124,127,1 94,196
Trohani,G. 137 Vlàdescu,C. 120 Zahaiale,M. I l, 106,110,141
Tudor, D. I 1,40,46,5 5, 57, Voicu,C. 54 Zalqflhinos,D. A. 195
5 8 ,12 0 ,14 1 Voivozeanu,P. 59 Zâsterova, B. 20,132
Vuia,R 136 Zeiller, J. 90
Uetus,S. I 1,37,39,41,42,45,46 Vulpe,A 100 Zeuss,K 178
Uspenski,P. l9l Vulpe,R. 15, 101,182-lM Zir:rz,Y. 48, 97,98,125,157
Uzum,L 22,47 Zlatarski,V N. 182
Weigand,G. 4 Zugravu,N. 97
Vagalinski,L. F. 49-51,53-60 Wemer, J. 11,28,39-41,49, 50,
Vaillant,J.A. 3 54,57-62,94,I I 7,I 54,I 56,
169

V. Materll

acculturafie7 121,131,1 3 2 , 1 3l399, , 1 4 l- 151,154,155

agriculturà 135,174 145,I 50-157 , 15 9 , 1 6 0 ,613 , catârame de tip Pécs 43,141
al doilea khaganatavar 27 168,172,l79,lg0,lg3,lM cataramede tip Salona-Histria
alani 28,166,168,175 42-44,Iig
albanezi 4,135 bazilici9L,92,105,107,1 1l, I 12 cataramcde tip Sucidava3943,
ançi 14,17,19,23,168,172, 113, bessi 136,166,167 ll8
t76 bisericà90- 98, 110,133 cataram€ detip Syracusa44,45,
amforidoane 32, 38 Botoçana(cultura) 118 61,118,122
aplicedo centurà39,41 bulgari 13,14,2I,25,94,L29,càIugâri 95,98,188
ar.zbi27,28,30,195 132,L3 5,14 7I,4 g ,I 5 l, l 5 2 , cente de putere 17, 22, 27,29,
arhiepiscopie 90,91 158-160, l67,lg5,lgg, l94 I22,150,152
ariedo etnogenezà4,197 ccramicàbizantinâde tip urban
armatÈi14, L3E,l72,l89,190 capetedepod 11,14,139,141 1 5 9
arme 39,122 carpi 166 ce,ramicâ cenuçiefinË 31,37,120,
aromâni 2,92,134-136,193 catarams 39-45,118,121,125, 123,124
asediu18-20,25,27,28 151,152,154-157,164 ceramicàgalbenô 128,157
açezare fortificati 120 cataramede tip Boly-Zelovce ceramicdromanâ 34
açezàriI 7, 104,115-120,124, 43,52,62,63,1 I g,l5l ,l 52, caramicâdetip Hinog 32,37,38
13 0 ,I 63 ,I 6g ,169,l7
3,174, 154,155 cçramicâdelip Tisa 155
1 95 catarame de tip Corinth45,1l8 ceramicàslavà 32,34,35,62,
ateliere45, I 16 cataramede tip G6tér 44 155,168, 169,t7l
avari 13-22,24, 25,27,30,68, cataramede tip Naryharsrlny43 ceramicàslavËde tip Korceak
7 I ,7 6,99 ,97 ,104,107,I 12, cataramc detip Pâpa44,63,I 18, I I 7,I 2 1,168,169,171,173
 2s4 INDEX

ceramieàslavàde tip Penkovka deplasàridepopulalie2,27,131, 1 5 0 -1 5 2 , 1 5l5 6 ,g

17,ll7,l22,l69,l69,171,173 132,L37,169 khaganatulbulgar 27,28,149,
ceramicélucralâcu mâna 31,32, discontinuitate2,7,i3,36,67, I 5 1 ,l5 g
3 4- 3 6 ,39 ,1l5 ,l l6,l lg-122, gg,l 07,I I 7 ,I I 9 , 1 2 0 , 1 2 3 , khaganatul
tiircic din Asia Cen-
125,127,129,173,193 164,194-tg7 halà 25
cerarnicàlucralà la roata înceatii dominafiaavari 28,75,I 50-l 57, khazari 26,28,119
33-39,116, | 19,122,124, lg4 160,162,164 kofagiri l&a
cenamicàlucratji la mata rapidà dominafiabizantinà 89,138- kutiguri 13,14,25, 67,1l0,l3l,
34-39,1 15-123,I 30,194 l45,t4g 139,1505 , 14 , 1 5 5 , 1 6 61,6 7 ,
cercci 39,45,46,48,1 l6,l 18, dominafiabulgarâ158-160,162 168,170,I72
120,157,164
cerccicu pandantivlunular 47 episcopieW-92,94,95,112, ll3, limes 14,20,22-24,30,34, 42,7 l,
cerceicu pandantivstelat39,45- I3g,162 7 5 , 76 , 9 5, gl , 1 0 7 ,ll4 , I L 7 ,
4 7,65 ,67 ,ll g,l 20,l23 etnogeneza rornânilor 3-6,194- I 3 g -1 4 4 , 1 4 6 , 1 4 85, 31 ,I 5 4 ,
cerceitip ciorchine45,47,49 t97 17l-174,179
circulafiemonetarà11,18, 2I, 6g- limitanei 30,162
g g ,l 04 ,10 7 ,I 0 g,l I 6,117, fibule 39,43,
49-67,116,12l lingvisticà4
I4t-143 fibule cu piciorul întors pe listede episcopate 10,113
cneji,cnezate163,164 dedssubt63,117 longobarzi15,16,23,27
comunità{isâteçti93, 163 fibulecu semidiscl2l
continuitate t,2,7,99,1&, l%, fibule digitato 39,43,49-67 macodoneni
, 136
197 72,1lg,l2l,l23,l 64,167,l7 4 mànàstire 95
continuitatede locuire ?,100 flotà 27,29,114, 143,146-14g,mitropolie 90,91,94,114
continuitateculturalâ 7 l59,l60 moncde 11,I8,2L,23,24,46,
continuil,ate etnicà 7 foederati 26,144,L45,171, l84, 6g-99,107,1 l3,l 14,I l6,l l g,
continuitateatehnicilor meçte- 185 120,L23,142,1 43,145,164,
çugàreçti49,67 fortificafii 20,22,26,104,107, 1 7 9 , lg 5
creçtinism90-93 I 10,120,13 3l3 , g -1 4 2 , 1 4 9 ,
cmciuli{e93, 116 l49,l59,l 6 0 , 1 6 2 , 1 6 41,7 0 , necropole10,51,94,96-98, I 15,
culturaCiurel 2,6,8,11,31,34- l7 r,l73,lg2.lg3,lg5
l2o-125,r27;r2g,l 30, 16g,
3 9 ,53 ,61 ,93I ,I 5-121,123, franci 13,15,L6, 21,25,160 173,174
t67 -169,t94,'Lg5
nomadism2, 5,131,136,137
culturaCostiça,Botoçana6, g, gefi 166,170,183
nomazi 6,27,150,1 52,153,162
ll5 gepizi 15,16,40,SZ,lS2,lS4,
culturaDridu 1,2,7,9,11, 31,33, 155,161,16 3 , l? 6 , 1 7 7 obçtr 150,162-164
36-39,120,123_l 30,I 60,194 germanici37,166,167 onoguri 25
cultnraHlincsx 129,17 0,174,lgl gofi 114,166,167 oraçe26,91,94, 95,l0l,l0zl,105,
culturaf(omani-I(ruje 135 greci 193 107-l10,112_114,133, 135,
cultura Luka-Raikove{kaia
137,139,146,L62,17 2, 173
l2g,l70 heruli 167 osûogofi 161
cultura Sântana de Muroç- hidrcnime 5,100
Cerneahov37,lg4,lgs huni 14, 17,166,168,l84 paduri 8,137,171,196
cultura Saltovo-Majack37,
pânzede populafie 6, 134
3 9 , 15 3 inscripfii 10,96,166,186 pàstorit l35,l3d
cumani 195 instalareaslavilor 6,8,17,162, pecenegi161,188,195
t6g-17r,173 perçi 18,24,30
daci 134
piosede centurà lZT,lZg
daciliberi 93, ll7,167 Kerngebieten(vetre de etnoge- prizonieri94,131,159,
daco-romani 4,7,93,122,lZ3, 167,lg}
nezâ) 5,7,137,197 problemacontinuitàfii
167 l, 3, 5,31,
khaganatl3,lg, 186-188 63
daimatini 135 khaganatulavar l3,lg,ZS,l4Z, protohlgari 26,27,37,96,112,
 INDEX
?s<
llg,l2l,l24,l27,l2g, 132, sclavini 17,lg,Zl-23.150,
l6g, tanshumenfà136
144,147,150,159, 160, 163, 170,174,I76,179 tribut 16,18,24,150, 153,155.
166,170,175,lgl, lg3 Sclaviniile26,117,1 SO,l61, 163
protoromiini 188 1 5 9 , 1 6 0 , 1,6136 9 , 1 74
serbi 25,132,l4S tiirci 17, 18
Severi(tib slav) 132,144,lgg
raporturido fo4e lg,Z3,Z7 sigilii 12, ll2, l4S-147,149 unguri 27,134
refugiereala munte 1,2,4-6,132, sincretismulcreçtino-pâgân
92 utiguri 14,l8
135-t37,t94-t97 slavi 2,5,6,13,17 -2l,23-26,30,
regatebarbar€ 16l 31,34,35,67,69,75, gg, 97, vaduriale Dunàrii l1,l74
retagereaaurelianâ4,101 gg-101,1 0 4 , 1 0 7l0 , 1, l
1 2 , valahi 197
rinchini l9l-193 g,
I I 6-l I I 2 I _123,125,129-wlul
ritual firnerar 96-9g,122,127, $erbeEi-Tirlucegi I 49, I t2
I 33,135,I 3 9 ,l3 g ,l4 1 , 1 4 2 , valul Vadul lui Isac-
I29,163 Tatarh.rnar
L44,145,149,I 50_I 52,I 55, l4g, lg2
romani 189,190 l5g,l 62, 1 6 3 , 1 6 6 -1 7 6 , valul maredepàmântdin
romanici 3,27,34,67,94,97,117, I g3,l97,I gg-lgl,l93-l97 Dobro-
gea 148
tzl,tzg,l30, I 33_l35,137, shateg 25, 147
valul mic de pàmânt din Dobro-
[ 51 ,15 2 ,15 9 ,164,167,169, strymonifi l9l, 193 goa 148,149
170,174,17 5,I g6_lgo,lg2, zubsidii 15, 85, 145, lB5 valuri depànânt l4B, 149,159,
194-197
I 92,1g3
Romaniipopulaæ 16l-l& tâmiahi 184 vilrfrrride sâgefi lZl,l2Z,lS3,
romanizare3, 93,117,166,167 tàtaxi 150, 169
t54
români l-4,92,93,99,103,135- teoriacontinuitàfii 3, 4 vlahi, blaci 92,133-136,L61,
I 37 ,161 ,I 6 2 ,17 4,Igg,I 94_ teznre 18,20,21,23,26,29,46, lg l, l9 2
t97 49,50,7 2,90,94,I I g, I Ig,l32, vlahorinhini 134, l9l-193
nralizars 8,36,85,92,l0S,l07- 139,141, 1 4 5 , 1 15 6 4, ,1 6 9 , voiwodate 161
l l l ,l l g,14 l,l 6l 179,lg0
nrçi 148, 188 themà 27, 146-148 zoapan 187
Timociani 160 zonade baltà 5,g,l}g,l37,lg4,
sagudafi191,193 toponime 6,12, gg-103,133, 1 9 6
s&bi 134 134, 167,I70,179,196
sci{i l14 taci 166