~~·

100 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

-------------------------1
I,-------0----------------1
Zs !
{ ] z•I
I !
i Us~ ~~ Capitolul 5
l' ________________Ji'
I I fibra optica
ECRANAREA ELECTROMAGNETICA
-----------------------..JI
Fig. 4.31. Transmisie prinfibrii opticii.
Datoritii rejectiei de mod comun foarte mari, cablurile optice (care pot asigura 5.1. Notiuni generale privind ecranarea
orice diferentii de potential, piinii in domeniul MV) 'se folosesc ca linii de transmitere electromagnetica
de date rezistente la perturbatii, spre exemplu: retelele de comunicatie cu fibre optice
pentru calculatoarele folosite in sistemul electroenergetic. In cazul cuplajului parazit realizat prin radiatie, energia electromagneticii se
transferii de la sursa perturbatoare la "victimii" atat prin camp electric, cat ~i prin
camp magnetic, ansamblul celor douii campuri propagandu-se in spatiu sub formii
de unde electromagnetice.
Metoda care se utilizeazii pentru protectia impotriva cuplajului electromagnetic
este cunoscutii sub numele de ecranare e/ectrica, ecranare magnetica, respectiv
ecranare e/ectromagnetica, in functie de natura campului perturbator, iar mijloacele
corespunziitoare se numesc ecrane electrice, ecrane magnetice ~i ecrane (blindaje)
electromagnetice.
Un ecran electromagnetic este o anvelopii conductoare care separii spatiul in
douii regiuni, una care contine sursele de camp electromagnetic ~i alta, care nu contine
astfel de surse. Functia ecranului este, deci, sii izoleze cele douii regiuni, una fatii de
cealaltii, din punct de vedere al prezentei campului electromagnetic. Pentru a-~i
indeplini aceastii functie, rolul ecranului este de a oferi o aceea~i referintii de potential
atilt pentru circuitele externe, cat ~i pentru circuitele interne (din interiorul anvelopei).
Problema ecraniirii comportii, a~adar, douii aspecte:
• proiectarea, constructia ~i determinarea efectelor ecranului;
• modul de conectare a ecranului la masii.
Cele douii aspecte sunt la fel de importante pentru cii practica demonstreazii
cii un ecran bine construit, dar legat gre~it la masii conduce la aparitia unor perturbatii
mai mari decat in lipsa ecranului.
Efectul de ecranare este reciproc, adicii este indiferent dacii campul care trebuie
atenuat se aflii in interiorul sau in exteriorul anvelopei de ecranare, a~a cum se
observii in figura 5. I.

5.1.1. Atenuarea ecranului

Marimea care face legiiturii dintre intensitatea campului in interiorul unui ecran
~iintensitatea campului existent in exterior in absenta ecranului se nume~te factor
de ecranare, Q ~i se exprimii prin raportul:
Q = . intensitate camp interior ecranului
(5.1)
- intensitate camp exterior, in absent a ecranului
 -- --
102 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETIC!\. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetic~ 103

-------------~
_,.,/ ---------------- ......_._
5.1.2. Mecanisme de ecranare
./'/ -_,,...------------....::;:..._
/~/--
/~
a) Impedanta unui camp
;/
I I/ ,
,
I
Impedan/a unui camp electromagnetic se define:jte ca raportul dintre ampli-
tudinea cdmpului sau electric :ji amplitudinea cdmpului sau magnetic, adica:
I lf('C' __,,.,/ 7
Sursa de
perturba\ie

~
•-s ~
Fig. 5.1. Reciprocitatea efectului de ecranare; a) atenuarea radia/iei sursei de perturba/ii;
-
z =~
-C !:!
f.Q]
~
Impedanta de camp este cunoscuta ~i sub numele de impedan/a caracteristica
a mediului de propagare sau impedanfa de unda (Zc = Zu).
(5.6)

b) protec/ia receptorului fa/a de radia/iile perturbatoare. Daca punctul de masurii (receptorul) se aflii in vid (aer), la o distanta mai mare
De regula, factorul de ecranare este un numar complex. decat !:_ de sursa de emisie, campurile electric ~i m~gnetic sunt cuplate ~i formeaza
in practica, se lucreaza insa cu factorul de atenuare sau eficacitatea ecranului 2n
care este logaritmul inversului factorului de ecranare, adica: unda electromagneticii, iar impedanta de unda corespunzatoare are o valoare constantii,
de dimensiunea unei rezistente ~i se nume~e impedanfa irttrinseca a vidului (aerului),
1 adica:
ae =20 lg jgjdB (5.2)
sau, altfel exprimata: Z0 = -Ea = ~a
- = 120 n = 377 Q (5.7)
Ha Ea
= 20 lg 'camp fara ecranJdB
80 (5.3) in acest caz, se spune ca receptorul se afla in zona unui camp indepartat.
camp cu ecran

Observa(ie: Atenuarea unui ecran este un numar fiira dimensiuni ~i reprezinta Daca punctul de miisurii (receptorul) se gase~te la o distanta D < _!::_ de sursa
2 7t
pentru ecran ceea ce reprezinta pierderea de insertie pentru un filtru, adica, efectul
de reducere a perturbatiei. de emisie, el se afla situat intr-o zona de camp apropiat. Impedanta de camp poate
Atenuarea ecranelor se define~te atat pentru campul electric ~i campul magnetic, lua, in acest caz, douii feluri de valori, ~i anume:
cat ~i pentru campul cuplat, electromagnetic, adica: • Zc > 377 Q, cand se spune ca existii un camp de impedanta mare sau camp
• atenuarea ecranului in camp electric sau in campuri cuplate (electromagnetice): de natura predominant, electrica;
• Zc < 377 Q, cand se spune ca in zona existii un camp de impedanta mica sau
IE'I fara ecran camp de natura predominant, magneticii.
aE = 20/g IEI cu ecran dB (5.4)
Limitele impedantei de camp (in Q) la o distanta D (in metrii) fatii de sursa de
emisie de frecventa f (in Hz sau in MHz) sunt date de relatiile:
• atenuarea ecranului in camp magnetic:
• pentru camp de impedantii mare:
IHI fara ecran
aM = 20/g IHI cu ecran
dB (5.5)
1
Zmax{electric) = EaroD (5.8)

Valorile pozitive ale factorului de atenuare corespund unei atenuari a undei unde Ea= 8,85 pF /m - permitivitatea dielectricii a aerului (vidului).
perturbatoare, iar valorile negative, de~i s-ar crede ca corespund unei amplificari a • pentru un camp de impedanta redusii:
radiatiei perturbatoare, ele reprezinta, de fapt, u.n.efect de directivitate. Intr-adevar, (5.9)
zmin(magnetic) =µa ·roD
un ecran se poate comporta, la inaltii frecventa, ca o antena directiva care concentreaza
radiatia intr-o directie privilegiata. unde µ 0 = 4n · 10-7 := 1, 25 µHI m - permeabilitatea magneticii a vidului
104 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 105

z z b) Impedanta unui ecran

Se constata- ca- max = min d aca- D =-48f , a d"1ca- atunc1
. . can d
A

·
D = - A , a d"1ca-
2n lmpedanta de suprafatii (sau ,,de bariera") a unui ecran se define~te ca raportul
E/H pe suprafatii. in campuri statice, impedanta de suprafata a unei tole este o
dincolo de distanta :n fatii de sursa de emisie, cele doua campuri nu mai pot fl
rezistentii, notata R5 , a carei valoare se calculeazii cu relatia:
separate, ele formeazii unda electromagnetica, iar impedanta de undii are valoarea -6 1
constantii Zc = 377 Q. in figura 5.2 se prezintii modul de variatie a impedantei unui Rs =17·10 - - (5.10)
crr. a
camp in functie de distanta de la sursa de emisie ~i de frecventa emisie.
unde: crr - conductivitatea rel~tivii In raport cu cuprul a materialului tolei;
zj' [Q] a - grosimea tolei (ecranului), In mm.
Rezistenta R 5 nu depinde de miirimea geometricii a tolei ~i riimane constantii
in functie de frecventa atata timp cat grosimea tolei este:
a< 0,7 8 (5.11)

impedanta mare unde: 8 - unde adancimea de piitrundere a campului in materialul tolei, adicii:
E/H = 120 n

377
(electric) Camp electromagnetic &=~ nfµcr
1
(5.12)
Camp de
in care: µ = µ 0 µ, - permeabilitatea magneticii a materialului tolei;
impedantii mica
(magnetic) cr = crcu · cr, - conductivitatea materialului tolei.
La frecvente ridicate, efectul pelicular determinii cre~terea impedantei de
suprafatii proportional cu riidiicina piitratii a frecventei. lmpedanta de suprafatii devine
egalii cu impedanta intrinsecii a materialului, Z; , independentii de grosimea tolei
( ecranului), adicii:
Zona de camp : Zona de camp
Z; = 370 .10-6 / . µ, (5.13)
cr,
/J2n
Fig.5.2. lmpedan/a unui camp infunc/ie de distan/ii ~ifrecven/ii. unde: f - frecventii, in MHz
µr - permeabilitatea magneticii relativii a materialului tolei
Trecerea de la un camp apropiat la un camp indepiirtat se poate realiza in doua
cr, - conductivitatea relativii in raport cu cuprul.
moduri:
lmpedanta de suprafatii, Zs, a unei tole, numitii ~i impedan/ii de barierii
• prin indepiirtarea fata de sursa;
• prin cre~terea frecventei de emisie a sursei pentru o distanta fatii de sursii, data. reprezintii, a~adar, impedanta viizutii de camp. Ea este valoarea cea mai mare dintre
La o distanta mai mare decat /..I 2n, prin miisurarea impedantei de camp nu valorile lui Rs ~i Z; , adicii:
se poate stabili natura sursei de emisie antena tip tija dipol de mare impedanta - • Dacii Rs ;::: Z; , atunci Zs = Rs
generatoare de camp electric sau antenii tip cadru de mica impedantii - generatoare • Dacii Rs ~ Z; , atunci Zs = Z;
de camp magnetic. in figura 5.3 este reprezentatii variatia valorii impedantei de suprafatii in functie
Observatie: Toate aceste constatari sunt valabile numai in cazul unui camp de frecventa.
liber in spatiu.'intr-o incinta ecranata (blindatii), chiar daca este dotata cu piramide c) Reflexia campului electromagnetic
de amortizare, campul nu poate fi comp let amortizat la frecvente de peste I 00 MHz
~i apar unde reflectate care produc rezonante, ceea ce face ca ~i la distante mai mari
lmpedanta de suprafatii (impedanta de barierii), Zs, a unei tole este intotdeauna
de /..!2n, campurile electric ~i magnetic sii nu fie, in mod obligatoriu, cuplate. de valoare mica, chiar ~i la inaltii frecventii. Dacii un camp electromagnetic de
 Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 107
106 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

In cazul ecranelor reale, peretii acestora nu reprezinta conductori perfecti ~i

Zs I [Q) suprafetele tor nu sunt perfect netede. Acest lucru face ca reflexia sa nu fie totala, ci
o parte din unda incidentii sa fie absorbita in peretii ecranului.
c) Absorbpa undelor electromagnetice

Rsl
Rs = 17·
-~
q.a
10-6 z. = 370· 10·6
L----'------
v fµr
or
Fig. 5.3. lmpedanfa de suprafatii
in cazul ecranelor reale, o parte din unda electromagnetica incidentii la un ecran
nu este reflectata, ci se propaga in adancimea (grosimea) ecranului unde sufera o
.... auneitole. degradare prin transformarea in caldura. Acest fenomen este identic efectului pelicular
...... ... care apare in procesul de co12ductie: curentii de inalta frecventa raman la suprafata
a <0,7 o a> 0,7 o ~i descresc spre interior dupa o lege exponentiala. Densitatea de curent este foarte
mare pe suprafata expusa campului incident ~i se reduce mult pe fata opusa ciimpului
Zs= Rs Zs =Z;
1-~~~~~~~~~~~~~~~r incident, ca in figura 5.5.

impedanta de camp Zc, atinge un ecran conductor de impedanta de suprafatii z., se Ecran
produce o reflexie a undelor prin dezadaptare de impedan/ii. Acest efect, folosit de conductor
radare ~i de oglinzi se nume~te rejlexia de camp.
Pierderea prin reflexie este cu atat mai mare cu cat dezadaptarea este mai
putemica, adica cu cat Zc este mai mare, iar z. este mai mica. in campul de impedanta
mare (camp electric) pierderea prin reflexie este intotdeauna foarte putemica, In timp
Fata expusli Fata opusli
ce in campul de impedantii mica (camp magnetic), pierderea prin reflexie este destul Fig. 5.5. Absorb/ia in adtincime
ciimpului ciimpului
de redusa. (grosime) a unui ecran conductor.
0 unda electromagnetica care sose~te pe suprafata unei tole conductoare se
reflecta pe aceasta. Reflexia se supune legilor reflexiei, cunoscute din optica, unghiul
de reflexie fiind egal cu unghiul de incidenta. Componenta tangentiala ale campului
electric ~i componenta normala a campului magnetic sunt nule pe suprafata, aceasta
comportiindu-se ca un ,,aspirator" pentru campul electric ~i ca o suprafatii ,,alunecoasa"
pentru campul magnetic, a~a cum este schitat in figura 5.4. a
Tola
conductoare Decuplajul dintre campurile de pe cele doua fete ale ecranului reprezintii
absorb(ia ecranului.
Daca frecventa este exprimata in MHz, adancimea de patrundere se mai poate
4:i=4:r
Fig. 5. 4. Reflexie idealii la calcula cu relatia practica:
suprafafa unei tole de grosime a. 1
0 = 66 .10-5 - - (5.15)
~cr rµr f
(E, H\
unde: µr - permeabilitatea magnetica relativa a materialului ecranului;
crr - conductivitatea relativa raportata la cupru, a materialului ecranului;
Eficacitatea ecranarii prin reflexie R, a unui camp de impedanta Zc, incident f- frecventa, exprimata in [MHz]
pe o tola de impedanta de suprafata z., va fi: Daca se cunoa~te adancimea de patrundere, calculul eficacitatii de absorbtie
2 a ecranului se poate face direct in dB, adica:
R=(K+1) /4K (5.14)

unde K = Zc A=8,7·~ (5.16)

Zs 0
 !lit'

109
108 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetic:A

in care: a - grosimea peretelui ecranului conductor Denumirea materialului err µr

8 - adancimea de piitrundere Crom-Niche) 0,02 18
Materialele care produc cele mai mari pierderi prin absorbtie sunt cele bune Fier-Nichel 0,12 3200
conductoare electrice ~i cu o mare permeabilitate magneticii (otelul, de exemplu). 0,75 1
Aur
La frecvente inalte, absorbtia intr-un ecran omogen devine foarte mare. Ea 2500
Permalloy 45 O,Q35
cre~te, exprimatii in decibeli, cu riidiicina piitrata a frecventei. Peste cativa megahertzi,
Permalloy 78 0, 11 8500
absorbtia devine enormii pentru toate materialele obi~nuite utilizate la realizarea
blindajelor ( ecraniirilor). Platinii 0,17 1
Spre deosebire de reflexie, absorbtia amortizeazii rezonantele ~i este indepen- Plumb - 0,08 1
dentii fatii de impedanta de camp. Astfel, ea este eficace chiar ~i in camp magnetic, Supermalloy 0,03 100000
dar in campuri putemice, in it'propierea unor surse de campuri magnetice intretinute, Ziric 0,30 l
absorbtia determinii inciilzirea tolelor. De aceea, un ecran din aluminiu sau din cupru
este preferabil unuia din otel Trebuie precizat cii, la inaltii frecventii, fetele exterioarii ~i interioarii ale peretilor
Partea din unda electromagneticii nereflectatii ~i neabsorbitii este radiatii pe unui ecran care protejeazii in interiorul siiu un receptor, sunt independente. Datoritii
fata opusii a ecranului. Atenuarea, E, a ecranului (blindajului) reprezintii, astfel, efectului pelicular, campurile magnetice ale curentilor care circulii pe fata exterioarii a
produsul dintre pierderile prin reflexie, R, ~i pierderile prin absorbtie, A, adicii: peretilor ecranului induc in interior doar tensiuni electromotoare foarte slabe care
forteaza aparitia unor cu~enti foarte mici pe fata interioarii a peretilor ecranului.
E = R ·A (5.17)
Fenomenul este reciproc. In figura 5.7 se prezintii, schematic, acest fenomen.
sau, exprimatii in decibeli:
E=R+A (5.18)
Pentru necesitiiti practice, in tabelul 5.1 se dau conductivitiitile relative raportate
la cupru ~i permeabilitiitile relative ale materialelor uzuale pentru ecrane. ~

Tabelul 5.1. Conductivitafi relative $i permeabilitafi magnetice relative

Curenti slabi
Denumirea materialului
Otel inox
err
0,028
µr
:= 1
tIIi pe fata interioara i\ It Curenti

Otel tip auto 0,1 500 care se

Otel siliciu 4% 0,025 500 IRECEPTOR] deplaseaza pe
fata exterioara
~
Aluminiu 0,6 1
Argint
Crom
1,08
0,66
1
1
--+
Fig. 5.6. Jndependenfafefelor exterioara ~i interioara ale unui ecran, la inaltafrecvenfa.
Cupru 1,00 1
Cupru fosforos 0,18 1
Staniu 0,15 1 5.2. Ecranarea campurilor statice
Fi er 0,14 5000 Campurile statice sunt campul electrostatic ~i campul magnetostatic.
Hypemick 0,035 4500
Cu 66%+Ni 34% 0,26 1 5.2.1. Ecranarea campurilor electrostatice
Magneziu 0,38 I
Daca se introduce o sfera conductoare, goalii in interior, intr-un camp electrostatic
Mone I 0,04 1
asupra sarcinilor electrice din materialul peretelui sferei actioneazii forta electrostatica
Mumetal 0,028 20.000
F =Q · E , care determina redistribuirea sarcinilor pana cand componenta tangentiala
Niche! 0,22 100 a intensitiitii ciimpului electric la suprafata exterioara a sferei devine nula, iar liniile
 111
Cap. 5. Ecranarea electromagneticA
110 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

campului electric devin perpendiculare pe suprafata sferei. Campul produs de sarcinile

redistribuite va anula campul perturbator exterior in orice punct din interiorul sferei.
C1e Ce2 2
Fenomenul se produce la fel pentru orice corp conductor gol in interior indiferent
~

-II
de forma sa geometrica. Acest efect este cunoscut sub denumirea de efectul czqtii 1 l
Faraday.
Factorul de atenuare al unui ecran fiira imbiniiri fatii de campurile electrostatice
C1m z•• ,,} u, c,.
este infinit.
Componentele normale ale intensitatii campului electric in interiorul ~i exteriorul
ecranului se obtin pe baza legii fluxului electric ~i sunt:,. m

En; ,.Q ~i Ene =&_ (5.19) a)

b)
Ea
Fig. 5. 7. Ecran electric: a) mod de amplasare; b) schema electricii echivalentii.
unde: Ps - densitatea superficialii a sarcinilor electrice.
Daca se considerii, pentru simplificare, impedanta receptorului ca fiind infinitii
Componentele tangentiale ale intensitatii campului electric sunt nule atat la
fatii de referintii (masa, ~asiu etc.) apar in circuit urmatoarele elemente:
. suprafata interioara, cat ~i la cea exterioara, adica: • capacitatile de cuplaj C1e - sursa-ecran; Ce 2 - ecran - receptor ~i C2m-receptor-
Eu = 0 ~i E1e = 0 (5.20)
masa;
In cazul ecranelor electrostatice, pentru componentele normale ~i tangentiale • impedanta dintre ecran ~i referintii (masa) - Zem.
ale intensitatii campului electric sunt valabile urmatoarele conditii pe suprafetele de Ecranul fiind conectat la masa printr-o impedantii, are un potential nenul, Ue,
frontiera:
. En1 -~
care este putin influentat de capacitatile de cuplaj C 1• ~i c. 2 , deoarece impedanta
E11 = E12 ~I En2 - Er1 (5.21)
IZem I « - 1- din cauza dimensiunilor mari ale ecranului care inconjoara receptorul.
wC2m
5.2.2. Ecranarea campurilor magnetostatice inseamna ca:

in cazul campurilor magnetostatice nu exista un efect de ecranare bazat pe

U
;::.e
= ~em 1 ·U1 (5.23)
redistribuirea ,,sarcinilor" deoarece ,, sarcinile magnetice" nu potfl separate. z +--
-em jwC1e
Campurile magnetostatice pot fi ecranate prin lnveli~uri feromagnetice cu
permeabilitate magnetica mare. In cazul ecranelor feromagnetice de inalta permea- Receptorul fiind cuplat capacitiv cu ecranul prin Ce 2 , rezulta tensiunea
bilitate ~i cu pereti gro~i, din cauza refractiei liniilor de camp magnetic la suprafata perturbatoare:
dintre cele doua medii (aer-fier), fluxul magnetic se inchide preponderent prin peretii (5.24)
Ce2 \:!.e
ecranului. \:!.p = Ce2 +C2m
Conditiile de frontiera pe suprafata ecranului sunt:
. Hn1 _ µr2 Ce2 ~em U (5.25)
sau 1
~1 (5.22) 1
H11 = H12 Hn - µr1 !:J.p = Ce2 +C2m
2 ~em+ i·wc 1e

5.2.3. Ecranarea electrica Se observii ca tensiunea perturbatoare depinde de impedanta conexiunii ecranului
la masii (referinta generalii) ~i de aceea pot sa apara urmatoarele situatii:
Un ecran electric este o incintii realizata dintr-un material conductor (de obicei
metal) in interiorul ciireia este amplasat circuitul perturbat (receptorul). Fizic, ecranele a) Ecranul nu este conectat la masa
sunt cutii metalice, tuburi sau inveli~ul metalic al cablurilor coaxiale. In acest caz ~em reprezintii o capacitate intre ecran ~i masa, adica:
Campul electric perturbator este produs de cuplajul capacitiv, iar efectul ecra- 1
nului electric asupra cuplajului capacitiv se poate analiza pe schema simplificata z
-em
=--
jwCem
(5.26)
din figura 5.7.
112 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 113

Tensiunea Ue va fi: c) Ecranul este conectat la masli prin impedantli nulli

in aceasta situatie avem:
U = Ce2 C1e ·U1 (5.27)
e Ce2 + C2m Gem + C1e Ue = 0 ~i UP= 0 (5.32)

Aceasta situatie se compara cu cazul in care, intre sursa perturbatoare ~i receptor ceea ce inseamna ca receptorul nu este perturbat.
nu ar exista un ecran, a~a cum se observa din figura 5.8. Rezulta ca pentru ca un ecran electric sa fie activ, este necesar sa fie conectat
la masa (la referinfa, in cazul general) prin impedanfa nu/a.
C12
• • -----11------.,---
2 1
Conectarea ecranului la masa prin impedanta nula fiind, practic, imposibila,
la legarea la masa trebuie luate toate masurile posibile pentru a se realiza o impedanta

u{ tC2mI
Fig 5.8. Cuplaj capacitiv intre doua
circuite.
de legatura de valoare cat mai mica, de inductivitate cat mai redusa. De aceea, in
mod frecvent se folosesc conexiuni sub forma de platbanda sau trese de cabluri
coaxiale aplatizate.
I
~ 5.2.6': Conectarea la masa a ecranelor electrice
Din figura 5.8 se vede ca curentul prin rezistenta R1 a circuitului sursei de Pentru a realiza o impedanta cat mai mica la conectarea ecranelor electrice la
masa trebuie respectate urmatoarele reguli.
perturbatie nu intluentcaza receptorul circuitului perturbat, acesta fiind influentat
numai de tensiunea U1 a sursei perturbatoare. Tensiunea perturbatoare UP care se a) Regula 1. Ecranul electric se conecteaza la punctul cu potential de refe-
aplica receptorului va fi: rinfa zero (masa) a circuitului protejat, plasat in interiorul
ecranului.
U = C12 ·U1 (5.28)
P C12 +C2m Pentru ajustifica aceasta regula se considera un amplificator de semnal alimen-
tat de la baterii ~i ecranat de un ecran conductor nelegat la masa ca in figura 5.9.
Comparand aceasta expresie cu cea a tensiunii Ue dintre ecranul nelegat la

!
E
masa ~i masa propriu-zisa se constata ca prezenta ecranului produce o oarecare scadere . .
~c1,
a tensiunii perturbatoare, dar aceasta scadere este nesemnificativa. C2. 2•
Ci. . I •
b) Ecranul este conectat la masli prin impedantli nenulli
in acest caz, impedanta de legatura la masa are expresia:
'. Tc,, '. • ' IA~

Zem = Rem + jwlem (5.29) 3

Daca se neglijeaza Rem rezulta tensiunea Ue intre ecran ~i masa, de forma:
'*· C3. E
U = Ce2 ·U1 (5.30)
-e Ce2 +C2m 1---1 a) b)
w2C1elem Fig.5.9. Aparifia capacitafilor parazite intre conductoarele circuitului ~i ecran:
Se observa ca apare o rezonanta la frecventa: a) situafia reala; b) schema echivalenta.

1 Cele trei capacitati parazite formeaza un circuit de reactie inversa (ie~ire -

f,=---- (5.31) intrare) cu consecinte negative asupra functionarii amplificatorului.
2n~C1elem Daca ecranul se leaga la masa circuitului, ca in figura 5.10, capacitatea parazita
in jurul frecventei de rezonanta, fr , perturbatiile la receptor sunt mari, chiar C 3e dispare, iar capacitatile C1e ~i C2e apar ca ni~te capacitati suplimentare la intrare
mai mari decat in lipsa ecranului. ~i la ie~ire.
114 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 115

Deoarece Regula 1 nu precizeazii in ce punct al masei trebuie legat ecranul,

l -.
T ele
~/
.
-TC2e 2
cum conductorul de masa nu este echipotential, este necesar ca punctul de legiiturii
la masii sii nu fie ales la intamplare.
b) Regula 2. Ecranul electric se conecteaza la punctul cu potential de
Fig. 5.10. Ecran legat la masa ~i
capacitafile parazite care apar. referin{a zero al semnalului la care este conectata sursa de
masa semnal (masa sursei de semnal) astfel inclit sa se asigure
. 3
circula(ia curenfilor perturbatori prin ecran, spre punctul de
E masa al sursei.
. Pentru a clarifica Regula 2 se considera un ansamblu electronic format dintr-
Dacii circuitul ecranat face parte dintr-un circuit mai complex care are o masii un traductor, un amplificator ~i o sarcinii, toate ecranate ~i legate prin cablu bifilar
comunii pentru intregul ansamblu, conductorul de masa al circuitului se leagii la masa ecranat, ca in figura 5.12. Tresa cablurilor bifilare joacii_rol de prelungi.re a ecranelor.
comunii a ansamblului ~i ecranul se cupleazii capacitiv cu o zona a masei comune, Ecran traductor Ecran amplifictor Ecran receptor
ca in figura 5.11. ' Tresa Tresa
cablu bifilar cablu bifilar
11 -c le"'-.
. , . . .....
-c
T""'2e2
L--.lA~
Ci.
l

3
C3e::;:
: E ..
..i.!
Jf
.~
.··········--~---·--·--··--1

i
--- ......~:
\_.....___..........-.--
......
___ __,

fr::)..
A~----------~---aj---------~
_T Cse
B b)
Fig. 5.11. Efectul diferenfei de potential intre puncte de masa diferite:
a) situafia reala; b) schema echivalenta.
Masa nu este echipotentialii ~i dacii conductorul de masa al circuitului se leagii
la masa comunii, in punctul A, iar 'intre ecran ~i masa comunii apare o capacitate
parazitii in punctul B (fig.5.11), intre punctele A ~i Bale masei comune poate sa
apara o tensiune de mod comun, UAs, care forteaza un curent de mod comun prin
capacitatea parazita C60 , curent care determina o tensiune parazita lntre punctul 3
~i ecran, pe capacitatea parazitii C30 (fig.5.11,b)
Daca, insii, ecranul este legat la masa ca In figura 5. IO; capacitatea parazita
C 38 este scurtcircuitatii ~i tensiunea perturbatoare U38 nu mai poate sa apara, chiar
dacii intre punctele A ~i B se genereazii o tensiune de mod comun.
Observa(ie: Conductorul de masii care iese din incinta ecranului pentru a se
conecta la masa comuna, in punctul A, poate fi considerat ca o extensie a ecranului
Ia.ra sa contravinii cerintei ca ecranul sa inveleasca complet circuitul (receptorul)
protejat.
Tl ~
~~----:··---·-·---·'>·-·@·.........>.................~(~ Carcasa (~asiu, pamant)
Fig. 5.12. Ecranarea corecta a unui ansamblu.
Daca sursa are o borna legatii la masii, punctul de potential zero al semnalului
este la masa sursei (punctul 0) ~i ecranul trebuie conectat in acel punct, ca in figura
5.12. in acest caz, eventualele tensiuni de mod comun care apar datorita cuplajelor
parazite intre ecran ~i carcasii sau piimant nu vor introduce perturbatii in interiorul
ansamblului, curentii perturbatori circuland doar prin ecran.
In figura 5.13 se prezintii un mod incorect de legare la masii a ecranului (legiiturii
'intre punctele 2 ~i 3). Se observii ca in acest caz, curentul sursei perturbatoare se
inchide prin conductorul de semnal producand prin conversia mod comun/mod normal,
o tensiune perturbatoare care se aplicii direct la intrarea amplificatorului.
in conformitate cu Regula 2, ecranul trebuie legat la masii intr-un singur punct
pentru ca toti curentii perturbatori sii circule spre punctul de potential minim de semnal.
Daca ecranul s-ar conecta la masii in mai multe puncte, datoritii impedantei
proprii a ecranului, curentii perturbatori care s-ar inchide prin ecran ar determina
ciideri de tensiune pe acea impedantii ~i curentii s-ar inchide prin conductoarele de
semnal.
116 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll lN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 117

Ecran traductor Ecran amplifictor Ecran receptor

Ue
Tresa Tresa adica: I = - - ~i LlUps = IP · Rs ;
cablu bifilar cablu bifilar P Rtotal

1ar LlUP =Ip ·R (5.34)

Analizand acest fenomen de cuplaj se constata ca:
,--------------<---------------\ I2 • cuplajul inductiv este de mod normal (diferential)
LJ I +h • tensiunile pe rezistentele R5 ~i R sunt in antifaza (op use)
• tensiunile perturbatoare.,nu se reduc daca se reduce rezistenta totala a circuitului.
Tensiunile perturbatoare pot fi reduse numai dacii se actioneazii asupra cauzelor
care determina aparitia ~i marimea t.e.m. perturbatoare Ue . Aceasta inseamnii, gasirea
unor metode ~i mijloace de reducere a inductivitatii mutuale intre circuite ~i anume:
Fig. 5.13. Ecranare incorectii a unui ansamblu. • mic~orarea suprafetelor circuitelor, atiit celui perturbator cat ~i a c'elui perturbat;
• orientarea in mod convenabil a circuitelor unul fata de celalalt (pana la
La numeroase echipamente ~i aparate, carcasa ~i ~asiul sunt metalice ~i au rol
perpendicularizare)
de ecran electric. Datorita dimensiunilor lor mari, impedantele lor intre puncte inde-
• indepartarea circuitelor unul de celalalt.
partate sunt mari ~i sunt strans cuplate cu elemente perturbatoare, in primul rand cu
Principalul mijloc de reducere a efectelor cuplajului inductiv ii constituie
Pamantul. De aceea, pot sa apara curenti perturbatori foarte inten~i. Pentru a evita
mic~orarea suprafetelor circuitelor, atat a celor perturbatoare, cat ~i a celor perturbate.
astfel de situatii este necesar ca legarea la masa sa se faca numai in punctul de potential
Acest lucru se poate realiza in trei moduri ~i anume:
minim al semnalului.
• prin apropierea conductoarelor de dus ~i de intors;
• prin torsadare;
5.3. Ecranarea cuplajului parazit inductiv • prin utilizarea cablurilor coaxiale.
Observa{ie: Ecranarea conductoarelor cu ecrane din materiale nemagnetice,
Fie, doua circuite cup late inductiv prin inductivitate mutuala M, ca in figura 5.14. legate sau nelegate la masa intr-un singur punct nu influenteaza cuplajul inductiv,
pentru ca nu actioneazii nici asupra proprietatilor magnetice ale mediului ~i nici
asupra geometriei circuitelor.
R

5.3.1. Ecranarea cablurilor ~i cuplajul parazit inductiv

Fig. 5.14. Cuplaj inductiv intre Pentru a studia efectele ecranarii asupra cuplajului inductiv este necesar, mai
douii circuite. intai, sa se analizeze cuplajul magnetic dintre un tub conductor parcurs de curent ~i
un fir conductor plasat in interiorul tubului, ca in figura 5.15.

Circuitul 1 este perturbator, iar circuitul 2 este perturbat. Curentul 11 , variabil,

di!) circuitul I, prin variatia fluxului campului sau magnetic, determina aparitia
tensiunii electromotoare, Ue in circuitul 2, exprimata prin:

~e = jwM!1 (5.33)
Fig. 5.15. Cup/a} magnetic intre un tub conductor !ji unfir conductor interior.
Tensiunea electromotoare perturbatoare, Ue, forteazii prin circuitul 2 un curent Daca circumferintele exterioara ~i interioara ale tubului conductor sunt con-
perturbator care produce caderi de tensiune perturbatoare pe rezistentele Rs ~i R, centrice ~i curentul le are densitatea uniformii, intregul flux magnetic <I> inconjoarii
 118 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagneticA 119

tubul in exterior, iar in interior nu exista camp magnetic. Inductivitatea tubului Se constata ca t.e.m. indusa in conductorul interior se modifica cu frecventa,
conductor este:
U; =0 in curent continuu ~i cre~te cu frecventa. Experienta arata ca la w ;::: Re se
5
L e =<I> Le
- (5.35)
1. obtine U; = Ue.

Tubul conductor devine, in aceasta situatie, ecran pentru un conductor plasat Frecventa la care U; = ~ se nume~te_pulsa(ie de tiiiere a ecranului. w1e,
in interiorul sau. Conductorul interior fiind inconjurat de acela~i flux magnetic,
inductivitatea mutuala, M, dintre tubul-ecran ~i conductorul interior va fi egala cu respectiv frecvenfa de tiiiere a ecranului f1e = Wte •
inductivitatea ecranului, adica: - 2n
Majoritatea cablurilor ecranate cu tresa sau folie din cupru au f1e = 5 + 15 kHz,
<I> iar cele cu folie din aluminiu au f1e <:: 35 kHz, datorita rezistivitatii mai mari a
M=-=Le (5.36)
le aluminiului.
Tensiunea electromotoare indusa de campul curentului din ecran in conductorul Observa(ie: Pulsatia de taiere are valoarea:
interior este:
!:,!; = -jwMle (5,37) W1e
K
=vL:' (5.43)

Avand in yedere ca ecranul, pe langa inductivitatea Le, are ~i o rezistenta Re de unde rezulta ca valoarea frecventei de taiere este:
~i consideriind ca curentul prin ecran, le , este produs de o tensiune exterioara Ue se
poate exprima curentul, prin:
Ue
J;. = 2~~ (5.44)

!e = Re + jwLe
(5.38)
Deoarece in cazul cablurilor coaxiale (ecranate) exista un cuplaj strans ecran-
conductor interior avand drept consecinta egalitatea intre inductivitatea ecranului ~i
sau I=~·--- (5.39) inductivitatea mutuala ecran-conductor interior (M = Le), acellsta proprietate poate
-eLe Re .
-+JW fi folosita atat pentru a reduce radiatia cablurilor, cat ~i pentru protectia receptoarelor
Le
la perturbatii magnetice.
Rezulta ca t.e.m. indusa in conductorul interior se poate scrie in functie de
tensiunea exterioara sub forma: a) Reducerea radiap.ei cablurilor prin ecranare
In cazul unei conexiuni cu cablu ecranat la care curentul din conductor, I;, se
jwM.
~ = Ue ~ Re + jw
(5.40) intoarce la sursa prin ecranul cablului, la o distanta oarecare de cablu, campul
magnetic creat de curentul prin conductor este egal ~i opus campului magnetic creat
Le de curentul care parcurge ecranul ~i rezulta ca campul magnetic total este, practic,
~i cum: Le =M, nul, a~a cum se observa ~i din figura 5.16.

avem: \l; =Ue~ (5.41)

Re .
L+ Jw e
Bi

sau, ca marime: ZR
.,...__;7

J\l;J =

~
0) z ·Ue (5.42)
le
+OJ2
Fig. 5. J6. Jnducfia totalii, in exteriorul unui cablu ecranat la care curentul de interior
e
parcurge ecranul, este nu/ii.
120 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll lN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagneticlli 121

De regula, ecranul trebuie sa fie legat la masa.
• Daca ecranul este legat la masa intr-un singur punct, la sursa, curentul de semnal
circula prin masa, iar prin ecran curentul este nul. in aceasta situatie, ecranul
nu are nici un efect.
• Daca ecranul este legat la masa, in doua puncte, adica la sursa ~i la receptor,
ca in figura 5.17 la frecvente mai mari decat frecventa de taiere (in mod obi~nuit,
pentru f > 5 f1e ) aproape intregul curent de semnal se intoarce prin ecran ~i
acesta i~i manifesta efectul de diminuare a ca~pului exterior.
Dacii, insii, frecventa de semnal este inalta ( f ::::: f1e ), curentii prin conductorul
de semnal ~i prin ecran sunt, practic, egali ~i suprafata, S 2, a circuitului este mult mai
mica (fig.5.18,b), iar fluxul magnetic al campului perturbator produce o perturbatie
inductiva mult mai redusa.
in cazul frecventei inalte apare, insii, un dezavantaj important: orice tensiune
perturbatoare intre cele doua extremitati ale ecranului (tensiune de mod comun) va
apare, in intregime, la bornele receptorului (tensiune de mod normal) deoarece
ecranul este ~i conductor de s~mnal. Cauzele aparitiei unei tensiuni intre extremitatile
ecranului pot fi diverse, cea mai frecventa fiind existenta unor potentiale diferite ale
punctelor de legare la masii.

ZR 5.4. Ecrane electromagnetice

Odata cu cre~terea frecventei, modul de tratare cvasistationar a campurilor
Im (electric ~i magnetic) i~i pierde valabilitatea deoarece curentii de deplasare produ~i
de campul magnetic sunt mari ~i nu mai pot fi neglijati. Acest fenomen apare, mai
ales, cand ecranul se afla intr-un camp indepartat fatli de sursa de perturbatii, unde
Fig. 5. I 7. fntoarcerea curentului de semnal pr in ecranul legal la mas ii in douii puncte.
campurile electric ~i magnetic sunt cuplate prin impedanta de unda a mediului
Cu cat frecventa este mai mare, valoarea curentului de intoarcere prin ecran, (Z0 = 37Hl).
le , se apropie mai mult de valoarea curentului de semnal I; .
Campul electric solenoidal E1 al undei electromagnetice incidente la suprafata
La frecvente mai mici decat frecventa de taiere, f1e , prin ecran circula un curent ecranului provoaca aparitia unor curenti in peretii ecranului, cu densitatea de curent:
de valoare redusa ~i legarea ecranului la masa in douii puncte poate deveni periculoasii
J = crE1 (5.45)
favorizand aparitia tensiunilor perturbatoare de mod comun.
Ace~ti curenti genereaza un camp magnetic de reactie HR , care produce, la
b) Protectia cablurilor prin ecranare
randul sau, prin inductie, un camp electric solenoidal de reactie, ER. Ciimpurile de
in figura 5 .18 se prezintii un circuit realizat cu un cablu ecranat ~i care este
reactie ER ~i HR formeaza, impreuna, o unda electromagnetica reflectata de catre
perturbat inductiv.
ecran. Rezulta ca ecranul aflat intr-un camp electromagnetic perturbator, devine, el
Si insu~i, emitator de unde electromagnetice.
in regimul stabilizat, ciimpul electromagnetic in spatiul exterior ecranului este
(
I
format din suprapunerea undei electromagnetice incidente cu unda electromagnetica
ZR
iI ~I reflectata de ecran, adica:
E =E1 +ER, (5.46)
~---)
~ iar In peretii ecranului, campul electric incident ~i eel reflectat se compenseaza
b)
reciproc, adica:
Fig. 5.18. Supra/a/a unui circuit perturbat inductiv. (5.47)
. E, =-ER
a) la Joas ii frecven{ii. f < f1e; b) la inaltii frecvenfii, f ~ f1e.
~i deci:
Dacii frecventa de semnal este joasii ( f < f1e) curentul de semnal se inc hide E1+ER=0 (5.48)
prin masii ~i suprafata, S,, intersectatii de fluxul magnetic al cfunpului perturbator, La lnalta frecventa, incintele ecranate se comporta ca rezonatoare de volum
este maxima (fig.5 .18,a). (cavitiifi rezonante de tip ghid de undii).
 123
Cap. 5. Ecranarea electromagneticil
122 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Perete ecran
Pentru detenninarea efectului de ecranare produs de un ecran electromagnetic Zona surselor de Impedanta de unda Zona ecranata
trebuie rezolvate ecuatiile Jui Maxwell atilt pentru zonele din interiorul ~i din exteriorul perturbatii Zs (Domeniul interior)
ecranului, cat ~i in materialul peretelui ecranului. Solutiile obtinute dau ciimpurile (Domeniul exterior) Impedanta de unda Zi
electric ~i magnetic exterioare (perturbatoare), Ee ~i He ~i ciimpurile electric ~i Impedanta de unda Ze
magnetic interioare, E1 ~i H1 , al cliror raport reprezintii f actorul de ecranare, respectiv Ese Es4
-+Hse Hs\
factorul de atenuare al ecranului. Metoda este, insa, deosebit de laborioasa din
punct de vedere matematic ~i de aceea, pentru o rezolvare mai rapidii se va prezenta Unda incidenta
metoda impedan{ei, care se bazeaza pe analogia c9 teoria undelor progresive. Ee; He )
----+ Unda emergenta E i; Hi
5.4.1. Metoda impedantei pentru determinarea atenuarii
ecranelor
Aceasta metoda se bazeaza pe o analogie intre propagarea undelor electro-
magnetice ~i propagarea undelor progresive de tensiune ~i de curent pe liniile electrice
lungi bifilare.
Undele progresive sunt unde TEM, adica unde electromagnetice la care vectorii
E ~i H sunt orientati transversal pe directia de propagare. Aceste unde se propaga
pe conductoarele liniei electrice, iar ecuatiile !or caracteristice pot fi transfonnate
cu u~urinta in ecuatiile de propagare pentru unde plane ce se propagii in mediul
Suprafata de Suprafata de
inconjurator
Aceasta transfonnare consta in inlocuirea, pur ~i simplu, in ecuatiile liniilor frontiera e frontiera i
Fig. 5.19. Comportarea unei unde electromagnetice plane la intal11irea unui ecran infinit
lungi, a marimilor complexe de intrare ~ 1 ~i !1 ~i de ie~ire (de capat), ~ 2 ~i b cu
lung $i plasat transversal pe direcfia de propagare (reflexie, transmisie, absorbfie).
s
marimile complexe ale ciimpurilor 1 ~i !::!1 , respectiv ~ 2 ~i !::b . Analogie cu undele progresive.
A~a cum undele progresive se reflecta ~i se refractii partial ciind intiilnesc o
discontinuitate pe linie ~i se atenueaza ciind se propaga pe linii cu pierderi ~i undele 5.4.1.1. Atenuarea prin reflexie
electromagnetice se vor reflecta ciind intiilnesc discontinuitati in mediul de propagare,
Atenuarea prin reflexie este fonnata din doua componente Re ~i R1 care
respectiv vor fi atenuate In mediul intiilnit. Inseamna ca prezenta unui ecran transversal
pe directia de propagare a unei unde electromagnetice plane produce efecte compa- corespund suprafetelor de frontiera e ~i i. Daca impedantele de unda Ze » Zs , o
rabile cu cele ale unei linii electrice cu pierderi, care are o impedanta caracteristica mare parte a energiei electromagnetice incidente este reflectata Ia suprafata de
mica ~i se afla in continuarea unei linii lungi, rara pierderi ~i cu o impedanta carac- frontierii "e" ~i se transmite inapoi la sursa. Raportul dintre unda incidenta ~i cea
teristica mai mare, ca in figura 5. I 9. reflectata, de exemplu pentru ciimpul electric, va fi:
Factorul de atenuare total al ecranului electromagnetic rezulta prin insumarea
~ = Ze +Zs (5.50)
mai multor componente, adica:
Ese 2Zs
a=R+A+B (5.49)
La fel, la suprafata de frontiera interioara se produce o noua modificare prin
unde: R - factorul de atenuare prin reflexie la suprafetele de frontierii e ~i i. reflexie a undei, care se suprapune multiplicativ peste prima. Daca Z1= Ze se obtine
A - factorul de atenuare prin absorbtie in interiorul ecranului (transformarea
atenuarea totala prin reflexie:
energiei electromagnetice in ca!dura prin pierderile prin efect Joule ale
2
curentilor care circula prin peretii ecranului). Ee (Ze + Z5 )
-=-'----'- (5.51)
B - termen de corectie care tine seama de reflexiile multiple in peretii E1 4ZsZe
ecranului (poate sa fie neglijat pentru A > 10+15 dB).
 *"
124 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 125

Notand cu K = Ze , rezultii: b) lmpedanta de unda a materialului ecranului

Zs
Impedanta de undii a materialului ecranului se determina utiliziind relatia generalii:
~ = (1+K)
2

Ei 4K
(5.52) ~s =) O' joo~
+ jOJE
(5.59)

Factorul de atenuare prin reflexie este: Cum, in cazul metalelor, cr » [jooE J, dacii grosimea peretelui ecranului, d, este
j(ze +zs)2j mai mare ca adancimea de p~trundere (d > o) , avem:
R = 20 lg 4ZsZe (5.53)
Z =iooµ (5.60)
sau -S O'

j1+K21 sau:
R=20 lg 4"fkr (5.54)
z = V2ci
rroµ(1+ i) (5.61)
-S

Pentru evaluarea practica a factorului de atenuare prin reflexie trebuie cunoscute

expresiile care.permit calculul impedantelor de unda Ze, Zs ~i Zi. respectiv:

a) Impedanta de unda in domeniul exterior l~sl =Zs= ~ 2:µ (5.62)

Pentru zona indepiirtata Ze = Z0 = 377 Q

Pentru zona apropiatii de sursa de perturbatii impedanta de ufidii depinde de Dacii Zs este exprimatii cu ajutorul adancimii de piitrundere, o, care are expresia:
distanta r fata de sursa de perturbatii ~i de natura acelei surse. in cazul campurilor 1
~nfµcr '
cu impedantii mare (antene liniare, campuri electrice) avem: 0 (5.63)
=
A.
Ze =Zo- (5.55) rezulta:
2nr
sau, practic: Zs = .J2. (5.64)
3 cr·o
- 18 · 10 [.Q] (5.56)
Ze - r·f Factorul de atenuare prin reflexie poate fi exprimat, a~adar; in mod direct, utili-
ziind constante de material, frecventa undei ~i distanta panii la sursii, ca in tabelul 5.2.
unde: r - distanta panii la sursa de perturbatii, in [m]
f - frecventa de emisie a sursei, in [MHz]. Tabelul 5.2. Expresii/efactorului de atenuare prin reflexie a unui ecran
in cazul ciimpurilor de impedantii mica (antene cadru, ciimpuri magnetice) avem Rds = 108-10 /g µrf
relatia: Zona indepartata
O'r

Z =
e
zo2nr- (5.57) Zona apropiata camp electric Rds = 142 -1 O lg ~f
3 2
r
A. O'r
sau, practic:
Zona apropiata camp magnetic RdB =75-10/g~
Ze = 7, 9 r · f [.Q] (5.58) f · O'r • r
unde: r - distanta pana la sursa, in [m]
f - frecventa de emisie a sursei, in [MHz]. in tabelul 5.2., crr este conductivitatea relativii raportata la conductivitatea
cuprului:
 126 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 5. Ecranarea electromagneticli 127

cr cr Dacii K » 1, relatia care exprima termenul B se simplifica, adica:

cr = - = - - ' (5.65)
0 5,8·10 7 ~
r cu
m Bd8 = 20lgll-e-2d.fefjM ·e-12 d.fefiMI (5.71)
iar: r- distanta piina la sursa, in [m)
Efectul reflexiilor multiple este mai important pentru H; deciit pentru E1 •
f- frecventa de emisie a sursei, in [MHz]. In practica ecranarii nu se folosesc pereti de ecranare, ci spatii ecranate
In functie de raportul impedantelor, factorul de atenuare prin reflexie poate fi inchise, care, Ia anumite frecvente se comporta ca rezonatoare de volum in inte-
pozitiv, negativ sau zero.
riorul carora apar variatii ale intensitatii ciimpului, respectiv variatii ale efectului
fn interiorul peretelui ecranului, intre suprafetele de frontiera e ~i i au loc reflexii de ecran, feno-mene care nu -sunt puse in evidenta prin metoda impedantei, pre-
multiple ale undei care se iau in considerare prin ter~enul B.
zentata mai sus.
5.4.1.2. Atenuarea prin absorbtie
La trecerea prin ecran a undei incidente, aceasta sufera o atenuare exponentiala 5.5. Materiale pentru ecrane
de forma Ese · ead. Raportul dintre valoarea de viirf refractate la trecerea prin suprafata
Pentru ecrane sunt utilizate acele materiale care prezinta o conductivitate
de separatie e ~i cea a undei care ajunge la suprafata de frontiera i este:
suficient de mare sau care sunt capabile sa creeze ciimpuri de reactie prin influenta
Ese = ea·d' sau prin inductie.
(5.66)
Esi Astfel de materiale sunt metalele neferoase ~i cele feromagnetice. in figura
iar factorul de atenuare prin absorbtie este: 5.20 se prezintii, comparativ variatia factorului de atenuare in functie de frecventa
pentru doua ecrane de grosime egala, constituite din Cu ~i Fe.
A= 20 lg Ese, (5.67)
Esi a [Np] ·~
adica:
35
.
in care:
A= 20 lgea·d, (5.68) 30
25
/ '
a= .jntµB 20
/
/ F e / /Cu
1

~i transformiind logaritmul zecimal in logaritm natural, avem: 15 __.-:::----

10
~~
Ads =1314·d·~, (5.69) 5
f[ Hz]
unde: d - grosimea peretelui ecranului, in (cm] 0
f- frecventa undei, in [MHz]. 102 103 104 105
Factorul de atenuare prin absorbtie A, prin valoarea sa, influenteaza reflexia Fig. 5.20. Factorul de atenuare al unui ecran cilindric plasat in camp magnetic transversal
multipla a undelor electromagnetice pe suprafetele de frontiera e ~i i , fapt ce are = =
(raza incintei r0 5 m; grosime ecran d0 0, 1 mm;
efecte asupra marimilor reale ale lui E; ~i H1• Pentru A< (10 + 15) dB trebuie introdus crcu =58·10 6S/m; crFe =7·106 S/m; µCu =1; µrFe =200.
termenul de corectie B care are expresia:
2
Sub 1 kHz, deoarece adiincimea de patrundere, 8, este mai mare deciit gro-
BdB = 20 /g[1- (k - 1)2 . e-2ydl (5.70)
simea ecranului, materialul care are conductivitatea mai mare are factor de atenuare
(k+1) , mai mare.
unde: Peste 5 kHz, adiincimea de patrundere devine mai mica deciit grosimea ecranului
~i, pentru ca permeabilitatea magnetica devine mai importanta, atenuarea ecranului
y =a+ j~ = .)jwµcr = (1 + j)~nfµcr
este mai mare pentru materialul cu permeabilitate magnetica mai mare.
 128 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Observafie:
a) Reamintim ca adancimea de patrundere se calculeaza cu relatia generala:
0= ~
yroµ (5.72)
sau 0
= ~ nf:cr (5. 73)
b) Datorita rezistivitiitii mari ~i a proprietatilor !or paramagnetice ( µr = 1)
ecranele din otel inoxidabil a~ o atenuare mai mica decat ecranele din Cu sau din Fe.
Daca se urmare~te folosirea avantajelor oferite de permitivitatea Er ~i perme-
abilitatea magnetica µr ale unor materiale trebuie avute in vedere atilt dependenta
acestor miirimi de frecventa, cat ~i efectul neliniar al saturatiei. Pentru eliminarea
efectului saturatiei se utilizeaza ecrane multiple la care materialele cu permeabilitate
mica ~i domeniu larg de liniaritate se plaseazii spre. sursa de perturbatii, iar materialele
cu permeabilitate mare ~i, deci, cu efect de ecranare ridicat se plaseazii inspre interior,
intr-un camp deja' u~or atenuat.
Dacii cerintele privind eficacitatea ecraniirii sunt reduse, pot fi realizate ecrane
~i din impletituri metalice sau se poate considera ca ecran electromagnetic, armatura
din fier beton a cladirilor. Efectele acestor ecrane sunt, insii, foarte slabc ~i utilizarea
lor nu !eprezinta o solutie tehnicii acceptabila.
Jn cele mai multe cazuri, carcasele metalice ale aparatelor ~i echipamentelor
electrice joaca ~i rolul de ecrane electromagnetice. Inlocuirea crescilndii, in ultimul
timp, a carcaselor metalice cu carcasa dm materiale plastice (materiale izolante) a
impus realizarea unor materiale plastice conductoare, respectiv materiale plastice
metalizate.
Materialele plastice cu conductivitate intrinseca sunt, in prezent, in faza de
cercetare. Cele care corespund stadiului actual al tehnicii contin adausuri de materiale
conductoare ca negru de furn, pulberi metalice etc. ~i sunt adecvate numai unor anumite
utiliziiri. in multe cazuri, insa, materialele plastice sunt prevazute in interior cu un
strat conductor realizat prin metalizare cu flacara sau cu plasma, aplicare de lacuri
conductoare, tratament galvanic, vaporizare in vid etc.
Ferestrele ecranate se realizeaza, de obicei, prin depuneri metalice transparente
pe sticla (implantare de ioni, evaporare sub vid). Efectul de ecranare al depunerilor
transparente conductoare este, insa, limitat ele oferind o atenuare bunii numai pentru
campurile electrice cvasistationare, fata de campurile magnetice cvasistationare
ecranarea realizata fiind foarte redusa. La frecvente mari, o eficacitate buna de
ecranare o ofera tesaturile din fie metalic, transparente.
De multe ori, alegerea materialului pentru ecrane depinde, nu numai de efectul
de ecranare propriu-zis, ci ~i de alte puncte de vedere, ca de exemplu: daca materialul
ecranului serve~te la realizarea inveli~ului unei cladiri deja existente, daca ecranul
trebuie sa formeze o cabina ecranatii autoportantii, daca in locul de amplasare existii
probleme de coroziune etc.
Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 129
5.5.1. Accesorii ale ecranelor
Ecranele prezintii, de regulii, deschideri sau sunt demontabile. Ele sunt prevazute
cu intrari ~i ie~iri filtrate pentru cabluri electrice, au ferestre tip fagure pentru ventilatie,
gauri pentru trecerea actionarilor mecanice, ferestre metalizate pentru observare etc.
Astfel de elemente suplimentare formeazii punti ~i bre~e pentru frecventele inalte care
pot anula efectul de ecranare. De aceea, la realizarea ecranelor este necesara gasirea
unor solutii tehnice, care sa permita realizarea conditiilor functionale ale ecranelor
fiira pierderi importante ale eficacitatii ecranarii. Astfel de solutii tehnice se vor
prezenta in continuare:
a) Etan~ari electromagnetice pentru imbinari
Incintele ecranate de mari dimensiuni ~i spatiile ecranate realizate tn constructie
modulara prezinta imbinari ~i interstitii unde curentii din ecran intampina o rezistenta
mare, transversal pe directia imbinarii. Aceasta determina mic~orarea efectului de
ecran pentru campurile magnetice. De aceea, interstitiile u~ilor ~i imbinarilor dintre
panourile de ecranare trebuie sa fie prevazute cu elemente de etan~are electromagnetica
suplimentare, care sii realizeze contacte electrice pe toatii lungimea !or. Exista, In
acest scop, o mare varietate de sortimente de etan~iiri ~i de materiale de etan~are,
ca: riglete elastice de contact, elastomeri conductori (cu continut de particule de
argint, fibre metalice), tesaturi din impletitura de sarma etc.
Acolo unde panourile nu trebuie mi~cate (deplasate), cele mai bune imbinari
se realizeaza prin sudura sau prin lipire, dar care trebuie sa fie continue. Utilizarea
~uruburilor sau niturilor nu asigura o prea buna etan~are. •
Metalul din garniturile de etan~are trebuie sa fie compatibil galvanic cu supra-
fetele lmbiniirii, adica, intr-un mediul activ (urned, deci electrolitic), nu trebuie sa
formeze cu suprafetele imbiniirii pile galvanice, care sa conduca la coroziune ~i la
distrugerea contactului electric. (Nu trebuie, a~adar, utilizate garnituri de cupru la
suprafete din aluminiu). 0 metoda de eliminare a coroziunii consta in prevenirea
umezirii suprafetelor, ceea ce se poate face prin etan~area cu garnituri conductoare
etan~e. Acest procedeu, insa, este scump ~i rar folosit ~i de aceea se recomanda
vopselele anticorozive conductive.
0 situatie speciala o reprezinta ecranele magnetice realizate din materiale
feromagnetice, la care esentialii este realizarea unei cai de reluctanta magneticii cat
mai mica pentru campul magnetic. Aceasta lnseamna ca trebuie asigurata continuitatea
circuitului magnetic, deci existenta unui intrefier minim. Pentru aceasta, In zonele
de lmbinare, peretii trebuie suprapu~i sau ingro~ati, iar prin prelucrare ~i prindere sa
se realizeze un intrefier minim. Nu se poate folosi lipirea imbinarilor cu aliaje de
lipit nemagnetice.
b) Tratarea orificiilor din ecrane
Orice ecran este prevazut cu orificii pentru aerisire, evacuarea caldurii, trecerea
conductoarelor de alimentare cu energie electrica ~i a conductoarelor de semnal,
130 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
etc. Din cauza prezentei orificiilor, atenuarea reala a ecranelor este mai mica deciit
in cazul ideal al ecranelor fiira deschideri, pentru ca:
• orice orificiu reprezinta o cale de patrundere a ciimpului perturbator in ecran;
• circulatia curentilor turbionari prin peretii ecranului este perturbata.
In cazul ecranelor magnetice, mic~orarea atenuiirii se datoreaza faptului ca
orificiile reduc sectiunea traseelor liniilor de camp magnetic determinand cre~terea
reluctantei magnetice.
Degradarea atenuarii ecranelor din cauza orificiilor depinde de:
• dimensiunile, forma ~i amplasarea orificiilor; .·
• impedanta de undii a campului perturbator;
• frecventa campului peiturbator.
Cu cat suprafata ocupata de orificii este mai mare, degradarea atenuarii ecranului
este mai mare.
De multe ori, insa, forma ~i orientarea orificiilor conteaza, chiar mai mult
decat suprafata ocupata de acestea. Acest lucru se poate constata din figura 5.21
unde se vede ca o fanta dreptunghiulara, indiferent de aria suprafetei ei, perturba
mai mult circulatia curentilor turbionari, decat mai multe orificii circulare a caror
suma a ariilor suprafetelor este egala cu aria suprafetei fantei dreptunghiulare mari.
~ I
~ ~
~ ~
~ ~
~ ~
~ ~
~
~ ~
~ Pentru conductoarele de alimentare cu energie electricii se folosesc filtre de
~ ~
Fig. 5.21. Efectu/formei geometrice a/ante/or asupra circula{iei curen{ilor turbionari.
0 fanta dreptunghiulara cu lungime nu prea mare fata de lungimea de unda a
oscilatiei ciimpului se comportii ca o antena de emisie - a~a numita ,,antena fanta".
Emisia apare ciind lungimea fantei, I!. este:
/...
f>- (5.74)
100
~i devine maxima pentru I!. = ~ Fig. 5.22. Dispunerea
Antena fanta este excitata de campul exterior, perturbator ~i emite in spatiul
protejat. in acest caz, atenuarea ecranului este compromisa. De aceea, la constructia
ecranelor trebuie evitata formarea fantelor capabile sa devina antene. Astfel de fante
pot sa apara din cauza deformarii capacelor ~i peretilor ~i indepartarii suprafetelor
lmbinate. De aceea, ecranele trebuie realizate in straturi rigide ~i imbinarile sa contina
garnituri conductive.
Cap. 5. Ecranarea electromagnetica 131
In cazul firelor de alimentare $i a conductoarelor de semnale de joasa frecventa
care tree prin orificii, este obligatorie folosirea condensatoarelor de trecere. Un
condensator de trecere are o armatura exterioara tubulara iar a doua armiiturii o
constituie conductorul care este de tip coaxial. Intre cele douii armiituri existii un
dielectric ceramic care asigurii capacitati de ordinul nF (uzual, are valoarea de 1 nF).
Armiitura exterioara se fixeazii de ecran prin lipire sau prin infiletare ~i se strange
cu o piulita..
in cazul incintelor ecranate mari previizute cu orificii mari de aerisire ~i cu
u~i $i ferestre mobile apar probteme deosebite. Astfel, pentru u~i ~i ferestre, continuitatea
ecranului se asigurii prin garnituri metalice elastice care se monteazii pe contururile
u~ilor ~i ferestrelor, iar orificiile pentru aerisire se ecraneazii cu plase cu ochiuri
mici din fire conductoare (cupru sau aliaje).
5.5.2. Filtre de retea ~i pamantari
Dacii un conductor piitrunde nefiltrat din spatiul perturbat in spatiul ecranat
el va actiona in incinta ecranului ca o antenii ~i eficacitatea ecraniirii va fi complet
compromisa.
Pentru ca un ecran sii-$i poatii indeplini rolul trebuie ca toate conductoarele
atat cele de alimentare cu energie electricii, cat $i cele de semnal, care intra sau ies
din spatiul ecranat, sii fie prevazute cu filtre
Conductoarele pentru semnale de masurii, care in afara incintei ecranului, sunt
ferite de perturbatori datoritii ecraniirii cablurilor, pot fi introduse nefiltrate in incinta
ecranatii, deoarece ecranurile cablurilor de miisurii pot fi considerate ca prelungiri
ale spatiului ecranat de-a lungul conductoarelor de miisurii.
re/ea, care sunt formate din mai multe componente care sa aibii efect de filtrare in
anumite domenii de frecventii.
Filtrele, legiiturile de piimantare ~i conexiunile ecranelor cablurilor de miisurii
la ecran trebuie sa fie amplasate intr-o singurii zonii a ecranului, foarte apropiate
unele de altele, pentru eliminarea curentilor de egalizare in peretele ecranului, a$a
cum se vede din figura 5.22.
incinta ecranului
corectii a conductoarelor,
cablurilor de miisurare #
piimantiirii unui ecran
placa de
cupru~
132 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Un ecran inchis nu are nevoie de piimantare pentru a-~i indeplini functia.
Dimpotrivii, o legiiturii Ia piimant falsificii formarea liberii a campului de reactie
compensator produs prin inductie sau prin influentii ~i reduce eficacitatea ecraniirii.
Totu~i, din motive de electrosecuritate, in practica, toate carcasele ecranate $i
incintele ecranate sunt legate la piimant (la conductorul de protecfie, PE).
5.5.3. fncaperi ecranate fara reflexii. Camere anechoice
Undele electromagnetice care se produc in interiorul inciiperilor ecranate suferii
reflexii datoritii peretilor ecranelor. Undele reflectate se suprapun peste undele incidente
formand unde stationare cu noduri ~i cu ventre pronimtate. De aceea, repartitia spatialii
a campului electromagnetic devine foarte neomogenii, iar rezultatele miisuriitorilor
de emisii perturbatoare sau de imunitate la perturbatii vor depinde de frecventa ~i
de dispunerea in spatiu a obiectelor de incercat ~i a antenelor.
Pentru a se evita astfel de fenomene, inciiperile ecranate pentru miisurarea
CEM sunt placate in interior cu elemente absorbante care realizeazii o adaptare de
impedanfa continua :;i Jara rejlexii intre impedanta de undii a interiorului incintei
(Z 0 = 377 .Q) ~,i impedanta de undii a peretilor ecranului (Z 1 =0). Astfel de inciiperi
se numesc camere anecltoice (camere fiirii ecou) ~i permit realizarea unor miisuriitori
de campuri, care altfel nu puteau fi realizate decat in aer liber.
Elementele absorbante sunt realizate din dielectrici sau din materiale feromag-
netice cu pierderi, in care, o parte importantii din energia electromagneticii incidentii
se transformii 'in ciildurii. Cel mai utilizat material este spuma poliuretanicii impreg-
natii cu vopsea conductoare pe baza de carbon. Elementele absorbante din spumii
poliuretanicii au formii de piramide, astfel incat undele e!ectromagnetice sii intalneascii
multiple suprafete absorbante ~i sii fie absorbite aproape complet intre piramide.
Cum factorul de atenuare prin reflexie depinde in special de frecventii, dacii
lungimea de undii a undei electgromagnetice este egala cu iniiltimea piramidei,
factorul de atenuare prin reflexie este de cca 30 dB. Atenuarea cre~te cu cre~terea
raportului 'intre lniiltimea piramidei absorbante ~i lungimea de unda.
Elementele absorbante din spumii poliuretanicii cu carbon sunt elemente
absorbante de bandii largii. Pe langii acestea, pentru surse de perturbatii monocromatice
(pe o singura frecventa) se pot folosi ~i elemente absorbante de bandii ingustii fonnate
din mai multe straturi paralel, avand grosimi astfel alese incat pentru anumite frecvente,
undele reflectate in straturile adanci sa anihileze undele incidente printr-o interferenta
distructivii.
Capitolul 6
ASPECTE ALE COMPATIBILITATll
... '
ELECTROMAGNETICE IN
ELECTROENERGETICA
Electroenergetica reprezintii domeniul tehnic care se ocupii de producerea,
transportul, distributia ~i utilizarea energiei electrice.
Deoarece in electroenergetica clasica transferu.I energiei electromagnetice de
la surse la consumatori se realizeazii la frecvente joase (50 Hz; 60 Hz), interferentele
electromagnetice se fac simtite, preponderent, prin conducfie, dar datoritii tensiunilor
inalte ~i a curentilor de valori mari care apar in liniile electrice de transport ~i de
distributie ~i cuplajele capacitive $i inductive (prin camp electric, respectiv prin
camp magnetic) joaca un rol important in modurile de manifestare ale interferentelor
electromagnetice.
Principalele probleme de interferente electromagnetice cu care se confrunta
domeniul electroenergeticii sunt:
a) Supratensiunile produse de loviturile directe ~i indirecte de triisnet;
b) Supratensiunile de comutatie produse de manevrele efectuate in retelele electrice;
c) Supratensiunile cu front foarte rapid;
d) Supratensiunile temporare;
e) Prize le de piimant;
f) Coordonarea izolatiei retelelor ~i echipamentelor electrice.
6.1. Supratensiuni atmosferice produse
de loviturile de trasnet
Supratensiunile induse in liniile electrice aeriene ~i 'in transformatoare de
ciitre o desciircare electricii atmosfericii pe timp de furtuna pot provoca perturbatii
electromagnetice importante care afecteazii atilt procesul de transport, cat ~i distributia
energiei electrice Ia consumatori.
Realizarea unei protectii corecte ~i eficiente a elementelor sistemului electro-
energetic lmpotriva acestor perturbatii electromagnetice impune cunoa~terea
caracteristicilor campului electromagnetic radiant produs de triisnet.
6.1.1. Mecanismul formarii unei furtuni
Fulgerul se define~te ca o descarcare electricii cu lungimea de cativa kilometri
asociatii unui impuls de curent tranzitoriu de foarte mare amplitudine. Sursa unui fulger