FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ȘI SILVICULTURĂ

REFERAT LA DISCIPLINA :SILVOTURISM

SILVOTURISMUL ÎN REZERVAŢIA NATURALĂ

CHEILE RUDĂRIEI

COORDONATOR:

ȘEF LUC. DR.ING. BANU CONSTANTIN

STUDENT: BONA CAIUS MIHAI

ANUL UNIVERSITAR: 2014-2015

1
 CUPRINS

 Introducere...........................................................................................3-4
 Capitolul I. Silvoturismul-Abordari Conceptuale
1.1.Concepte si clasificari folosite in turism.....................................................5-7
1.2 Silvoturismul in Romania...........................................................................8-13
 Capitolul II. Silvoturismul in Rezevaţia Naturala Cheile Rudăriei
2.1.Introducere ..............................................................................................14-15
2.2.Istoricul zonei ..........................................................................................15-16
2.3.Localitatea Eftimie Murgu........................................................................16-18
2.4.Ansamblul de Mori din Eftimie Murgu .....................................................18-20
2.5.Lgende ...................................................................................................20-21
2.6.Rezervatia Naturala Cheile Rudariei ......................................................21-27

 Concluzii………………………………………………………………......28

 Bibliografie………………………………………………………………...29

2
 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă tratează silvoturismul ca o modalitate de petrecere a timpului

liber şi relaxare în arealele împădurite gestionate de către diferite instituţii silvice
(ocoale silvice, cantoane forestiere, Romsilva, etc.) sau asociaţii turistice. Acest fapt
presupune că organizaţiile respective, se constituie ca prestatori de servicii turistice şi
pun la dispoziţia vizitatorilor o infrastructură specifică (cabane silvice, căi de
comunicaţie, mijloace de transport) şi produse turistice adecvate (cazare, drumeţie,
călărie, pescuit, vânătoare, prelevarea plantelor medicinale şi a fructelor de pădure,
etc.).
Silvoturismul este o activitate care a prins amploare la nivel mondial
bucurându-se de un real succes printre iubitorii de turism în natură. Prin derularea
activităţii de silvoturism se urmăreşte atât punerea în lumină a peisajelor deosebite, a
habitatelor nealterate şi a biodiversităţii din pădurile planetei, cât şi conştientizarea
publicului larg asupra necesităţii protejării naturii. Organizaţiile silvice şi asociaţiile
turistice utilizează cabanele din administrare şi pun la dispoziţia turiştilor ghizi
specializaţi care să-i însoţească şi să le furnizeze informaţii utile referitor la obiectivele
ce sunt vizitate.
Unul din obiectivele majore propuse prin silvoturism este acelea de a atrage
un număr cât mai mare de turişti în vederea promovării imaginii şi a cadrului natural din
anumite regiuni.
Lucrarea prezintă cabanele silvice ale Romsilva, amplasare, modalităţi de
cazare, dar şi ofertele pentru petrecerea timpului liber, respectiv turism
ecumenic,turism cultural,drumetii, escaladare, cu precizarea costurilor, a traseelor de
desfasurare.
Studiul de caz analizează factorii care determină/influenţează alegerea unei
destinaţii turistice. Cererea turistică se manifestă practic într-un număr infinit de variante,
nuanţate de la un client potenţial la altul, în funcţie de:

- tipologia socioprofesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară

călătoria turistică a clientului interesat;

3
 - caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de
transport, modalităţile de cazare etc);

- sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în

funcţie de structura serviciilor;

- motivaţiile clientelei şi preferinţele turiştilor pentru atracţiile oferite

Interesul pentru consumaţia turistică nu este ceva înnăscut: el apare în contextul
factorilor de influenţare a cererii turistice la locul de origine a turiştilor potenţiali. Aceste
condiţii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict individualizate) ale
fiecărui consumator de servicii turistice, provoacă interesul turistic, cu alte cuvinte -
motivaţiile turistice.

Analiza interdependenţei diferiţilor factori motivaţionali care stimulează sau

frânează circulaţia turistică permite adaptarea mai operativă a ofertei turistice la nevoile
de consum ale populaţiei pentru serviciile turistice.

4
 CAPITOLUL I. SILVOTURISMUL-ABORDĂRI
CONCEPTUALE

1.1 .CONCEPTE ŞI CLASIFICĂRI FOLOSITE ÎN TURISM

Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau
„to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul
anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa - în general şi în Franţa - în
special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour"
(călătorie, plimbare, mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul
de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini şi mai adânci, el derivă din
cuvântul grec „tournos" şi, respectiv, din cel latin „turnus" şi înseamnă tot călătorie în
circuit. Din termenul „turism" a derivat şi cel de „turist", adică persoana care efectuează
călătoria pentru plăcerea proprie.
Profesorul englez F. W. Ogilvie, în 1933, considera ca fiind turişti „... toate
persoanele care satisfac cel puţin două condiţii, şi anume sunt depărtate de casă
pentru o perioadă care nu depăşeşte un an şi cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să-
i câştige ". Asemănător se pronunţa şi compatriotul său A. C. Norwal (1936), care
considera că turistul „este acea persoană care intră într-o ţară străină pentru orice alt
scop decât de a-şi stabili o reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi care
cheltuieşte, în ţara unde se stabileşte temporar, banii câştigaţi în altă parte". Cel care a
elaborat o definiţie a turismului - acceptată pe plan mondial, a fost profesorul elveţian
dr. W. Hunziker, acesta apreciind că: „Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene
care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp
cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate
lucrativă oarecare'' (1940).

5
 Zece ani mai târziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) -
defineşte turismul ca fiind „...teoria şi practica din sfera călătoriilor; călătoria fiind de
plăcere", iar turistul drept „...cel care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce
face aceasta pentru recreere; cel care călătoreşte de plăcere sau pentru motive
culturale, vizitând diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru
peisaj sau altele asemănătoare".
Dicţionarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiţie a
turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos
sau cu diferite mijloace de transport a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti,
a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."
Dictionnaire Touristique International (1969) conţine şi el o formulare: „Turismul
reprezintă ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea
unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor
organizaţii, societăţi sau agenţii specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de
timp, precum şi industria care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor" şi tot în
Dicţionarul turistic internaţional (1980) se precizează că „turismul se distinge de
călătorie prin aceea că implică pentru persoana în cauză, pe de o parte, alegerea
deliberată a ţintei, pe de alta, preocuparea exclusivă pentru satisfacerea plăcerii sale".
Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-
social în care se desfăşoară turismul în perioada de la ultima Conferinţă Internaţională
a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinţa Internaţională asupra turismului şi
statisticii turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale
conceptelor de bază în turism:
„Turismul se referă la activităţile unei persoane care călătoreşte în afara
mediului său obişnuit, pentru mai puţin de o perioadă specificată de timp şi al cărei
scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la
locul de vizitare."
Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de Organizaţia
Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre
un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale
cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi
remunerate în locul vizitat. Astfel sunt consideraţi turişti persoanele care:
• efectuează o călătorie de agrement (vacanţă, concediu);
• se deplasează în staţiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau
îmbunătăţirii stării de sănătate;

6
 • se deplasează în alte localităţi în scopul de a participa la competiţii sportive;
• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferinţe internaţionale,
reuniuni ştiinţifice sau misiuni religioase etc;
• se deplasează în scopuri culturale.
În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element
dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de
bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De
asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în
dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante
la: construirea şi realizarea de noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru
sporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ
spor de producţie.
Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană. El acţionează, prin natura
sa, atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De
asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării
timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează comunicarea,
schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra
formării intelectuale Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul
său reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de muncă a
populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de tratamente balneo-medicale.
Totodată, turismul reprezintă un mijloc de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de
cultură şi civilizaţie a oamenilor.
Răspunzând unor cerinţe de ordin social, turismul se afirmă şi ca un important
mijloc de utilizare a timpului liber. Evoluţia contemporană a economiei mondiale este
caracterizată de tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridică probleme privind
organizarea şi utilizarea eficientă a acestuia .
Abordarea conceptual a silvoturismului este urmată de prezentarea bazei tehnico-
materiale a turismului, care cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se
foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În acest
context se au în vedere atât mijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele
comune, aparţinând altor ramuri, dar folosite şi de turism(infrastructura generală) În
cadrul bazei tehnico – materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie
publică, agrementul, etc. prin numărul şi structura lor reflectă, în cea mai mare măsură,
gradul de dotare şi dezvoltare turistică, în ansamblu sau la nivel teritorial.

7
 1.2.SILVOTURISMUL ÎN ROMÂNIA

Sivoturismul reprezintă o modalitate de petrecere a timpului liber şi relaxare în

arealele împădurite gestionate de către diferite instituţii silvice (ocoale silvice, cantoane
forestiere, Romsilva, etc.) sau asociaţii turistice. Acest fapt presupune că organizaţiile
respective, se constituie ca prestatori de servicii turistice şi pun la dispoziţia vizitatorilor
o infrastructură specifică (cabane silvice, căi de comunicaţie, mijloace de transport) şi
produse turistice adecvate (cazare, drumeţie, călărie, pescuit, vânătoare, prelevarea
plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, etc.).
Silvoturismul este o activitate care a prins amploare la nivel mondial
bucurându-se de un real succes printre iubitorii de turism în natură. Prin derularea
activităţii de silvoturism se urmăreşte atât punerea în lumină a peisajelor deosebite, a
habitatelor nealterate şi a biodiversităţii din pădurile planetei, cât şi conştientizarea
publicului larg asupra necesităţii protejării naturii. Organizaţiile silvice şi asociaţiile
turistice utilizează cabanele din administrare şi pun la dispoziţia turiştilor ghizi
specializaţi care să-i însoţească şi să le furnizeze informaţii utile referitor la obiectivele
ce sunt vizitate.
Unul din obiectivele majore propuse prin silvoturism este acelea de a atrage
un număr cât mai mare de turişti în vederea promovării imaginii şi a cadrului natural din
anumite regiuni.

Dintre programele propuse de prestatorii de servicii silvoturistice pot fi amintite:

1. Activităţi:
- Vizitarea unor arii protejate (parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii
naturale etc.);
- Observarea şi filmarea în natură;
- Pescuit sportiv;
- Picnic în mijlocul naturii;
- Vizitarea unor obiective culturale, religioase (mănăstiri) şi istorice, amplasate
în fondul forestier;
- Concursuri ad-hoc despre pădure şi mediul înconjurător (protejarea şi
conservarea acestora).

8
 2. Servicii:
- Ecoghid;
- Cazare în cabanele silvice;
- Materiale video cu peisaje din zonă;
- Pliante, hărţi turistice;
- Suveniruri cu specific românesc, tradiţional.

Ecotourismul se îmbină şi se completează cu silvoturismul.Ecoturismul este un

concept care s-a dezvoltat subsatnţial. Operatorii de turism trebuie să menţină acest
trend ridicat prin planificarea excursiilor în aşa fel încât să încurajeze protecţia mediului
înconjurător şi dezvoltarea sustenabilă.
Ecoturismul este un concept relativ nou în cadrul turismului domestic.Cei mai
mulţi turişti tind să se deplaseze spre parcurile naţionale, în cazul ţării noastre spre
rezervaţiile naturale, căutând locurile tradiţionale naturale, nealterate de prezenţa
omului,în cadrul cărora pot admira şi animale sălbatice, plante rare. Aceşti turişti sunt
pasionaţi de sălbăticie, însă pentru a avea acces în ariile naturale protejate au nevoie
de un ghid turistic.
România dispune de un covor vegetal natural deosebit de variat şi bogat, în
care pădurile sunt reprezentative, acoperind aproape o treime din teritoriul naţional.
De la munte până la mare întâlnim tufişuri si vegetaţie de stâncă, pe crestele
munţilor, pajişti înflorite si păduri seculare de codru în zonele de munte şi deal,
stejărete şi cerete ori arborete de şleau cu multe specii în zona de câmpie, zăvoaie de
plop şi salcie în luncile apelor, plante sărături şi nisipuri pe lângă marile râuri, ierburi de
zonă umedă şi stuf nemărginit in bălti si in Delta Dunării.
Peisajul mirific al tarii noastre poate fi descoperit alături de specialiştii pe care
Regia Nationala a Padurilor – Romsilva ii pune la dispoziţia celor interesaţi de turismul
in natura, cu posibilitatea de a înnopta la una din cabanele de vânătoare si de a
beneficia de toate facilităţile pe care acestea le oferă, de la căldura lemnului si pana la
sălbăticia zonelor in care ele sunt amplasate.
“Silvoturismul în ţara noastră s-a dezvoltat pe cele două componente
determinate de principalele forme de proprietate asupra pădurii:
-turismul în gospodăriile proprietarilor de păduri private, rezultate în urma
aplicării legislaţiei de retrocedare a pădurilor către foştii proprietary sau către
moştenitorii legali ai acestora;

9
 -dezvoltarea silvo-turismului în cabanele şi zonele forestiere proprietate public
a statului administrate de către Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva”. 1
Când vorbim despre silvoturism ne gândim la turismul montan, la petrcerea
timpului liber în mijlocul pădurii. În orice ţară, pădurile constituie unul dintre factorii care
stimulează şi incur;ajează dezvoltarea turismului. Datorită frumuseţii peisajului, a
efectelor recreative sub aspectul confortului psihic de care beneficiază cei care străbat
pădurile, acestea sunt un factor de turism, dar şi de influenţare a deplasării turiştilor în
zonele în care acestea există. Referindu-se la rolul pădurii în activitatea de turism Ion
Machedon (1996) afrimă că pădurea “ asigură o influenţă binefăcătoare asupra stării
generale a organismului, nu numai prin ameliorarea climatului, ozonificarea aerului şi
purificarea sa de particulele de praf şi de alte elemente toxice, ci şi prin efectul
calmant, de confort psihic characteristic întregii ambianţe din pwdure, prin spectacolul
de varietăţi (coloristic, cinegetic, peisagistic, musical etc.) inegalabil pe care pădurea îl
oferă vizitatorilor, cu atâta generozitate, în orice anotimp al anului.”
În ultimii ani se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea silvo-turismului care
are drept scop valorificarea complex a pădurilor prin multiplr activităţi turistice. Un rol
deosebit îl va avea deschiderea pădurilor private către public în scop touristic şi
sprijinirea construirii de noi cabane de vânătoare şi a punctelor de observaţie a
animalelor sălbatice, îndeosebi a celor ocrotite. Existenţa pădurilor într-un sistem
turistic rural privat va amplifica valenţele turistice ale satelor şi va amortize mai rapid
investiţiile realizate pentru a atrage un număr mai mare de turişti.
Silvoturismul este forma de turism care pune în valoare frumuseţea peisajelor
pădurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor şi coloritului. Silvo-turismul
este practicat având ca bază cabanele şi cantoanele silvice special amenajate în acest
sens şi se poate desfăşura în siguranţă sub îndrumarea personalului de teren al
ocoalelor silvice sau a agenţilor de teren de la parcurile natural şi naţionale coordinate
de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva. Silvoturismul are ca forme înrudite turismul
cinegetic şi pescuitul sportiv.
Prin silvoturism se încearcă punerea în lumină a peisajelor deosebite, a
habitatelor nealterate şi a biodiversităţii din păduri în strânsă legătură cu necesitatea
protejării naturii.
Plecând de la aceste “definiţii” ale silvoturismului putem afirma că potenţialul
judeţului nostru pe această palieră cuprinde ariile protejate reprezentate de Parcul

10
Naţional Munţii Rodnei, Parcul Naţional Călimani, câteva rezervaţii naturale, dar şi alte
resurse naturale .

Fig.2.Planul de amenajare a teritoriului naţional-Secţiunea a IV-a-Turism

Punerea în valoare a unor componente ale cadrului oferit de natura patriei

permite dezvoltarea unui “turism alb” pentru sporturi practicate iarna, a unui “turism
albastru” care oferă cadrul necesar practicării sporturilor nautice şi a unui “turism
verde”, desfăşurat în arii natural protejate, adică în rezervaţii şi parcuri naturale. Astfel,
reţeaua de parcuri naturale şi parcuri naţionale care a fost aprobată prin HG229/2009
are un rol important în încurajarea şi dezvoltarea turismului.
Silvoturismul este una dintre formele de turism care presupune desfăşurarea
activităţilor turistice într-un mediu agreabil, nepoluat, cu privelişti reconfortante şi
nepoluate. Rmsilva se implică în dezvoltarea acestui tip de turism prin valorificarea

11
potenţialului cabanelor silvice, prin amenajarea şi întreţinerea acestora în conformitate
cu standardele impuse de legislaţia în vigoare, încercând să asigure un confort sporit
turiştilor.
Turismul reprezintă una din componentele majore ale vieţii economice şi
sociale, iar România este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat,
diversificat şi concentrat (fig. 1), caracterizat prin:
• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;
• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;
• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;
• factori naturali recomandaţi într-o cură balneară complexă;
• patrimoniu cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan internaţional, cu care
România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din
lume.
Ca sector economic cu valenţe reale de dezvoltare pe termen mediu şi lung,
turismul antrenează în sistemul său un larg evantai de activităţi economice, culturale şi
sociale. In acelaşi timp, turismul reprezintă un mijloc de valorificare a patrimoniului
natural şi culturalinstotic, conform principiilor dezvoltării durabile şi de dezvoltare rurală
prin extinderea arieiofertei specifice şi crearea de venituri şi locuri de muncă în mediul
rural, altele decât cele de bază.

12
Fig.1.Principalele zone turistice

13
 CAPITOLUL II. Silvoturismul in Rezevaţia Naturala Cheile
Rudăriei

2.1.Introducere

Rezervatia Naturalt Cheile Rudariei este situata in sud-vestul Romaniei, în

nordul Muntiilor Almajului pe cursul paraului Rudaria, avand o suprafata de 300ha.

Din punct de vedere administrativ, este în regiunea de dezvoltare Vest, Judeţul

Caraş-Severin, Unitatea Administrativ-Teritoriala Eftimie Murgu.

Aria protejata a fost declarata pentru prima data in anul 1982 ca urmare a
importantei perimetrului din punct de vedere geomorfologic, floristic, faunistic si
mulinologic.

Reprezinta principalul punct de atractie al depresiunii Almajului si cel mai mare

complex mulinologic din sud-estul Europei.

In anul 2007, perimetrul este integrat in Reteaua Europeana Natura 2000, fiind
declarat Sit de Importanta Comunitara Cheile Rudariei.

Aspecte naturale si culturale sunt strans legate prin existenta morilor de apa in
valea Rudariei.

Asezarea umana confirmata de cercetarile arheologice si atestarile documentare

demonstreaza ca a fost un centru social si economic important al zonei in mai multe
perioade istorice.

 Prima denumire a satului “Garliste” este un toponim de origine slava prin care se
intelege “un crac de rau care este condus la moara”.

 A doua denumire a localitatii “Rudaria” deriva de la cuvintele slave

ruda=minereu si reka=rau, rudaria, adica locul de unde se extrage minereul de
fier.

 Denumirea actuala a localitatii”Eftimie Murgu”, poarta numele marelui

revolutionar roman pasoptist cu numele omonim.

Eftimie Murgu, personalitate marcanta a anilor 1800 in regiune, a fost unul dintre
intemeietorii invatamantului de filosofie, avocat si politician.

14
2.2.Istoricul zonei

Preistorie

 30000-13300 I.Hr.(Paleolitic). A fost identificat un ciocan de piatra pe dealul Socolat.

 3500-2200 I.Hr. (Epoca bronzului). Urme de locuire umana, fragmente de ceramica

rosie si neagra pe dealul Socolat la Piatra Olarului si Coveiul lui Traila.

 1000-300 I.Hr. (Epoca fierului). Au fost identificate fragmente ceramice ce apartineau

tracilor nordici, intre Cioaca Mica si Cioaca Mare, mai sus de Piatra Olarului.

Antichitate

 79-81 a fost descoperit un dinar imperial roman de argint, din perioada

imparatului Titus Flavius Vespasian, la Fata Rusnicului.

 Au fost descoperite sarcofage romane, la nord de deal La Spanzuratoare.

 Drum roman care trecea raul Nera, in locul La Manastire.

Evul Mediu

 1400-1600 au fost identificate mai multe ghiulele de piatra la Margianova in

vestul localitatii.

 1520-1521, Nicolae Garlisteanu este ban al Severinului.

 1522, Emerik Garlisteanu este comandant al cetatii Peci.

 1544-1548, Gavrila Garlisteanu este Castelan de Caransebes.

 1565, numele satului este schimbat din Garlistea in Rudaria.

 1717, localitatea avea 82 de case si apartinea districtului Orsova.

 28 decembrie 1805, se naste marele luptator pasoptist Eftimie Murgu.

 12 mai 1870, la Budapesta, moare Eftimie Murgu, afectat de inchisori.

 14 iunie 1910, se produce o mare viitura care distruge 28 din cele 51 de mori
care existau pe cursul apei Rudaria.

 11.05.1970, cu ocazia comemorarii a 100 de ani de la moartea lui Eftimie

Murgu, numele satului Rudaria se schimba in Eftimie Murgu.

15
2.3.Localitatea Eftimie Murgu

Organizare teritoriala

Suprafata UAT: 9992 ha.

 Suprafata de padure:5104ha

 Suprafata agricola:4532ha

 Alte terenuri 283,4ha

 Suprafata intravilanului: 72,6ha

 Aria locuibila in intravilan:2,36ha.

Ponderea localitatii in judetul Caras-Severin: 0,86% din suprafata judetului.

Reprezinta o unitate administrativ-teritoriala mare. Densitatea asezarilor umane UAT:
0,2 localitati/kmp. Reprezinta o densitate mica.

16
 Populatie

In anul 2011 au fost inregistrati 1628 locuitori intrecandu-se in trendul negativ

inceput in anul 1910.

Populatia cea mai scazuta, inregistrata in 1791: 1310 locuitori.

Populatia cea mai ridicata, inregistrata in 1900: 2830 locuitori.

Numarul gospodariilor: 551.

Numar de familii: 758.

Economie

Ramurile economice dominante: silvicultura, agricultura, zootehnie.

Populatie activa: 591 persoane.

17
 In prezent exploatarea padurii reprezinta o activitate intensa, insa ea nu
contribuie pe masura in economia locala iar pe termen lung nu reprezinta o solutie
viabila.

Principalele activitati economice pentru viitorul localitatii Eftimie Murgu sunt

turismul si agricultura.

Cheile Rudariei, ansamblu de mori si alte valori natural si cultural asociate pot
constitui pilonul central al dezvoltarii locale durabile.

2.4.Ansamblul de Mori din Eftimie Murgu

Ansamblul de mori din Eftimie Murgu , fac parte din monumentele istorice ale
patrimoniului cultural national, cu scopul de a se asigura conservarea si protectia
intregului ansamblu de constructii.

Pe Valea Rudariei in anul 1772 erau consemnate 8 mori de apa, iar in anul
1874, existau 51 de mori de apa. In anul 1910 o viitura foarte puternica a distrus 28 de
mori, ramanand 23. Denumirile unor mori de apa distruse de viitura, sunt: Trocolea,
Dacicoanea, Dragiloanea, Moara de Piatra, Stramtoarea, Sfetoanea, Bogdaneasa,
Sutoanea.

In prezent mai sunt 22 de mori din care doar 12 sunt protejate legal. Si cele 12
mori aflate in patrimoniu cultural national sunt degradate sau restaurate total inadecvat.

Morile pot sa macine 130-140 kg de faina in 24 de ore. Ele erau detinute de 15-
25 de randasi (familie ce are dreptul de a folosi moara la un interval de timp, ce este
cuprins intre 12-24 ore). Rudarenii foloseau morile si ca loc de adunare, de socializare.

Elementele caracteristice ce privire la management si declarare, sunt redate mai

jos:

 Categoria de management: zona protejata, pentru conservarea ansamblului de

mori de apa.

 Categoria de interes: National.

 Obiective de conservare: mori de apa, tunele, aductiuni, captari.

 Obiective de management:

-Conservarea in situ a ansamblului de mori hidraulice cu roti orizontale.

-Mentinerea in stare de functionare a morilor.

-Refacerea si reabilitarea ansamblului mulinologic.

18
 -Aplicarea masurilor pentru a evita poluarea, reducerea debitului natural
de apa sau deteriorarea mediului cat si perturbarile care afecteaza complexul de mori.

-Mentirea peisajului natural si a arhitecturii arhaice in teritoriu.

 Suprafata actuala: 40ha

Morile de apa, protejate, ce fac parte din ansamblul de mori, sunt:

 Moara Maxinoanea.

 Moara Vamulea.

 Moara Hambaroane.

 Moara Popeasca.

 Moara Firizoane.

 Moara Indaratnica Noua.

 Moara Indaratnica Mica.

 Moara Pataoanea.

 Moara Indaratnica Batrana.

 Moara Trailoanea.

 Moara Dacicoanea.

 Moara de la Tunel.

19
 2.5.Legende

Legendele si intamplarile dau un farmec aparte locului si oamenilor din zona

care au facut posibila transmiterea acestora din generatie in generatie.

Legenda dainuirilor

Legenda spune ca daca iti potrivesti ceasul dupa porunca naturii si vei petrece o
noapte intr-una din cele doua mori numite “Indaratnica”, in timp ce moara merge in gol,
dimineata te trezesti intinerit, deoarece piatra morii macina timpul indarat.

Legenda stancilor Adam si Eva

Se spune ca demult, poate chiar pe vremea dacilor, erau doi tineri care se
iubeau. Parintii lor insa nu se prea intelegeau , tocmai din cauza unei mori. Ei le-au
interzis tinerilor sa se mai vada. Cei doi au fugit in munti, iar pe urmele lor au pornit
parintii si rudele. Cand mai era putin pana sa fie prinsi, indragostitii au urcat pe stanci,
pentru a li se pierde urma. Atunci, din senin, s-a pornit o furtuna atat de puternica de
rupea copacii. Un trasnet a lovit locul, iar in urma flacarilor vinete, au ramas doua
stanci ce astazi poarta denumirea de Adam si Eva, inconjurata de multe tufe de liliac.
De sute de ani, morile de la Rudarie sunt pazite de aceste stanci.

20
 2.6.Rezervatia Naturala Cheile Rudariei

Rezervatia Naturala Cheile Rudariei este o arie naturala ce face parte din
sistemul national de arii protejate cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung
a naturii precum si a serviciilor de mediu si a valorilor culturale asociate. Elementele
caracteristice cu privire la management si declarare, sunt redate ma jos:

 Categoria de management: Rezervatie Naturala, zona protejata.

 Categoria de interes: National.

 Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie.

 Obiective de management:

-Principal: conservarea speciilor si varietatii genetice; mentinerea

serviciilor de mediu.

-Secundar: cercetare stiintifica; educatie.

-Potential: protectia zonelor salbatice, turism si recreere, folosirea durabila

a resurselor ecosistemelor.

 Suprafata acuala: 300ha.

 Unitatea administrativ-teritoriala: Eftimie Murgu.

 Proprietate: Statul Roman, Domeniu Public National.

 Administrare:

-Rezervatia Naturala: Universitatea Eftimie Murgu, Resita.

-Padure: RNP-Romsilva (aproximativ 90% din suprafata)

-Pasune: Primaria Eftimie Murgu ( aproximativ 10% din suprfata)

Geologie

Formatiunile geologice apartin Domeniului Danubian, unitatea de Almaj, in

apropierea panzei de sariaj care-l separa pe acesta de Domeniul Getic.

Rocile metamorfice fac parte din faciesul sisturilor verzi de varsta Proterozoic
superior- Antecarbonifer superior, in cadrul unei structuri de metamorfism regional in
conditiile faciesului amfibolitelor cu almadin. Rocile reprezentate de sisturi cristaline,
gnaise, filite, cuartite, micasisturi, si paragnaise sunt diaftorizate pe o mare suprafata

21
din perimetrul de referinta prezentand un metamorfism dinamic avansat, evidentiat de
rocile laminate si retromorfozate.

Intruziunile cu magmatite metablastice sunt localizate in sectorul nord-estic al

perimetrului pe o suprafata redusa.

Depozitele Cuaternare de varsta Holocen, sunt reprezentate de pietrisuri si

nisipuri doar in albia paraului Rudaria pe suprafete reduse.

Pedologie

Predomina solurile brune de padure aflate in diferite stadii de dezvoltare, cu

grosimi relative reduse. Solul din preajma cursurilor de ape este format din
conglomerate, nisip, gresie, marne si calcare. In functie de schimbarile bioclimaterice,
legate de distributia altitudinala a reliefului, intalnim mai multe categorii de soluri brune:

 soluri brune-acide;

 soluri brune-podzolite;

 soluri brune podzolite-argiloase;

 soluri aluviare si aluvionare;

Geomorfologiede

Valea Rudariei in perimetrul de referinta s-a dezvoltat urmand directia faliilor de

digitatie si fracturilor de sprijin din apropierea panzei de sariaj. Directiile predominante
fiind SSV-NNE si VSV-ENE. Aceste linii de fractura se intalnesc si in versantii vaii
principale, formand mici ogase sau vai de natura tectonica.

Din punct de vedere altitudinal, cota cea mai ridicata este situata pe Dealul
Prislop la 900m, iar cota minima este in valea Rudaria la iesirea din chei, avand 350m.

Relieful este caracterizat de dealuri cu versanti abrupti, puternic fragmentat de

Cheile rudariei si vaile afluente. Principalele varfuri sunt in versantul stang Dealul
Pravalacu 776,5m, Marinovacea 875,5m, iar in versantul drept Dealul Prislop 900m si
Rudina Mare 825,8m.

Culmile principale si secundare au lungimi de pana la 2,9 km (Culmea Rudina

Mare). In partea inferioara, acestea au pante accentuate, se prelungesc cu carsii sau
se termina deasupra unor pereti de roca.

Principalele formatiuni geomorfologice o reprezinta Cheile Rudariei. Acestea au

o lungime de 1450m cu o prelungire amonte a peretilor stancosi si versantului drept
inca 1,3 km. Peretii au in medie 50m inaltime cu un maxim de 100m in versantul drept

22
– Fata Gunistii. Discontinuitatile peretilor de roca sunt cauzate de afluentii vaii sau de
catre fracturi ca urmare a activitatii tectonice.

In partea superioara a peretilor sunt varfuri si turnuri de stanca. Pe pantele

accentuate, sporadic s-au dezvoltat stancarii izolate cu inaltimi de 5-10m. Pe culmi se
intalnesc blocuri de piatra si martori de eroziune dispusi frecvent in grupuri, dar se
intalnesc si izolat.

In peretii de stanca s-au dezvoltat mici cavitati natural si abriuri prin procese
erozionale de largire a unor fracture. Cavitatile au lungimi de pana la 2m.

La baza marilor pereti de roca sunt grohotisuri si trene de grohotis cu precadere

in versantul sudic al dealului Rudica Mare. Cel mai mare Grohotis ocupa o suprafata
de peste 3ha cu o diferenta de nivel de 200m, avand in componenta fragmente de roca
cu dimensiuni intre 0,05-0,6m.

Afluentii paraului Rudaria formeaza patru vai de torent in versantul stang si o

vale de torent in versantul drept. Diferenta de nivel a vailor este de 200m, pe distante
intre 500 si 1000 m. In partea inferioara toate au in talveg o succesiune de praguri si
saritori de pana la 6m ce formeaza cascade in perioadele cu viituri.

Hidrologia

Valea Rudaria in zona rezervatiei naturale sre un debit mediu multianual de

1mc/s si este alimentata in amonte de bazinul paraului Rudarica Mare si a paraului
Rudarica Mica, ambele izvorand de sub varful Svincea Mare (1223m altitudine).
Bazinul de alimentare al paraului Rudaria pana la intrarea in rezervatie este de
aproximativ 61kmp si reprezinta 75% din intregul bazin, pana la afluerea acestuia cu
Raul Nera.

Intregul teritoriu are o densitate a retelei hidrografice de 0,81 km/kmp, fiind

considerata o retea densa. Perimetrul este impadurit in proportie de 80%.

Debitul in suspensie pentru transportul aluvionar are urmatorii indicatori relativi:

 Debitul solid in suspensie: 0,5kg/s

 Debitul tarat, solid: 2,3kg/s

 Debitul total solid in suspensie: 2,8kg/s

23
 Hidrogeologie

Panza freatica este de importanta locala, situata in stratele aluvionare ale raului
Rudaria care determina si nivelul hidrostatic local. Stratul acvifer are grosimi reduse de
0,5-1m, caracterizat de un coeficient de permeabilitate redus datorita psrticulelor
argiloase. Datorita structurii geologice si absentei permeabilitatii fisurale, nu exista
drenaje organizate de apa subterana.

Clima

Din punct de vedere climatic, zona se situeaza sub influenta unui regim climatic
moderat.

Datorita asezarii vaii si a comunei, temperatura medie anuala este de +10,5gC.

Cea mai calda luna este iulie cu o medie de 20,2gC, iar cea mai racoroasa luna este
luna ianuarie cu o temperatura medie de 1,5gC. Primavara se inregistreaza cu o medie
de 11,3gC, iar toamna are o medie a temperaturii de 11,9gC.

Sunt cunoscute 5 vanturi de importanta locala:

 Sebesanu- vant rece din NV

 Barzasteanu- cu ploi calde din S

 Boarea- vant secetos din V

 Vantu al Mare- din E

Precipitatiile ating 700-750mm/an datorita in mare masura a frecventei mari a

maselor de aer umed care se produc in partea posterioara a ciclonilor ce se formeaza
in cadrul frontului polar.

24
 In semestrul cald, intre 1 aprilie si 30 septembrie, cad in medie 450mm de apa,
ce reprezinta 65% din cantitatea anuala de precipitatii. In semestrul rece cad intre 300-
350mm, ca urmare a predominarii regimului anticiclonic. Din prezentarea acestor
valori, rezulta ca precipitatiile au un caracter continental.

Sunt caracteristice influentele mediteraneene, insotite de precipitatii bogate, in

special primavara si toamna. In timpul iernii sunt destul de dese zilele cand
precipitatiile cad sub forma lichida, fapt datorat tot influentelor mediteraneene.

Flora si vegetatie

Vegetatia Cheilor Rudariei prezinta un caracter submediteranean, cu numeroase

numeroase specii termofile si asociatii vegetale asemanatoare celor din Serbia si
Bulgaria. Substratul acestora este alcatuit in general din sisturi cristaline.

Vegetatia se distribuie etajat iar unele categorii de habitate se pot observa cu

usurinta: padurea de lunca din apropierea raului Rudarica, tufarisurile termofile de pe
versantii stancosi, padurile mai mult sau mai putin compacte (edificate de fag, carpen,
tei, mojdrean, liliac, artari) si pajistile de pe culmi.

Pentru Cheile Rudariei, la fel ca si in cazul altor rezervatii din aceasta regiune,
este caracteristic habitatului de tufarisuri termofile, numit popular sibliac, edificat de
liliacul salbatic, mojdran si scumpie.

Pe stanci si pe suprafete cu portiuni macinate sau pe soluri mai pietroase apar

frecvent si specii ierboase caracteristice asa cum sunt Sesleria filifolia, Poanemoralis,
Moehringia pendula, etc. Aspectul caracteristic al acestor stancarii este dat si de
prezenta speciilor genului Alyssum care infloresc in luna mai impreuna cu liliacul.
Toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin rosietice.

Pe versantii umbriti din apropierea vaii, fagul coboara pana la cca 400m
altitudine, in timp ce pe versantii insoriti, in compozitia floristica sunt frecvente speciile
mai termofile, printre care si cele tipice tufarisurilor termofile de pe stancarii: liliac,
mojdrean, carpinita, scumpie, cer.

Lunca raului este marginita de padure de fag, la baza versantilor umbriti, la care
se adauga carpen, arin negru si, mai putin, artari,alun, corn, paducel, tei; pe partea
insorita a vaii domina arinul, plopii si salciile. Stratul ierbos al padurilor de fag si carpen
cuprinde specii cum sunt Anemone nemorosa, Dentaria bulbifera, Arum orientale, etc.
In biotopurile umede apar Caltha palustris, Epilobium montanum, Petasites hybridus,
Polypodium vulgare. Comparativ cu datele de teren mai vechi, se constata o tendinta
de aridizare a zonei, care influenteaza mai ales stratul erbaceu al padurilor.

Mozaicarea vegetatiei, vizibila pe ambii versanti, este determinata si de

interventia umana, in special datorita plantarii pinului negru. O alta problema in
conservarea acestui perimetru natural si etnografic este prezenta drumului forestier

25
care trece de-a lungul vaii. Camioanele care transporta cantitati apreciabile de lemn
inflenteaza negativ confortul turistilor, stabilitatea morilor de apa si calitatea peisajului.

Analiza florei indica dominanta hemicriptofitelor si a elementelor eurasiatice,

europene si central europene. Influentele climatice sudice se reflecta si in alcatuirea
covorului vegetal, fiind bine reprezentate elementele mediteraneene, pontice si
balcanice. Pentru factorul umiditate, se observa caracterul xero-mezofil al florei, desi
intre diferitele asociatii de plante exista diferente foarte mari: vegetatia de stancarie
este alcatuita preponderent din specii xerofile si xero-mezofile, aportul de apa in aceste
biotopuri fiind scazut datorita scurgerii ei rapide pe versanti, in timp ce vegetatia de
lunca este alcatuita din specii mezofile, mezohigrofile si chiar higrofile. Fata de
temperatura este evident caracterul moderat termofil al vegetatiei, cu elemente sudice ,
iar pentru reactia solului se observa dominanta speciilor slab acid-neutrofile.

Fauna

26
 Desi suprafata ariei protejate este mica, fauna este destul de bogata in specii
rezidente si temporare. Exista si cateva specii citate in trecut, a caror prezenta nu a
fost semnalata in urma cercetarilor prezente: Martes martes, Felis silvestris si Lutra
lutra.

Habitatele terestre ale faunei sunt padurile de fag, padurile de pin, pasunile,
stancariile, grohotisurile, sibliacurile.

Habitatele acvatice ale faunei sunt constituite din paraul permanent Rudaria si
afluentii secundari care au caracter permanent sau temporar cu debite variabile.

Habitatul padurilor de pin reprezinta un habitat artificial, iar habitatul acvatic-

paraul Rudaria este un habitat modificat antropic. Habitatul de stancarie si sibliacuri a
fost modificat punctual prin excavarea rocii pentru constructia drumului, fragmentand
continuitatea ecologica si posibilitatea de migrare a speciilor.

Fauna este reprezentata prin:

 51 specii de nevertebrate

 22 specii de vertebrate

 44 specii de pasari

Principalele amenintari pentru specii si habitate sunt: taierea arborilor, transportul

auto al arborilor prin rezervatie, braconajul, pasunatul excesiv, lucrarile de
inflastructura.

27
 CONCLUZII

Importanta comunitara reprezinta o zona protejata pentru mentinerea intr-o stare

favorabila de conservare a unor habitate si specii protejate sau strict protejate.
Elementele caracteristice cu privire la management si declarare, sunt redate mai jos:

 Categoria de management: zona protejata administrata pentru asigurarea starii

favorabila de conservare a habitatelor si speciilor de importanta comunitara

 Obiective de conservare: habitate, specii, elemente de peisaj

 Obiective de management:

◦ Asigurarea biodiversitatii prin conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei

salbatice pe teritoriul european al Statelor Membre

◦ Mentinerea sau restabilirea, intr-o stare de conservare favorabila, a habitatelor

naturale, a speciilor din fauna si flora salbatica de interes comunitar

◦ Mentinerea si daca este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de

importanta majora pentru fauna si flora salbatica

◦ Masurile aplicate tin cont de exigentele economice, sociale si culturale ca si de

particularitatile regionale si locale

 Suprafata: 300ha

 Categorii majore de folosinta:

◦ Paduri caducifoliate 96%

◦ Pajisti ameliorate 4%

28
 BIBLIOGRAFIE

 C. Banu- Note de curs

 www.ariiprotejate-cs.ro

 www.exploratorii.ro

 www.taraalmajului.ro

 www.turismland.ro

 www.wikipedia.org

 www.valea-almajului.ro

 www.descopera.ro

 www.intercultural.ro

29