Procese Tehnolog de Fabric A Prod Imbracam DS PDF

Digitally signed by
Biblioteca UTM
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Reason: I attest to the
accuracy and integrity of
this document FACULTATEA INDUSTRIA UŞOARĂ
CATEDRA TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI ŞI TRICOTURI
TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI
Procese tehnologice de fabricaţie

a produselor de îmbrăcăminte
Indicaţii metodice
pentru realizarea lucrărilor de laborator
Chişinău
U.T.M.
2008
1
Indicaţiile metodice sunt destinate studenţilor cu studiile cu frecvenţa la zi şi
celor cu frecvenţă redusă la specialităţile:
542.1 “Ingineria produselor textile şi din piele”
542.2 “Design vestimentar industrial”
541.8 “Inginerie şi management în industria uşoară”
Elaborat: l.-s. Mariana Cojocaru

Redactor responsabil: conf. dr. Angela Scripcenco
Recenzent: dr. Olga Kondratenco
Redactor: E. Gheorghişteanu
Bun de tipar 01.02.08 Formatul hîrtiei 60 x 84 1/8.

Hîrtie de ofset. Tipar RISO. Tirajul 150 ex.
Coli de tipar 9,5. Comanda nr.19
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.

Secţia de Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.
2
INTRODUCERE
Lucrările de laborator au fost elaborate în concordanţă cu programul tip al

disciplinei „Tehnologia confecţiilor din ţesături” capitolul
„ Procese tehnologice de fabricaţie a produselor de îmbrăcăminte”.
Scopul ciclului de lucrări de laborator constă în asigurarea sesizării integre a
structurii cursului studiat, însuşirea deprinderilor de executare în material a
produselor de îmbrăcăminte. Fiecare lucrare include sarcina şi indicaţiile
metodice pentru îndeplinirea acesteea. Pe parcursul pregătirii către lucrările de
laborator studentul trebuie să repete materialul teoretic studiat la orele de curs.
Admiterea la orele de laborator se face prin interogare orală. Studenţii care nu
sunt pregătiţi pentru lucrările de laborator nu sunt admişi la acestea.
Pentru a face transparent gradul de însuşire a materialului la finele fiecărei
lucrări de laborator studentul trebuie să întocmească darea de seamă asupra
procesului studiat. Deaceea, pregătirea către lucrare necesită însuşirea
materialului teoretic în baza bibliografiei propuse. Darea de seamă se scrie pe
foi format A4 şi se copertează în mapă. Elementele, produsele vestimentare se
confecţionează la scară redusă sau naturală şi se anexează la fiecare lucrare.
Pentru tot setul de lucrări se scrie o foaie de titlu. Lucrarea se consideră
susţinută numai la prezentarea dării de seamă perfectată în conformitate cu
cerinţele înaintate.
3
LUCRAREA DE LABORATOR nr.1
Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE INIŢIALĂ A

REPERELOR IN VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ
SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea tehnologiilor existente de prelucrare

iniţială a reperelor în vestimentaţia exterioară
1.1 ORDINEA DESFĂŞURARII LUCRĂRII
1.Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a reperelor

vestimentatiei exterioare.
2.Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare iniţială a
reperelor vestimentaţiei exterioare.
3. Confecţionarea elementelor de produs conform sarcinii primite.
4. Perfectarea dării de seamă.
ECHIPAMENTE SI ACCESORII: elemente de produs, planşe.
1.2 Conţinutul şi forma dării de seamă

Tema şi scopul lucrării.
2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea
secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: şliţ - spate al
sacoului, prelucrarea iniţială a părţilor din faţă a sacoului (paltonului), variante
de prelucrare a penselor.
Tabelul 1.1 - Specificarea reperelor _______________________________

(denumirea elementului de
produs)
Denumirea Numarul
Schiţa reperelor
reperului şabloanelor reperelor
1 2 4 5
3.Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a şliţului sacoului (tabelul 1.2).
Tabelul 1.2-Succesiunea tehnologică de prelucrare a __________________

(denumirea
elementului de produs)
Numărul si conţinutul Specia- Tipul Utilajul şi

litatea cusăturii dispozitivele folosite
fazei tehnologice
1 2 4 5
4.Confecţionarea în material a elementelor enumerate în p.2.
4
1.3 BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ
1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu,

2000, pag. 268-274.
2. “Лабораторный практикум по технологии швейных изделий” Меликов
Е.Х., Золотцева Л.В., Мурыгин Е.Е., М.,1988.
3. “Технология швейных изделий” Савостицкий А.В.,
Меликов Е.Х., М., 1982.
4. “Технология швейного производства” Першина Л.Ф.,
Петрова С. В. . М., 1991.
1.4 INTREBARI DE AUTOCONTROL
1. Care sunt operaţiile preluc rării iniţiale a reperelor vestimentaţiei exterioare?

2. Cum are loc prelucrarea penselor la vestimentaţia exterioara?
3. Ce metode de prelucrare a şliţului spatelui cunoaşteţi?
4. In ce scop se prelucrează marginile reperelor cu materiale termoadezive?
5. Care sunt variante de realizare a plastroanelor?
Timpul rezervat lucrării Ore academice

Pregătirea lucrării 2
Efectuarea lucrării 4
Perfectarea dării de seamă asupra lucrării 2
1.5 CONSIDERATII GENERALE

Prelucrarea penselor in vestimentatia exterioara.
Cerinţele faţă de prelucrarea penselor sunt urmatoarele

1) Amplasarea simetrică a penselor în produs;
2) Adaosul pensei bine aplatizat;
3) Vîrful pensei adus la zero;
4) Prezenţa întăriturilor în capetele penselor.
Exemple de prelucrare a penselor sunt prezentate în tabelul 1.3. În tabelul 1.4 este
prezentată tehnologia de prelucrare a şliţului la spate al sacoului.
5
Tabelul 1.3 - Succesiunea tehnologică de prelucrare a penselor
Denumirea Condiţiile tehnice pentru
fazei îndeplinirea Schiţa
tehnologice fazei tehnologice
1 2 3
A. Prelucrarea penselor netăiate
1. Marcarea Pensa se notează cu trei linii, 2 1 3
poziţiei 1 - linia de mijloc a pensei;

pensei
2 - linia laterală a pensei;
netăiate
3 - linia care stabileşte
lungimea pensei.
2.Asamblarea Pensa se îndoaie pe linia de

1
pensei simetrie şi se asamblează pe 2
3
linia 2, încheind cusătura la
linia 3.
3. Lăţimea fîşiei de in sau bumbac este de 25 – 35 mm, lungimea va
Asamblarea depăşi lungimea pensei cu 15 - 20 mm. Fîşia poate fi şi scurtă, cu
penselor cu lungimea de 30-40 mm, rezerva pentru pensă se crestează şi se
fîşii de descalcă.
6
material în
30-40
adaos
15-20
4. Călcarea Pensele se calcă într-o
penselor direcţie sau se descalcă,

-
călcînd cu scădere vîrful
pensei.
B. Prelucrarea penselor tăiate
1. Croirea Pensa se croieşte astfel, încît
pensei rezervele părţilor laterale, 7-10

1
liniile 1 şi 2 să fie egale cu 7-
15
2
10 mm, mărginită de linia 3 3
aflată la 15 mm de la vîrf
2.Asamblarea Pensa se asamblează, încheind cusătura la linia 3 şi poate fi
pensei tăiate prevăzută cu o fîşie în adaos în capăt pentru a omogeniza
grosimea pachetului în vîrful pensei.
7
Continuarea tabelului 1.3
1 2 3
30-40
15-20
3. Călcarea Pensa se descalcă, călcînd cu
-
pensei susţinere vîrful
C. Prelucrarea pensei la mijloc de detaliu
1. Marcarea Pensa se marchează cu patru
pensei linii:
3
1
1 - linia de mijloc a pensei; 2
4
2 - linia laterală;
3 şi 4 – liniile de capăt
2.Asamblarea Detaliul se îndoaie pe linia
pensei de mijloc, se asamblează pe linia
laterală, începînd cusătura
3 4
într-un capăt şi încheind-o
în alt capăt.
8
3.Asamblarea Fîşia în adaos se aranjează pe
pensei cu toată lungimea pensei, sau numai
fîşie în adaos în capete, prelucrarea acestora
este asemănătoare penselor
amplasate la marginea detaliului.
4. Călcarea Se execută în acelaşi mod ca şi
penselor pensele la marginea de detaliu,
prealabil pensa se întinde în zona -
taliei, obţinînd îndreptarea
cusăturii de asamblare a pensei.
D. Prelucrarea variantelor de pense (pense – pliu, pense- tăieturi)
1. Marcarea Se marchează cu trei linii:
pensei-pliu 1 - de mijloc; 2 - laterală; 3 - de
capăt 2 1 3
2.Asamblarea Se asamblează pe linia laterală şi
pensei – pliu pe linia de la capătul pensei
3. Călcarea Se calcă pensa într-o parte pe
pensei-pliu linia de margine
9
Tabelul 1.4. - Prelucrarea şliţului – spate
Denumirea
Condiţiile tehnice pentru
fazei Schiţa
îndeplinirea fazei tehnologice
tehnologice
1 2 3
1. Dublarea În materialele puţin elastice
rezervelor rezervele şliţului pot fi 1-2
şliţului prelucrate fără dublură. Partea
stînga se dublează cu dublură cu
1...2 mm mai îngustă şi mai
scurtă decît rezerva şliţului 1-2
Partea dreaptă a şliţului se

15-20
dublează cu dublură care
7-15
depăşeşte linia de simetrie cu
15...20 mm şi nu ajunge cu
7...15 mm la linia exterioară
10
2.Asamblarea Partea din spate se asamblează
şliţului pe linia de simetrie, printr-o
trecere se asamblează şi rezerva
superioară a şliţului.
3. Călcarea În cazul cînd cusătura de
şliţului simetrie se descalcă, şliţul
trebuie crestat la bază. Pentru
cazul cînd cusătura se calcă
într-o direcţie crestătura nu
se execută. Rezervele şliţului
se calcă spre stînga. Rezerva
părţii inferioare a şliţului se
calcă într-o direcţie cu 15
mm. Este rezerva la care se
va asambla căptuşeala
spatelui.
11
3. Asamblarea În prima fază se despică
căptuşelii şliţului căptuşeala pe linia şliţului şi
rezerva superioară, apoi se
asamblează pensa căptuşelii
amplasată pe linia de
simetrie a spatelui. În
continuarea pensei se
asamblează rezerva
superioară a şliţului,
neajungînd 10...12 mm pînă
la capăt. Căptuşeala se
crestează formînd rezerva cu
care se va asambla
căptuşeala la şliţ.
4.Asamblarea Se precizează linia tivului.
căptuşelii la Se asamblează căptuşeala la

şliţ rezerva şliţului superior
(cus.1), urmează asamblarea
căptuşelii la tivul spatelui,
lăţimea cusătuii de 10 mm
(cus.2), apoi se asamblează 2 3 1 2
căptuşeala la rezerva
12
inferioară a şliţului (cus.3)
asamblarea colţului inferior
al şliţului.
5. Finisarea Se crestează colţurile şliţului
şliţului şi se întorc pe faţă, se
îndreaptă, pe şliţul superior
se execută cusătura decortivă
la 1-2 mm. Rezerva tivului
este de 30-40 mm, acestea se
tivesc cu punct ascuns,
agăţînd dublura tivului.
Termolipirea reperelor
În vederea termolipirii reperelor sacoului este necesar ca întăriturile să fie
asortate funcţie de culoarea reperelor din materialul de bază.
Este necesar ca, la pregătirea reperelor pentru termolipire semnele trasate pe
marginea reperelor reperelor din material de bază să nu se acopere.
Termolipirea feţelor din material de bază

Aceste repere se termolipesc prin metoda „sandwich interior”, pe dosul
reperului din material da bază depunîndu-se toate reperele de inserţie cu feţele fără
adeziv orientate una către alta, al doilea reper de material de bază suprapunîndu-se
perfect pest primul, ordinea de termolipire fiind următoarea (fig.1.1). Stratul de
inserţie se aşează pe materialul de bază la 15 mm de cantul cusăturii laterale, 10
mm de cantul şi terminaţia pieptului, 3 mm de cantul cusăturii umărului şi 5 mm de
cantul răscroielii mînecii; reperul de inserţie pentru rever se aşează la 10 mm de
13
cantul pieptului; reperele de întăritură pentru umăr, vîrful reverului şi cant se
aşează perfect peste stratul principal de inserţie.
insertie umar
3
5
insertie virf rever
insertie rever
strat principal
de insertie
10
material de baza
15
insertie in cant
Fig.1.1. Modul de termocolare a pieptului din material de bază
Termolipirea reperelor mici şi a celorlalte detalii
Partea cu adeziv a inserţiei se depune pe dosul reperelor din material de bază:
a – clapele, paspoalul şi panourile de buzunare se depun pe mijlocul benzii de
inserşie care are lăţimea de 75 mm. Se utilizează instalaţii de termolipit cu bandă
îngustă: b- reperele dreptunghiulare din material de bază (faţă şi dos de guler) se
depun pe banda ţesută cu lăţimea de 180 mm; c – reperele de plastron, faţă şi dos
de mînecă spate, bizet şi clin se termolipesc prin metoda „sandwich interior”;
14
banda de inserţie cu lăţimea de 30 mm se aplică pe roshar începînd de la marginea
răscroielii mînecii; reperele de inserţie se aplică la răscroiala şi terminaţia dosului
de mînecă (fig.1.2), partea superioară a clinului, terminaţia feţei de mînecă, partea
superioară şi laterală a spatelui precum şi la bizet în zona corespunzătoare
reverului (fig.1.3). La faţa de mînecă în zona şliţului lăţimea inserţiei poate fi dublă
faţă de lăţimea celei de la dosul de mînecă, aceasta pentru a se putea executa
butonierele. Se pot termolipi clinii şi la terminaţie, lăţimea inserţiei fiind de 45
mm.
insertie
30
intaritura Insertie
tesuta Fata de mineca
Dos de mineca
roshar
30
30
Insertie Insertie
Fig.1.2. Modul de aplicare a inserţiilor la plastron şi mîneci
Se pot termolipi reperele spatelui la terminaţie, inserţiile avînd lăţimea de 40
mm. De asemenea spatele poate fi termolipit la răscroiala gîtului şi în zona liniei
15
umărului printr-un singur reper de inserţie. Se pot utiliza instalaţii de termolipit de
tip „Kannegiesser”. Pachetele cu repere termolipite sunt etichetate, utilizîndu-se
etichete cu vignete pentru mîineci şi etichete pentru celelalte repere. Etichetele
pentru garnituri perechi se aşează la garnitura stîngă.
Insertie
Clin Spate Bizet

30
30
Fig. 1.3. Modul de aplicare a inserţiilor la clini, spate şi bizeţi
Întăriturile în gulerul superior şi inferior al sacoului se poziţionează pe tot

reperul sau pe pelerină şi ştei croite aparte (fig. 1.4, a, b). În gulerul aplicat în
răscroială prin cusătura de aplicare, întăritura se depune la 2 mm de linia cazurii, 7
mm – de linia şteiului.
16
În gulerul superior pot fi proiectate întărituri suplimentare în capetele
gulerului (fig.1.4, c).
Întăritura gulerului superior se aplică în capete la 12 mm de linia pelerinei, 10
mm – de linia cazurii şi 12 mm – de linia şteiului.
b
a
Fig.1.4. Dublarea cu întărituri suplimentare a gulerului cu revere
Aplicarea benzii ţesute pe răscroiala mînecilor
Banda ţesută cu lăţimea de 2 mm se aplică în zona răscroielii mînecilor pentru

evitarea întinderii piepţilor sacoului. Operaţia se face după asamblarea clinilor la
piepţii sacoului.
Aplicarea bentiţei se face începînd de la cca. 25 mm de cantul liniei umerilor,
la o distanţă de 7 mm de marginea răscroielii mînecilor şi terminînd la extremitatea
clinului corespunzătoare cusăturii laterale.
La reperul faţa stînga se aplică pe faţa materialului de bază iar pieptul pe
dosul acestuia. Se susţine materialul de bază pe linia răscroielii mînecii astfel încît
să existe plus de material de cca. 2-3 mm între crestături la faţă şi de asemenea de
la crestătură pînă la terminaţia răscroielii mînecii clinului.
17
Aplicare pe fata
materialului
Pentru feţele cu plastron volant se
începe coaserea benzii ţesute la 40 mm
25 deasupra celei de-a doua crestături de la
5 răscroiala mînecii feţei, terminîndu-se la 40
mm deasupra cusăturii dintre clin şi spate.
7
Plus
Codul asamblării este 301 SSa-1 (fig.1.5).
material Pentru feţele cu plastron termolipit pe
material de bază gros se începe coaserea
benzii ţesute de la linia umărului la faţă şi se
Fata stinga termină pe linia umărului la spate. (fig. 1.5)
Fig. 1.5. Modul de aplicare a benzii ţesute pe linia răscroielii mînecilor

de la piepţi şi clin.
În cazul ţesăturilor groase şi subţiri, banda poate fi aplicată pe toată răscroiala

mînecii sau parţial pe partea din faţă şi integral pe partea spate (fig. 1.6, a,b)
5 5
5
40
Plastron termolipit pe tesatura Plastron termolipit pe tesatura subtire

groasa sau cu greutate mare
a b
Fig. 1.6. Metode de coasere a benzii ţesute pe linia răscroielii mînecii

materialului de bază
Aplicarea benzii se face fără a reţine materialul de bază pe linia de coasere. După coaserea benzii
este necesar să nu se richtuie răscroiala mînecii, în caz contrar dispărînd crestăturile.
18
LUCRAREA DE LABORATOR nr.2
Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A

BUZUNARELOR ÎN VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ
SCOPUL LUCRĂRII: studierea şi însuşirea metodelor de prelucrare a

buzunarelor în vestimentaţia exterioară
2.1 ORDINEA DESFĂŞURARII LUCRĂRII

1.. Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a buzunarelor în
vestimentaţia exterioară.
2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a
buzunarelor în vestimentaţia exterioară.
3. Confecţionarea buzunarelor conform sarcinii primite.
ECHIPAMENTE ŞI ACCESORII: elemente de produs, planşe.
2.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA DĂRII DE SEAMĂ

1.Tema şi scopul lucrării.
2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor, elaborarea secţiunii
pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: buzunar aplicat
căptuşit, tăiat cu clapă, amplasat în cusătură, superior tăiat cu laist cu capete
aplicate.
3. Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarelor.
4. Buzunarele confecţionate în material.
2.3 ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt detaliile componente ale buzunarului tăiat ?
2.Prin ce metode pot fi aplicate buzunarele la detaliul de bază Ce funcţie are
contrarefiletul ?
3.Care din detaliile buzunarului tăiat cu clapă pot fi croite pe direcţia firului de
bătătură ?
4.Ce dimensiuni au clapa, refileţii, laistul în stare finită ?
5.Din ce materiale se confecţionează subclapa şi contrarefiletul în buzunarul tăiat
cu clapă ?
Timpul rezervat lucrării Ore academice

Perfectarea dării de seamă asupra lucrării 2
2.4. BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ
1.Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare îmbrăcămintei, Sibiu, 2000,
pag. 279.
19
2.“Лабораторный практикум по технологии швейных изделий” Меликов
Е.Х., Золотцева Л.В., Мурыгин Е.Е., М.,1988.,
р.152-159.
3.“Технология швейного производства” Першина Л.Ф.,
Петрова С. В. . М., 1991, р.112-135.
4.“Технология швейных изделий” Савостицкий А.В.,
Меликов Е.Х., М., 1982, р. 211-222, 226-235.
2.5. CONSIDERAŢII GENERALE

Buzunarele pot fi clasificate după locul amplasării, configuraţia şi
orientarea liniei de intrare, modul de prelucrare a liniei de intrare. Ele pot fi
clasificate în două grupe mari: interioare şi exterioare, la rîndul lor acestea pot fi
aplicate, tăiate şi plasate în cusături.
A. BUZUNARELE APLICATE
Diferenţierile constructive şi tehnologice ale buzunarelor sunt determinate de
grupa sortimentului la care acestea se prelucrează.
A1. Buzunarele aplicate la produse din materiale de grosime

medie şi mică (unistrat). Asemănătoare cu tehnologia buzunarelor în
cămaşa pentru bărbaţi.
A2. Buzunare pentru produse multistrat.

Buzunarele aplicate pe produse multistrat au un rol preponderent funcţional şi
pot avea următoare particularităţi, prin care se deosebesc de grupa buzunarelor
unistrat:
1. Deschiderea buzunarului se stabilizează prin aplicarea întăriturii;
2. Rezervele buzunarului se surfilează separat sau odată cu căptuşeala;
3. Suprafaţa buzunarului se dublează cu întăritură sau căptuşeală;
4. Aplicarea buzunarului se poate realiza cu o cusătură interioară sau exterioară.
La aplicarea buzunarelor extremităţile cusăturii se întăresc în unul din
următoarele moduri:
a b c
Fig. 2.1 Variante de prelucrare a colţurilor buzunarului:
a - necesită rotirea elementului; b - acul se deplasează lateral;
c - prin schimbarea pasului (nu necesită rotire), nu este estetic şi nu
are rezistenţă.
20
Buzunarele din fig. 2.2 impun însemnarea poziţiei buzunarului prin trei linii,
preformarea şi aplicarea într-un timp mare (fig. 2.2, b, c), coaserea pe dinăuntru (fig.
2.2, d, e) sau aplicarea buzunarului cu căptuşeala asamblată prealabil cu faţa
buzunarului (fig. 2.2, a, f) ultima fiind o variantă a buzunarului cusut elastic. Pentru
materiale de tip mătase există necesitatea de fixare provizorie a rezervelor pe contur
(cusătură de lanţ cu un fir).
A
a b c
A
A
d e f
Fig. 2.2 Variante de prelucrare a buzunarelor căptuşite prin:

a - înnădirea căptuşelii la buzunar şi aplicarea la faţă;
b – aplicarea căptuşelii şi buzunarului printr-o trecere su rezervele surfilate anterior;
c – aplciarea căptuşelii şi buzunarului separat;
d – cusătura de asamblare pe interior cu surfilarea rezervelor buzunarului odată cu
căptuşeala;
e - asamblarea buzunarului pe interior cu rezerve asamblate prealabil;
f – buzunar cu căptuşeala înnădită, aplicat la faţă prin cusătură ascunsă.
21
B . BUZUNARE PLASATE PE DIRECŢIA CUSĂTURII
Aceste buzunare ca rol funcţional sunt întîlnite atît la produse unistrat, cît şi la
produse multistrat. Deschiderea buzunarului se stabileşte dimensional prin întărire
sau coasere.
B1. Buzunar cu punga din material auxiliar
1
A 1
5
5
2 1
6
6
1
3
3
4
7 7
A
a b
Fig. 2.3. Variante de realizare a buzunarului plasat în cusătură:

a – refilet interior şi contrarefilet aplicate prin cusătura de aplicare;
b – refilet interior realizat dintr-o bucată cu detaliul de bază.
Tehnologia de prelucrare a buzunarului (fig.2.3,a) include următoarele faze:
Aplicarea întăriturii pe linia intrării buzunarului prin termolipire;
Aplicarea refiletului interior şi a pungii la marginea superioară a buzunarului
(cusătura 301);
Aplicarea marginii inferioare a refiletului interior pe punga buzunarului (cusătura
406);
Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului (cusătura 406);
Aplicarea contrarefiletului şi a pungii la marginea inferioară a deschiderii
buzunarului (cusătura 301);
Realizarea unei cusături ornamentale pe linia buzunarului (cusătura 301);
Inchiderea pungii buzunarului (cusătura 301).
Fazele 3 şi 4 pot fi realizate în una din următoarele metode:
22
a b c d e f
Fig. 2.4 Variantele de aplicare a contrarefiletului la punga buzunarului:

a – acoperirea marginii contrarefiletului;
b – surfilarea şi aplicarea contrarefiletului la punga buzunarului;
c – aplicarea interioară a contrarefiletului la pungă;
d – aplicarea contrarefiletului la pungă cu margine îndoită;
e – descălcarea cusăturii;
f – aplatizarea cusăturii de asamblare a contrarefiletului la pungă.
B2. Buzunare laterale plasate în cusătura de relief
Sunt specifice produselor cu sprijin pe linia taliei şi produselor cu sprijin pe

umeri tăiate pe linia taliei, iar deschiderea buzunarului se realizează între faţa
produsului şi o completare a acesteea numită contrarefilet. Punga buzunarului poate
avea 1 sau 2 repere croite independent şi poate fi din material de bază sau mai multe
auxiliare.
A
3
1 1 1 1
5 5 5 5
3 4
2 2 2 2
8 8 8
8
A
a b c d
Fig. 2.5 Variante de realizare a buzunarelor cu punga din material auxiliar
Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului cu punga din material

auxiliar este asemenea tehnologiei buzunarelor plasate în cusătură.
Pentru buzunarul din figura 2.5,d succesiunea tehnologică este următoarea:
Aplicarea dublurii pe linia deschiderii;
Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului;
Aplicarea refiletului interior pe punga buzunarului;
23
Aplicarea refiletului interior şi a pungii pe linia deschiderii;
Crestarea cusăturii şi întoarcerea pe faţă a buzunarului, executarea cusăturii
decorative;
Călcarea deschiderii buzunarului;
Poziţionarea buzunarului în capete prin cheiţe;
Închiderea pungii buzunarului;
Călcarea buzunarului.
C. BUZUNARE TĂIATE
C1. Buzunare tăiate cu laist
Laistul se fixează pe marginea inferioară a deschiderii buzunarului în poziţie:

orizontală, verticală sau oblică. Suprafaţa laistului se dublează cu întăritură. Lăţimea
minimă a laistului este de 15 mm. Tehnologia de realizare a buzunarelor cu laist se
diferenţiază în funcţie de modul de aplicare a laistului, cu capete montate sau
aplicate.
C 1.1. Buzunar cu laist cu punga din materialul de bază
Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului din fig.2.6, b:

1. Aplicarea întăriturii pe laist;
2. Aplicarea întăriturii pe deschiderea buzunarului;
3. Asamblarea laistului în capete;
4. Întoarcerea pe faţă şi realizarea unei cusături ornamentale pe marginea laistului;
5. Aplicarea laistului la marginea inferioară a buzunarului;
6. Aplicarea pungii la marginea superioară a deschiderii;
7. Tăierea deschiderii buzunarului;
8. Întroducerea pungii în deschidere;
9. Călcarea buzunarului;
10. Fixarea capetelor laistului cu o cusătură interioară;
11. Închiderea pungii buzunarului pe linia superioară;
12. Închiderea pungii buzunarului;
13. Fixarea extremităţilor laterale al laistului cu o cusătură vizibilă sau o cusătură
ascunsă.
24
Secţiunea A - A
2
6
3
4
1
2
5
12
a b c d
Secţiunea B - B
A
B B
laist contrarefilet fata

A
Fig. 2.6 Buzunar cu laist cu capete montate şi pungă din material de bază
C 1.2. Buzunar pieptoral cu laist cu capete aplicate şi punga din

material auxiliar
Succesiunea de prelucrare a buzunarului din figura 2.7, c:
1. Dublarea laistului prin termolipire;
2. Preformarea laistului în capete, fixare provizorie cu clame;
3. Aplicarea pungii la rezerva interioară a laistului;
4. Aplicarea laistului la linia inferioară a deschiderii;
5. Aplicarea contrarefiletului pe punga;
6. Aplicarea contrarefiletului la linia superioară a deschiderii;
7. Tăierea deschiderii;
8. Introducerea pungilor în deschidere;
9. Asamblarea rezervelor interioare a laistului;
10. Scoaterea clamelor. Aplicarea capetelor laistului la faţă;
11. Închiderea pungii buzunarului.
25
Secţiunea A - A
A
1
4
3
8
B B 5
6
11
A
a b c
Secţiunea B-B
laist contrarefilet fata laist contrarefilet fata

a b
laist contrarefilet fata

c
Fig. 2.7 Prelucrarea buzunarului cu laist cu capete aplicate şi punga din
material auxiliar
DE REŢINUT: În cazul unui laist de lăţime mare, refiletul interior şi contrarefiletul

pot lipsi (laist cu lăţime de peste 30 mm), în cazul materialului cu grosime mare
dosul laistului poate fi realizat din căptuşeală (de aceeaşi culoare cu materialul de
bază (fig.2.7, c)).
26
C 2. Buzunare cu refileţi
Pot acoperi una sau ambele margini tăiate ale buzunarului. Lăţimea totală
maximală a refileţilor este de 12 mm. Suprafaţa refileţilor se stabileşte prin
termolipire iar poziţia deschiderii buzunarului determină forma pungii. Tehnologia
de realizare este dependentă de utilajul folosit şi caracteristica materialelor din care se
realizează punga. La partea superioară a deschiderii buzunarului poate fi aplicată şi o
clapă.
C 2.1. Buzunare cu refileţi şi clapă
În buzunarele cu refileţi şi clapă dosul clapei şi contrarefiletului pot fi realizate

din căptuşeală (se scade grosimea în secţiune). Alimentarea celor doi refileţi poate fi
realizată dintr-un rulou (casetă). Fazele de realizare a buzunarului sunt: aplicarea
refileţilor la reperul feţei, tăierea deschiderii buzunarului, întoarcerea manuală,
fixarea la extremităţi, aplicarea contrarefiletului şi refiletului pe pungă, închiderea
pungii buzunarului, aplicarea contrarefiletului şi pungii (deoarece căptuşeala poate să
iasă din cusătura de acoperire).
A
a b c
Fig. 2.8 Prelucrarea buzunarului cu clapă şi refileţi
În industria de confecţii buzunarele cu clapă şi refileţi sunt prelucrate la maşina

semiautomat. Clapa şi refileţii se depun pe suprafeţe transportoare, care le transportă
în zona de lucru, unde se formează liniile de îndoit a refiletului.
27
În figura 2.9 sunt prezentate posibilităţile de lucru:
1. Aplicarea refileţilor şi clapei pe reperul faţă, tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9,
a);
2. Aplicarea refileţilor pe reperul de bază şi tăierea intrării în buzunar
(fig. 2.9, b);
4. Aplicarea refiletului şi clapei pe reper, tăierea intrării în buzunar
(fig. 2.9, c).
a b c
Fig. 2.9 Fazele de prelucrare a buzunarelor tăiate cu refileţi şi clapă
Contrarefiletul se croieşte separat şi dublează punga pentru a asigura o

rezistenţă mai mare. Refiletul se îndoaie şi se calcă pe lungime. Semiautomatul
simultan execută două cusături paralele de aplicare a refiletului şi clapei, taie intrarea
în buzunar, taie aţele în capetele cusăturilor, crestează colţurile buzunarului, apoi
buzunarul se scoate din zonă şi este stivuit în pachet. Distanţa dintre ace este de 120
mm. Lungimea buzunarului variază între 85 şi 180 mm. Cuţitul superior taie
deschiderea pe lungimea de 120 mm, cuţitul inferior crestează colţurile.
Semiautomatul are două directoare de lumină pentru orientarea corectă a reperelor.
Introducerea căptuşelii în deschiderea buzunarului şi prelucrarea ulterioară este
efectuată la maşina universală, spre exemplu cl. 212 Durkopp.
Construcţia şi prelucrarea buzunarelor trebuie să asigure următorii indicatori de
calitate: durabilitatea cusăturilor de asamblare, păstrarea formei clapelor, laistului,
rezistenţa căptuşelii, simetria reperelor - pereche ca formă, calitatea sporită al
aspectului exterior al buzunarului.
28
LUCRAREA DE LABORATOR nr. 3
Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ŞI ASAMBLARE

A GULERELOR ÎN VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ
SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea metodelor de prelucrare a gulerelor în

vestimenaţia exterioară şi elaborarea
documentaţiei tehnologice
3.1 ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII
1. Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a reperelor în

vestimentaţia exterioară.
2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a gulerului
în vestimentaţia exterioară.
3. Confecţionarea gulerelor conform sarcinii.
4. Elaborarea dării de seamă.
3.2 CONŢINUTUL ŞI FORMA DARII DE SEAMA
1. Tema şi scopul lucrării.

2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea detaliilor (tabelul 1.1), elaborarea
secţiunii pentru elementul gulerul produsului de îmbrăcăminte exterioară: guler
cu revere prelucrat prin cusătura de aplicare şi guler cu revere prelucrat prin
cusătura de asamblare.
3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a două gulere cu revere (tabelul
1.2).
5. Variante de gulere cu revere confecţionate în material.
6. Prezentarea concluziilor asupra lucrării efectuate.
1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare îmbrăcămintei,

Sibiu, 2000, pag. 334-337.
3. “Технология швейного производства” Першина Л.Ф.,
Петрова С. В. . М., 1991.
4. “Технология швейных изделий” Савостицкий А.В.,
Меликов Е.Х., М., 1982, pag. 264-276.
29
TIMPUL REZERVAT LUCRĂRII ORE
ACADEMICE
Perfectarea dării de seamă 2
3.4. ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL
1. Care sunt etapele de prelucrare a gulerului ?

2. Care sunt metodele de asamblare a feţei şi dosului de guler la sacou ?
3. Care sunt metodele de prelucrare iniţială a dosului de guler în diverse produse
(sacou, palton, scurtă, produse îmblănite) ?
3.5.CONSIDERAŢII GENERALE
Procesul tehnologic de prelucrare a gulerelor include trei etape:
prelucrarea iniţială a feţei şi dosului de guler;
asamblarea feţei şi dosului de guler;
aplicarea gulerului în răscroială.
A. Prelucrarea iniţială a feţei şi dosului de guler. În funcţie de destinaţia

produsului prelucrarea iniţială a feţei de guler va consta în:
1. Dublarea frontală a detaliilor (vezi fig.1.2, 1.3 lucrarea nr.1);
2. Aplicarea şteiului la pelerina gulerului (fig.3.1).
aplatizare bilaterală la maşina de cusut

în zig-zag;
aplatizarea rezervelor într–o direcţie;
aplatizare bilaterală la maşina de cusut
simplu;
aplicare prin suprapunere la maşina de
cusut în zig–zag;
a b c d e călcarea într-o direcţie a cusăturii.
Fig. 3.1 Variante tehnologice de aplicare a şteiului la pelerina gulerului
30
Prelucrarea dosului de guler din fig. 3.2 va consta în: rigidizarea maximă pe
pelerină şi mijlocie pe şteiul gulerului la maşina de cusut simplu (fig. 3.2, a);
rigidizare omogenă pe toată suprafaţa gulerului (fig. 3.2, b); aplicarea inserţiei de
sintepon sau flizelină prin cusături ascunse de lanţ cu un fir, dispuse radial, se
caracterizează prin stabilitate bună a formei, fără pericol de deformaţie (fig. 3.2,
c.); aplicarea dublurilor netermoadezive (sintepon, flizelină etc.) pe dosul de guler
prin două cusături transversale de lanţ cu un fir (fig. 3.2, d); aplicarea a două
straturi de inserţie peste dosul de guler: 1 fază – aplicarea sinteponului peste
dublură la maşina de cusut simplu, faza 2 – aplicarea prin termolipire a dublurii şi
sinteponului peste dosul de guler (fig. 3.2, e); aplicarea prin două treceri a
sinteponului şi dublurii la dosul de guler: 1 fază – aplicarea prin termolipire a
dublurii la dosul de guler, faza 2 – aplicarea prin pichetare cu punct ascuns a
sinteponului la dublura gulerului (fig. 3.2, f); aplicarea inserţiei netermoadezive la
pelerina de guler prin pichetare la maşina de cusut ascuns în lanţ cu un fir şi pe
sectorul şteiului la maşina de cusut simplu (fig. 3.2, g).
31
Prelucrarea dosului de guler se va face în funcţie de tipul produsului şi
grosimea materialului în una din variantele de mai jos:
40
a b
c d
A
Sectiunea A - A
A
e
A
Sectiunea A - A
A
f
Fig. 3.2 Variante tehnologice de prelucrare a dosului de guler:

a, b - pichetarea gulerului cu întăritură la maşina de cusut simplu (sacou, palton);
c, d, g, f – pichetarea gulerului la maşina de cusut lanţ cu un fir;
e – pichetarea gulerului la maşina de cusut simplu;
f – pichetarea gulerului şi termoizolantului la maşina de cusut ascuns;
g – pichetarea gulerului cu inserţie şi termoizolant la maşina de cusut
liniar cu un fir.
32
B. Asamblarea feţei şi dosului de guler
Asamblarea gulerului se face prin cusătura de asamblare sau aplicare. Prima

metodă este folosită în produsele pentru femei şi copii, iar a doua în produsele pentru
bărbaţi (paltoane, sacouri, scurte), deoarece permite obţinerea unei margini mai
subţiri faţă de prima metodă.
Studiind această etapă de prelucrare a gulerului, importantă este realizarea
susţinerii pe linia pelerinei gulerului. Pentru îndeplinirea corectă a acestei operaţii pe
detaliile gulerului se execută cîteva crestături.
Pentru gulerele dublu stratificate (faţă şi dos de guler) există două metode de
bază de asamblare a feţei şi dosului de guler:
1. prin cusătura de aplicare (specifică sacoului) (fig. 3.3, a);
prin cusătura de asamblare (specifică produselor pentru femei şi copii) (fig.
3.3, b ).
În figura 3.3 sunt prezentate două metode de aplicare a dosului la faţa de guler şi
invers a feţei la dosul de guler prin cusătura zig-zag. Lăţimea rezervei aplicate poate
fi de 10-15 mm în primul caz şi 5-7 mm în cazul al doilea. A doua metodă este mai
des întîlnită pentru esteticul mai bun al gulerului pe partea de vers, graţie
nedeşirabilităţii pîslei din care se confecţionează dosul de guler.
A
Fig. 3.3 Asamblarea
gulerului cu gulerul dos
(pîslă) prin cusătura de
aplicare la maşina de cusut
în zig – zag (cod 304).
A
A
a b c
Fig. 3.4 Asamblarea gulerului cu dosul de guler prin cusătura de asamblare:

a - fără cusături de garnisire pe pelerina gulerului;
b - cu cusătura de garnisire;
c - cu cusătura de aplatizare pe dosul de guler.
33
C.Prelucrarea gulerului monostrat
Pentru gulerele monostrat există posibilitatea de prelucrare prin surfilare

pe contur (fig. 3.5, a) cu sau fără apicarea ulterioară a rezervelor surfilate şi
bordarea gulerului cu bieu (fig. 3.5, b).
A A
A A
a b
Fig. 3.5 Prelucrarea gulerelor monostrat:

a - prelucrarea prin cusătura de surfilare şi aplicare a rezervelor;
b - prelucrarea prin cusătura de bordesire.
D.Aplicarea gulerului în răscroială
Aplicarea gulerului în răscroială poate fi efectuată în stare definitivată (simplu

aplicată) şi nedefinitivată (croit integral cu faţa şi spatele). Anterior aplicării gulerului
se asamblează cusăturile umerale cu rezerve descălcate, călcate într-o parte,
aplatizate, lăcată, refec şi dublă.
Condiţia care se cere respectată înainte de aplicarea gulerului în răscroială sunt
cusăturile umerale executate.
IV Fig. 3.7 Schema da aplicare a gulerului în

răscroială se efectuiază cu susţinerea pe
III sectoarele:
I – lipsa susţinerii;
II
II – susţinearea răscroielii gitului;
I
III – susţinerea dosului de guler;
IV –lipsa susţinerii.
Metode de aplicare a gulerelor în răscroială sunt două: metoda 1 este specifică

produselor de tip sacou, jachetă, metoda a II - produselor pentru femei şi copii de tip
palton, jachetă, scurtă, impermeabil etc. Prima metodă constă în aplicarea dosului şi
în faza a doua a feţei de guler, întîlnită în gulere cu revere. Metoda a doua constă în
aplicarea feţei şi dosului de guler printr-o trecere, metodă întîlnită în gulerele simplu
aplicate.
34
a b c d e
Fig. 3.8 Variante de aplicare a gulerelor în răscroială şi fixarea dosului şi feţei

de guler:
a – prin cusătura de asamblare cu fixarea prin cusătura interioară;
b – prin cusătura de aplicare şi fixare prin cusătura vizibilă paralel răscroielii gîtului;
c – prin cusătura de asamblare şi fixare pe interior a feţei şi dosului de guler;
d – prin cusătura de aplicare şi fixare pe interior prin termolipire;
e – prin cusătura de aplicare şi fixare prin punct ascuns pe interior.
35
Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ŞI ASAMBLARE A

MINECILOR IN VESTIMENTATIA EXTERIOARĂ
SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea metodelor de prelucrare a mînecilor în

vestimentaţia exterioară
4.1. ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII
1. Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a prelucrării şliţurilor

la mîneci în vestimentaţia exterioară.
2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a şliţurilor
la mîneci în vestimentaţia exterioară.
3. Confecţionarea şliţurilor deschis, cu colţ detaşabil şi “orb” la mînecă.
4.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DARII DE SEAMA
Tema şi scopul lucrării.

secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: mîneca cu şliţ
deschis, şliţ cu colţ detaşabil şi şliţ “orb”.
3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a şliţurilor deschis, cu colţ
detaşabil şi “orb”(tabelul 1.2).
Confecţionarea şliţurilor deschis, cu colţ detaşabil şi “orb” în material.
Prezentarea concluziilor asupra lucrării efectuate.

2000, pag. 369-394.
2. Першина Л.Ф., Петрова С.В., Технология швейного производства. М.,
1991., pag. 156-166.
3. Савостицкий А.В., Меликов Е.Х., Технология швейных изделий.М. Легкая
и пищевая промышленность, 1982., pag. 276 -288.
36
TIMPUL REZERVAT LUCRĂRII ORE ACADEMICE
1. Pregătirea lucrării 4
2. Efectuarea lucrării 6
3. Perfectarea dării de seamă 4
1.Care sunt metodele de asamblare a mînecilor la palton, jachetă ?

2. Care sunt metodele de aplicare în răscroiala mînecii în produsele cu căptuşeală
?
3. Care sunt metodele de aplicare în răscroiala mînecii în produsele fără
căptuşeală ?
4.Care sunt metodele de prelucrare a tivului mînecii cu şliţ şi manşete ?
A. ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII

MÎNECILOR
Clasificarea mînecilor în îmbrăcămintea exterioară prevede următoarele criterii

de clasificare:
• După croială: aplicate, raglan, chimono, combinată.
• După numărul de cusături: 1, 2 şi 3 cusături.
• După modul de definitivare a tivului: şliţuri (deschise, colţ detaşabil,
„orb”), manşete (răsfrînte şi în continuarea mînecii).
• După numărul de detalii: părţile superioară şi inferioară, anterioară şi
posterioară.
Succesiunea tehnologică tip industrială de asamblare a mînecii:

1. Asamblarea mînecii pe linia cotului (cl.3517, f. Pfaff).
2. Descălcarea cusăturii de cot (presa de călcat “Test” APBC, f. Vestra).
3. Aplicarea benzii termofuzibile în tivul mînecii (cl.3517, f. Pfaff).
4. Asamblarea căptuşelii la mînecă pe linia tivului (cl.3517, f. Pfaff).
5. Călcarea liniei tivului (presa de călcat “Test” APBC, f. Vestra).
6. Inchiderea tubulară a mînecii (cl.5487, f. Pfaff).
7. Descălcarea cusăturii anterioare (presa de călcat cu profil de tip consolă).
37
B. VARIANTE DE REALIZARE A ŞLIŢURILOR LA MÎNECI
Croiul mînecii cu şliţ deschis
Partea inferioară a mînecii Partea superioară a mînecii

Succesiunea tehnologică de prelucrare este următoarea:
Asamblarea mînecii pe linia anterioară.
Executarea butonierelor pe partea superioară a mînecii.
Descălcarea cusăturii anterioare.
Aplicarea dublurii pe linia tivului.
Asamblarea căptuşelii pe linia tivului.
Definitivarea mînecii pe linia tivului prin călcare.
Asamblarea colţurilor şliţului.
Indreptarea colţurilor şliţului.
Inchiderea tubulară a mînecii pe linia cotului,
10.Fixarea rezervelor tivului de cusăturile de asamblare.
Croiul mînecii cu şliţ cu colţ detaşabil
Partea inferioară a mînecii Partea superioară a mînecii

Succesiunea tehnologică de prelucrare este următoarea:
1. Executarea butonierelor pe partea superioară a mînecii;
2. Asamblarea mînecii pe linia cotului;
3. Asamblarea colţului mînecii;
4. Indreptarea colţului mînecii;
38
5. Descălcarea cusăturii cotului;
6. Aplicarea dublurii pe linia tivului;
7.Asamblarea căptuşelii pe linia tivului;
8.Definitivarea mînecii pe linia tivului prin călcare;
9.Inchiderea tubulară a mînecii pe linia anterioară;
10.Fixarea rezervelor tivului de cusăturile de asamblare.
C. VARIANTE DE REALIZARE A MANŞETELOR LA MÎNECI
Mîneca cu manşetă fără şliţ. Definitivarea acestor manşete are loc

deobicei după închiderea tubulară a mînecii. Extremităţile laterale ale manşetelor
se plasează în prelungirea unui şliţ, ea închizîndu-se cu nasture şi butonieră. Dacă
şliţul este plasat în prelungirea unei cusături de asamblare a mînecii, aplicarea
manşetei poate fi realizată, înainte de închiderea tubulară a mînecii, pe faţa
manşetei se prevede întăritură. După aplicarea întăriturii (faza 1), are loc fixarea
îndoită prin coasere a feţei manşetelor pe întăritură (faza 2).
La asamblarea feţei cu dosul de manşetă (faza
3) trebuie de avut în vedere modul de aplicare a
manşetei prin 1-2 cusături.
4
Dacă manşeta se aplică printr-o cusătură, la
2 realizarea fazei 3, rezerva adaosului manşetei se

1 îndoaie peste linia feţei. După întoarcerea pe faţă
3 urmează obligatoriu călcarea, în timpul căreia rezervele
de aplicare a manşetei se plasează în interior. Această
manşetă se aplică printr-o trecere la mînecă (faza 4).
Prelucrarea manşetelor din blană necesită o prelucrare diferită de cele

textile, din cauza proprietăţilor tehnologice specifice a blănurilor. Dublurile folosite
sunt cele netermoadezive. Manşeta deobicei este căptuşită.
Succesiunea tehnologică de prelucare a manşetei din blană (fig.4.2, a)
1. Aplicarea întăriturii la faţa manşetei prin termolipire.
2. Aplicarea de fixare a blănii pe linia superioară a manşetei.
3. Aplicarea marginii inferioare a blănii la manşetă în zig-zag.
4. Aplicarea manşetei la mînecă.
39
5. Aplicarea manşetei la căptuşeala mînecii.
6. Fixarea cu punct ascuns a rezervei manşetei de faţa mînecii.
Notă: întăritura din bumbac se foloseşte în cazul cînd derma blănii este slabă.
a b c
Fig. 4.2. Variante de realizare a manşetelor răsfrînte cu blană
Mîneca se aplică în răscroiala închisă tubular sau deschisă. Pentru produsele de

îmbrăcăminte exterioară este caracteristică aplicarea mînecilor închise tubular. Pentru
o mai bună aranjare mîneca se va susţine uşor. Conform metodicii elaborate de
ŢNIIŞP pentru materialele cu un procent mare de fibre sintetice (peste 30%),
susţinerea constituie 0,2 mm pentru fiecare 10 centimetri şi pentru materialele de lînă
(drapuri) – 1,25 cm. Valoarea susţinerii va varia între 1 cm şi 7,5 cm pe tot capul
mînecii. Aplicarea în răscroială a mînecii cu susţinere poate fi realizată la maşina cl.
541 „Durkopp”, care realizează transport diferenţial al reperelor. Urmează schema de
repartizare a adaosului pentru poziţionarea mînecii în răscroială pentru sacou şi
demiul pentru bărbaţi.
În sacou, Pentru demiu pentru

I
I susţinerea va VI
bărbaţi, pe sectorul
constitui pe II
I – 17%,
II
sectorul II – 7 %,
I – 18%, V III – 8,2 %,
II – 11% şi III IV – 14,3 %,
sectorul V – 13,5% şi
III IV
III – 7%. pe sectorul
VI-17%.
Fig.4.3. Valoarea susţinerii pe capul minecii pentru diverse produse vestimentare
40
Tema: STUDIUL PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A

SISTEMELOR DE ÎNCHIDERE LA VESTIMENTAŢIA EXTERIOARĂ
SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea metodelor de prelucrare şi asamblare a

sistemelor de închidere în vestimentaţia exterioară
1.Studierea variantelor soluţionării constructive - tehnologice a sistemelor de

închidere în vestimentaţia exterioară.
2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a sitemelor
de închidere în vestimentaţia exterioară.
3. Confecţionarea sistemelor de închidere.
5.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DĂRII DE SEAMĂ

secţiunii pentru elementele produsului de îmbrăcăminte exterior: sistem de
închidere cu nasturi ascunşi obţinut prin tăiere, sistem de închidere cu nasturi
ascunşi prelucrat în cusătura cantului, cu deplasarea de la linia cantului, sistem
de închidere cu nasturi vizibili şi cusătura de garnisire sau cu aplatizarea
rezervelor cusăturii.
3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a sistemelor de închidere
(tabelul 1.2).
4. Confecţionarea elementelor enumerate în p.2 în material.

2000, pag. 353 - 365.
2. Савостицкий А.В. и др. Технология швейных изделий. М.: Легкая и
пищевая промышленность, 1982. 248 - 263с.
Ore academice
Durata efectuării lucrării 4
Perfectarea dării de seamă
41
1. Care sunt etapele de prelucrare şi asamblare a sistemelor de închidere?

2. Care sunt metodele de prelucrare a marginilor inferioare a canturilor?
3. Care sunt prescripţiile tehnice pentru asamblarea bizetului la cant?
4. Ce feluri de butoniere pot fi prelucrate pe bizeţ?
5. Ce modalităţi de fixare a bizetului la cant cunoaşteţi?
Se cunosc patru metode industriale de asamblare a canturilor:

1. pînă la executarea cusăturilor umerale (produse pentru bărbaţi);
2. simultan cu aplicarea gulerului în răscroială (produse pentru femei
şi copii);
3. odată cu definitivarea gulerului (produse cu gulere de tip şal);
4. după executarea cusăturilor umerale (produse de îmbrăcăminte
pentru vară).
A.Prelucrarea bizeţelor
La confecţiile din ţesături în carouri sau dungi cu linia reverului curbă, în
vederea coinciderii desenului materialului cu linia de răsfrîngere a reverului,
marginile interioare ale bizeţelor se supun operaţiei de decatare. Marginile
interioare ale bizeţului pot fi bordesite cu bieu sau cu o fîşie croită din căptuşeală.
B. Precizarea şi retuşarea canturilor şi tivurilor.
Precizarea liniilor tivului şi cantului pe reperele feţelor, în acest scop acestea se
pun vers la vers.
Desenarea locului amplasării butonierelor pe cant.
Desenarea liniei de răsfrîngere a reverului.
La precizarea conturului feţelor se satisfac următoarele cerinţe:
1. Linia cantului paralelă liniei de simetrie.

2. Butonierele amplasate la distanţe egale.
3. Linia tivului perpendiculară liniei de simetrie.
4. Lăţimea rezervei tivului să fie de 30 mm.
5.Î n produsele cu desen (dungă, carou) precizarea se face pe detaliul desfăşurat,
6. sau pe ambii spaţi separat.
7. În confecţiile cu guler şal şi apaş feţele se retuşează după aplicarea gulerului
în răscroială.
42
C. Aplicarea bentiţei pentru susţinere la canturi
Bentiţa termoadezivă va fi aplicată la feţe cu susţinere, pe sectoarele:
I – 0,2 cm; II – 0,2 cm; III – 0,5 - 0,6 cm; sectorul IV - se proiectează în cazul
cînd prima butonieră se afla mai sus de linia bustului; V – 0,2 cm; VI, VII – 0 cm;
VIII – 0,4 - 0,5 cm. Bentiţa netermoadezivă va fi decatată şi apoi aplicată cu
susţinerea feţelor.
Distanţa la care se depune bentiţa termoadezivă depinde de lăţimea
cusăturilor de asamblare a canturilor şi este indicată în schemă şi se distribuie
după cum urmează: răscroiala gîtului – 9 - 10 mm; revere – 6-8 mm; canturile – 7
- 9 mm; tivul – 1 mm; linia de răsfrîngere a reverului – 5 - 7 mm. Calitatea
aplicării bentiţei la canturi se face prin suprapunerea feţelor stîng şi drept:
produsele pentru femei – cantul drept trebuie să fie mai lung cu 5 mm faţă de
cantul stîng, în produsele pentru bărbaţi – cantul stîng trebuie să fie mai lung cu 5
mm faţă de cel drept.
I
9-10
II
VIII
III 6-8
IV
7-9
VI
1
VII
Fig.5.1 Schema de aplicare a Fig.5.2 Aplicarea bentiţei la feţe
bentiţei la feţe cu susţinere cu păstrarea distanţei de la cant
pe diferite sectoare
43
D. Prelucrarea bizeţului
În materiale în dungă sau carouri, dunga trebuie să fie paralelă liniei cantului, pe
linia interioară se susţine bizeţul, la prima butonieră se susţine reperul feţei. În
produsele de lungime medie şi mare bizeţul trebuie asamblat din două sau trei repere.
Îmbinările folosite depind de tipul materialelor îmbinate: pentru materiale
nedeşirabile (înlocuitori de piele) – îmbinare cap la cap cu margini deschise a
reperelor; pentru materiale care nu menţin pliul – aplatizarea rezervelor descălcate
figura 5.3.
1
60 30 2
5-7 3
Fig.5.3 Prelucrarea iniţială a bizeţelor, Fig.5.4 Schema de aplicare a
asamblarea din părţi şi prelucrarea bizeţului la feţe, valoarea
marginii interioare susţinerii pe diferite sectoare.
E. Asamblarea bizeţului la canturi

În canturile fără revere canturile se asamblează fără susţinere, o mică susţinere
revine la butoniere – 1-2 mm, în canturile cu revere – susţinerea bizeţului şi cantului
se face, pe canturi din partea feţei, pe revere din partea bizeţului. Lăţimea cusăturii de
asamblare a canturilor este de 5-7 mm. Cusătura cu lăţime mai mare se va descălca.
Asamblarea canturilor, pe cel drept se face de jos în sus, pe cel stîng – de sus în jos.
Valoarea susţinerii pe diferite sectoare este: sectorul 1 – fără susţinere; sectorul 2 – 3-
44
5 mm, sectorul 3 – 2-8 mm, sectorul 4 – 1-2 mm, sectorul 5 şi 6 - fără susţinere,
figura 5.4.
Variante de asamblare şi fixare a vipuşcăi în canturi
După întoarcerea cantului pe faţă vipuşca se fixează prin cusătură provizorie.
Modalităţile de fixare a vipuşcăi pe cant sunt date în schemele de mai jos.
301 bizet fata plastron bizet 101 fata plastron
a b
7-8
bentita termoadeziva fata bizet 103 bizet fata plastron

c d
fir termofuzibil bizet fata plastron

e
Fig. 5.5 Variante de fixare a vipuşcăi în canturile asamblate
Canturile cu bizeţe croite din întreg se prelucrează în ordinea: 1 – se

aplică bentiţa la 1-2 mm distanţă de linia cantului, pentru ai conferi stabilitate.
Asamblarea colţurilor inferioare ale canturilor are loc în următoare succesiune
tehnologică: 1 – asamblarea bizeţului la feţe; 2 – asamblarea căptuşelii la tiv; 3 –
asamblarea căptuşelii la bizeţ pe linia interioară; 4 – întoarcerea colţului cantului
pe faţă, fixarea cu cheiţă, figura 5.6.
45
fata captuseala bizet bizet captuseala fata
bizet fata
5-7 20-25
15
10-15
25-30
2 3 4 1
a b c
Fig. 5.6 Asamblarea canturilor cu căptuşeala la tiv
F. Prelucrarea închiderilor cu nasturi ascunşi

Închiderile cu nasturi ascunşi pot fi prelucrate cu tăierea bizeţului şi
bordesirea marginilor acestuia (fig. 5.7 c, f) şi în cusătura de asamblare a canturilor
(fig. 5.7 a, b, d, e).
Prelucrarea închiderii în cusătura de asamblare a canturilor
(fig. 5.7,a) este următoarea:
1 - asamblarea căptuşelii la bizeţ;
2 - întoarcerea pe faţă şi formarea vipuşcăi pe bizeţ;
3 - executarea butonierelor pe bizeţ;
4 – asamblarea căptuşelii la feţe;
5 – asamblarea căptuşelilor între ele;
6 – asamblarea bizeţelor la canturi în colţul superior şi inferior;
7 – crestarea şi întoarcerea pe faţă a canturilor;
8 – executarea tighelului decorativ pe cant;
9 – asamblarea căptuşelii feţei la bizet.
Celelalte metode se deosebesc prin lipsa a uneia sau a ambelor căptuşeli, a
feţei sau bizetului şi sunt recomandate pentru închiderile prelucrate pe materiale
subţiri.
Închiderea obţinută prin tăierea bizeţului (fig. 5.7, c) are următoarea
succesiune de prelucrare:
46
1 – marcarea liniilor deschiderii pe bizeţ;
2 – aplicarea căptuşelilor la bizeţ;
3 – tăierea deschiderii sistemului;
4 – întroducerea căptuşelilor în deschidere, poziţionarea sistemului
în capete;
5 – bordesirea marginilor sistemului cu căptuşeli;
6 – executarea butonierelor pe bizeţ;
7 – fixarea căptuşelilor între ele cu cheiţe;
8 – asamblarea colţurilor superior şi inferior ale sistemului;
9 – executarea tighelului decorativ pe cant;
10 – asamblarea căptuşelii feţei la bizeţ.
a b
c d
e f
Fig. 5.7 Prelucrarea sistemelor de închidere cu nasturi ascunşi:

a – sistem în cusătura cantului; b – sistem în cusătura cantului;
c – sistem bordesit cu căptuşeli; d - sistem prelucrat în cusătura cantului;
e - sistem prelucrat în cusătura cantului; f – sistem prelucrat pe bizet.
47
Tema: STUDIUL PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE

ŞI ASAMBLAREA PRODUSELOR FUSTA ŞI PANTALONI
SCOPUL LUCRĂRII: studierea procesului tehnologic de prelucrare şi

asamblarea produselor cu sprijin în talie.
1.Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a elementelor

produsului pantalon.
2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare
a elementelor în produsul pantalon.
3. Confecţionarea elementelor produsului pantalon.
6.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DARII DE SEAMA

2. Schiţarea aspectului exterior şi specificarea reperelor (tabelul 1.1),
elaborarea secţiunii pentru elementele produsului pantaloni: şliţ cu
fermoar, buzunar lateral, buzunar-spate în chenar, betelie aplicată
la produs.
4. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a elementelor pantalonului
(tabelul 1.2).
5. Confecţionarea elementelor enumerate mai sus în material.
Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu, 2000,

pag. 157-229.
Першина Л.Ф., Петрова С.В. Технология швейного производства. М., 1991.,
стр.178.
Меликов Е.Х., Золотцева Л.В. Лабораторный практикум по технологии
швейных изделий. М., 1988., стр.170.
Савостицкий В.С., Меликов Е.Х., Технология швейных изделий. М. Легкая и
пищевая промышленность, стр.235.
48
Ce elemente ale pantalonilor (fustei) se prelucrează în acelaşi timp?

În ce succesiune se execută şliţul sistemului de inchidere la pantaloni?
Ce maşini cu acţiune semiautomată pot fi folosite la executarea elementelor
pantalonilor?
Care sunt variantele tehnologice de prelucrare a tivului pantalonilor?
Care sunt variantele tehnologice de executare a cusăturii şezutului la pantaloni
pentru corpuri obeze?
Care este deosebirea dintre metodele de executare a sliţului la pantalonii
confecţionaţi pentru bărbaţi şi femei?
A. Procesul tehnologic de fabricare a pantalonilor include operaţiile:

1. Prelucrarea detaliilor buzunarelor laterale;
2. Prelucrarea părţilor din spate: prelucrarea iniţială: modelare-formare,
prelucrarea buzunarelor pe spate;
3. Prelucrarea detaliilor şliţului (sistemului de închidere);
4. Prelucrarea detaliilor mici;
5. Prelucrarea părţilor din faţă, prelucrarea iniţială: modelare-formare, prelucrarea
buzunarelor laterale;
6. Asamblarea părţilor din faţă şi spate pe liniile laterale;
7. Executarea şliţului stîng şi drept;
8. Prelucrarea marginilor superioare;
9. Executarea cusăturilor interioare;
10. Asamblarea feţelor pe linia turului;
11. Prelucrarea tivurilor;
12. Finisarea produsului.
La pantalonii clasici pentru bărbaţi se realizează două subansamble

constituite din 1/2 faţă şi 1/2 spate asamblate pe cusăturile laterale şi inferioare.
Aplicarea beteliei poate fi realizată în două variante.
Varianta 1. Cele două jumătăţi de betelie se aplică cu prima cusătură la cele 2
jumătăţi de produs, după care se realizează cusătura de simetrie a feţei şi spatelui
continuată şi pe betelia desfăcută. Cea de-a două cusătură a beteliei se va realiza pe
întreaga circumferinţă a taliei.(figura 6.1.)
Varianta 2. La cele două jumătăţi de produs se aplică definitiv betelia, după
care se realizează cusătura de simetrie a spatelui şi a feţei. Fixarea extremităţilor
beteliei se realizează prin cusături de punctare (figura 6.2).
49
1, 3
1,3
2
2
a b
Fig. 6.1. Realizarea subansamblelor pantalonului (I variantă)
30
1,2
3
a b
Fig. 6.2. Realizarea subansamblelor pantalonului ( varianta II)
Avantajele şi dezavantajele metodei a doua (figura 6.2):

modificarea mai uşoară pe linia taliei;
zona rezervelor este mult mai groasă.
Rezervele se pot vedea, dacă cedează cusătura de punctare. La pantalonii pentru
bărbaţi căptuşeala dublează numai feţele pînă sub linia genunchiului. Căptuşeala se
fixează pe cusăturile interioare şi laterale prin operaţia de surfilare a feţelor, iar la
partea superioară prin aplicarea beteliei.
1,5 - 2
1 2
a b c
Fig. 6.3. Variante de realizare a cusăturii turului:

a - la maşina cu 2 ace de cusut punct lanţ cu două fire (2 x 401);
b - prin aplicarea paspoalului;
c - 1 – bieu protector; 2 - surfilare.
50
Pentru pantalonii clasici finisarea include operaţiile:
Modelarea spaţială a zonei superioare;
1. Formarea dungilor;
2. Presarea celor două picioare a pantalonilor;
3. Presarea beteliei;
4. Presarea terminaţiilor inferioare.
B. Prelucrarea marginii superioare a pantalonilor include: executarea

şliţului (pe nasturi şi butoniere sau fermoar) şi prelucrarea beteliei. În funcţie de
complexitate şi destinaţia produsului se întîlnesc două variante de şliţuri cu nasturi.
Şliţ la pantalonii pentru protecţie din bumbac. La această variantă de
prelucrare a şliţului se utilizează numai repere din materialul de bază.
a b c
A A
d e f
Fig. 6.4. Variante de realizare a şliţurilor cu nasturi şi butoniere
Şliţ cu nasturi la pantalonii clasici pentru bărbaţi

Realizarea ei necesită o tehnologie mai complicată cu repere din materiale
auxiliare: întăritură, căptuşeală. La acest şliţ cele două părţi se pot prelucra
independent, după care are loc suprapunerea şi realizarea cusăturii de asamblare a
feţelor în prelungirea şliţului. Nasturii se cos în fazele de realizare a produselor.
a b c
Fig. 6.5. Variante de aplicare a întăriturii pe betelie
a b c
Fig.6.6. Variante de prelucrare a şliţului pe linia interioară:
a - bordesire cu panglica textilă; b - bordesire cu bieu; c - înnădire cu căptuşeală.
51
Prelucrarea subşliţului cu butoniere se va realiza în următoare succesiune (fig.
6.7, a):
1 - termolipirea subşliţului cu termoadeziv;
2 - aplicarea căptuşelii la faţa produsului;
3 - aplatizarea cusăturii pe muchia şliţului;
4 – aplicarea căptuşelii la subşliţ;
5 – aplatizarea cusăturii de integrare a subşliţului cu căptuşeala;
6 – executarea butonierelor pe subşliţ;
7 - surfilarea rezervelor interioare a subşliţului;
8 – aplicarea prin cusătura decorativă a subşliţului la faţa produsului.
4 5 1 6 7 captuseala 4 5 1 6 7 captuseala
4 5 1 6 7 captuseala
2 3 8 2 3 8 2 3 8
a b c
Fig. 6.7. Variante de realizare a şliţului cu butoniere:

a – cu rezervele surfilate;
b - cu rezervele bordesite cu căptuşeală;
c - cu rezerveles bordesite cu bieu.
Prelucrarea subşliţului cu nasturi (fig. 6.8, a):
1– întăritura se plasează pe faţa şliţului şi facultativ pe căptuşeală prin

termolipire;
2 –căptuşeala se aplică la faţa şliţului în forma dublată sau într-un strat;
3 –poate fi realizată şi ulterior după asamblarea feţei cu căptuşeala şliţului;
4 –asamblarea feţei cu şliţul urmată de călcarea şi fixarea poziţiei căptuşelii
şliţului (5);
5 – fixarea căptuşelii şliţului cu ce-a de-a doua cusătură.
Această cusătură poate fi realizată în interiorul produsului sau pe faţa
produsului suprapusă pe linia de aplicare a şliţului.
6 – coaserea nasturelui pe şliţ.
Faţa pantalonului se prinde obligatoriu cu întăritură pe linia şliţului. Subşliţul se

dublează cu căptuşeala plasată faţă la faţă cu căptuşeala feţei.
52
A A
captuseala 2 3 captuseala 3 2
5 4 16 4 5 1 6
a b
captuseala subslit 3 2 captuseala 3 2
5 46 1 5 4 1 6
c d
Fig. 6.8. Variante de realizare a subşliţului cu nasturi:

a – cu căptuşeală cu margine închisă;
b- cu căptuşeală cu margine închisă;
c- cu căptuşeala dublată aplicată la subşliţ;
d- cu căptuşeala feţei aplicată la subşliţ.
Şliţul cu fermoar la pantalonii pentru femei, copii (fuste, rochii)

utilizează o variantă tehnologică simplă de prelucrare, ea include numai reperele din
materiale de bază (fig. 6.9).
53
a b
captuseala
A A
c d
5 4
1 4 captuseala
Fig. 6.9. Variante de realizare a sistemelor de închidere cu fermoar în pantalonii

pentru femei, copii şi cu destinaţie specială:
a – şliţ şi subşliţ cu rezerve surfilate;
b – şliţ şi subşliţ cu rezerve bordesite;
c – şliţ şi subşliţ cu rezerve surfilate;
d – căptuşeala feţei aplicată la şliţ şi subşliţ;
e – şliţ cu rezerve surfilate odată cu reperul feţei
La pantalonii clasici pentru bărbaţi tehnologia şliţului cu fermoar este mai

complexă, determinată de prezenţa reperelor de căptuşeală şi întăritură în pachet (fig.
6.10).
DE REŢINUT: dacă la şliţul cu nasturi definitivarea şliţului se poate realiza în

zona de asamblare după prelucrarea independentă a feţelor, în cazul şliţului cu
fermoar în primul rînd are loc asamblarea prealabilă a feţelor în prelungirea şliţului,
iar definitivarea şliţului în etapele finale de asamblare a produsului.
54
A A
Secţiunea A-A
Subşliţul drept Subşliţul stîng
captuseala
2 3 1 4 captuseala
5 4 1 3 2
a
captuseala 5 4 1 3 2 captuseala
4 5 13 6 2
b
captuseala 5 413 2 2 3 1 4 captuseala
c
Fig. 6.10. Variante de realizare a sistemelor de închidere cu fermoar:
a- subşliţ cu rezerve surfilate şi şliţ cu rezerva surfilată;
b- subşliţ şi şliţ cu rezerve bordesite cu căptuşeală;
c- subşliţ cu căptuşeală înnădită şi şliţ bordesit cu bieu.
55
C. Variante tehnologice de prelucrare a beteliei
Beteliile au rol funcţional de fixare a produsului pe corp.
Variante tehnologice de realizare a beteliei sunt date în figura 6.11
Secţiunea A - A
a b c
4
A 2
d e f
Fig. 6.11. Variante de realizare a beteliilor:

a – la maşina de cusut semiautomat cu 2 ace;
b – cu rejansă asamblată la maşina semiautomat cu 2 ace;
c – cu rejansă aplicată la betelie;
d – cu rejansă compusă aplicată pe versul beteliei;
e- cu rejansă compusă aplicată la betelie;
f- cu rejansă compusă aplicată la betelie.
D. Variante tehnologice de realizare a beteliei pe linia medie

Pentru figurile obezive pe betelie se prevede o rezervă pe lăţime. Această
rezervă poate fi realizată la prelucrarea marginilor superioare la
56
maşina de cusut cu două ace, adică asamblarea beteliei şi rejansei cu detaliile
pantalonului, iar la prelucrarea cu un ac - după asamblarea beteliei la pantalon.
Rezerva se oformează cu rejansă, în caz dacă ea va avea rezerva corespunzătoare, sau
se acoperă cu rezervele beteliei (fig. 6.12, a,b).
a b c
Fig. 6.12. Variante de realizare a beteliei pe linia medie

a - betelie dintr-o bucată (tip fundă);
b - betelie din două părţi (cu margini aplicate cu cheiţe);
c - betelie din două părţi (bordesită pe linia exterioară).
Pentru a reduce grosimea beteliei este posibilă bordesirea marginilor cusăturii

turului (fig. 6.12, c), această operaţie se execută după asamblarea beteliei şi benzei de
rejansă cu detaliile pantalonilor. Rezervele cusăturii medii se fixează la betelie la
maşina de cusut cheiţe.
E. Variante tehnologice de realizare a terminaţiilor

Terminaţia se va prelucra în funcţie de destinaţia produsului: terminaţia surfilată
şi aplicată cu punct ascuns cu margine deschisă (fig. 6.13, a), cu margine îndoiată
(fig.6.13, b), cu bentiţă în adaos tivită cu punct ascuns (fig. 6.13, c), cu bentiţă
aplicată la rezerva îndoiată (fig.6.13, d), manşetă dublă (fig. 6.13, e ), manşetă unu şi
1/2 din lăţimea manşetei (fig. 6.13, f).
A a b c d e f
Fig. 6.13. Variante de realizare a terminaţiilor
57
Tema: STUDIUL METODELOR DE PRELUCRARE A CĂPTUŞELII

ŞI A DUBLURII TERMOIZOLANTE
SCOPUL LUCRĂRII: studiul metodelor de prelucrare a căptuşelii şi a dublurii

termoizolante.
1.Studierea variantelor soluţionării constructiv - tehnologice a prelucrării

căptuşelii şi dublurii termoizolante în vestimentaţia exterioară.
2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a
căptuşelii şi dublurii termoizolante în vestimentaţia exterioară.
3. Confecţionarea elementelor de produs conform sarcinii profesorului.
7.2. CONŢINUTUL ŞI FORMA DĂRII DE SEAMĂ

secţiunilor pentru elementele produsului palton: subansamblul feţei cu
căptuşeala matlasată detaşabilă şi buzunarul interior prelucrat pe căptuşeala
matlasată.
3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a subansamblului feţei
(tabelul 1.2).
4. Confecţionarea elementelor enumerate mai sus în material.
Ce orificii în căptuşeală se lasă pentru întoarcerea produsului pe faţă ?

Care sunt stările de definitivare a căptuşelii în sacouri (palton) (pînă la asamblarea
cu produsul) ?
Cu ce repere de inserţie se rigidizează zona umărului ?
Care sunt metodele de asamblare a dublurii termoizolante cu faţa produsului ?
58

2000, pag. 338 - 369.
2. Савостицкий А.В., Меликов Е.Х. Технология швейных изделий М.: 1982.
стр.289 - 301.
3. Першинa Л.Ф. Петрова С.В. Технология швейного производства М.: 1991
стр. 146 - 155.
Durata efectuării lucrării ore academice

1.Pregătirea lucrării 2
2.Efectuarea lucrării 4
3.Oformarea dării de seamă 4
A. Prelucrarea buzunarelor interioare pe căptuşeală

Pe căptuşeală şi bizet pot fi prelucrate următoarele tipuri de buzunare interioare:
tăiate şi plasate pe direcţia cusăturii.
Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului cu laist din căptuşeală.
(fig.7.1, a):
1. Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului;
2. Aplicarea laistului pe punga buzunarului;
3. Aplicarea laistului pe linia inferioară a buzunarului;
4. Aplicarea pungii şi contrarefiletului pe linia superioară a deschiderii;
5. Tăierea deschiderii buzunarului;
6. Întroducerea pungii contrarefiletului în deschidere;
7. Poziţionarea buzunarului în capete;
8. Închiderea pungii buzunarului pe contur.
Succesiunea tehnologica de prelucrare a buzunarului pe căptuşeala

matlasată cu laist decorativ (fig.7.2, a):
1. Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului;
2. Închiderea pungii buzunarului pe contur;
3. Bordesirea buzunarului pe linia superioară de deschidere;
4. Bordesirea laistului pe linia inferioară;
5. Aplicarea marginii libere a laistului pe linia superioară a buzunarului;
6. Aplicarea pungii şi contrarefiletului pe linia inferioară a buzunarului;
7. Aplicarea capetelor laistului pe deschiderea buzunarului;
8. Asamblarea buzunarului în capetele laterale.
59
6
4
4
2
3
2
1
1
5
5
a b
3
2 1
1 2
c d
Fig. 7.1. Variante de realizare a buzunarelor interioare:

a - tăiat cu laist din căptuşeală cu capete montate,
b – tăiat cu laist din material de bază cu capete montate;
c – plasat în cusătură cu laist din material de bază,
d - plasat în cusătură dintr-o bucată.
60
8
2
7 6
3 3
6 4
5
5
4 1
1
2 7
a b
Fig. 7.2. Variante de realizare a buzunarelor interioare:

a - prelucrat pe căptuşeala matlasată;
b - tăiat cu doi refileţi, prelucrat pe limba bizetului.
B. Prelucrarea căptuşelii paltonului pentru femei
Prelucrarea căptuşelii paltonului de iarnă şi demiului pentru femei este unificată.

Particularităţile prelucrării tehnologice constau în faptul, că în paltonul de iarnă,
termoizolantul şi căptuşeala pe liniile laterale şi de simetrie se asamblează fără
surfilare. Lăţimea cusăturilor de asamblare este de 10 mm şi se surfilează pe un sector
de 300 – 400 mm, lăţimea cusăturii de surfilare este de 7-8 mm.
În confecţiile fără perniţe în răscroiala mînecii se înserează o fîşie de căptuşeală,
cu care aceasta se fixează de răscroiala mînecii de bază.
61
7 Succesiunea tehnologică de prelucrare include
2 3 operaţiile:
1. Prelucrarea fixatorului de cant;
9 4 2. Prelucrarea agăţătoarei;
3. Prelucrarea buzunarului interor;
8
5 4. Asamblarea penselor;
5. Asamblarea spatelui;
5 6. Asamblarea feţelor şi spatelui pe liniile laterale;
6 7. Executarea cusăturilor umerale;
8. Asamblarea tubulară a mînecilor;
1 9. Aplicarea mînecilor în răscroială.
10. Surfilarea rezervelor cusăturilor laterale şi de
simetrie la spate (lungimea cusăturilor de 400
mm)
400
Fig. 7.3 Prelucarera căptuşelii paltonului pentru femei
C. Prelucrarea căptuşelii paltonului pentru bărbaţi
Succesiunea tehnologică de prelucrare include

operaţiile:
1. Asamblarea spatelui pe linia de simetrie;
3 2. Executarea cusăturilor laterale;
7 3. Executarea cusăturilor umerale;
6 4. Asamblarea clinului la partea superioară a
mînecii;
5. Asamblarea pensei de cot a mînecii;
5
6. Închiderea tubulară a mînecii pe linia cotului;
7. Aplicarea mînecii în răscroială;
8. Călcarea căptuşelii.
4
2
Fig. 7.4 Prelucrarea căptuşelii paltonului pentru bărbaţi
62
Asamblarea detaliilor pe liniile laterală şi de simetrie se
face începînd cu răscroiala, din cauza lipsei necesităţii
de retuşare a căptuşelii la răscroieli. Cusăturile umerale
1 se execută pe partea reperului feţei. Se vor folosi
dispozitive de separare a reperelor asamblate. Cu scopul
fixării căptuşelii de dublura feţei, în cusătura de
2 asamblare a căptuşelii la bizeţe şi cazură se va aplica
bentiţa termofuzibilă. Mîneca se va aplica în răscroială
prin două treceri: prima – pe sectorul inferior al
răscroielii, a doua – pe capul minecii.
Fig. 7.5 Aplicarea mînecii în răscroială
D. Prelucrarea termoizolantului şi perniţelor
Sortimentul de materiale termoizolante include:

Vatină matlasată din bumbac sau semilînă;
Termoizolant matlasat bătut cu ace;
Pînze voluminoase termoadezive.
Termoizolantul poate fi apicat în 1, 1,5, 2, 2,5 straturi. Stratul suplimentar de
termoizolant se pune în partea superioară a feţei şi spatelui pînă la linia şoldurilor şi a
mînecii pe lungimea de ¾ din mînecă. Pensele prelucrate pe termoizolant pot fi tăiate
şi netăiate.
Fig. 7.6 Variante de realizare a penselor pe termoizolant
63
Tipurile de perniţe folosite depinde de tipul confecţiilor:
1. în confecţiile cu masă uşoară - perniţe moi, uşoare din pînză şi materiale
neţesute;
2. în sacouri, paltoane – perniţe rigide.
Fabricarea perniţelor se face în cîteva faze:
1. Aplicarea pe ruloul materialului neţesut a detaliului din vatină şi porolon şi
asamblarea lor la maşină prin bătaie cu ace.
2. Decuparea prin ştanţare a perniţelor la presa de ştanţare.
E. Asamblarea inserţiei termoizolante la produs şi a

căptuşelii la produs
Perniţele se aplică la răscroiala umărului, la maşina de cusut simplu sau de cusut

ascuns, lăţimea cusăturii de 1-2 mm de la cusătura de aplicare a mînecilor în
răscroială.
F. Asamblarea căptuşelii şi termoizolantului la produsul

palton de iarnă (căptuşeala detaşabilă la tiv)
1. Precizarea dimensiunilor termoizolantului şi confecţiei pe contur;

2. Aplicarea fîşiei de bumbac la termoizolant pe linia cantului;
3. Asamblarea căptuşelii la bizeţe;
4. Asamblarea căptuşelii şi termoizolantului pe liniile laterale;
5. Asamblarea căptuşelii la răscroiala gîtului (către rezerva cusăturii de aplicare a
feţei de guler) sau către dublura spatelui;
6. Fixarea răscroielii termoizolantului de răscroiala căptuşelii;
7. Precizarea termoizolantului la tiv;
8. Despicarea termoizolantului deasupra şliţului;
9. Fixarea termoizolantului de dublura şliţului cu punct ascuns;
10.Fixarea termoizolantului de tivurile produsului cu punct ascuns.
Termoizolantul se asamblează la produs pe liniile bizetului, răscroieli, şliţ -

spate, iar în produsele cu căptuşeala înnădită la tiv şi la cusăturile laterale. Cusăturile
laterale pe termoizolant se execută cu susţinerea reperului spate, lăţimea cusăturii este
de 10 mm. Cusăturile umerale a spatelui şi feţei a termoizolantului şi căptuşelii se
asamblează printr-o cusătură de 10 mm, susţinînd spatele. Cusătura răscroielii gîtului
se asamblează la rezervele dosului de guler, înserînd termoizolantul în cusătură. La
răscroiala mînecilor se aplică rezervele cusăturii de aplicare a termoizolantului în
răscroială.
64
A-A
40
A A
a b
10..15
20...30
c d
Fig. 7.7. Schema de asamblare a căptuşelii şi termoizolantului:

a - schema generală de asamblare; b - prelucrarea cantului;
c - căptuşeala nedetaşabilă la tiv; d - căptuşeala detaşabilă la tiv.
65
G. Asamblarea căptuşelii la paltonul pentru femei
6 Succesiunea tehnologică de asamblare a

căptuşelii la palton este următoarea:
1. Precizarea căptuşelii cu faţa
5 produsului după mărime;
2. Tivirea căptuşelii cu reserve închise;
4 3. Prelucrarea buzunarului în cusătura
de asamblare cu bizeţul;
3
4. Asamblarea căptuşelii la bizeţ;
2 5. Asamblarea căptuşelii pe liinile
umerale;
6. Aplicarea gulerului în răscroială.
A A 7. Fixarea căptuşelii la cusăturile
laterale.
3 4
2
2 3
Bizet Captuseala
Fata
3 4 1
6
5
Fig. 7.8. Schema de asamblare a căptuşelii paltonului demiu pentru femei:

1 – schema de asamblare a căptuşelii la produs; 2 – prelucrarea tivului;
3 – prelucrarea buzunarului în cusătură; 4 – asamblarea căptuşelii la bizeţ;
5 – aplicarea mînecii în răscroială; 6 – aplicarea gulerului în răscroială.
66
Dacă pe reperul spate s-a format un plus de căptuşeală, acesta va fi trecut în pliu.
Semnul de control se execută pe liniile cantului căptuşelii, linia interioară a bizeţului.
Dacă în produs este prevăzut buzunar pe linia de asamblare a căptuşelii la bizeţ,
punga buzunarului va fi aplicată la bizeţ odată cu asamblarea căptuşelii la acesta. În
sectorul feţelor se prevede susţinerea căptuşelii conform construcţiei produsului. În
partea inferioară, cusăturile de asamblare a căptuşelii la bizeţe, pe un sector de 25-30
cm de la tiv, vor fi surfilate. Rezervele cusăturilor de asamblare a căptuşelii la bizeţe
vor fi aplicate la dublura feţelor cu punct ascuns sau cu bandă termofuzibilă, care se
aplică în cusătură. În mînecile cu manşete căptuşeala se fixează de cusăturile de cot şi
anterioară a mînecilor, realizînd un plus de căptuşeală, cusăturile de cot se fixează pe
un sector de 6-10 cm la distanţa de 5-10 cm de la tivul mînecii. În produsele cu
perniţe căptuşeala se va fixa de acestea prin inermediul bentiţei de căptuşeală. Tivul
căptuşelii se execută la maşina de cusut zig-zag sau la maşina de cusut simplu.
Colţurile canturilor se fixează la maşina de executat cheiţe.
H.Asamblarea căptuşelii la paltonul pentru bărbaţi cu căptuşeală

asamblată la tiv
Gradul de definitivare a căptuşelii este următoarea: cusăturile umerale deschise.

Succesiunea de asamblare a căptuşelii la paltonul pentru bărbaţi este prezentată în
figura 7.9 şi este următoarea:
1. Precizarea căptuşelii după dimensiunile paltonului;
2. Despicarea căptuşelii la şliţ;
3. Asamblarea căptuşelii la bizet;
4. Asamblarea căptuşelii la tivul produsului (fazele 1,2,3,4,5);
5. Întoarcerea căptuşelii pe faţă prin răscroiala mînecii;
6. Fixarea rezervelor şliţului cu punct ascuns de dublură;
7. Asamblarea căptuşelii pe liniile umerale;
8. Aplicarea în răscroială a mînecilor;
9. Călcarea de scădere a răscroielilor mînecilor;
10. Aplicarea perniţelor şi a rişei la răscroiala mînecilor;
11. Asamblarea gulerului la bizet pe linia cazurii;
12. Aplicarea dosului de guler în răscroială;
13. Aplicarea feţei de guler în răscroiala căptuşelii;
14. Aplicarea feţei de guler la dosul de guler prin cusătură interioară;
15. Fixarea căptuşelii la răscroielile mînecilor;
16. Tighelirea orificiului mînecii.
67
11 12,13,14
8, 15
4
3
4 3
1 5 2
4
Fig. 7.9 Schema de asamblare a căptuşelii paltonului pentru bărbaţi
Lăţimea cusăturii de asamblare a colţului şliţului este de 5-7 mm, căpţuşela

deasupra şliţului se asamblează prin cusătura de 10-14 mm şi este adusă la zero la
distanţa de 20-30 mm mai sus de capătul despicăturii şliţului. Cusătura de asamblare
a căptuşelii la rezervele şliţului se fixează de dublura şliţului la maşina de cusut
ascuns sau bentiţa termofuzibilă.
Dacă în produs este prevăzută căptuşeala termoizolantă detaşabilă prin nasturi
prelucrarea ei va include operaţiile:
1. Asamblarea reperelor pe liniile laterale şi umerale cu surfilarea sau
bordesirea acestora;
2. Asamblarea tubulară a mînecilor;
3. Aplicarea mînecilor în răscroială;
4. Bordesirea căptuşelii termoizolante pe liniile cantului, tivului, răscroielii,
precum şi a răscroielii fără mînecă.
Căptuşeala termoizolantă se asamblează la produs prin nasturi, capse, nasturi sau
fermoar, o panglică a căreea se aplică la bizet pe linia interioară şi faţa de guler, a
doua - pe căptuşeala termoizolantă.
Pentru a evita defectele intervenite la prelucrarea căptuşelii şi termoizolantului şi
asamblării cu produsul, este necesar de respectat condiţiile de efectuare a
operaţiilor. Nerespectarea lăţimii cusăturilor, nesuprapunerea crestăturilor la
asamblarea reperelor poate aduce la
68
biezarea căptuşelii şi a căptuşelii termoizolante (căptuşeala poate fi îngustată sau
lărgită, ceea ce se va reflecta asupra aspectului exterior al produsului).
ŢNIIŞP-ul recomandă următoarele subansamble a căptuşelii (înnădite la tiv)
pentru asamblarea acesteea la produs:
pentru sacou: cusăturile umerale, laterale şi de simetrie - spate asamblate; în
cusătura din faţă a mînecii este lăsată o gaură cu lungimea de 150-200 mm, cusăturile
de cot asamblate, căptuşeala mînecii asamblată la tivul mînecii;
pentru palton: cusăturile laterale şi de mijloc al spatelui executate; mînecile
căptuşelii constau din trei părţi, cusăturile de cot la mîneci asamblate, cusăturile din
faţă a mînecilor asamblate la 100 mm de la răscroială, cusăturile umerale şi cele de
mijloc a mînecilor nu sunt aplicate în răscroiala deschisă.
Din mulţimea de metode de asamblare a căptuşelii la produs pot fi evidenţiate
următoarele:
1. asamblarea căptuşelii la produs cu marginile interioare ale bizeţelor
nebordisite şi căptuşeala detaşată la tiv (în paltoane pentru femei şi
impermiabile, palton pentru fetiţe);
2. asamblarea căptuşelii în produs cu marginile interioare ale bizeţelor
nebordisite şi căptuşeala înnădită la tiv (în sacouri, scurte, demiurile pentru
bărbaţi şi copii, produse din piele, velur). Schema de asamblare a căptuşelii
la palton şi sacouri din cauza dimensiunilor şi proprietăţilor diferite ale
materialelor folosite sunt diferite;
3. asamblarea căptuşelii în produs cu marginile interioare ale bizetului şi tivului
bordisite (în demiuri şi paltoane de iarnă, produse de calitate superioară);
4. asamblarea căptuşelii matlasate cu dublura termoizolantă (în demiuri şi
paltoane de iarnă).
Optimizarea metodelor de prelucrare a căptuşelii şi termoizolantului trebuie să
fie îndreptată spre mecanizarea operaţiilor de asamblare a căptuşelii, a dublurii
termoizolante, folosirea maşinilor speciale şi a semiautomatelor, cumularea
operaţiilor tehnologice şi simplificarea metodelor de asamblare a dublurii
termoadezive.
69
LUCRARE DE LABORATOR nr. 8
Tema: AUTOMATIZAREA PROCESELOR DE ASAMBLARE A

PRODUSELOR TEXTILE
SCOPUL LUCRĂRII: studierea caracteristicilor de bază a utilajului de cusut şi

pentru finisare higro-termică cu acţiune neautomată,
semiautomată şi automată.
8.1 ORDINEA DESFĂŞURĂRII LUCRĂRII
1. Studierea noţiunilor generale despre procesele tehnologice mecanizate şi

automatizate;
2. Studierea caracteristicilor de bază ale maşinilor cu acţionare neautomată,
semiautomată şi automată;
3. Studierea caracteristicilor de bază ale utilajului pentru finisare higro-termică;
4. Studierea caracteristicilor tehnologice ale maşinilor de cusut şi utilajului pentru
finisare higro-termică, utilizate în liniile tehnologice de confecţionare a
costumelor pentru bărbaţi. Rezultatele studiului de întrodus în tabelele 8.1 şi
8.2.
5. Formularea concluziilor asupra lucrării.
ECHIPAMENTE SI ACCESORII: prospecte publicitare, cataloage cu utilaje

industriale.
8.2 FORMA ŞI CONŢINUTUL DĂRII DE SEAMĂ
Tema lucrării şi scopul lucrării;

Rezultatele studiului prospectelor publicitare, paşapoartelor maşinilor de cusut cu
acţionare semiautomată şi automată plasate în tabelele 8.1 şi 8.2;
Concluzii asupra lucrării efectuate.
8.3 ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL

1. Care sunt premizele mecanizării şi automatizării a operaţiilor de coasere?
2. Care este esenţa mecanizării, automatizării coaserii?
3. Care este deosebirea dintre semiautomatizarea şi automatizarea coaserii?
4. Daţi exemple de automatizare a fazelor auxiliare la coasere.
70
1
Tipul şi marca utilajului Clasa maşinii
1
uzina producătoare
2
Destinaţia
automate
Modul de încălzire a Destinaţia
3
2
formelor de călcat tehnologică a
maşinii
Pregătirea lucrării
Greutatea fierului de călcat, kg.
Efectuarea lucrării
Grosimea
3
materialelor
Timpul alocat lucrării

Modul de umezire a materialului
Oformarea dării de seamă

de cusut
6
Superioare 4 Turaţia arborelui
principal,
min-1
formei
7
Tipul de
Inferioare
încălzire al
5
Tipul cusăturii
71
8
Superioare
6
Aţa folosită
formei
tura de
9
Inferioare
Tempera-
încălzire a
Tipul şi
7
numărul acelor
10
Efortul de presare, kPa
11
8
Aburire Transportorul
4
2
2
12
Presare Suveica,
9
apucătorul
Tabelul 8.1 – Caracteristica tehnologică a maşinilor de cusut semiautomate şi
de presare, s.
ORE
13
Vacuumare
Tabelul 8.2 - Caracteristica utilajului şi a regimurilor de finisare higro-termică
Durata ciclului
Tipul materialului
10
ACADEMICE
de prelucrat
14
Operaţiile tehnologice executate
8.4 BIBLIOGRAFIA RECOMANDATA
1. Chiriac Vasile, “Tehnologia de finisare a confecţiilor textile”, p. 114 – 124,

Bucureşti, 1996.
2. Зак И.С., Воронин Е.И. Комплексная механизация процессов сборки
швейных изделий. М., 1982, Легкая и пищевая промышленность.
3. Козлов В.П. Рулонное питание и автоматизация швейных процессов. М.,
1979, стр. 27-33.
4.Орловский Б.В. «Основы автоматизации швейного производства», М.:
1988.
5.Зак И.С., Горохов И.К. «Справочник по швейному оборудованию».
М.: 1981.
8.5 CONSIDERAŢII GENERALE

Utilajul tehnologic existent are grad diferit de automatizare şi concentrare a
operaţiilor tehnologice, care caracterizează calitatea îndeplinirii operaţiilor şi
productivitatea muncii. În baza clasificării sunt puse fazele (mişcările) tehnologice
ciclice de bază şi auxiliare: manuale, mecanice, manual-mecanice şi automate. În
corepsundere cu caracterul fazelor tip îndeplinite sunt date definiţiile tuturor tipurilor
de utilaj de cusut. [1].
Maşină cu destinaţie generală cu un ac, un cuţit etc. Scoaterea sistemică a
detaliului sau a unităţii de asamblare este îndeplinit manual de către executor
(monoinstrumentală).
Maşină poliinstrumentală cu destinaţie specială şi acţionare neautomată: cu
cuţit şi 1,2 ace, ac şi fier de călcat etc. Fazele de transport, alimentare sistemică a
procesului şi scoaterea detaliului din zonă se face manual. La ele se referă şi maşinile
monoinstrumentale care sunt dotate cu dispozitive.
Automat - sistemul mecanismelor şi dispozitivelor, care asigură îndeplinirea
automată a operaţiilor de bază şi operaţiilor de transportare (interfazică) şi alte faze
auxiliare în succesiunea tehnologică. Alimentarea procesului şi scoaterea reperelor se
îndeplineşte automat, iar periodice – de către executor.
Linie semiautomată – grup de maşini, întrunite de un dispozitiv de transport,
un ritm şi sistem unic de dirijare şi care asigură în succesiune tehnologică
îndeplinirea automată a mişcărilor (fazelor) de bază, de transportare şi alte faze
auxiliare, care determină fabricarea unităţii de asamblare: furnizare – executor,
evacuare – automatul.
Linie automată – grup de maşini, unite de un dispozitiv de transportare, un
ritm şi sistem unic de dirijare care asigură îndeplinirea fazelor de bază, interfazice
(între maşini) şi alte faze auxiliare, cauzate de fabricare a unităţii de asamblare.
Alimentare sistemică a procesului şi scoaterea unităţii de asamblare din zonă se
efectuiază automat, iar alimentarea periodică – de către om (executor).[1]
Mecanizare parţială este forma primară a mecanizării în cadrul căruia munca
manuală este înlocuită cu lucrul maşinilor pentru executarea numai a unor operaţii
tehnologice din fluxul de fabricaţie, celelalte executîndu-se manual.
72
Mecanizare totală foloseşte sistemul de maşini mecanizate şi dispozitive care
permit mecanizarea operaţiilor tehnologice şi ale transportului interoperaţional pe
fluxul de fabricaţie.
Automatizarea proceselor de producţie este forma perfecţionată a mecanizării
şi se caracterizează prin executarea operaţiilor de către maşini şi instalaţii, fără
participarea omului, acesta avînd parţial rol de supraveghere şi control al bunului
mers al instalaţiilor automate.
Semiautomatizarea constă în executarea automată a unor funcţii de către
maşini în realizarea operaţiilor tehnologice sub controlul omului.
Automatizarea complexă este caracterizată prin execuţia automată, fără
intervenţia omului a tuturor funcţiunilor de către maşini în vederea realizării unei
operaţii sau a unui complex de operaţii tehnologice (pregătirea- încheierea operaţiei şi
prelucrarea propriu - zisă). Maşinile şi instalaţiile automate pot fi comandate direct
sau de la distanţă (comanda program sau calculator).
Cibernetizarea ca formă cea mai înaltă a automatizării, permite conducerea şi
controlul cu ajutorul calculatoarelor a unui întreg proces de producţie dintr-o secţie
sau întreprindere.
Maşini semiautomate de cusut. În maşinile de cusut cu lucru neautomat
transportarea semifabricatului în raport cu mecanismele maşinii, care efectuiază
împletirea firelor cu scopul formării cusăturii, se efectuează cu participarea
executorului.
Una din căile de sporire a productivităţii muncii la operaţiile de asamblare este
mecanizarea şi automatizarea operaţiilor manuale, efectuate pentru întroducerea şi
evacuarea semifabricatelor din zona de coasere. Operaţiile manuale frecvent întîlnite
sunt: desprinderea reperelor din pachet, transportarea reperelor la organele de lucru a
maşinii de cusut; oprirea maşinii cu acul în poziţia de sus sau inferioară; tăierea aţelor
cu foarfecele, efectuarea operaţiunilor „de luat foarfecele şi de le depus deoparte”;
efectuarea cheiţei la începutul şi sfîrşitul cusăturii; ridicarea – coborîrea picioruşului
de presare. Automatizarea acestor operaţii şi este una din sarcinile principale ale
constructorilor de maşini. [4]
Utilajul de finisare higro –termică este unul din utilajele de bază, folosit în
fabricarea confecţiilor textile. Utilajul de finisare higro-termic se divizează în
universal, special, mese de călcat, fiere de călcat, utilajul auxiliar şi alt utilaj.
Majoritatea instalaţiilor, preselor şi meselor de călcat prezintă un set, care constă din
prese de construcţie de bază şi un set de forme şi fiere de călcat.
Presele de călcat cu construcţie de bază şi instalaţiile de termocolat se deosebesc
după un şir de indici de bază. La aceşti indici se referă efortul de presare, tipul
ghidajului, gradul de automatizare, tipul combustibilului folosit.
Efortul de presare. Pentru utilajul produs în Rusia este stabilit efortul de 6,3
KN pentru presele uşoare şi 20 KN pentru presele mijlocii şi grele. Pentru presele
produse în Cehia şi alte ţări europene ai fostului lagăr socialist efortul de presare se
înscrie în segmentul 12 şi 36 KN.
73
La utilajele speciale, care au o construcţie originală pot fi şi alte valori pentru
efortul de presare, care se stabilesc în funcţie de cerinţele tehnologiei. Aşa încît la
presele pentru călcarea răscroielii se stabileşte efortul de 2,7 şi 2,6 KN; iar la presele
pentru călcarea gulerelor 4,9 şi 2,45 KN etc.
Tipul ghidajului. În presele de călcat se folosesc ghidajele electromecanic,
pneumatic şi hidraulic. Sunt posibile variante de soluţionare combinată a acestora.
Gradul de automatizare. În prese este prevăzută instalarea diverselor sisteme
de ghidare: dirijare programată automatizată, dirijare programată parţială, dirijare
manuală.
Dirijare automatizată programată a procesului constă în executarea întregului
ciclu de prelucrare a confecţiei la prese în regim automatizat, în care toate mişcările
(presarea, aburirea şi vacuumarea) se realizează într-un ciclu prestabilit. În funcţiile
operatorului intră numai aşezarea şi scoaterea confecţiei pe forma presei, precum şi
lansarea presei. Programul se instalează în dependenţă de construcţia nodului, în
acesta se foloseşte sistemul de came, releul timpului, hartă de programare.
Dirijarea programată parţială prevede automatizarea numai a unor momente a
ciclului de presare, spre exemplu durata ciclului de presare.
Tipul de comutare la purtătorii de energie. În presele de construcţie de
bază un factor de bază este tipul sursei de energie, la care este comutată presa
(electrică, abur, pneumatic sau reţea de aburi). Sunt posibile două tipuri de comutare
a preselor: cuplare la reţeaua de distribuţie sau alte surse exterioare sau cuplare
combinată, adică prezenţa în prese a generatorului individual de aburi individual.
74
Tabelul 8.3 - Clasificarea utilajului tehnologic [3]
Tipul utilajului Denumirea utilajului

1. Maşini de cusut simplu cu Maşini de cusut simplu (301)
acţionare neautomată, destinate Maşini de cusut în zig – zag (304)
pentru efectuarea unei operaţii de Maşini de cusut lanţ cu un fir (101)
bază Maşini de cusut lanţ cu două fire (401)
Maşini de cusut ascuns (103)
2. Maşini speciale cu acţionare Maşini de cusut din prima grupă
neautomată de îndeplinire a unei dotate cu dispozitive
operaţii de bază şi a unei
suplimentare
3. Maşini speciale cu acţionare Maşini de cusut simplu biliniar (301 x 2)
neautomată pentru îndeplinirea a Maşini de cusut în lanţ biliniar (401 x 2)
una sau două operaţii de bază Maşini de asamblare - descălcare
Maşini triploc (504 cu mecanismul cuţitului)
4. Maşini speciale cu acţionare Cîteva capete de maşini cu acţionare
neautomată concepută ca agregat, neautomată cuplate pe o masă
destinată îndeplinirii a două şi mai
multe operaţii de bază
5. Semiautomate care îndeplinesc Semiautomat de cusut nasturi cu buncăr
o operaţie de bază sau o operaţie Semiautomat de executat cusături după contur
de bază şi una auxiliară prestabilit (pense, embleme, epoleţi)
Presă hidraulică
6. Semiautomate pentru Semiautomat pentru executarea butonierelor
îndeplinirea a două şi mai multe pe manşetă
operaţii de bază Semiautomat pentru prelucrarea buzunarelor
tăiate
7. Automat pentru îndeplinirea a Automat de executat butoniere, 1611(Nekki),
două, trei operaţii de bază şi o una 256 – 5 (Zinger)
auxiliară
8. Automat pentru îndeplinirea a Automat de executat două butoniere pe
două, trei operaţii de bază şi una manşete,
auxiliară 761 - C (Juki)
9. Linii semiautomate pentru Preformarea fentei pe cămaşa pe pieptul drept,
îndeplinirea unei faze de bază şi a aplicarea fentei şi coaserea pe ea a 5 nasturi,
unei operaţii auxiliare 885 – 23 (Zinger); asamblarea manşetelor,
980 (Adler).
10. Linii automate pentru Linia pentru formarea pachetului din detaliile
îndeplinirea unei operaţii de bază manşetei cămaşei, înnădirea manşetei,
şi a unei auxiliare întoarcerea manşetei pe faţă, efectuarea
cusăturii de margine, coaserea nasturilor şi
executarea butonierelor,
AL – 1 (Pfaff).
11. Fluxul semiautomatizat pentru
-
confecţionarea unui produs
12. Fluxuri automatizate pentru Flux automatizat pentru tăierea cearşafului din
îndeplinirea unei faze de bază şi a rulou, îndoirea marginilor şi tighelirea, îndoirea
unei faze auxiliare în cearşafului şi călcarea, LSP – 4 şi AP – 1
confecţionarea unui produs textil „Adler”.
75
CUPRINSUL
LUCRAREA DE LABORATOR nr. 1 4

Procesul tehnologic de prelucrare iniţială a reperelor
în vestimentaţia exterioară

Procesul tehnologic de fabricare a buzunarelor în
vestimentaţia exterioară

Procesul tehnologic de prelucrare şi asamblare a gulerelor

Procesul tehnologic de prelucrare şi asamblare a
mînecilor în vestimentaţia exterioară

Procesul tehnologic de prelucrare a sistemelor de închidere

Procesul tehnologic de prelucrare
şi asamblare a produselor fusta şi pantaloni

Studiul metodelor de prelucrare a căptuşelii şi
a dublurii termoizolante

Automatizarea proceselor de asamblare a produselor textile
76
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI
Procese tehnologice de fabricaţie

a produselor de îmbrăcăminte
Indicaţii metodice
pentru realizarea lucrărilor de laborator
Chişinău
2008
77

Procese Tehnolog de Fabric A Prod Imbracam DS PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procese Tehnolog de Fabric A Prod Imbracam DS PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitally signed by

TEHNOLOGIA CONFECŢIILOR DIN ŢESĂTURI

Procese tehnologice de fabricaţie

Elaborat: l.-s. Mariana Cojocaru

Bun de tipar 01.02.08 Formatul hîrtiei 60 x 84 1/8.

U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.

Lucrările de laborator au fost elaborate în concordanţă cu programul tip al

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE INIŢIALĂ A

SCOPUL LUCRĂRII: însuşirea tehnologiilor existente de prelucrare

1.1 ORDINEA DESFĂŞURARII LUCRĂRII

1.Studierea variantelor soluţionării constructiv-tehnologice a reperelor

ECHIPAMENTE SI ACCESORII: elemente de produs, planşe.

1.2 Conţinutul şi forma dării de seamă

Tabelul 1.1 - Specificarea reperelor _______________________________

Tabelul 1.2-Succesiunea tehnologică de prelucrare a __________________

Numărul si conţinutul Specia- Tipul Utilajul şi

4.Confecţionarea în material a elementelor enumerate în p.2.

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confecţionare a îmbrăcămintei, Sibiu,

1.4 INTREBARI DE AUTOCONTROL

1. Care sunt operaţiile preluc rării iniţiale a reperelor vestimentaţiei exterioare?

Timpul rezervat lucrării Ore academice

1.5 CONSIDERATII GENERALE

Cerinţele faţă de prelucrarea penselor sunt urmatoarele

Denumirea Condiţiile tehnice pentru

fazei îndeplinirea Schiţa

tehnologice fazei tehnologice

A. Prelucrarea penselor netăiate

1. Marcarea Pensa se notează cu trei linii, 2 1 3

poziţiei 1 - linia de mijloc a pensei;

2.Asamblarea Pensa se îndoaie pe linia de

3. Lăţimea fîşiei de in sau bumbac este de 25 – 35 mm, lungimea va

Asamblarea depăşi lungimea pensei cu 15 - 20 mm. Fîşia poate fi şi scurtă, cu

penselor cu lungimea de 30-40 mm, rezerva pentru pensă se crestează şi se

penselor direcţie sau se descalcă,

B. Prelucrarea penselor tăiate

1. Croirea Pensa se croieşte astfel, încît

pensei rezervele părţilor laterale, 7-10

2.Asamblarea Pensa se asamblează, încheind cusătura la linia 3 şi poate fi

pensei tăiate prevăzută cu o fîşie în adaos în capăt pentru a omogeniza

grosimea pachetului în vîrful pensei.

C. Prelucrarea pensei la mijloc de detaliu

1. Marcarea Pensa se marchează cu patru

2.Asamblarea Detaliul se îndoaie pe linia

pensei de mijloc, se asamblează pe linia

laterală, începînd cusătura

pensei cu toată lungimea pensei, sau numai

fîşie în adaos în capete, prelucrarea acestora

este asemănătoare penselor

amplasate la marginea detaliului.

4. Călcarea Se execută în acelaşi mod ca şi

penselor pensele la marginea de detaliu,

prealabil pensa se întinde în zona -

taliei, obţinînd îndreptarea

cusăturii de asamblare a pensei.

D. Prelucrarea variantelor de pense (pense – pliu, pense- tăieturi)

1. Marcarea Se marchează cu trei linii:

pensei-pliu 1 - de mijloc; 2 - laterală; 3 - de

2.Asamblarea Se asamblează pe linia laterală şi

pensei – pliu pe linia de la capătul pensei

3. Călcarea Se calcă pensa într-o parte pe

pensei-pliu linia de margine

1. Dublarea În materialele puţin elastice

rezervelor rezervele şliţului pot fi 1-2