Stemele județelor Moldovei

Fronea Anamaria Elena Florina

Facultatea de istorie, anul II
Grupa H212
 Stema municipiului Iași a fost adoptat în 2014. Aceasta se compune dintr-un scut
triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află o cetate crenelată de
argint; pe flancurile cetății se află două turnulețe, cu câte o fereastră deschisă, timbrate de câte
o cruce cu brațe egale; în centrul cetății se află un turn înalt cu poarta și ferestrele închise. În
mijlocul scutului, pe cetate, se află un ecuson roșu, încărcat cu un cal negru în galop spre
dreapta, având deasupra o coroană deschisă de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de
argint cu 7 turnuri, din care iese capul de bour, al cărui gât este terminat în formă de
lambrechini, totul negru; între coarnele bourului se află o stea de aur cu 8 raze.

Semnificația elementelor:

 Cetatea de argint perpetuează stema modernă a capitalei Moldovei, "turnul roman",

adoptat în anul 1851.
 Calul însoțit de coroană reprezintă emblema sigilară medievală a Iașilor, atestată în
anul 1609.

 Cele două cruci simbolizează bisericile existente în incinta Curții Domnești, respectiv
Sf. Gheorghe și Sf. Treime.

 Capul de bour al Moldovei, amplasat deasupra stemei, ieșind din coroana murală,
subliniază statutul de capitală pe care Iașul l-a deținut vreme de 3 secole.

 Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de

municipiu-reședință de județ.

Stema județului Vaslui a fost aprobată în 2006. Aceasta se compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond roșu, despicat în partea superioară, cele trei
cartiere fiind delimitate de un firet de aur. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, se
află un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine de aur. În partea superioară, în al
doilea cartier, în stânga, se află trei pești suprapuși, de argint, redați spre dreapta. În partea
inferioară, în al treilea cartier, în câmp roșu, se află un bour de elan (moldovenesc), de argint,
mergând spre dreapta.

Semnificațiile elementelor însumate:

 Stupul de nuiele încadrat de cele trei albine reprezintă vechea stemă a ținutului Vaslui.
 Cei trei pești reprezintă stema tradițională a ținutului Tutova.

 Bourul semnifică stema și simbolul tradițional al ținutului Fălciu

Stema județului Galați este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30

septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Galați se compune dintr-un scut roșu, încărcat cu o ancoră
de aur, având un otgon alb-negru, înfășurat pe brațul său vertical; în dreapta și în stânga
ancorei se află câte o stea de aur.

Semnificația elementelor însumate: Simbolizează cadrul natural, comerțul și activitatea

navală desfășurată de localnici în această regiune a Dunării de Jos.

Stema județului Botoșani a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3

martie 2010, prin Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I
numărul 152 din 9 martie 2010.

Stema municipiului Botoșani se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu

marginile rotunjite, în vârful scutului pe un câmp roșu, se află un păun de aur, conturnat, cu
coada desfacută. În partea superioară a scutului pe un câmp argintiu, se afla Crucea Sfântului
Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroana murală de argint cu șapte turnuri
crenelate.

Păunul din parte inferioară semnifica statutul unic al târgului medieval Botoșani, acela de
apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului, acest fapt
este atestat încă din 1661. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la sfântul patron al orașului
Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval.

Stema județului Neamț, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile

rotunjite, antic, de culoare roșie, având pe mijloc un pal vertical îngustat, din aur.

În partea dreaptă se află o capră neagră, sărind peste o stâncă de argint umbrită.

În partea stângă se află trei spice de grâu în fascie, de aur.

Semnificațiile elementelor însumate:

Elementele din partea dreaptă (capra și stânca) reprezintă simbolic și heraldic vechea stemă a
județului Neamț, cu bogăția cinegetică și a subsolului din zonă.

Elementele din partea stângă (spicele) reprezintă simbolic și heraldic vechea stemă a județului
Roman, cu bogăția pământului și una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din această
zonă.

Stema județului Bacău este reprezentată de un scut triunghiular cu marginile

rotunjite, care cuprinde un munte de sare despicat în două culori. În partea stângă se află un
soare stilizat, pe fond argintiu iar în partea dreaptă, pe fond roșu, se află o semilună argintie.

Semnificație elementelor însumate:

 Cei doi aștri semnifică fertilitatea solului și credința în biruință.

 Muntele de sare evocă activitatea de extragere a sării, fiind cel mai vechi element
heraldic pentru ținutul și județul Bacău. În decursul istoriei, județul Bacău a asigurat
necesarul de sare pentru consumul intern al Principatului Moldovei, mari cantități din
aceasta fiind și exportate.

Actuala stema a judeţului Vrancea vine cu un aport semnificativ de simboluri

la nivel de regiune. Aceasta este reprezentată de un scut roşu-albastru-gri, pe care se
regăsesc  acvila cu cruce de aur în cioc, însoţită de soare, simbolurile Moldovei  şi
Munteniei, capul de bour care semnifică  lupta înaintaşilor pentru realizarea  Unirii
Principatelor Române, dar  precum şi un butoi şi ciorchinii de struguri, care amintesc de
frumoasele podgorii şi ponderea însemnată a viticulturii în judeţul Vrancea.

Stema județului Suceava este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30
septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Suceava se compune dintr-un scut albastru cu trei piscuri
de munte, pe cel din mijloc aflându-se o cruce, totul de aur; crucea este sprijinită de doi lei de
argint, limbați roșu, afrontați, sprijinindu-se cu labele inferioare pe câte un pisc și ținând în
labele superioare o coroană voievodală de aur.
Semnificația elementelor însumate: Evocă cadrul natural în care s-a ctitorit cetatea de scaun
a voievozilor Moldovei și atestă statornicia organizării statale.