Portul Muntean

CERBU ANISIA
ALBEȘTEANU BIANCA
Informații generale port muntenesc
 Muntenia aduce cu sine zonele Argeș și Muscel, cu piese decorate
somptuos, cu o profuzie de fir metalic și croi somptuos care sunt puse în
relație cu influența Curților Domnești, fiind un lucru cunoscut admirația
reginei Elisabeta, reginei Maria și a doamnelor din înalta societate pentru
portul popular românesc
Costumul din această parte a țării este costu­mul cu fotă, care cuprinde Regina Maria în Port muntenesc
întreaga arie subcar­patică începând cu zona Argeș și prelungindu-se în port popular
Muscel, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Râmnicu-Sărat. Fota veche se
ornamentează cu vărgi dispuse vertical, vărgi care se întâlnesc și astăzi în
fota de Buzău, R. Sărat. În evoluția ei s-a ajuns la ornamentația compactă,
lată cum este la fota de Muscel și Argeș, ornamentație care se face în formă
de „bată" pe poale, și pe căpătâie, cu fir auriu şi argintiu.

   
 Costumul popular din Muntenia respectă uni­tatea și continuitatea costumului românesc, dar prezintă și
particularități, diferențieri, atât în ceea ce privește ornamentarea cromatică, cât și punctele de cusătură.
Excepție de la fota strâmtă o face fota de Prahova care se prezintă sub formă de fustă lar­gă, încetată. De
asemenea costumul de Vlașca, prezintă în locul fotei, vâlnicul numit „pește-man“; Costumul de Teleorman se
poartă cu două catrințe, așezate în față și spate. În județul Olt se poartă costumul cu vâlnic negru ales în motive
florale cu bată la poale și „flori rupte" pe „trup" și costumul cu două „zăvelci" (catrințe) în față și-n spate.
Costumul bărbătesc de Muntenia respectă croiul şi plasarea ornamentului cămășilor din întreaga țară. Cămașa
mai nouă prezintă și platcă.
Portul românesc din Argeș
 Portul popular din Muscel este îndeobște prețuit și socotit printre cele mai frumoase din țară. Faima aceasta și-o ia din aspectul său neobișnuit
de spectaculos, ceea ce a făcut ca însăși, Regina Maria să îl adopte ca ținută de înaltă ceremonie națională. Costumele din Argeș, costumele de la
curte se remarcă prin abundența firului metalic și paietelor, prezente pe toate componentele sale.
 Costumul de femeie din Muscel, care între anii 1890-1910 pătrunde și la oraș, în cercurile de intelectuali și chiar la Curtea Regală. Regina
Elisabeta, în 1885, sugera ca la balul curții toate doamnele să se îmbrace în port popular. În acest fel, Casa Regală lansa o adevărată modă, prin
intermediul căreia erau îmbinate elemente de port popular cu piese occidentale. Moda purtării costumelor populare ia amploare mai ales în
contextul unirii Principatelor, fiind o formă de manifestare a sentimentelor naționale.
 Elementele specifice acestui costum  sunt maramele din borangic, salbele strălucitoare, fotele dar și iile lucrate cu mare măiestrie.
Frumusețea portului popular muscelean stă în cromatica bogată și vie și modelele cusute, de cele mai multe ori, florale și geometrice. Ia
tradițională este încrețită la gât, iar ciupagul din față este acoperit în totalitate de broderii. Figura geometrică cea mai răspândită este
rombul în care se înscriu cruci, flori stilizate, steluțe și alte motive, ia musceleană fiind bogat ornamentată cu mărgele și paiete.
Motivele simbolice cele mai frecvente sunt cele cosmice: soarele, focul, râul și valurile mării (motiv moștenit de la vechii greci).De altfel,
“râurii” din Muscel sunt celebri.
 Portul femeiesc pe timp de vară este compus de obicei din cîrpoi (maramă) țesut în casă, sau broboadă din comerț, ie, fotă, brâu, bete,
ciorapi, opinci sau « scarpeţi » și mai rar papuci. în zona muntoasă se poartă încă salbe de galbeni la gât. Pe timp răcoros, costumul se
îmbogățește cu haine de dimie albă și cojoace.