Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Art31 Furca de Tors in Cadrul Colectiei de Arta Populara PDF
Art31 Furca de Tors in Cadrul Colectiei de Arta Populara PDF
100
pag 75-152.qxd 18.07.2005 18:51 Page 101
2 3 4
1
lemnoase: brad, fag, frasin, paltin, alun, mesteac`n, ornamente, dar în Maramure[, }ara L`pu[ului, }ara
folosind tehnici precum: crestarea, cioplirea, incizia, Ha]egului, Caransebe[, M`rginimea Sibiului s-au înregis-
traforarea, pirogravarea, colorarea, etc. “Fiecare lemn are trat exemplare bogat ornamentate.
tainele lui, pe care nu le dezv`luie decât celui care îl - furca cu tij` rotund` [i coarne din crengi naturale -
îndr`ge[te cu adev`rat”, spunea un b`trân, pasionat de utilizat` mai frecvent în Banat, dar [i în }ara Ha]egului,
sculptura în lemn, din Hobi]a lui Constantin Brâncu[i11. }ara F`g`ra[ului, Zona Câmpulung-Muscel.
- furca cu coarne pline cioplite din aceea[i bucat` de
lemn cu tija - era întâlnit` îndeosebi în sudul [i sud-vestul
Tipologia furcilor de tors Transilvaniei, în nordul Munteniei [i al Olteniei (foto 5).
- furca cu coarne l`t`re]e introduse la mijlocul tijei - a
Diferitele forme de furci au luat na[tere [i s-au men]inut predominat în Banat, în }ara Ha]egului, Valea Jiului [i în
în strâns` leg`tur` cu clima [i anotimpul obi[nuit al torsului M`rginimea Sibiului (foto 3).
(dac` se poate lucra [i afar` ori numai în cas`), cu modul de - furca cu dou` fe]e [i cu mijlocul ca un cerc, ca o inim`
trai [i rolul femeilor în gospod`ria tradi]ional` (femeia, pe sau ca o lir` lat`, cioplit` din aceea[i bucat` cu tija - a fost
lâng` tors, mai trebuie s` vegheze [i gospod`ria sau prezent` în Cara[ Severin, Hunedoara, Gorj, Mehedin]i [i
p`scutul animalelor), precum [i cu leg`turile interetnice [i în M`rginimea Sibiului (foto 2).
interzonale. În colec]ia Muzeului sibian se întâlnesc - furca cu aripi - caracteristic` M`rginimii Sibiului,
urm`toarele tipuri [i variante principale de furci: Hunedoarei, zonei premontane a jude]ului Alba [i nordului
Olteniei (foto 4).
A. Furca de brâu - reprezentativ` pentru românii de - furca cu “m`r” sau cu roat` - s-a întrebuin]at în special
pretutindeni, are cca. 80-130 cm. lungime. Pentru c` se în Moldova [i în Muntenia, mai rar în Transilvania (doar în
purta sub brâu, se putea toarce nu numai în cas`, ci [i în sud-est) sau în Banat (foto 7).
timpul deplas`rii pe drum sau pe câmp, atunci când se - furca cu tija plat`, de forma unei scândurele lungi cu
supravegheau animalele. Româncele din Transilvania n-au marginile adânc crestate pe unele por]iuni [i cu suprafa]a
renun]at la furcile de brâu, de[i, în unele sate au convie]uit, acoperit` aproape în întregime de variate ornamente - a fost
secole de-a rândul, cu maghiarii ori cu sa[ii, c`rora le erau larg r`spândit` în satele din Mun]ii Apuseni (foto 1).
caracteristice furcile lungi cu talp` sau cu sc`una[. Este - furca executat` la strung, cu ornamente circulare sau
adev`rat, îns`, c` sub influen]a acestora, au fost adoptate, spiralate bine reliefate [i cu benzi de culori pe unele
câteodat`, forme de tranzi]ie c`tre furcile lungi (f`r` talp`, por]iuni ale tijei - s-a întrebuin]at în toat` ]ara , în regiunile
cu talp` mic` ori cu sc`una[), care se ]ineau fie în brâu, fie de câmpie [i în cele deluroase. Ea a de]inut mult` vreme
între genunchi. întâietate în utilizare12.
Dac` este analizat` din punct de vedere al formei, se B. Furca cu talp` lung` sau cu sc`una[, specific`
constat` c` furca de brâu a cunoscut numeroase solu]ii de popula]iei s`se[ti [i maghiare din Transilvania (foto 8).
concretizare:
- furca simpl`, rotund` [i cu tija în form` de suli]` - a C. Furca lung` care se fixa în cas` (între podea [i tavan)
fost r`spândit` în toat` ]ara, dar tradi]ia întrebuin]`rii ei s-a sau care se ]inea între genunchi. Era întrebuin]at` sporadic
p`strat mai bine în zonele de câmpie [i în cele deluroase ale în nord-vestul Moldovei [i, mai des în nordul [i vestul
Olteniei, Munteniei [i Moldovei. De regul`, prezint` pu]ine Transilvaniei (foto 6).
101
pag 75-152.qxd 18.07.2005 18:52 Page 102
5 6 7 8
Ornamentica furcilor de tors dual din elemente ornamentale identice, dispuse perfect
simetric la dreapta [i la stânga axului central vertical, pe
Furcile de tors române[ti se definesc nu numai prin suprafa]a c`ruia se repet` fie un singur motiv, fie o
diversitatea formelor, ci [i printr-o ornamentic` bogat` [i succesiune ritmic` de dou` sau mai multe motive.
variat`, executat` cu gust estetic [i cu migal`. Izvorul Înainte de decorare, în unele zone ale Transilvaniei
acestor ornamente trebuie c`utat pe de o parte în aspira]ia furca se afuma ori se colora cu anilin` ca s` se accentueze
general` spre frumos a românilor, iar pe alt` parte în contrastul dintre brunul închis al fondului [i albul
dorin]a creatorilor populari de a înf`ptui mereu ceva nou crest`turii. De pe la sfâr[itul secolului al XIX-lea a început
care s` se impun` cu pregnan]` judec`]ii estetice a ob[tei s` se practice în M`rginimea Sibiului [i colorarea
s`te[ti. În ceea ce prive[te motivele decorative imortalizate suprafe]elor decorate14.
pe furci, se deta[eaz`, ca prezen]`, cele geometrice: p`trate, O aten]ie deosebit` acord` diversit`]ii morfologice [i
romburi, dreptunghiuri, trapeze, X-uri, linii drepte, oblice, ornamentale a furcilor de tors Dimitrie Com[a, în al s`u
orizontale sau verticale, zig-zaguri, “unda apei”, “dintele „Album de crest`turi în lemn”, ap`rut la Sibiu în 190915.
de lup”. Din cele 243 de piese ce au fost reproduse în album, 113
Cu mare regularitate apar [i alte motive cu semnifica]ii sunt furci de tors, adunate din aproape toate zonele
str`vechi - mai ales pe furcile cu aripi sau pe cele cu tij` Transilvaniei [i clasificate de autor în: furci „simple”, „cu
plat` - reprezent`ri cosmice (rozeta, cercul, vârtejul, roata coarne”, „încrestate”, „pictate”, „încrestate [i pictate”.
etc.), “pomul vie]ii” (frunza [i creanga bradului), “coarnele
berbecului”, “brâurile în relief” etc. Se adaug` motivele
fitomorfe (flori, frunze, ciorchini de struguri), avimorfe, Simbolistica furcilor de tors
antropomorfe [i zoomorfe, redate de regul` stilizat. Nu este
de neglijat, prezen]a inscrip]iilor – fie ini]ialele numelui Având o mare varietate de forme dup` arii de cultur`,
me[terului sau numele celei c`reia i se d`ruia, fie data popoare [i zone etnografice, furca de tors este [i purt`toare
lucr`rii - prezente pe unele furci din Transilvania. de multiple simboluri [i func]ii magice. Înc` din
Cornel Irimie afirma c` motivele decorative, întâlnite Antichitate, era un atribut al zei]ei Athena, un simbol al
pe furcile de tors, constituie “un limbaj prin care ni se meseriilor domestice, al îndeletnicirilor feminine [i o
transmite mesajul unor simboluri vechi, de multe sute sau emblem` a femeii. Apropiat` de fus, furca de tors
chiar mii de ani, al c`ror în]eles s-a pierdut aproape simbolizeaz` [i derularea zilelor, firul genera]iilor, timpul
complet, dar care s-au perpetuat prin zeci [i sute de care trece în mod inexorabil16.
genera]ii, ca elemente decorative”13. Accentuarea efectului În spa]iul etnografic românesc, de-a lungul timpului,
artistic al motivelor ornamentale de pe furci se realizeaz` furcile de tors cele mai m`iestrit decorate, au constituit [i
prin gruparea în registre verticale [i orizontale, expresia afec]iunii deosebite pe care executan]ii lor o nu-
respectându-se principiile repeti]iei, alternan]ei [i simetriei. treau fa]` de ,, alesele inimilor,,. Pentru câ[tigarea dragostei
La unele furci registrul ornamental este mai înc`rcat [i fetei iubite [i pentru exprimarea propriilor sentimente se
dezvoltat îndeosebi pe orizontal`. La altele se remarc` înscria [i oferirea în dar a unei furci de tors, cât mai original
tendin]a spre verticalism [i au un decor mai aerat. In cazul [i mai artistic ornamentat`, iar acceptarea cadoului
furcilor cu aripi avem de-a face cu o compozi]ie structurat` reprezenta, de obicei, un gest cu valoare de logodn`.
102
pag 75-152.qxd 18.07.2005 18:52 Page 103
În unele locuri, fata primea în dar o furc` de tors când Legenda ilustra]iilor:
intra pentru prima dat` în hor`. De exemplu, în satul Z`bala
(jud. Covasna) exista obiceiul ca fetele ajunse în pragul Furci de tors din:
m`riti[ului s` fie ”b`gate-n hor`” numai de feciorii 1. - Hunedoara
coborâ]i de la stân` în ziua de “Sântilie” [i, potrivit - Vâlcelele Rele, Hunedoara
rânduielilor str`vechi, cel ce-[i “b`ga dr`gu]a-n joc” - Hunedoara
trebuia s`-i d`ruiasc` o furc` de tors sculptat` cu 2. - Streiu, Hunedoara
des`vâr[it` m`iestrie17. - Ha]eg, Hunedoara
Furca de tors este strâns legat` [i de riturile de ini]iere - Vâlcelele Rele, Hunedoara
feminin`, fiind inclus` în ceremonialul de nunt` [i privit` - Hunedoara
ca un simbol al conjunc]iei contrariilor (masculin- 3. - Livezeni, Hunedoara
feminin)18. Tot acestei unelte i se atribuie [i propriet`]i - Jina, Sibiu
magice în stimularea recoltelor sau în influen]area unor - R`[inari, Sibiu
fenomene meteorologice. Între Cr`ciun [i Boboteaz` furca 4. - Jina, Sibiu
nu trebuia s` fie l`sat` goal` c`ci nu va rodi cânepa19. De - Poiana Sibiului, Sibiu
asemenea, femeile aveau interdic]ia de a ie[i cu furca de - M`rtinia, Hunedoara
tors în timpul coacerii grâului, cre[terii fânului sau s` 5. - Livezeni, Hunedoara
umble cu ea în afara casei: “când iese înaintea unui b`rbat - Or`[tioara, Hunedoara
vreo femeie cu furca torcând, sau de se duce cu furca la - Livezeni, Hunedoara
6. - Hunedoara
niscaiva muncitori cari lucreaz` pe câmp, în acea zi, va - S`li[te, Sibiu
merge acelor lucr`tori r`u, vor da pagub`, fiind cobitoare - Hunedoara
rea”20. În leg`tur` cu aceasta, J. Fraser credea c` motivul ar - Codlea, Bra[ov
fi acela c` r`sucirea fusului ar face s` se r`suceasc` [i 7. - Corbu, Bac`u
tulpinele grâului, îns` explicatia pare a fii una mai - Nistore[ti, Vrancea
complex`, ea rezultând din omologarea sem`natului [i - Corbu, Bac`u
cre[terii plantelor cu actul sexual21. 8. - Furc` de tors cu talp`, s`seasc`, Transilvania
Exista [i obiceiul de a se rupe furca având [i acest gest - Furc` de tors cu sc`una[, s`seasc`, Saschiz, Mure[
o semnifica]ie aparte în func]ie de momentul în care era
executat. Astfel, în unele p`r]i ale Transilvaniei, înainte de NOTE:
l`satul secului (postul Pa[telui), feciorii rupeau furcile de
tors ale fetelor. Probabil, prin acest act, fetele, consim]ind 1 Cornel Irimie, Profilul, cre[terea [i valorificarea colec]iilor de
la ruperea furcilor, acceptau [i ruperea “leg`turilor premari- etnografie [i art` popular`, în Studii [i comunic`ri, Muzeul
tale” cu autorul furcii sacrificate22. Brukenthal 1817-1967, vol 13, Sibiu, 1967, p.63
2 Viorel Cucu, Aspecte ale activit`]ii lui Octavian C. T`sl`uanu la
În Banat, ruperea furcii o f`cea, la înmormântarea so- ,,ASTRA,, în Revista Transilvania, nr.8, 1977, anul VI, Sibiu, p.42
]iei, so]ul r`mas în via]`, într-un ritualul ce semnifica asu- 3 ibidem, p.43
marea obliga]iei de castitate: “în satele din Banat, dac` 4 la 11 noiembrie 1909 Muzeul se redeschide, dup` ce câteva luni
moare o femeie m`ritat`, când o scot afar` din cas`, b`rba- fusese inchis pentru organizarea inventarierii catalog`rii [i structur`rii
tul s`u iese îndat` dup` sicriu cu p`l`ria în cap [i cu furca materialului , timp în care activitatea de colectare a fost amplificat`.
5 Ana Grama, Începuturile etnomuzeografiei române[ti transilvane.
ei de tors în mân`, în curte, b`rbatul frânge de genunchi Muzeul ,,Asocia]iunii“ pân` în anul 1913, în Muzeul ASTRA 1905-
furca muierii, o arunc` peste cas`, iar p`l`ria o pune în 2000, Sibiu, 2002, p.107.
cui”23. 6 Ibidem, p.107
Pentru c` erau expuse aprecierii comunit`]ii s`te[ti 7 Cornelia Gangolea, Sec]ia de art` popular` a Muzeului Brukenthal
1956-1990, în Muzeul ASTRA 1905-2000, Sibiu, 2002, p.246
(îndeosebi la [ez`tori), furcile de tors constituiau - prin 8 Ibidem, p.246-248.
bog`]ia, frumuse]ea [i ineditul ornamenticii - [i un semn al 9 Cornel Irimie, op. cit., p.64
prestigiului social de care se bucurau posesoarele lor. 10 ibidem
11 Gh. Pavelescu, Furca de tors, unealt`, obiect de art` [i simbol, în
De-a lungul timpului, furcile de tors ce se afl` ast`zi în Istorie [i tradi]ie în spa]iul românesc, Sibiu, 1995, p. 48.
12 Gh. Iordache, Ocupa]ii tradi]ionale pe teritoriul României, vol. 4,
colec]ia Muzeului Civiliza]iei Transilvane „ASTRA” au Ed. “Scrisul românesc”, Craiova, 1996, p. 200.
fost prezente în numeroase expozi]ii atât în ]ar` cât si peste 13 Cornel Irimie, Despre arta lemnului, p. 9.
hotare. Ultima dintre ele -Furca de tors – simbol [i unealt` 14 Gh. Iordache, op. cit, p. 201.
- organizat` de colectivul amintitului muzeu [i vernisat` la 15 Reeditat de revista Transilvania sub titlul Din ornamentica
român`. ,,Crest`turi în lemn“, Sibiu, 1979
22 octombrie 2004, a fost dedicat` în întregime furcii de 16 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dic]ionar de simboluri, vol. 2,
tors, reliefând triplul s`u rol: de unealt`, de simbol [i, nu în Ed. Artemis, Bucure[ti, 1995, p. 78.
ultimul rând, datorit` m`iestriei cu care a fost ornamentat`, 17 Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1988,
de obiect de art` popular`.. p. 245.
18 Ivan Evseev, Dic]ionar de magie, demonologie [i mitologie
româneasc`, Ed.Amarcord, Timi[oara,1997, p. 151.
19 Take Papahagi, Mic dic]ionar folkloric, p. 259.
Simona Maria CURSARU 20 A. Gorovei, Credin]e [i supersti]ii ale poporului român, Ed.”Grai
[i suflet-Cultura na]ional`”, Bucure[ti, 1995, p.96.
21 Ivan Evseev, op. cit., p. 152.
22 Gh. Pavelescu, op. cit., p 49
23 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. „Grai [i suflet-
Cultura na]ional`”, Bucure[ti, 1995, p. 266.
103