Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid de Identificare A Urmelor Carnivorelor Mari PDF
Ghid de Identificare A Urmelor Carnivorelor Mari PDF
Focsani, 2012
RADU MIHAI SANDU
Focsani, 2012
ISBN 978-973-0-13490-2
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Urmă a labei din faţă a unui pui de urs de 4 -5 luni Foto George Bouroş
Cadavru de căprior consumat parţial de urs şi îngropat Foto Radu Mihai Sandu
Trunchi uscat distrus de urs în căutarea larvelor de insecte Foto George Bouroş
Vită omorâtă de urs, consumată parţial şi îngropată Foto Radu Mihai Sandu
Urma de urs imprimată cu noroi pe gardul unei proprietăţi Foto Cosmin Stînga
Gard al unei proprietăţi rupt de urs. In detaliu fire de păr de urs agăţate in gardul
rupt Foto Cosmin Stînga
se pot deosebi cel puţin trei tipuri - arbori din vecinătatea bârlogului în
distincte de marcaje: care s-au născut şi au crescut cel puţin
- arbori de care ursul se freacă cu spatele o generaţie de pui. Aceşti arbori au
ceafa sau cu părţile laterale ale numeroase urme ale ghearelor puilor
corpului (în general sunt aceeaşi arbori care în primele luni de viaţă se caţără
folosiţi si de porcii mistreţi, şi se află frecvent până la înălţimi de câţiva
în vecinătatea ochiurilor de apă). In metri.
scoarţa sau în picăturile de răşina se
pot observa fire de păr atât de urs cât şi
de la alte specii;
- arbori decojiţi parţial de urşii adulţi cu
urme clare de gheare si colţi, unele la
înălţime de peste 1,7m, (fapt ce atestă
o poziţie bipedă, şi care corelat cu
distanţa dintre urmele produse de
gheare consecutive sau canini, poate
sprijinii în estimarea dimenstunii
individului)
fie în imediata sa apropiere este posibil pomilor (categorie de urme mai greu
să existe fragmente de crengi sau sesizabile) şi excrementele cu conţinut
rădăcini şi urme ale roaderii acestora. de fragmente, coji, sâmburi sau seminţe
Crengile rupte ale pomilor fructiferi ale fructelor consumate.
(nuci, meri, peri, pruni, cireşi) din
arealele/livezile din zona submontană şi
colinară pot fi asociate prezenţei urşilor
la un moment dat intr-un teritoriu.
De asemeni crengile rupte ale arborilor
sau arbuştilor sălbatici pot indica
prezenţa urşilor.
Dacă în cazul livezilor, în general pomii
sunt curăţiţi anual, crengile rupte şi
uscate îndepărtându-se, în cazul
arborilor şi arbuştilor din habitate
forestiere crengile rupte rămân de la un
an la altul fiind mai uşor de observat ca
urme asociate ale prezenţei urşilor.
În arealele acoperite de zmeur sau mur Porumb mancat de urs Foto Radu Mihai Sandu
CAPITOLUL II
populaţii viabile fiind prezente din Delta primele luni de viaţă au blana de culoare
Dunării până pe înălţimile Carpaţilor. brun închis. Blana este formată din două
rânduri de peri: un rând des, lânos, lângă
piele, de culoare gălbui-cenuşie şi un al
Biologia speciei doilea rând, spicul, format din peri mai
lungi, asprii, cu vârful negru, astfel încat,
Femelele adulte cântăresc între 18 şi 55 în ansamblu, culoarea generală a blănii
de kilograme şi măsoară 1,37-1,52 m este brun-cenuşie. Năpârlirea (căderea
lungime totală; masculii cântăresc în părului lung de iarna) se produce
medie 20 până la 70 kg. şi pot avea primăvara (în martie – aprilie), noua
lungimi de 1,27-1,64 m. În Romania blană dezvoltandu-se complet spre
Promberger şi Ionescu (2000) sfârşitul toamnei.
menţionează o greutate medie de 35-60
kg şi o lungime totală a corpului de 1,10- Haitele şi perechile - Unităţi sociale
1,50 m. Înălţimea la greabăn la de bază
exemplarele adulte este de 75 -90cm. (V.
Cotta, M. Bodea, I. Micu, 2001) Botul Unitatea socială de bază a unei populaţii
este triunghiular de aproximativ 10 cm de lupi este perechea. Variaţiile
lungime, expunând organelor olfactive o cunoscute includ:
suprafaţă extinsă. Aceasta permite - un mascul matur şi două femele
lupului să detecteze mirosul prăzii la o mature;
distanţă de 2,4 km în condiţii favorabile. - un mascul matur, urmaşul său (de 1 –
Lupul se aseamănă cu câinele ciobanesc 2 ani) de la o pereche anterioară şi noua
german sau husky la configuraţia parteneră;
capului, distingându-se de aceştia prin - o femelă matură cu un nou partener şi
faptul că are unghiul orbital de 45º în fratele mai tânăr al acestuia.
comparaţie cu 53º până la 60º la câini, şi Nu există vre-un motiv pentru a crede că
o bulă timpanică largă, convexă şi alte combinaţii nu ar fi posibile.
aproape sferică în comparaţie cu cea a
câinilor care este mai mică, comprimată
şi uşor îndoită. Se deosebeşte de câine,
ca aspect şi elemente morfologice, prin
următoarele caracteristici:
- ochii sunt aşezaţi oblic, mai distanţaţi
decât la câine;
- urechile sunt mai mici şi cu vârfurile
ascuţite, totdeauna îndreptate în sus, iar
coada uşor curbată spre stânga.;
- lipsa perilor lungi pe partea posterioară
Grup de lupi hrănindu-se Foto Radu Mihai Sandu
a piciorului dinapoi, între călcâi şi
coadă; Extensia naturală a unei perechi
Culoarea blănii adulţilor variază în reproducătoare o reprezintă progeniturile
funcţie de habitat şi anotimp. Lupii au sau familia în general. Urmaşii rămân
părul lung şi variind în culoare, împreună cu părinţii lor între 10-54 luni,
dominante fiind nuanţele de galben – însă în afară de câteva cazuri speciale (în
cenuşiu, uneori cu spic negru. Puii, în care unele haite pot include progenituri
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
de până la 4 ani), aceştia părăsesc haita alte carnivore mari: râşi, urşi.
natală. Teritoriul unui animal este definit
Pentru a se împerechea cu succes, lupii simplu ca fiind arealul în care se poate
individuali trebuie să găsească o pereche apăra de alte animale din specia sa.
şi un teritoriu cu resurse suficiente de Diferenţa între teritoriu şi areal de
hrană. răspândire, este aceea că în cea de-a
Deoarece părinţii lor i-au hrănit de când doua noţiune exemplarele interfereaza cu
erau pui, tendinţa puilor va fi să rămână alţi indivizi ai speciei, de care nu se pot
împreună cu părinţii până când ceva îi va apara. Este foarte dificil să se
obliga să părăsească haita. Oricum, stabiliească cât de teritoriali sunt lupii
deoarece în fiecare an apar noi pentru că acest lucru presupune
progenituri, vechii pui trebuie să monitorizarea mişcărilor întregii haite
concureze cu cei mici pentru hrană. pentru o perioadă mare de timp, şi
Prioritatea părinţilor este să-i hrănească determinarea modului de interacţionare
întâi pe cei mici; dacă este suficientă cu alţi lupi din teritoiru. Specialiştii au
hrană, celor mari le este permis accesul observat haite de lupi care atacă alti lupi
la hrană. (Mech, 1970) precum şi haite mari care
atacă haite mai mici. Teritoriul haitei
cuprinde şi arealele de vânătoare şi
deplasare, dar haitele sunt despartite de
distante mari, ca atare suprapunerea
teritoriilor fiind nesemnificativă. Atunci
când teritoriile se suprapun, haitele vor
proceda astfel încât să stea departe una
de alta.
În stabilirea unui teritoriu, o pereche de
Canis lupus Foto Radu Mihai Sandu lupi trebuie să selecteze o arie mult mai
mare decât le este necesar lor inşişi la
Există o relaţie generală între mărimea momentul respectiv, deoarece este de
unui exemplar de lup şi mărimea aşteptat ca aceştia să producă în medie
domeniului propriu. În general, cu cât un numar de 5 sau 6 pui care trebuie
este mai mare animalul, cu atât cerinţa hrăniţi. Când puii au 6 luni ei consumă
de hrană a acestuia creşte, la fel şi la fel de multă hrană ca şi un adult, ceea
spaţiul necesar obţinerii hranei. ce înseamnă că mărimea haitei se
Mărimea teritoriului haitei depinde de o triplează, la fel şi resursele necesare
varietate de factori, putând varia de la 18 supravieţuirii. Mai mult decât atât, unele
kmp/haită la 1300 kmp/haită. Lupii haite includ nu numai o pereche de lupi
trăiesc în teritorii mici, bine definite împreună cu puii, ci şi progeniturile din
atunci când au o pradă abundentă, anii trecuţi, mărimea haitei putându-se
rămânând mulţi ani în acelaşi areal. ridica la peste 15 indivizi. Perechile de
Factorii care influenţează mărimea lupi care colonizează habitate deja
teritoirului pe care haita îl ocupă sunt în ocupate şi care încearcă să-şi taie o parte
principal cantitatea de hrană, dar şi din teritoriu din mozaicul deja existent
climatul, prezenţa altor haite şi natura vor trebui să înceapă cu arii mici şi apoi
terenului. Lupii au tendinţa de a avea să încerce să se extindă. În multe
teritorii mari în arealele în care există populaţii de lupi persecutate de către om,
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
această exploatare lasă spaţii întinse între lupi. Există numeroase idei
libere în acest mozaic. Astfel perechile preconcepute referitoare la urlatul
pot să-şi însuşească teritorii întregi ale lupilor. Contrar credintelor populare,
căror ocupanţi au fost recent exterminaţi. lupii nu urlă numai în zilele cu lună
Lupii îşi schimbă frecvent teritoriul în plină şi nici nu urlă doar atunci cănd
căutarea prăzii sau îl măresc sau stau. De asemenea lupii nu urlă doar
diminuează ca răspuns la mişcările noaptea, ei putând urla şi in timpul zilei,
prăzii. Haitele au fost observate seara sau dimineaţa. Adesea lupii urlă
deplasându+se pe distanţe mari în timpul împreună, activitatea fiind începuta de
iernii, nefiind un lucru neobişnuit ca o un membru al haitei, care este urmat
haită să parcurgă şi 50 km pe zi. rapid de alţi lupi. În condiţii ideale o
(www.carnivoremari.ro) haită se aude de la aproximativ 15 km.
Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi În timpul urlatului lupul îşi schimbă
străbat distanţe impresionante pentru a-şi tonalitatea vocii de câteva ori, astfel că
găsi perechea şi a se reproduce (Van mulţi oameni pot crede că au de-a face
Tighem, 1999). cu mai mulţi lupi decât sunt în realitate.
Urlatul se produce din mai multe motive.
Adesea lupul urlă înainte de a pleca la
vânat, posibil pentru a aduna haita sau
după o vanatoare reuşită. Ei nu urlă în
timp ce vânează pentru a nu atenţiona
prada asupra prezenţei haitei. Un lup
poate urla singur atunci când ii este
dificil să localizeze haita. Lupii pot urla
şi după moartea puilor sau părinţilor.
Urlatul este şi un mod de comunicare
între haite. Mech (1970) arată că adesea
lupii păstrează 20-30 minute de tăcere
după o perioadă de urlat. El consideră că
această perioadă dă răgaz haitei sa
asculte dac răspunde o altă haită. Lupii
urlă mai puţin între lunile mai şi iulie în
perioada de creştere a puilor nascuţi în
acel an. Este posibil ca în această
perioadă să se păstreze tăcerea tocmai
pentru a nu atrage prădătorii precum
cainii ciobăneşti sau urşii.
În afară de urlat lupii pot produce
sunete precum: scâncete, mârâit, lătrat
Canis lupus Foto Radu Mihai Sandu şi scheunat (Mech, 1970). Scâncitul
serveşte ca sunet de supunere sau
Comunicarea Urlatul şi marcarea prietenie, astfel că atunci când căţeii sau
teritoriului prin urinat şi zgârieturi sunt lupii vor să arate că sunt supuşi
metodele de comunicare cele mai des scâncesc. Lupii mârâie doar atunci când
folosite de lupi.Urlatul este unul din cele vor să pună pe fugă un alt lup sau când
mai importante mijloace de comunicare devin agresivi. Lupii latră destul de rar,
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
atunci când o fac reprezentând fie un cai şi câini. În timpul primăverii tendinţa
sunet de alarmă fie de joacă. este de a captura ungulate juvenile. În
Ordinea socială şi comunicarea Romania, cea mai importantă sursă de
vizuală Lupii în mod normal trăiesc în hrană o reprezintă cerbul. Lupii pot vâna
grupuri familiale numite haite. Cele mai şi animale mici precum iepuri, vidre,
multe haite au în componenţă perechea veveriţe, şoareci, păsări etc. Acolo unde
conducatoare (alfa masculul şi alfa sunt mulţi lupi, vulpea devine o raritate.
femela) şi puii lor (de până la 3 ani). Lupii consumă şi carcase ale animalelor
Câteodată pot apărea şi alţi lupi, rude ale moarte pe care nu le-au vânat. De
celor alfa. În cazuri exceptionale, apar în asemenea pot consuma şi insecte, viermi
haită şi lupi neînrudiţi cu perechea de pământ, deşeuri menajere şi, mai ales
conducătoare. În fiecare haită există o când sunt infometati, afine, mure,
ordine respectată, limbajul corpului scoruş, porumb şi alte vegetale. Lupii
exprimand poziţia ierarhică a lupulu. Se consumă şi iarbă ca purgativ.
afirmă că există patru clase de lupi într-o Naşterea şi creşterea puilor
haită: Femela lup este capabilă de imperechere
(1) Perechea alfa. Cel mai adesea numai o dată pe an în timpul căldurilor
identificată cu perechea reproducătoare, (oestrus), care durează doar câteva
perechea alfa este alcătuită dintr-o săptămâni. Sezonul de împerechere
femelă şi un mascul. Aceşti lupi se vor durează din februarie până în martie.
împerechea şi vor produce urmaşi. Unii lupi se pot împerechea şi în luna
(2) Animale mature subordonate ianuarie. Femelele devin active sexual la
(beta). Aici sunt incluşi lupii din haită 2 ani, dar multe din ele nu pot avea pui
care sunt subordonaţi perechii alfa. până la 4-5 ani.
Adesea există două categorii de Alfa femela haitei este deobicei mama
dominanţă în haită: una a femelei şi alta puilor. În aproape toate cazurile tatăl
a masculilor, dar Mech (1999) consideră este alfa masculul, dar uneori poate fi şi
că acest lucru nu se întâmplă la haitele în beta masculul dacă alfa nu arată interes
libertate. Cea mai înaltă poziţie pe care o pentru a se cupla cu alfa femela sau cu o
poate atinge un animal subordonat alta femela din haită. Odată stabilită,
perechii alfa este statutul de beta lup. perechea reproducătoare rămane stabilă
(3) Lupii omega. Multe haite au unul adesea pe viaţa, apărând puţine
sau câţiva lupi omega care sunt ignoraţi schimbări de partneri.
de haită. Aceşti lupi încearcă să devină Selectarea vizuinii Cu câteva săptămâni
membri ai haitei dar sunt respinşi de înainte de naşterea puilor, femela va
haită. căuta o vizuină, cel mai adesea într-o
(4) Juvenili. Lupii tineri care nu îşi pot zonă mai puţin accidentată a versanţilor
purta încă singuri de grijă au propria şi în apropierea unei surse de apă.
poziţie în haită. Ei vor învăţa prin lupte Vizuina este deobicei un tunel deschis
în joacă să supravieţuiască, acestea cât să intre un lup adult, tunel ce duce la
determinând o ordine ierarhică între un spaţiu mai larg unde se vor naşte puii.
juvenili, ordine ce se schimbă frecvent. Pot fi folosite şi alte tipuri de vizuini:
Dieta Lupii sunt carnivori, având grota, scorbura, vizuina de vulpe, o
tendinţa de a-şi diversifica tipul de depresiune pe sol. Lupii folosesc vizuina
hrană. Atunci când vânează în haită ucid de mai multe ori dar o vor schimba dacă
căprioare, cerbi, capre negre sau oi, vaci, devine infestată cu paraziţi sau este
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
CAPITOLUL III
bobcatul (Lynx rufus), din America de În țările Europei Centrale, de-a lungul
Nord precum şi râsul iberic (Lynx Carpațiilor, există o populație mare dar
pardinus) din Peninsula Iberică. amenințată, izolată şi instabilă a acestor
Distribuţia speciei se întinde pe întreaga feline. În România atinge cea mai mare
suprafaţă a pădurii de taiga, din densitate din intregul său areal. În afara
Scandinavia până în estul Siberiei, Rusiei, cea mai mare populație a
acoperind pădurea montană din Europa lincşilor se găseşte în România, numărul
(odinioara răspândită în toată zona, acum indivizilor atingând 2.050 în 2001(O.
limitată la Balcani şi Carpaţi), Caucaz, Ionescu, 2001).
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
succes a puilor. Numai 50% dintre pui căprior doborât de râs, exemplarul era
supravietuiesc după primul an de viaţă aproape întotdeauna ied şi femelă, fiind
Mama îşi creşte puii de una singură. Însă în general bolnav sau rănit. În mod
a fost observată prezenţa mai accentuată similar, şi mistreţii vânaţi de către râs au
a masculului în preajma locului zonei fost juvenili sau slabi. A treia categorie
centrale a domeniului propriu aparţinând de pradă pentru râsul european o
mamei puilor, pentru a proteja puii şi constituie lagomorfele: iepurele (Lepus
resursele împotriva altor răşi, dar acesta europaeus), mai ales în regiunile unde
a evitat zona centrală pentru a nu importanţa ungulatelor scade, ajungând
periclita succesul femelei la vânătoare. până la 81 procente din dieta pe timp de
Juvenilii aflaţi în toate stagiile de iarnă.
dezvoltate arată o preferinţă specială Printre alte specii pradă se nuăară
pentru substraturi ale cuibului noi şi diferite specii de păsări: cocoşul de
uscate. Pe perioada verii cuiburile munte (Tetrao urogallus) care constituie
trebuie să asigure o temperatură scăzută o categorie importantă de hrană în
în interior (din cauza incapacităţii puilor regiunile montane şi cele cu păduri
de a-şi asigura termoreglarea), boreale, însă rolul acestora în dieta
preferabile fiind cele aşezate direct pe râsului pare să fie nesemnificativ dată
rocă. Astfel, puii trebuie feriţi de fiind raritatea lor în alte regiuni. Resturi
expunerea directă la radiaţiile solare şi de rozătoare şi insecte sunt frecvent
nu trebuie expuşi precipitaţiilor şi întâlnite în excrementele provenite de la
umezelii. râşi, însă aportul lor în consumul de
Prada de bază este alcătuită din ungulate biomasă este redus, ca rezultat al masei
mici, râşii utilizând iepurii ca principala corporale scăzute a acestora. Prădători
hrană numai în zonele unde nu există mici ca vulpea (Vulpes vulpes), bursucul
specii disponibile din această categorie (Meles meles) sau jderul (Martes martes)
de ungulate. Dintre ungulatele mici, sunt vânaţi sporadic de către râs. Iar
căpriorul (Capreolus capreolus) joacă un animale domestice ca oi, porci, câini şi
rol semnificativ în dieta râsului, în pisici au fost foarte rar vânate,
general constituind 50 până la 99 excluzandu - se orice posibilitate a
procente de biomasă consumată. De apariţiei vreunui conflict om-ras.
asemenea capra neagră (Rupicapra Dimensiunea relativ mică a râsului (între
rupicapra) este considerată prada 12 şi 37 kg) face din ungulatele mici
favorită acolo unde densitatea prăzii este prada optimă. Mai mult decât atât, lupii,
ridicată. În România hrana de baza este care au o greutate dublă în comparaţie cu
constituită din exemplare de capră râşii, vânând în haite, sunt capabili să
neagră şi căprior. Ungulatele mari sunt doboare animale mari de până la 600 kg.
folosite mai rar drept pradă, însă datorită În schimb strategia de a vâna solitar a
cantităţii mari de hrana pe care o râsului îi reduce şansele de a avea un
reprezintă, acestea se regăsesc în atac încununat de succes asupra unei
biomasa consumată de râşi. În prăzi de dimensiuni mari.Competiţia cu
comparaţie cu căprioara, pentru care se lupii poate fi un important factor care
pare că nu se face o selecţie în functie de influenţează poziţia râsului în lanţul
vârstă sau sex, în cazul ungulatelor mari trofic, de când arealele lor de obţinere a
(cerbi), râşii preferă să vâneze exemplare prăzii au început să se suprapună în mod
juvenile şi femele. În fiecare caz de extensiv. De asemenea semnificativă
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
este şi competiţia pentru hrană dintre râs pădure în alta, a făcut 8,6 marcări cu
şi vulpe. urină pe un kilometru. Media urinării
Comunicarea Surprins sau speriat, râsul unui exemplar de râs este de 8,1 marcări
pufneşte sau mârâie însoţindu-şi acest cu urină pe zi sau 12,3 marcări la 10 km.
gest de o cabrare scurtă a corpului, Rata urinării variază cu tipul de habitat.
similar cu comportamentul pisicii În partea centrală a domeniului propriu,
domestice. În anumite situaţii râşii râşii îşi lasă urina mult mai frecvent pe
mârâie (“torc”), miaună sau urlă precum marginea acestei părţi, prin aceasta
pisicile domestice. observându-se că marcajele se fac mai
intens la graniţele dintre domenii. În
Urme, marcaje şi semne natură râşii îşi lasă urina pe anumite linii
directoare, fapt care facilitează
Marcarea teritoriului Comportamentul depistarea direcţiei de deplasare a
marcării prin urină a râsului european acestora de către alţi indivizi. Rata
este similar celui întalnit la tigru marcărilor cu urină din poziţie ridicată
(Panthera tigris), ghepard (Acinonyx de către masculi, creşte substanţial la
jubatus) şi pisica domestică. Un râs este sfârşitul perioadei de rut în februarie-
capabil să identifice, prin intermediul martie, din necesitatea de fi reperaţi de
urinei lăsate de un animal din aceeaşi către alţi râşi.
specie, sexul şi vârsta acestuia. Frecvenţa mai ridicată de urinare nu pare
Marchează în special copacii şi să aibă legătură cu specificul
rădăcinile aflate la suprafaţă sau cele metabolismului în ceea ce priveşte
provenite de la copaci răsturnaţi, ori cantitatea de apă, ci este relaţionată cu
arbuştii. hrana.
Masculii de râs aplică urina pe obiecte
verticale (la o înălţime de cca.15 cm), în
timp ce femelele o aplica pe suprafeţe
orizontale. Aceste trăsături ale
comportamentului fac posibilă
distingerea sexului animalelor urmărite
în teren, luându-se în calcul înalţimea
semnelor lasate de acestea. Rata
marcărilor cu urină la râsul european
este influenţată de numeroşi factori,
astfel o rată scazută a marcărilor în
timpul căutării prăzii este caracteristică Lynx lynx Foto Radu Mihai Sandu
Urma de râs imprimată în zăpadă Foto Radu Mihai Sandu Excrement de râs Foto Radu Mihai Sandu
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
Urmele celor trei specii care fac obiectul mare doborâtă de cealaltă, luând in
prezentei lucrări (respectiv a lupilor, considerare faptul ca urşii, lupii şi râşii
râşilor şi urşilor) apar în unele situaţii, sunt carnivori.
asociate, fie câte două specii, fie chiar
toate trei. Este vorba în general de
atracţia pe care o determină asupra
oricăreia dintre specii, cantitatea
abundentă de hrană, sau prada de talie
RADU MIHAI SANDU
MIC GHID DE IDENTIFICARE ŞI INTERPRETARE A URMELOR, MARCAJELOR ŞI SEMNELOR CARNIVORELOR MARI
Bibliografie
**** www.carnivoremari.ro
****Proiectul LIFE Nature LIFE02/NAT/RO/8576 „Conservarea în situ a carnivorelor
mari din judeţul Vrancea”, 2004, Studiul de fezabilitate pentru Reţeaua ecologică
de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea, www.carnivoremari.ro
****Proiectul LIFE Nature LIFE05/NAT/RO/000170 „Îmbunătăţirea sistemului de
protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea” – Raport de monitorizare prin
telemetrie a carnivorelor mari – 2006, www.carnivoremari.ro
Lucrări tehnice nepublicate:
Pop Ioan Mihai, Both Joszef, Szabo Szilard, Nadia Chiriac, Silviu Chiriac, Radu Mihai
Sandu, Cosmin Stîngă, Gelu Radu, Leonardo Bereczki, Ximena Anegroaie.
Metodologie pentru evaluarea riscurilor ridicate de prezenţa urşilor în zonele
locuite, Proiect LIFE08/NAT/RO/000500, 2010.
Bereczky Leonardo, Chiriac Silviu, Pop Mihai. A comparison of home range size,
movements, habitat use and activity patterns of released orphan brown bears and
wild captured brown bears in the Carpathian Mountains of Romania-documenting
suitability for reintroduction of rehabilitated individuals,manuscris 2010c.
Bereczky Leonardo, Anegroaie Ximena, Chiriac Silviu, Pop Ioan Mihai. A comparision
of home range size, movements, habitat use and activity patterns of released
orphan brown bears and wild captured brown bears in the Carpathian mountains
of Romania, 19th International Conference on Bear Research and Management,
May 16-22, Tbilisi, Georgia, IBA 2010 Conference
ISBN 978-973-0-13490-2