MARIA BOGHICI

coRrFrA cHELBUTA-BAN
ALlNA HR]STEA

TEXTUL ARGUMENTATIV
Aplicalii pentru Bacalaureat

WBooklet
2418
 CU PRI NS
l. Textul argumentativ -
nofiuni teoretice
ll. Subiecte pentru proba scrisd de Bacalaureat. Analiza textelorargumentative .. . . . 7
lll. Subiecte pentru proba oralS de Bacalaureat . ...75
ll. Sublocte pentru proba scrls6. Anallza 13. Scrisoare Eminescu Veronica Mic1e........99
-

b)Geloratgumentatlvo 14. lnterviu cu Atex $tefdnescu.......................101

1. Caragialism vs. eminescianism........................7 15. Legea privind votul prin coresponden!5
2. Despre studierea [imbilor clasice.................10
3. Retigia in 9co1i.......... ...................13 16. Fragment Simone de Beauvoir, Memoriile
4. Cdrfi scrise in detenIie......................................1 6 unei fete cuminli .................. ........105
5. Modete culturale/ 1iterare................................19 17. Fragment Mario Vargas Llosa, Scrisori cdtre
6. Aspecte ate vie!ilor noastre.............................22 un tener romancier............ ..........1O7
7. Oferirea unor lucruri de prisos.......................25 18. Succesul educaliei fi nlandeze ................109
8. ConflictuI dintre 9enera1ii................................28 19. Fragment memorialistic din Viaya unui om
9. Perspective asupra feminitalii .. ....................31 singurde Adrian Marino ...........111
1O. Regimurite politice gi ideea de tibertate....34 20. Despre nutrilie gi diete................................. 11 3
11. Compasiunea.............. .............37 21. Legea privind protejarea patrimoniului
12. Mersut la psihotog.. ................40 naliona[................ .......1 1 5
13. Traducerile in raport cu schimbdrite din 22. Scrisoare Eminescu - Veronica Micte.....117
timbd ...............................43 23. Fragment Cicero, Despre prietenie........ 1 1 I
14. Tehnologie variante de iPhone................46
- 24. Statutulelevului......... ...........121
15. Despre avantajete vaccindrii........................49 25. Despre stit (a rticot de d iclionar)..... ..........1 23
16. Rolutprofesorului ...................52 26. Articot (turism) .....,.................125
17. Forum 9i tibertate de expresie.....................55 27.Un festivalde literaturd ......127
18. Rolul criticului in receptarea literaturii.....58 28. Fragment din romanul Matei Brunul, de
19. lnversarea scdrii va1ori1or..............................61 Lucian Dan Teodorovici...................-.................129
20. Democratizarea cititu [u i.................................64 29. Articol (sport) ......131
Evaluarea 1...................... .................67 30. Scrisoare Vtahu!5 - fiica Margareta.........133
Evatuarea 2...................... .................70 31. Fragment de memorii (Valeriu Anania,
Autoevaluare - capltolul 2. ..........73 Memorii) .................135
lll. Sublecte pentru proba orald de Bacalaureat*-75 32. Articot (qtiinla).......... ..............137
1. tehnologicd
Evolulie ................75 33.Articot(ecologie) .................. 139
2. Evocare: Eminescu..... ...............77 34. Fragment Honore de Balzaq Scrisori c1te
3. Energie alternativS... .................79 o strdind....,....................:..... ..........141
4. Statututetevului........ .................81 35. Articot (tingvisticd).. ...............1 43

5. l.L. Caragiale, scrisoare catre Mateiu...........83 36. Fragment de jurnal (Mircea CArtdrescu,
6. lnterviu cu Andrei Plegu - despre profesori Jurnal //).................. ......................1 45
....85 37. Articot (ecotogie) ..................147
7. Despre insemndtatea vielii unui individ.....87 38. Articol (despre oragul Cordoba).........149
8. Muzica in dezvolta rea inteligenlei copiitor ..89 39. Articot (istorie).......... ..............151
9. Legea educaliei na1ionale..............................91 40. Fragment (Mircea Etiade, Romanul
10. lnterviu: Gabriela Adamegteanu - lulian adolescentuluimiop)........ ...........153
Botdea .......................93 Evaluarea 1 ..................... ..............155
1 1. Lucian Blaga, Hronicul $i canrccul ver$elor Evaluarea 2........... ............157
(despre cuv6nt)......... ......................95
12. Legea privind drepturile de autor..............97
 l. TEXTUL ane UMENTATIV - noliuni teorerice
I. Deflnirea conceptului
Textul argumentativ este numit adesea 9i eseu argumentativ. Primul sens al
termenului ,,eseu" inregistrat in Diclionarului explicativ al limbii rom6ne este acela
care desemneaz6 un ,,studiu de proporlii restrdnse asupra unor teme filosofice,
literare sau gtiin!ifice, compus cu mrjtoace originale, fdrd preten[ia de a epuiza
problema." Termenul ,,eseu" provine din fran[uzescul essai (incercare). Agadar,
eseul este o incercare in care sunt tratate teme dintre cele mai diverse, subiecte
de actualitate intr-o manierd personald.
Textul argumentativ este cel mai important tip de eseu structurat prin care
autoruli;i propune s6-gi convingd receptorul folosindu-se de argumente puternice,
ilustrate prin exemple.

II. Structura eseului argmmentativ

a. lpoteza
' este formulatd clar teza in jurul cdreia se va construi intreaga argumentare;
' pot fi relatate fapte drverse pentru a fi captatd atentia receptorului
b. Argumentarea
' se construiesc argumente puternice, ilustrate prin exemple semnificative, in
concordanfd cu probtematica enunlatd in ipotezd;
'. argumentele oferite pot intdri ipoteza enunfatd sau o pot contrazice;
se pot folosi deopotrivd argumente pro gi contra
c. Concluzia
. este reluatd ideea enunlatd in ipotezS;
' este menitd sd rezume intreaga demonstratie fdrd a fi introduse aspecte noi
ale probIematicii dezbdtute

III. Conectori specifici

Pentru o mai bund structurare a discursului argumentatrv sunt folosili conectori
specifici. Conectorii pot fi de mai multe tipuri, in func[ie de raporturile pe care le
stabilesc la nivelul argumentdrii.
Din punctul de vedere al etapei argumentative pe care o introduc:
a. conectori care introduc teza: in opinia mea, consider cd, pdrerea mea;
b. conectori care introduc argumentele: in primul rdnd, mai intdi de toate, in
al doilea rdnd, in plus, in continuare etc.;
c. conectori care introduc concluzia: ln concluzie, aSadar, deci, prin urmare

Din punctul de vedere al relaliei ?ntre secvenfe]e discursive:

a. conectori de exemplificare: de exemplu, de pildd;
b. conectori de explicare: adicd, altfet spus, de fapt;
c. conectoride opozifie: dar, totu5i, cu toate acestea, in schimb ,din contrd, pe
de o parte... pe de altd parte etc.,
d. conectori de concesie: chiar dacd, cu toate acestea, totuSi;
e. conectori de cauzalitate: pentru cd, fiindcd, deoarce, dat fiind cd
 Congtiinta este una dintre caracteristicile care ne
definesc ca oameni 5i care ne diferentiazd de alte fiinte,
astfel incdt ea joacd un rol foarte important in viala
IPOTEZA fiecdruia prrn puterea pe care o are de a ne determina conector
sd respectdm unele principii menite sd ne ghideze. irilXo,r""
Consider c5, in lipsa acesteia omul riscd sd se ipoteza
dezumanizeze, sd se abrutizeze.
in primul rdnd, constiinta il face pe om sd fie
disciplinat, sd respecte nigte reguli. Ea este str6ns legatd conector
care
de pdrerea pe care ceilalti o au despre noi gi este cea introduce
care ne indeamnd mereu sd nu facem anumite lucruri primul
argument
pe care altii le-ar dezaproba gi pentru care nu am fr bine
ARGUMENT 1 privili 1ns5, atunci c6nd constiinta este foarte exigentd,
pot apdrea intorsdturi neagteptate in extsten!a unui
;:"""rtj:rir"
individ. De pildd, destinul lui Apostol Bologa,
protagonistul romanulut Pddurea spdnzura{ilor, va fr conector
marcat de aceastd trezire a con5tiin(ei. Bologa, militar exemplificare
exemplar, lupt6nd de partea lmperiului Austro-Ungar gi
impotriva propriului neam, va aJUnge sd con5tientizeze
aceastd discrepantd in momentul in care soldatul ceh,
Svoboda, va , fi condamnat pentru inaltd trddare: ::l;**
dezertarea. Privirea senind a condamnatuluiil va urmdrl introduce
pe Apostol Bologa, determrn6ndu-i destinul nefast.
i:'*:f"
in al doilea 16nd, conStiinla este cea care ne face sd argmment
actiondm conform unor principii pe care ni le-am
contu rat la u n mo ment dat, in diferent de
ARGUMENT 2
circumstantele in care ne gdsim. De exemplu, in cazul
in care o persoani se gdsegte ?ntr-o situafie conector
de
problematicd, con5tiinta unui om cu ferme principii exemplificare
morale ii va dicta mereu sd incerce sd fie de ajutor, at6t
cdt este posibil.
In concluzie, conS
umand, ajung6nd sd ne diferenlieze de alte fiin[e. ::l;""t
Aceasta joacd un rol important in vtata oamenilor inffoduce
CONCLUZIE
pentru cd ii disciplineazd 5i ii face sd ac[ioneze conform concluzia
unor reguli sociale Si ale bunului sim!, dar ii gi
determind sd ac[ioneze conform propritlor principii
atunci c6nd situa!ia o cere.
 ORGANIZATOR

ll. Subiecte pentru proba scrisd de Bacalaureat. Analiza

textelor a rgu mentative

Capitolul conline 20 de teste avdnd urmitoarea structur5:

1. un fragment de text argumentativ apafiindnd stilului
publicistic;
2. cinci aplicalii pe baza acestui fragment;
3. un subiect de redactare dat ca model;
4. o propunere de redactare a unui text argumentatiy in
acord cu tema textului principal;
5. doui evaluiri;
5. o autoevaluare.
 ll. Subiecte pentru proba scrisi de Bacalaureat.
Ana I iza textelor argumentative

TESTUL 1.

Md numdr cu onor printre cei care cred sincer cd ,,fiinta noastrd este
caragialoeminesciand" (Radu Cosagu) 9i cd ,,trdim in Caragiale, vis6nd la
Eminescu" (L. Ulici), drept pentru care nu infeleg de ce autorul Scrisorri
pierdute pierde mai mereu derby-urile cu poetul Droramei. (...)
Replici favorite, formule si vorbe caragialiene am cu duiumul. Rar imi
trece o zi fdrd sd fac apel la ,,amice, egti idiot", ,,o societate fdrd moral 9i
fdrd prinfip, va sd zicd cd nu le are", ,,anzt putere la Poltronul", ,,am
consumat frumos", ,,iar ne incurcdffi", ,,mai bine pui banii in buzunarul
celdlalt 9i zici cd te-ai dus",,,gedea intr-un pet, cu giubenu-n cap 9i
sticlele-n ochi",,,parol, zdu, sd md-ngropi, ta[o",,,las' ca !i-o repereazd
dom' Miticd", ,,onoarea mea de familist". (...)
Dacd ar fr sd aleg, in ceasul de fafa (4 dec. 2012, cinci zile inainte de
alegeri), ceva esenlial pentru,,!drigoara mea", apoi arfi marea (9i nefericita)
agteptare a romdnagului fatalist, mazochist, critictst steril 9i pomanagiu, al
cdrui vis de aure statul asisten!ial, recte lefusoara c6t de mtcd, darstabild,
avdnd oroare de competi!ie, meritocra!ie 9i cultura succesului. Pe scurt,
verdictul lui Leonida: ,,treaba statului, domnule. El ce treabd are? De ce-i
avem pe el? E datoria lui sd aibd oamenii lefurile la vreme..."
(Dan C. M ihdilescu , Valenfele clasicului, in Vatra, nr l2l20t2)
A. 1. Explicd sensul sintagmei ,,<<trdim tn Caragiale, visind la Eminescu>>".

2.Indicd ipoteza de Ia care pleacd autorul tn fragmentul reprodus.

3. Mentioneazi care este felul tn care se raporteazd autorul articolului la replicile

caragialiene.

4. Precizeazd trei replici favorite pe care le foloseqte autorul articolului.

 5. Prezintd, tn 30-50 de cuvinte, trdsdturile de caracter ale,,rom6naqului", findnd
cont de relalia acestuia cu autoritdfile qi raportdndu-te Ia ultim,ul alineat al
textului citat.

B. 1. Redacteazd un text de minimum 1-50 de cuvinte, tn care sd argumentezi

dacd eqti sau nu de acord cu faptul cd o societate trebuie sd se bazeze tn
primul rind pe meritocrafie, raporthndu-te atdtla informa[iile din fragmentul
extras din ,,Valen[ele clasicului" de Dan C. Mihdilescu, cAt gi la experien{a
personald sau culturald.
in redactarea textului, vei avea fn vedere urmdtoarele repere:
- formularea unei opinii fald de problematica pusd tn discufie, enuntarea qi dezvoltarea
corespunzd.toare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii
pertinente;
- utilizarea corectd a conectorilor tn argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie qi de punctuafie), agezarea tn pagind,lizibilitatea.

Dupd ce ldrile care au cunoscut indeaproape dictatura comunistd au

devenit democrate gi-au stabilit un nou obiectiV la fel de greu de atins:
meritocra[ia. Consider c6 o societate care reugegte sd gdseascd echilibrul
gi sd aibd la bazd exclusiv abilitalile cetSlenilor care o compun, se va pune
astfel la addpost de problemele care ar putea sd apard pe termen lung.
In primul rAnd, o societate care se bazeazd pe meritocralie va acorda
membrilor sei ganse egale, acegtia urmand sd ocupe diverse pozifii in
functie de meritele gi performanfele lor 9i nu in funcfie de influenta pe
care o au in anumite cercuri. in plus, intr-o astfel de societate este
incurajatd competitia gi corectitudinea, iar lucrurile sunt mult mai
transparente, neldsAnd loc interpretdrilor. De pildd, in societSlile care
sunt guvernate de alte principii dec6t cele enunfate aici, unii oameni
ajung sd renunfe se se mai zbatd pentru a-gi atinge obiectivele stabilite,
vdzdnd c6, indiferent de efortul pe care il depun, nu reugesc sd acceadd
in pozilia pe care gi-o doresc gi pe care o merit6.
In al doilea rdnd, dincolo de originea negativd a termenului, aga cum
ea reiese si din cartea lui Michael Young, The Rise of Meritocracy, o
societate de tipul acesta este de dorit uneia corupte 9i care, pe termen
Iung, s-ar dovedi falimentarS. Aceasta, ce1 pulin in principiu, nu va mai
incuraja discrimindrile membritor sdi in funcfie de rasd, gen sau opiniile
pe car-e le au. Astfel, fiecare individ va fi direct responsabil de suclesele
sau de egecurile sale, acestea flind direct proporlionale cu munca depus6.
Insd nu trebuie totusi ignorat faptul cd existS un potential pericol intr-o
societate de tipul acesta: o luptd acerbd si neloiald intre oamenii care
doresc sd demonstreze cd ei sunt cei care meritd de fapt sd ocupe anumite
==@
pozilii. in lipsa acestui punct slab, o astfel de societate ar fi perfectd, iar
iocietatea perfectd rSmAne totugi o utopie.
Agadaq, o societate bazatd pe meritocra[ie este de preferat uneia
corupte, insd trebuie congtientizat faptul cd absolutizarea oricdrui
principiu sau valori poate cunoagte gi efectul invers, acuzd ce ii este adusd
si meritocrafiei.
2. Redacteazd un text de minimum 150 de cuvinte, tn care sd argumentezi dacd
eqti sau nu de acord cu faptul cd romLnul a oscilat tn permanenld tntre modelul
caragialian qi cel eminescian, raportAndu-te atAt h informafiile din fragmentul
extras din ,,Valenfele clasicului" de Dan C. Mihiilescu, cdt Ei la experienla
personald sau culturald.
in redactarea textului, vei avea tn vedere urmdtoarele repere:
- formularea unei opinii fa[d de problematica pusd tn disculie, enunlarea qi
dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate opiniei qi formularea
unei concluzii pertinente ;
- utilizarea corectd a conectorilor in argumentare, respectarea norrnelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie qi de punctualie), aqezarea tn
pa gind, Iizibilitate a.
 TESTUL 2
De obicer, ne uitdm str6mb Ia,,Sodoma" occidentald: de acolo ne vin
toate relele. Ei, cei din apus, ne-au napddit cu lipsa lor de tradi[ii, cu tot
felul de tehnologii imorale, cu pofta lor de consum 5i cu lipsa lor de evlavie.
(. .)Si totu5i, dracul occidentai nu e chiaratdt de negru. Suntingeri gi spre
apus. Din pdcate, de ei nu ne ldsdm napdditi.
Sd ludm un exemplu. De multd vreme, in Rom6nia studirle clasice sunt
in suferin[5. Greaca a disparut de mult din programele 5colare (. ), degi
amplasamentul nostru geografic, istoria noastrd 5i religia noastrd ar fi
trebuit sd-i acorde o atenIie specrald. Latina a pierdut de asemenea teren,
in ciuda orgoliilor noastre de mo5teniiori ar Romei, rdtdci!iintr-o mare slavd.
Nimenr nu mai are timp si inclina[ie pentru invdlarea ,,limbilor moarte",
resim[ite ca strdine de duhul modernitdtii 5i al progresului. Ei bine, tnir-o
[ard hiper-civilizatd cum e Germania asistdm, dintr-odat5, la un reviriment
al apetitului pentru greacd si latind in vara trecutd, un articol din
Frankfurter Allgemeine Zeitung ( ) semnala un fenomen nou in universul
gimnazial al !arii. in vreme ce in anul 5colar 79ggl2OOO un elev din patru
opta pentru studiul limbii latine, acum aceea5i op[iune apare Ia un elev din
trei. Interesul pentru greacd a crescut 5i el in ultimii opt anr. Profesorii 5i
elevii vorbesc despre virtulile redescoperite ale studiilor clasice cu un
entuziasm de care ar fi grozav sd ne ldsdm contaminati. ( ) un t6ndr
studios declard cd a invd[a grecegte,,este modalitatea optimd de a reflecta
asupra Fiin[ei, asupra istoriei gi asupra comportamentului uman" (...)S-au
gdsit voci care sd invoce beneficiile studiilor clasice 5i pentru o mar subtilS
in(elegere a europenita[ii, daca nu chiar a globalizarii, dacd ne 96ndim la
intinderea colosald a vechilor imperii, care adunau laolaitd, in comunitatea
idiomului dominant, teritorii astdzi disparate.
,,Mor[ii trdresc mai mult" sund titlul articolului pe care i-am citat. Da, dar
numai in [drile in care cei vii sunt vii cu adevdrat. Adicd treli Adicd aten[r
la structurile de addncime ale identit5[ii lor, gi nu la fuduliile ei de paradd
(Andrei Ple9u, Greaca si latrna,in Ditema veche, nr.25ll2l ian 2009)

A. 1 . Explicd sensul expresiei ,,<<Sodoma>> occidentald".

2. Indicd ipoteza de la care pleacd autorul in fragmentul reprodus.

3. Mentioneazd o diferen[d culturald dintre Romania qi Germania, asa cum

reiese din textul citat.
4. Precizeazi un beneficiu important al studierii limbilor clasice.

5. Prezintd, tn 30-50 de cuvinte, tendinla actuald tn privin[a studiului limbilor

clasice, a$a cum reiese din fragmentul citat.

B. 1. Redacteazd un text de minimum L50 de cuvinte, tn care sd argumentezi

dacd egti sau nu de acord cu faptul cd limbile clasice ar trebui tn continuare
predate tn gcoald, rapoft1ndu-te atAt h informafiile din fragmentul extras din
,,Greaca qi latina" de Andrei Plequ, c6t gi la experien[a personald sau culturald.
in redactarea textului, vei avea tn vedere urmdtoarele repere:
- formularea unei opinii fatd de problematica pusd in disculie, enuntarea qi dezvoltarea
corespunzdtoare a doud argumente adecvate opiniei qi formularea unei concluzii
pertinente;
- utilizarea corectd a conectorilor tn argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie qi de punctuafie), aEezarea tn pagind,Iizibilitatea.

in ultima vreme se pune din ce in ce mai mult accent (sau se doregte

sd se intAmple astfel) pe acumularea unor informalii pragmatice, in
detrimentul acelor noliuni care sunt considerate desuete, fdrd importanld
imediatd in viafa de zi cu zi a viitorului adult. Astfel, studierea limbilor
clasice a ajuns o raritate. insd, aga cum este subliniat 9i in fragmentul
citat, gi eu consider cd ele ar trebui predate in continuare in 9coale.
in primul rAnd, dupd cum sugereazS 9i autorul articolului, studierea
limbilor aga-zis moarte nu este sinonimd cu un spirit revolut, ci este mai
degrabd o dovadi de inteligenld 9i de cunoagtere profundd a lumii in care
trdim. Potrivit textului dat, prin studierea limbilor clasice se ajunge la o
mai subtila inlelegere a lumii actuale, precum 9i a globalizdrii, pentru ce,
aga cum ne-a rdmas de la filosoful chinez Confucius, dacd studiem
trecutul ajungem sd inlelegem viitorul.
in al doilea rAnd, studierea limbilor clasice este inso[itd de studierea
civilizaliei gi culturii acelor societSli care au pus bazele societS[ilor de
astdzi. Agadat nu este vorba doar de invS[area unor no-tiuni gramaticale
care s-ar dovedi pAnd la urmS utile pentru inlelegerea 9i invS[area mai
usoard a unor limbi striine de circulalie interna[ional5, ci mai ales de
 acumularea unor cunostinte care, alSturi de multe altele, sd formeze acel
bagaj necesar fiecdruia in parte, numit culturd generald. in plus,
studierea limbilor clasice in scoald este o gansd pentru elevii care ar putea
sd aibd o inclinatie pentru acest domeniu si care ar putea deveni strdluciti
cercetdtori.
Prin urmare, renunfarea definitivd la studierea limbilor clasice in gcoli
ar insemna un pas inapoi pe care societdlile actuale l-ar face in
inlelegerea profundd a lumii. De asemenea, negarea sau ignorarea/
nefrecventarea trecutului este un pericol care poate duce la contaminarea
viitorului.
2. Redacteazd un text de minimum 150 de cuvinte, tn care sd argumentezi dacd
eqti sau nu de acord cu faptul cd ,,tmprumuturile" occidentale sunt nocive,
raportdndu-te atdt la informa[iile din fragmentul extras din ,,Greaca si latina" de
Andrei Plequ, cAt Ei la experienfa personald sau culturald.
in redactarea textului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
- formularea unei opinii fa[d de problematica pusd tn discu[ie, enunlarea qi
dezvoltarea corespunzdtaare a doud argumente adecvate opiniei qi formularea
unei concluzii pertinente ;
- utilizarea corectd a conectorilor fn argumentare, respectarea norrnelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie gi de punctuatie), aqezarea in pagind,
lizibilitatea.

----@