Gheorghe Dinică (n.

25 decembrie 1933, Giulești[1][2], dar 1 ianuarie 1934 - în acte oficiale [3], București
- d. 10 noiembrie 2009, București) a fost unul dintre cei mai importanți actori români. A jucat în peste 70
de filme, în special în rolurile unor personaje negative, motiv pentru care Horațiu Mălăele l-a supranumit
„cel mai mare «rău» al cinematografiei românești”.

Cuprins

1 Cariera

1.1 Debut

1.2 Roluri jucate

2 Lista producțiilor artistice în care a jucat

2.1 Teatru

2.2 Filme

2.3 Televiziune

2.4 Muzică

3 Aprecieri

3.1 Decorații

4 Viața personală

5 Note

6 Legături externe

Cariera

Debut

Gheorghe Dinică și-a manifestat interesul pentru actorie încă de tânăr, făcând parte din diferite trupe de
teatru de amatori încă de la vârsta de 17 ani. În 1957 a intrat la Institutul Național de Artă Teatrală și
Cinematografică București la clasa profesoarei Dina Cocea. A absolvit în 1961, fiind deja apreciat încă de
la prima sa urcare pe scenă, chiar din același an, și aceasta pentru rolul inspectorului Goole în piesa
Inspectorul de poliție (An Inspector Calls). De atunci Dinică a jucat la cele mai importante teatre din
România:
1961-1967 Teatrul de Comedie, București

1968-1969 Teatrul Bulandra, București

din 1972 Teatrul Național I. L. Caragiale, București

Debutul cinematografic l-a cunoscut în 1963, cu un rol în filmul "Străinul", adaptare cinematografică a
romanului omonim, scris de Titus Popovici.

Roluri jucate

Gheorghe Dinică a fost un foarte popular actor, jucând în mare parte în producții Românești. La fel ca
actorul francez Alain Delon, Dinică a refuzat să joace în filme produse în Statele Unite.[necesită citare] În
general din cauza aspectului său a fost distribuit în roluri negative, fie că ne referim la roluri de gangsteri
autohtoni, în seria de filme cu comisarul Moldovan, regizată de Sergiu Nicolaescu, fie la roluri de
parveniți, Pirgu din „Craii de Curtea veche” sau Stănică Rațiu în „Felix și Otilia”. Din acest motiv nu i s-a
încredințat rolul de a recita poezii patriotice și ode închinate "Conducătorului iubit" în super-montările cu
iz propagandistic din marele spectacol „Cîntarea României”.

Multe dintre rolurile sale rămân întipărite în memoria publicului, în special prin trăsăturile de caracter
ale personajelor și prin replicile celebre. Printre cele mai importante roluri ale sale se numără:

Savu (în „Zidul” 1974) de Constantin Vaeni/ Paraipan (în „Un comisar acuză” - 1974) și („Revanșa”- 1978).
Interpretarea liderului legionar Paraipan a intrat în istoria cinematografiei românești, ca de altfel toată
seria filmelor cu comisarul Moldovan, regizate de Sergiu Nicolaescu.

Lăscărică („Cu mâinile curate”, 1972). Personajul Lăscărică a generat una dintre cele mai cunoscute replici
dintr-un film românesc: Nu trage dom' Semaca! Sunt eu, Lăscărică!.[4]

Gheorghe Dinică.

Diplomatul („Prin cenușa imperiului”, 1975, regia Andrei Blaier), un personaj caracterizat prin perfidie,
orgoliu și cinism.

Aurică Fieraru, bulibașa din șatra de țigani din telenovelele Inimă de țigan (2007) și Regina (2008),
difuzate de postul TV Acasă, unde actorul a jucat alături de Marin Moraru, Gheorghe Visu, Florina Cercel,
Dan Condurache și Carmen Tănase.

Pepe în filmul Filantropica (2002), rol prin care se face cunoscut în special publicului tânăr și prin care
lansează câteva replici celebre:

"Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!"

"Vă e milă, v-am luat banii!"

”’’La banii tăi tu îți permiți să ai demnitate?’’”

Cadîr (Tache, Ianke și Cadîr), unul dintre cele mai apreciate roluri în teatru ale maestrului, care a jucat
alături de Marin Moraru și Radu Beligan.

Grigorie Vulturesco ("Aniela", 2009), ultimul rol al actorului, care întruchipează un general în rezervă și
erou al României de la începutul secolului XX.[5]

Gheorghe Dinică a colaborat atât în film, cât și pe scenă cu câțiva mari regizori români, printre numele
cele mai importante se numără Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Mircea Danieliuc, Constantin Vaeni, Dan
Pita, Lucian Pintilie, Mircea Dragan, Serban Marinescu, Nae Caranfil,/ Andrei Serban, David Esrig etc.