Mercantilismul englez

“Economia este baza societății.”

Pornind de la această idee putem spune că pentru fiecare individ cea mai
importantă preocupare era supraviețuirea prin convețuire, deceea el întotdeauna a
căutat să explice noile fenomene și procese, elaborând prognoze de viitor.
Mercantilismul este prima doctrină economică, fiind una protecționistă, deoarece
statul se implica foarte mult în economie. Deși a existat din cele mai vechi timpuri
și practicat de diferite țări (ex.China), s-a afirmat ca teorie economică în Europa,
între secolele XV - XVIII, bazată pe conceptul că puterea unei națiuni poate fi
mărită dacă exporturile sunt superioare importurilor și în antiteză cu economia
liberă de tip laissez-faire. Obiectul cercetării mercantilismului a fost bogăția și
izvoarele ei.
Mercantilismul englez a avut prin excelență o orientare comercială, fapt pentru
care el a mai fost denumit „comercialism”. Sursele cele mai mari de bogăţie le
constituiau comerţul şi navigaţia, efectuate sub reglementări stricte îndreptate spre
protecţia şi favorizarea expansiunii acestora. De exemplu, prin Actele de Navigaţie
ale lui Cromwell şi Charles al II-lea se asigura protecţia marinei comerciale
engleze în detrimentul celei olandeze pentru că, o navă străină nu putea exporta în
Marea Britanie decît marfuri produse în ţara de origine. Comerţul exterior englez
nu se putea face decît prin intermediul navelor construite în şantierele engleze, care
aparţineau armatorilor englezi şi pe care serveau echipaje şi ofiţeri englezi ..
Principalii autori sunt: Wiliam Petty (1623-1687), Thomas Mun (1571-1641).
Thomas Mun face distincţia netă între bani, bogăţie şi metale preţioase,
considerînd banii drept mijloc de îmbogăţire şi nu de bogăţie ca atare deoarece, el
afirma , "cu cît sunt mai intens şi mai raţional folosiţi, cu atît bogăţia poate spori
mai repede, iar tezaurul ţării se umple mai mult". Thomas Mun recomandă statului
englez intensificarea importurilor de mărfuri deoarece, ieşirea banilor peste graniţă
poate aduce o bogăţie mult mai mare Angliei concretizată într-un stoc monetar şi
de metale preţioase mai ridicat, la care se pot adăuga şi noi pămînturi care prin
rodul lor îi vor spori avuţia. Prin urmare, avem de-a face cu o viziune dinamică de
abordare a operaţiunilor economice, la care se adaugă o analiză, chiar dacă
simplificată, a riscului economic, a necesităţii realizării unor cheltuieli privite ca
moment în strategia economică de obţinere a unui profit ridicat. A rămas celebră în
acest sens comparaţia pe care Mun o face între rolul banilor şi rolul seminţelor:
"Dacă noi l-am judeca pe agricultor numai prin prisma momentului semănatului
am putea să-l considerăm nebun. Dar dacă ne amintim în acel moment şi de
secerat, care este scopul activităţii sale, atunci am putea judeca cum se cuvine
munca lui şi belşugul care decurge din ea". Thomas Mun prin eforturile sale
obţine o balanţă comercială activă deoarece, scrie el, "mijlocul obişnuit de sporire
a avuţiei noastre şi a tezaurelor noastre este comerţul cu străinătatea, activitate în
care trebuie să respectăm regula după care în fiecare an să vindem străinilor
mărfurile noastre, de o sumă mai mare decît suma mărfurilor folosite de noi de la
ei". Aceasta are un efect dublu asupra avuţiei: pe de o parte se vinde surplusul de
mărfuri şi se încasează metale preţioase de care ţara are nevoie, iar pe de altă parte,
se vor cumpăra acele mărfuri de care ţara are nevoie şi pe care nu le poate produce
ca urmare a costurilor de producţie ridicate pe care acestea le-ar necesita.
Wiliam Petty rămâne cunoscut prin introducerea noțiunii de valoare, prin
propunerea de a se contracara șomajul prin scăderea salariului, cât și prin
cunoscuta formulă prin care se exprimă legătura dintre cei doi factori ai avuției:
„munca este tatăl, iar pămăntul este mama avuției”.

Dacă analizăm situația actuală din Republica Moldova, observăm că economia la

fel este protecționistă numai că are un impact negativ asupra dezvoltării
economice, deoarece balanță economică este negativă. În primele șase luni ale
anului 2019 Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de 3306,3 mil $., cu
2,6% mai mult decât în perioada similară din 2018 si a exportat mărfuri în sumă
de 1581,6 mil. $, cu 3% mai mult decât în 2018. Astfel, observăm că balanța
comercială este negativă și constituie -1724,7 mil. $. Conform datelor preliminare,
în trimestrul I 2020, soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii
Moldova a înregistrat un deficit de 188,80 mil. USD, contul de capital a înregistrat
un sold negativ de 10,44 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de
capital în valoare 243,76 mil. USD.
În pofida creșterii economice puternice din anul 2000, Moldova rămâne una dintre
cele mai sărace țări din regiune. Dependența excesivă a exportului de un număr
redus de produse, precum și crearea de locuri de muncă interne insuficiente face
economia Moldovei extrem de vulnerabilă la condițiile externe.
Fiind o economie mică și deschisă, potențialul de dezvoltare al Moldovei este legat
de strategia de integrare comercială și de investiții. Republica Moldova este situată
între două piețe mari: Uniunea Europeană (UE), care absoarbe mai mult de
jumătate din exporturile Moldovei, și Federația Rusă.
Reducerea distanței economice pînă la piețele regionale mari și obținerea
beneficiilor de la deschidere este esențială pentru depășirea constrângerilor
structurale ale Moldovei și stimularea creșterii conduse de export. Obiectivul
Studiului privind comerțul în Moldova este de a contribui la o mai bună înțelegere
a factorilor și provocărilor care stau la baza performanțelor comerțului exterior al
Republicii Moldova și de a identifica reformele de politici care pot spori
competitivitatea firmelor exportatoare din Moldova și valoarea adăugată a
exporturilor lor.
Pentru a încuraja exporturile, țara trebuie să adere la lanțurile de valoarea regionale
și globale pentru a deveni mai eficientă în ceea ce deja produce și pentru a inova.
Atragerea investițiilor, atât străine cât și locale, sunt de asemenea importante.