A Christmas Carol

O poveste de Crăciun

PERSONAJE:
EBENEZER SCROOGE, om avut dar zgârcit
BOB CRATCHIT, angajatul lui Scrooge
FRED, nepotul lui Scrooge
SPARSIT, servitorul lui Scrooge
VIZITATORUL
SPIRITUL CRĂCIUNULUI TRECUT
SPIRITUL CRĂCIUNULUI PREZENT
SPIRITUL CRĂCIUNULUI CARE N-A VENIT

SCENE:
SCENA 1 – Scrooge la magazin
SCENA 2 – Scrooge se duce acasă
SCENA 3 – Spiritul Crăciunului Trecut
SCENA 4 – Spiritul Crăciunului Prezent
SCENA 5 – Spiritul Crăciunului Care N-a Venit
SCENA 6 – Scrooge se convertește

NOTE:
Ebenezer Scrooge, obsedat de singurătate și lăcomie, se confruntă
într-un coșmar cu tinerețea sa și cu prima iubire pierdută. Acesta
plănuia să petreacă sărbătorile de unul singur la biroul afacerii
sale, însă o peripeție grozavă avea să schimbe pentru totdeauna modul
în care privea el Crăciunul.
SCENA 1:
FRED: Crăciun fericit, unchiule! Domnul să te aibă în pază!
SCROOGE: Pf! Aiureli!
FRED: Aiureli?! Așa vorbeșți despre Crăciun? Sper că glumești…
SCROOGE: Ei bine, nu glumesc. Ce vrei?
FRED: Tot ce vreau e să-ți urez un Crăciun fericit, unchiule. Nu te
enerva.
SCROOGE: Cum să nu mă enervez când trăiesc în așa lume de prostii ca
asta? Crăciun fericit! Gata cu Crăciunul! Ce înseamnă Crăciunul, în
afară de a plăti facturi fără să ai bani; perioada în care realizezi
că ești mai bătrân cu un an, dar fără un șfanț mai mult în buzunar.
Dacă ar fi după mine, fiecare idiot ce spune ‘Crăciun fericit’ ar
trebui să fie ars de viu cu un țăruș de ilice trecut prin inimă.
FRED: Unchiule!
SCROOGE: Nepoate, sărbătorește Crăciunul cum știi tu și lasă-mă pe
mine cum știu eu.
FRED: Dar tu nu-l sărbătoreșți..
SCROOGE: Ehe, atunci lasă-mă în pace, că mult bine are Crăciunul ăsta
al tău s-aducă…
FRED: Sunt multe lucruri de care m-aș fi putut bucura, dar de care n-
am profitat, Crăciunul fiind unul din ele. Și chiar dacă nu mi-a vârât
niciodată un bănuț de aur în buzunar, sunt sigur că mi-a făcut și îmi
va tot face bine! Așa că Doamne ajută!
SCROOGE: PFFF!!
FRED: Nu te enerva, unchiule. Vino mâine la noi, la cină.
SCROOGE: O să mănânc singur, mersi.
FRED: Dar.. de ce?
SCROOGE: De ce? Dar tu de ce te-ai însurat?
FREED: Pentru că m am îndrăgostit de o fată superbă.
SCROOGE: Iar eu iubesc să fiu singur. O seară frumoasă!
FRED: Unchiule, n-ai venit nici măcar o dată să mă vezi înainte să mă-
nsor. De ce foloseșți asta că un pretext să nu vii la cină?
SCROOGE: Seară frumoasă!
FRED: Mă doare sufletul să te văd atât de încăpățânat, dar am încercat
cumva să onorez Crăciunul, și o să păstrez spiritul sărbătorii până în
ultima secundă. Crăciun fericit, unchiule.
SCROOGE: Seară frumoasă!
FRED: Și un an nou fericit!
SCROOGE: SEARĂ FRUMOASĂ! (Fred ezită să mai spună un cuvânt, îl vede
pe Scrooge că s-a dus să ia o carte de pe raft, fiind gata de plecare.
În timp ce pleacă, sună soneria) Clopoței. E musai să fie mereu
clopoței?! (Un vizitator intră, făcând soneria să sune iar) Cratchit!
CRATCHIT: Da, domnule?
SCROOGE: Soneria, tăntălăule! Vezi cine e!
Cratchit: Da, domnule (se duce la intrare)
SCROOGE: (mormăie) Crăciun fercit… Lupii urlă… și Crăciun fericit.
CRATCHIT: E pentru dumneavoastră, domnule.
SCROOGE: Normal că e pentru mine. Pe tine nu te caută lumea, nu?
CONDU-L ÎNĂUNTRU!
CRATCHIT: Pe aici, domnule. (vizitatorul vine către Scrooge)
SCROOGE: Da, da?
VIZITATORUL: Compania Scrooge și Marley? (Scrooge aprobă plictisit) Am
plăcerea să vorbesc cu domnul Scrooge sau cu domnul Marley?
SCROOGE: Marley e mort. Se fac 7 ani astă-noapte. Ce doriți?
VIZITATORUL: Sunt sigur că amabilitatea sa este bine reprezentată de
partenerul său...(cu o oarecare ezitare)...viu. Poftim, domnule,
cartea mea de vizită. (îi da lui Scrooge cartea să de vizită)
SCROOGE: Amabilitate? Eșți sigur? Bine, bine, pot citi. Ce doriți? (se
întoarce la treaba sa)
VIZITATORUL: În această perioadă festivă din an…
SCROOGE: E iarnă și e frig de crapă pietrele. (își continuă muncă
ignorând vizitatorul)
VIZITATORUL: Exact.. este iarnă și frig, câteva motive pentru care mă
aflu aici. Pe timp de iarnă este foarte important să facem mici
provizii pentru cei săraci, care suferă teribil din cauza frigului.
Mii de oameni caută trebuințele de bază, sute de mii sunt în căutare
de confortul cel mai mic, domnule.
SCROOGE: Nu mai există închisorile datornicilor?
VIZITATORUL: Multe, domnule.
SCROOGE: Ș-azilul de săraci, mai funcționează?
VIZITATORUL: Încă funcționează, însă aș vrea să pot spune că nu.
SCROOGE: Biata lege incă mai e urmată pentru săracii ăștia, deci?
VIZITATORUL: Da, domnule.
SCROOGE: Mă bucur să aud asta. Din câte ai spus, îmi era teamă că
cineva i s-a pus în cale.
VIZITATORUL: Aceste insistutii abia pot aduce o rază creștină în
sufletul și trupul multora.. așadar, câțiva dintre noi sperăm să
strângem bani pentru a le cumpăra săracilor ceva de-ale gurii și
băuturi și haine groase de iarnă.. Am ales aceaste timpuri pentru că,
dintre toate, acum au nevoie să simtă bucuria și iubirea. Doriți să va
notez numele?
SCROOGE: Nu.
VIZITATORUL: Deci.. vreți să fiți anonim?
SCROOGE: Vreau să fiu lăsat în pace. Dacă tot mă întrebați ce vreau,
domnul meu, asta mi-e răspunsul. Nu mă bucur de Crăciun și nu-mi
permit să-I fac pe cei leneși să se bucure! Ajut instituțiile despre
care am vorbit, cele cinstite... și costă destul… cei care sunt săraci
trebuie să meargă acolo.
VIZITATORUL: Mulți nu pot merge acolo, iar ceilalți ar prefera să
moară.
SCROOGE: Dacă... ar prefera să moară, s-o facă mai repede și să reducă
populația, că ne înmulțim că iepurii! Asta e o chestiune care nu mă
privește. Afacerea mea mă ține ocupat în permanență. (ca pentru sine,
cu ochii în carte)Dacă-i zic ăstuia să se omoare mi-e că mă ascultă.
Până la urmă, despre ce vorbești? Caritate! A naibii caritate! (face
semn vizitatorului să plece) CRATCHIT!
CRATCHIT: Da, domnule?
SCROOGE: Înapoi la treabă!
CRATCHIT: E seară, domnule.
SCROOGE: Este?...
CRATCHIT: Seara de Crăciun, domnule.
SCROOGE: Ah, cred că vrei să îți iei liber mâine, nu?
CRATCHIT: Dacă este în regulă, domnule.
SCROOGE: Naaa, nu e în regulă și nu e corect. Dacă ar fi fost să iau o
coroana din salariul tău pentru asta, ai crede că te folosesc, nu-I
așa? Totuși, ai pretenția să-ți plătesc normă pentru o zi nelucrată.
CRATCHIT: Se întâmplă doar o dată pe an, domnule.
SCROOGE: Să te găsesc aici cât mai devreme mâine dimineață.
CRATCHIT: Da, domnule.
SCROOGE: Acum pleacă, pleacă!
CRATCHIT: Da domnule! Crăciun fericit, domnule!
SCROOGE: Pf! (După ce Cratchit iese din scenă, Scrooge merge prin
camera stingând lumânări, vorbind singur) Ajunul Crăciunului.
Colindători! Pf! Altă zi! (se duce spre marginea scenei și se face că
se uită pe geam) Negru, foarte negru. Unde or fi copiii ăia de se cred
cântăreți? Cerșesc bănuți pentru cântecelele astea prostești, nu? Vai
de mine și de mine…!