curs 3

Mecanică
Conf. Dr. Ioana Firăstrău

firastrau@unitbv.ro

Departamentul de Inginerie Electrică şi Fizică Aplicată

Reamintim –curs 2
Mecanica clasică
Mecanica clasica studiaza miscarea obiectelor care sunt mari in comparatie
atomii si se misca cu viteze mult mai mici decat viteza luminii.

Modelul punctului material

Punct material = un punct in care se considera ca este concentrate intreaga
masa a corpului. Permite studiul miscarii corpurilor.

Mecanica are ca părţi importante cinematica, dinamica.

1.2. Cinematica punctului material

Cinematica se ocupă cu studiul mişcării corpurilor, fără să ţină cont de interacţiunile acestora
cu exteriorul. Dacă distanţele pe care se mişcă corpul sunt mult mai mari decât dimensiunile
acestuia, atunci putem considera corpul ca un punct material.
1.3. Dinamica punctului material
Dinamica studiază mişcarea corpurilor ţinând cont de interacţiunile acestora cu
exteriorul, adică ţinând cont de forţele care acţionează asupra acestora.
 Reamintim –curs 2
3D
  
medie

vm 
r

r  t   t   r  t
Viteza t t
 
 r dr
instantanee v  t   lim 
t  0 t
dt

  
 v v  t  t   v  t 
medie am  
Accelaratia t t
   
 v v  t  t   v  t  dv
instantanee a  t   lim  lim 
t  0 t t 0 t dt
Clasificarea miscarilor
Reamintim –curs 2

a) Mişcări uniforme: a 0

b) Mişcări uniform-variate : a  0 dar este constanta

c) Mişcări variate: a 0

Ecuatiile miscarilor (1D)

a) Ecuatia mişcării uniforme: x (t )  x0  v   t  t0 

x0  x t0  - distanta parcursa la momentul initial, t0

v ( t )  v0  a   t  t 0 
 t  t0 
2
b) Ecuatia mişcării uniform-variate:
x(t )  x0  v0   t  t0   a 
v0  v t0  - viteza initiala 2
t0 - momentul initial al miscarii
v2  v02  2a   x  x0 
Formula lui Galilei
Dinamica punctului material
Dinamica studiază mişcarea corpurilor ţinând cont de interacţiunile acestora cu
exteriorul, adică ţinând cont de forţele care acţionează asupra acestora.

Limbajul dinamicii:
Masa: Masoara cat de dificil este sa schimbi viteza unui corp (inertia corpului)
Inertia e proprietatea corpurilor de a rezista schimbarii starii lor de miscare.

Forta: Masura interactiei dintre doua corpuri(trage sau impinge).

 Este un vector.
 Exprimat in Newtoni [N]
de contact: rezulta din
Fortele contactul dintre 2 corpuri

generate de campuri de forte:

actioneaza intre corpuri
deconectate
 Exemple de forte

• Forte gravitationale
• Forta lui Archimedes
• Forta de frecare
• Forta de tensiune
• Forta elastica
• Reactiunea normala
 Tipuri fundamentale de interactiuni ( forte)
4 interactiuni fundamentale in natura:
(1) gravitationala exercitata intre 2 corpuri (masa)
(2) electromagnetica exercitata intre 2 sarcini electrice
(3) nucleara tare exercitata intre particule subatomice (nucleare)
(4) nucleara slaba apare in anumite procese de dezintegrare radioactiva

gravitationala electromagnetica nucleara tare nucleara slaba

nucleu

- de atractie - de atractie sau respingere - de atractie sau respingere - actioneaza asupra

- actioneaza asupra - actioneaza asupra - actioneaza asupra tuturor particulelor
oricarei forme de materie particulelor incarcate particulelor fundamentale fundamentale
- intensitate extrem de electric (quarks) - intensitate slaba (10-5)
slaba(10-38) - intensitate mare (10-2) - intensitate maxima(1)

Fizica clasica trateaza doar interactia gravitationala si interactia electromagnetica.

Principiile dinamicii (lui Newton):
Principiul I (principiul inerţiei ): Un corp se mişcă rectiliniu şi uniform, sau se află în
repaus, atâta timp cât asupra lui nu acţionează forţe din exterior.

 Un obiect in repaus ramane in repaus atata timp cat nu actioneaza nimic din
exterior.
 Un obiect aflat in miscare cu viteza constanta continua sa se miste cu aceeasi
viteza si in aceeasi directie atata timp cat nu actioneaza o forta asupra sa (sau
daca asupra unui corp nu actioneaza nici o forta acceleratia sa este 0).

    
Ftotala   F  F1  F2  F3  ......
Consecinata principiului I: Forta este ceea ce modifica viteza unui corp.
  II (principiul forţei): Dacă asupra unui corp cu masa m acţionează o
Principiul
forţă F aceasta imprimă corpului o acceleraţie a direct proporţională cu forţa şi
invers proporţională cu masa m corpului.

 F
a   legea fundamentală a dinamicii
m
      
F  ma Ftotala   F  F1  F2  F3  ......

kg m
1 N 1 2
s
Newton
Pricipiul III (principiul egalităţii acţiunii şi reacţiunii): Dacă un corp acţionează
asupra altui corp cu o forţă numită acţiune, cel de-al doilea corp acţionează asupra
primului cu o forţă egală şi de semn contrar, numită reacţiune.

 
Fa   Fr

A B
 
F a sup ra A  T  F a sup ra B
 
franghie F a sup ra A   F a sup ra B
franghie

T – tensiune in fir
Pricipiul III (principiul egalităţii acţiunii şi reacţiunii)

N  
G  N
 
G  m g - forta de greutate

g  9.81 m / s 2 -acceleratia gravitationala


 N - forta de reactiune normala
G
y
  
F totala  G  N

N y
Ftotala  G  N  0
O
x x
Ftotala  00  0

G Corpul este in repaus!
Interactiunea gravitationala (teoria relativitatii generalizata)
 
G  m g - forta de greutate

g  9.81 m / s 2 -acceleratia gravitationala

Conform legii gravitaţiei universale, forţa atractivă (F) între două obiecte este
proporţională cu produsul dintre masele lor (m1 şi m2), şi invers proporţională cu
pătratul distanţei (r) între ele.
2
m1  m2 11 m
F G G  6.67428  10 N   - constanta gravitationala
r2  kg 

Raza Pamantului R  6371km  6371 103 m

Masa Pamantului M  5972  1021 kg

M  m2 11 5972  10 21
F G  6.67428  10  m2  9.81  m2
R 2
6371  10
2 6

 
G  m  g, g  9.81m / s 2
Aplicatie: Un puck de hockey cu masa de 0.30kg aluneca
pe suprafata orizontala a gheatei fara frecare. Doua crose
lovesc simultan puck-ul exercitand asupra lui fortele din
figura alaturata.
 Forta F1 are amplitudinea 5N si directia
=200. Forta F2 are amplitudinea de 8N si directia data de

=600 fata de axa Ox. Determinati amplitudinea si directia
acceleratiei puck-ului. 

Calculam componentele fortei rezultante (totale):

  
Ftotala  F1  F2 Ox: Ftotala  F1x  F2 x  F1 cos  F2 cos
x

Oy: F y  F1y  F2 y  F1 sin   F2 sin 

totala

  F1x  F2x F1 cos  F2 cos

Ftotala  ma ax  
m m
F1y  F2 y F1 sin  F2 sin
ay  
m m
 5N  cos  200   8N  cos  600  
ax   29m / s2 a
0.3kg

5N  sin  200   8N  sin  600  

ay   17m / s2
0.3kg

Amplitudinea acceleratiei: a  ax2  ay2  292 172  841 289  33.6m / s2

ay 17  17 
Directia acceleratiei fata de axa Ox: tg       arctg    310
ax 29  29 
Teoreme (rezultate din legea fundamentala) :
a) Teorema impulsului
Vectorul impuls (cantitatea de mişcare) al unui punct material este produsul dintre

masa m a punctului material şi viteza v a acestuia.
 
p  mv  p SI  kg  m / s
  
 
dv   d  mv   dp
F  ma  F m  F  F
dt dt dt

Teorema impulsului - enunt

Variatia in timp a impulsului unui punct material este egala cu forta rezultanta ce
actioneaza asupra punctului material respectiv.

Ptr. intervalul de timp t produsul dintre forta  

totala (constanta) si t = variatia impulsului. F totala  t  p
 Exemplu: Calculul variatiei impulsului

  
p  p final  pinitial
 mv final  mvinitial
 m (v finala  vinitiala )

Pentru ursulet:
p  m  0  (v)  mv
Pentru minge:

p  m  v  (v)  2mv
b) Teorema energiei cinetice
Ce este energia?
Energia este proprietatea unei stari a unui sistem, nu o proprietate a obiectelor
individuale.
Cateva forme de energie:
- mecanica: - energie cinetica (asociata miscarii)
- energia potentiala (asociata cu pozitia, cu sistemul)
- chimica, - electromagnetica, - nucleara
Energia se conserva. Ea poate sa fie transferata de la un obiect la altul sau isi schimba
forma, dar nu poate fi creata sau distrusa.

Energia cinetica

mv 2  Energia asociata cu starea de miscare a unui obiect.

Ec   Se masoara in Joules (J)
2
1 J = 1 kg 1m2 /1 s2
Caz particular

miscarea uniform-variata (1D) : a 0 dar este constanta

  
v0 a
v
x (m)
O x0 x

Pornim de la formula lui Galilei:

1
v2  v02  2a   x  x0   v2  v02  2a   x  x0  m
2
1 2 1 2
mv  mv0  ma   x  x0  1 2
2 2  mv   F x
Dar F  ma 2 

Ec  F x Lucru mecanic = L

Acest rezultat se generalizeaza in teorema energiei cinetice.

Teorema energiei cinetice - enunt

Lucrul mecanic efectuat de o forţă rezultantă aplicată

L  Ec punctului material este egal cu variaţia energiei cinetice a
punctului material.

Observatii :
1. Dacă rezultanta forţelor aplicate este permanent nulă, energia cinetică a punctului
material se conservă.
 
F 0 L  F  r  0 
  Ec  0  Ec  cst
L  Ec 
2. Marimea lucru mecanic L definita in cazul particular anterior, ca produsul dintre o
forta constanta F si deplasarea x, este valabila pentru cazul miscarii 1D in care
forta este aplicata in directia deplasarii. Marimea lucru mecanic se defineste insa
mai general in slide-ul urmator.
Lucrul mecanic
 Lucru mecanic (1D): Lucrul mecanic efectuat de o forta constanta
asupra unui corp este definit ca produsul
 fortei in directia miscarii
dintre componenta
si deplasarea x .
 
L  (F cos )x  F  x

x -deplasarea
 Lucru mecanic (3D) ptr. o forta constanta:
  
L  F  r r
 - vector de pozitie
r - deplasarea

 Lucru mecanic (3D) ptr. o forta oarecare lucrul mecanic elementar (dL) este:
 
dL  F  dr
Lucrul mecanic este măsura efectului acţiunii unei forte. Se masoara in N*m = J
(Joules)
Energia potentiala
= energia asociata cu pozitia, cu sistemul

 Energia potentiala gravitationala (asociata pozitiei unui corp intr-un camp gravitational):
m –masa corpul
Ep  m  g  h g –acceleratia gravitationala
h – inaltimea la care e situat corpul

 Pentru un resort (arc) se defineste energia potentiala elastica:

2
x k – constanta elastica a resortului
Ep  k  x – deformarea resortului
2
Energia mecanică
Energia mecanică (E) a unui corp poate fi cinetică (Ec) şi potenţială (Ep).

Ec  E p  E Ec – energia cinetică, Ep – energia potentială, E – energia totală

    
L  Ec  F  r  Ec   
Fc  FN  r  Ec
 
forţe conservative = Fc FN = forţele neconservative
= forţe care au proprietatea că lucrul mecanic efectuat de
acestea asupra punctului material, nu depinde de traiectorie
sau viteza punctului, ci numai de poziţia iniţială şi finală
     
Fc  r  FN  r  Ec Notam  Fc  r  E p
 
 FN  r  Ec  E p
Variaţia energiei mecanice a unui
 LN  E final  Einitial  E corp este egală cu lucrul mecanic al
forţelor neconservative, LN