Clase de forte

• Forţe - de interacţiune corp-plan (forţe care apar doar atunci

când corpul este pe plan);
- Normala la plan
- Forţa de frecare
• Forţe de tip reacţiune (răspuns la acţiune)
– Normala la plan
– Tensiunea mecanică
– Forţa elastică
• Forţe de tip central (interacţiune prin câmpuri)
- forţa de atracţie universală
- forţa de interacţie electrostatică
 Normala la plan
y
• Cazul planului Se trasează sistemul de
referinţă- sistem biaxial,
orizontal sistem necesar studiului
REACŢIUNE mişcării.

N
x

G  
ACŢIUNE
N  G

scalar  N  G
 Normala la plan
• Cazul planului înclinat y

N Gy


N

scalar 

Gx N G

Gy

 x

G
 
Gx - este componenta greutăţii paralelă cu planul şi care este
responsabilă de tendinţa deplasării corpului în jos pe plan.

Gx
sin Gx Gsin;
G

Gy - este componenta greutăţii normală pe plan şi responsabilă de
menţinerea corpului pe plan la alunecare , respectiv manifestarea
reacţiunii planului.
Gy
cos Gy  Gcos;
G
● Normala la plan este o forţă de tip reacţiune care apare atunci
când corpul este pe plan şi are sens opus forţei care acţionează
perpendicular pe plan, opunându-se deformării planului.
 Tensiunea mecanicĂ
● Tensiunea mecanică (T): reprezintă forţa care apare în corpuri

inelastice (cu elasticitate neglijabilă) şi se opune deformării acestora

(exemplu tensiunea mecanică în cablu). Tensiunea mecanică apare ca un

sistem de forţe interne de aceea rezultanta acestora este nulă.

Deoarece acest tip de forţă apare doar în corpuri supuse la deformări

forţa se încadrează în clasa forţelor de tip reacţiune.

Prin urmare:
 
T   Facţiune
Asupra corpului 1 acţionează forţa de tracţiune, forţă care are efect
asupra întregului sistem ! Pentru a înţelege fenomenul împărţim
sistemul în două subsisteme:
II  I
a 
N1

N2   
T T F

În subsistemul I
 acţiunea (F) are
G2
Deplasarea corpului 2
răspuns în cablu (T)
se explică prin G1
existenţa unei forţe de  
tracţiune în cablu.  pentru subsistemul II T  T
Prin urmare forţa din  
cablu este reacţiune la  pentru subsistemul I T   F
reacţiune !
 Să analizăm sistemul de mai jos, rupând legăturile şi observând
deplasarea corpurilor:

II  I
a  
N1 a

N2    
T T F1 F


G2
Se deplasează

doar primul corp! G1
Concluzia este că legarea celui de-al Legăm al doilea corp şi
doile corp, îngreunează deplasarea constatăm că pentru
primului şi face posibilă deplasarea deplasare cu aceeaşi
celui de al doliea corp – prin accleraţie este necesară o
intermediul cablului! forţă mai mare!
 Un alt exemplu în care se evidenţiază tensiunea mecanică ca sistem de
forţe interne. Se respectă acelaşi raţionament !

  
T  T  pentru subsistemul II T


 
T  G  pentru subsistemul I
T


G