Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Fiziopatologie - Seria E
Grile Fiziopatologie - Seria E
a. Leucotriene
b. Endoteline
c. NO
d. Tromboxan A2
e. Angiotensina II
d. Sistemul nervos simpatic, care stimuleaza secretia de renina prin intermediul filtrelor
β adrenergici
a. Policitemia vera
b. Deficit de K
c. Fumatul
d. Diabet zaharat
e. Scaderea aportului de Na
4. Care dintre urmatoarele nu este adevarata?
d. HTA este caracterizata prin modificari structurale ale retelei vasculare: rarefactia
microvaselor si ingrosarea mediei peretelui arterial si arteriolar
5. HTA secundara:
c. Hematemeza
e. Epistaxis
7. Hipotensiunea arteriala este caracterizata prin:
a. Angina pectorala
b. Infarct de miocard
c. Cardiopatie coronariana
d. Aritmii
e. Moarte subita
b. Coronarite infectioase
c. Policitemii
e. Boala Burger
12. Distrugerea celulelor miocardice nu este urmata de aparitia in sangele venos in cantitate
crescuta a urmatoarelor enzime:
a. CK-MB
b. LDH1 si LDH5
c. Troponine
d. Mioglobine
e. TGO
c. Febra
d. Leucopenia
e. Stare de soc
a. Ateroscleroza
b. Hipotensiune
d. Valvulopatii aortice
e. Embolii
a. Stimulare neurohormonala
b. Eliberare centrala de O2
b. Cresterea O2
c. Scaderea CO2
d. Hipertensiune pulmonara
a. Jugulare turgescente
c. Reflux hepatojugular
d. Edem periferic
e. Hepatomegalie
b. Proteinurie
c. Hematurie
e. Tromboza
20. Tulburarea functiei diastolice poate fi cauzata de:
b. Afectarea contractilitatii
c. Afectarea postsarcinii
d. Afectarea presarcinii
b. Tulburari hemodinamice
22. LDL-col:
c. migreaza pe banda α
a. migreaza pe banda β
25. Care din urmatoarele componente nu determina risc crescut de boala cardiovasculara:
a. CT>240mg/dl
b. LDL>160mg/dl
c. TG>200mg/dl
e. HDL>50mg/dl.
c. prezenta undei Δ
c. prezenta undei P
b. R largita si abesnta Q in V6
c. unda QS in V1
34. Care din urmatoarele nu reprezinta volume sau capacitate pulmonare statice:
a. capacitatea vitala
b. capacitatea inspiratorie
a.9000 – 15000
b. 4000 – 9000
c.4500 – 8500
d. 2500 – 6000
e. 4000 – 10000
6000/mmc
1500/mmc
9000/mmc
6500/mmc
b. VSH
d. Reactia Rivalta
a. 2500 – 6000
b. 50 – 300
c. 0 – 80
d. 1200 – 2400
e. 240 – 600
b. Hiperplazia medulara
c. Hipoplazia medulara
e. Maduva plasmocitara
a. Boala Hodgkin
d. Iradieri
blastice
si normale
e. Aplazia medulara
sanguin
d. in meningite bacteriene
e. in meningite TBC
c. 7 – 7,5 g/l
e. 2 – 5 mg/dl
a. in meningite virale
b. in poliomielita
d. in poliradiculonevrite
e. in meningite bacteriene
a. in scleroza in placi
c. in poliomielita
d. in meningite bacteriene
e. ventilatia normal
52. Hipoxia hipoxica este determinata de mecanismele,cu exceptia:
a. Hipoventilatie
c. suntul dreapta-stanga
b. tahicardie
c. insomnia
e. cresterea pH-ului
b. bronhodilatatie
e. hiposecretie de mucus
a. histamina
b. infectiile cu virusuri,bacteria
c. stresul emotional
d. hiperventilatia
e. gazele toxice
58. In emfizemul pulmonar:
c. scade VR si CPT
d. creste VR si CPT
60. Receptorii mecanici din controlul respiratiei cuprind urmatoarele clase, cu exceptia:
a. receptori J
c. receptori de iritatie
d. fibre C
e. chemoreceptori
63. Cianoza:
b. Absenta bolii;
c. Starea de normalitate;
66. Homeostazia:
d. Perioada de incubatie dureaza din momentul actiunii agantului si pana cand apar
simptomele morbide manifestate;
e. In perioada de invazie sunt prezente atat reactiile specifice agentului patogen cat si
fenomenele reactionale nespecifice.
a. diabetul zaharat;
b. anemia hemolitica;
c. sindromul Edwards;
d. sindrom Patau;
e. sideroza.
70. Drogurile:
c. cosecintele ale consumului marijuanei intr-un interval de timp scurt sunt bronsita cronica si
neoplaziile;
b. pancreatita;
c.hiperlipidemie;
d. ciroza hepaica
e. bronsita cronica.
a. catecolamine;
b. ACTH si STH;
c. hormonii tiroidieni;
d. endorfine;
e. prolactina.
a. raceala;
b. SIDA;
c. alergiii;
d. migrena;
e. cancer.
a. hipertensiune arteriala;
b. cardiopatia ischemica;
c. infarctul de miocard;
d. angina pectorala
e. polinevrita.
a. Intalnita in HVD;
b. Intalnita in HVS;
c. Intalnita in HAS;
d. Intalnita in HAD;
a. α lipoproteina
b. α2 globulina
c. β globulina
d. albumina
e. α1 globulina
a. În sarcina
b. postprandial
c. infectii bacteriene
d. infectii virale
e. traumatisme
d. În prevenirea edemelor
86. Fagocitoza :
a.hemoconcentraţie
b. policitemia vera
a.ceruloplasmina
b. alfa1 antitripsina
c.haptoglobina
d. transferina
e. fibrinogenul
a.ceruloplasmina
b. alfa antitripsina
c.haptoglobina
d. carnitina
e. fibrinogenul
a. febra
b. leucocitoza
c.edem
d. scăderea TA
e. scăderea apetitului
91. Ordinea modificarilor de dinamica leucocitara în inflamaţie este:
a. A.40-50g
b. B.8-10g
c. C.90-100g
d. D.55-70g
e. E.20-30g
a. A.complementul
b. B.haptoblobina
c. C.transferina
d. D.plasminogenul
e. E.siderafilina
94. Care este prima fracie globulinica afectata in hipoproteinemie ?
a. A.globuline alfa 1
b. B.globuline gama
c. C.globuline beta
d. D.globuline alfa 2
e. E.albumine
a. A.0,7-1,4 mg/dl
b. B.15-45 mg/100ml
c. C.0,2-0,8 mg/dl
d. D.2-7 mg/dl
e. E.0,2-0,8 mg/100ml
a. A.regim hiperproteic
c. C.stari febrile
d. D.coma diabetica
b. B.macroglobulinemia Waldenstrom
c. C.boala Bruton
d. D.boala Wilson
e. E.disglobulinemia
d. Variantele b. si c.
b. apoB100, B48, E
c. apoAI, AII, B, E
d. apoCII, CIII
a. IDL
b. VLDL
c. LDL si VLDL
d. Chilomicroni
e. VLDL si chilomicroni
b. HLP tip IV
c. HLP tip I
d. HLP tip VI
d. Actiune vasodilatatoare
e. Efect vasoconstrictor