SCID – II

Întreţinerea structurată SCID – II

(interviul clinic structurat pentru tulburări de personalitate)
- M.B. First, M. Gibbon, L. Spitzer, J.B.W. Williams & L. Smith Benjamin (1997), traducere M.
Cottraux şi colab.

Aceasta întreţinere semi-structurată este destinată să evalueze tulburările de personalitate şi a devenit

independentă întreţinerii SCID din 1985 (Spitzer şi colab). Versiunea DSM – IV a fost creată în 1994 şi
oficializată în 1997.

Mod de aplicare

Întreţinerea începe prin întrebari generale care se poarta asupra caracteristicilor habituale ale conduitelor
subiectului si relatiilor cu altii. Aceste întrebari furnizeaza în mod egal informatii asupra capacitatii
subiectului de a reflecta asupra lui însusi. Un ghid de utilizare da instructiuni detaliate item pe item.
Ordinea de prezentare nu urmeaza ordinea DSM, SCID – II începand prin Cluster C pentru a sfarsi cu
clusterul A, ca maniera de a obtine o mai buna cooperare din partea subiectului. În general exista o
chestiune pentru criteriul de personalitate dar în anumite cazuri, exista mai multe întrebari pentru a
evalua diferitele aspecte ale criteriului.
Clinicianul este în acest moment liber sa puna întrebari aditionale pentru a confirma sau nu opinia sa. El
poate în mod egal sa utilizeze alte surse de informare în momentul cotarii (apropiatul sau terapeutul).
Este de sfatuit sa se administreze SCID – I înaintea SCID – II pentru a evalua forta de a tine seama la
influenta Axei I asupra raspunsurilor sigure.
Interesul pentru SCID – II este dat de utilizarea chestionarului înainte de trecerea la chestionare.
Chestionarul formeaza baza întretinerii clinice punand accent pe punctele care ar putea avea importanta.
Sunt continute 119 întrebari evaluate ca adevarate/false, care exista fie sub forma creion/hartie, fie sub
forma informatizata. Versiunea franceza informatizata a fost pusa la punct de Dr. Cungi. Avantajul
chestionarului este de a elimina toate raspunsurile negative asa cum au fost concepute ca foarte
sensibile. Avantajul versiunii informatice este ca, categoriile singulare sunt imediat calculate. Cand
subiectul a sfarsit de a da raspunsurile la chestionar, clinicianul are doua posibilitati pentru întretinator:
- Fie nu se reia decat tulburarea de personalitate ca avand o singura patologie si, numai în
aceste categorii se reiau raspunsurile pozitive ale subiectului prin punerea întrebarilor ghidului de
întretinere. Se regaseste atunci procedura de cotare obisnuita. Aceasta procedura este mai rapida dar ea
se focalizeaza pe tulburarile de personalitate puse în evidenta de chestionar în mentenanta sa patologica
sau nu. Atunci este posibil de a avea un scor categorial.
- Fie evaluatorul reia toate raspunsurile pozitive ale chestionarului puse în chestiuni
corespunzatoare ghidului de întretinere si cotate ca raspunsuri de la 1 la 3. Aceasta procedura permite de
a avea o cotare la fiecare tulburare de personalitate si de asemenea de a avea posibilitatea unui scor
categorial si a unui scor dimensional.
În aceste cazuri (suspiciunea unui bias în raspuns), clinicianul poate relua anumite raspunsuri negative
ale chestionarului.
Este în mod egal de sfatuit sa se verifice raspunsurile negative în tulburarile de personalitate fiind cel
putin un item rechestionat în cursul întretinerii.
 Durata de aplicare este de o ora la doua-trei ore de întretinere dupa aplicarea chestionarului (First si
colab., 1995a, 1997).
O versiune informatica a întretinerii SCID – II exista permitand clinicianului sa urmeze pe un ecran
ghidul de întretinere (comercializat de MHS).

Cotare

Ghidul de utilizare permite ajutorarea clinicianului printr-o cotare care merge de la 1 la 3:

- 1: simptomul descris de item este absent
- 2: criteriul este prezent dar nu cauzeaza o jena suficienta
- 3: criteriul este prezent si numai patologic.
Nota 3 este data cand caracteristica descrisa este patologica, persistenta si invadatoare. Ea este
patologica cand este peste norma culturala a individului. Ea persista cand este foarte frecventa si
prezenta de cel putin 5 ani. Ea este invadanta cand apare în numeroase domenii si cu multi indivizi.
În final, diagnosticul de tulburare de personalitate non-specificat poate fi dat cand doua (sau mai
multe) tulburari de personalitate nu ating decat cel putin un singur item patologic.
Scorul categorial este retinut, dar este si posibil sa avem un scor dimensional.

Studii de validare

Ele au fost în general realizate pe versiunea DSM – III sau DSM – III R. Fidelitatea interjudecatori
(întretinere conjunctiva) a fost studiata pe pacienti psihiatrici.
Un studiu pe pacientii anxiosi (Arntz si colab., 1992) raporteaza coeficienti Kappa variind de la 0,65 la
1,00. Un studiu pe pacienti agorafobici (Brooks si colab., 1991) da coeficienti Kappa mergand de la 0,43
la 0,89. În sfarsit, Renneberg si colab. (1992) gasesc pe pacientii anxiosi coeficienti Kappa de la 0,61 la
0,81. Studiul lui First si colab. (1995b) raporteaza o fidelitate interjudecatori pentru un interval de timp
scurt pe o populatie de subiecti psihiatrici (n=103). Gradul de agreere variaza intre 0,24 si 0,74 pentru
primul esantion si intre 0,24 si 0,59 pentru al doilea. Un studiu (O’Boyle & Self, 1990) pe pacienti
depresivi s-a interesat asupra fidelitatii interjudecative pe un interval de timp lung între doua întretineri
(63 zile, adica înainte si dupa vindecare). Agreerea variaza de la -0,08 la 0,77. În ansamblu, se retine un
coeficient Kappa inferior lui 0,50 pe 2 (coeficienti) Kappa calculati pentru fidelitatea interjudecatori cu
întretinere în conjunctie, 9 coeficienti Kappa inferiori lui 0,50 pe 17 pentru fidelitatea interjudecatori pe
intervale scurte si 4 coeficienti Kappa la 0,50 pentru fidelitatea interjudecatori, pe un interval lung.
Validitatea de construct a fost studiata cu consemnul clinic (LEAD) cu o alta întretinere clinica, PDE a
lui Laranger si un chestionar de personalitate, PDQ sau PDQ – R a lui Hyler. Studiul versiunii franceze
este preliminar si a fost comparat cu SCID – II (chestionar si întretinere) si cu diagnosticul clinic.
Studiul lui Skodal si colab.(1988) a comparat SCID – II cu un consens de experti pe mai multe luni de
observatii a unor subiecti (LEAD). A aparut ca tulburare de personalitate obsesional-compulsiva si
evitanta sunt prea facil de obtinut cu SCID – II. Cu toate acestea, nici un coeficient de agreere nu a fost
dat. Doua studii ale lui Hyler si colab. (1990 si 1992) au cercetat gradul de agreere între SCID – II si o
alta întretinere structurata, PDE. Coeficientii Kappa variaza de la 0,16 (schizoizi) la 0,70 (dependenti) cu
7 coeficienti Kappa pe 12, avand o valoare inferioara de 0,50 pentru o populatie de pacienti spitalizati
(Hyler si colab, 1990). Ele variaza de la 0,00 (schizoizi, schizotipali) la 0,68 (conduita de esec) cu 8
coeficienti Kappa pe 11 avand o valoare inferioara de 0,50 într-un grup de subiecti consultati (Hyler si
colab, 1992). În aceleasi studii, SCID – II a fost comparat cu chestionarul de personalitate PDQ – R.
Coeficientii Kappa variaza între -0,03 (schizotipal) si 0,53 (dependent) cu 10 coeficienti pe 11 inferiori
la 0,50 pe o populatie de consultanta psihiatrica (Hyler si colab, 1992). Ele variaza de la 0,23 (pasiv-
agresiv) la 0,63 (evitant) cu 9 coeficienti pe 12 avand o valoare inferioara de 0,50 în grupul de subiecti
psihiatrici (Hyler si colab, 1990).
Studiul versiunii franceze este preliminar si se poarta asupra versiunii DSM – IV (Bouvard si colab,
text acceptat). Noi am comparat pe de o parte versiunea informatizata a chestionarului cu versiunea de
întretinere a SCID – II, pe de alta parte, întretinerea SCID – II cu diagnosticul clinic. Evaluatorul SCID
– II si clinicianul erau independenti unul de altul. Cand s-au comparat cele 3 metode pe un grup de
consultanta psihiatrica (n=26), agreerea a fost întotdeauna inferioara lui 0,50 si aceste pentru ansamblul
tulburarilor de personalitate. Cel mai puternic grad de agreere este cu personalitatea evitanta
(Kappa=0,30). Compararea între chestionarul SCID – II si judecata clinicianului este mai putin buna
decat compararea între întretinerea SCID cu clinicismul pe grupa de pacienti în termenul coeficientului
de agreere. Compararea întretinerii SCID – II cu clinicismul este satisfacatoare pentru tulburarile de
personalitate (obsesional-compulsiva, Kappa = 0,42). Pentru alte tulburari de personalitate, agreerea
variaza între -0,13 (narcisica) la 0,25 (paranoiaca). În ceea ce priveste chestionarul SCID la subiectii
controlati pentru personalitatea obsesional-compulsiva se regaseste la 50% dintre subiecti, si
personalitatea evitanta la 25% din subiecti atunci cand întretinerea SCID nu retine nici un diagnostic.
Reiese din studiul nostru ca SCID – II în versiunea de chestionar DSM – IV nu poate fi utilizat singur, în
particular pe o populatie psihiatrica. Întretinerea SCID – II permite sa se elimine un anumit numar de
tulburari de personalitate retinute de chestionar. Cu atat mai putin, agreerea întretinerii SCID – II cu
judecata clinica a unui terapeut este mai curand slaba. În acelasi timp, acest rezultat este coerent cu
literatura.
De altfel, în versiunea engleza, clinicismul SCID – II a fost comparat cu întretinerea SCID – II pe o
populatie de pacienti spitalizati (versiunea DSM – III – R).
Coeficientul de agreere variaza de la 0,23 la 0,46 (Nussbaum si Rogers, 1992). Interesul asupra
chestionarului este dat prea putin pe falsurile negative. Un alt studiu (Ekselnis si colab, 1994) a aratat
interesul de a schimba unele categorii pentru a ameliora capacitatea chestionarului SCID – II.

CHESTIONARUL SCID – II
© Asociatia Psihiatrica Americana (1997)

Se utilizeaza cu o întretinere clinica structurata pentru tulburarile de personalitate.

Nume
Prenume
Initialiele voastre
Data de azi
Instructiuni: întrebarile de mai jos exploreaza genul de persoana care în general sunteti, adica, cum în
general va simtiti, comportati, în cursul ultimilor ani. Înconjurati DA sau NU. Daca nu întelegeti o
întrebare lasati-o în alb.

1. Ati evitat deja locuri sau munci care ar fi implicat sa fiti în contact cu multe persoane?
Nu // Da
2. Evitati sa va implicati cu alte persoane numai daca a-ti fi sigur(a) ca ea v-ar aprecia?
Nu // Da
3. Sunteti rezervat(a) chiar cu persoanele cu care sunteti apropiate?
Nu // Da
4. Va temeti adesea sa fiti criticati(a) sau respins în situatii sociale?
Nu // Da
5. Sunteti în general linistit(a) cand va întalniti cu persoane noi?
Nu // Da
6. Va percepeti ca mai putin bun(a), inteligent(a) sau mai putin atragator(e) decat majoritatea
oamenilor?
Nu // Da
7. Aveti frica de a încerca lucruri noi?
Nu // Da
8. Aveti nevoie de a trimite multi sfatuitori sau de a va reasigura prin altii(ele) înainte de a putea lua
o decizie privitoare la viata cotidiana ca: cum sa ma îmbrac sau ce sa comand la restaurant?
Nu // Da
9. Aveti nevoie ca alte persoane sa-si asume în locul vostru responsabilitati în domenii importante a
vietii voastre ca finante, grija copiilor sau a locuintei?
Nu // Da
10. Aveti greutate de a va exprima dezacordul fata de altii chiar cand va ganditi ca acestia au fost
nedrepti?
Nu // Da
11. Gasiti dificil sa începeti o munca sau sa va înhamati la ea cand nici o persoana nu va ajuta?
Nu // Da
12. Sunteti adesea dus(a) în mod voluntar pentru a face lucruri dezagreabile?
Nu // Da
13. Va simtiti în mod obisnuit jenat cand sunteti singur(a) ?
Nu // Da
14. Cand o relatie apropiata se termina resimtiti ca aveti imediat nevoie de a gasi pe cineva care sa
preia nevoia de dumeavoastra?
Nu // Da
15. Sunteti foarte preocupat(a) de teama de a fi abandonat(a) de dumeavoastra-însiva?
Nu // Da
16. Sunteti genul de persoana care se preocupa prin felul de a fi, de detalii, reguli si organizare sau
de a face liste si planuri?
Nu // Da
17. Aveti dificultati în a termina o munca pentru ca va petreceti timpul încercand sa faceti, într-un
fel, lucrurile sa fie perfecte?
Nu // Da
18. Dumeavoastra (sau alte persoane din anturajul dumeavoastra) considerati ca sunteti atat de
devotat(a) muncii dumneavoastra încat nu ramane prea mult timp pentru a va consacra amicilor
sau laisirirulor?
Nu // Da
19. Aveti standarde foarte ridicate în privinta a ceea ce este bine si ceea ce este rau?
Nu // Da
20. Aveti respingere fata de a arunca lucruri pentru ca ele v-ar putea fi utile odata?
Nu // Da
21. Va este dificil sa lasati pe altii sa va dea o mana de ajutor, chiar cand nu sunteti de acord cu
alegerile exacte pe care le vreti?
Nu // Da
22. Va este dificil sa faceti cheltuieli pentru dumeavoastra si pentru altii chiar si atunci cand aveti
bani de ajuns?
Nu // Da
23. Sunteti adesea cu atat mai sigur(a) în credinta ca ceea ce pot spune altii nu are importanta pentru
dumeavoastra?
Nu // Da
24. Vi s-a spus deja ca sunteti prea încapatanat(a) sau rigid(a)?
Nu // Da
25. Cand cineva va cere sa faceti un lucru pe care nu-l vreti sa-l faceti îi spune-ti „da” pentru a
munci mai încet sau a face mai rau treaba?
Nu // Da
26. Adesea, cand nu vreti sa faceti un anumit lucru, „uitati” usor ca ar fi trebuit sa faceti acesta?
Nu // Da
27. Aveti adesea sentimentul ca altii nu va înteleg sau ca nu va apreciaza faptele dumneavoastra la
justa lor valoare?
Nu // Da
28. Sunteti adesea posomorat si susceptibil de a rivaliza cu cineva?
Nu // Da
29. Considerati ca majoritatea patronilor, profesorilor, supervizorilor, medicilor sau altii, care se
considera ca stiu ce fac, nu o stiu în realitate?
Nu // Da
30. Va ganditi adesea ca nu este just ca altii sa aiba mai mult decat dumneavoastra?
Nu // Da
31. Va plangeti adesea ca vi s-au întamplat mai multe decat partea dumneavoastra de lucruri
dezagreabile?
Nu // Da
32. Ajungeti adesea sa refuzati cu furie de a face ceea ce altii vor iar mai tarziu sa nu va simtiti bine
si sa va scuzati?
Nu // Da
33. Aveti în mod obisnuit sentimentul ca sunteti nefericit sau ca viata nu este vesela?
Nu // Da
34. Aveti opinii rele despre dumneavoastra-însiva la gandul ca de fapt nu sunteti la înaltime?
Nu // Da
35. Va depreciati adesea?
Nu // Da
36. Va ganditi continuu la lucrurile rele din trecut sau va nelinistiti de lucrurile rele care vor ajunge
în viitor?
Nu // Da
37. Ii judecati adesea pe altii sever si le gasiti usor defecte?
Nu // Da
38. Va ganditi ca majoritatea oamenilor sunt fundamental rai?
Nu // Da
39. Va asteptati aproape de la toti la rau?
Nu // Da
40. Va simtiti adesea culpabil pentru lucruri pe care le-ati facut sau nu le-ati facut?
Nu // Da
41. Aveti adesea nevoie de a fi vigilent(a) pentru a împiedica oamenii sa va exploateze sau sa va faca
rau?
Nu // Da
42. Trece mult timp cand va întrebati daca puteti avea încredere în prietenii tai, sau în persoanele cu
care lucrati?
Nu // Da
43. Gasiti ca este preferabil sa nu lasati pe altii sa stie prea multe asupra faptelor care s-ar putea
întoarce împotriva dumneavoastra?
Nu // Da
44. Detectati adesea amenintari sau insulte ascunse prin ceea ce altii spun sau fac?
Nu // Da
45. Sunteti tipul de persoana care tine ranchiuna sau care nu uita mult timp pentru a ierta persoanele
care v-au insultat sau dispretuit?
Nu // Da
46. Exista multe persoane pe care nu le puteti ierta pentru ceea ce au spus sau ca au facut ceva de o
bucata buna de timp?
Nu // Da
47. Ajungeti adesea la o stare de furie sau va suparati cand cineva va critica sau va insulta într-un fel
sau altul?
Nu // Da
48. Aveti adesea îndoieli asupra fidelitatii sotului(ei) sau a partenerului dumneavostra?
Nu // Da
49. Cand sunteti în public si cand vedeti oameni discutand aveti adesea impresia ca ei vorbesc despre
dumneavoastra?
Nu // Da
50. Aveti adesea impresia ca lucruri care nu au o semnificatie speciala pentru alti oameni sunt în
realitate destinate sa va transmita un mesaj?
Nu // Da
51. Cand sunteti înconjurat(a) de alte persoane, aveti adesea sentimentul de a fi observat(a), sau
privit(a) cu insistenta?
Nu // Da
52. Aveti deja impresia ca puteti ajunge sa faceti lucruri simple facand un legamant sau gandindu-va
la ele?
Nu // Da
53. Ati trait deja experiente supranaturale?
Nu // Da
54. Credeti ca posedati al „saselea simt” care sa va permita sa stiti si sa preziceti lucrurile pe care
altii sunt incapabili sa o faca?
Nu // Da
55. Aveti adesea impresia ca obiectele sau umbrele sunt persoane sau animale reale sau ca zgomotele
sunt în mod real voci umane?
Nu // Da
56. Aveti sentimentul ca o persoana sau o forta oarecare va înconjoara chiar si atunci cand nu puteti
vedea acea persoana?
Nu // Da
57. Vedeti adesea aura sau campuri de energie în jurul oamenilor?
Nu // Da
58. Exista foarte putine persoane fata de care va simtiti cu adevarat apropiat în afara familiei voastre
directe?
Nu // Da
59. Va simtiti adesea tensionat(a) cand sunteti cu alte persoane?
Nu // Da
60. Nu este cu adevarat important sa aveti relatii intime cu ceilalti?
Nu // Da
61. Preferati aproape întotdeauna sa faceti lucrurile singur(a), mai curand decat cu alte persoane?
Nu // Da
62. Puteti fi satisfacut(a) fara a trai niciodata o relatie sexuala cu cineva?
Nu // Da
63. Nu exista cu adevarat decat putine lucruri care pot sa va faca probleme?
Nu // Da
64. Sunteti total indiferent(a) la ceea ce altii gandesc despre dumneavoastra?
Nu // Da
65. Dumneavoastra gasiti ca nimic nu va face nici cu adevarat fericit(a), nici cu adevarat trist(a)?
Nu // Da
66. Va place sa fiti în centrul atentiei?
Nu // Da
67. Aveti numeroase flirturi?
Nu // Da
68. Va regasiti adesea provocator(oare) fata de altii?
Nu // Da
69. Incercati sa atrageti atentia asupra dumneavoastra prin felul de a va îmbraca sau prin aparenta
dumneavoastra?
Nu // Da
70. Va faceti adesea o nevoie din trebuinta de a fi teatral(a) si original(a)?
Nu // Da
71. Va schimbati adesea opinia în functie de persoanele cu care sunteti sau dupa cum va vine ca fiind
just din ceea ce ati citit sau vazut la TV?
Nu // Da
72. Aveti multi prieteni care sunt foarte apropiati?
Nu // Da
73. Sunt altii care neglijeaza adesea sa va aprecieze talentele cele mai particulare sau realizarile
dumneavoastra?
Nu // Da
74. Vi s-a spus deja ca aveti o foarte buna opinie despre dumneavoastra?
Nu // Da
75. Va ganditi mult la puterea, la renumele sau la recunostinta care vi se va acorda într-o zi?
Nu // Da
76. Va ganditi mult la o perfecta istorie de dragoste pe care o veti trai într-o zi?
Nu // Da
77. Cand aveti o problema insistati aproape întotdeauna sa va vedeti cu persoana cea mai
importanta?
Nu // Da
78. Considerati ca este important de a consacra timp unor persoane care se disting prin
particularitatile lor sau prin influenta lor?
Nu // Da
79. Este important pentru dumneavoastra ca oamenii sa va dea atentie sau sa va admire într-un fel
sau altul?
Nu // Da
80. Va ganditi ca este inutil sa urmati anumite reguli sau conventii sociale pentru ca ele se pun de-a
curmezisul drumului dumneavoastra?
Nu // Da
81. Aveti sentimentul ca sunteti genul de persoana care merita un tratament favorizant?
Nu // Da
82. Gasiti adesea necesar sa-i utilizati pe altii pentru a obtine ceea ce vreti?
Nu // Da
83. Adesea trebuie sa va plasati dorintele deasupra dorintelor altora?
Nu // Da
84. Va asteptati adesea ca altii sa faca ceea ce le cereti fara a pune întrebari pentru ca sunteti
dumneavoastra?
Nu // Da
85. Nu aveti în mod real nici un interes pentru problemele altora sau pentru sentimentele altora?
Nu // Da
86. Altii se plang despre dumneavoastra ca nu dati atentie sentimentelor lor?
Nu // Da
87. Invidiati adesea pe altii?
Nu // Da
88. Aveti adesea sentimentul ca altii va invidiaza?
Nu // Da
89. Gasiti ca exista putini oameni care merita timpul si atentia dumneavoastra?
Nu // Da
90. V-ati situat adesea în afara ideii ca o persoana care va apreciaza în mod real era pe punctul de a
va parasi?
Nu // Da
91. Relatiile cu persoanele pe care le îndragiti cu adevarat cunosc des suisuri si coborasuri?
Nu // Da
92. V-ati schimbat brutal felul de a va considera viata si obiectivele din viata?
Nu // Da
93. Imaginea pe care o aveti despre dumneavoastra se schimba adesea în mod radical?
Nu // Da
94. Variati în functie de diferite persoane sau de diferite situatii pana la punctul în care, uneori nu
mai stiti ce sa fie adevarat?
Nu // Da
95. Exista adesea multe schimbari în privinta obiectivelor voastre, proiectelor în cariera
dumneavoastra, convingerilor religioase etc?
Nu // Da
96. Adesea faceti lucruri într-o maniera impulsiva?
Nu // Da
97. Sunteti tentati sa va faceti rau sau sa recurgeti la suicid sau sa amenintati ca o veti face?
Nu // Da
98. Deja ati intentionat sa va taiati, ardeti sau sa va zgariati pielea?
Nu // Da
99. Aveti numeroase si bruste schimbari ale dispozitiei sufletesti?
Nu // Da
100. Simtiti adesea un vid interior?
Nu // Da
101. Aveti adesea accese de furie sau adesea suneti furios încat va pierdeti controlul de sine?
Nu // Da
102. Va frapeaza oamenii care arunca obiectele atunci cand sunteti furios?
Nu // Da
103. Se poate ca mici lucruri sa va înfurie foarte tare?
Nu // Da
104. Atunci cand sunteti foarte stresat(a) deveniti suspicios(a) fata de altii sau va simtiti în mod
particular deconectat(a)
Nu // Da
105. Inainte de varsta de 15 ani ati brutalizat sau amenintat alti copii?
Nu // Da
106. Inainte de varsta de 15 ani ati declansat batai?
Nu // Da
107. Inainte de varsta de 15 ani ati fost ranit sau amenintat de cineva cu o arma ca un mai (batator),
cutit, o sticla sparta sau o arma de foc?
Nu // Da
108. Inainte de varsta de 15 ani ati torturat în mod deliberat pe cineva sau pedepsit cu durere fizica
sau cu o alta suferinta?
Nu // Da
109. Inainte de varsta de 15 ani ati intentionat sa torturati sau sa raniti un animal?
Nu // Da
110. Inainte de varsta de 15 ani ati furat, agresat pe cineva sau ati obtinut lucruri prin forta,
amenintand acea persoana?
Nu // Da
111. Inainte de varsta de 15 ani ati fost obligat de cineva sa aveti raporturi sexuale sau sa fiti
dezbracata în fata cuiva sau sa va atinga din punct de vedere sexual?
Nu // Da
112. Inainte de varsta de 15 ani ati declansat incendii?
Nu // Da
113. Inainte de varsta de 15 ani ati stricat în mod deliberat lucruri care nu erau ale dumneavoastra?
Nu // Da
114. Inainte de varsta de 15 ani ati spart case, barci (nave) sau vehicule?
Nu // Da
115. Inainte de varsta de 15 ani ati mintit mult sau i-ati excrocat pe altii?
Nu // Da
116. Inainte de varsta de 15 ani ati furat uneori lucruri, ati furat de pe tejghea sau ati imitat
semnatura cuiva?
Nu // Da
117. Inainte de varsta de 15 ani ati fugit de acasa si ati absentat în timpul noptii?
Nu // Da
118. Inainte de varsta de 13 ani, adesea ati ramas foarte tarziu afara, dupa ora la care trebuia sa va
reîntoarceti?
Nu // Da
119. Inainte de varsta de 13 ani, ati chiulit adesea de la scoala?
Nu // Da.

Traducere de Psih.Clin.Princ.Gurguta Lenus