Curs de limba latină

Tabele
Anii I-II de studiu

Facultatea de Istorie şi Filosofie, conf. univ.dr. A. Baumgarten

1
 2012
1. Alfabetul. Pronunţarea. Accentele. Cum se foloseşte dicţionarul. Tabele
morfologice

1. Alfabetul limbii latine se compune din 23 de litere şi este derivat din cel
grec: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, R, S, T, U, V, X, Y, Z.
2. Litera C era un sunet intermediar pentru G şi C. (Gaius - Caius)
3. Grupul de vocale ae se poate pronunţa e sau ai. Grupul oe se pronunţă ö.
Grupul ti urmat de i se poate pronunţa ţio ca şi tio. Grupul ph se pronunţă f.
Grupul qu se pronunţă cv
4. Vocalele conduc, prin cantitatea lor, la silabe lungi sau scurte. Silabele cu
vocală lungă sau cu diftong, sunt lungi. Silaba cu o vocală următă de două
consoane este lungă. Silaba a cărei vocală este urmată de altă vocală este
scurtă.
5. De aceea accentele au ca reguli:
a. Cuvintele dintr-o singură silabă poartă accent.
b. Cuvintele din două silabe au accent pe prima silabă, nu pe a doua
c. Cuvintele polisilabice au accent pe penultima, dacă este lungă
d. ................................................ sau pe antepenultima, dacă penultima e scurtă
În dicţionar, cuvintele se pot găsi astfel: substantivul: N-G (anima, -ae), verbul:
formele de bază temelor (fero, ferre, tuli, latum, sau suscipio, -ere, -cepi,
-ceptum) adjectivul, numeralul, partea declinabilă a pronumelui: Nominativul
terminaţiilor (bonus, -a, -um, sau meus, -a, -um, etc.), adverbul, conjuncţia,
interjecţia, prepoziţia, în formă indeclinabilă.

Declinările substantivului
sg. I. II. n. III. n. III. n. IV. n. V.
/ imparisi parisi
pl. labică labică
N a us, er, u - is us es
ir m
G ae i is is us ei
D ae o i i ui ei
Ac am um em em e um u em
Ab a o e e i u e
V a e,er, ir u is is e us u es

2
 m
N ae i a es a es a us ua es
G arum orum um, orum ium uum erum
D is is ibus ibus ibus ebus
Ac as os a es a es a us ua es
Ab is is ibus ibus ibus ebus
V ae i es es us es

Pronumele relativ
cazul masc. sg. fem. sg. neutru sg. masc. pl. fem. pl. neutru pl.
N qui quae quod qui quae quae
G cuius cuius cuius quorum quarum quorum
D cui cui cui quibus quibus quibus
Ac. quem quam quod quos quas quae
Ab. quo qua quo quibus quibus quibus
Pronumele demonstrativ
N hic haec hoc hi hae haec
G huius huius huius horum harum horum
D huic huic huic his his his
Ac hunc hanc hoc hos has haec
Ab hoc hac hoc his his his

N iste ista istud isti istae ista

G istius istius istius istorum istarum istorum
D isti isti isti istis istis istis
Ac istum istam istud istos istas ista
Ab isto ista isto istis istis istis

N ille illa illud illi illae illa

G illius illius illius illorum illarum illorum
D illi illi illi illis illis illis
Ac illum illam illud illos illas illa
Ab illo illa illo illis illis illis

N is ea id ii (ei) eae ea
G eius eius eius eorum earum earum

3
D ei ei ei iis (eis) iis (eis) iis (eis)
Ac eum eam id eos eas ea
Ab eo ea eo iis (eis) iis (eis) iis (eis)
Pronumele de întărire
N ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
G ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
D ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis
Ac ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
Ab ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis
Pronumele de identitate
N idem eadem idem iidem eaedem eadem
G eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem
D eidem eidem eidem iisdem iisdem iisdem
Ac eundem eandem idem eosdem easdem eadem
Ab eodem eadem eodem iisdem iisdem iisdem

Pronumele personal
N. G. D. Ac. Ab. N. G. D. Ac. Ab.
ego mei mihi me me nos nostri nobis nos nobis
tu tui tibi te te vos vestri vobis vos vobis
Pronumele reflexiv : - sui, sibi, se, se, -
verbul a fi
Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv
P sum sim
r es sis II.Sg.: es
e est sit esse
z sumus simus
. estis sitis II. pl: este
sunt sint
i eram essem
m eras esses
p erat esset
e eramus essemus
r eratis essetis
f. erant essent
v ero futurum, -am, um

4
i eris II, III sg: esto + esse = că va fi
i erit futuros, -as, -a
t erimus +esse = că vor fi
o eritis II pl.: estote (doar la Acuzativ)
r erunt III pl.: sunto sau: fore
p fui fuerim
e fuisti fueris fuisse=
rf fuit fuerit că a fost
e fuimus fuerimus
c fuistis fueritis
t fuerunt fuerint
m. fueram fuissem
m. fueras fuisses
c.p fuerat fuisset
f. fueramus fuissemus
fueratis fuissetis
fuerant fuissent
v fuero
ii fueris Participiul viitor
t. fuerit futurus, -a, -um =
a fuerimus cel care va fi
n fueritis
t. fuerint
Verbul. În limba latină există patru conjugări:
1. în a: amare, cantare, communicare, celare, narrare, existimare, habitare, etc.
2. în e lung: decere, timere, cavere, suadere (ştim căe lung pentru că se
păstrează în temă)
3. în e scurt: vivere, edere, cernere, currere, crescere, scribere (nu se păstrează
în temă)
4. în i: dormire, sentire, venire, punire, etc.

Diateza activa a verbelor de conjugarea Ia (amo, -are, avi, -atum)

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

P amo amem amans
r amas ames ama amantis
e amat amet amare etc. (ca un
z amamus amemus nume)

5
e amatis ametis amate
nt amant ament
I amabam amarem
m amabas amares
p amabat amaret
er amabamus amaremus
fe amabatis amaretis
ct amabant amarent
V amabo amaturus esse amaturus (Ac.sg)
i amabis amato amatura esse amatura
i amabit amato amatura esse amaturum
t amabimus amaturos esse amaturos (Ac.pl)
o amabitis amatote amaturas esse amaturas
r amabunt amanto amatura esse amatura
P amavi amaverim Supin
er amavisti amaveris Ac: amatum
f amavit amaverit amavisse Ab. amatu
e amavimus amaverimus
c amavistis amaveritis
t amaverunt amaverint
M amaveram amavissem
M amaveras amavisses
C amaverat amavisset
Pf amaveramus amavissemus
amaveratis amavissetis
amaverant amavissent
Viit. amavero Gerunziu
a amaveris N-
n amaverit G.amandi
t amaverimus D.amando
e amaveritis Ac. amandum (are doar
r. amaverint Abl.amando singular)

Diateza pasivă a conjugării I

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv
P amor amer
r amaris ameris amare !
e amatur ametur amari
z amamur amemur
e amamini amemini amamini
nt amantur amentur

6
I amabar amarer
m amabaris amareris
pe amabatur amaretur
erf amabamur amaremur
ect amabamini amaremini
amabantur amarentur
v amabor adjectiv cu trei term
i amaberis + esse la conj. prez. amator amatum iri
i amabitur amatus,-a, -um + amator = că va fi iubit
t amabimur sim, sis, sit
o amabimini amati, -ae, -um +
r amabuntur simus, sitis, sint amantor
P adjectiv cu trei term adjectiv cu trei term adj. la Acuz. + inf.
e + esse la ind. prez. + esse la ind. impf. prez. al vb. a fi:
r amatus, -a, um amatus, -a, um amatum, -am, -um
f amati, -ae, a + amati, -ae, a + amatos, -as, -a
e sum, es, est, sumus, essem, esses, esset + esse =
ct estis, sunt essemus, essetis, essent că a fost iubit
adjectiv cu trei term
M + esse la ind. impf.
M amatus, -a, um
c amati, -ae, a +
pf. eram, eras, erat,
eramus, eratis, erant
V adjectiv cu trei term Gerundiv Participiul perfect
iit. + esse la ind. viit.
ant amatus, -a, um amandus, -a, -um amatus, -a, -um
eri amati, -ae, a + =care e de iubit amati, -ae, -a
or ero, eris, erit, erimus,
eritis, erunt

ut şi cum
cum cu indicativul temporal când
cu conjunctivul temporal pe când, după ce
(prep. sau conj) cauzal fiindcă
concesiv deşi
ut cu indicativul comparativ precum
temporal îndată ce
(conj.sau adv.) cu conjunctivul completiv că, să
final ca să
consecutiv încât

7
verbele deponente:
1. sunt verbe care se conjugă numai la diateza pasivă şi au sens activ
 proficiscor, proficisci, profectus sum
 polliceor, polliceri, pollicitus sum
 orior, oriri, ortus sum
2. au forme active la modurile nepersonale (participiu prezent - oriens,
participiu viitor - oriturus esse, infinitiv viitor şi gerunziu - oriendi)
3. Verbul video are la diateza pasivă altă valoare decât la activ, însemnând
videri - a se părea
4. Există unele verbe semideponente, care se conjugă la tema prezentului la
diateza activă, la tema perfectului la diateza pasivă, şi au întotdeauna sens
activ: audeo (a îndrăzni), gaudeo (a se bucura), soleo (a se obişnui), fido (a
se încrede)

diferenţe ale conjugărilor II, III, IV-a faţă de conjugarea I

1. activ
 Indicativul prezent, conj. III, vocala tematică este i/u (u doar la pers IIIa
pl. - mittunt), iar la conj.IVa, pers. III.pl. tot “u”: audiunt
 Indicativ imperfect, conj.III, IV în loc de -ba- există -eba-
 Indicativ viitor, conj. III, IV, în loc de b există la pers I sg. -a şi în rest
-e.
 Indicativ perfect : v u x v
 Conjunctiv prezent. conj.II, III, IVa apare vocala tematică a în loc de e
 Imperativ prezent, conj. III, pers. III sg. apare un e final (gaude), cu
excepţiile dic, duc, fac, iar la pers. II.pl. un (facite)
 participiu prezent, apare o vocală de sprijin e (tacens)
2. Pasiv
 Indicativ prezent: conj. a Iia, pers.IIa sg. în locul vocalei de legătură i va
fi un e scurt (mitteris)
 Infinitiv prezent conj. aIIIa, dispare terminaţia -ere şi apare -i (mitti, dici,
duci)
 Indicativ viitor, conj.I-II, pers. Iia sg. în locul sufixului bi va fi be
 Conjunctiv prezent: conj. II, III, IV, vocala tematică nu mai este e ci este
a

Conjugarea perifrastică
 conjugarea perifrastică activă exprimă o acţiune gata de a începe, care
este intenţionată: te laudaturus,-a,-um sum : am intenţia să te laud.

8
Se formează din participiul viitor activ + verbul sum, esse, fui, la timpul şi
modul dorit:
-turus, -tura, -turum + esse
 conjugarea perifrastică pasivă exprimă o acţiune necesară: illa laudanda
est - ea trebuie lăudată, ea se cuvine lăudată
Se formează din gerundiv + verbul sum, esse, fui la timpul şi modul dorit:
-ndus, -nda, -ndum + esse

Regulă (sum pro habeo): Numele la Dativ schimbă semnificaţia verbului esse
în habere:
 Est tibi hanc vitam - Această viaţă îţi aparţine
 Est mihi narrare - Îmi revine datoria de a povesti

Verbul fero, ferre, tuli, latum = a purta

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv
P fero feram
re fers feras fer
ferre
z. fert ferat
ferimus feramus
ferte
fertis feratis
ferunt ferant
I ferebam ferrem
m ferebas ferres
p ferebat ferret
f. ferebamus ferremus
ferebatis ferretis
ferebant ferrent
V feram
i feres ferto
i feret ferto
to feremus
fertote
r feretis
ferunto
ferent
P tuli tulerim
er tulisti tuleris tulisse
fe tulit tulerit
ct tulimus tulerimus
tulistis tuleritis
tulerunt (tulere) tulerint
M tuleram tulissem viitor anterior Participiu prezent
m tuleras tulisses ferens, -ntis
c tulerat tulisset tulero - tulerimus Part. pf: latus, a, um

9
p tuleramus tulissemus tuleris - tuleritis Gerunziu
f tuleratis tulissetis tulerit - tulerint ferendi, -o, -um, -o
tulerant tulissent

Verbul fio, fieri, factus sum

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Activ
Prezent fio - fimus fiam - fiamus
fis - fitis fias - fiatis fi - fite fieri
fit - fiunt fiat - fiant
Imperfect fiebam fierem
fiebas etc. fieres, etc.
Viitor fiam - fiemus factum iri futurus, -a,
fies - fietis fito - fitote -um
fiet -fient - fiunto (ca la esse)
Pasiv
Perfect factus sum, factus sim, factum, -am, factus, -a,
etc. etc um, esse -um
Mai m.c.pf. factus eram factus essem Supin
etc etc ablativ:
factu
Viitor factus ero
anterior etc.

1. verbe neregulate: volo (vreau), nolo (nu vreau), malo (prefer)

volo nolo malo volo nolo malo

indicativ conjunctiv
prezen volo nolo malo velim nolim malim
t vis non vis mavis velis nolis malis
vult non vult mavult veit nolit malit
volumus nolumus malumus velimus nolimus malimus
vultis non vultis mavultis velitis nolitis malitis
volunt nolunt malunt velint nolint malint
imperf volebam nolebam malebam velem nolem malem
. volebas nolebas malebas veles noles males
volebat ... nolebat ... malebat ... velet ... nolet ... malet ...
viitor volam nolam malam - - -

10
 voles noles males
volet ... nolet ... malet ...
perfect volui nolui malui voluerim noluerim maluerim
voluisti noluisti maluisti volueris nolueris malueris
voluit ... noluit ... maluit ... voluerit ... noluerit ... maluerit ..
m.m.c. volueram nolueram malueram voluissem noluissem maluissem
pf. volueras nolueras malueras voluisses noluisses maluisses
voluerat .. noluerat ... maluerat .. voluisset . noluisset maluisset
viitor voluero noluero maluero - - -
anterio volueris nolueris malueris
r voluerit noluerit maluerit

verbul neregulat eo, ire, ivi, itum (a merge)

indicativ conjunctiv imperativ infinitiv participiu

prezen eo,is, it i ire iebs, euntis,
t imus, itis, eunt ite eunti,
euntem
eunte,
euntes,
euntibus,eun
tes,
entibus
impf. ibam, ibas, ibat irem, gerunziul
ibamus, ibatis ires,iret eundi
ibant iremus, eundo
iretis eundem
irent eundo
viitor ibo, ibis, ibit - ito, ito infinitiv gerundivul
ibimus, ibitis, itote, eunto viitor eundum est
ibunt iturum, am,
um + esse
perfect ivi, ivisti, iverim, infinitiv iturus, itura,
ivit iveris perfect iturum
ivimus, ivistis, iverit ivisse
iverunt iverimus,
iveritis,

11
 iverint
m.m.c. iveram, iveras, ivissem, Supin
pf. iverat ivisses,
iveramus, ivisset, itum
iveratis, ivissetis, itu
iverant ivissemus,
ivissetis,
ivissent
viitor ivero, iveris, - observaţie:
ant. iverit, toate
iverimus, formele cu
iveritis, iverint “v” pot
apare fără
“v”.

2. verbe derivate cu prefixe

sum esse fui

absum, abesse, afui = a fi departe, a lipsi

adsum, adesse, adfui (affui) = a fi de faţă
desum, deesse, defui, = a lipsi (+ dativul)
insum, inesse, infui = a fi în ceva
intersum, interesse, interfui = a fi între (interest = este în interesul)
obsum, obesse, obfui = a se opune
praesum, praeesse, praefui= a fi în frunte, a fi înainte
prosum, prodesse, profui = a fi de folos
subsum, subesse, subfui= a fi supus, a fi sub
supersum, superesse, superfui, = a supravieţui, a fi deasupra

do, dare, dedi, datum

abdo, are, dedi, datum= a ascunde

condo, are, didi, datum= a întemeia
dedo, are, didi, datum= a preda

12
addo, are, didi, datum= a adăuga
circumdo, are, dedi, datum= a înconjura

fero, ferro, tuli latum

affero, ere, tuli, latum= a aduce

aufero, ere, tuli, latum= a îndepărta
confero, ere, tuli, latum= a aduna
defero, ere, tuli, latum= a purta din loc în loc
effero, ere, tuli, latum= a scoate
infero, ere, tuli, latum=a duce
praefero, ere, tuli, latum= a oferi, a duce înainte
suffero, ere, tuli, latum= a suferi
transfero, ere, tuli, latum= a transporta
refero, ere, tuli, latum= a duce înapoi, a face referire

eo, ire, ivi, itum

abeo, ire, ivi, itum= a se depărta

adeo, ire, ivi, itum=a sosi, a înfrunta
exeo, ire, ivi, itum= a ieşi
intereo, ire, ivi, itum= a pieri
praetereo, ire, ivi, itum= a trece pe lândă, a omite
redeo, ire, ivi, itum= a reveni
quaeo, ire, ivi, itum= a fi în stare (negativ: nequaeo)

fio, fieri, factus sum

patefio, eri, factus sum = a deschide, a se ivi

assuefio, eri, factus sum= a se deprinde, a se deda
calefio, eri, factus sum=a se încălzi, a se aprinde
satisfio, eri, factus sum= a fi împlinit

13
Adjectivul. În limba latină există trei categorii de adjective:

 adj. cu trei terminaţii: una pentru masculin, alta pentru feminin, alta pentru neutru
(ex.: magnus, magna, magnum, sau tener, tenera, tenerum). Pentru o parte a lor,
forma de masculin se declină după declinarea a II masculină, cea pentru feminin
se declină după declinarea I, iar forma de neutru se declină după declinarea a II-a
neutră. De exemplu:

N-V magnus magna magnum magni magnae magna

G magni magnae magni magnorum magnarum magnorum
D magno magnae magno magnis magnis magnis
Ac magnum magnam magna magnos magnas magna
Ab magno magna magno magnis magnis magnis

Pentru altă parte a lor, toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa. De
exemplu:

N-V acer acris acre acres acres acria

G acris acris acris acrium acrium acrium
D acri acri acri acribus acribus acribus
Ac acrem acrem acre acres acres acria
Ab acri acri acri acribus acribus acribus

 adj. cu două terminaţii: una pentru masculin şi feminin, alta pentru neutru. În
acest caz, toate cele trei forme se declină după declinarea a IIIa (respectiv forma
de neutru după declinarea a IIIa neutră). Exemplu:

N-V gravis gravis grave graves graves gravia

G gravis gravis gravis gravium gravium gravium
D gravi gravi gravi gravibus gravibus gravibus
Ac gravem gravem grave graves graves gravia
Ab gravi gravi gravi gravibus gravibus gravibus

adj. cu o singură terminaţie: o terminaţie pentru toate cele trei genurile. Se declină
după cea de-a IIIa declinare (în cazul neutrului - declinarea IIIa neutră). De exemplu:

masculin-feminin neutru masculin-feminin neutru

N-V pertinax pertinax pertinaces pertinacia
G pertinacis pertinacis pertinacium pertinacium
D-Ab pertinaci pertinaci pertinacibus pertinacibus
Ac pertinacem pertinax pertinaces pertinacia

14
Observaţie. Faţă de substantive, la declinarea adjectivelor care se declină după
declinarea a IIIa (deci ultimele trei tabele) există trei deosebiri: ablativul singular
este în -i; genitivul plural în -ium; nominativul şi acuzativul plural în -ia.
-

Gradele de comparaţie ale adjectivelor:

1. Pentru gradul comparativ, se adaugă la tema adjectivului, pentru masculin şi

feminin, terminaţia -ior, iar pentru neutru, terminaţia -ius. Astfel, adjectivul este
transformat într-un nou adjectiv cu două terminaţii. De exemplu, de la adjectivul
clarus, -a, -um, se obţine adjectivul: clarior, -ius:
2. Pentru gradul superlativ, se adaugă la tema adjectivului terminaţiile: -issimus
(masc.), -issima (fem.), -issimum (n.). Astfel, adjectivul este transformat într-un
nou adjectiv cu trei terminaţii, care se declină după primul tabel de mai sus.

3. Excepţii:

1. facilis, -e - sup. facillimus ; difficilis, -e - sup.dificillimus

similis, -e - sup. simillisimus ; dissimilis, -e - sup. dissimilimus
 la fel pentru gracilis, humilis.

2. adjectivele terminate în -er au superlativ în -rimus, -rima, -rimum. De exemplu:

acer: acerrimus, acerrima, acerrimum
3. unele adjective formează comparativul cu magis, iar superlativul cu maxime:

idoneus, -a, -um - magis idoneus, -a, -um - maxime idoneus, -a, -um (potrivit)
egregius, -a, -um - magis egregius, -a, -um - maxime egregius, -a, -am (ales)
dubius, -a, um - magis dubius, -a, -um - maxime dubius, -a, -um (îndoielnic)

4. adjectivele compuse care se termină în -volus, -dicus, -ficus au următoarele grade

de comparaţie:
benevolus,-a,-um - benevolentior,-ius - benevoletissimus,-a,-um
maledicus,-a,-um - maledicentior,-ius - maledicentissimus,-a,-um
magnificus,-a,-um - magnificentior,-ius - magnificentissimus,-a,-um

unele adjective au grade de comparaţie pe teme diferite

pozitiv comparativ superlativ
bonus, -a, -um melior, -ius optimus, -a, -um
malus, -a, -um peior, -us pessimus, -a, -um
magnus, -a, um maior, -ius maximus, -a, -um
parvus,-a,-um minor, minus minimus, -a, -um

15
multus, -a, -um plus, -uris plurimus, -a, -um

Unele adjective nu au gradul pozitiv, sau provin din prepoziţie sau adverb:
potior,-ius - potissimus, -a, -um (preferabil); ulterior, -ius - ultimus,-a,um (mai de
dincolo); prior, prius - proximus,-a,-um (mai aproape)

Adverbul - parte de vorbire neflexibilă, determină un verb (la orice mod),

unele sunt derivate sau compuse din alte părţi morfologice.
 de timp: nunc, hodie, cras, nuper, olim, diu
 de loc: hic (aici), ibi (acolo), ubi (unde), alibi (altundeva), hinc (de aici),
inde (de acolo), undique (de oriunde)
 de cantitate: tantum (pe atât), quantum (pe cât), multum (mult),
aliquantum (puţin), aliquantulum (niţel) plus (mai mult), nimium (prea mult)
 de afirmare: ita (astfel), etiam (chiar), vero (într-adevăr), profecto
(desigur), sane (fireşte)
 de negare: non, haud (nu tocmai), nondum (încă nu)
 de întrebare: nonne (oare nu) num (oare) quomodo (cum), utrum......an
(sau ... sau)
 de îndoială: forte (din întâmplare), forsit (poate), fortasse
 de mod: fere (aproape), solum (numai), passim (ici-colo), omnino (întru
totul). Altele sunt derivate prin diferite procedee din adjective:

I. de la adj de clasa I în us,a,um se formează adverbe cu tema (luată de la

Genitiv sg) + e:
* magnus, a, um ------ magne
* acer, is, e ------------ acre
II. de la adj de clasa a II-a în is, e şi de la adj de clasa a III-a în x se
formează adverbe în iter:
* gravis, e ------------- graviter
* pertinax ------------- pertinaciter
III. unele adj, dar şi substantive, au ca formă de adverb propriul ablativ (care a
“îngheţat” în limba latină ca adverb):
* facilis, e ------------- facile
* ius, iuris ------------- iure
* ars,artis -------------- arte

16
IV. participiile formează adverbe în -er:
* prudens -------------- prudenter
* sapiens --------------- sapienter
V. unele familii de cuvinte pot forma adverbul de la advectiv, altele de la verb
* taceo, tacens, tacitus, tacite
* rudo, rudens, rudis, ruditer

Gradele de comparaţie ale adverbului

 gradul comparativ se realizează cu terminaţia ius ( împrumut de la
comparaţia adjectivului neutru)
 gradul superlativ se realizează prin transformarea superlativului
adjectivului corespondent în adverb după regulile stabilite mai sus.
 facillimus, a, um -------------------------facillime
 audacissimus, a, um --------------------- audacissime
 optimus, a, um --------------------------- optime

Prepoziţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raportul de dependenţă al

unui cuvânt sau expresii cu un altul)

În limba latină există prepoziţii numai cu cazul ablativ şi cu cazul acuzativ. Dar uneori ceea
ce în limba română este exprimat cu o prepoz+acuzativ, în limba latină se poate exprima
numai cu acuzativul sau cu ablativul fără prepoziţie (cf. cursul din sem.II)
 cu acuzativul: ante, apud, ad, adversus, contra, circa, citra, cis, erga, extra, intra, inter,
infra, ob, penes, pone, pone (apoi), post, praeter, prope, propter, per, secundum, supra,
versus, ultra, trans
 cu ablativul: a, ab, absque, abs, coram, clam, cum, de, ex, e, sine, tenus, pro, prae
 şi cu ablativul şi cu acuzativul (dar au sensuri diferite cu fiecare caz, iar sensurile
sunt indicate de dicţionar) in, sub, super, subter

Conjuncţia (parte de vorbire inflexibilă care exprimă raporturi de coordonare

între cuvinte sau propoziţii şi raporturi de subordonare sau coordonare între
propoziţii)

 copulative: et, ac, atque, -que (nocte dieque) neque, nec, etiam, quoque,
ne...quidem, nequidem
 disjunctive: sed, verum, at, autem, vero, ceterum, atqui, tamen
 cauzale: nam, namque, enim, quippe, etenim
conclusive: igitur, itaque, ergo, proinde, ideo, propterea, quare, quamobrem

17
verbul memini (perfectul se traduce cu prezentul, mmcpf se traduce cu
imperfectul şi viitorul anterior cu viitorul)
indicativ conjunctiv imperativ infinitiv
perfect memini meminerim meminisse
meministi memineris
meminit meminerit
meminimus meminerimus
meministis memineritis
meminerunt meminerint
mmcpf memineram meminissem
memineras meminisset
meminerat meminissemus
memineramus meminissetis
memineratis meminissent
meminerant
viit.ant. meminero
memineris memento
meminerit
meminerimus
mementote
memineritis
meminerint

Obs. Exact la fel se comportă si celelalte verbe defective, ca: odi (urasc), coepi
(încep), novi (cunosc)

Sintaxa numelui.

1. Nominativul
 Este incompatibil cu prepoziţia. Exprimă agentul unei acţiuni.

funcţia posibilă, tipul exemplu

subiect /nume predicativ Anima autem est imago mundi
element predicativ suplimentar (EPS), Caesar imperator electus est.
care este o parte de propoziţie cu dublă Ille legatus missit illum.
regenţă la nume şi la verb. Este cerut
de verbe de tipul:
 voco, nomino, lego, puto,

18
 existimo, duco, dico, habeor, sau alte
verbe cu sens asemănător
Nominativ exclamativ (uneori O, fortunati inspectores, venite hic.
înlocuieşte vocativul)
Nominativ pentru un arhaism Audi tu, populus Albanus meam vocem
Nominativ denominativ Est una via, lactea nomen habet
Nominativus pendens Familia vero - babae-babae, non
mehercule puto decumam partem
dominum suum noverit
Nominativ absolut Benedicens nos episcopus, profecti sumus.

2. Genitivul
 Este prin excelenţă cazul filiaţiei verbale sau nominale. A fost concurat în
limba vorbită de unele specii ale Ablativului şi ale Dativului posesiv.
t. regent t. specia exemplu observaţii traduce
subord. re
substant ASG al  Ciceronis  filiaţia
iv apartenenţ filius  apart. de un
ei  Lutetia oraş
parisiorum  apart. de un şef
 Germania  apart. la un zeu
Ariovisti  templul unui
 Flumen zeu
Tiberis  posesor
 ad Dianae abstract
 domus  posesor concret
patris
 crudelitas
Neronis
substant ASG al  opus  arată opera
iv autorului Lucretii, unui autor
signum Fidiae
substant ASG explicati  fons  arată specia
iv v Blandusiae, sau genul
arbor fici, flos  unele tautologii
rosae impuse de limbă
 mens

19
 animi, litoris
ora, temporis
aetas
substant Asg al  polliceri  G.mat. arată
iv materiei montes auri materia naturală,
iar Abl. materiei
arată materia
artificială
substant Asg al  vir Graeci  neam
iv calităţ generis  însuşire
ii  homo magni  vârstă
consilii  greutate
 puer decem  preţ
annorum nedeterminat
 saxum  mărime
magnae ponderis spaţială
 ager magni
pretii
 quindecim
pedum fossam
substant Asg obiect  spes victoriae  din compl. dir.
iv iv  invidia  din compl. ind.
Ciceronis  din c.c. timp
 dierum tertii  din c.c. cauză
suplicatio
 pericula belli
substant Asg subiecti  adventus  animat
iv v Caesaris  nonanimat
 fuga annorum
substant Asg partitiv  pars eorum  subst. colective
iv  quid novi sub  pron. negativ
coelo?  numeral
 unus omnium  sens superlativ
 dia dearum
adverb CI partitiv  satis  adv de
eloquentiae, cantitate
parum sapientiae

20
  nusquam  adv de loc
terrarum  adv interogativ
 ubi terrarum
adjectiv CI partitiv  omnium  adj. la gr. de
melior comp.
adjectiv CI de  conscius maleficii
relaţie  fons aquae dulcis plenissima
piscium
adjectiv CI posesie  amicorum sunt communia omnia
verb CI partitiv  memini tui
 oblivisci suorum
verb C copiae/inopi  amphoram impleo aquae purae
I ae  indigeo tui consilii
verb C.mo preţul  lucri facere
d  quanti quisque se ipsum faciat,
tanti fit ab amicis
verb CI de  animi angor, vestri me pudet
relaţie miseretque
criminis  accusare invidiae
poenae  condemnare poenae capiti

3. Dativul - este cazul atribuirii.

se vor construi cu acest caz: 4. cu sensuri figurate:

1. vb. tranzitive, şi în română: dare,  adsum ad amicum - sunt prezent
scribere la prieten
2. vb tranzitive, în română nu: minor  adsum amico - îl ajut pe prieten
alicui bellum
3. intranzitive (cu sau fără prefix) 5. dublu tranzitive:
 parcere subiectis  coniungens ratem rati ( ... legând
 adpropinquo hostibus vas de vas... )

Tr funcţie specie exemplu observaţii traducere

verb CI Atribuire  fabulas tibi narrare dare, iubere
verb CI aprop. depărtare  Auferre Europam
Asiae
verb CI commodi /  quidquid discis, tibi
incomm discis

21
verb CI eticus  quid mihi agis?
verb CI posesiv  mihi aliquid est = Dativ cu esse
ego aliquid habeo
verb CI iudicantis  Cynthia formosa est
multis
verb CI auctoris  Tanti sunt mihi
emptae
verb CI finalis  dare matrimonio rămâne în expresii
verb CI direcţie  mittere morti / clamor coelo
ascensit
adjectiv CI atribuire  Ara Apollini sacra ... dedicat lui
adjectiv CI apropiere / dep.  congruens naturae
vivere
adjectiv Cscop finalis  idoneus labori utilis,
idoneus
adverb CI aprop. / dep.  congruenter naturae
vivere
interjecţie CI comm /  vae victis !
incomm
substanti atribut comm /  Pompei statuae (are sens
v incomm plausus verbal)

4. Acuzativul

se poate construi cu verbe:

1. tranzitive, ca şi în română: ducere, facere, dare, etc.
2. tranzitive doar în latină: fugere hostes, sitio virtutes,
3. tranzitive uneori în latină: timeo aliquem / timeo aliqui; rideo aliquem/
rideo aliqui
4. tranzitive graţie prefixului: vitam transire

Tr Funcţie specie Exemplu observa traducere

ţii
ver CI tendinţă sicut res se habet
b reflex.
ver CD propriu zis metuo fratrem ne intus sit
b
ver CD+EPS acuz. dublu Martium regem populus
b creavit
ver CD+CD acuz dublu Philosophia nos multas

22
b res edocet
ver CD+ acuz dublu Exercitum Rhenum
b CDloc transportat
ver CD+Crel acuz dublu quid me vis tu?
b
ver CCrelaţie relaţia id gaudeo nunc
b
ver C. mod adverbial partim erant in castro, alii
b veniunt rursum
ver CCloc acuz. In Italiam venit ire malam şi cu şi
b direcţiei crucem fără
prepoziţ
ie
ver CC loc acuz. urbes qui circum Capuam
b traiectoriei sunt
ver CC loc acuz. de loc Hannibal ante portas erat
b
ver C.ind acuz al Fossa centum pedes erat
b dimensiunii infra nos
ver CCtimp al ad hanc diem remanere
b termenului
final
ver CCtimp al perioadei noctem vigilare, per şi cu şi
b septem dies fără
prepoziţ
ie
ver CCtimp al sensului in dies singulos, in
b temporal futurum, abhinc multum
ver CCtimp vârsta Galba septuaginta tres
b annos natus Neroni in
principatu successit
ver CCtimp momentul ante pugnam unele
b expresii
ver CC scop finalis mittere in praesidium
b
ver CC cauză causalis ob iram scribere litteras
b

23
ver CC mod maniera in servilem modum agere
b
sub CInd referinţei Commentarium in
stan Somnium Scipionis
tiv
sub Atribut ac de relaţiemulieres nudae brachia
stan sau C. de (graecus) beati qui esuriunt et sitiunt
tiv relaţie iustitiam
sub atribut nuanţă de C. victoria contra averroistas
stan indirect
tiv
f. rar: acuz absolut regina, nemina scientem, Iordane
subterfugit s,
secolul
VI
inte acuz cu ecce me
rj interj.

5. Locativ
 este un vechi caz indoeuropean, se foloseşte în unele cazuri particulare,
dar a fost preluat de alte cazuri aproape în întregime. Se păstrează la unele
nume de oraşe şi de insule mici (Cartagina, humus, domus, rus), expresii
(domi militiaeque) temporal (pridie, heri)

6. Ablativ

Tr Funcţi specie exemplu observaţ traducere

e ii
ver CC loc separati Roma proficisci
b v
ver CC separati dicitur ab illo tempore quod
b timp v orandum est Jovis
ver CI inopiae Democritus dicitur se oculis verbe ale
b privasse privaţiei
ver CI materia simulacrum ex aere factum abl. arată materia
b e artificială, iar genitivul
cea naturală
ver CI partitiv de vino bibere

24
b
ver CC loc unghi a latere, a fronte, ab tergo
b de
vedere
ver CC conformita ex edicto, e lege, de mea
b mod tis voluntate
ver CC maniera ex animo, ex toto ratione
b mod sine die = fără limită
de industria = dinadins
ver CC cauză dolere ex capite
b cauză ab odio plebis
ver CC relationis haud perbene sum a
b relaţie pecunia
ver C auctoris Roma ab Alarico subiecta est
b agent lupus et agnus pulsi siti
adj. C.ind separativ liber curis sim
adj. C.ind inopiae inops verbis
adj. C.ind originii ab patre natus
adj. CC comparativ cor melle dulcior, nive candior
mod
adj. CC cauză Miltiades aeger erat vulneribus
cauză
sub atribut separativ profectionis de Terra Aegypti
st
sub atribut originea accusator de plebe vincit heri
st
sub atribut materia simulacrum Dianae ex aere
st
sub atribut partitiv unus ex omnibus argumentis
st disputandum

6.1. Ablativ din instrumental

Tr Funcţi specie exemplu observaţ traducere

e ii
ver CC instrumen interiores carne et lacte
b instr. tal vivunt

25
ver CI instrumen ad ea sacrificia druidibus
b tal utuntur
ver CI poenae Livius pecunia multatus fuit
b
ver CC pretium Viginti talentis unam orationem
b mod (determin Isocrates vendidit
at)
ver CCm pretium Multo sanguine Poenis
b od (nedetermin victoria stetit
at)
ver CC itinerariu eodem itinere transibant
b loc montes
ver CC interval de Saturni stella triginta annis
b timp timp cursum suum conficit
ver CC mensurae Multo magnus orator praestat
b mod stultis imperatoribus
ver CC modul vi capere, sua sponte, ioco
b mod dicere, gratiis facere
ver CC causalis mea culpa, studio alicuius
b cauza
ver CC relationis Sunt sapientes non re sed
b relaţi nomine
e

6.2 Ablativ din sociativ

Tr Funcţi specie exemplu observaţ traducere

e ii
ver CC sociativ Uterque fuit mecum
b soc.
ver CC modal magna cum laude, cum
b mod gratulatione
ver Cind. copiae plenus hominibus erat forum
b
ver Cind. pretium Istud verbum vile est viginti
b minis
ver CC mensura Tanto brevius tempus,

26
b mod e quanto felicius est
sub atribut calităţii Est bos cervi figura
st
sub atribut sociativ Signum cum face et libro
st
sub nume calităţii Fuit magna vi sed ingenio
st predicati malo
v

6.3. Ablativ din locativ

Tr Funcţi specie exemplu observaţ traducere

e ii
verb CC loc situare in suis sedibus reponitur rex
verb CC timp ut decem diebus Numidia
timp proficisci
subst atribut loc imago coram oculis meis

Constructii sintactice:

1. Construcţii sintactice ale limbii latine cu valoare propoziţională: nominativul

cu infinitiv, acuzativul cu infinitiv, participiala relativă, participiala absolută

A. Ce este infinitivul?

Infinitivul: componenta verbală Infinitivul: componenta

substantivală
1. priveşte aspectul (infectum,perfectum), modul, -are gen (doar la formele
timpul, diateza analitice), nr, caz,
2. se poate raporta la un subiect -este singulare tantum
3. poate avea determinanţi şi funcţii specifice -poate avea rol de sb, cd, - C1
verbului uneori poate accepta o prepoziţie

1. Nominativul cu infinitiv.

1. dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv, rezultă N+Inf

Dicitur Stephanus componisse hoc librum. (care provine din Dicunt Stephanum
componisse hoc librum)

27
2. categorii de vb.: dicendi, sentienti, (audior, videor) iudicandi (existimor,
putor), voluntatis (iubeor, cogor, prohibeor)

2. Acuzativul cu infinitiv

definiţie: grupul sintactic care este urmează unui verb tranzitiv şi este constituit
dintr-un nume în cazul acuzativ (ca subiect) şi un verb la infinitiv (ca predicat)
are un sens autonom, cu valoarea unei propoziţii.

Tr. Exemplu
vb.dicendi dico te venisse domum 1
vb.sentiendi video te abire 2
vb.voluntatis cupio me esse clementem 3
vb.docere doceo pueros legere 4
vb.iudicandi aestimo eam formosam esse multis 5
vb.fol.impers. legem brevem oportet esse 6
vb. Caesar certior factus est copias convenisse 7

Observaţie la atribut: există aici o constr. bifuncţională, cu doi TR:

quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1..........Ts
Tr2......................Ts
eos quos oportebat
quos trucidari
rel. atrib. Ac+Inf/
Sub

B. Ce este participiul?

Participiul prezent: Participiul perfect Participiul viitor

(activ)
c verbală slabă, mai degrabă funcţia de predicat, se poate referi la un
se raportează la un poate să apară cu o subiect, poate
Tr. nominal conjuncţie guverna un CD,
c. nominală - prin funcţiile sale atribut, EPS, poate se manifestă prin
- atr., n.pred fi şi substantivat desinenţe, poate fi
NP sau ATR

3. Participiala relativă

28
 definiţie: grupul sintactic format dintr-un substantiv la participiu cu determinanţii lui,
care se acordă cu un nume, are sensul unei propoziţii autonome, ca funcţie principală,
aceea de atribut.

1. cu o singură funcţie (actualizarea componentei adj. în dauna celei verbale)

Tr. Funcţia Exemplu
verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video currentem
verb la diat. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes
substantiv atribut fama classis amissae
verb CI dico scienti quod ....

2. Cu două funcţii (se actualizează ambele componente)

Tr1 Tr2 F1 F2 Exemplu
exercitu contemno atribut cauzal illum exercitum contemno collectum ex 1
m senibus desperatis
nos vicimus atribut CSV iam nos victi, vicimus 2
amico desum atribut Cond. amico roganti numquam desum 3
id fecit atribut Mod nolens volens id fecit. 4

legati missi sunt atribut final legati missi sunt auxilium orantes 5

4. Participiala absolută

definiţie: grupul sintactic constituit între un nume în cazul ablativ (ca subiect) şi un verb la
participiu la ablativ (ca predicat) şi care se acordă şi în gen şi nr., constituie construcţia
participiului absolut, cu valoarea unei propoziţii autonome. Ea poate avea următoarele valori:

funcţia exemplu
temporală ratibus iunctis, hostes transibant flumen
cauzală animo motu ille illi parcat
concesivă Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus
condiţională medici, causa morbi inventa, curationem esse inventam putant
modală hostes ratibus iunctis flumen transibant
comparativ-conditională velut posito bello

Sintaxa frazei

1.Conjunctivala

T.r. M. F. Sp. Exemplu şi observaţii

29
 vb. unipers.în folos.imp. conj.1’ subiect Ex rerum cognitione florescat
licet oportet,decet
oportet oratio
vb. pers. în folos.imp. conj.1’ subiect Illum condemnem necesse est
convenit, placit
vb. impersonale
vb.tr. conj.1’ CD Orabant puniret noxios
voluntatis, iudicandi
rogandi
hortor, moneo conj.1’ C.Ind. Hortatur militum caveant hostem
conj.1’ atribut Eos hoc moneo / desirant furere

iv
conj.1’ final Venit dem litteras
conj.1’ consec Sic duxit tempora sexaginta

. clauserit aures

2.Relativa

Modurile: a)pred. prop. monof. rel. stă la indicativ.

b)conjunctivul poate apare la: 1. mod opoziţional (o posibilitate, o
dorinţă) Quin ego hoc rogem quod nesciam (de ce să-l rog ce nu ştiam?) 2.
atracţie modală faţă de pred din regentă; 3.oratio obliqua; 4. în postclasic creşte
ponderea conj. la cele introduse prin pron. nedefinit
c) imperativul: foarte rar atestat

a) relativa monofuncţională

T.r. M. F. Sp. Exemplu şi observaţii

subst. relativă atribut Homo, qui aeger erat, venisset.
vb.în întreb. Subiect
impers. iar Tr Ausus est quod dixisset
este omis
(pron.dem.),
verb CD. Dico quod sciam
adj. (dignus) C. Ind. Indigni erant qui impetrarent
verb Circ. loc Quocumque intenderat res advorsae

30
 errant
verb Circ. timp Me scis discedere tristem quandocumque
trahunt negotia Romam
verb Circ. modală de scribe quantum potes
măsură progr.
verb Circ. compar quantumcumque petivistis, obtivistis
a-tivă
verb Circ. concesiv Quidquid id est timeo Danaos et dona

ă ferentis

b) relativa bifuncţională

T.r.1 T.r.2 M1 M2 F1 F2 Exemplu

subst verb quae prosint atributivă finală senex serit arbores quae

alteri seculo prosint

subst verb qui conj1 atributivă consecutivă fortem posce animum qui

ferre queat
pron verb qui conj1 atributivă cauzală amant te omnes mulieres

qui sis pulcher

pron verb qui conj.1 atributivă concesivă ego qui venissem, tamen

victus sum
subst verb qui conj. atributivă condiţională Libertini, quibus liberi

essent, foro iuraverant

Obs.! Propoziţiile a căror relativă are ca predicat esse (+compuşii), existere, reperire, invenire la
pasiv pers.IIIsg. sau habeo la orice persoană sînt considerate ca fiind relative consecutive
Exp.: est qui dicat........, sunt qui dicunt......., quis est qui............, inventi sunt multi qui..............

3.Interogativa. Clasificare:
1. după statutul morfologic al interogaţiei: pron., adj., adverbială
2. după statutul sintactic al interogaţiei

31
3. după maniera întrebării: directă - indirectă (dir.: pp. ; indir.: subord.)
4. după nr. de membri ai interogaţiei: simplă - dublă
utrum...an ; .....an ; -ne.....an ; ........ne
 adv.interogative: ne, non, nonne, an, an non, quin,
 ut poate avea rol intraprop., interprop, sau şi-şi
 în proza clasică la int.ind. se foloseşte conj., în preclasic indicativul.

T.r. M. F. Sp. Exemplu

vb. unipers.în conj.1’ inter.ind. subiect licet ut doceam omnia quae sint in
folos.imp.
licet mundo
oportet,decet
forme impers. conj.1’ inter.ind. subiect restat ut doceam omnia quae sint in
ale unor vb.
folosite şi mundo
personal
expresii conj. inter.ind. subiect necesse est ut veritatem videam
impersonale: prope 1’
est, credibile est,
verum est, necesse
est
la perifr. vb.ca conj.1’ inter.ind. subiect canendum est ne is veniat
timeo, caneo
se constr. cu ne
după regente conj.1’ inter.ind. subiect mirum est (doar nu era să nu) quin
negative se
foloseşte quin acciperem
Tr.+ quod + inter.ind. subiect oportune accidit quod ad me venit
adv.comparative ind.
:
bene, male,
oportune,
commode
cu ut se insistă asupra caracterului accidental, cu quod asupra celui individualizant

32
4. Completiva

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1. unele conj.+ut, completiv CD Ita volo ut fiat

vb.voluntatis: ne, quin,
oro,rogo, peto, quominu ă
obsecro,incito, s
2. vb. studii: Curo, - // - completiv CI videant consules ne respublica quid
observo,mitto, detrimenti capiat
video, ă
animadverto
3. vb.efficiendi: - // - completiv CD sol efficit ut omnia floreat
facere impetrari
efficere ă
4. vb. timendi: - // - completiv CI metuo ne frigeas hibernis
timeo, metuo, ă
vereor
5. vb. impediendi: - // - completiv CD impedirent Parisii ut veniam
impedio, recuso, CI
prohibeo ă
6. vb. faciendi cu - // - completiv CD non possum facere ut veniam
possum negat
ă
7. vb.dubitandi - // - completiv CI Quis dubitet quin in virtute divitiae
1. afirmativ: ut sint
2. negativ: quin ă (că nu...)
8. alte vb. det. de - // - completiv CD Disimulare non sinit quin...
completive cu ă (că)
conj.+quin
9. vb. dicendi, - // - completiv CD dixit ut moenibus se munirent
iudicandi, ă
sentiendi
10. unele vb. dicendi, quod + completiv CD ne addam quod habes ita uxorem ut
tacendi indicativ ă voluisti
(antonime) ul dar şi clişeele: dico quod, praetereo
quod
11. verbul facere - // - completiv CD Bene facis quod me adiuvas

33
 ă
12. vb. affectuum - // - completiv CI Tibi gratias ago quod me adiuvas
ă Gaudeo quod me adiuvas

5. Finala

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1. vb. ut + conj. finala Dant puero panem ut gaudet.
2. vb. ne + finala Dant puero panem ne ploret.
conj.
3. vb. quo + ind finala docebo facilius quo intelligi possit
4. vb. ut eo finala ambulo, ut eo citius ego veniam (!
comp!)
5. vb. ut ne finala (preclasic!) Plaut: ut ne esuriem
6. vb. cu ind finala (lat. tîrzie!) ut gratias ago,
dedicavi...
1. 3. se clarifică cu 4. deaorece există comparativul, iar quo este neclar; dar şI
un ut fără eo dacă autorul nu vrea un ablativus mensurae
2. Finala admite prezenţa infinitivului: ire desideravit ut doceret aut dare
veniam
3. latina tîrzie quomodo, dar din prima jum. a sec III avem şi un quod

Scopul se mai poate exprima prin

 propoz rel. cu conjunctivul
 gerunziu sau gerundiv în Dativ sau Ac + ad
 P.C. de regulă prezent activ sau viitor
 supin sau infinitiv după verbe ale deplasării

6.Consecutiva
 Prezintă efectul sau consecinţa unei maniere în care e efectuată acţiunea
sau în care se prezintă starea expr. de vb. regent
 aspect cantitativ: adv. şi adj. : tam, tantum, tantus, talis, is
 relevarea se face prin corelativul: ita, sic, talis

T.r. M. F. Sp. Exemplu

34
1 verb ut + conj. consec. efect Ita paravi copias, facile ut
vincam
2 verb ut + conj consec. consecinţ scripta lex ita diligenter est, ut
ă appareat
3 verb ne + conj consec. (f.rar!)
4 verb quin + consec. Nemo est tam fortis quin tibi
conj perturbetur
5 verb conc.Ind. consec. şi - şi Ille turbatus erat ita ut non
(tîrzie) poterat scribere
6 verb quam ut consec. lat.târzie! Urbs erat munitior, quam ut
! primo impetu capi posset

7.Cauzala

T.r. M. F. Sp. Exemplu

1. Ind, quod cauza motiv Is laudat Africanum quod fuit
Conj lă abstinens
2. - // - quod cauza explicaţie Helvetii Gallos praecedunt quod
lă proeliis Germanis contendunt
3. Conj. quod cauza pretext Noctu ambulabat is quod
lă somnum capere non posset
4. Conj quod cauza cauză Nemo est admiratus quod latine
lă nefondată loqueretur
5. Ind, quod enim cauza Interrogo te quod enim non scio
Conj. lă
6. - // - maxime cauza Interrogo te maxime quod non
quod lă scio
7. - // - quia cauza id doleas quia per illi non colunt
lă officium
8. - // - quoniam cauza quoniam aemulari non licet,
lă nunc invides
9. - // - quando cauza quando lenost, nil mirum facit
lă
10 - // - cum cauza cum tu es liber, gaudeo
lă
11 IND postquam cauza postquam hae aedes ita erant,
lă alias est mercatus

35
12 - // - dum cauza fit / ipse dum illis comis est /
lă inops amator
13 - // - ubi cauza accusa ubi ita necesse est
lă
14 - // - ut cauza in pauca / ut sum occupatus /
lă confer quid velis
15 - // - cur cauza Pueri, cur non fecerint,
lă puniantur

 7.8.9.10 au avut valoare dublă, temporală şi cauzală, din care ultima e mai
abstractă
 negaţia din faţa conectivului nu neagă verbul din coordonată
 caracterul de conjuncţie a lui quom > cum se manifestă prin prezenţa în
regentă a lui quippe, ut pote, ob ea rem, eo, ob hoc
 cele patru “specii” reprezintă cauzala cu quod la nivelul conţinutului
 uneori quando se combină şi devine quandoquidem şi quandoque

8.Temporala
criterii: 1. structura subordonatei: conectiv, mod.2.raport temporal #.felul acţ.
4.interf. 5.grad de dependenţă faţă de R 6. situarea pe axa temporală
a) cum
tipul exemplu observaţii
relaţie temp. precisă - non nunc loquor cum omnes volant cu Ind.
iterativă
relaţie temp. precisă - iterativă poetarum libros, cum est otium, dacă iteraţia ar fi fost
legere soleo în anterioritate, se
folosea m.m.c.pf.
cum definiens concessio est cum reus non
defendit id quod factum est.
cum inversum Dies nondum intercesserant, cum Subord. conţine ideea
filius necatur principală iar regenta
arată timpul
cum + interim, interea (se ia ca caedebatur civis, cum interea interf.concesivă, leg e
locuţiune conjuncţională nullus gemitus audiebatur între acţ. simultane;
nu e modal ci opoz.
cum istoricum (narativ) cum sederem domi tristis, ille cu conj.impf.-simult.
venit (părerea)

36
 cu conj.mmcpf. -
anterioritate
cum care indică pct. de plecare Iam multos annos est cum + Indicativul
posedeo hanc domum
cum adversativ Solus est homo particeps rationis, simultaneitate,
cum cetera animalia experta sint + conjunctivul
interferentă cu malo legere cum ille venit 1.cu conditionala
cum tu es liber, gaudeo 2. cu cauzala
obs. locuţiunea cum primum se Ille, cum videret se exanimari, 3. cu concesiva
fol ptr. anterioritate imediată voluit pugnare

b) ut
tipul exemplu observaţii
1 provine din ut modal: ut conspicor, ita me ludificant
ut local: ut eos retulit, ibidem est mortuus
avem un corelativ local în
regentă
2 predicatul indicativ pertfect, rar
prezent ist.
3 raport. temp. qui ut peroravit, surexit Clodius (ant.) simult. şi ant. rar poster.
4 felul acţiunii iterativă sau non iterativă
5 interferenţe (locuţiuni: ut primum, ut semel) modală, cauzală,
conces.,loc

c) ubi
tipul
1 provenienţă
2 predicatul
3 rap. temporal
4 felul acţiunii
5 interferenţe
6 amplasare
7 locuţiuni
observaţii exemplu
locală
indicativ toate timpurile (rar în ubi te invenio, gaudeo
preclasic conjunctivul)
cel mai des simultaneitate
noniterativ, terminativ, durativ
circ. de loc, rar cauzală
momentul exact
ubi primum, ubi semel, post ubi,

d) simul
tipul observaţii exemplu

37
1 provenienţă adv. simol uneori simul
ubi, simul ut
2 predicatul în clasic şi post. - indicativ
3 rap. temporal anterioritate imediată, rar
simult.
4 felul acţiunii iterativ sau noniterativ
5 interferenţe uşor cu cauzala
6 amplasare şi locuţiuni clipa; simul ac, simul atque venio simul ac
vox ad auris
accidit

e) postquam
tipul observaţii exemplu
1 provenienţă post + quam (adv.+prep.), sens (Cic) Post tertium diem
comp. quam lecta erit, id facito
2 modul indicativul;
3 timpul perfect, dar şi prezent istoric, sau Vicipsa, postquam
mmcpf. dacă subliniază intellegit, multa volvebat.
anterioritatea Postquam
fecerant....convenerunt...
4 rap. temp. anterioritate imediată sau la
distanţă
5 felul acţiunii de obicei noniterativ
6 interferenţe cu cauzala sau concesiva Postquam non
poterant...tamen
convenerunt...
7 plasarea amplasare şI punct de plecare Postquam loquor, venio hic,
temp. postquam abeo
poate să apară şi posteaquam, sau post (analogie cu simul) dar şi postea

f) quando
tipul observaţii exemplu,
1 provenienţă quam + do (adv.rel.interog.) de
la Plaut
2 modul indicativul, conj. f. rar auferto tecum id
quando abibis
3 interferenţe cu condiţionala Quando vis eamus

38
 intra

g) dum
tipul observaţii exemplu
1 provenienţa dom agedum, interdum,
manedum (vb.+)
2 modul dum = în timp ce Homines, dum docent
indicativ discunt
3 dum = cît timp Dum in his locis Caesar
moratur, illi veniunt.
4 dum = pînă cînd (interval+pct. Fuit haec gens fortis,
terminus) dum leges manebant
5 dum= pînă cînd (pct. terminus) expectabo dum venit
6 modul dum = pînă să multa quoque bello
conjunctiv passus est, dum
conderet urbem
7 interferenţă cu finala
8 raport simultaneitate şi posterioritate
temporal
9 amplasare moment şi punct terminus

h) donec
tipul observaţii exemplu
1 provenienţă apare şi donicum, donique > do-ne-
quom
2 modul indicativ, noniterativ
3 amplasare punct final - pînă cînd
4 rap. temp. poster. şi simultaneitate
5 corelativ - cu conj., mod rel, repr. marca a 2a - usque ocimum dato
usque finală donec orescat
6 cu conj, fără sens final, fără corelativ Danubius plures
populos adit donec
erumpat in Ponticum
7 interferenţă cu finala
8 alte corelative usque

39
i) quoad = quo + ad , arată p.terminus, simultaneitate, cu indicativul
fuisset in senatu, quoad senatus est dimissus (pînă ce)
j) quamdiu = quam + diu , cît timp, simultaneitate, conjunctiv, noniterativ,
punct terminus
Tamdiu loquitur quamdiu potuit
k) quotiens cu totiens, iterativ, cu ind. sau conj.l) priusquam....m)
antequam....n) si

9) Condiţionala (ceea ce este real este condiţionarea!!)

Tr. M. F. Sp. Exp.
(apodoză)
1 vb. la indic. si, nisi, ni cond. reală si vis amari, ama
2 indic. sau - // - cond. potenţială memoria
conjunctiv minuitur, nisi eam
exerceas
3 conj - // - cond. ireală -nerealizată si tacuisses,
philosophus
mansisses
4 conj - // - cond. ireală-nerealizabilă si equs esses,
indomabilis esses
5 conj - // - cond. ireală-dorită ca nisi filius
nerealizată haberem, in libera
civitate mortua
essem
în perioada ireală, în apodoză conj. mmcpf. poate fi înlocuit prin

1. indicativ imperfect şi perfect dacă:

a)pred. e exprimat prin vb.posse, debeo, necesse esse, oportere
b)în prezenţa adverbelor poene, prope
c)în cazul perifrasticii active - si tacuisset, ego dicturus eram

2. indicativ mai mult ca perfect dacă: condiţionarea este negativă - si mens

non laeva fuisset, impulerat ..........
Structuri de ireal prezent pentru potenţial trecut (conj. imperfect)
pentru a marca o posibilitate în trecut Si ego cuperem, ille plures dies
fuisset mecum

40
Structurarea ca ireal a potenţialului poate fi Sicilia tota, si una voce
retorică loqueretur, diceret....

Structuri de potenţial pentru ireal

nerealizat sau mai ales nerealizabil Si sim Iuppiter, ego uxorem
ducam illam

introd. explicaţii exemplu

nisi avea la bază o valoare restrictivă amicitia nihil aliud est
si non în situaţii cînd nu avem restricţii (vag si non iubes, ibo egomet
conces.)
si minus apare în propoziţii sileptice de predicat educ tecum omnes tuos, si
minus, educ quam
plurimos
sin un vag sens interogativ mercatura, sin magna est,
non est vituperanda
sive două prop. cond. în rap. disjunctiv sive habes quid, sive nihil
habes, tamen scribe

10) Concesiva
Tr. M F Sp Exp
vb.ind. quamqua conces. propriu zisă
m 1. stricto  quamquam animus
sensu horret meminisse, incipiam
2. simplă  quamquam dificilis
opoz. est, ama !1
vb. quamvis2 conces.  quamvis civis esset,
ind., tamen foro caedebatur
rar  Polio amat nostram,
conj. quamvis es rustica Musa
vb.ind. licet3 conces. Multum licet legeret, tamen
nesciat
vb.conj. cum4 conces. Non poterant imitare illum,
cum cuperent
vb.conj. ut5 conces. Ut desint vires, tamen
laudanda est voluntas

41
1. indicativul nu poate fi substituit cu condiţional optativul nici în română
2. Quamvis -provine din quam + vis , (Plaut: Tam agis, quam vis), dar a
ajuns să-şi piardă sensul lexical de a voi şI să ajungă sufix generalizator ; în
final este conjuncţie cu pred. la indicativ. Altele: quantumvis,
quantumlibet, quamlibet quidquid, quicunque
3. Licet - provine din verb impersonal : fremant omnes, licet, dicam quod
sentio - aici e incidentală . Treptat însă se delexicalizează şI devine
conjuncţie subordonatoare
 statutul de verb al lui licet se menţine cît timp se respectă concordanţa
timpurilor
 este univoc conectiv cînd predicatul este la indicativ
4. cum - derivă de la temporală, există atestări şi cu indicativul, dar se constr.
cu conjunctivul
5. ut -se poate întîmpla, în analogie cu finala să întîlnim un ut ne

Concesiva condiţională - e un secundant al celei concesive, dar nu este dublă

subordonare deaorece nu există doi termeni regenţi
Tr. M F Sp Exp
vb. ind. etsi conces. condiţională etsi adiectum numero sit, magna
certe caedes fuisset
vb. ind. etiamsi conces. etiamsi non est iucunda haec
veritas, tamen grata mihi est
vb. ind. tametsi conces. Quod tametsi miserum est,
tamen fert

OBS: Opoziţia realizată de concesiva condiţională poate fi şi ea reală,

potenţială sau ireală. ( de obicei etrsi este reală şI celelalte două nonreale)
OBS : Corelative în regentă: tamen, certe, salte, nihilominus, ne quidem, sic
tamen

11) Modale şi comparative

Există prop. modale propriu zise şi comparative. Prima arată maniera unei
acţiuni sau conformitatea ei cu ceva. Comparativa priveşte al doilea termen al
comparaţiei.

Tr. M. F. Sp. Exemplu

42
1 verb ut, sicut mod.pp.zis conf. cu o uzanţă Ut erat superioris
ă temporis consuetudo,
ille....
2 la prout mod.pp.zis conf. cu un ordin Ita fecit ut praeceptum
ă erat
3 indic. quemad mod.pp.zis conf. cu o opus est, necesse est
ă necesitate
4 sau modum mod.pp.zis c. cu o dorinţă, faciam ut vis
ă merit
5 quomod mod.pp.zis c. cu opinia cuiva loquor ut opinor
o ă
6 conj. qualis mod.pp.zis c. cu o informaţie sicut a maioribus
ă accepimus, sic....
7 mod.pp.zis c. cu posib.. sub. scribe quantum potes
ă
8 mod.pp.zis c. cu concepţii Hic fuit ampla civitas, ut
ă colective est capta (concepţia)
Germanorum

Dar! Sub aspect cantitativ putem întîlni : a)conformitatea cantitativă cu

posibilităţile aceluiaşi subiect:
scribe quantum potes
b)conformitatea cantitativă cu dorinţa
cuivaquantum res sineret,
consuleres fideis suae

Dar! SUBORDONATA MODALĂ CANTITATIVĂ DE PROPORŢIE

STATICĂ: cu quod sau quia, iar în regentă magis sau minus determinate de
un ablativ al măsurii (eo, quo,)

Tr. M. F. Sp. Exemplu

1 Indic. ut, sicut, modală comp. de egalitate Sic transit ut vult
velut calitativă
2 Indic. quomod modală cantitativă quot servi, tot hostes
o
3 Adj la modală comp. de

43
 comparativ de inegalitate melius peribimus quam
inegalitate (cant. sau calit.)1 istam vitam vivemus
sau un verb
cu sens de
comp.
(praefero)
4 modală comp. de măs. Quanto magis volupto,
progr2. tanto aegritudo acutior est
5 ut si, modală comp. cond. de mater ad pedes mihi
egalit iacuit, quasi
6 velut si modală c. c. de indentitate ego eius filius ab inferis
excitare possem.

corelative: ita sic item talis tam, tantus tantum tot

1. Dacă avem adv. potius de cele mai multe ori predicatul stă la conjunctiv
pentru că se exprimă fie o posibilitate fie un deziderat, o posibilitate
nerealizată. Dacă faptul exprimat este real, se foloseşte indicativul.
2. ambele stări de fapt progresează : eo....magis....., quanto.......tanto

12) Infinitivul (verb + subst)

componenta verbală
 priveşte aspectul (infectum,perfectum),
modul, timpul, diateza
 se poate raporta la un subiect
 poate avea determinanţi şi funcţii
specifice verbului
componenta substantivală
 are gen (doar la formele
analitice), nr, caz,
 este singulare tantum
 poate avea rol de sb, cd, -
C1
 uneori poate accepta o
prepoziţie

Faza I de realizare a blocului sintactic Ac+ Inf (ambele cuvinte au acelaşi

Tr sub raport diferit):
Tr. M1 F1 M2 F2 Exemplu
bitranzitiv Ac1+ mod CD Ac’1 CDanimat doceo pueros
inf nonanimat legere
monotranzit Ac’1 - CD Ac’1 EPS audio
iv infinitiv fratrem
canere

44
monotranzit Ac’1 - C Indirect Ac’1 CDanimat veto aliquem
iv infinitiv navigare

Faza II de realizare a blocului sintactic Ac+Inf. (se formează blocul), se pune

accent pe componenta verbală a infinitivului.
Faza III o realizare în care componenta substantivală nu se mai simte apare la
Tr.= verbe intranzitive în folosire impersonală: Constat Galliam abundare
fluminis
1. Ac+Inf ca bloc syntactic

Tr. M. F. Exemplu
vb.dicendi inf. Cd dico te venisse domum
vb.sentiendi inf. Cd video te abire
vb.voluntatis inf. Cd cupio me esse clementem
vb.docere inf. Cd doceo pueros legere
vb.iudicandi inf. Cd aestimo eam formosa esse multis
vb.fol.impers. inf. Sb legem brevem oportet esse
vb. inf. C.rel Caesar certior factus est copias convenisse
vb. inf. Atr. hoc cupio me esse clementum

Observaţie la atribut: există aici o constr. bifuncţională, cu doi TR:

quos trucidari / oportebat / eos nondum vulnero Tr1..........Ts
Tr2......................Ts
eos quos
oportebat quos trucidari
rel.atrib. Ac+Inf/
Sub

2. N+Inf (nu este bloc sintactic)

 dacă verbul regent tranzitiv trece de la activ la pasiv, rezultă N+Inf
Epaminondam cecidisse dicunt - Dicitur Epaminondas cecidisse
 verbele reg. pot apare la prez, impf. şI viitor
 categorii de vb. :dicendi, sentienti, audior, videor) iudicandi (existimor,
putor), voluntatis (iubeor,cogor,prohibeor)

2. Infinitivul simplu

45
 tipul de infinitiv Tr. Ts exemplu
infinitivul cu vb.voluntatis CD
Subiect coincident vb.sentiendi
al unui verb vb a putea possum
regent vb. a trebui debeo
vb. a începe coepi
vb a înceta intermitto
disco, doceo
desisto C.In
d
studeo (lego) C.cir
c
adj.: paratus, avidus avidi componere
versus
verb al deplasării final venerunt aurum
ă petere
Sb. al inf. coincide cu CI în D verb (impers.) nunc licet mihi esse
libero
Sb. al inf. este nedeterminat
1) cu legătură evidentă vb.uniper. în Sb. Np, abire oportet
fol.impers. Eps
vb. în fol. impersonală Vivere est cogitare
vb.copulativ + nume aequm est, facile est
predicativ
2)legătura este opacă meque ipsum nihil
agere delectat
Infinitivul cu inter, praeter inter loqui et tacere nihil
interest
prepoziţii în latina tîrzie : contra,
iuxta,

13)Participiul (verb + adjectiv)

comp. verbală: aspectul: infectum (part. prez. şi viit.) perfectum (part.pf.)
diateza: p.pf. nu este prea legat de diateză : homo potus = om care a
băut
timp: part. prez. - simultaneitate totală sau parţială, part.pf. -
anterioritate imediată sau la distanţă, gnomic
Participiul prezent: componenta verbală - slabă, mai degrabă se
raportează la un Tr. nominal

46
 componenta nominală - prin funcţiile sale - atr., n.pred.
Participiul perfect : componenta verbală - apare în construcţie cu funcţia
de predicat, poate să apară cu o conjuncţie (nisi
admonitus...)
componenta nominală - f. de atribut, EPS, poate fi şi
substantivat
Participiul viitor (activ) componenta verbală - se poate referi la un
subiect, poate guverna un CD, apare ca mod relaţional
componenta nominală - se manifestă prin desinenţe,
poate fi NP sau ATR (futurus, venturus,
Petc.....)

a)Participium coniunctum monofuncţional (actualizarea componentei adj.

în dauna celei verbale)
Tr. Funcţia Exemplu
verb la diat activă + CD EPS parasitum tuum video
currentem
verb la diat. pasivă + SB EPS romani ovantes et gratulantes
substantiv atribut fama classis amissae
verb complement circumstanţial dico scienti quod ....
 un PC poate avea o componentă verbală apropiată de statutul unui vb. la
mod personal
Caesar, Helvetios agressus <est>, magnam partem eorum occidit
 un PC apare uneori într-o construcţie semiabsolută, adică are un
subiect al său
Hi omnes et alii viventes ibi facile coaluerent

b)Participium coniunctum bifuncţional (se actualizează ambele

componente)
Tr1 Tr2 M1 M2 F1 F2 Exemplu
exercitu contem Ac Participiu atrib cauz illum exercitum contemno
m no ut al collectum ex senibus desperatis
nos vicimus Nom Participiu atrib CSV iam nos victi, vicimus
ut
amico desum Dativ Participiu atrib Con amico roganti numquam desum
ut d.
id fecit Nom2 Participiu atrib Mod nolens volens id fecit.
ut

47
legati missi Nom2 Participiu atrib final legati missi sunt auxilium orantes
sunt ut

c) Construcţia participială absolută (formează un bloc sintactic)

A) La origine Ablativul absolut e o construcţie cu valoare mixtă care se va
detaşa de context, iar aici prezenţa participiului nu era necesară
CONCLUZIE: “Abl.absolut” este ceva diferit de “part. absolut”. Există
abl.abs. fără participiu (Aenea duce, me invito) dar nu orice participială
absolută trebuie să stea în Ablativ !
B) Se poate urmări trecerea de la PC la PA:
a) hostes ratibus iunctis flumen transibant b) hostes ratibus
iunctis flumen transibant

funcţia exemplu
temporală ratibus iunctis, hostes transibant flumen
cauzală animo motu ille illi parcat
concesivă Caesar non potuit expugnare oppidum paucis differentibus
condiţională medici, causa morbi inventa, curationem esse inventam
putant
modală hostes ratibus iunctis flumen transibant
comparativ- velut posito bello
conditională

14) Gerunziul (verb + substantiv)

componenta verbală - aspect: infectum; timp: nu; diateză: activă; pers: nu;
nr.:sing.; caz:defectiv de N,
Ac fără prepoziţie
Tr. M. F. Sp. Exp.
1 subst G1 atribut explicati ars amandi
v
2 adj. G1 compl. relaţie cupidus amandi
3 verb D1 compl. scop non esse solvendo
4 verb D1 compl. proxim. adesse scribendo
5 adj. D1 C.IND liber utilis legendo
6 verb Ac3+ compl. final longus est tempus ad

48
 ad,inter,ob vivendum
7 adj Ac3+ compl. timp mores inter ludendum
ad,inter,ob delegunt
8 verb Abl1’ compl. mod discendo discimus
9 verb Abl3+ ex,ab,de C.IND Illum non deteruit a scribendo
Platonis amplitudo
10 vb. Abl1’ compl. loc amicitia dicta est ab amando

15)Gerundivul (verb + adjectiv)

 construcţie gerunzială : spes petendi pacem componentă
verbală mult mai slabă,
 construcţie gerundivală: spes pacis petendae comp. nominală:
C2, gen2, nr.2
 orice construcţie gerunzială poate fi convertită în una gerundivală, nu şi
invers
- poate avea rol de PC pe lîndă un CD avînd funcţie de finală sau
consecutivă
Perfugam Fabricius reducendum curavit ad Pyrrhum
- se poate construi cu Acuzativul : inter rem agendam istam
- se poate construi cu Abl. fără prep: Elegantia loquendi (GZ) augetur
legendis (GD) oratoribus
- se poate construi cu Abl. cu prep.: Brutus in liberanda patria est
interfectus

se menţine 1. din considerente de ordin eufonic

Gerunziul
în locul construcţiei 2.cînd se insistă asupra componentei verbale
Gerundivale 3.ptr. clarificare cînd CD e un neutru (studium aliquid faciendi)
4.cînd CD este exprimat printr-un pron. reflexiv - auctorem se
exhibendo

16) Supinul (verb + substantiv) denumeşte acţiunea

componenta verbală: nu are timp, nu are diateză, dacă e în -um - sens activ
dacă e în -u - sens pasiv
componenta nominală: are caz (Acuzativ şi Ablativ, dar în preclasic a existat şi
un Dativ)
Acuz.: (verb al deplasării) : ire dormitum - sens final

49
Abl: (adjectiv) : opus dictu - atribut de relaţie

 postclasic: Tr.: verb : pudet dictu ( mă ruşinez cît priveşte exprimarea)

 supinul în -u are la bază un Ablativ al separării : nunc opsonatu redeo

(acum revin de la cumpărător)

 Dativul are atestări preclasice - Plaut : istaec lepidae sunt memoratui

 Este concurat de :

1.substantive abstracte
2.ad - Ac
3.ut - finale
4. participiu viitor activ eamus visu

NOTĂ
Prezentul curs de sintaxa frazei latine a selectat exemplele din gramaticile
alcătuite de I.Barbu (1969), V.Matei (1996) şi cursul de sintaxă a limbii latine
nepublicat alcătuit de prof. F.Edelstein (dupa notele de curs luate în anul 1995),
Facultatea de Litere, UBB

50