Al nouălea val de Ivan Aivazovski este o pictură in ulei realizată in anul 1850 ce prezintă

mareția și puterea marii, cat și neputința oamenilor in fața ei. În planul apropiat putem observa
rămășițele unui vas distrus, de care stau prinși niște oameni care încearcă sa se împotriveasca
valurilor. În planul îndepărtat putem observa norii specifici picturilor romantice, dând picturii un
clar sentiment de neliniște și iminență a dezastrului, fapt ce este împuternicit de tema picturii și
de imaginea valurilor.
Centrele de interes sunt în mod evident oamenii naufragiați, prezentați in culori închise și
sumbre, cât și soarele ce stă ascuns după nori, ce oferă privitorului o speranță cum că oamenii
ar putea fi salvați prin culorile calde emanate, aici făcându-și simțită prezența antiteza, care
este una din nenumaratele trasaturi ale artelor romantic, dintre catastrofă și speranță, dintre
planul apropiat si cel indepartat.
Mai mult, prin multitudinea de imagini maritime prezente in picturile lui Ivan Aivazovski, acesta
dă dovadă de o individualitate clară, acest fapt fiind una dintre trăsăturile definitorii ale
romantismului.
Precum am menționat mai sus, culorile sunt total antitetice, având și căldura unui portocaliu
puternic și a unui galben întrepătrunzător, cât și frigul oferit de verdele mării învolburate și de
întunericul adâncurilor.
În concluzie, „Al nouălea val” este un tablou cu adevărat impresionant, reușind să prezinte o
imagine superbă și totodată neliniștitoare, dovedind efemeritatea omului și slăbiciunea sa in
fața naturii.