Clasa a VI-a

Matematică
RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIRCEA ELIADE” CRAIOVA

DIVIZIBILITATEA NUMERELOR NATURALE

Criterii de divizibilitate

Un număr este divizibil cu 2 dacă ultima cifră este 0, 2, 4, 6, 8.

Adică are forma … 0, … 2, … 4, … 6, … 8
M2={2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 30, 32, …………}
Un număr e divizibil cu 5, dacă ultima cifră este 0 sau 5.
Adică are forma … 0, … 5
M5={5, 10, 15, 20 , …………}
Un număr e divizibil cu 10, dacă ultima cifră este 0 .
Adică are forma … 0
M10={10, 20 , 30, 40, 50, …………}
Un număr este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor sale este un număr divizibil cu 3
Adică ⋮3↔ + + ⋮3
M3={3, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24, 27, 30, 33, 36, 39, 42, …………}
RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”MIRCEA ELIADE” CRAIOVA

2) Aratati ca numerele de forma sunt divizibile cu 27, unde .

3) Aratati ca numerele de forma sunt divizibile cu 63, unde .
4) Sa se afle numerele naturale a si b, stiind ca sunt indeplinite relatiile: a-b= 156 si (a,b)=13.
5) Determinati numerle de forma 73 divizible cu 36.
6) Un număr natural este divizibil cu 78. Arătați că numărul respectiv se divide cu 13.
7) Împărțind un număr natural la 48 obținem restul 36. Arătați că numărul dat este divizibil cu 12.
8)Prin împărțirea unui număr a la 91, obținem restul 52. Arătați că numărul a se divide cu 13.
9) Fie numărul natural = 10 + 26, unde ∈ ℕ∗ . Arătați că este multiplu de 9, oricare ar fi ∈ ℕ∗ .
10) Arătați că = 5 + 2 ∙ 5 − 25 este multiplu de 6.
11) Arătați că = 4 + 4 + 4 este multiplu de 21.
12) Arătați că 11|( + ); ⋮ 101;
13) Fie = 4 + + 1 . Arătați că ⋮ 7
14) Fie = 63 + 7 ∙3 − 21 ∙ 3 . Arătați că 13| , oricare ar fi ∈ ℕ∗ .
15)Arătați că:
a) numerele de forma care au cifrele consecutive sunt multiplu de 3.
b)produsul a două numere consecutive este divizibil cu 2.
c) produsul a trei numere consecutive este divizibil cu 3.
d)produsul a numere consecutive este divizibil cu oricare ar fi ∈ ℕ∗ .
16) Arătați că numărul = 5 + 5 + 5 + ⋯ + 5 este multiplu de 6.

AUTOR
Prof.Genoveva IOANA
Școala Gimnazială ”Mircea Eliade” Craiova
DESCOMPUNEREA
2x3=6
3x2=6 ÎN
6=3x2 6=3x2

6x1=6
FACTORI 6=1x6
 Descompunerea numerelor în factori primi
►A descompune un număr în factori primi înseamnă a scrie acel
număr sub forma unui produs de doi sau mai mulţi factori ,numere
prime , sau puteri de numere prime.

●Exemplu 6 = 2∙ 3; 24 = 3 ∙ 8 = 3 ∙ 23
●Pentru a descompune un număr în factori primi este necesar să
aflăm toţi divizorii primi ai numărului respectiv, recunoscând şi
folosind criteriile de divizibilitate învăţate .

În ce constă descompunerea ?
►Se împarte mai întâi numărul la unul dintre divizorii săi primi ,apoi
se împart succesiv , câturile obţinute, la ceilalţi divizori primi ,până
se obţine câtul 1.
●Observaţie
►Ordinea scrierii divizorilor nu contează. Se recomandă , totuşi, ca , în
cazul în care aceştia există , să fie scrişi în ordine crescătoare,
începând, de exemplu, cu 2, continuând cu 3 ş.a.m.d.
 Descompunerea numerelor în factori primi

Pentru a înţelege descompunerea în factori primi a

unui număr natural urmăriţi următorul
Exemplu
Să descompunem numărul 720 în factori primi. 720 2
●Aşezăm numărul în “dispozitivul” de descompunere (asemănător 360 2
Pasul1.
cu cel al operaţiei de împărţire)
180 2
24
Pasul2 ●Judecăm : “720 este număr par şi are ultima cifră 0 iar,în plus,
suma cifrelor este divizibilă cu 3! Înseamnă că 720 are ca
divizori atât pe 2, cât şi pe 3 , pe 5 , pe 9 , pe 10 ,etc”.Vom
90 2
prefera doar divizorii primi în ordine crescătoare, începând cu 2 ! 45 3
Pasul 3 ●Aşezăm 2 în dreapta barei de împărţire 3
2
Pasul 4 ●şi efectuăm împărţirea lui 720 la 2, îar câtul îl punem sub 720. 15 3
Pasul 5 ●360 este divizibil de asemenea cu 2, pe care îl aşezăm, în dreptul
lui 360 5 5
Pasul 6 ●Sub 360 punem câtul dintre 360 şi divizorul său, 2 ; (180)
►Procedeul de mai sus se repetă , continuând şirul de împărţiri ,până 1 –
când pe coloana din stânga se obţine câtul 1 !

Descompunerea numărului 720 este:

720 = 24 ▪ 32 ▪ 5
 Descompunerea numerelor în factori primi

Exerciţii
►Descompuneţi în factori numerele din mulţimea :

A= { 12; 4; 18; 20; 24; 48; 32; 36; 42; 56; 90; 84;
100; 120; 125; 320; 144; 81; 162; 169; 121; 111;
444; 4800 }.
Sfat :
►Dacă numerele sunt dintre cele uzuale ,adică mai mici decât 100,
atunci putem folosi cu succes rezultatele de bun simţ , de la tabla
înmulţirii , respectiv de la împărţire şi bineînţeles, exprimarea unor
produse de factori egali ca puteri.
Exemplu:
36= 4 ▪ 9 = 22 ▪ 32

2 2 32 SUCCES LA DESCOMPUNERI !
 Descompunerea numerelor naturale

în produs de puteri de numere prime

Orice număr natural compus se poate scrie ca produs de puteri de numere

prime. Scrierea este unică, abstracție făcând de ordinea factorilor.
Exemplu:
Descompunem în produs de puteri de numere prime numărul 252.
Procedăm astfel:
 identificăm cel mai mic divizor prim al lui 252, 2 în acest caz.
 Efectuăm împărțirea 252 : 2, obținem câtul 126, deci
252=2126.
 Continuăm procedeul. Identificăm cel mai mic
divizor prim al lui 126, care este 2. 126:2=63. Deci
252=2263.
 Identificăm cel mai mic divizor prim al lui63, acesta
este 3 și 63=321, deci 252=22321.
 Dar 21=37, deci 252=22337, adică, 252=22327
și descompunerea este terminată.
În practică, organizăm calculele astfel: în dreapta liniei verticale
apar factorii primi ai lui 252, iar în stânga câturile împărțirilor
descrise anterior, ca alături.
Alte exemple,

1. 432=2433
2. 3575=521113
 Cel mai mare divizor comun

al două sau mai multe numere naturale

Cel mai mare divizor comun al două sau mai multe numere naturale
reprezintă cel mai mare număr natural care divide numerele date și care este
divizibil cu toți ceilalți divizori comuni. Pentru numerele a și b se notează cel
mai mare divizor comun al lor cu (a, b).

Exemplu:

D12=1, 2, 3, 4, 6, 12 - mulțimea divizorilor lui 12

D18=1, 2, 3, 6, 9, 18 - mulțimea divizorilor lui 18

D12D18=1, 2, 3, 6 - mulțimea divizorilor comuni

Cel mai mare este 6, deci (12, 18)=6. Observăm că 6 este divizibil cu
ceilalți divizori comuni.

Algoritmul de determinare

Pentru a determina cel mai mare divizor comun pentru două sau mai multe
numere naturale procedăm astfel:

 Descompunem numerele date în produs de puteri de numere prime

 Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c) va fi egal cu produsul factorilor
comuni, luați o singură dată, cu exponentul cel mai mic.
Exemple:
1. Reluăm exemplul de mai sus,
12=223 18=232
Factorii comuni sunt 2 și 3. La fiecare luăm în considerare exponentul
cel mai mic, deci (12, 18)=23=6.
 2. Determinăm c.m.m.d.c pentru 144, 360 și 216.

144= 2432 360=23325 216=2333

Factorii comuni sunt 2 și 3, pentru factorul 2 exponentul cel mai mic este
3 iar pentru factorul 3 exponentul cel mai mic este 2, deci,

(144, 360, 216)= 2332=72

144= 722 360=725 216=723

Observații:
 C.m.m.d.c. al numerelor 0 și a, a- natural nenul, este: (0, a) = a.
 Două sau mai multe numere naturale care au c.m.m.d.c. egal cu 1 se numesc prime între
ele. Dacă numerele a, b sunt prime între ele, notăm

(a, b) = 1.

Exemple: (2, 5)=1; (4, 9)=1; (10, 11)=1; (35, 27)=1

Observații:

 Orice două numere prime sunt prime între ele

 Există numere compuse care sunt prime între ele
 Orice două numere naturale consecutive sunt prime între ele.
 Cel mai mic multiplu comun

al două sau mai multe numere naturale

Cel mai mic multiplu comun al două sau mai multe numere naturale
(c.m.m.m.c.) este acel multiplu comun al lor, nenul, care divide toți ceilalți
multipli comuni ai numerelor date.

Pentru a și b notăm c.m.m.m.c al lor cu a, b.

Exemplu:

M15=0, 15, 30, 45, 60, 75, ... - mulțimea multiplilor lui 15.

M10=0, 10, 20, 30, 40, 50, 60, ... - mulțimea multiplilor lui 10.

M10M15=0, 30, 60, 90, ... - mulțimea multiplilor comuni

Cel mai mic, nenul, cu proprietatea că îi divide pe ceilalți este 30.

Algoritmul de determinare

Pentru a determina cel mai mic multiplu comun pentru două sau mai multe
numere naturale procedăm astfel:

 Descompunem numerele date în produs de puteri de numere prime

 Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c) va fi egal cu produsul factorilor
comuni și necomuni, luați o singură dată, cu exponentul cel mai mare.

Exemple:

1. Reluăm exemplul de mai sus,

10=25 15=35

Factorii comuni și necomuni sunt 2, 3 și 5. La fiecare luăm în considerare

exponentul cel mai mare, adică 1, deci 10, 15=235=30.

2. Determinăm c.m.m.d.c pentru 144, 360 și 216.

144= 2432 360=23325 216=2333

Factorii comuni și necomuni sunt 2, 3, și 5. Pentru factorul 2 exponentul
cel mai mare este 4, pentru factorul 3 exponentul cel mai mare este 3 iar pentru
factorul 5 exponentul cel mai mare este 1. Deci, 144, 360, 216=24335=2160.

2160=14415, 2160=3606, 2160=21610

Observații:
 Cel mai mic multiplu comun al două sau al mai multor numere naturale,
oricare două prime între ele, este produsul lor.
Exemple: 2, 3=6, 7, 10=70, 8,9=72
 Dacă a și b sunt două numere naturale nenule astfel încât a  b, atunci a, b =
b
Exemple:
1. 510, 5, 10=10 2. 735, 7, 35=35
 Relația dintre c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. al numerelor naturale a și b este
(a, b)  a, b = a  b.
 C. M. M. D. C. , C. M. M. M. C.
FIŞE DE LUCRU
1) Aflaţi c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. pentru numerele: a) 8, 12 b) 49, 105 c) 30, 48, 76
d) 216, 300, 432.
a) 8 12 b) 49 105 c) 30 48 76

d) 216 300 432 8=

12 =
49 =
105 =
30 =
48 =
76 =
216 =
(8,12) = 300 =
[8,12] = 432 =
(49,105) = [49,105] =
(30,48,76) = [30,48,76] =
(216,300,432) = [216,300,432] =

2) Verificaţi dacă următoarele numere sunt prime între ele: a) 16, 30 b) 72, 875
c)189, 200.
3) Determinaţi x, pentru care următoarele perechi de numere sunt prime între ele:
a) 15x , 2 b) x27 , 3 c) 59x , 5.
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
4) Aflaţi cel mai mic număr care se poate împărţi la următoarele numere: a) 6 şi 9
b) 10 şi 25 c) 14, 24, 28 d) 280, 784, 3430.
5) Aflaţi toate numerele cu care 200 şi 240 sunt divizibile.
6) Aflaţi numerele la care dacă împărţim 38 şi 54, se obţine acelaşi rest 6.
7) Aflaţi cel mai mare număr natural la care dacă împărţim pe 132, 160, 230 obţinem
respectiv resturile12, 10, 20.
8) Aflaţi toate numerele naturale cuprinse între 50 şi 130, dacă c.m.m.d.c. al lor este 24.
9) Aflaţi numerele naturale a şi b dacă suma lor este 60, iar c.m.m.d.c. al lor este 15.
10) Aflaţi numerele naturale a şi b dacă produsul lor este 288, iar c.m.m.d.c. al lor este 6.
11) Aflaţi cel mai mic număr care împărţit la 8, 9, 15 dă respectiv resturile 5, 6, 12.
 Proporții
Definiție
Egalitatea a două rapoarte se numește proporție.

extrem mez

𝒂 𝒄
= , 𝒃 ≠ 0, 𝒅 ≠ 0 .
𝒃 𝒅

mez extrem

Numerele a, b, c, d se numesc termenii proporției.

Numerele a și d se numesc extremi, iar b și c se numesc mezi.
Exemplu:
21 45
=
7 15
Cele două rapoarte formează o proporție deoarece au aceeași valoare
pentru că 21 ∶ 7 = 3 și 45 ∶ 15 = 3.
Observație:
Putem obține proporții prin amplificarea sau simplificarea unui raport cu
un număr rațional diferit de zero.
32∖𝟒 8
3/4 12 =
= 28 7
9 27

Proprietatea fundamentală a unei proporții

În orice proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor.
În limbaj matematic proprietatea fundamentală a unei proporții se
redactează astfel:

𝒂 𝒄
= , 𝒃 ≠ 0, 𝒅 ≠ 0 ⟺ 𝒂 ∙ 𝒅 = 𝒃 ∙ 𝒄
𝒃 𝒅

𝒂 𝒄
➢ Dacă =𝒅, 𝒃 ≠ 0, 𝒅 ≠ 0 atunci 𝒂 ∙ 𝒅 = 𝒃 ∙ 𝒄
𝒃
și reciproc:

➢ Dacă 𝒂 ∙ 𝒅 = 𝒃 ∙ 𝒄 atunci a, b, c, d formează o proporție și

𝒂 𝒄
notăm =𝒅.
𝒃
Aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție

Pentru a afla un termen necunoscut x dintr-o proporție, vom folosi

proprietatea fundamentală a proporțiilor.

𝑥 𝑐 𝑏∙𝑐
𝒂) = ⟺𝑥∙𝑑 =𝑏∙𝑐 ⟺𝑥 =
𝑏 𝑑 𝑑

𝑎 𝑐 𝑏∙𝑐
𝒃) = ⟺ 𝑎 ∙ 𝑥 = 𝑏 ∙ 𝑐 ⟺ 𝑥 =
𝑏 𝑥 𝑎

𝑈𝑛 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚 = 𝑃𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑧𝑖𝑙𝑜𝑟

𝑐𝑒𝑙ă𝑙𝑎𝑙𝑡 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚

𝑎 𝑥 𝑎∙𝑑
𝒄) = ⟺𝑎∙𝑑 = 𝑏∙𝑥 ⟺𝑥 =
𝑏 𝑑 𝑏
𝑎 𝑐 𝑎∙𝑑
𝒅) = ⟺ 𝑎 ∙ 𝑑 = 𝑥 ∙ 𝑐 ⟺ 𝑥 =
𝑥 𝑑 𝑐

𝑈𝑛 𝑚𝑒𝑧 = 𝑃𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚𝑖𝑙𝑜𝑟

𝑐𝑒𝑙ă𝑙𝑎𝑙𝑡 𝑚𝑒𝑧

Exemplu:
1 1 1
𝑥 1 0,5 ∙ 1
2
= ⟺ 𝑥 ∙ 3 = 0,5 ∙ ⟺ 𝑥 = 2 4
⟺𝑥= ⟺𝑥=
0,5 3 2 3 3 12
 Nume elev _________________________________ Data ______________

TEST DE EVALUARE
RAPOARTE SI PROPORTII Clasa a VI-a

I. Pe foaia de test scrieţi numai rezultatele

1. Raportul numerelor a  32 şi b  20 este egal cu ...... (fr. ord. ired. sau fr. zecimală)
2. 30% din 45 este egal cu ...... .
3. Probabilitatea ca alegând o zi din săptămână, aceasta sã fie luni, este egalã cu ... .

II. Incercuiti litera A (adevarat) sau litera F (fals) pentru fiecare din propozitiile de mai jos:
5 7
1. Rapoartele si formeaza o proportie. A F
12 15
2. Intr-o proportie, suma extremilor este egala cu suma mezilor. A F
3. 30 % din 420 este egal cu 126. A F

III. Precizati care dintre cele patru variante de raspuns este cea corecta.

1.Trei muncitori termina o lucrare in 18 ore.Sase muncitori termina aceeasi lucrare in :

A.9 ore B.12 ore C.36 ore D.6 ore

3. 12 paini costa 3,6 lei.15 paini costa :

A.12 lei B.5 lei C.4,5 lei D.2,88 lei

IV. Aflati numarul x din proportiile de mai jos si asociati fiecarui numar din coloana A o
litera din coloana B.
A B
x 6
1.  a. x=28
12 8
2x 4 24
2. = b. x=
12 5 5
x 8 5 48
3. = c. x=
x 7 5
d. x=9

IV. Trei numere x,y,z sunt direct proportionale cu numerele 2, 3 si 6.Sa se afle cele trei
numere stiind ca produsul lor este 288.

Punctaj : 20p din oficiu I. 15p II. 15p III. 20p IV. 15p V. 15p
Timp de lucru : 50 minute
Nume elev _________________________________ Data ______________

2. Doua numere sunt invers proportionale cu numerele 2 si 3.Sa se afle cele doua numere
stiind ca media lor aritmetica este 40.
 Drepte paralele

Două drepte din același plan, care nu au niciun punct comun, se numesc
drepte paralele.

Exemplu:

În figura de mai jos avem dreptele a și b paralele și dreptele c și d care nu

sunt paralele.

Scriem ab și citim ”a paralel cu b”.

De asemenea, putem scrie 𝑎 ∩ 𝑏 = .

Axioma paralelelor ( axioma lui Euclid): Printr-un punct exterior unei

drepte se poate construi o unică paralelă la acea dreaptă.
Exemplu:
fie dreapta a și punctul exterior
ei, A, din figura alăturată. Dreapta d
astfel încât da este unică.
De aici obținem:
 Două drepte distincte, paralele cu o a treia sunt paralele între ele
(tranzitivitatea relației de paralelism, figura 1, de mai jos).
 Dacă două drepte sunt paralele , atunci orice dreaptă care o intersectează
pe una o intersectează și pe cealaltă (figura 2 de mai jos).
 Figura 1 Figura 2
ab, bc  ac de, s – intersectează d  s
intersectează e.

Aplicație
Se consideră figura de mai jos. Identificați trei perechi de drepte paralele
și trei perechi de drepte neparalele.
Răspuns:
 Drepte paralele: a  b, b  c, f  e.
 Drepte neparalele: a și e, d și f, b și d.
 Criterii de paralelism

Două drepte tăiate de o secantă formează 8 unghiuri care au denumiri

specifice, astfel,
 Unghiuri interne: ∢3,
∢4, ∢5, ∢6
 Unghiuri externe: ∢1,
∢2, ∢7, ∢8
 Unghiuri alterne interne:
∢4 și ∢6, ∢3 și ∢5
 Unghiuri alterne externe: ∢1 și ∢7, ∢2 și ∢8
 Unghiuri corespondente: ∢1 și ∢5, ∢2 și ∢6, ∢4 și ∢8, ∢ 3 și ∢7
 Unghiuri interne de aceeași parte a secantei: ∢4 și ∢5, ∢3 și ∢6
 Unghiuri externe de aceeași parte a secantei: ∢8 și ∢1, ∢7 și ∢2

Teoremă (1)
Două drepte paralele tăiate
de o secantă formează:
 perechi de unghiuri alterne
interne congruente:
∢4 ∢6, ∢3 ∢5;
 perechi de unghiuri alterne externe congruente: ∢1 ∢7, ∢2 ∢8;
 perechi de unghiuri corespondente congruente ∢1 ∢5, ∢2∢6, ∢4 ∢8,
∢3 ∢7;
 perechi de unghiuri interne de aceeași parte a secantei suplementare:
m(∢4)+m(∢5)= 180, m(∢3)+m(∢6)= 180;
 perechi de unghiuri externe de aceeași parte a secantei suplementare:
m(∢1)+m(∢8)= 180, m(∢2)+m(∢7)= 180.

Teoremă (2)
Dacă două drepte tăiate de o secantă formează o pereche de unghiuri
alterne interne (sau alterne externe sau corespondente) congruente atunci
dreptele sunt paralele.
Dacă două drepte tăiate de o secantă formează o pereche de unghiuri
interne (sau externe) de aceeași parte a secantei suplementare atunci dreptele
sunt paralele.
Aplicații
1. În figura alăturată avem ab
și o secantă. Folosind datele
și notațiile din figură
determinăm valoarea lui x, u, y.
Rezolvare:
y=180-28=152, u=28 (alterne interne), x=y=152 (corespondente)

2. În figura alăturată avem ab și o secantă, s. Folosind datele și notațiile din

figură determinăm valoarea lui u.
Rezolvare:
Unghiurile care au măsurile u și (u+26) au
poziție de unghiuri externe de aceeași parte a secantei
și cum ab, aceste unghiuri sunt suplementare, deci,
u+u+26=180, de unde 2u+26=180 / -26
 2u=154 / :2  u=77
NUME ȘI PRENUME ELEV: ...................................................................................
CLASA a VI-a

FIȘĂ DE LUCRU – PARALELISM

1. Dacă și este secantă precizați din figura alăturată:
a. Unghiurile alterne interne congruente: ...............................................
b. Unghiurile alterne externe congruente: ..............................................
c. Unghiurile corespondente congruente: ..............................................
d. Unghiurile interne de aceeași parte a secantei: ..................................
e. Unghiurele externe de aceeași parte a secantei: ................................

2. Știind că și că dreapta este secantă, aflați valoarea lui din figurile de mai jos:
a) b)

3. Dacă și este secantă, aflați măsurile unghiurilor cerute.

4. Aflați măsurile unghiurilor cerute sau valoarea lui în cazurile următoare:

a) b)

c) d)

5. Stabiliți dacă în fiecare din următaorele cazuri , dreptele și sunt paralele.

 A) B)

C)
6. Dacă în figura alăturată avem ( ) ( ) aflați ( ) și ( ).
 Drepte perpendiculare. Oblice.

Două drepte concurente și care formează un

unghi cu măsura de de 90 se numesc drepte
perpendiculare. Notăm ab.
Două drepte perpendiculare formează patru
unghiuri drepte.
Două drepte concurente care nu sunt
perpendiculare se numesc oblice.
Exemplu: în figura alăturată, ab iar a și c sunt oblice una față de
cealaltă.

Construcția cu echerul și cu rigla

a unei perpendiculare dintr-un punct exterior pe o dreaptă

Așezăm echerul, astfel încât una dintre laturile unghiului drept să fie pe
dreapta a şi cealaltă să fie prin punctul A. Trasăm dreapta care conține punctul
A. Prelungim dreapta dincolo de A, cu ajutorul unei rigle. Notăm cu P punctul
de intersecţie al perpendicularei cu dreapta d,
pe care îl numim piciorul perpendicularei.
Lungimea segmentului AP este distanţa de la
punctul A la dreapta a. Asemănător se
construiește perpendiculara într-un punct al
dreptei d.
Distanța de la un punct exterior la o
dreaptă este lungimea segmentului determinat
de punct și de piciorul perpendicularei din
punct pe dreaptă.
 Distanța de la un punct al dreptei la dreaptă este egală cu 0.
Exemplu: pentru figura de mai sus, distanța de la punctul A la dreapta a
este AP. Notăm: d(A, a)=AP.

Aplicație
Folosind figura de mai jos scriem trei perechi de drepte perpendiculare și
patru perechide drepte oblice una față de cealaltă.
Rezolvare:
 𝑎 ⊥ 𝑏, 𝑎 ⊥ 𝑒, 𝑑 ⊥ 𝑐
 Oblice una față de cealaltă: d și e, d și a, b și c, c și a.
 Mediatoarea unui segment
Simetria față de o dreaptă

Definiție. Dreapta care conține

mijlocul unui segment și este perpendiculară
pe acesta se numește mediatoarea
segmentului.
d ⊥ AB, d ∩ AB = O, AO = OB

Construcția cu rigla și echerul a

mediatoarei unui segment: fie un segment
AB de lungime dată, căruia îi stabilim mijlocul, O. Construim, cu echerul,
perpendiculara pe segmentul AB, în punctul O. Prelungim mediatoarea cu
ajutorul unei rigle. Notăm mediatoarea, marcăm unghiul drept și segmentele
congruente.

Construcția cu rigla negradată și compasul

a mediatoarei unui segment

Fie un segment MN; trasăm un arc de cerc

cu centrul în punctul M. Cu aceeași deschidere
a compasului, trasăm un arc de cerc cu centrul în
N. Dacă cele două arce de cerc nu se
intersectează în două puncte distincte, atunci
refacem construcția cu o deschidere mai mare a
compasului. Trasăm cu rigla dreapta determinată
de cele două puncte de intersecție ale arcelor.
 Două puncte sunt simetrice în raport cu o dreaptă, numită axă de
simetrie, dacă dreapta este mediatoarea segmentului determinat de cele două
puncte.
Exemplu:
În figura de alături Y este
simetricul lui X față de dreapta a, B
este simetricul lui A față de dreapta
a, H este simetricul lui G față de
dreapta a, R este simetricul lui Q
față de dreapta a.
Notăm,
Y= sima X, B= sima A,
H= sima G, R= sima Q

Două figuri geometrice sunt simetrice în raport cu o dreaptă, dacă

simetricul fiecărui punct al unei figuri aparține celeilalte.

Exemplu:
Alături, figura trasată cu
albastru este simetrica figurii
trasate cu roșu față de dreapta
d.
 Segment; mijlocul unui segment; mediatoarea unui segment; semidreaptă; lungimea unui segment

Fie A  d, B  d, A  B, O  (AB). În Fig.1, de mai jos, [AB] este un ..................., 1) Construiți un segment [EF] cu lungimea de 5 cm și
precizați mijlocul acestuia.
Definiții: Se numește: iar ................. O este .......................................

1) segment – o porțiune dintr-o dreaptă, cuprinsă între

două puncte distincte ale sale;
Fig.1
Exemple: [AB]-segment .............................. 2) Construiți mediatoarea h pentru un segment [PQ].
(AB) – segment ..........................
În Fig.2 de mai jos, d este ..............................
2) mijlocul unui segment – punctul situat în interiorul
segmentului, care îl împarte în două părți congruente,
respectiv, în două segmente cu lungimile egale;

Exemplu:
O  ( AB) 
  O  mijl.[ AB]
[ AO]  [OB ]

3) mediatoarea unui segment – este dreapta 3) Precizați valoarea de adevăr a propozițiilor:

perpendiculară pe segment, în mijlocul acestuia;
a) [OA = d \ (OB ....... ; b) (OB = [OB \ {O} .......
d  [ AB]  O
 c) d = [OA  (OB ....... ; d) d = [OA  (OB .......
Exemplu: O  mijl.[ AB]   d  m[ AB]
Fig. 2
d  AB 
 e) [OA  [OB ={O} .....; f) [OA \ {O} = (OB .......
4) semidreaptă – este o porțiune dintr-o dreaptă, În Fig.3 de mai jos, [OA este .........................
mărginită de un punct, numit originea semidreptei; 4) Determinați cu ajutorul unei rigle gradate, lungimile
.........................., iar (OB este ........................ segmentelor [AB], [AC], [BC], [AD], [BD], [CD], din
Exemplu: d = AB, O  (AB)  [OA și (OB sunt două figura de mai jos.
semidrepte opuse; [OA  (OB = d;

5) lungimea unui segment – numărul care arată câte Fig.3

unități de măsură alese, se cuprind de la o extremitate
la alta a segmentului.