Forme de energie

❑ Identificarea formelor de energie,

surselor şi a pricipalelor tehnologii
de obţinere a acesteia
Energie
• Cuvântul energie (din limba greacă veche,
ενέργεια (energhia) - activitate, "εν" având
semnificația "în" și "έργον" având semnificația
„lucru”) în sensul folosit în fizică, sau, mai
general, în știință, tehnică și tehnologie,
„energia”, „potențialul care determină
schimbări”, este un concept folosit la înțelegerea
și descrierea proceselor.
• Termenul își are originea în operele lui Aristotel.
În funcție de etapele de conversie și utilizare,
energia poate fi:
• Energie primară - este energia brută, netransformată, conţinută
de purtătorii naturali de energie (forţa apei, combustibili fosili, forţa
vântului). Energia primară poate fi captată, transformată şi folosită
de om prin intermediul unor instalaţii şi dispozitive.
• Energie secundarã – este forma de energie obtinută prin
conversia energiei primare și care poate fi folosită într-o gamă
largă de aplicații (energie electricã, mangalul, cărbunele etc)
• Energie finală reprezintă energia obtinută prin conversia
energiei secundare într-un motor, cazan, calculator, bec…
• Energia utilă se obtine prin conversia energiei finale și este
energia efectiv înglobatã într-un produs sau exclusiv utilizată
pentru un serviciu.
 Energia se prezintă sub diferite forme
denumite diferit în funcţie de:
• sursa de unde provin:
✓ energia apei-hidraulică
✓ energia vântului-eoliană
✓ energia pământului-geotermică
✓ energia soarelui-solară
• modul de manifestare
✓ energie mecanică,
✓ energie termică,
✓ energie luminoasă
1. Energia mecanică
Un corp are energie mecanică dacă este capabil să
efectueze lucru mecanic datorită unor factori mecanici
precum viteza (în cazul energiei cinetice) sau schimbarea
poziţiei într-un câmp de forţe (în cazul energiei potenţiale)
Energia mecanică este de două feluri:
❑Energia cinetică a unui corp aflat aflat în mişcare este
acea energie datorată mişcării cu viteza v. Ea este egală
cu lucrul necesar pentru a modifica (accelera) viteza
corpului din repaus la viteza curentă v.
Ec=mv2/2
.
1. Energia mecanică

❑ Energia potenţială a unui sistem este energia pe

care sistemul o posedă datorită interacţiunilor ce
depind numai de poziţia relativă a părţilor
componente ale sistemului. Acest potenţial poate fi
convertit în orice altă formă de energie, de exemplu
în energie cinetică şi poate efectua lucru
mecanic într-un proces.
1. Energia mecanică
UM în SI este Joule (simbol J).
Formula: Ep = m * g * h
unde m este masa corpului,
g este constanta gravitaţională
h este înălţimea faţă de nivelul de energie
potenţială zero a acestuia.
Energia mecanică a unui sistem fizic care trece
dintr-o stare în alta prin procese pur mecanice se
poate transforma din energie cinetică în energie
potenţială şi invers cu respectarea legii conservării
energiei.
Em = Ec + Ep
2.Energia termică (sau căldura)
Corespunde mişcării atomilor şi moleculelor din
care sunt alcătuite corpurile şi poate fi
transmisă altui sistem fizic pe baza diferenţei
dintre temperatura sistemului care cedează
energie şi temperatura sistemului care primeşte
energie termică sub formă de căldură.
Exemple: energia aburului, energia apei calde
sau fierbinţi, energia gazelor calde, etc.
Ca unitate de măsură pentru căldură se
foloseşte şi caloria (1 cal =4,18 J)
3.Energia chimică
Este energia datorită asocierii atomilor în molecule şi a
diferitelor alte feluri de agregare ale materiei. Ea se poate
defini pe baza lucrului forţelor electrice ca urmare a
rearanjării sarcinilor electrice electronilor şi protonilor în
procesul formării legăturilor chimice. Dacă în timpul unei
reacţii chimice energia sistemului scade, se transferă energie
sistemelor înconjurătoare sub diferite forme, de obicei sub
formă de căldură. Dacă în timpul unei reacţii chimice energia
sistemului creşte, asta se obţine prin conversia altor forme
de energie din sistemele înconjurătoare.
4. Energia radiantă
Este energia care se propagă în spaţiu
sub formă de radiaţii, transportată pe
Pământ prin lumină sau prin alte unde
electromagnetice (raze gama, reze X,
radiaţii UV, microunde, unde radio)
care se pot transforma în alte forme de
energie.
5. Energia nucleară
Se degajă prin reacţii de:
➢ fuziune nucleară – unirea a două nuclee uşoare pentru a
forma un nucleu mai greu şi eliberarea unei mari cantităţi de
energie;
➢ Fisiune - scindarea nucleului atomic al elementelor grele în
două nuclee mai mici sub acţiunea unor particule incidente.
Energia solară provine din reacţii de fuziune nucleară, ea este
deci de origine nucleară.
Reacţia de fusiune nucleară
6. Energia electrică

Este energia corespunzătoare

mişcării ordonate a electronilor.
 Exemple de cum se pot converti diferitele forme de energie
Radiație
Din -> în Mecanică Termică Electrică electromagne Chimică Nucleară
tică

Frâna cu Generator Reacție chimică Accelerator de

Mecanică Pârghie Sincrotron
frecare electric endotermă particule

Turbină cu Schimbător de Corp

Termică Termocuplu Furnal Supernovă
abur căldură incandescent

Motor Rezistență Transformator Diodă

Electrică Electroliză Sincrotron
electric electrică electric luminiscentă

Radiație Panou solar Optică Spectroscopie

electromagne Velă solară Panou solar Fotosinteză
tică termic neliniară Mössbauer

Pilă de Reacție
Chimică Mușchi Ardere Licurici
combustie chimică
Radiație Izomerie
Nucleară Radiație alfa Soare Radiație beta
Gama nucleară