TEMA 75 Pedodonţie. Noțiuni de dezvoltare a dintelui și a structurilor de support (9, pag.

7-40)

Grile complement simplu

CS 1 Semnele initiale ale dezvoltării dentare apar:

a. În săptamâna a șaptea de viață intrauterină
b. În săptămâna a șasea de viață intrauterină
c. La șase luni de la naștere
d. La naștere
e. În săptămâna a zecea de viață intrauterină
Soluţie: b
Bibliografie: 9, pag. 9

CS 2 Primii molari permanenți își încep formarea:

a. În jurul lunii a 4-a intrauterin
b. În săptămâna a 6-a intrauterin
c. În primii ani de viață
d. La vârsta de 4-5 ani
e. La naștere
Soluţie: a
Bibliografie: 9, pag. 12

Grile complement multiplu

CM 1 Despre amelogeneză sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Reprezintă procesul de formare a smalțului
b. Începe la puțin timp după debutul formării dentinei coronare
c. Se desfășoară în 3 etape
d. Este rezultatul ueni secvențe complexe de evenimente celulare și extracelulare
e. Începe când viitorul dinte se află în stadiul avansat de clopot
Soluţie: a, b, d
Bibliografie: 9, pag. 22

CM 2 Proteinele existente în matricea organică a smalțului sunt:

a. Amelogeninele
b. Enamelinele
c. Fosfoproteinele
d. Glicoproteinele
e. Sialoproteinele
Soluţie: a, b
Bibliografie: 9, pag. 22

CM 3 ˮCiclul de viațăˮ al ameloblastelor parcurge mai multe stadii. Acestea sunt:

a. Morfogenetic
b. Histodiferențiere
c. Formare
d. Imaturitate
e. Protecție
Soluţie: a, b, c, e
Bibliografie: 9, pag. 24
CM 4 Dentinogeneza:
a. Începe când viitorul dinte se află în stadiul avansat de clopot
b. Este rezultatul activității complexe a odontoblastelor
c. Se realizează în 2 faze
d. Este rezultatul unei secvențe extracelulare
e. Începe când viitorul dinte se află în stadiul avansat de cupă
Soluţie: a,b,c
Bibliografie: 9, pag. 28

CM 5 Cu privire la formarea dentinei sunt adevărate următoarele:

a. Se formează întâi dentina radiculară, apoi cea coronară
b. Se formează întâi dentina coronară, apoi cea radiculară
c. Formarea dentinei primare fiziologice continuă și după intrarea dintelui în activitate
d. Formarea dentinei primare fiziologice încetează odată cu intrarea dintelui în activitate
e. Dentina terțiară se formează ca modalitate de apărare
Soluţie: b, d, e
Bibliografie: 9, pag. 33

CM 6 Despre formarea rădăcinii dintelui sunt adevărate următoarele afirmații:

a. Începe în momentul în care formarea smalțului și dentinei a ajuns la joncțiunea smalț-
cement
b. Începe atunci când formarea coroanei nu este încheiată
c. Este independentă de interacțiunea dintre strcuturile epiteliale și cele ectomezenchimale
d. La pluriradiculari începe prin septarea "manșonului" epitelial de la baza papilei dentare
e. Formarea rădăcinii are loc treptat în contextul mișcărilor eruptive dentare
Soluţie: a, d, e
Bibliografie: 9, pag. 34

CM 7 Formarea dentinei:
a. Este mai lentă la nivel radicular
b. Este mai rapidă la nivel radicular
c. Are un ritm variat între dinți diferiți
d. Are același ritm la toți dinții
e. Are un ritm variabil la același dinte
Soluţie: a, c, e
Bibliografie: 9, pag. 34

CM 8 Organul smalțului intervine în:

a. Determinarea tiparului coronar
b. Inițierea dentinogenezei coronare și radiculare
c. Formarea dentinei
d. Formarea joncțiunii dento-gingivale
e. Emergența dintelui în cavitatea bucală fără sângerare în timpul mișcării sale eruptive
Soluţie: a, b, d, e
Bibliografie: 9, pag. 13-14

TEMA 76 Pedodonţie. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari (9, pag. 117-
148)

Grile complement simplu

CS1. Dentiţia umană deciduală cuprinde, în mod normal :

a) 32 dinţi
b) 20 dinţi
c) 24 dinţi
d) 6 dinţi pe fiecare hemiarcadă
e) 28 dinţi
Soluţie: b
Bibliografie: 9, pag. 118

CS2.Incisivii temporari:
a) sunt mai mici şi mai globuloşi comparativ cu omologii permanenţi
b) prezintă proeminenţă cervicală de smalţ doar pe faţa vestibulară
c) au o morfologie mult diferită de cea a omologilor permanenţi
d) nu prezintă cingulum
e) prezintă frecvent mai mult de un canal radicular
Soluţie: a
Bibliografie: 9, pag. 122

Grile complement multiplu

CM 1.În Sistemul internaţional de numerotare al dinţilor, prima cifră precizează:

a) tipul de dentiţie
b) hemiarcada
c) dintele
d) maxilarul
e) cadranul
Soluţie: a, b, e
Bibliografie: 9, pag. 119

CM 2.Referitor la culoarea dinţilor temporari sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a) culoarea dinţilor temporari este mai închisă decât cea a dinţilor permanenţi
b) culoarea dinţilor temporari este mai deschisă decât cea a dinţilor permanenţi
c) smalţul dinţilor temporari este mai alb şi mai transparent decât smalţul dinţilor permanenţi
d) smalţul dinţilor temporari este mai alb şi mai opac decât smalţul dinţilor permanenţi
e) culoarea dinţilor temporari este alb-gălbuie
Soluţie: b, d
Bibliografie: 9, pag. 120

CM 3.Rădăcinile dinţilor temporari prezintă următoarele caracteristici:

a) sunt lungi şi subţiri;
b) sunt evazate
c) se desprind aproape direct din baza coroanei
d) sunt scurte şi groase
e) înainte de instalarea rezorbţiei fiziologice, diverg în regiunea apicală
Soluţie: a, b, c
Bibliografie: 9, pag. 121

CM 4.Camera pulpară a dinţilor temporari prezintă următoarele caracteristici:

a) este mai puţin voluminoasă comparativ cu omologii permanenţi
b) este mai voluminoasă comparativ cu omologii permanenţi
c) coarnele pulpare urmăresc îndeaproape morfologia externă a dintelui
d) coarnele pulpare sunt mai scurte decât ar sugera forma cuspizilor
e) coarnele pulpare sunt situate aproape de suprafaţă
Soluţie: b, c, e
Bibliografie: 9, pag. 121
CM 5.Incisivul lateral superior temporar:
a) are coroana mai mică şi mai îngustă decât incisivul central superior temporar
b) prezintă foramen cecum
c) are cingulum palatinal mai puţin proeminent
d) are formă asemănătoare cu cea a incisivului central inferior temporar
e) se notează în sistem internaţional 5.2 respectiv 6.2
Soluţie: a, c, e
Bibliografie: 9, pag. 123

CM 6.Caninul temporar superior:

a) prezintă pe faţa vestibulară, la colet, o proeminenţă de smalţ
b) faţa orală este foarte convexă
c) faţa orală prezintă un cingulum slab reprezentat
d) prezintă rădăcina înclinată spre distal
e) prezintă rădăcina mult mai scurtă decât coroana
Soluţie: a, b, d
Bibliografie: 9, pag. 126

CM 7.Despre molarii temporari sunt adevărate următoarele afirmaţii:

a) prezintă o îngustare cervicală marcată
b) prezintă numeroase canalicule accesorii în podeaua camerei pulpare
c) canalele radiculare au formă de panglică
d) prezintă canale radiculare regulate
e) camera pulpară este foarte îngustă în raport cu dimensiunea externă a coroanei
Soluţie: a, b, c
Bibliografie: 9, pag. 128

CM 8.Primul molar temporar superior:

a) poate prezenta morfologie atât de molar cât şi de premolar
b) suprafaţa ocluzală poate prezenta 3 sau 4 cuspizi
c) cel mai mare şi mai ascuţit cuspid este cel mezio-vestibular
d) poate prezenta un cuspid mezial accesoriu
e) are cuspizii egali ca dimensiune
Soluţie: a, b, d
Bibliografie: 9, pag. 128

Tema 77 Pedodonţie. Caria la dinţii temporari: forme clinice şi diagnostic, patologia pulpară şi
metode de tratament în inflamaţia pulpară (10, pag. 43-82, 99-119, 127-157)

Grile complement simplu

CS1. La dinţii temporari, coafajul direct se indică:

a) la dinţii cu camera pulpară deschisă prin proces carios
b) în caria simplă profundă, la deschiderea pur mecanică a camerei pulpare în cursul pregătirii
cavităţii
c) într-un proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare
d) în traumatisme coronare vechi
e) în pulpita cronică închisă
Soluţie: b
Bibliografie: 10, pag. 129

CS2. Printre complicaţiile specifice gangrenei dinţilor temporari se numără:

a) parodontita apicală cronică
b) granulomul periapical
c) chistul periapical
d) modificarea tiparului şi vitezei de rezorbţie radiculară
e) infecţia de focar
Soluţie: d
Bibliografie: 10, pag. 115

CS3. Unul din următoarele semne ajută la stabilirea diagnosticului de gangrenă simplă totală a
dinţilor temporari:
a) percuţie în ax pozitivă
b) teste de vitalitate pozitive
c) absenţa sensibilităţii şi sângerării la palpare cu sonda
d) prezenţa modificărilor radiologice periapicale
e) prezenţa durerii
Soluţie: c
Bibliografie: 10, pag. 117

Grile complement multiplu

CM 1. După L. Zarnea, în funcţie de structurile dure interesate şi de profunzimea afectării, se

descriu următoarele tipuri de carie:
a) carii superficiale localizate în smalţ şi doar limitat în dentină
b) carii profunde localizate în smalţ şi doar limitat în dentină,
c) carii superficiale localizate în smalţ şi dentină cu menţinerea unui strat subţire, dur, de dentină
care le separă de camera pulpară
d) carii superficiale localizate în cement şi doar limitat în dentină
e) carii profunde localizate în smalţ şi dentină cu menţinerea unui strat subţire, dur, de dentină care
le separă de camera pulpară.
Soluţii: a, e.
Bibliografie: 10, pag. 44

CM2. După Johnsen D.S., printre formele particulare de carie, caracteristice copiilor preşcolari sunt
incluse următoarele:
a) cariile galopante
b) cariile de biberon
c) cariile localizate în treimea de colet
d) cariile grefate pe hipoplaziile de smalţ
e) cariile dezvoltate la copiii cu despicături labio-palatine
Soluţii: a, b,d, e.
Bibliografie: 10, pag. 45

CM3. La copii, caria din şanţuri şi fosete prezintă următoarele caracteristici:

a) se dezvoltă la nivelul molarilor temporari pe suprafeţele aproximale
b) se dezvoltă în şanţurile şi fosetele vestibulare sau orale ale molarilor doi temporari
c) la copiii cu tipare obişnuite de carie reprezintă localizarea de elecţie până la vârsta de 4-5 ani
d) se dezvoltă la nivelul molarilor temporari pe suprafaţa lor ocluzală
e) la copiii cu tipare obişnuite de carie reprezintă localizarea de elecţie până la vârsta de 2 ani
Soluţii: b, c, d
Bibliografie: 10, pag. 46

CM4. Caria de biberon este o formă particulară de carie a dinţilor temporari, ce prezintă
următoarele caracteristici:
a) se localizează, în general, la nivelul şanţurilor şi fosetelor ocluzale ale molarilor temporari
b) se localizează de regulă, pe suprafeţele netede vestibulare şi orale ale dinţilor temporari
c) dacă nu se îndepărtează factorii cauzali, se poate extinde la toţi dinţii temporari erupţi pe arcade,
chiar şi la nivelul grupului frontal inferior
d) dacă nu se îndepărtează factorii cauzali, se poate extinde la toţi dinţii temporari erupţi pe arcade,
dar cu respectarea grupului frontal inferior
e) primele semne de afectare dentară apar la vârste foarte mici, la scurt timp după erupţia dentară
Soluţii: b, d, e
Bibliografie: 10, pag. 49

CM5. Principalii factori etiologici implicaţi în apariţia pulpitei şi gangrenei pulpare la copii sunt:
a) rizaliza
b) traumatismele dentare
c) flora microbiană patogenă
d) diferiţi factori iatrogeni
e) calitatea structurilor dure dentare
Soluţii: b, c, d
Bibliografie: 10, pag. 101

CM6. După Cohen şi Massler, în cazul cariei dentare, răspunsul complexului pulpo-dentinar al
dinţilor temporari include următoarele:
a) reducerea numărului şi dimensiunii odontoblaştilor, cu modificarea formei acestora
b) formarea dentinei de reparaţia
c) creşterea numărului şi dimensiunii odontoblaştilor, cu modificarea formei acestora
d) invazia de capilare sub cariile mai profunde
e) invazia de celule rotunde în zona liberă celulară a lui Weil
Soluţii: a, b, d, e
Bibliografie: 10, pag. 101

CM7. La dinţii temporari, pulpotomia se indică în următoarele situaţii:

a) eşecul metodelor de conservare în totalitate a vitalităţii pulpare (coafajele)
b) inflamaţia pulpară coronară
c) pulpita purulentă totală
d) pulpita cronică deschisă ulceroasă
e) deschiderea camerei pulpare în timpul îndepărtării dentinei alterate dintr-un proces carios
profund, dintele fiind vital
Soluţii: a, b, e
Bibliografie: 10, pag. 130

CM8. Diagnosticul diferenţial în caria de biberon se face cu:

a) cariile dezvoltate la copiii cu despicături labio-palatine
b) cariile grefate pe hipoplaziile de smalţ
c) caria rampantă
d) cariile profunde proximale
e) cariile din şanţuri şi fosete
Soluţii: b, c
Bibliografie: 10, pag. 63

CM9. După topografia procesului carios formele clinice de carie la dinții temporari se clasifică în:
a) carii acute
b) carii în șanțuri și fosete
c) carii pe suprafețele netede aproximale
d) carii pe suprafețele netede vestibulare și/sau orale
e) carii complicate
 Soluţii: b, c, d
Bibliografie: 10, pag. 43

CM10. După viteza de propagare formele clinice de carie la dinții temporari se clasifică în:
a) carii simple
b) carii superficiale
c) carii acute
d) carii în șanțuri și fosete
e) carii cronice
Soluţii: c, e
Bibliografie: 10, pag. 44

CM11. Formele acute de carie la dinții temporari prezintă următoarele caracteristici:

a) au viteză mare de propagare
b) sunt mai frecvente în perioada de vârstă 4-8 ani
c) inițial au o deschidere limitată în smalț
d) devin mai frecvente după vârsta de 8 ani
e) au evoluție lentă
Soluţii: a, b, c
Bibliografie: 10, pag. 45

CM12. Formele cronice de carie la dinții temporari prezintă următoarele caracteristici:

a) sunt mai frecvente în perioada de vârstă 4-8 ani
b) au evoluție lentă
c) au viteză mare de propagare
d) debutează printr-o poartă largă de intare, dar cu interesare redusă a dentinei
e) se întâlnesc mai rar la dinții temporari
Soluţii: b, d, e
Bibliografie: 10, pag. 45

CM13. Conform clasificării lui Simon, pulpitele ireversibile ale dinților temporari pot fi:
a) după gradul de interesare pulpară: parțiale și totale
b) după gradul de infectare pulpară: cu pulpă sterilă și cu pulpă infectată
c) în funcție de evoluție: acute și cronice
d) după gradul de interesare pulpară: simple și complicate
e) în funcție de evoluție: acute, subacute și cronice
Soluţii: a, b, e
Bibliografie: 10, pag. 104

CM14. Sensibilitatea atenuată în inflamația dinților temporari se datorează următoarelor

caracteristici morfologice:
a) numărului mai crescut de fibre nervoase decât la dinții permanenți
b) complexele mecano-receptoare sunt în număr mai mare decât la dinții permanenți
c) prin instalarea resorbției radiculare, apare și o degenerare a elementelor nervoase
d) majoritatea fibrelor nervoase au traiect mai scurt, terminându-se în zona odontoblastică
e) majoritatea fibrelor nervoase au traiect mai scurt, terminându-se în zona subodontoblastică
Soluţii: c,d
Bibliografie: 10, pag. 105

CM15. În inflamația purulentă a dinților temporari durerea este:

a) pulsatilă
b) calmată la cald
c) exacerbată la cald
d) lancinantă
e) provocată doar de actul masticator
Soluţii: a, c
Bibliografie: 10, pag. 106

CM16. După Camp JH, în diagnosticarea gradului de inflamație pulpară la dinții temporari sunt
implicați următorii factori:
a) consistența dentinei alterate
b) aspectul pulpei
c) cantitatea hemoragiei pulpare
d) mărimea deschiderii camerei pulpare
e) cantitatea dentinei alterate
Soluţii: b, c, d
Bibliografie: 10, pag. 107

CM17. Gangrena dinților temporari prezintă următoarele particularități în raport cu gangrena

dezvoltată la dinții permanenți:
a) tendință de exteriorizare în spațiul periodontal
b) evoluția cariei spre gangrenă se face în timp mai scurt decât la dinții permanenți
c) absența tendinței de delimitare
d) propagarea infecției direct din pulpa coronară în zona furcației
e) evoluția cariei spre gangrenă se face mai lent decât la dinții permanenți
Soluţii: a, b, c, d
Bibliografie: 10, pag. 112