Coccidiozele mamiferelor

Coccidiozele mamiferelor sunt sporozooze care afecteaza animalele domestice, salbatice si omul,
incadrandu-se in ordinul Eucoccidiorida si care afecteaza tubul digestiv,uneori rinichii si ficatul.

Eimerioza taurinelor

Afecteaza in principal tineretul crescut in sistem intensiv, avand o importanta deosebita prin
morbiditatea si mortalitatea ridicata, provocand leziuni la nivelul tubului digestiv, caracterizandu-se
prin sindrom de enterocolita hemoragica cu evolutie acuta, subacuta sau cronica.

Etiologie

Eimeria züernii, Eimeria bovis, Eimeria ellipsoidalis, Eimeria cylindrica si Isospora spp. sunt
principalele specii care paraziteaza la taurine, in epiteliul intestinal diferentiindu-se prin
dimensiune, forma si culoare.

La rumegatoarele mici paraziteaza în epiteliul intestinului subţire speciile:

Eimeria ahsata, E. parva, E. ovina, E. ovinoidalis (lamina propria); în abomasum: E.
gilruthi, iar în limfonodurile mezenterice, E. weybridgensis.

Epidemiologie

In tara noastra eimeriozele rumegatoarelor se intalnesc pe tot, indiferent de zona geografica, de sol
sau clima, evolutia lor fiind influentata de tehnologia de crestere. Rezervorul de eimerii il reprezinta
tineretul de pana la 6 luni, mai rar animalele adulte bolnave sau purtatoare. Contaminarea
animalelor se face prin ingerarea oochiştilor odată cu iarba, furajele şi apa, dar şi prin ticul lingerii
sau sugerii ombilicului. Factorii favorizanţi ai coccidiozei sunt igiena deficitară, umiditatea ridicată,
carenţele alimentare, aglomerările de animale, loturile neomogene ca vârstă (menţinerea în acelaşi
adăpost a tineretului şi a adulţilor).

Rezistenta oochisturilor in natura este mare de pana la 1-2 ani, radiatiile solare si mediile uscate
distrugandu-le insa in 4 ore. Forma acuta a bolii, hemoragico-necrotica evolueaza pe tot parcursul
anului, prevalenta fiind mai ridicata in lunile aprilie si mai datorita fatarilor mai abundente in
aceasta perioada. Boala poate evolua subclinic si in conditii de stres cum ar fi transportul, intarcarea
sau schimbarea ratiei furajere .

Patogeneza este data de multiplicarea eimeriilor in epiteliul intestinal din duoden pana la rect,
deschizand astfel bariera de intrare a toxinelor si factorilor microbieni.

Simptome

Forma supraacuta evolueaza rar ca o meningoencefalita cu crize de excitatie si convulsii, lipsind

insa forma digestiva. Evolutia este de 24-48h.

Forma acuta
Se intalneste la tineretul de 1-6 luni, boala debutand brutal cu diaree seroasa verzuie, negricioasa cu
miros fetid, apoi apar fecale sanguinolente cu bucati de mucoasa necrozata si mucus.

Forma subacuta

Apare la tineretul de 6-12 luni evoluand cu diaree apoasa, uneori cu sange.Viţeii sunt abătuţi, nu au
poftă de mâncare, beau apă multă, au poziţie cifozată, prezintă tenesme (scremete) şi gemete
caracterisice. Viţeii se deshidratează, slăbesc foarte mult, devin anemici şi preferă decubitul, iar
fecalele hemoragice se scurg involuntar din cauza paraliziei sfincterului anal. În final, apare
hipotermia şi animalele mor dupa 2-4 saptamani.

Forma cronica

Poate aparea la orice varsta manifestandu-se prin diaree moderata dar permanenta, apetit capricios
si tenesme.

La miei boala este destul de frecventa si se manifesta prin diaree apoasa, de culoare galben-bruna,
cu mucus, urat mirositoare si mai putin hemoragica decat la vitei. Apar tenesme si gemete
caracteristice, mieii slabesc, sunt epuizati si mortalitatea se inregistreaza la jumatate dintre indivizi.

Modificari anatomopatologice

Cadavrele sunt cahectice, cu trenul posterior murdarit de fecale diareice sanguinolente, leziunile
fiind de rectocolita hemoragica cu infiltratii gelatinoase, congestii, hemoragii si ulcere. Continutul
intestinal este lichid, rosiatic, cu miros fetid, portiuni de mucoasa necrozata, fibrina, coaguli de
sange.

Diagnostic

Se face prin coroborarea datelor anamnetice, epidemiologice, clinice, anatomopatologice si al

examenului microscopic al fecalelor prin metoda flotatiei.

Tratament

-Sulfametazim 50-100mg/kg per os, 2-4 zile;

-Totrazuril 20-40mg/kg per os, in doza unica;

-Sulfadimidina 50-200mg/zi timp de 4 zile in apa de baut;

-Monesin 1mg/kg/zi timp de 5-10 zile;

-Sulfaquinoxalina 50g/kg/zi timp de 3 zile in apa de baut.

Tratamentul specific anticoccidian se insoteste de medicatie de rehidratare si sustinerea marilor

functii, regim dietetic cu furaje de buna calitate.

Eimeriozele iepurilor

La leporide, în epiteliul intestinal, parazitează, speciile: E. perforans, E. leporis, E.

magna, E. intestinalis; în epiteliul ductelor biliare, parazitează specia E. stiedae.
 Eimerioza hepatica
Apare cu precadere la iepurasii de 2-3 saptamani, pana la 4-5 luni peste aceasta varsta rezistenta
creste semnificativ ca si pana la 2 saptamani cand imunitatea este data de colostrul.

Factorii favorizanti sunt reprezentati de conditiile de microclimat deficitare, de factori de stres ca

intarcarea si supraaglomerarea, invazii microbiene asociate.

Simptome

Forma acuta se manifesta prin anorexie, inapetenta,subfebrilitate, hepatomegalie, constipatie, dureri

abdominale,ascita, icter, fecale diareice galbui, urat mirositoare cu mortalitate de 50-90% dupa o
evolutie de 5-7 zile.

Forma subacuta si cronica apare la iepurasii de 3-6 luni si se caracterizeaza prin inapetenta,
slabire,anemie, fecale pastoase, intarzieri in crestere si in cele din urma pareza membrelor si
convulsii, dupa o evolutie de 4-7 saptamani.

Eimerioza intestinala

Apare in sistemul de crestere intensiv, la iepurii de 2-3 saptamani pana la 5-6 luni, manifestandu-se
prin tulburari digestive si generale.

Simptome

Forma acuta apare la iepurii de la 2 saptamani la 4 luni si se manifesta prin anorexie, inapetenta,
constipatie apoi diaree cu fecale galbui, uneori cu sange, cu miros fetid. Apare polidipsia, poliuria,
deshidratarea, tabloul clinic fiind mai sever cand evolueaza impreuna cu forma hepatica.

Forma subacuta si cronica evolueaza la tineretul de 3-6 luni, debutand cu slabire, apetit capricios,
diaree alternand cu constipatie si dupa o evolutie de 1-2 luni pot aparea pareze si paralizii ale
membrelor.

Tratament

Coccidiostaticile vor fi insotite de medicatie simptomatica si regim igieno-dietetic

Eimerioza cailor

La cabaline, în epiteliul intestinal, parazitează speciile: E. leuckarti, E. solipedum, E.

uniungulatum.
Simtome

Receptivitatea cea mai mare se intalneste la varsta de 2-3 luni si se manifesta prin diaree, uneori
sanguinolenta, anemie, subfebrilitatea, inapetenta. Leziunile sunt de entero-colita hemoragica,
petesii pe mucoasa intestinala si microchisturi albicioase reprezentate de eimerii in mai multe stadii
de dezvoltare.

Tratamentul

Sulfaguanidina si sulfadimidin sunt recomandate, dar fara date concrete asupra tratamentului .
Eimerioza suinelor

Etiologie

La suine, în epiteliul intestinal, parazitează speciile: E. scabra, E. debliecki, E.

porci, Isospora suis.
Epidemiologie
Afecteaza purceii incepand cu varsta de 3 saptamani si pana la 5 luni, avand
manifestari digestive, cat si metabolic generale.
Contaminarea se realizeaza pe cale orala, cu furajele si apa contaminate cu
oochisturi eliminate de scroafele purtatoare asimptomatice si tineretul bolnav. Conditiile
precare de intretinere, umiditatea excesiva, igiena deficitara si ratiile neechilibrate cu
exces proteic, favorizeaza evolutia bolii.
Modificari morfopatologice
Se observa leziuni de enterita si enterocolita catarala sau hemoragica, hemoragii
punctiforme pe mucoasa intestinala, necroze, infiltratii edematoase ale peretelui intestinal.
Simptome
Forma acuta a bolii apare la purceii de 2-3 saptamani sau in perioada intarcarii si se
caracterizeaza prin sindrom diareic cu fecale pastoase apoi apoase de culoare verde-gri sau
hemoragice. Diminuarea apetitului, anorexie, adinamie, vomismente, nerealizarea
randamentului de greutate, uneori constipatia,sunt alte simptome specifice.Subfebrilitatea
apare ca urmare a infectiilor bacteriene secundare, fapt care poate cauza si o mortalitate
mai ridicata.
In forma cronica fecalele sunt pastoase sau constipatia alterneaza cu diareea.
Diagnostic
Diagnosticul de certitudine il reprezinta examenul microscopic al fecalelor prin
metoda flotatiei, la care se adauga datele epidemiologice, clinice si anatomopatologice.
Tratament

Se urmareste inbunatatirea conditiilor de intretinere, terapia simptomatica si cea specifica cu

coccidiostatice.

-Sulfaguanidina 200mg/kg per os, 3-4 zile;

-Sulfadimidina 1g/5kg, 2-3 zile cu repetare dupa 10 zile;

-Toltrazuril 20mg/kg per os, doza unica.

Eimerioza la caine si pisica

La câine parazitează, în epiteliul intestinal specii aparţinând genurilor: Eimeria (E.

canis), Cystoisospora (C. canis, C. rivolta, C. neorivolta) şi Sarcocystis (S. bovicanis, S.
ovicanis, S. capracanis, S. suicanis, S. equicanis, S. fayrei) .
La pisică parazitează în epiteliul intestinal specii din genurile: Eimeria (E. cati),
Sarcocystis (S. bovifelis, S. ovifelis, S. porcifelis, S. cuniculi, S. muris), Hammondia (H.
hamondi), Toxoplasma (T. gondii), Besnoitia (B. besnoiti, B. jellisoni, B. walbacei),
Cystoisospora (C. felis).
Pentru speciile din genul Cystoisospora schizonţii care se dezvoltă în gazda
intermediară conţin un singur merozoit. La speciile genului Sarcocystis şi la celelalte
specii dixene se cunosc două stadii ale schizontului şi anume, pseudochistul care conţine
takizoiţi şi chistul care conţine bradizoiţi.

Epidemiologie
Contaminarea se face prin ingestia de oochisturi sporulate din apa si hrana
contaminate, receptivitatea fiind mai mare la puii de pana la 6 luni, mai ales la cei
subnutriti si supusi unor factori stresori ca transportul si subnutritia.
Modificari anatomopatologice
In forma acuta apar leziuni de enterita catarala si hemoragica, cu ulcere pe mucoasa
intestinala si continut apos.
Simptome
Forma acuta se manifesta prin diaree cu fecale galbui mucoide, apoi hemoragice,
inapetenta, anorexie, cifozare, subfebrilitate si mucoase anemice, moartea putand surveni
dupa o evolutie de 10 zile.
La cateii de peste 6 luni boala evolueaza cronic cu petit capricios, slabire, diaree
alternand cu constipatie.
Diagnostic
Diagnosticul se bazeaza pe coroborarea rezultatelor examenului clinic, coproscopic
si necropsic.
Tratament
Se administreaza coccidiostatice, medicatie simptomatica si regim alimentar
dietetic.
-Sulfadimerazina 150-200mg/kg/zi, per os, trei zile;
-Sulfametoxipirazin 50mg/kg oral;
-Amprolium 12-15mg per os 5 zile.

Criptosporidioza

Etiologie

Protozoar ce paraziteaza la mamifere, pasari si reptile, si se incadreaza in familia

Cryptosporidiidae, genul Cryptosporidium cu speciile Cryptosporidium parvum si
Cryptosporidium muris la mamifere si Cryptosporidium baileyi si melegridis la
pasari.

Localizarea criptosporidiilor este variate, la mamifere gasindu-se in tubul digestiv

(ileon, duoden, cec si colon), glandele salivare, canalele biliare, rinichi, cord, uter,
trahee, pulmon. La pasari il intalnim in laringe, trahee, bronhii primare, saci aerieni,
sacii conjuctivali, precum si la nivelul tubului digestiv

Ciclul biologic
Este direct, monoxen, asemanator altor coccidii cu trei faze: schizogonica,
gametogonica si sporogonica.

Epidemiologie

Ciptosporidiile au fost semnalate atat la animalele bolnave cat si cele sanatoase,

intalnindu-se la: bovine, ovine, cabaline, porcine, caprine, leporide, animale salbatice
si de laborator. Mai afectati sunt viteii, mieii si iezii in primele 3 saptamani de viata,
la care se inregistreaza morbiditate si mortalitate ridicata, uneori de 100%.