PIPP – ID, Anul II

Tema 1

Daţi câte două exemple de variabile relevante pentru cercetarea educaţională care pot fi
măsurate pe scale nominale, ordinale, respectiv de interval şi un exemplu de variabilă care poate fi
măsurată pe o scală de raport.

Thorndike afirmă că „tot ceea ce există se găseşte într-o anumită cantitate". McCall merge
mai departe afirmând că "tot ce se găseşte într-o anumită cantitate poate fi măsurat".
Prin variabilă se înţelege o anumită categorie care a fost cuantificată sau măsurată. Cea mai
întâlnită clasificare a lor, împarte variabilele în patru tipuri: nominale (categoriale), ordinale, de tip
interval şi de tip raport. Primele două tipuri sunt calitative, ultimele două cantitative (numerice).
1. Scalele nominale reprezintă un prim mod de măsurare a variabilelor. Variabile (pur)
calitative sau nominale sau categoriale = variabile ale căror variante pot fi (doar) clasate (nu
ordonate sau măsurate).
Presupune o categorizare a variabilei fără a indică o anumită ordine ori cantitate: sexul,
profesia, starea civilă.
Exemple: rasă, culoarea părului, specia
Variabilă - sex: masculin vs. feminin;
Variabilă - starea civilă: căsătorit, divorţat, văduv, necăsătorit; reprezintă exemple de scala
nominală.
Variabilă - culoarea ochilor cu variantele negri, căprui, albaştri, verzi.
Variabilă - sex cu variantele masculin, feminin. Ele pot fi notate cu cifre (0-feminin; 1-
masculin) însă acestea nu pot fi procesate în termeni de cantitate sau ordine.

2. Scalele ordinale sunt tot calitative. În acest caz, numerele sunt ierarhii şi exprimă locul
sau ordinea într-un şir de date. Un exemplu banal este locul ocupat de cineva la o competiţie
anumită (primul, al doilea, …, ultimul). În acest caz, numerele pot fi comparate între ele în termeni
de „mai mult, mai puţin sau egal". Trebuie însă subliniată valoarea ordinală a numerelor. Dacă un
subiect ocupă locul doi, nu putem spune că el este la egală distanţă între locul unu şi locul trei. Să
luăm exemplul unui elev care a obţinut 9,80 la examenul de evaluare națională şi a ocupat locul al
doilea. Locul unu ar fi ocupat de un alt elev care a avut media de 9.85, în timp ce pe locul trei s-a
situat un elev cu media 9.30. În cazul datelor ordinale, diferenţa numerică în clasament nu este
necesar egală cu diferenţa numerică exprimată în unitatea de măsură utilizată în acel caz (cinci
sutimi, respectiv cincizeci de sutimi).
Variabile ordinale: ierarhia taxonomică, ierarhia într-un grup de cimpanzei, scala durităţii
mineralelor a lui Mohs, nota.
Variabilă - calificativ: insuficient, suficient, bine şi foarte bine;
Cele două tipuri de măsurători amintite până acum presupun întotdeauna utilizarea unor teste
statistice neparametrice.

3. Un al treilea tip de scală este de interval. Acest tip de măsurătoare permite comparaţia
dintre date. Diferenţa dintre două rezultate 4 şi 2 este egală cu diferenţa dintre 6 şi 4. În cazul unui
test de inteligenţă diferenţa între 100 IQ şi 50 IQ este egală cu diferenţa dintre 100 IQ şi 150 IQ.
Deficienţa majoră a acestei scale este că valorile respective nu pot fi multiplicate sau divizate. Astfel
noi nu putem concluziona că un subiect care a obţinut 150 IQ este de 1,5 ori mai inteligent decât un
altul care a obţinut 100 IQ şi nici de 3 ori mai inteligent decât unul care a obţinut 50 IQ.
Alte exemple: anul calendaristic după Cristos (pentru că există şi ani înainte de Cristos),
temperatura în grade Celsius sau în grade Fahrenheit (pentru că nu au 0 absolut), cele mai multe
caracteristici fizice (greutate; înaltime; timp de reacție; nivelul adrenalinei, circumferinţa toracică la
oameni).

Cele mai multe instrumente psihometrice sau educaţionale implicate în măsurarea

variabilelor cognitive sau comportamentale se găsesc la aceste trei nivele (nominale, ordinale, de
interval).

4. Un ultim tip de măsurători sunt scalele de raport. Acestea posedă toate calităţile unei scale
de interval şi are în plus două noi. Permite multiplicarea sau divizarea datelor (2 kg sunt jumătate
din 4kg şi dublul unui kg). Acest tip de măsurare indică de asemenea valoarea zero absolut, ce arată
lipsa totală a cantităţii măsurate - temperatura în grade Kelvin, (pentru că au 0 absolut şi, deci, nu
pot avea valori negative). Putem spune că 20°K indică o temperatura dublă faţă de cea de10°K,
deoarece aceste valori exprimă dublarea gradului de agitaţie moleculară.
Ultimele două tipuri de scale (de interval, respectiv de raport) sunt expresii cantitative ale
variabilelor care pot fi supuse analizei statisticii parametrice cu mici excepţii.