Zamolxe �i Kogaionul

"Muntele care se ascunde privirilor" nu se vrea o formulare metaforic�, ci o

realitate a c�rei acceptare si �ntelegere �l ancoreaz� �ntr-un spatiu geografic
determinat �n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele Gugu (2. 291 m) din
Masivul Tarcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii
istorice: Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualit�tii si
politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce avea s� fie Dacia Felix, dup� cucerirea
de catre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire dat� de Herodot (484-425 i.d.h. )
�n "Istorii") sau Zamolxis (dup� Strabon (63 i.d.h. -19 d.h. ) �n "Geografia") pare
a se reg�si sub aceast� denumire de-a lungul secolelor �n formele de manifestare
spiritual� la geto-daci, precum si la traci, cu un specific aparte pentru
teritoriile nord-dun�rene, prin personaje cu rol de mari preoti, care s-au
identificat cu zeul suprem al c�rui nume l-au �mprumutat. Herodot, p�rintele
istoriei, �l plaseaz� pe unul din acesti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora,
iar pentru a-i da o dimensiune peren�, adaug�: "...mi se pare, �ns�, c� el a tr�it
cu multi ani �nainte de Pitagora"(Istorii. IV. 96).
Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru
c� el, prin �nv�t�turile pe care le propov�duia, a adus "zalmoxianismul " mai
aproape de puterea de �ntelegere a poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul
"vrednic de domnie", adic� de a conduce, a sf�tui. �n baza afirmatiilor lui Herodot
cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman�- c� "fiind
doar un muritor, a fost rob, �n Samos, robul lui Pitagora", se pot formula c�teva
idei:
- Cunosc�nd c� Pitagora (cca 580 - 500 i.d.h. ) a f�cut c�l�torii de studii �n
Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta, se pare c� l-ar fi �nt�lnit
pe acel epopt �n zalmoxianism �n c�l�toria din Egipt, unde, conform lui Strabon,
deprinsese cunostinte astronomice de la initiatii (preotii) de acolo. Este posibil
ca Pitagora si epoptul �n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, s� se fi
apropiat ca dasc�l-�nv�t�cel si nu neap�rat ca st�p�n-sclav. Trebuie subliniat c�
si la epoptii �n zalmoxianism c�l�toriile de studii erau relativ curente, dac� se
au �n vedere cele scrise de Lucian de Samosata �n "Scitul sau oaspetele", unde este
vorba de Toxaris - figur� legendar�- care a vizitat Atena �n vremea lui Solon (sec
VII i.d.h. ), cu mult �naintea lui Anacharsis.
- Initierea va fi durat p�n� la anul 531 i.d.h., c�nd Pitagora emigreaz� �n Italia
meridional�, la Crotona, unde fundeaz� o comunitate religioas� si politic�,
datorit� c�reia cetatea obtine suprematia �n regiune, devenind un model, ulterior,
si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul �n zalmoxianism, devenit
colaborator apropiat lui Pitagora, s� se fi "�mbog�tit"(cf. Herodot. IV. 95), ca
dup� aceea "...s� se �ntoarc� �n patria lui, unde a cl�dit o cas� pentru adunarea
b�rbatilor, �n care �i punea s� benchetuiasc� pe fruntasii t�rii, �nv�t�ndu-i..."
(Herodot). Ceea ce pare o certitudine �n relatia celor doi, este faptul c� getul a
fost profund marcat de cunostiintele astronomice �nv�tate �n Egipt si la Samos, la
care se adaug� initierea f�cut� de Pitagora �n matematic� si filozofie. Herodot
subliniaz�: "Zalmoxis avuse leg�turi cu grecii si cu Pitagora, un �nsemnat g�nditor
al acestora..." Pitagora i-a transmis getului - ca o premier� pentru lumea sa -
realitatea c� matematica este o stiint� demonstrativ�, iar numerele, principiul,
r�d�cina si sursa tuturor lucrurilor. Atentia s-a concentrat asupra num�rului 10,
care ap�rea sub forma unui triunghi, cu laturile alc�tuite din patru unit�ti
(tetraktys) In cosmologie, Pitagora �i va fi transmis c� num�rul avea un rol
esential, el constituind partea rational� a universului, granita lui cu
infinitul. . Ceea ce s-a p�strat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul
secolului VI i.d.h. �n structura spiritual� a geto-dacilor nord-dun�reni, ca form�
de g�ndire si conceptie, independent de elementele filozofice si stiintifice, a
fost o profund� religiozitate. Trebuie mentionat c� �n acea perioad� istoric�, c�nd
noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulbur�tor, �n �ntreaga lume antic� se
�nt�mplau lucruri deosebite, decisive pentru istoria umanit�tii:
- La Babilon, �n timpul lui Nabucodonosor, se construia (�ntre 605-526 i.d.h. )
zigguratul Etemenaki, cunoscut ca "Turnul lui Babel", �n mod cert si cu rol de
observator astronomic.
- Tr�ia si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 i.d.h. ), �ntemeietorul
daoismului.
- Tr�ia si crea Zarathustra (599-522 i.d.h. ), filozof si �ntemeietor al religiei
iraniene.
- Tr�ia Sakya-muni, adic� Gauthama Buddha (555-486 i.d.h. ), �ntemeietorul
budismului.
- Tr�ia filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz� (551 - 479 i.d.h. ), �ntemeietorul
confucianismului.
- Se scriau cele mai vechi p�rti ale Bibliei, parte redactate �n sec. VI i.d.h.
- �n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusc�, "Lupoaica",
devenit� simbolul cet�tii Eterne.

O explicatie la aparitia aceastei incredibile liste de reformatori si reforme, ar

putea fi cele spuse de Diodor din Sicilia (?-21 d.h. ): "�ntr-adev�r, se povesteste
la arieni c� Zarathustra a f�cut s� se cread� c� o zeitate bun� i-a dat legile
�ntocmite de el. La asa-numitii geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustine si
el c� a intrat �n leg�turi cu zeita Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea
c�reia �i spune Iahve..."("Biblioteca istorica" 1. 94. 2. )
Dup� �ntoarcerea acas�, ZAMOLXE avea s� construiasc� amintita "cas�" �n care-i
aduna pe puternicii t�rii, pun�ndu-i s� "benchetuiasc�", cert fiind vorba de mese
rituale, �nv�t�ndu-i c� sunt nemuritori. Aceast� "cas�" trebuie s� se fi aflat
�ntr-o zon� accesibil� si frecventat�. Herodot specific�, legat de casa �n care
marele preot f�cea cunoscute �nv�t�turile sale �n "adunarea b�rbatilor", c� era o
constructie cu caracter public si aminteste c� noul Zamolxis a poruncit s� i se
construiasc� apoi si o locuint� subp�m�ntean�, de uz personal, �n care avea s�
tr�iasc� timp de trei ani, f�c�nd prorociri bazate pe semne ceresti si primind
numele de zeu, dup� care s-a retras, "petrec�ndu-si viata �ntr-o pester�..." �ntre
perioada de locuire �n acel centru unde era "casa b�rbatilor" si retragere, din
textele lui Herodot si Strabon se constat� c� a existat o perioad� de locuire de
trei ani �ntr-o locuint� subp�m�ntean�, care a �nsemnat prorociri pe baz� de semne
ceresti, ceea ce ne poate duce la concluzia c� acea locuint� ar fi putut fi un
observator astronomic, construit undeva �ntr-o zon� favorabil� observ�rii mersului
astrelor si planetelor, care nu putea fi dec�t un munte, devenit o zon� sacr�.
De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor �n leg�tur� cu
"zona sacr�" sau "muntele sacru", �n mai tot lantul Carpatilor, cum ar fi Muntii
C�limani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densusianu). �mpotriva acestor variante de
amplasare a Kogaionului- muntele sf�nt- s-au ridicat obiectii legate de faptul c�
muntele �n cauz� trebuia s� fie, neap�rat, "un munte ascuns", asa cum pretind
vechile traditii. �n leg�tur� cu localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon,
Gogaionul), trebuie amintit c� majoritatea istoricilor, urm�nd pe Constantin si
Hadrian Daicoviciu, sustin ideea c� muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul
Muncelului ( Dealul Gr�distei), din Muntii Or�stiei, cu complexul s�u de sanctuare.
Istorici de seam� ca C. C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite c� Cogheonul
ar fi actualul munte Gugu, bazat, �n principal, pe existenta unei pesteri situat�
aproape de v�rf, adus� �n atentie de naturalistul Alexandru Borza �n anul 1942, dar
si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, at�t pentru munte, c�t si
pentru apa care curge �n preajma lui (amintit� de Strabon) Conform vechilor
traditii, o �nsusire a muntelui sacru trebuia s� fie aceea de a se ascunde
privirilor, dar nu �ntr-o banal� ceat�, care ar exclude ideea de supranatural. Or,
un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai �nalt pisc al
masivului Godeanu uneori se ascunde. Dac� vii din Retezat spre apus si e senin si
soarele str�luceste �n sens avantajos, Gugu poate fi �nv�luit �n ceat�, sau cine
stie cum si �n ce, fiindc� pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum
muntele ar fi str�veziu. Nu se �nt�mpl� totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar
uneori muntele Gugu se ascunde. " (Victor Kernbach-"Muntele ascuns al lui
Zamolxis", Rom�nia pitoreasc� nr. 7/1972).
�nainte de a da o explicatie acceptului de egalitate �ntre "muntele sacru" si Vf.
Gugu, trebuie subliniat c� este vorba de un fenomen optic de total� refractie a
luminii, care se produce �n anumite conditii meteo. El se datoreaz� straturilor de
aer, cu densit�ti diferite, care se "pliaz�" pe versantii estici ai muntilor din
zon�, �n conditii de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebit� complexitate,
poate fi explicat prin rolul de factor determinant ce-l are "centrul de frig
local", generat de prezenta a dou� c�ld�ri glaciare �n imediata apropiere a
v�rfului Gugu si a v�rfului Cracul Pesterii, care modific� densitatea stratului de
aer si, implicit, indicele de refractie. Un alt fenomen asociat acestui "centru"
este cel de drenare a nebulozit�tii (ceat�, nori) de pe versantul estic al celor
dou� v�rfuri sub forma unui condens �n albia p�r�ului Branului. Pe versantul
vestic, fenomenul determin� precipitatii, care alimenteaz� p�r�ul Izvorul Gugului.
In aceste conditii, mai ales deasupra versantului r�s�ritean, este frecvent cer
senin. Caracteristicile mentionate confer� locului o tr�s�tur� de "sacralitate",
dar mai ales versantului estic �i ofer� conditii ce permit observarea cerului.
Conex�nd cele de mai sus cu afirmatia lui Strabon legat� de faptul c� Zamolxis
"�ntemeiat pe semne ceresti, f�cea prorociri. . ", se pot avansa urm�toarele: - �n
perioada �n care Zamolxis "�i �nv�ta pe fruntasii t�rii", �n sec VI i.d.h., �n zona
paralelei 45, clima Europei se r�cise considerabil (dovad� studiile de climatologie
istoric�, pe baza misc�rilor ghetarului Fernau), rezult�nd si o nebulozitate
accentuat� si de lung� durat�, ceea ce ridica probleme �n privinta amplas�rii unui
observator astronomic.
- Zamolxis a c�utat un loc, de unde, �n ciuda conditiilor neprielnice, s� poat�
observa nestingherit cerul. Acest loc a fost g�sit, era "o locuint� subp�m�ntean�",
�n fapt o crevas� natural� �n apropierea v�rfului muntelui, care a fost modificat�,
pentru a obtine un coridor din care se putea observa cerul �ntr-o anumit� dechidere
unghiular�.
- Dup� ce lucrarea a fost terminat�, Zamolxis "dispare din mijlocul tracilor,
cobor�nd �n locuinta lui de sub p�m�nt. A tr�it acolo trei ani. Tracii doreau mult
s�- aib�, jelindu-l ca pe un mort. In al patrulea an, el le-a ap�rut si astfel
Zamolxis f�cu vrednice de crezare �nv�t�turile lui..."(Herodot. IV. 95).
Desi vreme de trei ani a l�sat s� se cread� c� este mort, ca apoi s� apar� iar �n
comunitate, se pare c� Zamolxis nu a urm�rit o "re�nviere" care s� �nt�reasc�
�nv�t�turile lui despre nemurire, ci cu totul altceva. Scopul autoizol�rii de trei
ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebit�
important�. Locuinta subp�m�ntean�, ca un observator astronomic si poate ca o
constructie ce permitea urm�rirea astrelor si ziua, pentru c�, desi f�nt�narii se
feresc s� o spun�, se stie c� din fundul f�nt�nilor ad�nci se poate vedea si ziua
lic�rirea stelelor, datorit� reflexiei razelor de lumin� sub un anumit unghi de
incident� �n mediul dat. �n plus, dac� lumina soarelui n-ar "estompa" �n timpul
zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum �n 24 de ore constelatiile zodiacului se
perind� una dup� alta, la o or� si jum�tate, deasupra orizontului.
Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" natural�, datorit� orografiei
locului, ar fi putut s� fi fost incinta sacr�, unde, dup� reaparitie, se asista la
"revenirile" zeului si de unde acesta �si f�cea cunoscute �nv�t�turile si
prorocirile pe baza observatiilor astronomice. Referitor la aceste cunostiinte, ele
erau extrem de avansate pentru acea epoc�, iar Iordanes (sec. VI d.h. ), istoric al
gotilor, atrage atentia c� geto-dacii, �n timpul regelui Burebista si a marelui
preot Deceneu, cunosteau "teoria celor dou�sprezece semne ale zodiacului, cum
creste si scade orbita Lunii, cu c�t globul de foc al Soarelui �ntrece m�sura
globului p�m�ntesc, sub ce nume si sub ce semne cele treisute si patruzeci si sase
de stele trec �n drumul lor cel repede de la r�s�rit la apus, spre a se apropia sau
dep�rta de polul ceresc, eclipsele solare, rotatia cerului, regulile prestabilite
ale astrelor care se gr�besc s� ating� regiunea oriental� si sunt duse �napoi �n
regiunea occidental�". Este ceva, nu? Amplasarea "observatorului astronomic" din
Gugu, semnalat pentru prima dat� de Alexandru Borza ("Sanctuarul Dacilor",
Publicatiile Institutului Social Banat-Crisana, Timisoara, 1942), permite
observarea cerului pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. �n
situatia dat�, �n perioada solstitiului de iarn� se putea observa Constelatia
Gemenii, care prin orbita ei culmineaz� deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn
din solstitiul de var� permitea observarea culminatiei Constelatiei S�get�torului,
tot deasupra orizontului sudic, ea av�nd orbita cea mai joas� dintre toate
constelatiile zodiacului. �ntre orbitele celor dou� constelatii, se �nscriu
orbitele celorlalte constelatii zodiacale. V�rful Cracul Gugului cu "observatorul
astronomic" �si primeste astfel �nc� o legitimitate.
Trebuie subliniat c� la o �ncercare, ast�zi, de a se reconstitui "cerul" observat
de Zamolxis, ar ap�rea probleme majore, datorit� procesiei echinoctiilor �n timpul
celor peste 2. 500 de ani trecuti, �n care punctul vernal si semnele zodiacului s-
au deplasat �n sens retrograd cu cca. 28 de grade fat� de constelatiile zodiacale.
In ce priveste "observatorul", acesta este o crevas� amenajat� �n Vf. Cracul
Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, l�time 2 m, �n�ltime 2-3 m, coordonatele
geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordic� si 22 42' 44'' longitudine estic�,
altitudinea fiind de de 2. 150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele put�nd fi
abordat dinspre vest, dar mai ales dinspre est, unde se g�sesc si ast�zi st�nele,
care acum dou� milenii si jum�tate "asigurau" probabil pe cel de la "observator".
Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt
semnificativ) Depresiunea Hateg, Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al
v�rfului Gugu - Cracul Pesterii - este alc�tuit din blocuri de granit dezagregate,
peisajul oferit de clivajul rocilor dizlocate si pr�v�lite de climatul aspru de
altitudine, fiind spectaculos. Cu toat� inaccesibilitatea muntelui si duritatea
rocilor, "pestera" sugereaz� o munc� titanic� de amenajare, intrarea amintind de o
poart� megalitic�. realizarea constructiei subp�m�ntene a marelui preot a necesitat
calcule si eforturi, care nu puteau avea dec�t o motivatie - o credint� intens�,
capabil� s� mobilizeze energii spirituale si materiale la un �nalt nivel. . �n
afar� de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia s� mai contin� si unele
simboluri ale marelui preot, cum ar fi tringhiul dreptunghic format de cele trei
v�rfuri, posibile elemente de triangulatie pentru m�sur�tori ceresti.

Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis �ntrupeaz� geniul

religios al daco-ge�ilor, pentru c�, �n ultim� instan�� el reprezint�
spiritualitatea autohtonilor, a acelor str�mo�i aproape mitici �nvin�i de romani.
Literatura �i atribuie sensuri simbolice, de figur� auroral� a spa�iului mitic
rom�nesc. �n poemul Memento mori, Eminescu �l prezint� �n ipostaza de zeu
r�zboinic:

�i Zamolxe, cu uraganul cel b�tr�n, prin drum de nouri

Mi�c� caii lui de fulger �i-a lui car.

�nve�m�ntat cu hlamid� alb�, Zamolxe conduce o�tirea dac� �mpotriva romanilor;

portretul s�u este realizat �n replic� la cel al lui Zeus:

Ca o negur-argintie barba lui flutur�-n soare,

Pletele-n furtun�-nflate albe ard ca o ninsoare,
Col�uroasa lui coroan� e ca fulger �mpietrit,
�mpletit cu stele albastre. R�sturnat �n car cu rune,
Cu-a lui m�n� arat� drumul la o�tirile-i b�tr�ne
�i de dor de b�t�lie crunt e ochiul str�lucit.

�n poemul �Gemenii� apare ca zeu al armoniei, �nso�it de lun� �i soare:

�n capul mesei �ade Zamolxe, zeul getic,

Ce lesne urc� lumea cu um�ru-i atletic.
�n dreapta lui sub v�lul de cea�� m�ndrul soare,
�n st�nga-i �ade luna sfioas�, z�mbitoare....

Tot ca zeu suprem, capabil s� readuc� via�a �n trupul �nghe�at de moarte este
�nf�i�at �i �n poemul Strigoii.
Lucian Blaga scrie o dram� �ntitulat� Zamolxe, �n care abordeaz� problema na�terii
religiilor; subintitulat� mit p�g�n, scrierea sa �l prezint� pe Zamolxe ca profet
izgonit din cetate pentru c� prop�v�duie�te credin�a �n Marele Orb; timp de �apte
ani tr�ie�te �ntr-o pe�ter� din mijlocul p�durii. �ntre timp, ideile lui se
r�sp�ndesc �n cetate. Sim�indu-se amenin�at de noua religie, marele mag al dacilor
hot�r�te s�-l transforme pe Zamolxe �n zeu. �i comand� o statuie, iar c�nd profetul
se re�ntoarce �n postura de str�in s�lb�ticit g�se�te lumea adunat� la templu
pentru a-i �n�l�a statuia. Magul �i explic� acest demers:

Poporul se r�zbun�
f�r� s� vrea f�r� s� �tie.
Ai �ncercat s�-l scapi de zei
�i azi �i ai �i tu
un chip de piatr� printre ei!

Furios pe manevra preotului, �i distruge statuia st�rnind revolta mul�imii care �l

ucide cu buc�i din statuie. �n final, lumea recunoa�te �n cel mort pe Zamolxe �i
realizeaz� c� prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz�
discret c� �nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o jertf�; de altfel, �n
singur�tatea pe�terii sale Zamolxe prime�te mai multe semne care �i vestesc
sacrificiul.
Putine referinte antice descriu, nu intotdeauna la fel, zeul suprem al daco-
getilor, Zamolxis prezentindu-l fie ca pe o divinitate htonica, fie personificind
cerul sau prin cumul de atribute�erou civilizator, zeu mesianic, invatator si
judecator al oamenilor vii si gazda cereasca prielnica si mintuitoare a mortilor,
aratindu-ne deci o divinitate totala.
Comentatorii istoriei dacilor au ocolit adesea tocmai elementele din care se poate
deduce, cu minima incertitudine, ca Zamolxe a fost un erou national, unul din acele
personaje ilustre pe care mitologia le numeste initiati, ceea ce se intimpla de
obicei in epoca de formarea miturilor, cind, dupa disparitia sa, eroul, care a fost
invatator si judecator al poporului s�u, a fost transformat in zeu.
Izvoarele antice sint putine si incerte:
"astfel se spune ca un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De
la filosof a obtinut oarecare informatii despre fenomenele ceresti, in timpul
peregrinarii sale in Egipt. Intors in patrie, Zamolxe a dobindit respectul
cirmuitorilor si pe al poporului, ca talmacitor al fenomenelor ceresti. In cele din
urma a izbutit sa-l convinga pe rege sa si-l faca asociat, ca pe un om ce avea
insusirea de a dezvalui vointa zeilor. La inceput i s-a incredintat doar functia de
sacerdot al celui mai venerat dintre zeii lor, iar apoi l-au proclamat zeu pe el
insusi. Zamolxe si-a ales o anume pestera, inaccesibila tuturor celorlalti, si
acolo isi petrecea viata, intilnindu-se rar cu oamenii, afara de rege si de
dregatorii lui. Regele, cind a vazut ca oamenii sint mult mai supusi fata de el
decit mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor, i-a dat
tot sprijinul. Acest obicei a dainuit pina in vremea noastra;dupa datina, mereu se
gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la geti acest om era
chiar numit zeu. Pina si muntele cu pestera a fost socotit sfint si asa il si
numesc. Numele lui este Kogaionon, la fel ca al riului care cuege pe linga el. Apoi
cind peste geti a ajuns sa domneasca Burebista, impotriva caruia divinul Cezar s-a
pregatit sa porneasca o expeditie, aceasta cinste o tinea Deceneu. Iar practica
pythagoreica de a se abtine de la carne a ramas la ei ca o porunca data de Zamolxe"
(Strabon, Geografia, VII, 3, 5)
"Dupa aceea am aflat de la helenii care locuiesc in Hellespont si in Pont, ca acest
Zamolxis ar fi trait in Samos ca sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesachos.
Dobindind, dupa aceea libertate, ar fi strins multa bogatie si astfel, cu averea
cistigata, s-ar fi intors, printre ai sai, bogat. Deoarece tracii traiau in
cumplita saracie si erau lipsiti de invatatura, acest Zamolxe, intru-cit traise
printre eleni, indeosebi in preajma lui Pitagora, omul cel mai intelept al
Helladei, cunoscind astfel modul de viata ionian si niste moravuri mai de soi decit
cele din Tracia, a cerut sa i se cladeasca o sala de primire unde le oferea ospete,
cetatenilor de vaza; in timpul ospetelor, ii invata ca nici el, nici oaspetii sai,
nici urmasii lor, nu vor muri vreodata, ci numai se vor muta intr-un loc unde,
traind de-a pururi, vor avea parte de toate bunatatile. In tot acest rastimp, cit
isi gazduia oaspetii vorbindu-le astfel, poruncise sa i se faca o locuinta
subterana. Cind locuinta a fost gata, el a disparut dintre traci, coborind in
adincimea incaperilor subterane, unde a stat ascuns trei ani. Tracii l-au regretat
si l-au bocit ca pe un mort. Dar in al patrulea an, a aparut iarasi dinaintea
tracilor, facindu-i astfel sa creada tot ce le spunea. Iata ce istorisesc helenii
ca ar fi facut. Intrucit il priveste pe Zamolxe, ca si locuinta lui de sub pamint,
eu nici nu tagaduiesc toate cite s-au spus, nici nu le cred insa prea mult. Cred
totusi ca acesta a trait mult inainte de Pitagora. Dar de nu va fi fost Zamolxe
decit un om ori nu va fi fost decit un zeu de pe meleagurile Getiei, il parasesc"
(Herodot, Istorii, IV, 95�96)
"La fel este si acum cu descintecul nostru. L-am invatat acolo, inarmata, de la
unul dintre medicii traci ai lui Zamolxe, despre care se spune ca ii fac pe oameni
nemuritori. Iar acel trac ma incredinta ca au dreptate confratii sai din Hellada sa
sprijin ceea ce ziceau adineauri. Dar, a adaugat el, Zamolxe, care e regele nostru,
dovedeste, ca un zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incerca a vindeca
ochii fara sa fi vindecat capul, nici Sa tamaduim capul fara sa tinem seama de
trup, cu atit mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa
tamaduim sufletul ; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei
medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul, pe care ar trebui sa-l
ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine
nici partii. " (Platon, Charmides, 156 d�e)�Socrate intr-un dialog platonician.
"Zamolxe�pretindea ca lui ii daduse legile Hestia" (Diodor din Sicilia)
Zamolxe mai este amintit de Apulius, de Lucian din Samosata, de Enea din Gaza,
Origene(Contra Celsum, III, 54), Porphirius (232-304), Iamblichos, Iulian
Apostatul, Hesychios din Alexandria, Clement Alexandrinul(Stromateis, V, 213),
Iordanes (Getica, V, 40)
In plus, Platon il mai compara pe Zamolxe cu hiperboreul Abaris, socotindu-i pe
amindoi mari mesteri in arta incantatiei.
Din reperele antice se poate trasa un contur al personalitatii de zeu a lui Zamolxe
care ca daimon get (Herodot) avea un raport cu un sistem de mistere
initiatice(magia psihomedicala-[Platon] si mitul unitatii trup-spirit[divinitate-
omenire] confirmata de trimiterea la calendarul specific dacic, si de asemenea cu
trimiterea la doctrina orfica ) si de lipsa totala a thanatofobiei la geto-daci
subliniaza caracterul cu desavirsire original a lui Zamolxe in panteonul lumii
antice. Caracterul de zeu urano-solar este subliniat de lipsa acoperisurilor la
templele dacice, zeul era adorat pe virfuri de munte(Kogaion), de ritualul
funerar(incinerarea sugereaza ridicarea la cer odata cu fumul) si cu atit mai mult
de ritualul trimiterii solului la Zamolxe, care soli, aruncati fiind in sus ca sa
cada in sulite, se credea ca vor ajunge sus la zeu in cer nu ca umbre ci
corporal(trupul lor era impiedicat sa moara avind contact cu pamintul si desigur
dupa jertfa trupul era ars pe rug) Herodot ne arata si ritualul trimiterii solului:
"tot la al cincilea an, ei (geto-dacii )trimit la Zamolxe un sol, tras la sorti, cu
porunca sa-i faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum
il trimit pe sol. Unii dintre ei primesc porunca sa tina trei sulite(cu virful in
sus), iar altii, apucind de miini si de picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la
Zamolxe si ridicindu-l in sus il arunca in sulite. Daca�strapuns de sulite---acesta
moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri
solului zicind ca este un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit pe altul,
caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci, cind tuna si fulgera,
trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea(care provoaca aceste
fenomene) deoarece ei cred ca nu exista alt zeu in afara de al lor" (Herodot,
Istorii, IV, 94)

Multitudinea de aspecte ne pot ajuta sa construim un portet mitic, astfel Zamolxe a

fost : DAIMON GETIC(Herodot), INITIAT(Strabon, Iordanes, Herodot), MEDIC
PSIHOTERAPEUT(Platon), LEGISLATOR(Diodor din Sicilia), PROFET(Strabon), MARE PREOT
SI REFORMATOR RELIGIOS(Herodot, Iordanes, Strabon), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII(Al.
Busuioceanu), ZEU TOTEMIC URS(R. Vulcanescu), ZEUL-MOS (N. Densusianu) In linii
mari doctrina zamolxiana respecta urmatoarele principii:nemurirea ca atare(Herodot)
sau imortalitatea sufletului(neexistind credinta celtica in
metempsihoza);vindecarea prin corelatia trup-spirit ceea ce indica omul
integral(Platon);ascetismul�urmarind sa nu foloseasca nimic viu in hrana;predicarea
curajului cel putin la ktistai(Strabon);cunoasterea astrelor(Iordanes);morala
dreptatii si a cinstei(Herodot)

Dup� unii scriitori, Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora
(Herodot, Strabon, Celsus, Origene) �n�elept ini�iat (Strabon, Iordanes), �n�elept
prepitagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag �i medic
psihoterapeut sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof
savant (Iordanes), profet (Strabon), reformator religios cultural �i politic
(Herodot; Iordanes), mare preot al divinit�ii daco-getice supreme (Strabon),
personaj mort �i �nviat (Celsus), divinitate feminin� (Suidas), Hiperboreu (Clemet
Alexandrinul), Saman (E. R. Dodds), zeu dyonisiac dup� modelul Sabazius (G. G.
Tocilescu) zeu celest �i atmosferic (V. P�rvan), zeu uranian (M. Eliade), zeu
urano-solar evoluat dintr-un zeu htonic (H. Daicoviciu), zeu htonic (I. I. Russu),
divinitate ini�iatic� (T. Herseni), profet htonic, naturist �i ini�iatic al unui
zeu suprem (R. Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al. Busuioceanu), zeu totemic
�ntruchip�nd ursul (R. Vulc�nescu), un zeu care reapare periodic (Al. Popescu),
Zeul-Mo� (N. Densu�ianu, R. Vulc�nescu).
Este cert c� acest cult a influentat sau a fost influentat de cel�i. O dat� la 4(5)
ani se sacrific� un sol sacrificiul nu se producea pe p�m�nt ci �n aer iar solul
era ales �n urma unor teste. Dac� solul nu murea era �nvinuit �i se trimitea alt
sol.
Doctrina zamolxian� avea, �n linii mari, urm�toarele principii:
-nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului).
-vindecarea prin corelatia trup-suflet
-ascentismul
-predicarea curajului, mai ales la caste ktistailor, ai c�ror membrii erau lipsiti
de team�
-cunoasterea astrelor
-morala drept�ii �i a cinstei
Conturul personalit�ii marelui zeu dac este absolut original �n panteonul antic
european, prin sistemul de mistere ini�iatice, magia psihomedical�, mitul unit�ii
spirit-trup, respectiv divinitate-umanitate (confirmat de trimiterea ritual� a
solului �n cer), mitul unit�ii astrale (confirmat de calendarul specific al
dacilor) ca �i absenta total� a thanatofobiei (confirmat� de constiinta dacilor c�,
ini�iati �ntre Zamolxe ei ajung nemuritori cu adev�rat). Urme ale cultului
zamolxian se g�sesc �n folclorul rom�nesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate
cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la cre�tinare. Crestinismul ortodox
a preluat, odata cu enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea
facindu-se lin si organic. populatia locala nu a fost crestinata cu edicte sau cu
forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase.

SIMILITUDINI

Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu
vor muri, ci vor merge intr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte de
toate bunataturile lumii" (Fontes, II, 19 ) Isus Cristos invata "cel ce crede in
mine, chiar de va muri va trai. Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata
[�] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica" (Ev.
Matei, 25, 46)

MOSTENITORII STELELOR
HertoValus (aprox. 683 �.d.h)

Cam la amurg, in jurul focului

 Artemis si suratele ei
Batrini, barbati, femei, copii
Vegheaza in mila cerului
Tot intrebind-o Artemis spune:
Fericiti cei cutezatori
Ca a lor este victoria
In plaiurile cele sfinte
Fericiti cei ce pling, ca aceia
In dalbe ceruri se vor mingiia
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni intreg pamintul.
Fericiti acei ce flaminzesc
Si acei ce inseteaza de stiinta,
Ca aceia se vor satura
Si niciodat anu vor mai rabda
Fericiti aceia care muncesc
Pamintul facindu-l gradina
Ca ei vor culege roadele
In gradinile cerurilor
Fericiti vor fi cei milostivi
Ca aceia se vor mintui
Fericiti cei curati in suflet
Ca s-or hrani doar cu lumina
Fericiti facatorii de pace
Ca fii cerului se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru
Dreptate, ca a lor este cerul.
Fericiti veti fi voi, initiati
In Legamintul Tainic si Nou
Ca voi veti bea din Apa vie
Si veti gata renasterile
Primind pe veci ca mostenire
Fiecare cite o stea in dar
Veghind Divina Rinduire
Investiti cu glorie si dar!
Herto Valus �Cartea Secret� PREDICA DE PE MUNTE A LUI ISUS (aprox. 30 en. )

Vazind multimile, Isus

S-a suit in munte si asezindu-se,
Ucenicii lui au venit la el,
Si deschizindu-si gura
Ii invata zicind:
Fericiti cei saraci cu duhul
Ca a lor este imparatia cerurilor,
Fericiti cei ce pling ca aceia
se vor mingiia,
Fericiti cei blinzi, ca aceia
Vor mosteni pamintul
Fericiti cei ce flaminzesc
Si inseteaza de dreptate,
Ca aceia se vor satura
Fericiti cei milostivi
Ca aceia se vor milui,
Fericiti cei curati cu inima
Ca aceia vor vedea pe Dumnezeu
Fericiti facatorii de pace
Ca aceia fiii lui D-zeu se vor chema
Fericiti cei prigoniti pentru dreptate
 Ca a lor este imparatia cerurilor
Fericiti veti fi voi cind va vor ocari
Si va vor prigoni si var zice tot
Cuvintul rau impotriva voastra,
Mintind din pricina mea.
Bucurati-va si va veseliti
Ca plata voastra mult aeste
In ceruri, ca asa am prigonit
Pe proorocii cei dinainte de voi.
Noul testament; Evanghelia dupa Matei cap. 5, 1�12
(scrisa aprox. sec 3en)

Niciodat� adoratorii lui Zalmoxis n-au �n�eles s� cedeze f�r� lupt� afirma un
istoric contemporan. Aceast� credin�� �n n�dejdea existen�ei r�zboinice vine din
ad�ncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile P�rvan �l surprinde
esen�ial �n Getica � �...sufletul e nemuritor. Trupul e o �mpiedicare pentru suflet
de a se bucura de nemurire: de aceea el nu are nici un pre�, poftele lui nu trebuie
ascultate, la r�zboi el trebuie judecat f�r� p�rere de r�u. Omul nu poate ajunge la
nemurire dec�t cur��ndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o
murd�rire a sufletului. Prin ascez� �i monoteism, dacii respectau precepte cre�tine
�nainte de cre�tinism. �
Pentru daci, odiseea sf�ntului Andrei a venit �n �nt�mpinarea ethosului zalmoxist.
O viziune a modelelor exemplare confirmat� de Porphirios atunci c�nd relateaz� c�
pe Zalmoxis, daco-ge�ii ��l ador� ca pe Heracles�. Ni se dezvalule astfel �i un alt
aspect al principiului zalmoxist, care duce la existen�a unui cult al eroismului
�la cele mai r�zboinice popula�ii� - cum numea Pliniu cel T�n�r pe str�mo�ii
no�tri. Istoriografia a dat numeroase valen�e timpului: ciclic, spiral�, vertical.
Mircea Eliade vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum �i de unul al
grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei re�ntoarcei. Pierre Chaunu �n lucrarea
sa Istorie �i decaden�� creioneaz� un timp al verticalit�ii, consider�nd timpul
iudeo-cre�tin, timpul nostru contemporan.
�Din traci s-au n�scut rom�nii� spunea Mihai Eminescu intuind esen�a etnic� a
poporului rom�n. Rom�nii au mo�tenit de la daci, ramura nordic� a tracilor, tipul
�i tr�s�turile de suflet �ntru Zamolxis.
Constantin Br�ncu�i, sculptorul rom�n al universalit�ii, mo�tenit a �nsufle�it
�ntr-o binecunoscut� sculptur� a sa, �Cumin�enia P�m�ntului�, o tr�s�tur� ingenu�
de bun sim� �ncarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu ad�nci r�d�cini
��r�ne�ti, �n spa�iul mioritic, rom�nii au cultivat bunul sim�, smerenia, buna
vecin�tate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din
spa�iul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatr� din muntele Kogaionullui.
Aceast� tr�inicie teluric� izvor�te din originea milenar�, de la �nceputul vie�ii
umane, a str�mo�ilor neamului rom�nesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano-
pontice. Din aceast� experien�� milenar� s-a n�scut �n�elepciunea �Cumin�enia
P�m�ntului�.
Via�a pe aceste meleaguri �gur� de rai� a fost supus� permanentei incursiuni
barbaro-satanice. Daco-rom�nii s-au ap�rat, r�zboit, r�sculat, numai atunci c�nd �a
ajuns cu�itul la os�.
O alt� fa�et� a spiritului nostru o g�sim �n acel weltanschaung r�zboinic,
haiducesc, �a se face nemuritor� (Herodot): care este sufletul zalmoxist, sub
semnul lupului. Lup -�daos�- este numele de origine indo-european� a dacilor ca
temelie a �Cumin�eniei P�m�ntului�.
De la daci, rom�nii au mo�tenit aceast� sintez� �ntre �cumin�enia p�m�ntului� �i
spiritul tr�irii r�zboinice�. Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceast� tr�ire
spiritual� �n cele dou� poeme din �Tristele� �i �Scrisori din Pont�. Iat� versunile
din �Tristele�, dacii: au glas aspru/chip s�lbatic, �i sunt cea mai adev�rat�
�ntruchipare a lui Marte/ P�rul �i barba lor n-au fost tunse niciodat�/ M�na lor
dreapt� e totdeauna gata s� �nfing� cu�itul / pe care �l are legat la �old orice
barbar. � �n �Scrisori din Pont� Ovidiu spunea: �...un b�tr�n, care �nt�mpl�tor se
afl� �n acea adunare, / r�spunse vorbelor mele astfel, / �i noi, bunule oaspe,
cunoa�tem numele prieteniei, / noi care locuim departe de voi, la Pont �i la
Istru�.
Prin aceast� mo�tenire ancestral� zalmoxist� rom�nii s-au ridicat �ntotdeauna la
lupt�, r�zvr�tire, r�zboi de c�te ori fiin�a lor a fost agresat� de factori
externi.
Astfel, din ad�ncul metafizic at tr�irii rom�ne�ti s-au n�scut simboluri na�ionale
unice, colectivit�i unite �n individualitate, personaje tragice prin destinul lor:
Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, �tefan, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu,
Antonescu. Sunt numai suflete din �irul lung aI eroilor neamului.
Rom�nii au creat propriul lor timp, cel al tr�irii telurice, chtonice ancestrale,
metafizice - Timpul transcenden�ei ce leag� pe P�m�nt �i �n Ceruri omul �i neamul
cu Dumnezeu �ntr-o trinitate a ve�niciei. Iisus ne-a relevat c� neamurile se
�nf�i�eaz� �n fa�a Domnului, neamurile ca o crea�ie fireasc� divin� ve�nic� opuse
contopirii cosmopolite, federative.
Urm�nd linia individ-neam-Dumnezeu, unit� prin for�a esen�ial� a iubirii cre�tine
avem a contopire a �mplinirii individului �i neamului �ntr-o unitate inseparabil�.
�nvierea �i misionarismul individului au con�inut numai atunci c�nd omul se
jertfe�te pentru m�ntuirea sufletului neamului s�u.
Iisus ne-a relevat puterea sacrificiului. Pentru neam sacrificiul eroului
reprezint� m�ntuirea sufletului colectiv. �n acest fel se explic� sacriflciul
individual al celui mai bun �i frumos fiu al neamului, pe altarul credin�ei lui
Zalmoxis (fapt consemnat de Herodot) pentru victoria �n r�zboi - Fiin�a Omului
pentru perenitatea fiin�ei Neamului, �ntr-o simbioz� indestructibil�.
Pentru rom�ni, urma�ii dacilor, mitul, credin�a �n Zalmoxis, �n �a te face
nemuritor� se substituie Vechiului Testament, devenind temelia �n�elegerii �i
tr�irii fire�ti a sensurilor Noului Testament. R�d�cina ancestral� zalmoxist� este
un izvor spiritual ce d�ruie�te via�a perpetu� spiritualit�ii noastre ortodoxe.
Pornind de la aceast� adorare a lui Zalmoxis de c�tre vechii daci, putem descoperi
c�i neb�nuite ale sufletului str�mo�ilor no�tri.
Dacii sunt cel mai deosebit popor din spa�iul european �i universal. O sintez�
unic� de cultur� �i civiliza�ie originar�. Ei sunt dup� Nicolae Densu�ianu ob�r�ia
panthenonului grec, scuar al zeilor. Dacii �cum �i spun ei �n�i�i �i cum le zic �i
romanii� (Dio Cassius), au fost cu siguran�� �cei mai viteji �i mai drep�i dintre
traci� (Herodot). Originea lor a n�scut multe controverse, dar datorit�
cercet�rilor din ultimii ani, �n special ale lui Nicolae Miulescu prin cartea
�Dacia - �ara Zeilor� s-au dezvelit multe secrete despre trecutul str�mo�ilor
no�tri. Nicolae Miulescu afirm� c� popula�ia continentului nostru are la baz� dou�
mari grupuri de europeni care, av�nd acelea�i r�d�cini de la omul erei glaciare, s-
au diferen�iat unul de cel�lalt p�n� au format astfel dou� mari familii �nrudite.
Ramura nordic�, pe care o numim baltic� - masurian� (...) popoarele germanice �i
cele slave (�) cea de-a doua ramur�, ramura de sud, era format� din acea popula�ie
care s-a dezvoltat �n bazinele mai joase �i a devenit ceea ce am numit noi carpato-
dun�renii (carpato-istrieni)...� �Dacii s-au n�scut sub semnul lupului, al
r�zboiuIui, �nca din timpuri imemorabile, legendare. �Grupul carpato-dun�rean,
dezvolt�ndu-se ca un prim nucleu �n �ara din urul mun�ilor (...) de unde cele mai
frumoase r�uri se �ndreptau spre Dun�re (Istrul), care le aduna �n apele ei
curg�toare, dup� ce a adoptat via�a de tip pastoral a �nceput s� se simt� tot mai
�nghesuit �ntre dealurile natale� (Nicolae Miulescu). A�a cum grecii au prin Homer,
legenda r�zboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de
Goterdamerung al dacilor sus�in�nd o cucerire de c�tre stramo�ii no�tri a
subcontinentului indian, aduc�nd pentru aceast� afirma�ie dovezi de asem�nare �ntre
limba dac� �i cea sanscrit�. Nicolae Miulescu a�eaz� epopeea razboinic� din
Mahabharata si Ramayana la originea spiritului r�zboinic al dacilor.
Ion Hora�iu Cri�an �n �Civiliza�ia geto-dacilor� vorbe�te despre influen�a
micenian� asupra caracteristicilor armelor de lupt� dace �n epoca bronzului. Dar
merg�nd pe linia teoretic� care o impune Nicolae Densu�ianu �n �Dacia preistoric�
vom putea sus�ine c� topoarele de lupt� din tezaurul de la �uf�l�u sau sabia de la
Peri�ani - toate cu profunde caractere miceniene - dup� I. H. Cri�an - pot fi
considerate prin teoria lui Nicolae Densu�ianu ca originare din spa�iul carpato-
�dun�rean. Un model al mijloacelor de lupt� pe care micenienii, vechi greci, il
preiau de la daci. �n acest mod au preluat �i orfismuI sau s�m�n�a filosofic� a lui
Pitagora.
Dacii - �n semnul lupului - dup� o ipotez� a lui I. H. Cri�an �i trag denumirea
�dintr-un cuv�nt - daca - ce ar fi desemnat un pumnal scurt cu lama curb�, arm�
specific� a geto-dacilor, numai c� un asemenea cuv�nt nu este atestat �n texte
literare sau inscrip�ii. Arma specific� dacilor �n textele de limba latin� se
nume�te sica. � Mai degrab� exist� o apropiere �ntre denumirea dacilor cu indo�-
europenismul �dhaukos�, ce �nseamn� lup. Deci aceast� asem�nare justific�
apropierea pe care o face I. H. Cri�an, c� �leg�tura �ntre numele dacilor prin lup
sugereaz� originea totemic� ce ar putea fi sus�inut� �i de stindardele �n form� de
cap de lup �nt�lnite pe Columna lui Traian sau pe ceramic�.
La daci religia se interfera intr-o sintez� inseparabil� cu doctrina militar�. .
Herodot remarca dou� lucruri la daci �dac� ar avea a singur� conducere �i s-ar
�n�elege �ntre ei ar fi dup� p�rerea mea de ne�nfr�nt �i cu mult mai puternici
dec�t toate semin�iile p�m�ntului� �i faptul c� �st�p�nesc me�te�ugul de a te face
nemuritor. (...) �i faptul c� ei nu mor �i c� cel care piere se duce la Zalmoxis�.
Numai aceast� credin�� organic� explic� marile victorii ale dacilor �n luptele cu
sci�ii, persanii, macedonenii, cel�ii sau romanii.
Sunt interesante de analizat dou� texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a
surprinde str�nsa leg�tur� �ntre cele trei elemente de rezisten�� ale neamului dac:
Zalmoxis, rege, armat�. Strabon face urm�toarele referiri la Burebista �...ajung�nd
�n fruntea neamului s�u, care era istovit de r�zboaie dese, getul Burebista i-a
�n�l�at at�t de mult prin exerci�ii, ab�inerea de la vin �i ascultare fa�� de
porunci, �nc�t �n ultimii ani s-a f�cut un stat puternic �i a supus ge�ilor cea mai
mare parte din popula�iile vecine. Ba �nc� a ajuns s� fie temut �i de romani�.
Denumirea de ge�i a fost dat� dacilor de greci care aveau obiceiul s� dea denumiri
diferite de numele pe care �i-l d�deau popoarele sie�i. Dup� Strabon, dacii se
numeau �daoi�. Iar a tradi�ie consemnat� de Hesychios ne informeaz� ca daos era
numele frigian al lupului. Dup� Mircea Eliade dacii se numeau ei �n�i�i mai demult
�lupi� sau �cei care sunt asemeni lupilor, cei ce seaman� cu lupii�. Tot dup�
Eliade numele lor etnic deriv� foarte probabil din iranianul �dahoe�, ce �nseamn�
�lup�. Lupul �n antichitate era simbolul �fugarului�, o ipotez� susceptibil� de a
explica numele dacilor scoate �n eviden�� capacitatea de a se transforma �n lupi
(...). Imitarea ritual� a lupului caracterizeaz� �ndeosebi initierile militare �i
prin urmare ale celor M�nnerbunde, confreriile secrete de r�zboinici� (Mircea
Eliade).
Eliade afirm� c� datorit� eroismului �i tenacit�ii tineretului razboinic al unui
trib, epitetul lor ritual �lupii� a devenit numele �ntregului trib! Mai departe
Eliade crede c� �epitetul acestor tineri imigran�i victorio�i a fost acceptat de
aborigenii invin�i �i supu�i. Continu�nd putem afirma c� numele lor de daci vine de
la un grup de tineri r�zboinici r�zvr�ti�i, purt�tori de sabie, care la romani sunt
cunoscu�i ca haiduci ce impun societ�ii dacice epitetul lor ritual de lupi.
Conduc�torul acestui grup a fost probabil un t�n�r cu numele de Zalmoxis care a
d�ruit dacilor un principiu religios ascetic monoteist, monogam precum �i credin�a
�n nemurire; un principiu compatibil cu spiritul r�zboinic al oamenilor locului. S-
a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate
invincibile cu un rol hot�r�tor �n formarea statului dac centralizat al lui
Burebista. Aceast� credin�� na�te tipul de rege - zeu - conduc�tor suprem al
armatei. Remarcabil� este descoperirea �n anii �50 ai secolului XX a unei
inscrip�ii dat�nd din jurul anului 300 �nainte de Hristos, cu numele regelui dac
Zalmodegekos. Aceste nume ale regelui sintetizeaz� func�ia politicp� de rege cu cea
spiritual� �ntru Zalmoxis. Regele dac devine simbolul unui principiu spiritual �i
credin�ei �n nemurire �i vitejie. O dat� cu Burebista se produc muta�ii importante
privind rolul regelui �n spiritualitatea dacic�. Cu dou� secole �nainte de
Burebista, dupa victoriile lui Dromichaites �mpotriva lui Lisimah, datorit�
influen�elor negative ale coloniilor grece�ti de la Pontul Euxin asupra moravurilor
�i credin�ei dacilor se remarc� o dec�dere a spiritului combativ din cadrul armatei
dace al r�zboinicilor lupi.
Aceast� pervertire a credin�ei tradi�ionale dace s-a sf�r�it odat� cu Burebista.
Perioada o putem �ncadra cronologic �ntre 290 �i 80 �nainte de Hristos. �nc� pe
vremea lui Dromichaites, cel care l-a �nvins pe regele macedonian. Diodor din
Sicilia ne arat� cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate,
iar ei de�i erau �nving�tori au p�strat atitudine rezervat� �i modest� deoarece
Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai pl�cerilor ci de oameni robu�ti, puternici,
capabili s� �ndure foametea �i setea, s� reziste durerilor fizice �i s� �nfrunte
moartea cu neasemuit curaj.
Dacii, a�a cum ne arat� Jordanes dup� victoria asupra generalului roman Fuscus �i-
au numit pe conduc�torii lor semizei, adica �anzi� �i nu simpli oameni.�
Porphirios relateaz� c� pe Zalmoxis, dacii "�l adora ca pe Heracles". Odat� cu
Burebista are loc o rena�tere a credin�ei tradi�ionale dace. Burebista cu ajutorul
marelui preot Deceneu repune �n drepturi vechea religie a lui Zalmoxis, vechile
rituri tradi�ionale, oarecum uitate �i datorit� r�zboaiebor intestine �ntre daci,
precum �i a influen�ei cel�ilor. �n vremea lui Burebista are loc o revolu�ie a
fondului autohton autentic. Strabon in Geografia arat� c� Deceneu era �b�rbat
vr�jitor, care umblase prin Egipt �i �nv�ase oarecare semne de proorocire, l�s�nd a
se crede ca �i sunt cunoscute tainele divine. Dup� c�tva timp era socotit chiar zeu
(�). Ca dovad� de c�t �l ascultau ge�ii, e ca s-au l�sat convin�i s�-�i st�rpeasc�
viile �i s�-�i duc� via�a f�r� vin�. Relatarea ne dovede�te c� Zalmoxis era un
principiu, o stare de spirit, ascetic�, unificatoare, creatoare de religie �i stat.
Deducem din text cum dacii �nl�tur� influen�ele orgiastice ale cultului lui
Dyonisos care contribuiau la o sc�dere a combativit�ii r�zboinice. �n acea perioad�
are loc o regenerare moral� prin Zalmoxis.
Grigore Tocilescu afirm� c� �n Dacia ar fi existat familia poligam�. Burebista �i
Deceneu a interzis tocmai pentru a feri de mole�eal� soldatul dac. S-a dus o lupt�
acut� �mpotriva dezintegr�rii �i disolu�iei valorilor tradi�ionale dace, de
sorginte zalmoxist�. Pe Deceneu �l interpret�m ca pe un restaurator, nu ca pe un
creator de religie. Odat� cu epoca lui Burebista, regele p�streaz� func�ia politic�
�i militar� dar pierde din prerogativele spirituale care trec �n seama marelui
preot Deceneu, care devine un fel de patriarh al dacilor - func�ia spiritual� ce
precede Patriarhia ortodox� la rom�ni.
�n jurul anului 80, �nainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului
razboinic al dacilor. Ovidiu �l surprinde �n Tristele. Spirit r�zboinic, Zalmoxis,
personaj consubstan�ial a d�ruit Daciei o religie compatibil� cu sufletul r�zboinic
al str�mo�ilor no�tri. Zamolxis precede eroii no�tri na�ionali, Mircea, Mihai,
Horea, Tudor, Avram Iancu �i bine�n�eles �i multi al�ii. Ace�ti eroi au ceva din
spiritul de sacrificiu al haiducului, din acel ceva jertfit �ntru nemurirea lui
Zamolxis.
Numeroase sunt reprezent�rile c�l�re�ului pe pl�cu�ele de argil� de la Letni�a. El
este �mbr�cat �n armur� cu suli�a �n m�n� atac�nd un urs ce st� �naintea calului.
�i sub cal este reprezentat un lup. Acest personaj �l putem considera o
reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sf�ntu Gheorghe.
Dacii s-au cre�tinat repede �i datorit� preceptelor bui Zamolxis: monoteism,
nemurire, lumea de dincolo, care au f�cut din daci cre�tini �nainte de cre�tinism,
iar din MarelePreot, un patriarh �nainte de patriarhie.
Poporul rom�n, urma�ul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis �ntr-o treime
mitic� a spiritualit�ii neamului sintetizat� �n ciobanul din Miori�a, care accept�
moartea cu senin�tatea unui dac, a Me�terului Manole ce-�i sacrific� cea mai drag�
fiin�� pentru biserica cre�tin�, simbol at temeliei �i tr�iniciei neamului
rom�nesc. Nu �n ultimul r�nd Zalmoxis se reg�se�te �n Toma Alimo� ca spirit de
dreptate, revolt� �i neat�rnare cre�tin� - un Zalmoxis ce revine azi �n sufletele
noastre.