Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul
secundar Sf. Apostol Andrei[1], este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale este preconizată a fi la sfârșitul anului 2018.[2] Costurile, până noiembrie 2018, s-au ridicat la 110 milioane de euro[3] iar câștigătorul licitației pentru proiectarea edificiului este firma băcăuană Vanel Exim.După Marea Unire, demersul pentru înălţarea unei Catedrale în Capitala ţării, drept recunoştinţă adusă Bunului Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a aparţinut Patriarhului Miron Cristea încă din vremea când era Mitropolit Primat. Denumirea aceasta de „Catedrală a Mântuirii Neamului” a fost folosită încă din perioada respectivă. Astfel, imediat după instalarea lui Miron Cristea în scaunul patriarhal acesta a mers în audienţă la Regele Ferdinand şi l-a rugat „să dăm curs liber pregătirilor pentru Biserica Mântuirii Neamului”.De asemenea, în hrisovul regal adresat de regele Ferdinand Sfântului Sinod, în 10 mai 1920, acesta vesteşte hotărârea de a ridica în Bucureşti o biserică monumentală în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire. Interesant este faptul că atunci când se referă la acest edificiu spune: Această cântare (cu noi este Dumnezeu – n.r.) trebuie să răsune în Biserica Mântuirii pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala tuturor românilor, ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite. În cuvântul intitulat Noua Catedrală Patriarhală, Catedrala Mântuirii Neamului: arhitectură, structură, utilitate cultuală și culturală, Părintele Patriarh Daniel a explicat semnificația și simbolismul numelui viitorului edificiu bisericesc reprezentativ pentru toți românii. Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoştinţă pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenţei statale. Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă, se arată în cuvântul Preafericirii Sale. Despre simbolismul viitoarei Catedralei Naționale a vorbit recent și Victor Opaschi. Într-un interviu acordat revistei Q Magazine, Secretarul de Stat pentru Culte a evidențiat strânsa legătură dintre Catedrala Națională și centenarul Marii Uniri din anul 1918. Catedrala Mântuirii Neamului din București este o biserică promisă românilor de aproape 140 de ani nu doar de Biserica Ortodoxă, ci și de Stat, și atâta vreme amânată. Catedrala Națională stă sub dublul semn al Independenței și al Unirii. Simbolic, realizarea acestui proiect în orizontul Centenarului este expresia directă a redobândirii libertății religioase într-o Românie care a avut atât de mult de suferit în perioada comunistă, a spus Victor Opaschi.