Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 1

Lab 11 Redresoare cu AO. Convertoare de valoare medie.

11.0. Redresoare cu AO.

Redresor monoalternanta cu AO

Circuitul din fig 11.0.1 este echivalent unei diode cu tensiune de

V
deschidere VDech  D  VD . In iesire se obtine numai alternanta pozitiva a
a
semnalului aplicat de generator. Amplificarea circuitului este unitara.

Fig. 11.0.1
Circuitele din fig 11.0.1 prezinta o limitare importanta pentru functionarea la frecvente
mari. Pe langa aceea data de faptul ca la cresterea frecventei scade amplificarea “a”, in
cazul in care vg este negativ, iesirea AO este in minusul sursei de alimentare
negative, VOL . In momentul in care vg  0 , revenirea de la valoarea VOL la o valoare
nenula pozitiva se face cu o intarziere data de parametrul SR a AO, ceea ce va
introduce o limitare importanta pentru frecventa maxima de lucru a redresorului
monoalternanta.
Circuitele din fig. 11.0.2 sunt redresoare monoalternanta care realizeaza si o
amplificare a semnalului. Ele prezinta aceasi limitare in functionarea la frcvente mari
data de excursia mare de tensiune din iesire in momentul trecerii in regim de redresare.

Fig. 11.0.2
2 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

In figura 11.0.2a, alternanta pozitiva de la generator blocheaza dioda, in iesire

tensiunea fiind divizata de R1+R2 si rezistenta de sarcina Rs, iar alternanta negativa de
la generator deschide dioda si in iesire se obtine o alternanta pozitiva amplificata, vezi
fig 11.0.3a, b. Se obtine:
Rs  R2 
vo, g   vg respectiv vo, g   vg
Rs  R1  R2 R1  R2
unde, vo , g  , vo , g  sunt amplitudinile alternantelor din iesire corespunzatoare
alternantelor pozitive respectiv negative ale generatorului iar vg , vg_ sunt
amplitudinile alternantei pozitiva respectiv negativa a generatorului.

Fig. 11.0.3
Caracteristica redresorului se va desena ca in figura 11.0.4 in care cele doua ramuri au
pantele determinate de relatiile de mai sus.

Fig. 11.0.4
  R1  VD 
Punctul A are coordonatele A   1   ;0  . Coordonatele sunt date de
 Rs  R2  a 
 
valoarea generatorului pentru care dioda D este la marginea conductiei dar foarte
aproape de conductie. Deoarece “a” este de valoare mare se deduce ca punctul A este
foarte aproape de origine. Panta caracteristicii pentru vo , g  este subunitara in timp ce
panta caracteristicii pentru vo , g  este supraunitara, circuitul realizand amplificarea
alternantei negative a generatorului asa cum se observa in fig. 11.0.5a.
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 3

Fig. 11.0.5
Efectul condensatorului de filtrare este prezentat in figura 11.0.5b. Ondulatia tensiunii
medii de la bornele condensatorului de filtrare depinde de constanta de timp R f C f a
condensatorului.
In figura 11.0.6 este desenat un redresor monoalternanta in care sunt disponibile in
iesire ambele polaritati redresate. La trecerea de la o alternanta la cealalta, in iesirea
AO apare un salt de tensiune egal cu 2VD deoarece se trece de la conductia unei diode
la conductia celeilalte diode. In comparatie cu redresorul monoalternanta din fig.
11.0.1, circuitul din fig 11.0.6 poate lucra la frecvente mai mari deoarece iesirea
realizeaza un salt de valoare mai mica.

Fig. 11.0.6

Redresoare dubla alternanta cu AO.

Circuitul din fig. 11.0.7 este un redresor dubla alternanta in care AO este folosit pentru
o alternanta ca amplificator inversor iar pentru cealalta alternanta a generatorului ca
amplificator neinversor. Se obtine astfel o singura polaritate in iesire pentru cele doua
alternante ale generatorului.
4 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Fig. 11.0.7
Figura 11.0.8 prezinta circuitul pentru fiecare alternanta a gneratorului.

Fig. 11.0.8
Pentru alternanta pozitiva a generatorului dioda D2 este blocata iar dioda D3 si D1
conduc. Considerand ca sunt diodele sunt ideale se obtine circuitul din fig. 11.0.8a din
care:
R5  R2  
vo , g    1   vg
R5  R4  R1 
Pentru alternanta negativa a generatorului, dioda D3 este blocata iar dioda D2 si D1
conduc. Considerand ca diodele sunt ideale se obtine circuitul din fig. 11.0.8b din
care:
R2 
vo, g    vg
R3
In figura 11.0.9sunt desenate caracteristicile circuitului in cazul in care diodele sunt
ideale si respectiv reale.

Fig. 11.0.9
Se observa ca in cazul diodelor reale, in caracteristica exista o zona moarta in care
semnalul din iesire este nul. Zona moarta din caracteristica este data de blocarea diodei
care conduce si deschiderea diodei blocate. Astfel coordonatele punctelor care
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 5

   
limiteaza zona moarta sunt: A VD ;0 si B VD ;0 . Este de remarcat ca la circuitul
11.0.7 nu apare salt in iesire la schimbarea starii diodelor.
Circuitul din fig. 11.0.10este un redresor dubla alternanta. Functionarea lui se poate
explica pe circuitele specifice celor doua alternante aplicate de generator (vezi fig.
11.0.11).

Fig. 11.0.10
Pentru alternanta negativa de la generator D1 conduce si D2 este blocata. Pentru
R
circuitul din fig. 11.0.11se obtine vo1, g    vg   vg  .
R

Fig. 11.0.11
Amplificatorul AO2 este sumator si furnizeaza in iesire:
R R
vo 2, g    vg   vo1, g   vg   (2vg  )  vg 
R R/2
6 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Fig. 11.0.12
Pentru alternanta pozitiva a generatorului se deduce din circuitul 11.0.12:
R R
vo 2, g    vg   vo1, g   vg   (0)  vg 
R R/2
In cazul diodelor ideale se obtine caracteristica redresorului dubla alternanta din
fig11.0.13:

Fig. 11.0.13
Condensatorul Cf din figura 11.0.10 este introdus pentru filtrarea tensiunii redresate.
Se remarca privind fig 11.0.10 ca Cf nu este introdus in paralel cu sarcina etajului ci in
bucla de reactie a AO2. Plasarea condensatorului de filtrare in bucla de reactie permite
pe baza efectului Miller reducerea capacitatii condensatorului de filtrare de (1  av )
ori fata de capacitatea care ar trebui conectata din iesire la masa pentru a avea acelasi
efect.

Fig. 11.0.14
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 7

Circuitul din figura 11.0.14 realizeaza o redresare dubla alternanta prin folosirea celui
de-al doilea AO ca inversor sau neinversor in functie de polaritatea tensiunii din
intrare.

Fig. 11.0.15
Pentru alternanta pozitiva a generatorului D1 conduce si D2 este blocata. Se obtine:
 R   R  3 
vog3  v01 1    vg  1     vg
 2R   2R  2

Fig. 11.0.16
Pentru alternanta negativa a generatorului D1 este blocata si D2 conduce. Se obtine:
 R  R
vog3  v02     vg     vg
 R  R
Se observa ca la iesire semnalul are o singura polaritate.

11.0.1. Se verifica amplificatoarele operationale.

Pentru verificarea amplificatoarelor operationale se realizeaza un circuit simplu de
amplificare, asa cum este de exemplu cel dat in figura 11.0.
8 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Se verifica sondele si osciloscopul prin plasarea mainii pe capul de masura a sondei,

caz in care pe ecran trebuie sa se vizualizeze semnalul parazit de 50Hz indus de
reteaua de alimentare in corpul experimentatorului. Pentru aceasta verificare se
recomanda ca oasciloscopul sa aiba selectata din baza de timp pozitia 10ms/div iar
sensibilitatea pe verticala sa fie de 5V/div.
Se realizeaza circuitul din figura 11.0
Se regleaza sursele de alimentare: circuitul se alimenteaza cu sursa dubla
Vcc=Vee=(9-10)V.
Se regleaza se generatorul de semnal astfel incat semnalul generat sa fie de
amplitudine 250mV si de frceventa 1KHz axat pe 0 Volti cc.

Fig. 11.0 Test pentru capsula 2x4 pini.

Se conecteaza apoi in circuit sondele osciloscopului asa cum se prezinta in fig 11.0 si
se selecteaza pentru baza de timp pozitia 1ms/div iar pentru canalele Ch1 si Ch2
sensibilitatea de 0,2V/div
Sursele de alimentare se conecteaza la circuit numai cand sunt oprite dupa care se
starteaza (se porneste sursa) alimentarea. Nu se conecteaza alimentarile cu sursa
pornita iar orice interventie in circuit se face numai dupa oprirea sursei de alimentare.
Se urmareste cu osciloscopul, semnalul din intrarea si apoi iesirea amplificatorului si
se verifica daca circuitl amplifica de aproximativ 10 ori.
Se masoara tensiunea de curent continuu din iesire si se verifica daca aceasta este in
jurul valorii de zero Volti.
Se introduc succesiv in acelasi soclu toate amplificatoarele pe care dorim sa le
verificam si se refac de fiecare data masuratorile precizate anterior.

11.1.1 Redresor monoalternanta cu AO

Se masoara sursele de alimentare VCC=VEE=10V.
Se regleaza amplitudinea semnalului armonic dat de generatorul de semnal la valoarea
de 5Vvv iar frecventa se alege de 500Hz. Semnalul se axeaza pe 0 Vcc (semnalul are
alternanta pozitiva de 2,5V si alternanta negativa de 2,5V). In paralel cu generatorul de
semnal se introduce o rezistenta de ordinul (KΩ -zeci KΩ) pentru a asigura circulatia
curentului de polarizare din intrarea neinversoare a AO.l
Se realizeaza succesiv circuitele din fig. 11.1.1. folosind Rs=1 KΩ, D=1N4148
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 9

Se conecteaza apoi in circuit sondele osciloscopului asa cum se prezinta in fig 11.1.1
si se selecteaza pentru baza de timp pozitia 0,5 ms/div iar pentru canalele Ch1 si Ch2
pozitiile 0,5V/div si respectiv 0,5V/div.
Se conecteaza sursele de alimentare si generatorul de semnal la circuitul realizat.
Se observa ca forma de unda a semnalului la iesirea din circuit este unipolara.
Se noteaza amplitudinea si forma semnalului din iesire.
Se creste frecventa semnalului aplicat de generator la 5KHz si apoi la 50KHz. Se
noteaza forma de unda din iesire si se explica.
Se schimba dioda din circuit cu una de tip 1N4001 si se repeta masuratoruile la 50Hz,
500Hz, 5KHz si apoi la 50KHz.
Se compara cele doua seturi de determinari. Se deduce efectul diodei asupra
comportarii in frecventa a redresorului.
Cine limiteaza frecventa maxima de lucru a redresoarelor din fig 11.1.1?
Se masoara frecventa maxima de lucru a redresoarelor cu AO din fig 11.1.1.

Fig. 11.1.1
Se introduce in circuitul din fig 11.1.1 si apoi in cel din 11.1.1b grupul de filtrare R F,
CF asa cum este prezentat in fig 11.1.2a respectiv 11.1.2b cu RF=10 KΩ, CF=100nF.

Fig. 11.1.2
Se aplica semnal armonic de 5Vvv cu frecventa 50Hz, 500Hz, 5KHz si 50KHz.
Se noteaza forma de unda a semnalului din iesirea filtrului.
Se masoara cu un voltmetru de cc tensiunea de la iesirea filtrului si se noteaza pentru
fiecare frecventa aplicata de la generator.
10 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Se completeaza tabelul :
Frecventa Amplitudine Amplitudine Constanta Perioada Tensiune
Hz maxima la. maxima in de timp semnal de cc in
intrare iesire filtru iesirea
filtrului
50
500
5K
50K
Se explica valoarea de cc masurata in iesire si se coreleaza cu raportul dintre perioada
semnalului aplicat si constanta de timp a filtrului τ = RFCF.
Care este motivul pentru care filtrul nu s-a introdus in iesirea AO din fig. 11.1.2b?

11.2Redresor monoalternanta cu amplificare.

Se regleaza amplitudinea semnalului armonic dat de generatorul de semnal la valoarea

de 100 mVvv iar frecventa se alege de 500Hz. Semnalul se axeaza pe 0 Vcc. In
paralel cu generatorul de semnal se introduce o rezistenta de ordinul (KΩ -zeci KΩ)
pentru a asigura circulatia curentului de polarizare din intrarea neinversoare a AO.
Se realizeaza circuitel din fig. 11.2.1 folosind Rs=1 KΩ, D=1N4148, R21=R22=100
KΩ, R1=10 KΩ.

Fig. 11.2.1 Redresor monoalternanta cu amplificare.

Se observa ca forma de unda a semnalului la iesirile din circuit este unipolara.
Se noteaza amplitudinea si forma semnalului din iesire.
Cine limiteaza frecventa maxima de lucru a redresorului din fig 11.2.1?
Se masoara frecventa maxima de lucru a redresorului cu AO din fig 11.2.1.
Se schimba dioda cu 1N4001 si se masoara frecventa maxima de lucru a redresorului
cu AO din fig 11.2.1. Cine limiteaza banda redresorului in acest caz?
Se introduc filtrele RF=10 KΩ, CF=100nF ca in fig 11.2.2.
Capitolul 4 Aplicaţii elementare cu AO 11

Fig. 11.2.2 Redresor monoalternanta cu amplificare cu filtru.

Se completeaza tabelul :
Frecventa Amplitudine Amplitudine Constanta Perioada Tensiuni de
semnal maxima la. maxima in de timp semnal cc in iesirea
Hz intrare iesire filtru filtrului,
mVvv V01si V02
50 100
500 100
5K 100
50K 100
Se explica valoarea de cc masurata in iesiri si se coreleaza cu raportul dintre perioada
semnalului aplicat si constanta de timp a filtrului τ = RFCF.

11.3 Redresor dubla alternanta.

Se regleaza amplitudinea semnalului armonic dat de generatorul de semnal la valoarea
de 1Vvv iar frecventa se alege de 500Hz. Semnalul se axeaza pe 0 Vcc. In paralel cu
generatorul de semnal se introduce o rezistenta de ordinul (KΩ -zeci KΩ) pentru a
asigura circulatia curentului de polarizare din intrarea neinversoare a AO.
Se realizeaza circuitel din fig. 11.3. (fara condensatorul Cf) folosind Rs=1 KΩ,
D=1N4148, R=100 KΩ.

Fig. 11.2 Redresor dubla alternanta.

12 Aplicaţii Practice cu Circuite Integrate Analogice

Se observa ca forma de unda a semnalului la iesire din circuit.

Se noteaza amplitudinea si forma semnalului din iesire.
Cine limiteaza frecventa maxima de lucru a redresorului din fig 11.3?
Se masoara frecventa maxima de lucru a redresorului cu AO din fig 11.3.
Se schimba dioda cu 1N4001 si se masoara frecventa maxima de lucru a redresorului
cu AO din fig 11.3. Cine limiteaza banda redresorului in acest caz?
Se introduce condensatorul C=100nF in circuit.
Se completeaza tabelul :
Frecventa Amplitudine Amplitudine Constanta Perioada Tensiune de
Hz maxima la. maxima in de timp semnal cc in iesirea
Intrare iesire filtru filtrului,
Vvv RCf Vo2
50 3
500 3
5K 3
50K 3
Se explica valoarea de cc masurata in iesire si se coreleaza cu raportul dintre perioada
semnalului aplicat, constanta de timp a filtrului τ = RFCF si efectul Miller pentru
condensatorul Cf.