Barometrul Urban - Politica Urbana A Romaniei

Programul Operațional Capacitate Administrativă
UNIUNEA EUROPEANĂ Competența face diferența!
POLITICA URBANĂ
A ROMÂNIEI
BAROMETRU URBAN
Calitatea Vieții în Orașele din România
Ministerul lucrărilor Publice,

Dezvoltării Și ADMinistrAției
Programul Operațional Capacitate Administrativă
UNIUNEA EUROPEANĂ Competența face diferența!
POLITICA URBANĂ
A ROMÂNIEI
BAROMETRU URBAN
Calitatea Vieții în Orașele din România
Octombrie 2020
Ministerul lucrărilor Publice,

Dezvoltării Și ADMinistrAției
II BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CUPRINS III
CUPRINS
SUMAR METODOLOGIC VIII
1. PRINCIPALELE REZULTATE 1
1.1. Satisfacția față de viața urbană 2
1.1.1. Satisfacția locuirii în urban 2
1.1.2. Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane 2
1.2. Percepția privind calitatea mediului și lupta împotriva schimbării climatice 4

1.2.1. Spații verzi, parcuri și grădini 4
1.2.2. Calitatea aerului 4
1.2.3. Nivelul zgomotului 4
1.2.4. Curățenia urbană 4
1.2.5. Schimbarea climatică 5
1.3. Percepția cetățenilor despre orașul lor 5

1.3.1. Siguranță și încredere 5
1.3.2. Administrarea și guvernarea locală 6
1.3.3. Locurile de muncă 7
1.3.4. Calitatea locuirii 8
1.3.5. Condițiile de viață pentru seniori 8
1.3.6. Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri 8
1.3.7. Prezența și integrarea străinilor 8
1.4. Percepția privind situația personală 9

1.4.1. Percepția privind situația locului de muncă 9
1.4.2. Percepția privind situația financiară a gospodăriei 9
1.4.3. Satisfacția față de viață în general 9
1.4.4. Satisfacția față de locul în care trăiește 9
1.4.5. Migrația 9
1.5. Probleme și priorități de dezvoltare 9

1.6. Ierarhii urbane 9
2. SATISFACȚIA FAȚĂ DE VIAȚA URBANĂ 11
2.1. Satisfacția locuirii în urban 12
2.2. Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane 14
2.2.1. Transportul urban 15
2.2.2. Serviciile de sănătate 19
2.2.3. Facilități sportive 22
2.2.4. Facilități culturale 23
2.2.5. Facilitățile educaționale 26
2.2.6. Starea străzilor 27
2.2.7. Starea clădirilor 29
2.2.8. Spațiile publice 30
2.2.9. Disponibilitatea magazinelor 32
3. PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII CLIMATICE 35

3.1. Spații verzi, parcuri și grădini 36
3.2. Calitatea aerului 38
3.3. Nivelul zgomotului 40
3.4. Curățenia urbană 41
3.5. Schimbarea climatică 44
IV BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CUPRINS V
4. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR 47 LISTA GRAFICELOR

4.1. Siguranță și încredere 48
4.1.1. Siguranța în spații publice 48 Grafic 1 - În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc
4.1.2. Siguranța în oraș 50
în…[orașul dvs.] 12
4.1.3. Siguranța în cartier 51
4.1.4. Încrederea în oameni în oraș 54 Grafic 2 - În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc
4.1.5. Încrederea în oameni din cartier 55 în…[orașul dvs.]-comparație 13
4.2. Administrarea și guvernarea locală 58
Grafic 3 - În general vorbind, vă rog să îmi spuneți cât de mulțumit /ă sunteți de următoarele
4.2.1. Investițiile realizate de către primărie 58
4.2.2. Prezența, atragerea investițiilor private 59
aspecte în orașul dvs. 14
4.2.3. Activitatea administrației în domeniul urbanismului 61 Grafic 4 - Într-o zi obișnuită, ce mod(uri) de transport utilizați cel mai des? 15
4.2.4. Serviciile administrative în sprijinul oamenilor 62
4.2.5. Încrederea în administrația locală 64 Grafic 5 - Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze,
4.2.6. Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative 67 metrou) din…[orașul dvs.]-comparație 17
4.2.7. Administrarea orașului 69
Grafic 6 - Într-o zi obișnuită utilizează cel mai des transportul în comun (autobuze, tramvaie,
4.3. Locurile de muncă 72
troleibuze, metrou) din…[orașul dvs.]-comparație 18
4.3.1. Disponibilitatea locurilor de muncă 72
4.3.2. Calitatea locurilor de muncă 75 Grafic 7 - Corelație între nivelul de utilizare și gradul de satisfacție pentru transportul în comun 19
4.3.3. Rolul investițiilor private 77
Grafic 8 - Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din…[orașul dvs.]-comparație 21
4.4. Calitatea locuirii 78
Grafic 9 - Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de
4.5. Condițiile de viață pentru seniori 79
sport acoperite din…[orașul dvs.]-comparație 22
4.6. Condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri 81
Grafic 10 - Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele,
4.7. Prezența și integrarea străinilor 82
cinematografele, muzeele și bibliotecile din…[orașul dvs.]-comparație 25
4.7.1. Prezența străinilor 82
4.7.2. Integrarea străinilor 82 Grafic 11 - Cât de mulțumiți sunteți de școlile și facilitățile educaționale din…[orașul dvs.]-
comparație 26
5. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA PERSONALĂ 85
5.1. Percepția privind situația locului de muncă 86 Grafic 12 - Cât de mulțumiți sunteți de starea străzilor din…[orașul dvs.]-comparație 28
5.2. Percepția privind situația financiară a gospodăriei 87 Grafic 13 - Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din orașul dvs...[orașul dvs.]-comparație 29
5.3. Satisfacția față de viață în general 90
Grafic 14 - Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale
5.4. Satisfacția față de locul în care trăiește 90
din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație 31
5.5. Migrația 93
Grafic 15 - Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de
6. PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE 95 spațiile publice 32
6.1. Cele mai importante trei probleme urbane 96
Grafic 16 - Cât de mulțumiți sunteți de disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul
6.2. Ierarhia direcțiilor strategice de dezvoltare 96
din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație 33
7. IERARHII URBANE 103 Grafic 17 - Cât de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul
7.1. Top 20 de orașe în 2020 104 dvs…..[orașul dvs.]-comparație 36
7.2. Atractivitate urbană 2020 106
Grafic 18 - Cât de mulțumiți sunteți de calitatea aerului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-
comparație 39
Grafic 19 - Cât de mulțumiți sunteți de nivelul zgomotului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-
comparație 42
Grafic 20 - Cât de mulțumiți sunteți de curățenia din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație 43
Grafic 21 - Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de
spațiile verzi 45
VI BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CUPRINS VII
Grafic 22 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația că orașul dvs. este dedicat luptei împotriva Grafic 45 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești o
schimbării climatice (eficiență energetică, transport ecologic)- comparație 46 locuință bună la un preț rezonabil”? 78
Grafic 23 - Corelație între mulțumirea privind siguranța în locuri publice și mulțumirea privind Grafic 46 - Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit
locuirea în oraș 48 sunteți, în orașul dvs., de condițiile de viață ale persoanelor în vârstă? 80
Grafic 24 - În ce măsură sunteți mulțumit de siguranța în spațiile publice din orașul dvs- Grafic 47 - Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit
comparație 49 sunteți, în orașul dvs., de condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri? 81
Grafic 25 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în orașul meu” 50 Grafic 48 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru
orașul meu”? 83
Grafic 26 - Corelație între siguranța în cartier și mulțumirea locuirii în oraș 52
Grafic 49 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt
Grafic 27 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu” 53
bine integrați”? 84
Grafic 28 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea
Grafic 50 - În general, cât de mulțumit sunteți de situația locului dvs. de muncă? 88
oamenilor din orașul în care trăiesc” 54
Grafic 51 - În general, cât de mulțumit sunteți de situația financiară a gospodăriei dvs.? 89
Grafic 29 - Corelație între încredere și siguranță la nivel de cartier 56
Grafic 52 - În general, cât de mulțumit sunteți de viața pe care o duceți? 91
Grafic 30 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea
oamenilor din cartierul meu” 57 Grafic 53 - În general, cât de mulțumit sunteți de locul în care trăiți? 92
Grafic 31 - În ce măsură sunteți mulțumit de proiectele de investiții realizare de către primărie- Grafic 54 - Intenționați să migrați pentru o perioada mai mare de 2 ani? Dacă da, unde? 93
comparație 58
Grafic 55 - Care sunt principalele trei probleme cu care credeți că se confruntă orașul dvs. (% din
Grafic 32 - Corelație între mulțumire privind atragerea investițiilor private și mulțumire privind totalul populației) 96
investițiile realizate de către primărie 59
Grafic 56 - Care dintre următoare cinci aspecte credeți că va fi cea mai importantă în următorii
Grafic 33 - În ce măsură sunteți mulțumit de prezența, atragerea investițiilor private - 10 ani. 96
comparație 60
Grafic 57 - Care sunt principalele trei probleme cu care credeți ca se confruntă orașul dvs. (% la
Grafic 34 - În ce măsură sunteți mulțumit de activitatea administrației publice locale în domeniul nivel de oraș) 97
urbanismului-comparație 61
Grafic 58 - Care dintre următoare cinci aspecte credeți ca este cea mai importantă în următorii
Grafic 35 - În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație - „serviciile administrative ale 10 ani. (% la nivel de localitate) 101
orașului (meu) ajută în mod eficient oamenii”-comparație 63
Grafic 59 - Vă rugăm acordați o notă de la 1 (cel mai slab) la 10 (cel mai bun) pentru orașul dvs.
Grafic 36 - Corelație între satisfacția față de activitatea în domeniul urbanismului și încrederea pentru fiecare dintre următoarele aspecte (media la nivel de oraș): 102
în administrația locală 64
Grafic 60 - Vă rog să vă gândiți la orașele din România ca fiind aflate într-o competiție, iar dvs. sunteți
Grafic 37 - Corelație între percepția eficienței serviciilor și încrederea în administrația locală 65 una/unul din membri juriului. Vă rog să numiți un „oraș de nota 10” din România sub aspectul: 104
Grafic 38 - În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: „în general, te poți baza pe Grafic 61 - În final, care este, din punctul dvs. de vedere, cel mai atractiv oraș din România? 106
administrația publică din orașul meu” - comparație 66
Grafic 39 - Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative 68
Grafic 40 - Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă urbană la nivel național 69 ABREVIERI ȘI ACRONIME
Grafic 41 - Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă 71
Grafic 42 - În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești un loc NRG Nu răspund
de muncă”? 74
PUG Plan Urbanistic General
Grafic 43 - Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți
SDL Strategia de Dezvoltare Locală
de calitatea locurilor de muncă din orașul dvs.? (media aprecierilor) 75
Grafic 44 - Corelație între calitatea locurilor de muncă și disponibilitatea acestora 76

VIII BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA
BAROMETRU URBAN . Calitatea Vieții în Orașele din România
Sumar metodologic
În perioada 1 iulie – 15 august 2020 a fost elaborat un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții
în 41 de localități urbane din România. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care
se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană. Orașele din România care au fost
incluse în Eurobarometrul Flash sunt București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț. Pentru Politica Urbană,
a fost adoptată Metoda Eurobarometrului Flash, care a fost extinsă și aplicată la un număr total de
41 de orașe reprezentative din România. Acest Document de sprijin include o listă a celor 41 orașe
și rezultatul final al chestionarului.
Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Numărul
total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani.
1. PRINCIPALELE REZULTATE
Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică
de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt:
telefonic și față în față. Perioada de colectare a datelor a fost 1 iulie -15 august 2020.
Eșantionarea s-a realizat în conformitate cu metodologia utilizată în Euro-barometru urban nr.
419, stadial, stratificat, pe cote. Eșantionul a inclus 41 de localități urbane selectate în funcție
de trei criterii:
• dimensiunea localității: 9 straturi de clasificare a localităților în funcție de dimensiunea
demografică;
• regiunea de dezvoltare: 8 straturi – au fost selectate centre urbane din toate regiunile
de dezvoltare;
• profil urban: 3 straturi – profil economic, geografic, administrativ.
La nivelul fiecărei localități au fost selectați, în funcție de categoria de dimensiune a localității,
între 250 și 500 de respondenți. Selecția s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea
populației pe categorii de vârstă și gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de
Institutul Național de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat
un singur respondent.
2 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 1 - PRINCIPALELE REZULTATE 3
1.1. Satisfacția față de viața urbană În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta-
Turnu Severin (74%) situându-se pe primele poziții. În șapte localități se înregistrează niveluri de
satisfacție sub 40%, în trei dinte acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane
1.1.1. SATISFACȚIA LOCUIRII ÎN URBAN
(25%), Buhuși (18%).
Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul cel
mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele 1.1.2.4. Facilități culturale
urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). 63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului
Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar
și cu veniturile individuale. în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere. Cinci centre urbane
În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%),
Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%). Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%).
1.1.2.5. Facilitățile educaționale

1.1.2. SATISFACȚIA FAȚĂ DE INFRASTRUCTURA ȘI FACILITĂȚILE URBANE
Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față
Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele
de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni
care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în
înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest
ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea
Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).
străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului
(51% mulțumire). Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de
peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei
1.1.2.1. Transportul urban concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%:
Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.
Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor 1.1.2.6. Starea străzilor
respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a
52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai
transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia.
ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul cel
Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
(55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea
Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre
Sud-Vest Oltenia (11%).
care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și
Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).
depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru
centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești 1.1.2.7. Starea clădirilor
(14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%). Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României
(56% din total).
1.1.2.2. Serviciile de sănătate
Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane:
oferite la nivel local. patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz,
Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în
În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%:
patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), Târgu
Secuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează 1.1.2.8. Spațiile publice
un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane cu grad de
Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș.
mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul
65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de
cărora se înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire.
spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată
1.1.2.3. Facilități sportive (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).
56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de 11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației
mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), Drobeta-
de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord- Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități
Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).
regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).
1.1.2.9. Disponibilitatea magazinelor 1.2.5. SCHIMBAREA CLIMATICĂ

Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban (76% 53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva
mulțumire). Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu schimbării climatice”. Cu excepția Bucureștiului, unde mai puțin de jumătate din populație este
Severin (95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca, Tg. Jiu (88%) și Moreni (87%). Valoarea cea mai scăzută de acord cu această afirmație, orașele cu peste 300.000 de locuitori înregistrează procente
s-a înregistrat în Ștefănești (Argeș), de 26%. semnificativ peste media populației care apreciază că orașul este activ în acest efort (71% - media
acordului). Nord-Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale cu 62% acord privind afirmația. Pe
ultimul loc, cu 39% acord, se află regiunea Sud-Muntenia.
1.2. Percepția privind calitatea mediului și lupta Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în
topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii
împotriva schimbării climatice urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și
Cluj-Napoca (80%). În zece localități se înregistrează ponderi ale acordului sub 40%. Tg. Jiu (39%),
1.2.1. SPAȚII VERZI, PARCURI ȘI GRĂDINI Alexandria (36%) și Ploiești (26%) sunt reședințele din eșantion în care acest efort este apreciat
La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum parcuri de către cetățeni cel mai puțin.
și grădini, din orașele în care locuiesc. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție privind calitatea
spațiilor verzi a fost înregistrat în Regiunea Sud-Est (71%), iar cel mai scăzut în Sud-Muntenia
(49%). În patru municipii reședință de județ nivelul de mulțumire depășește 80%: Oradea (80%),
Drobeta-Turnu Severin (81%), Cluj-Napoca (82%) și Iași (82%). Alexandria este reședința de județ
1.3. Percepția cetățenilor despre orașul lor
care înregistrează valori sub 40% (respectiv 38% mulțumire).
1.3.1. SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE
1.2.2. CALITATEA AERULUI 1.3.1.1. Siguranța în spații publice

60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință. 66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile
Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în Regiunile Nord- publice. În topul ierarhiei regionale sunt Regiunile Nord-Vest (77%) și Sud-Est (72%). Regiunea
Est și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%). Distribuția București-Ilfov (57% total mulțumire) și Sud-Vest Oltenia (63%) se poziționează în partea
mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% inferioară a ierarhiei. Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care
apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești. Deși doar șase din cele 17 reședințe de depășesc pragul de 80% mulțumire.
județ se poziționează sub media la nivel național, gradul ridicat de insatisfacție măsurat în
Satisfacția privind siguranța în spații publice corelează într-o mare măsură (59%) cu mulțumirea
București și Ploiești alterează media generală a reședințelor de județ cu 10% din total.
privind locuirea în oraș.
1.2.3. NIVELUL ZGOMOTULUI

1.3.1.3. Siguranța în oraș
Puțin peste jumătate din populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din
73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. Bucureștiul
localitatea urbană în care trăiește. În afara regiunii București-Ilfov, care se situează pe ultimul loc
se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au declarat că se simt
în ierarhia mulțumirii față de nivelul zgomotului, Sud-Muntenia înregistrează de asemenea valori
în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între 300.000 - 500.000 de
sub medie (54%), prin prezența localității Ploiești în segmentul inferior al ierarhiei. În toate celelalte
locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată
regiuni au fost măsurate ponderi ale satisfacției peste medie, regiunea Nord-Est clasându-se pe
(78% din totalul populației se simte în siguranță). În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță
primul loc, cu un nivel de mulțumire de 75% din totalul populației.
este mai accentuat (85%).
Printre cele nouă orașe care înregistrează cote de apreciere de peste 80% se poziționează
În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-
două municipii reședință de județ: Suceava (85%) și Piatra Neamț (81%). Sub 40% apreciere
Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
înregistrează București (33%) și Ploiești (29%).
1.3.1.3. Siguranța în cartier
1.2.4. CURĂȚENIA URBANĂ
Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului,
Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. La respectiv 77%. 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă
nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de curățenia simt în siguranță în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea București-
urbană (42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată de satisfacție a fost Ilfov sunt de acord cu această afirmație.
înregistrată în Sud-Est (71%). Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia
În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu
(88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află
Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%). În cinci localități nivelul perceput de siguranță este
sub media de mulțumire măsurată la nivel național. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în
mai mic de 60%, iar în Caracal mai mic de 50%.
șapte localități, Ploiești fiind singura reședința situată pe ultimul loc (16% total mulțumire).
1.3.1.4. Încrederea în oameni în oraș 1.3.2.5. Încrederea în administrația locală

61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor. Cote de
52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe
încredere care se plasează sub această medie s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (58%),
administrația publică din orașul meu”. Valori peste 65% încredere se înregistrează în șapte
Sud-Muntenia (52%) și București-Ilfov (45%).
orașe, dintre care următoarele reședințe: Alba Iulia (67%), Cluj-Napoca (70%) și Oradea (81%).
În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind singura reședință Cinci localități înregistrează valori sub 40%, dintre care două reședințe: TÂRGU JIU (39%) și
între acestea (91%). Sub 50% ponderi ale încrederii se înregistrează în opt localități, dintre care trei Ploiești (38%).
reședințe: Tg. Jiu (46%), București (45%) și Ploiești (40%).
Încrederea în administrația locală corelează semnificativ atât cu percepția eficienței serviciilor
1.3.1.5. Încrederea în oameni din cartier administrației publice locale, cât și cu gradul de satisfacție a activității administrației publice
67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor din în domeniul urbanismului.
cartierul în care trăiesc”. Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în aceleași trei regiuni
menționate anterior: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%). Patru orașe 1.3.2.6. Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
înregistrează valori de peste 85%: Sighișoara (85%), Moreni (88%), Isaccea (89%) și Suceava (91%). Sub
14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General (PUG)
50% încredere s-a înregistrat în Caransebeș (50%), Ștefănești (49%), Băile Herculane, Beiuș (47%).
și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL). În regiunile Nord-Est și Nord-Vest s-au înregistrat
nivelurile de informare cele mai ridicate (16%), iar în Sud-Muntenia cel mai scăzut (11%). 3%
1.3.2. ADMINISTRAREA ȘI GUVERNAREA LOCALĂ din persoanele intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate / consultate în
1.3.2.1. Investițiile realizate de către primărie elaborarea PUG și SDL. 15% din totalul populației cunoaște proiectele de dezvoltare urbană ce
vor fi implementate de administrația publică locală.
55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația
locală. Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative se reflectă asupra încrederii în
mai scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%). Trei orașe înregistrează un nivel de administrația publică locală: +8% încredere în administrație în cazul celor care cunosc PUG și
mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează SDL; +11% încredere în administrație în cazul celor care cunosc proiectele de dezvoltare ce vor fi
un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%) și Alexandria (33%) fiind în acest segment. implementate; +13% încredere în administrație în cazul celor care au fost implicați în realizarea
PUG și SDL.
1.3.2.2. Prezența, atragerea investițiilor private
54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în orașele în care 1.3.1.7. Administrarea orașului
locuiesc. Satisfacția față de atragerea investițiilor private corelează semnificativ cu aprecierea
investițiilor realizate de către Primărie. Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%), Evaluarea Performanței administrative s-a realizat prin patru indicatori care vizează
Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). Sub 40% nivel de mulțumire mulțumirea față de: 1) felul în care sunt cheltuiți banii publici; 2) ritmul de dezvoltare al orașului;
s-a înregistrat în Piatra Neamț (37%), Caransebeș (37%), Alexandria (32%) și Buhuși (21%). 3) cuantumul taxelor locale; 4) relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a
problemelor, transparență, profesionalism). Media la nivel național a celor patru indicatori de
1.3.2.3. Activitatea administrației în domeniul urbanismului performanță administrativă este de 5,4. Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din
dinamica încrederii în administrația locală. Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai
Activitatea în domeniul urbanismului se poziționează pe ultimul loc în ierarhia satisfacției urbane
– 51% din populația urbană se declară mulțumită. Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad ridicată a indicatorilor de performanță administrativă - 6,3 puncte, iar Regiunea Sud-Muntenia
de mulțumire semnificativ peste medie (62%). Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și media cea mai scăzută: 4,8 puncte.
regiunea București-Ilfov (41) se poziționează sub media la nivel național.
Opt din primele zece localități urbane în ierarhia aprecierii intervențiilor în domeniul urbanismului 1.3.3. LOCURILE DE MUNCĂ
sunt reședințe de județ. Dintre acestea se remarcă Oradea, cu un nivel de apreciere de peste 80%.
La polul opus, în ultimele zece localități ca nivel de apreciere se regăsesc cinci reședințe de județ, 1.3.3.1. Disponibilitatea locurilor de muncă
inclusiv București. Dintre acestea se remarcă Ploiești cu o cotă de apreciere de 40%.
La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este
1.3.2.4. Serviciile administrative în sprijinul oamenilor ușor să găsești un loc de muncă”. Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de
La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile administrative disponibilitate (61%), urmată de București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media
ale orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii. Zece localități urbane înregistrează ponderi ale națională au fost măsurate în Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).
acordului de 65% sau mai mult din totalul populației urbane. Dintre acestea, cinci sunt reședințe
Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%),
de județ: Constanța (65%), Alba Iulia (66%), Iași (67%), Cluj-Napoca (69%) și Oradea (84%). Șase
localități înregistrează cote de acord sub 40%, Tg. Jiu (39%) fiind singura reședință de județ care Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt
se situează între acestea. orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
1.3.3.2. Calitatea locurilor de muncă

1.4. Percepția privind situația personală
Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care trăiesc a
fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Medii peste 6,5 puncte 1.4.1. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA LOCULUI DE MUNCĂ
s-au înregistrat în patru localități: Timișoara (7,1), Cluj-Napoca (6,9), Constanța (6,7) și Iași (6,5).
78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul de muncă.
Medii sub 4,5 s-au înregistrat în șapte localități, dintre care două reședințe: Piatra Neamț (4,5)
Timișoara se poziționează pe primul loc, cu 90% satisfacție. Alexandria este reședința cea mai slab
și Buzău (3,9). poziționată (63% mulțumire).
Atât percepția privind disponibilitatea locurilor de muncă în localitatea în care trăiesc, cât și media
aprecierii calității locurilor de muncă din oraș, corelează semnificativ cu nivelul de mulțumire 1.4.2. PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA FINANCIARĂ A GOSPODĂRIEI
privind prezența / atragerea investițiilor private în localitate. 66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte
mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc. Suceava este reședința care
1.3.4. CALITATEA LOCUIRII conduce ierarhia, cu 86% mulțumire, iar Constanța este reședința care înregistrează nivelul cel
mai scăzut (40%).
Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc
este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel 1.4.3. SATISFACȚIA FAȚĂ DE VIAȚĂ ÎN GENERAL
principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării 78% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită la întrebarea: „Cât de mulțumiți
standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități). vă considerați, în general, cu viața pe care o duceți?”. Ierarhia este condusă de Alba Iulia (88%). Piatra
Neamț (66%) și Alexandria (67%) sunt reședințele de județ din segmentul inferior al ierarhiei.
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de
Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria
1.4.4. SATISFACȚIA FAȚĂ DE LOCUL ÎN CARE TRĂIEȘTE
(26%). Regiunile care se poziționează semnificativ sub media la nivel național sunt București-Ilfov
(38%); Sud-Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%). 81% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită, în general, cu locul în care
trăiește. Ierarhia este condusă de Suceava (94%), reședința cu cel mai pic procent la nivel de
1.3.5. CONDIȚIILE DE VIAȚĂ PENTRU SENIORI eșantion fiind Alexandria (74%).
Pentru acest aspect, media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte (din 10
1.4.5. MIGRAȚIA
posibile). Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții
ale ierarhiei. Regiunile Sud-Est (medie 6,3) și Nord-Est (medie 6,2) se plasează pe primele locuri 11% din populația intervievată declară că intenționează să migreze (intern sau extern) în următorul
în ierarhia mediilor la nivel regional, iar Regiunile Vest (media 5,3) și București-Ilfov (media 5,4) an. Cea mai mare pondere la nivel de reședințe de județ a fost înregistrată în Alexandria (20%), iar
pe ultimele. cea mai scăzută în Constanța (4%).
1.3.6. CONDIȚIILE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER PENTRU TINERI

Aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a 1.5. Probleme și priorități de dezvoltare
înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord-
Vest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe Cele mai importante trei probleme urbane percepute la nivel național sunt: serviciile de sănătate
ultima poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1) (39%), poluarea aerului (32%) și infrastructura rutieră (29%).
și Iași (7,1) se situează pe primele poziții. Buzău este singura reședința cu o medie mai mică de Asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului
5.0 (respectiv 4,7 puncte). liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național.
1.3.7. PREZENȚA ȘI INTEGRAREA STRĂINILOR

73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru 1.6. Ierarhii urbane
orașul meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba
Iulia (92%) și Suceava (96%). În șase localități se înregistrează ponderi mai mici de 50%, Alexandria Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul
(44%) fiind singura reședință dintre acestea. populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%).
70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine
integrați”, ierarhia orașelor fiind similară celei prezentate anterior.
2. SATISFACȚIA FAȚĂ DE
VIAȚA URBANĂ
12 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 2 - SATISFACTIA FAȚĂ DE VIAȚA URBANĂ 13
2.1 Satisfacția locuirii în urban GRAFIC 2.

În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul dvs.] -comparație
· 83% din populația urbană peste 18 ani este mulțumită de orașul în care locuiește (+3% în Total acord Oarecum acord Oarecum deacord Total deacord NS/NR
raport cu media la nivel european1).
56% 41% 2%1%
· Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este CLUJ-NAPOCA (R_NV)
63% 33% 3% 1%
înregistrat în centrele urbane din regiunea Centru (87%), cel mai scăzut în orașele din ORADEA (R_NV)
50% 45% 3% 1%
Sud-Muntenia (74%). ALBA IULIA (R_C)
58% 36% 4% 2%
· Locuitorii orașelor reședință de județ sunt cei mai mulțumiți de orașul în care locuiesc BRAȘOV (R_C)
48% 46% 4% 1%
(85,4%), prin comparație cu locuitorii din municipiile non-reședință (78,3%) și cei din alte DROBETA TURNU
SEVERIN (R_O) 55% 37% 7% 1%
centre urbane (72,4%). TIMIȘOARA (R_V) 30% 62% 8% 0%
· Nivelul de mulțumire înregistrat în rândul femeilor este cu 2,4% mai ridicat decât în SIGHIȘOARA (M_C) 53% 37% 9% 1%
rândul bărbaților. SLATINA (R_O) 44% 46% 9% 2%
· Nivelul de satisfacție corelează direct cu vârsta respondenților, persoanele peste 65 de IAȘI (R_NE) 41% 48% 8% 3%
ani fiind cu 4% mai mulțumite (84%) decât tinerii cu vârste între 18-24 ani (80%). REȘIȚA (M_V) 45% 44% 10% 1%
BĂILEȘTI (M_O)
· Ponderea cea mai scăzută a nivelului general de satisfacție (79,3%) a fost înregistrată în 43% 45% 10% 2%
BUHUȘI (O_NE)
rândul studenților. 31% 56% 11% 1%
BICAZ (O_NE) 27% 60% 11% 2%
· S-a înregistrat o corelație directă a satisfacției cu nivelul veniturilor, gradul de satisfacție
PIATRA NEAMȚ (R_NE)
48% 9% 3%
al persoanelor cu venituri individuale peste 5.000 lei fiind de 90%. TÂRGU JIU (R_O)
39%
49% 37% 10% 4%
GRAFIC 1. BUZĂU (R_M)
25% 61% 12% 1%
În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul dvs.] CRAIOVA (R_O)
21% 63% 12% 4%
(date la nivel national urban) ALEXANDRIA (R_M)
24% 59% 13% 4%
Total Urban Regiuni de dezvoltare CAREI (M_NV)
4% 1% 87% 13% 18% 64% 10% 4%
Centru ȘTEFĂNEȘTI (O_M)
85% 14% 25% 57% 18% 0%
Nord Est ISACCEA (O_SE)
85% 14% 12% 70% 16% 2%
13% Total de acord Nord Vest MORENI (M_M)
34% Oarecum de acord
84% 14% 20% 60% 13% 6%
Oltenia CARACAL (M_O)
80% 19%
Oarecum dezacord București-Ilfov 43% 37% 15% 4%
SINAIA (O_M)
Total dezacord 76% 24%
49% Sud Est 54% 26% 15% 3%
SUCEAVA (R_NE)
NS/NR 75% 25%
31%
Vest BUCUREȘTI (R_BI) 49% 12% 7%
74% 25%
Muntenia TÂRGU SECUIESC (M_C) 41% 39% 16% 5%
Acord Dezacord NS/NR 13% 64% 23% 1%
CONSTANȚA (R_SE)
VATRA DORNEI (M_NE) 12% 65% 17% 6%
· În nouă orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-
MOLDOVA NOUĂ (O_V) 15% 61% 24% 0%
Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov,
BOLINTIN VALE (O_M) 14% 60% 22% 4%
Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%),
PLOIEȘTI (R_M) 16% 57% 24% 3%
Slatina și Iași (90%). 2015 2020 Dif.2
SIMERIA (O_V) 12% 60% 24% 0%
· La nivelul inferior al clasamentului, opt orașe din cele 41 TĂȘNAD (O_NV) 12% 58% 25% 5%
București 83% 80% -3%
incluse în eșantion au înregistrat niveluri de satisfacție mai ABRUD (O_C) 25% 43% 19% 13%
mici de 70%: Tășnad (70%), Abrud (68%), Eforie (65%), Sulina Cluj- EFORIE (O_SE) 5% 61% 34% 0%
(65%), Beiuș (59), Băile Herculane (52%), Caransebeș (50%) 96% 97% +1%
Napoca SULINA (O_SE) 19% 46% 33% 1%
și Mihăilești (46%). BEIUȘ (M_NV) 23% 36% 18% 14%
Piatra
· Prin comparație cu 2015, pentru cele trei orașe incluse în Euro- Neamț
83% 87% +4% BĂILE HERCULANE 13% 38% 39% 10%
(O_V)
barometrul urban nr. 419, s-a înregistrat următoarea tendință 8% 41% 37% 11%
CARANSEBEȘ (M_V)
la nivelul celor care se declară de acord total sau parțial cu 6% 40% 36% 18%
MIHĂILEȘTI (O_M)
afirmația privind satisfacția cu orașul în care trăiește: 2
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe
1 Flash
Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud-Est, V=Vest
Urban Barometru 419
2 Diferențe în limitele marjei de eroare statistică la nivelul eșantioanelor pentru fiecare centru urban selectat.
· Cluj-Napoca este reședința de județ cu gradul cel mai ridicat de satisfacție (97%). Dintre · Disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul înregistrează la nivel național
reședințele incluse în eșantion, Ploieștiul a înregistrat nivelul cel mai scăzut (73%). urban gradul cel mai ridicat de satisfacție (76%), urmat de facilitățile educaționale,
siguranța în spații publice și spațiile verzi (66%).
· Sighișoara este municipiul non-reședință cu gradul cel mai ridicat de apreciere (92%), din
cadrul eșantionului, iar Caransebeș (50%) este municipiul cu gradul cel mai scăzut. · Serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire) se poziționează pe penultimul loc,
· La nivelul centrelor urbane altele decât municipii sau reședințe cel mai bine poziționat urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).
este orașul Buhuși (88%), iar ultima poziție este ocupată de orașul Mihăilești (46%).
2.2.1. TRANSPORTUL URBAN
· Deplasarea cu autoturismul (44%) / motocicleta (1%), este principalul mod de transport
2.2. Satisfacția față de infrastructură și urban în România.
facilitățile urbane · Deplasarea urbană este diferențiată semnificativ în funcție de gen: 53% dintre bărbați
preferă autoturismul/motocicleta, în comparație cu 38% dintre femei; transportul în
Între orașele incluse în eșantion există disparități semnificative în ceea ce privește complexitatea comun este utilizat de 25% dintre bărbați și de 34% dintre femei; mersul pe jos este
infrastructurii urbane și gradul de dotare cu facilități urbane. Mulțumirea respondenților față de utilizat de 17% dintre bărbați și 24% dintre femei.
facilitățile urbane este însă comparabilă sub aspectul corespondenței între gradul de dotare și
acoperire cu infrastructură și nevoile efective ale cetățenilor. · Gradul cel mai ridicat de utilizare a autoturismului s-a înregistrat în rândul categoriilor
25-34 ani și 35-44 ani (58%). După 65 de ani, este preferat transportul în comun (43%)
GRAFIC 3.
și mersul pe jos (30%). Tinerii 18-24 ani se înscriu în media la nivelul populației.
În general vorbind, vă rog să îmi spuneți cât de mulțumit /ă3 sunteți de următoarele aspecte în orașul dvs.
(date la nivel national)
· Utilizarea autoturismului este un marcator de prestigiu social. Aceasta corelează direct
cu nivelul de educație, de la 21% utilizare în rândul celor cu educație gimnazială, la 59%
Mulțumit Nemulțumit NR
23
utilizare în rândul celor cu educație universitară. De asemenea, utilizarea autoturismului
Disponibilitatea magazinelor de vânzare cu 76
amănuntul corelează direct cu nivelul veniturilor, de la 36% utilizare în rândul celor cu venituri
66 30
individuale sub 2000 lei/lună, la 74% în rândul celor cu venituri peste 5.000 lei /lună.
Şcolile şi facilităţile educaţionale
66 32
Siguranța în spațiile publice · Tendință de creștere a utilizării autoturismului, în defavoarea transportului public, odată
66 34 cu creșterea dimensiunii urbane, de la 30% în orașele sub 5.000 de locuitori, la 48% în
Spaţiile verzi, precum parcurile şi grădinile
orașele peste 100.000 de locuitori.
65 34
Spaţiile publice, precum pieţele publice, zonele
pietonale
34
· Regional, se remarcă o tendință mai scăzută de utilizare a autoturismului în Regiunea Sud-
63
Facilităţile culturale precum sălile de concerte, Est (30%) și semnificativ mai ridicată în Regiunea Nord-Vest 55%; utilizare semnificativ
teatrele, cinematografele, muzeele şi bibliotecile
Calitatea aerului
60 39
mai redusă a transportului în comun în Sud-Vest Oltenia (11%) și semnificativ mai ridicată
59 36 în București-Ilfov (42%).
Transportul în comun (autobuzele, tramvaiele,
troleibuzele sau metroul)
57 42
Curățenia GRAFIC 4.
57 42 Într-o zi obișnuită, ce mod(uri) de transport utilizați cel mai des?
Nivelul zgomotului
(date nivel național urban)
Facilităţile sportive precum terenurile sportive şi 56 39
sălile de sport acoperite

56 43
Starea clădirilor din orașul dvs. Autoturism/ motocicletă 45%
55 41 Transport public urban (autobuz/tramvai/metrou) 29%

Proiectele de investiții realizate de către primărie
Mersul pe jos 21%
54 40
Prezența/atragerea investițiilor private
Bicicletă 3%
52 47
Starea străzilor din orașul dvs. 1%
Altceva (tren, vapor)
52 47
Serviciile de sănătate (personal medical şi spitale) NR 1%
51 45
Activitatea administrației publice locale în domeniul
urbanismului (autorizații, planuri, strategii)
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
3 Mulțumit= cumulare a valorilor înregistrate pentru variantele „foarte mulțumit/ă” și „mai degrabă mulțumit/ă”; Nemulțumit =
cumulare a valorilor înregistrate pentru variantele „mai degrabă nemulțumit/ă” și „deloc mulțumit/ă”
· Nivelul de satisfacție față de transportul urban tinde să crească odată cu dimensiunea GRAFIC 5.
urbană (ca și gradul de utilizare), de la 36% mulțumire4 în orașele sub 5.000 locuitori, la Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou) din…[orașul
dvs.]-comparație
74% mulțumire în orașele între 300.000 - 500.000 locuitori. Bucureștiul face excepție de
la această tendință. Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
Foarte nemulțumit/ă NR
· În reședințele de județ, media de satisfacție înregistrată a fost de 64%. În celelalte orașe
de 46%. 39% 49% 6% 1%
CLUJ-NAPOCA
35% 47% 15% 3%
· Cele mai ridicate cote de satisfacție s-au înregistrat în regiunile Centru (71%) și Sud-Est ORADEA
28% 53% 14% 5%
(69%); cele mai scăzute în Sud-Muntenia (45%) și în Sud-Vest Oltenia (52%). BRAȘOV
34% 45% 12% 8%
BUZĂU
38% 40% 14% 5%
· Nivelul de apreciere are tendința de a fi mai ridicat în rândul femeilor (60%), decât al ALBA IULIA
29% 43% 9% 13%
bărbaților (57%), în rândul persoanelor peste 55 ani (60%), decât în cel al tinerilor 18-24 TIMIȘOARA
18% 54% 13% 5%
ani (57%). REȘIȚA
31% 40% 21% 7%
IAȘI
· Aprecierea cea mai ridicată s-a înregistrat în categoriile persoanelor cu venituri între EFORIE
10% 58% 32% 0%
16% 52% 25% 7%

3.001 - 4.000 lei (66%) și a persoanelor cu venituri între 2.001 – 3.000 lei (62%). Valorile MOLDOVA NOUĂ
27% 40% 27% 6%
cele mai scăzute s-au înregistrat în capetele de scală: persoane cu venituri sub 1,000 lei SUCEAVA
10% 57% 29% 3%
(55%), persoane cu venituri peste 4.000 lei (55%). CONSTANȚA
26% 40% 27% 6%
BICAZ
· Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea 14% 51% 26% 8%
CRAIOVA
mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și 20% 45% 29% 3%
SLATINA
Brașov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două 10% 55% 24% 10%
ȘTEFĂNEȘTI
municipii, Moreni (14%) și Băilești (14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane ABRUD
21% 42% 22% 14%
16%
(17%) și Tășnad (14%). SIGHIȘOARA
45% 26% 7%
16% 45% 27% 10%

TÂRGU JIU
· Comparativ cu datele înregistrate în Euro-barometru efectuat în 2015, situația este 11% 49% 20% 17%
DROBETA TURNU SEVERIN
următoarea: 11% 47% 25% 16%
VATRA DORNEI
18% 39% 36% 2%
SINAIA
13%
2015 2020 Dif.2 43% 40% 2%
SULINA
18% 38% 26% 15%
CARANSEBEȘ
București 48% 55% +7% 9% 47% 30% 6%
PLOIEȘTI
13% 42% 18% 16%
Cluj-Napoca 69% 88% +19% TÂRGU SECUIESC
11% 44% 21% 10%
BUCUREȘTI
8% 43% 40% 8%
Piatra Neamț 61% 51% -10% PIATRA NEAMȚ
19% 32% 17% 31%
BEIUȘ
6% 45% 34% 6%
BOLINTIN VALE
10% 41% 23% 26%
ISACCEA
11% 24% 40% 22%
ALEXANDRIA
4% 27% 50% 18%
MIHĂILEȘTI
3% 27% 35% 30%
CAREI
2% 26% 43% 10%
SIMERIA
11% 17% 40% 31%
BUHUȘI
8% 15% 13% 53%
CARACAL
2% 15% 60% 23%
BĂILE HERCULANE
2% 15% 33% 44%
MORENI
3% 11% 50% 31%
TĂȘNAD
6% 8% 20% 65%
BĂILEȘTI
Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est,
4 Cumulare a valorilor înregistrate pentru variantele „foarte mulțumit/ă” și „mai degrabă mulțumit/ă” V=Vest
· Cele mai ridicate niveluri de utilizare a transportului în comun au fost înregistrate în · Prin comparație cu rezultatele înregistrate la nivelul 2015 2020 Dif.2
Ploiești (48%) și Constanța (46%). anului 2015, pentru cele trei localități urbane incluse
în Urban Flash 419 se observă următoarele:
· Transportul în comun este utilizat în reședințele de județ și zonele metropolitane / Cluj-Napoca 37% 42% +5%
orașele satelit.
Piatra Neamț 26% 23% -3%
· Reședința de județ cu cel mai scăzut grad de utilizare, la nivel de eșantion, este Drobeta-
Turnu Severin, cu 7% utilizatori zilnici ai transportului în comun.
Analiza de corelație evidențiază trei categorii urbane:
GRAFIC 6. · localități în care nivelul scăzut de satisfacție corelează cu nivelul scăzut de utilizare,
Într-o zi obișnuită utilizează cel mai des transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou)
din… [orașul dvs.] -comparație spre exemplu Moreni și Băilești, calitatea sau lipsa transportului în comun fiind motivele
probabile ale insatisfacției;
PLOIEȘTI (R_M) 48% · localități în care, deși gradul de utilizare este relativ redus, nivelul de satisfacție este
CONSTANȚA (R_SE) 46% ridicat, ex: Drobeta-Turnu Severin sau Slatina;
44%
IAȘI (R_NE)
CLUJ-NAPOCA (R_NV) 42% · localității în care gradul de utilizare este ridicat, iar satisfacția este similară sau mai
BUCUREȘTI (R_BI) 42% mare ca pondere: Ploiești, Constanța, sau Cluj-Napoca.
SUCEAVA (R_NE) 41%
BUZĂU (R_M) 39%
BOLINTIN VALE (O_M) 37% GRAFIC 7.
TIMIȘOARA (R_V) 35% Corelație între nivelul de utilizare și gradul de satisfacție pentru transportul în comun
ȘTEFĂNEȘTI (O_M) 35%
100%
SINAIA (O_M) 34%
ISACCEA (O_SE)
% satisfacție față de transportul în comun

32% 90% Cluj-Napoca
REȘIȚA (M_V) 30%
EFORIE (O_SE) 80%
27% Drobeta
BRAȘOV (R_C) Turnu Slatina
27% 70%
ORADEA (R_NV) Severin Constanța
27%
ABRUD (O_C) 60%
27% Ploiești
ALBA IULIA (R_C)
26% 50%
MOLDOVA NOUĂ (O_V)
26%
PIATRA NEAMȚ (R_NE) 40%
23%
SIMERIA (O_V)
CARANSEBEȘ (M_V)
23% 30%
Simeria
BEIUȘ (M_NV) 23% Moreni
23%
20%
ALEXANDRIA (R_M)
20% 10%
SIGHIȘOARA (M_C)
Băilești
CRAIOVA (R_O) 18%
0%
CAREI (M_NV) 18%
BUHUȘI (O_NE) 17% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

BICAZ (O_NE) 16%
SULINA (O_SE) 15% % utilizarea transportului în comun frecvent, într-o zi obișnuită
TÂRGU JIU (R_O) 14%
MIHĂILEȘTI (O_M) 14%
TÂRGU SECUIESC (M_C) 12%
VATRA DORNEI (M_NE) 11% 2.2.2 SERVICIILE DE SĂNĂTATE
TĂȘNAD (O_NV) 11%
BĂILE HERCULANE 10%
· Serviciile de sănătate se poziționează pe penultimul loc în ierarhia satisfacției la nivel
(O_V)
SLATINA (R_O) 10% național urban (52% total „mulțumiți”).
10%
CARACAL (M_O)
DROBETA TURNU 10% · Satisfacția este semnificativ mai scăzută în orașele mici 5.000 - 10.000 locuitori (46%)
SEVERIN (R_O) 7%
și în orașele foarte mici, sub 5.000 de locuitori (38%). Mulțumirea este mai mare în
BĂILEȘTI (M_O) 6%
MORENI (M_M) 5%
reședințele de județ (54%), decât în celelalte orașe (47%).
· Regiunile Centru (59%) și Nord-Vest (55%) înregistrează nivelurile cele mai ridicate de
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe satisfacție; Regiunile Sud-Est (48%) și Vest (45%) înregistrează nivelurile cele mai scăzute.
V=Vest
· Cel mai ridicat nivel de satisfacție a fost înregistrat în categoria de vârstă 18-24 ani GRAFIC 8.
(55%), cel mai scăzut în categoria 35-44 ani (50%).Persoanele cu venituri sub 3.000 lei/ Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din…[orașul dvs.]-comparație
lună tind să fie mai nemulțumite de serviciile de sănătate din localitate decât persoanele
cu venituri peste această sumă. Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
· În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste
28% 42% 21% 8%
60%: Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca IAȘI (R_NE)
14% 54% 24% 9%
(66%), Târgu Secuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase DROBETA TURNU SEVERIN (R_O)
25% 42% 25% 8%
localități înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea ORADEA (R_NV)
18% 49% 23% 9%
Băile Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%. ALBA IULIA (R_C)
21% 45% 27% 5%
CLUJ-NAPOCA (R_NV)
· Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se 12% 52% 23% 10%
TÂRGU SECUIESC (M_C)
înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire. SLATINA (R_O)
15% 46% 28% 10%
12% 48% 35% 3%

MOLDOVA NOUĂ (O_V)
· Prin comparație cu datele înregistrate la nivelul anului 2015, pentru cele trei orașe 16% 43% 31% 10%
VATRA DORNEI (M_NE)
„martor”, dinamica este următoarea: 21% 38% 38% 1%
SULINA (O_SE)
8% 50% 25% 17%
BRAȘOV (R_C)
13% 43% 32% 13%
SIGHIȘOARA (M_C)
13% 42% 39% 7%
2015 2020 Dif. SUCEAVA (R_NE)
3% 50% 31% 16%
BUHUȘI (O_NE)
8% 46% 26% 20%
București 40% 51% +11% BUZĂU (R_M)
9% 43% 35% 13%
PLOIEȘTI (R_M)
Cluj-Napoca 50% 66% +16% 10% 42% 39% 6%
SINAIA (O_M)
13% 38% 29% 16%
Piatra Neamț 71% 37% -4% BUCUREȘTI (R_BI)
3% 49% 41% 7%
SIMERIA (O_V)
9% 42% 27% 21%
ALEXANDRIA (R_M)
13% 38% 43% 6%
BICAZ (O_NE)
8% 42% 34% 15%
ABRUD (O_C)
13% 38% 36% 13%
CARANSEBEȘ (M_V)
20% 30% 49% 1%
EFORIE (O_SE)
11% 37% 44% 8%
ISACCEA (O_SE)
11% 36% 36% 16%
TIMIȘOARA (R_V)
9% 37% 39% 14%
CARACAL (M_O)
2% 44% 40% 6%
MORENI (M_M)
6% 38% 37% 16%
CRAIOVA (R_O)
9% 34% 36% 21%
MIHĂILEȘTI (O_M)
11% 32% 47% 5%
BĂILEȘTI (M_O)
10% 33% 25% 32%
BEIUȘ (M_NV)
6% 36% 42% 14%
BOLINTIN VALE (O_M)
7% 35% 39% 20%
TÂRGU JIU (R_O)
12% 29% 56% 3%
CONSTANȚA (R_SE)
11% 27% 34% 27%
REȘIȚA (M_V)
2% 36% 41% 22%
TĂȘNAD (O_NV)
6% 31% 47% 16%
14% 22% 44% 20%
ȘTEFĂNEȘTI (O_M)
3% 29% 50% 18%
CAREI (M_NV)
1% 18% 50% 32%
BĂILE HERCULANE (O_V)
V=Vest
2.2.3. FACILITĂȚI SPORTIVE · 56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate.
GRAFIC 9.
· Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele
Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de sport acoperite
din…[orașul dvs.]-comparație cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag
Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
demografic (medie 46%).
Foarte nemulțumit/ă NR · În reședințele de județ, gradul de satisfacție este mai ridicat cu 14% decât în celelalte
11% 27% 33% 28% 0% orașe.
ABRUD
16% 42% 27% 11% 5%
ALBA IULIA
13% 20% 23% 42% 2%
· Nord-Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar
ALEXANDRIA Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).
2% 23% 50% 25%
BAILE HERCULANE
6% 46% 19% 28% 1%
BAILESTI · Tendențial, s-a înregistrat un nivel de satisfacție mai ridicat în rândul bărbaților decât al
15% 35% 22% 28% 1%
BEIUS femeilor și în rândul tinerilor cu vârste între 18-24 ani (65%), decât în cazul persoanelor
11% 60% 25% 4% 0%
BICAZ cu vârste peste 65 ani (49%).
6% 46% 37% 7% 4%
BOLINTIN VALE
17% 41% 26% 11% 6% · Aprecierea facilităților sportive crește odată cu educația de la 48%, în rândul persoanelor
BRASOV
BUCURESTI
16% 33% 26% 11% 15% cu studii elementare, la 57%, în rândul persoanelor cu educație universitară.
7% 11% 37% 44% 1%
BUHUSI · Aprecierea corelează direct cu nivelul veniturilor, înregistrând valori de la 52% mulțumire,
22% 45% 19% 11% 3%
BUZAU
8% 34% 49% 9% în cazul persoanelor cu venituri sub 1.000 lei, la 66%, în cazul persoanelor cu venituri
CARACAL
17% 39% 29% 14% 1% peste 4.000 de lei.
CARANSEBES
4% 37% 53% 5% 1%
CAREI · În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%)
36% 47% 7% 1% 9%
CLUJ NAPOCA și Drobeta-Turnu Severin (74%) situându-se în primele poziții. În șapte localități se
8% 49% 39% 2%2%
CONSTANTA înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub
16% 56% 17% 5% 7%
CRAIOVA 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%);
27% 47% 22% 3%1%
16% 33% 51%
EFORIE
0%
· În cele trei orașe la nivelul cărora pot fi urmăriți indicatorii de evaluare, situația este
25% 42% 26% 6% 1%
IASI următoarea:
11% 59% 26% 4%
ISACCEA
8% 23% 55% 14%
MIHAILESTI 2015 2020 Dif.
13% 58% 21% 7% 2%
MOLDOVA NOUA
3% 39% 43% 9% 6%
MORENI București 44% 49% +5%
38% 41% 13% 2% 7%
ORADEA
11% 37% 37% 14% 2% Cluj-Napoca 74% 83% +9%
PIATRA NEAMT
13% 53% 22% 8% 5%
PLOIESTI
11% 39% 36% 6% 9%
RESITA
15% 41% 33% 8% 3%
SIGHISOARA
3% 26% 62% 9% 0%
SIMERIA
26% 39% 30% 1% 4%
SINAIA 2.2.4. FACILITĂȚI CULTURALE
16% 47% 30% 5% 2%
SLATINA
5% 32% 36% 27% 2%
STEFANESTI · În 28 din cele 41 centre urbane incluse în eșantion, majoritatea populației este mulțumită
34% 33% 29% 3% 1%
SUCEAVA de facilitățile culturale pe care le are la dispoziție, precum sălile de cinematograf, de
20% 44% 34% 2%
SULINA concerte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile. În cadrul acestei întrebări au
12% 46% 23% 15% 4%
TARGU SECUIESC fost incluse și evenimentele în aer liber organizate la nivel local; 63% din totalul populației
0% 42% 50% 7% 0%
TASNAD urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor.
17% 44% 32% 5% 2%
TG JIU
TIMISOARA
31% 38% 12% 10% 10% · În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere,
VATRA DORNEI
14% 46% 19% 20% iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere.
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe · Se înregistrează disparități semnificative de mulțumire între orașele sub 50.000 de
V=Vest
locuitori (medie 47%) și orașele peste 100.000 de locuitori (medie 73%).
· De asemenea, se înregistrează diferențe semnificative între aprecierea pozitivă dată de GRAFIC 10.
locuitorii din reședințele de județ (69%) și cea din municipiile non-reședință (48%) sau Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele, cinematografele,
muzeele și bibliotecile din…[orașul dvs.]-comparație
din celelalte orașe (51%).
· Mulțumirea scade odată cu vârsta, de la 67% - valoarea totală a mulțumirii, înregistrată Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
în rândul categoriei 18-24 ani, la 57% - pondere înregistrată în rândul categoriei 65 ani Foarte nemulțumit/ă NR
și peste. 40% 48% 6% 2%
CLUJ-NAPOCA (R_NV)
44% 42% 12% 1%
· Aprecierea crește odată cu educația, de la 53%, în rândul persoanelor cu educație ORADEA (R_NV)
26% 57% 13% 4%
elementară, la 66%, în rândul persoanelor cu studii superioare. DROBETA TURNU SEVERIN (R_O)
39% 43% 15% 4%
IAȘI (R_NE)
· Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul VATRA DORNEI (M_NE)
18% 63% 12% 6%
populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și CONSTANȚA (R_SE)
25% 54% 18% 2%
15% 6%
Vatra Dornei (81%). SUCEAVA (R_NE)
39% 40%
38% 37% 22% 2%

SINAIA (O_M)
· La polul opus al distribuției, în șase orașe, mai puțin de 40% dintre cetățeni se declară 38% 36% 17% 4%
TIMIȘOARA (R_V)
mulțumiți, în trei dintre acestea procentul fiind sub 30%: Băile Herculane (26%), Băilești 19% 53% 18% 10%
BUZĂU (R_M)
(24%) și Buhuși (19%). 18% 53% 19% 7%
CRAIOVA (R_O)
17% 51% 24% 7%
· Alexandria este reședința de județ unde s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de satisfacție MOLDOVA NOUĂ (O_V)
26% 42% 25% 7%
(32%), iar Sinaia este orașul mic cu cel mai ridicat nivel de satisfacție (74%). BICAZ (O_NE)
23% 45% 20% 7%
BRAȘOV (R_C)
14% 54% 28% 4%
· Dinamica înregistrată pentru orașele incluse în eșantionul european din 2015 este ISACCEA (O_SE)
16% 51% 23% 7%
următoarea: PLOIEȘTI (R_M)
19% 47% 31% 0%
SULINA (O_SE)
20% 45% 14% 8%
BUCUREȘTI (R_BI)
19% 46% 31% 5%
2015 2020 Dif. SLATINA (R_O)
15% 49% 35% 2%
EFORIE (O_SE)
17% 45% 22% 11%
București 70% 65% -5% ALBA IULIA (R_C)
21% 36% 37% 6%
TÂRGU JIU (R_O)
Cluj-Napoca 87% 88% +1% 16% 39% 34% 8%
SIGHIȘOARA (M_C)
11% 44% 27% 16%
Piatra Neamț 66% 52% -14% 1% 52% 39% 8%
SIMERIA (O_V)
4% 48% 31% 17%
MIHĂILEȘTI (O_M)
11% 41% 31% 15%
12% 39% 34% 7%
REȘIȚA (M_V)
9% 39% 46% 7%
CAREI (M_NV)
4% 43% 42% 11%
CARACAL (M_O)
1% 44% 44% 11%
TĂȘNAD (O_NV)
8% 37% 39% 14%
BOLINTIN VALE (O_M)
11% 33% 24% 30%
ABRUD (O_C)
10% 35% 36% 20%
ȘTEFĂNEȘTI (O_M)
14% 30% 27% 28%
BEIUȘ (M_NV)
11% 27% 41% 20%
CARANSEBEȘ (M_V)
4% 30% 32% 31%
MORENI (M_M)
9% 23% 25% 42%
ALEXANDRIA (R_M)
1% 24% 54% 20%
5% 19% 20% 56%
BĂILEȘTI (M_O)
4% 15% 39% 42%
BUHUȘI (O_NE)
V=Vest
2.2.5. FACILITĂȚILE EDUCAȚIONALE · Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție
GRAFIC 11. față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență.
Cât de mulțumiți sunteți de școlile și facilitățile educaționale din…[orașul dvs.]-comparație · Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și
Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).
· Mulțumirea tinde să fie mai ridicată în orașele cu populație între 100.000 - 500.000
Foarte nemulțumit/ă NR locuitori (medie 73%) și mai scăzută în orașele sub 30.000 locuitori (62%). Stabilitatea
28% 58% 11% 2% și calitatea resurselor umane din educație pot fi posibile explicații ale acestei diferențe.
BĂILEȘTI
28% 57% 13% 1% · În reședințele de județ ponderea celor mulțumiți este, în medie, cu 5% mai mare decât
45% 36% 13% 4% în restul localităților urbane.
SINAIA
37% 43% 8% 9%
CLUJ-NAPOCA · Mulțumirea tinde să scadă odată cu vârsta: persoanele tinere (18-24 ani) manifestă un nivel
32% 47% 16% 3%
TIMIȘOARA de mulțumire (71%) semnificativ mai ridicat decât persoanele cu vârste peste 65 de ani (63%).
35% 42% 18% 3%
ORADEA · Aprecierea calității serviciilor educaționale este mai ridicată în rândul celor cu studii
15% 62% 15% 7%
BOLINTIN VALE medii-liceu, școli profesionale - 69% și mai slabă la extremele distribuției: persoane cu
20% 56% 15% 7%
PLOIEȘTI studii elementare - 62% apreciere, persoane cu studii universitare - 63% apreciere.
20% 54% 18% 6%
TÂRGU SECUIESC
23%
· Cel mai ridicat nivel de apreciere s-a înregistrat în rândul studenților (69%) și angajaților
51% 22% 3%
CONSTANȚA din mediul privat (68%), iar cel mai scăzut nivel în rândul persoanelor inactive (62%).
34% 40% 17% 8%
BUZĂU Persoanele cu venituri individuale între 2.001 – 4.000 lei au declarat un nivel de apreciere
11% 61% 25% 3%
MORENI mai ridicat decât media (72%).
14% 57% 23% 5%
ALEXANDRIA · Respondenții fără minori în întreținere (tineri, elevi, studenți) au tendința de a fi mai
18% 52% 27% 2%
SULINA mulțumiți decât cei care sunt părinți cu copii la școală.
15% 55% 28%
MOLDOVA NOUĂ
19% 50% 27% 4% · Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale
ISACCEA
29% 40% 26% 4% de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%), ultimele două
ABRUD
18% 50% 30% 1% fiind atipice pentru categoria din care fac parte
BICAZ 2015 2020 Dif.
31% 37% 25% 6% (centre urbane medii, altele decât reședințele de
IAȘI
18% 50% 21% 7%
județ), dând seama de un context local specific. București 48% 60% +12%
ALBA IULIA Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități
15% 53% 27% 4%
PIATRA NEAMȚ Cluj-Napoca 72% 80% +8%
11% 56% 31% 2%
urbane care au cumulat o pondere a mulțumirii sub
CAREI 50%: Caransebeș, Ștefănești și Mihăilești. Piatra Neamț 68% 67% -1%
32% 34% 28% 4%
SLATINA
21% 45% 32% 1%
EFORIE 2.2.6. STAREA STRĂZILOR
18% 48% 19% 12%
VATRA DORNEI · 52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate.
27% 38% 33% 2%
SUCEAVA
28% 37% 33% 3%
· Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-
TĂȘNAD
18% 47% 27% 5%
Est (66%), nivelul cel mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).
SIGHIȘOARA
7% 56% 35% 2% · În orașele de dimensiuni medii (10.000 - 50.000 de locuitori) gradul de mulțumire este
SIMERIA
13% 49% 28% 8% semnificativ mai redus (40%), în comparație cu media la nivel național (52%). În orașele
CRAIOVA
7% 55% 31% 7% cu populație între 20.000 - 30.000 locuitori nivelul satisfacției este mai mic de o treime
BUHUȘI
11% 50% 32% 7% din totalul populației (32%).
CARACAL
17% 43% 31% 8% · Reședințele de județ înregistrează, în majoritate, un nivel de apreciere peste medie. Două
TÂRGU JIU
17% 43% 18% 13% din cele 17 reședințe de județ incluse în eșantion se poziționează sub pragul de 40%
BUCUREȘTI
11% 49% 23% 6% mulțumire: Alexandria (31%) și Ploiești (22%).
REȘIȚA
BRAȘOV
20% 39% 25% 10% · Persoanele cu vârste peste 55 de ani tind să fie mai mulțumite de starea străzilor (55%),
BĂILE HERCULANE
6% 48% 36% 9% iar persoanele cu vârste între 25-44 ani mai puțin mulțumite (49% apreciere).
BEIUȘ
15% 38% 27% 19%
· Persoanele cu studii universitare sunt mai puțin apreciative decât restul populației (49%
CARANSEBEȘ
11% 36% 34% 18%
mulțumire); persoanele angajate în mediul privat sunt mai puțin apreciative decât cele
MIHĂILEȘTI
4% 36% 45% 14% angajate în mediul public (51% vs. 54%); starea străzilor mulțumește în mai mică măsură
ȘTEFĂNEȘTI
4% 19% 35% 41% bărbații (49%) decât femeile (53%).
· Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, din
Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est, care două reședințe de județ, Constanța (76%) și Oradea (76%), și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz
V=Vest și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).
GRAFIC 12. 2.2.7. STAREA CLĂDIRILOR

Cât de mulțumiți sunteți de starea străzilor din…[orașul dvs.]-comparație
GRAFIC 13.
Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
Foarte nemulțumit/ă NR Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
28% 49% 20% 3%

CONSTANȚA (R_SE)
40% 36% 20% 3% 49% 35% 13% 2%
ORADEA (R_NV) ORADEA (R_NV)
30% 44% 20% 6% 18% 59% 14% 9%
ISACCEA (O_SE) VATRA DORNEI (M_NE)
15% 58% 25% 2% 21% 56% 20% 2%
BICAZ (O_NE) MOLDOVA NOUĂ (O_V)
21% 51% 24% 3% 23% 52% 20% 5%
MOLDOVA NOUĂ (O_V) DROBETA TURNU SEVERIN (R_O)
21% 46% 27% 5% 31% 43% 21% 5%
SUCEAVA (R_NE) SUCEAVA (R_NE)
30% 36% 25% 8% 14% 60% 24% 3%
IAȘI (R_NE) BICAZ (O_NE)
16% 49% 26% 7% 26% 46% 26% 1%
CLUJ-NAPOCA (R_NV) SINAIA (O_M)
24% 41% 23% 11% 12% 59% 19% 11%
ALBA IULIA (R_C) ALEXANDRIA (R_M)
24% 41% 28% 7% 18% 51% 23% 7%
VATRA DORNEI (M_NE) ISACCEA (O_SE)
20% 43% 30% 3% 10% 60% 23% 6%
SULINA (O_SE) CLUJ-NAPOCA (R_NV)
23% 40% 23% 13% 28% 40% 26% 6%
BRAȘOV (R_C) IAȘI (R_NE)
19% 41% 39% 2% 21% 46% 23% 8%
DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) ALBA IULIA (R_C)
12% 47% 26% 14% 16% 50% 25% 8%
TÂRGU JIU (R_O) ȘTEFĂNEȘTI (O_M)
19% 40% 27% 13% 19% 46% 32% 3%
TIMIȘOARA (R_V) SULINA (O_SE)
11% 48% 26% 14% 18% 45% 26% 11%
BUZĂU (R_M) TÂRGU JIU (R_O)
20% 37% 36% 7% 14% 48% 35% 2%
SLATINA (R_O) CONSTANȚA (R_SE)
12% 44% 26% 18% 6% 55% 35% 4%
REȘIȚA (M_V) BĂILEȘTI (M_O)
25% 30% 28% 17% 12% 49% 25% 13%
EFORIE (O_SE) BUZĂU (R_M)
23% 32% 44% 2% 4% 57% 37% 3%
SINAIA (O_M) CAREI (M_NV)
10% 44% 19% 28% 8% 52% 23% 16%
BĂILEȘTI (M_O) TÂRGU SECUIESC (M_C)
12% 41% 45% 3% 9% 50% 35% 5%
CAREI (M_NV) REȘIȚA (M_V)
9% 44% 29% 18% 7% 51% 38% 3%
PIATRA NEAMȚ (R_NE) SIMERIA (O_V)
6% 46% 37% 10% 14% 44% 17% 24%
MIHĂILEȘTI (O_M) BEIUȘ (M_NV)
10% 42% 43% 5% 10% 48% 28% 13%
TĂȘNAD (O_NV) BRAȘOV (R_C)
12% 40% 34% 14% 6% 52% 38% 5%
CRAIOVA (R_O) TĂȘNAD (O_NV)
4% 48% 41% 8% 11% 45% 32% 10%
SIMERIA (O_V) CRAIOVA (R_O)
14% 37% 34% 15% 10% 46% 36% 8%
SIGHIȘOARA (M_C) EFORIE (O_SE)
10% 40% 25% 24% 13% 43% 38% 6%
TÂRGU SECUIESC (M_C) SLATINA (R_O)
3% 45% 42% 10% 12% 43% 31% 14%
BĂILE HERCULANE (O_V) ABRUD (O_C)
10% 34% 37% 19% 7% 47% 38% 8%
ȘTEFĂNEȘTI (O_M) PIATRA NEAMȚ (R_NE)
15% 28% 30% 26% 17% 37% 38% 8%
BUCUREȘTI (R_BI) TIMIȘOARA (R_V)
6% 36% 34% 24% 2% 50% 42% 6%
ABRUD (O_C) MORENI (M_M)
2% 39% 37% 21% 15% 37% 32% 16%
MORENI (M_M) SIGHIȘOARA (M_C)
7% 33% 43% 17% 1% 48% 44% 8%
CARACAL (M_O) BĂILE HERCULANE (O_V)
8% 26% 33% 33% 4% 40% 44% 12%
BEIUȘ (M_NV) MIHĂILEȘTI (O_M)
11% 20% 20% 49% 12% 31% 31% 25%
ALEXANDRIA (R_M) BUCUREȘTI (R_BI)
1% 23% 54% 21% 4% 37% 48% 11%
CARANSEBEȘ (M_V) CARACAL (M_O)
2% 21% 56% 21% 4% 30% 48% 18%
BOLINTIN VALE (O_M) CARANSEBEȘ (M_V)
2% 19% 50% 28% 2% 32% 51% 16%
PLOIEȘTI (R_M) BOLINTIN VALE (O_M)
5% 13% 35% 48% 2% 23% 46% 29%
BUHUȘI (O_NE) PLOIEȘTI (R_M)
6% 13% 49% 32%
BUHUȘI (O_NE)
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe
Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est, Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est,
V=Vest V=Vest
· Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană GRAFIC 14.
a României (56% din total). Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din orașul dvs…..
[orașul dvs.]-comparație
· Gradul de satisfacție este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori
(62% media mulțumirii) decât în orașele cu volum al populației sub acest prag (54% Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
mulțumire). Foarte nemulțumit/ă NR
· Persoanele cu vârste între 25-44 ani înregistrează un nivel mai scăzut de mulțumire 50% 39% 10% 2%
ORADEA (R_NV)
(53%) decât persoanele cu vârste între 18-24 ani. 37% 47% 16% 1%
DROBETA TURNU SEVERIN (R_O)
· Persoanele cu educație inferioară, inactive sau lucrători pe cont propriu, cu copii în SINAIA (O_M)
56% 26% 16% 1%
întreținere și venituri sub 2.000 lei tind să fie semnificativ mai puțin mulțumite de CLUJ-NAPOCA (R_NV)
29% 50% 15% 5%
starea clădirilor decât restul populației. ALBA IULIA (R_C)

28% 49% 19% 4%
42% 32% 18% 8%

· Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități TIMIȘOARA (R_V)
30% 43% 20% 7%
urbane: patru reședințe de județ (Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea), IAȘI (R_NE)
18% 55% 24% 2%
trei orașe, (Bicaz, Sinaia și Isaccea) și un municipiu (Vatra Dornei). Sub 40% nivel de CONSTANȚA (R_SE)
23% 48% 25% 4%
satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest BĂILEȘTI (M_O)
41% 30% 25% 4%
prag fiind Ploiești (24% mulțumire). SUCEAVA (R_NE)
15% 56% 13% 16%
VATRA DORNEI (M_NE)
În Barometrul urban derulat la nivel european în 2015, starea clădirilor și a străzilor a fost evaluată 16% 54% 25% 5%
REȘIȚA (M_V)
într-un singur item, cele două elemente urbane fiind percepute cumulat. Diferențele înregistrate 21% 48% 26% 5%
TÂRGU JIU (R_O)
la nivelul anului 2020 sunt următoarele: 20% 50% 20% 11%
2020 2020 PIATRA NEAMȚ (R_NE)
12% 58% 25% 6%
2015 Dif. Dif.
starea drumurilor starea clădirilor 4% 64% 27% 4%
MORENI (M_M)
București 42% 43% +1% 43% +1% 23% 44% 28% 4%
Cluj-Napoca 61% 65% +4% 69% +8% 22% 45% 21% 11%
BUZĂU (R_M)
16% 50% 29% 5%
Piatra Neamț 62% 53% -9% 54% -8% ISACCEA (O_SE)
18% 47% 24% 9%
BRAȘOV (R_C)
9% 57% 22% 11%
BUHUȘI (O_NE)
16% 48% 30% 6%
2.2.8. SPAȚIILE PUBLICE CRAIOVA (R_O)
18% 45% 33% 3%
TĂȘNAD (O_NV)
· 65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. 16% 47% 36% 1%
EFORIE (O_SE)
· Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest ȘTEFĂNEȘTI (O_M)
15% 46% 27% 10%
înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%). SULINA (O_SE)
17% 43% 33% 3%
9% 52% 19% 20%

· Gradul de mulțumire tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii demografice a CARACAL (M_O)
15% 45%
localității, de la 58% media în orașele cu populație între 5.000 - 10.000 locuitori, la 75% BUCUREȘTI (R_BI)
23% 14%
în orașele cu populație între 300.000 - 500.000 locuitori; reședințele de județ oferă un MOLDOVA NOUĂ (O_V)
15% 45% 31% 9%
nivel mediu al mulțumirii mai ridicat (67%) decât municipiile (62%) și orașele (61%). SIGHIȘOARA (M_C)
19% 41% 31% 9%
20% 39% 37% 4%

· Spațiile publice din mediul urban sunt mai atractive pentru: persoanele cu vârste SIMERIA (O_V)
11% 45% 34% 10%
între 18-24 ani (70% mulțumire) decât pentru restul populației, pentru studenți (68%) ABRUD (O_C)
15% 40% 25% 20%
și antreprenori (66%), pentru persoanele fără copii în întreținere (66%) și pentru cei cu BEIUȘ (M_NV)
8% 46% 45% 2%
venituri peste medie (70%). CAREI (M_NV)
17% 36% 42% 4%
SLATINA (R_O)
· 11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire peste 70% din totalul populației 18% 35% 32% 15%
ALEXANDRIA (R_M)
intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), 11% 42% 42% 6%
MIHĂILEȘTI (O_M)
Drobeta-Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în 19% 31% 42% 8%
BICAZ (O_NE)
patru localități urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%). 9% 39% 36% 15%
CARANSEBEȘ (M_V)
Prin comparație cu rezultatele înregistrate în 2015, în cele BOLINTIN VALE (O_M) 6% 40% 39% 14%
2015 2020 Dif.
trei orașele martor tendințele sunt pozitive: PLOIEȘTI (R_M) 8% 34% 41% 17%
București 56% 60% +4%
Cluj-Napoca 70% 79% +9% R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe
Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est ,
Piatra Neamț 61% 69% +8% V=Vest
Satisfacția privind locuirea în oraș înregistrează indicele cel mai ridicat de corelație în raport cu GRAFIC 16.
satisfacția față de spațiile publice, precum piețele sau zonele pietonale. Cât de mulțumiți sunteți de disponibilitatea magazinelor de vânzare cu amănuntul din orașul dvs…..
[orașul dvs.]-comparație
GRAFIC 15.
Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de spațiile publice
100% 50% 39% 10% 2%
Oradea
90% DROBETA TURNU SEVERIN
% satisfacție față de spațiile publice
37% 47% 16% 1%

Băile ORADEA
80% 56% 26% 16% 1%
Herculane
TÂRGU JIU 29% 50% 15% 5%
70%
CLUJ-NAPOCA 28% 49% 19% 4%
60% MORENI 42% 32% 18% 8%
50% PIATRA NEAMȚ 30% 43% 20% 7%
Bicaz
40% VATRA DORNEI 18% 55% 24% 2%
Bolintin- CONSTANȚA
30% Vale
23% 48% 25% 4%
BUHUȘI
41% 30% 25% 4%
20%
TIMIȘOARA
15% 56% 13% 16%
10% BUCUREȘTI
16% 54% 25% 5%
0% MOLDOVA NOUĂ
21% 48% 26% 5%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% TÂRGU SECUIESC
20% 50% 20% 11%
% mulțumire privind locuirea în oraș ALEXANDRIA
12% 58% 25% 6%
REȘIȚA
4% 64% 27% 4%
ALBA IULIA
23% 44% 28% 4%
BUZĂU
2.2.9. DISPONIBILITATEA MAGAZINELOR 22% 45% 21% 11%
IAȘI
16% 50% 29% 5%
· Disponibilitatea magazinelor reprezintă aspectul cel mai puțin problematic la nivel urban BRAȘOV
18% 47% 24% 9%
(76% mulțumire). EFORIE
9% 57% 22% 11%
BICAZ
· Orașele din apropierea granițelor tind să înregistreze niveluri de satisfacție mai ridicat. 16% 48% 30% 6%
BĂILEȘTI
18% 45% 33% 3%
· Cinci localități urbane înregistrează valori ale mulțumirii peste 80%: Drobeta-Turnu SINAIA
16% 47% 36% 1%
Severin (95%), Oradea (89%), Cluj-Napoca și Tg. Jiu (88%), Moreni (87%). Valoarea cea CRAIOVA
15% 46% 27% 10%
mai scăzută s-a înregistrat în Ștefănești-Argeș (26%). BĂILE HERCULANE
17% 43% 33% 3%
BOLINTIN VALE
9% 52% 19% 20%
· Gradul de satisfacție crește odată cu dimensiunea urbană de la 68% în orașele sub SIMERIA
15% 45% 23% 14%
10.000 de locuitori, la 82% în orașele cu 300.000 - 500.000 locuitori. PLOIEȘTI
15% 45% 31% 9%
BEIUȘ
· În reședințele de județ, nivelul de satisfacție înregistrat este, în medie, cu 10% mai mare 19% 41% 31% 9%
SUCEAVA
(79%) decât în celelalte orașe. 20% 39% 37% 4%
CARACAL
11% 45% 34% 10%
· Persoanele cu nivel de satisfacție semnificativ mai scăzut decât media tind să fie MIHĂILEȘTI
15% 40% 25% 20%
ISACCEA
persoanele cu vârste peste 55 ani, cu educație inferioară, inactive sau pensionare. 8% 46% 45% 2%
SIGHIȘOARA
17% 36% 42% 4%
· Dinamica înregistrată în cele trei centre urbane pentru care sunt date la nivelul anului ABRUD
18% 35% 32% 15%
2015 este negativă: TĂȘNAD
11% 42% 42% 6%
SULINA
19% 31% 42% 8%
2015 2020 Dif. CAREI
9% 39% 36% 15%
CARANSEBEȘ
6% 40% 39% 14%
București 84% 79% -5% SLATINA
8% 34% 41% 17%
ȘTEFĂNEȘTI
Cluj-Napoca 91% 88% -3%
Piatra Neamț 85% 83% -2% R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe
V=Vest
3. PERCEPȚIA PRIVIND
CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA
ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII
CLIMATICE
36 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 3 - PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII CLIMATICE 37
3.1. Spații verzi, parcuri și grădini · La nivel național, 66% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de spațiile verzi, precum
parcuri și grădini, din orașele în care locuiesc.
· Nivelul cel mai ridicat de satisfacție privind calitatea spațiilor verzi a fost înregistrat în
GRAFIC 17.
Cât de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul dvs…..[orașul regiunea Sud-Est (71%), iar cel mai scăzut în Sud-Muntenia (49%).
dvs.]-comparație
· În patru municipii reședință, nivelul de mulțumire depășește 80%: Oradea (80%), Drobeta-
Turnu Severin (81%), Cluj-Napoca (82%) și Iași (82%); Alexandria este reședința care
înregistrează valori sub 40% (respectiv 38% mulțumire).
37% 45% 14% 3%
IAȘI
30% 52% 12% 5% · Persoanele mulțumite de calitatea spațiilor vezi au o probabilitate mai mare de a locui
CLUJ-NAPOCA
44% 37% 18% 1% în orașe cu populație între 100.000 - 500.000 locuitori (media mulțumirii 75%), decât în
ORADEA
49% 31% 18% 2% orașe sub 30.000 de locuitori (mulțumire 54%);.
22% 56% 14% 8%
TÂRGU SECUIESC
55% 23% 17% 6% · Locuitorii din reședințele de județ sunt semnificativ mai mulțumiți (68%) decât cei din
TIMIȘOARA
32% 45% 17% 5% orașele non-municipii (54%).
ALBA IULIA
24% 53% 18% 5%
TÂRGU JIU
24% 52% 20% 3% · Persoanele de vârstă medie, 35-44 ani, cu copii mici în întreținere, sunt semnificativ mai
CONSTANȚA
40% 36% 17% 6% nemulțumiți decât tinerii (18-24 ani) și persoanele fără copii în grijă.
BUZĂU
23% 53% 18% 6%
REȘIȚA
25% 48% 25% 2% · Persoane cu educație inferioară sunt mai puțin mulțumite de calitatea spațiilor verzi
MOLDOVA NOUĂ
48% 24% 27% 1% (58%) decât persoanele cu educație superioară (68%).
SINAIA
27% 45% 23% 5%
CRAIOVA
26% 45% 27% 1% · Satisfacția față de calitatea spațiilor verzi crește odată cu veniturile, de la 64% pentru
SIMERIA
29% 42% 25% 4% cei cu venituri individuale sub 2.000 lei/lună, la 71% pentru cei cu venituri individuale
SUCEAVA
20% 51% 28% 1% peste 5.000 lei/lună.
BICAZ
13% 58% 28% 1%
EFORIE
27% 42% 22% 8% · În comparație cu datele înregistrate la nivelul anului 2015 - Euro-barometru 419
BRAȘOV
8% 61% 30% 1% diferențele sunt următoarele:
MORENI
23% 44% 30% 3%
BĂILEȘTI
10% 56% 31% 2%
CAREI
17% 48% 30% 5%
CARACAL 2015 2020 Dif.
18% 47% 23% 12%
PIATRA NEAMȚ
18% 46% 20% 14%
VATRA DORNEI București 62% 62% 0%
23% 39% 25% 12%
BUCUREȘTI
17% 44% 35% 3% Cluj-Napoca 70% 82% +12%
SULINA
9% 51% 34% 6%
ISACCEA Piatra Neamț 83% 65% -18%
27% 32% 31% 10%
ABRUD
15% 44% 31% 11%
SIGHIȘOARA
21% 36% 40% 4%
SLATINA
12% 42% 40% 6%
TĂȘNAD
8% 44% 24% 24%
BEIUȘ
7% 44% 37% 11%
BOLINTIN VALE
10% 38% 38% 14%
PLOIEȘTI
13% 33% 40% 13%
CARANSEBEȘ
11% 32% 49% 8%
MIHĂILEȘTI
2% 39% 50% 10%
BĂILE HERCULANE
13% 25% 36% 25%
ALEXANDRIA
11% 13% 41% 36%
BUHUȘI
2% 21% 39% 38%
ȘTEFĂNEȘTI
3.2. Calitatea aerului GRAFIC 18.

Cât de mulțumiți sunteți de calitatea aerului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
· 60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de
reședință.
· Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în regiunile Foarte nemulțumit/ă NR
Nord-Est și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%).
55% 36% 6% 2%
· Satisfacția față de calitatea aerului crește odată cu scăderea dimensiunii demografice a ORADEA
26% 62% 11% 1%
72% 16% 6% 6%
localității, de la 34% în București, la 71% în orașele sub 10.000 de locuitori. TÂRGU JIU
28% 60% 12% 1%
CLUJ-NAPOCA
· Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național, 29% 58% 11% 2%
MORENI
gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media generală 21% 63% 15% 1%
PIATRA NEAMȚ
a reședințelor de județ cu 10% din total. Astfel, la nivel național urban, media satisfacției 26% 58% 14% 2%
VATRA DORNEI
înregistrată în reședințele de județ este de 54%, în celelalte municipii 68%, iar în celelalte 22% 61% 15% 2%
CONSTANȚA
orașe 70%. 18% 63% 13% 6%
BUHUȘI
12% 69% 12% 6%
· Calitatea aerului nemulțumește în mai mare măsură, prin comparație cu media în TIMIȘOARA
34% 46% 16% 4%
populație, persoanele cu vârste între 25-44 ani, părinții, în special mamele, persoanele BUCUREȘTI
13% 64% 16% 6%
MOLDOVA NOUĂ
cu studii peste medie, antreprenorii (patroni, sau specialiști pe cont propriu), cu venituri 23% 54% 21% 2%
TÂRGU SECUIESC
individuale peste 4.000 lei/lună. 24% 50% 20% 5%
ALEXANDRIA
16% 57% 22% 5%
· Prin comparație cu situația măsurată la nivelul anului 2015, datele privind satisfacția REȘIȚA
23% 49% 24% 1%
populației au următoarea dinamică: ALBA IULIA
16% 54% 21% 8%
BUZĂU
23% 47% 25% 3%
IAȘI
17% 52% 19% 11%
BRAȘOV
17% 52% 24% 7%
2015 2020 Dif. EFORIE
25% 43% 23% 9%
BICAZ
București 22% 34% +12% 22% 45% 28% 5%
BĂILEȘTI
20% 47% 21% 11%
Cluj-Napoca 51% 62% +11% SINAIA
18% 49% 23% 9%
CRAIOVA
16% 50% 27% 7%
Piatra Neamț 86% 83% -3% BĂILE HERCULANE
18% 45% 34% 3%
BOLINTIN VALE
11% 51% 24% 13%
SIMERIA
· Distribuția mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel PLOIEȘTI
18% 42% 34% 6%
21% 37% 29% 12%

național, de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești. BEIUȘ
21% 34% 40% 3%
SUCEAVA
11% 43% 38% 7%
CARACAL
20% 33% 31% 15%
MIHĂILEȘTI
9% 44% 39% 8%
ISACCEA
9% 40% 26% 24%
SIGHIȘOARA
3% 43% 36% 17%
ABRUD
12% 30% 28% 21%
TĂȘNAD
13% 27% 29% 29%
SULINA
8% 32% 46% 12%
CAREI
7% 29% 37% 22%
CARANSEBEȘ
11% 23% 27% 37%
SLATINA
1% 13% 33% 53%
ȘTEFĂNEȘTI
3.3. Nivelul zgomotului 3.4. Curățenia urbană

· Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de
· Nivelul zgomotului este un factor de stres urban semnificativ. Puțin peste jumătate din
57%.
populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din localitatea urbană
în care trăiește.
· Gradul de mulțumire este mai scăzut în orașele mici, sub 50.000 de locuitori (medie
49%), și București (46%).
· Ca și în cazul calității aerului, în orașele mici se înregistrează un plus de satisfacție,
prin comparație cu orașele mari: 49% media în localitățile peste 100.000 de locuitori,
· Calitatea curățeniei tinde să nemulțumească în mai mare măsură (prin comparație cu
respectiv 68% media în localitățile sub 20.000 de locuitori. În reședințele de județ media
media) persoanele cu vârste între 25-44 ani, active, din familii cu copii minori și venituri
este de 54%, în municipiile non-reședință 66%, iar în orașele non-municipii este de 71%.
medii sau sub medie.
· Ca tendință, persoanele de vârstă medie (25-54 ani), active, cu studii peste medie, cu
· În comparație cu situația înregistrată în 2015 pentru cele trei orașe, situația comparativă
venituri individuale peste 4.000 lei/lunar și copii în întreținere sunt semnificativ mai
este următoarea:
nemulțumite de calitatea zgomotului decât media populației.
· Datele comparative, din ultimii cinci ani, pentru orașele „martor” arată astfel:
2015 2020 Dif.

2015 2020 Dif.
Cluj-Napoca 68% 73% +5%
Piatra Neamț 74% 81% +7% · Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%)
și Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media
de mulțumire măsurată la nivel național. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în șapte
· În afara regiunii București-Ilfov, care se situează pe ultimul loc în ierarhia mulțumirii față localități, Ploiești fiind singura reședința situată pe ultimul loc (16% total mulțumire).
de nivelul zgomotului, Sud-Muntenia înregistrează de asemenea valori sub medie (54%),
prin prezența localității Ploiești în segmentul inferior al ierarhiei. În toate celelalte regiuni · La nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față
au fost măsurate ponderi ale satisfacției peste medie, regiunea Nord-Est clasându-se pe de curățenia urbană (42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată
primul loc, cu un nivel de mulțumire de 75% din totalul populației. de satisfacție a fost înregistrată în Sud-Est (71%), toate celelalte regiuni situându-se în
jurul valorii de 63% total mulțumire.
· În cele nouă orașe care înregistrează cote de apreciere de peste 80% se poziționează
două municipii-reședință: Suceava (85%) și Piatra Neamț (81%). Sub 40% apreciere
înregistrează București (33%) și Ploiești (29%).
GRAFIC 19. GRAFIC 20.

Cât de mulțumiți sunteți de nivelul zgomotului din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație Cât de mulțumiți sunteți de curățenia din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație
Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă
Foarte nemulțumit/ă NR Foarte nemulțumit/ă NR
22% 69% 8% 63% 25% 8% 3%

MOLDOVA NOUĂ SINAIA
32% 59% 9% 1% 27% 56% 11% 5%
TĂȘNAD SUCEAVA
30% 59% 8% 4% 20% 61% 19% 0%
VATRA DORNEI BICAZ
45% 42% 8% 5% 17% 62% 21% 1%
SINAIA EFORIE
23% 62% 13% 1% 28% 49% 18% 6%
SUCEAVA ISACCEA
21% 62% 15% 2% 16% 58% 21% 4%
BĂILEȘTI CONSTANȚA
18% 64% 18% 22% 51% 24% 3%
BICAZ DROBETA TURNU SEVERIN
15% 66% 16% 2% 18% 54% 17% 10%
PIATRA NEAMȚ CLUJ-NAPOCA
18% 62% 18% 1% 25% 47% 23% 5%
EFORIE ALBA IULIA
16% 61% 20% 4% 13% 56% 18% 12%
MORENI VATRA DORNEI
26% 50% 21% 3% 22% 46% 21% 10%
DROBETA TURNU SEVERIN ORADEA
23% 50% 22% 5% 15% 53% 31% 1%
ISACCEA MOLDOVA NOUĂ
21% 51% 26% 2% 10% 58% 25% 8%
SIMERIA TÂRGU JIU
17% 54% 21% 7% 16% 51% 23% 8%
BUHUȘI TÂRGU SECUIESC
11% 60% 25% 4% 28% 38% 26% 7%
CARACAL IAȘI
20% 50% 23% 6% 17% 49% 28% 6%
REȘIȚA TĂȘNAD
15% 53% 21% 9% 14% 51% 24% 10%
TÂRGU SECUIESC BUZĂU
20% 47% 26% 7% 12% 53% 30% 5%
ORADEA CARACAL
21% 45% 35% 16% 46% 23% 15%
SULINA REȘIȚA
17% 48% 30% 3% 21% 41% 33% 5%
CONSTANȚA SLATINA
18% 46% 24% 10% 18% 43% 34% 2%
ALBA IULIA SULINA
16% 47% 28% 6% 11% 50% 29% 10%
SIGHIȘOARA CAREI
12% 47% 37% 5% 17% 44% 23% 16%
CAREI BRAȘOV
12% 45% 29% 12% 14% 45% 35% 6%
BUZĂU BĂILEȘTI
17% 40% 37% 6% 12% 47% 28% 13%
SLATINA PIATRA NEAMȚ
16% 41% 34% 9% 18% 40% 34% 6%
ABRUD ABRUD
23% 33% 31% 12% 18% 37% 30% 13%
IAȘI SIGHIȘOARA
12% 42% 37% 8% 13% 42% 35% 9%
ALEXANDRIA CRAIOVA
8% 45% 31% 15% 14% 38% 40% 3%
BĂILE HERCULANE SIMERIA
10% 44% 36% 10% 14% 36% 40% 10%
TÂRGU JIU MORENI
12% 40% 32% 14% 10% 37% 38% 14%
CLUJ-NAPOCA TIMIȘOARA
6% 46% 35% 14% 14% 32% 25% 27%
MIHĂILEȘTI BUCUREȘTI
12% 39% 27% 22% 6% 40% 27% 21%
BOLINTIN VALE ȘTEFĂNEȘTI
13% 36% 27% 24% 15% 25% 25% 34%
BEIUȘ ALEXANDRIA
6% 41% 33% 19% 6% 33% 51% 11%
ȘTEFĂNEȘTI MIHĂILEȘTI
10% 35% 39% 14% 2% 34% 53% 12%
TIMIȘOARA BĂILE HERCULANE
11% 33% 33% 20% 5% 26% 36% 32%
BRAȘOV BEIUȘ
9% 34% 44% 13% 7% 23% 37% 32%
CARANSEBEȘ BOLINTIN VALE
6% 35% 42% 14% 4% 24% 48% 24%
CRAIOVA CARANSEBEȘ
9% 24% 32% 33% 7% 15% 24% 54%
BUCUREȘTI BUHUȘI
2% 26% 39% 32% 2% 15% 32% 50%
PLOIEȘTI PLOIEȘTI
3.5. Schimbarea climatică GRAFIC 21.

Corelație între nivelul de mulțumire privind locuirea în oraș și satisfacția față de spațiile verzi
· 53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei
împotriva schimbării climatice”.
90%
· Cu excepția Bucureștiului, unde mai puțin de jumătate din populație este de acord cu 80%
% satisfacție privind spațiile verzi

această afirmație, orașele peste 300.000 de locuitori înregistrează procente semnificativ 70%
peste media populației care apreciază că orașul este activ în acest efort (71% media 60%
acordului).
50%
Mihăilești Alexandria
· Nord-Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale cu 62% acord privind afirmația. Pe 40%
Băile
ultimul loc, cu 39% acord, se află regiunea Sud-Muntenia. 30% Herculane
Ștefănești Buhuși
· Persoanele care se declară mai puțin mulțumite de modul de implicare al orașului lor în 20%
lupta împotriva schimbării climatice tind să aibă următorul profil socio-demografic: vârste 10%
între 25-44 ani, părinți cu copii minori, în special mame, cu studii universitare, antreprenori 0%
sau angajați în sistemul privat, cu venituri individuale ridicate (peste 4.500 lei). 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
% mulțumirea privind locuirea în oraș
· În comparație cu datele înregistrate în 2015 situația prezentă este următoarea:
2015 2020 Dif.
· Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se
află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei
împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia
(96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%). În zece localități se înregistrează ponderi ale
acordului sub 40%. Tg. Jiu (39%), Alexandria (36%) și Ploiești (26%) sunt reședințele din
eșantion în care acest efort este apreciat de către cetățeni cel mai puțin.
Toate aspectele legate de mediu și calitatea acestuia corelează direct cu mulțumirea cetățenilor
privind locuirea în oraș. Indicele cel mai ridicat de corelație a fost înregistrat în raportul cu spațiile
verzi, grădinile, parcurile, aproximativ jumătate din gradul de satisfacție față de locuirea urbană
fiind influențat de calitatea spațiilor verzi de care orașul dispune.
46 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA
GRAFIC 22. BAROMETRU URBAN . Calitatea Vieții în Orașele din România

În ce măsură sunteți de acord cu afirmația că orașul dvs. este dedicat luptei împotriva schimbării
climatice (eficiență energetică, transport ecologic)- comparație
Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord
În total dezacord NR
64% 32% 3%
SINAIA
41% 48% 5% 4%
SUCEAVA
20% 59% 14% 3%
CLUJ-NAPOCA
15% 58% 25% 1%
CONSTANȚA
21% 52% 24% 1%
MOLDOVA NOUĂ
30% 42% 26% 2%
BICAZ
30% 40% 25% 3%
4. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR
ORADEA
37% 33% 25% 3%
SLATINA
16% 53% 30% 1%
ISACCEA
DESPRE ORAȘUL LOR

16% 53% 32%
EFORIE
15% 52% 24% 7%
VATRA DORNEI
22% 44% 20% 10%
ALBA IULIA
18% 47% 21% 7%
TIMIȘOARA
28% 37% 22% 11%
IAȘI
25% 40% 35%
SULINA
21% 41% 29% 5%
SIGHIȘOARA
14% 44% 29% 8%
TÂRGU SECUIESC
17% 40% 34% 6%
CARANSEBEȘ
32% 24% 26% 14%
ABRUD
6% 46% 24% 11%
22% 30% 25% 17%
BRAȘOV
12% 38% 45% 6%
BĂILE HERCULANE
7% 43% 32% 17%
CARACAL
12% 37% 30% 10%
REȘIȚA
12% 37% 41% 10%
MIHĂILEȘTI
10% 39% 45% 7%
TĂȘNAD
16% 32% 22% 21%
BĂILEȘTI
6% 41% 34% 12%
PIATRA NEAMȚ
10% 37% 25% 16%
BUCUREȘTI
6% 35% 33% 17%
ȘTEFĂNEȘTI
5% 36% 27% 17%
CRAIOVA
6% 33% 55% 5%
CAREI
8% 31% 41% 12%
BUZĂU
13% 26% 46% 13%
TÂRGU JIU
6% 30% 39% 23%
ALEXANDRIA
11% 25% 31% 32%
BEIUȘ
2% 31% 35% 28%
MORENI
13% 19% 38% 13%
SIMERIA
3% 28% 34% 29%
BOLINTIN VALE
3% 23% 41% 23%
PLOIEȘTI
11% 51% 35%
BUHUȘI
48 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 4 - PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR 49
4.1. Siguranță și încredere GRAFIC 24.

În ce măsură sunteți mulțumit de siguranța în spațiile publice din orașul dvs- comparație
4.1.1. SIGURANȚA ÎN SPAȚII PUBLICE

· 66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din Foarte nemulțumit/ă NR
spațiile publice. 34% 52% 9% 2%
CLUJ-NAPOCA
46% 40% 11% 3%
· Satisfacția față de siguranța în spațiile publice tinde să crească odată cu creșterea ORADEA
15% 63% 14% 8%
dimensiunii demografice a localității, cu excepția Bucureștiului, care înregistrează un BUHUȘI
44% 34% 19% 3%
nivel de satisfacție sub medie. SUCEAVA
42% 34% 18% 2%
SINAIA
· În municipiile urbane, altele decât reședințele de județ, percepția privind siguranța în 25% 51% 20% 4%
ALBA IULIA
spații publice este mai mică decât media generală (62%). 19% 57% 21% 3%
CONSTANȚA
28% 48% 23% 2%
· În topul ierarhiei regionale sunt regiunile Nord-Vest (77%) și Sud-Est (72%). Regiunea DROBETA TURNU SEVERIN
14% 62% 23% 3%
MOLDOVA NOUĂ
București-Ilfov (57% total mulțumire) și Sud-Vest Oltenia (63%) se poziționează în partea 34% 41% 17% 6%
ALEXANDRIA
inferioară a ierarhiei. 18% 57% 25% 1%
EFORIE
31% 43% 17% 9%
· Oradea (86%) și Cluj-Napoca (87%) sunt cele două localități urbane care depășesc pragul IAȘI
21% 53% 15% 8%
de 80% mulțumire. TÂRGU SECUIESC
17% 57% 24% 2%
BICAZ
· Nesiguranța în spații publice este resimțită mai acut de femei decât de bărbați, de ISACCEA
20% 52% 24% 4%
persoanele cu copii în întreținere decât cele fără copii și, într-o mai mare măsură, de BĂILEȘTI
16% 57% 26% 2%
29% 43% 21% 7%

persoanele cu educație medie sau inferioară, activism scăzut pe piața muncii și venituri TIMIȘOARA
9% 62% 27% 2%
sub medie, decât de restul populației. CAREI
20% 50% 17% 11%
VATRA DORNEI
· Satisfacția privind siguranța în spații publice corelează într-o mare măsură cu mulțumirea 17% 53% 19% 10%
BUZĂU
privind locuirea în oraș. 14% 55% 31% 1%
TĂȘNAD
18% 49% 16% 12%
BRAȘOV
20% 47% 29% 4%
GRAFIC 23. MORENI
Corelație între mulțumirea privind siguranța în locuri publice și mulțumirea privind locuirea în oraș SLATINA
28% 38% 29% 5%
22% 43% 28% 7%

TÂRGU JIU
16% 48% 28% 5%
REȘIȚA
100%
% mulțumirea față de siguranța în spațiile publice
24% 40% 28% 9%

SIGHIȘOARA
90% 11% 52% 24% 12%
BOLINTIN VALE
18% 45% 34% 3%
80% SULINA
12% 51% 22% 14%
70% PLOIEȘTI
22% 36% 30% 11%
60% ABRUD
11% 47% 32% 10%
ȘTEFĂNEȘTI
50% 20% 37% 25% 16%
BUCUREȘTI
40% 12% 43% 29% 16%
CARACAL
30% 12% 42% 33% 9%
PIATRA NEAMȚ
18% 36% 36% 4%
20% SIMERIA
Coeficient de corelație BĂILE HERCULANE
14% 38% 42% 6%
10%
9% 44% 35% 13%
CARANSEBEȘ
0% 11% 41% 34% 10%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% CRAIOVA
13% 38% 41% 8%
MIHĂILEȘTI
% mulțumirea privind locuirea în oraș 11% 25% 33% 23%
BEIUȘ
4.1.2. SIGURANȚA ÎN ORAȘ · Percepția privind siguranța în spații publice corelează în proporție de aproximativ 80%
cu sentimentul de siguranță al respondentului în oraș. În contextul COVID 19, „spațiul
GRAFIC 25. public” fiind perceput ca spațiu de mai mică siguranță decât „orașul în general”.
În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în orașul meu”
· 73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește.
· Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți
În total dezacord NR au declarat că se simt în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu
SINAIA
62% 32% 2% 0% populație între 300.000 - 500.000 de locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de
SUCEAVA
70% 23% 4% 3% locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată (78% din totalul populației se simte
40% 51% 7% 3% în siguranță).
52% 38% 9% 2%
ORADEA
51% 37% 11% · În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță este mai accentuat (85%). După
SULINA
24% 63% 10% 2% București-Ilfov, în regiunea Vest se înregistrează valori mai scăzute decât media generală
CAREI
29% 57% 12% 2% (69%).
CLUJ-NAPOCA
40% 45% 11% 4%
ALBA IULIA · Persoanele cu educație inferioară, activism social mai slab și venituri sub medie au
35% 50% 14% 1%
ISACCEA tendința de a se declara mai puțin mulțumite de siguranța din oraș, decât restul
33% 50% 15% 2%
TĂȘNAD populației.
24% 57% 18%
BICAZ
VATRA DORNEI
18% 62% 13% 6% · Comparația cu date înregistrate în 2015 se prezintă astfel:
30% 50% 16% 3%
SIGHIȘOARA
50% 29% 11% 8%
ALEXANDRIA 2015 2020 Dif.
33% 47% 17% 3%
TIMIȘOARA
11% 68% 19% 3%
BUHUȘI București 61% 62% +1%
13% 66% 21% 1%
CONSTANȚA
35% 44% 17% 5% Cluj-Napoca 92% 86% -6%
TÂRGU SECUIESC
37% 40% 20% 3%
SLATINA Piatra Neamț 88% 66% -12%
22% 55% 21% 2%
MORENI
18% 58% 24% 0%
EFORIE
22% 54% 20% 4%
BĂILEȘTI
30% 46% 18% 6%
REȘIȚA
6%
4.1.3. SIGURANȚA ÎN CARTIER
31% 43% 21%
IAȘI
20% 52% 24% 1%
MOLDOVA NOUĂ · „Cartierul” este un termen care primește definiții diferite în funcție de tipul de oraș și de
19% 52% 21% 7%
BUZĂU respondent. Cartierul reprezintă „zona de proximitate”.
35% 36% 15% 14%
ABRUD
23% 47% 21% 10% · Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului,
BRAȘOV
22% 46% 24% 8% respectiv 77%.
TÂRGU JIU
11% 56% 21% 10%
PLOIEȘTI · 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în
28% 39% 30% 2%
BĂILE HERCULANE siguranță în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea București-
13% 53% 23% 8%
PIATRA NEAMȚ Ilfov sunt de acord cu această afirmație.
34% 32% 11% 10%
BEIUȘ
12% 52% 28% 9%
CRAIOVA · Diferențele socio-demografice între respondenți sunt slab semnificative. Analiza de profil
24% 38% 23% 13%
BUCUREȘTI evidențiază doar faptul că persoanele cu venituri peste medie au tendința de a fi mai
9% 52% 29% 8%
BOLINTIN VALE mulțumite de siguranța din cartierul în care trăiesc (80%) decât restul populației.
19% 40% 18% 8%
SIMERIA
11% 47% 24% 17% · Prin comparație cu 2015 se observă o ușoară tendință descendentă pentru toate cele
CARACAL
17% 38% 36% 10% trei orașe de referință:
MIHĂILEȘTI
4% 43% 35% 10%
ȘTEFĂNEȘTI
11% 36% 38% 11%
CARANSEBEȘ
GRAFIC 27.
2015 2020 Dif. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu”

Piatra Neamț 89% 75% -14% 53% 44% 2% 0%
SINAIA
70% 22% 6% 2%
SUCEAVA
49% 44% 7% 1%
· Siguranța în cartier corelează semnificativ cu mulțumirea privind locuirea în oraș. 33% 57% 7% 3%
BUHUȘI
57% 33% 9% 2%
ORADEA
33% 56% 11% 0%
ISACCEA
26% 63% 11%
GRAFIC 26. BICAZ
17% 72% 10% 1%
Corelație între siguranța în cartier și mulțumirea locuirii în oraș MORENI
31% 58% 11% 1%
TĂȘNAD
48% 40% 12%
SULINA
36% 52% 10% 1%
120% SIGHIȘOARA
% mulțumirea față de siguranța în cartier
35% 53% 10% 2%

CLUJ-NAPOCA
100% 30% 57% 12% 1%
CAREI
62% 24% 9% 5%
ALEXANDRIA
80% 39% 46% 13% 2%
TÂRGU SECUIESC
43% 42% 12% 3%
60% ALBA IULIA
49% 33% 13% 4%
TIMIȘOARA
34% 45% 18% 2%
40% IAȘI
14% 66% 21%
Coeficient de corelație EFORIE
20% 30% 48% 17% 5%
REȘIȚA
rxv = 0,490 41% 36% 22% 1%
SLATINA
0% 21% 56% 23% 0%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% CONSTANȚA
16% 61% 21% 3%
MOLDOVA NOUĂ
% mulțumirea privind locuirea în oraș 27% 50% 19% 5%
BRAȘOV
37% 39% 22% 3%
BĂILE HERCULANE
26% 50% 18% 7%
BUZĂU
27% 48% 14% 8%
PIATRA NEAMȚ
25% 50% 22% 4%
BĂILEȘTI
14% 61% 17% 6%
BOLINTIN VALE
23% 52% 19% 6%
TÂRGU JIU
13% 59% 21% 6%
PLOIEȘTI
17% 55% 24% 4%
CRAIOVA
28% 42% 17% 12%
BUCUREȘTI
43% 26% 14% 15%
ABRUD
30% 32% 15% 15%
BEIUȘ
17% 44% 27% 5%
SIMERIA
8% 48% 29% 8%
ȘTEFĂNEȘTI
14% 41% 28% 17%
VATRA DORNEI
18% 36% 37% 9%
CARANSEBEȘ
18% 34% 36% 12%
MIHĂILEȘTI
5% 45% 38% 13%
CARACAL
4.1.4. ÎNCREDEREA ÎN OAMENI ÎN ORAȘ · 61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor;
GRAFIC 28. · Cote de încredere care se plasează sub această medie s-au înregistrat în regiunile Sud-
În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor din Vest Oltenia (58%), Sud-Muntenia (52%) și București-Ilfov (45%).
orașul în care trăiesc”
· Încrederea tinde să fie mai mare (63% în medie) în orașele mici, sub 20.000 de locuitori.
În total dezacord NR · Încrederea în majoritatea oamenilor din oraș tinde să scadă odată cu creșterea nivelului
30% 7% 1%
de educație de la 66% la nivelul celor cu educație profesională/10 clase, la 57% la nivelul
62%
SUCEAVA celor cu educație universitară.
40% 43% 16% 0%
ISACCEA
SULINA
45% 38% 17%
· Persoanele cu venituri medii (2.000-4.000 lei) tind să aibă mai multă încredere în
27% 55% 17% 0%
BICAZ concetățeni decât restul populației.
26% 57% 13% 5%
VATRA DORNEI
25% 55% 18% 2% · În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind
MOLDOVA NOUĂ
23% 56% 15% 5% singura reședință între acestea (91%). Sub 50% ponderi ale încrederii se înregistrează în
TIMIȘOARA
18% 60% 22% opt localități, din care trei reședințe: Tg. Jiu (46%), București (45%) și Ploiești (40%).
EFORIE
28% 50% 17% 3%
ORADEA · Comparativ cu 2015 situația pentru cele trei orașe incluse în Euro-barometru stă astfel:
19% 57% 16% 4%
MORENI
26% 49% 19% 5%
ALBA IULIA
25% 48% 21% 6%
SIGHIȘOARA 2015 2020 Dif.
11% 61% 23% 4%
16% 55% 23% 6% București 37% 45% +8%
TÂRGU SECUIESC
13% 58% 19% 6%
CLUJ-NAPOCA
17% 53% 29% 1% Cluj-Napoca 70% 71% +1%
CONSTANȚA
29% 40% 25% 6%
IAȘI Piatra Neamț 76% 65% -11%
12% 53% 20% 9%
PIATRA NEAMȚ
28% 35% 35% 3%
SLATINA
19% 43% 33% 4%
BUHUȘI 4.1.5. ÎNCREDEREA ÎN OAMENI DIN CARTIER
19% 41% 31% 7%
BĂILEȘTI
SINAIA
39% 20% 35% 1%
· 67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea
27% 11%
BRAȘOV
13% 45%
oamenilor din cartierul în care trăiești”.
11% 47% 29% 12%
BUZĂU
10% 47% 32% 9% · Cei care oferă încredere cartierului tind în proporție de 80% să acorde încredere și orașului
CRAIOVA
22% 33% 28% 15% în care trăiesc.
ABRUD
16% 40% 34% 10%
ȘTEFĂNEȘTI · Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în aceleași trei regiuni menționate
16% 38% 36% 10%
CARANSEBEȘ anterior: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%).
21% 32% 37% 7%
ALEXANDRIA
MIHĂILEȘTI
15% 37% 41% 7% · Ca tendință, persoanele cu venituri individuale de peste 4.000 lei/lună tind să aibă mai
CAREI
6% 46% 47% 1% mare încredere în oamenii din cartierul în care locuiesc decât restul populației.
5% 46% 47% 2%
TĂȘNAD
6% 45% 38% 10%
REȘIȚA 2015 2020 Dif.
3% 48% 30% 12%
BOLINTIN VALE
6% 44% 35% 13% București 54% 54% 0%
CARACAL
8% 38% 43% 10%
TÂRGU JIU
5% 41% 39% 6% Cluj-Napoca 76% 77% +1%
SIMERIA
11% 35% 33% 16%
BUCUREȘTI Piatra Neamț 72% 65% -7%
4% 36% 33% 9%
PLOIEȘTI
9% 29% 38% 24%
BĂILE HERCULANE
11% 26% 22% 25% · Încrederea în majoritatea oamenilor și sentimentul de siguranță sunt semnificativ
BEIUȘ
corelate, la nivel de oraș, dar mai ales la nivel de cartier:

Corelație între încredere și siguranță la nivel de cartier În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor din cartierul meu”

1,00
% acord cu afirmația “te poți baza pe majoritatea oamenilor din cartier”
0,90 61% 31% 7% 1%

SUCEAVA
34% 55% 11%
ISACCEA
0,80 15% 73% 6% 3%
MORENI
23% 61% 11% 4%
SIGHIȘOARA
0,70 22% 62% 13% 4%
BUHUȘI
46% 37% 17%
0,60 SULINA
22% 60% 14% 3%
MOLDOVA NOUĂ
44% 36% 17% 3%
0,50 TIMIȘOARA
36% 44% 15% 4%
ORADEA
31% 48% 16% 4%
0,40 ALBA IULIA
19% 60% 21%
EFORIE
0,30 18% 60% 18% 3%
TÂRGU SECUIESC
18% 59% 17% 5%
CLUJ-NAPOCA
0,20 55% 22% 17% 5%
ALEXANDRIA
26% 51% 23%
0,10 BICAZ
21% 56% 20% 3%
18% 59% 23% 1%
0,00 CONSTANȚA
36% 38% 24% 3%
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 SLATINA
36% 37% 21% 5%
IAȘI
13% 59% 22% 2%
% acord cu afirmația “mă simt în siguranță în cartier” SIMERIA
11% 56% 19% 6%
BOLINTIN VALE
28% 40% 22% 9%
ABRUD
23% 44% 25% 6%
BĂILEȘTI
25% 40% 21% 10%
PIATRA NEAMȚ
25% 39% 33% 3%
TĂȘNAD
20% 43% 23% 12%
BUZĂU
13% 50% 30% 7%
TÂRGU JIU
14% 48% 28% 7%
CRAIOVA
46% 15% 35% 0%
SINAIA
12% 48% 31% 8%
REȘIȚA
15% 44% 29% 8%
BRAȘOV
15% 43% 21% 20%
VATRA DORNEI
20% 37% 37% 6%
MIHĂILEȘTI
14% 40% 25% 15%
BUCUREȘTI
13% 41% 43% 3%
CAREI
7% 44% 35% 13%
CARACAL
17% 33% 37% 12%
CARANSEBEȘ
10% 40% 36% 13%
ȘTEFĂNEȘTI
20% 28% 38% 14%
BĂILE HERCULANE
19% 28% 15% 15%
BEIUȘ
5% 40% 33% 7%
PLOIEȘTI
4.2. Administrarea și guvernarea locală · 55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către
administrația locală.
4.2.1. INVESTIȚIILE REALIZATE DE CĂTRE PRIMĂRIE
· Mulțumirea cetățenilor este mai ridicată în orașele cu peste 50.000 de locuitori (63%), cu
excepția Bucureștiului, și mai scăzută în orașele între 10.000 - 50.000 de locuitori (46%).
GRAFIC 31.
În ce măsură sunteți mulțumit de proiectele de investiții realizare de către primărie - comparație · Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai
scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%).
· Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%)
și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%)
53% 35% 11% 1%
ORADEA și Alexandria (33%) fiind în acest segment.
49% 36% 11% 3%
SINAIA
55% 27% 12% 5% · Persoanele cu vârste între 18-24 ani tind să fie mai mulțumite decât restul populației
SUCEAVA
22% 57% 19% 2% (60%). De asemenea, un nivel mai ridicat de satisfacție a fost înregistrat în rândul
BICAZ
19% 56% 19% 4% angajaților din sistemul public (60%) și al persoanelor cu venituri individuale de peste
CONSTANȚA
11% 62% 26% 1% 3.000 lei/lună (66%).
MOLDOVA NOUĂ
27% 44% 18% 4%
CLUJ-NAPOCA
29% 40% 20% 9% 4.2.2 PREZENȚA, ATRAGEREA INVESTIȚIILOR PRIVATE
IAȘI
33% 36% 12% 14%
REȘIȚA · 54% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de atragerea investițiilor private în
20% 48% 18% 13%
VATRA DORNEI orașele în care locuiesc.
15% 53% 31% 1%
EFORIE
BUZĂU
21% 47% 20% 11%
· Locuitorii din orașele medii (20.000 - 50.000 locuitori) sunt semnificativ mai puțin
14% 54% 28% 5%
ISACCEA mulțumiți decât restul populației (medie 43% total mulțumire).
23% 42% 25% 7%
ALBA IULIA
16% 49% 24% 10%
· La nivel regional se înregistrează disparități semnificative între regiunile Nord-Vest (68%)
BĂILEȘTI
24% 37% 31% 6%
și Sud-Vest Oltenia (46%) respectiv, Sud-Muntenia (43%).
SLATINA
15% 46% 36% 3% · Tinerii (18-24 ani) și persoanele cu venituri peste medie tind să fie mai mulțumite decât
SULINA
16% 45% 37% 2% restul populației.
TĂȘNAD
19% 41% 21% 9%
TIMIȘOARA · Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%), Timișoara (71%), Constanța
17% 41% 26% 14%
SIGHIȘOARA (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). Sub 40% nivel de mulțumire s-a înregistrat în
19% 37% 30% 14%
ABRUD Piatra Neamț (37%), Caransebeș (37%), Alexandria (32%) și Buhuși (21%).
8% 45% 31% 15%
CARACAL
10% 43% 44% 3% Satisfacția față de atragerea investițiilor private corelează semnificativ cu aprecierea investițiilor
CAREI
17% 35% 38% 3% realizate de către Primărie.
SIMERIA
8% 43% 29% 14%
12% 38% 22% 20% GRAFIC 32.
BRAȘOV În ce măsură sunteți mulțumit de proiectele de investiții realizare de către primărie - comparație
11% 38% 34% 14%
CRAIOVA
8% 40% 34% 11% 90%
TÂRGU SECUIESC
19% 28% 36% 17%
TÂRGU JIU 80%
% satisfacție față de atragerea de

8% 37% 29% 18%
BUCUREȘTI 70%
4% 39% 46% 10%
MIHĂILEȘTI
10% 32% 44% 9% 60%
investiții private
PIATRA NEAMȚ
4% 36% 31% 21%
ȘTEFĂNEȘTI 50%
3% 35% 51% 12%
BĂILE HERCULANE 40%
6% 32% 38% 18%
BOLINTIN VALE
7% 30% 32% 23% 30%
PLOIEȘTI
5% 30% 51% 13%
MORENI 20%
13% 20% 51% 14%
ALEXANDRIA 10%
5% 26% 53% 14%
CARANSEBEȘ
2% 28% 38% 28% 0%
BEIUȘ 0% 20% 40% 60% 80%
8% 18% 28% 45% 100%
BUHUȘI
% satisfacție față de investițiile realizate de către Primărie
GRAFIC 33. 4.2.3. Activitatea administrației în domeniul urbanismului

În ce măsură sunteți mulțumit de prezența, atragerea investițiilor private - comparație
GRAFIC 34.
În ce măsură sunteți mulțumit de activitatea administrației publice locale în domeniul urbanismului
Foarte mulțumit/ă Mai degrabă mulțumit/ă Mai degrabă nemulțumit/ă - comparație
40% 41% 13% 3%
ORADEA Foarte nemulțumit/ă NR
30% 46% 14% 3%
CLUJ-NAPOCA
13% 62% 19% 3% 47% 35% 15% 3%
CONSTANȚA ORADEA
19% 53% 18% 8% 33% 43% 21% 2%
TIMIȘOARA SINAIA
31% 40% 19% 9% 22% 45% 19% 5%
IAȘI CLUJ-NAPOCA
46% 21% 29% 3% 18% 48% 22% 11%
SUCEAVA VATRA DORNEI
16% 50% 18% 14% 34% 32% 31% 3%
VATRA DORNEI SUCEAVA
24% 41% 24% 10% 16% 47% 20% 12%
ABRUD BUZĂU
11% 50% 12% 17% 13% 49% 34% 4%
BRAȘOV CONSTANȚA
16% 44% 36% 3% 13% 47% 27% 10%
BICAZ ALBA IULIA
15% 45% 30% 9% 9% 50% 28% 7%
ALBA IULIA TIMIȘOARA
15% 45% 36% 5% 16% 42% 29% 9%
SULINA IAȘI
14% 44% 26% 11% 19% 38% 39% 3%
BUZĂU MOLDOVA NOUĂ
26% 32% 40% 2% 13% 44% 38% 3%
TĂȘNAD SULINA
28% 28% 40% 1% 13% 44% 28% 12%
SINAIA ABRUD
14% 41% 43% 2% 21% 36% 30% 11%
EFORIE REȘIȚA
17% 38% 40% 5% 20% 36% 44% 0%
MOLDOVA NOUĂ EFORIE
17% 37% 30% 11% 17% 38% 28% 11%
SIGHIȘOARA SIGHIȘOARA
22% 31% 36% 10% 21% 33% 41% 5%
MORENI BICAZ
12% 40% 18% 13% 12% 41% 20% 18%
BUCUREȘTI BRAȘOV
18% 34% 42% 4% 13% 39% 39% 4%
SLATINA SIMERIA
8% 43% 27% 18% 9% 41% 40% 9%
BĂILEȘTI CARANSEBEȘ
12% 38% 44% 5% 11% 38% 42% 6%
ISACCEA SLATINA
6% 43% 44% 7% 14% 35% 44% 6%
CAREI BĂILEȘTI
11% 38% 41% 10% 10% 38% 44% 8%
MIHĂILEȘTI MIHĂILEȘTI
8% 40% 28% 16% 12% 35% 48% 5%
BOLINTIN VALE ISACCEA
9% 39% 33% 19% 8% 39% 35% 18%
CARACAL CARACAL
2% 44% 47% 7% 10% 37% 46% 8%
BĂILE HERCULANE BĂILE HERCULANE
11% 34% 30% 25% 6% 40% 41% 11%
BEIUȘ ȘTEFĂNEȘTI
9% 37% 37% 13% 18% 27% 41% 13%
DROBETA TURNU SEVERIN TÂRGU JIU
12% 33% 31% 19% 5% 39% 50% 5%
REȘIȚA CAREI
7% 37% 36% 13% 3% 41% 45% 9%
CRAIOVA MORENI
7% 36% 28% 17% 4% 40% 40% 13%
PLOIEȘTI DROBETA TURNU SEVERIN
6% 37% 45% 5% 4% 39% 33% 14%
SIMERIA BOLINTIN VALE
8% 34% 41% 15% 8% 35% 40% 11%
ȘTEFĂNEȘTI PIATRA NEAMȚ
5% 36% 34% 14% 15% 27% 38% 18%
TÂRGU SECUIESC ALEXANDRIA
19% 22% 38% 21% 6% 35% 33% 14%
TÂRGU JIU TÂRGU SECUIESC
6% 31% 45% 12% 9% 32% 33% 19%
PIATRA NEAMȚ BUCUREȘTI
4% 33% 47% 15% 7% 34% 33% 14%
CARANSEBEȘ CRAIOVA
11% 20% 48% 16% 6% 34% 33% 28%
ALEXANDRIA BEIUȘ
6% 15% 35% 41% 4% 36% 26% 18%
BUHUȘI PLOIEȘTI
7% 33% 46% 13%
BUHUȘI
14% 25% 57% 4%
TĂȘNAD
· Activitatea în domeniul urbanismului desfășurată de către administrațiile locale din GRAFIC 35.
mediul urban este mulțumitoare pentru 51% din populația urbană. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: „serviciile administrative ale orașului (meu)
ajută în mod eficient oamenii”- comparație
· Locuitorii din orașele cu populație între 50.000 - 500.000 de locuitori tind să fie mai
mulțumiți (56% media satisfacției) decât cei din orașele sub 50.000 de locuitori (48%
satisfacție).
· Persoanele din regiunea Nord-Vest au grad de mulțumire semnificativ peste medie În total dezacord NR
(62%). Sud-Muntenia (45%), Sud-Vest Oltenia (45%) și regiunea București-Ilfov (41) se 45% 38% 13% 2%
poziționează sub media la nivel național. ORADEA
12% 57% 23% 6%
CLUJ-NAPOCA
· Persoanele cu vârste cuprinse între 35-54 ani, studii superioare, venituri individuale peste 18% 50% 19% 3%
SIMERIA
4.000 lei/lună și copii în întreținere tind să fie mai puțin mulțumiți decât restul populației. REȘIȚA
23% 45% 15% 14%
30% 38% 23% 8%

· Opt din primele zece localități urbane în ierarhia aprecierii intervențiilor în domeniul IAȘI
19% 47% 23% 8%
urbanismului sunt reședințe de județ. Dintre acestea se remarcă Oradea, cu un nivel de ALBA IULIA
1%
31% 34% 29%
apreciere de peste 80%. SINAIA
14% 51% 33% 2%
CONSTANȚA
· La polul opus, în ultimele zece localități ca nivel de apreciere se regăsesc cinci reședințe de 22% 43% 26% 7%
SIGHIȘOARA
județ, inclusiv București. Dintre acestea se remarcă Ploiești, cu o cotă de apreciere de 40%. 23% 41% 36%
SULINA
12% 46% 31% 8%
TÂRGU SECUIESC
4.2.4 SERVICIILE ADMINISTRATIVE ÎN SPRIJINUL OAMENILOR VATRA DORNEI
11% 48% 24% 16%
9% 50% 30% 9%
· La nivel național, 53% din populația urbană este de acord cu faptul că serviciile TIMIȘOARA
17% 41% 20% 17%
administrative ale orașului în care locuiesc ajută eficient oamenii. BEIUȘ
21% 36% 41% 2%
BICAZ
· Distribuția acordului cu afirmația „serviciile administrative ale orașului meu ajută eficient 19% 38% 40% 3%
SLATINA
oamenii”, la nivelul eșantionului înregistrează disparități semnificative, de la o cotă a 4% 52% 27% 17%
CARACAL
acordului de 84% în Oradea, la 29% acord cumulat în orașul Buhuși. 10% 46% 30% 12%
BUZĂU
38% 17% 38% 7%
· Zece localități urbane înregistrează ponderi ale acordului de 65% sau mai mult din totalul SUCEAVA
5% 50% 26% 12%
populației urbane. Dintre acestea cinci sunt reședințe de județ: Constanța (65%), Alba BOLINTIN VALE
12% 42% 37% 8%
Iulia (66%), Iași (67%), Cluj-Napoca (69%) și Oradea (84%). Șase localități înregistrează CARANSEBEȘ
5% 48% 35% 11%
cote de acord sub 40%, Tg. Jiu (39%) fiind singura reședință de județ care se situează BĂILEȘTI
16% 36% 29% 18%
între acestea. ABRUD
6% 46% 37% 11%
13% 38% 49%
· Aprecierea este mai redusă în orașele sub 30.000 de locuitori (48%) și în București (44%). EFORIE
20% 30% 42% 7%
MORENI
· În regiunea Nord-Vest se înregistrează un nivel al acordului de 64%; Sub medie se 17% 33% 44% 5%
MOLDOVA NOUĂ
poziționează regiunile: Sud-Vest Oltenia (50%), Sud-Muntenia (47%) și București-Ilfov (44%). 7% 43% 30% 13%
PLOIEȘTI
19% 30% 49% 3%
· Persoanele cu studii superioare, cu copii și venituri peste medie tind să fie mai puțin de TĂȘNAD
8% 36% 41% 11%
acord cu afirmația. CRAIOVA
10% 35% 43% 10%
PIATRA NEAMȚ
8% 36% 30% 22%
· Raportat la anul 2015, aprecierea în București și Cluj-Napoca este relativ staționară. În BUCUREȘTI
12% 31% 37% 18%
cazul orașului Piatra Neamț se înregistrează un trend descendent. ALEXANDRIA
14% 30% 38% 15%
BRAȘOV
16% 25% 58% 0%
ISACCEA
2015 2020 Dif. 4% 36% 51% 9%
BĂILE HERCULANE
12% 27% 47% 14%
BUCUREȘTI 43% 44% +1% TÂRGU JIU
6% 33% 49% 12%
MIHĂILEȘTI
4% 30% 42% 18%
CLUJ-NAPOCA 66% 69% +3% ȘTEFĂNEȘTI
5% 28% 63% 3%
CAREI
PIATRA NEAMȚ 55% 44% -11% 1% 28% 45% 26%
BUHUȘI
4.2.5. ÎNCREDEREA ÎN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ GRAFIC 37.

Corelație între percepția eficienței serviciilor și încrederea în administrația locală
· 52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza
pe administrația publică din orașul meu”. 100%
· Încrederea declarată în administrația publică locală tinde să fie mai mare decât media, 90%
% satisfacția serviciilor administrative

în marile orașe (61%) cu excepția Bucureștiului, și în orașele sub 20.000 de locuitori (55%). 80%
70%
· Regiunile Nord Vest (63%) și Vest (59%) înregistrează valori semnificativ mai ridicate față
60%
de medie, iar regiunile Sud-Muntenia (50%) și Sud-Vest Oltenia (46%) valori sub medie.
50%
· Cotă mai scăzută de încredere în raport cu media s-a înregistrat în rândul următoarelor
40%
categorii de respondenți: persoane cu studii superioare (49% încredere); persoane cu copii
30%
în întreținere (50% încredere), persoane cu venituri individuale peste 4.000 lei / lună (47%
încredere). 20%
10%
· Dinamica față de 2015 pentru cele trei orașe este următoarea:
0
2015 2020 Dif. 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
% încrederea în administrația publică locală
BUCUREȘTI 56% 60% +4%
CLUJ-NAPOCA 70% 79% +9%
PIATRA NEAMȚ 61% 69% +8%
Încrederea în administrația locală corelează semnificativ atât cu percepția eficienței serviciilor

administrației publice locale, cât și cu gradul de satisfacție a activității administrației publice în
domeniul urbanismului.
GRAFIC 36.
Corelație între satisfacția față de activitatea în domeniul urbanismului și încrederea în administrația locală
90%
% satisfacție față de activitatea în domeniul
80%
70%
60%
urbanismului
50%
40%
30%
20%
10%
0
0% 20% 40% 60% 80% 100%
% încrederea în administrația publică locală

GRAFIC 38. 4.2.6. INFORMAREA ȘI IMPLICAREA CETĂȚENILOR ÎN DECIZIILE ADMINISTRATIVE

În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: „în general, te poți baza pe administrația
publică din orașul meu” - comparație 4.2.6.1 Informarea privind prevederile PUG și SDL
· 14% din populația urbană declară că deține informații privind Planul Urbanistic General
(PUG) și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).
În total dezacord NR · Nivelul de informare tinde să crească odată cu dimensiunea urbană de la 11% media în
44% 38% 16% 3%
orașele sub 50.000 de locuitori la 16% în orașele cu peste 300.000 de locuitori.
ORADEA
SINAIA
38% 37% 23% 0% · În regiunile Nord-Est și Nord-Vest s-au înregistrat nivelurile de informare cele mai ridicate
MOLDOVA NOUĂ
24% 50% 25% 1% (16%), iar în Sud-Muntenia cel mai scăzut (11%).
15% 55% 21% 6%
CLUJ-NAPOCA · Tinerii (18-24 ani) și persoanele peste 65 de ani sunt cele mai slab informate categorii,
13% 54% 32% 0%
ISACCEA 11% tinerii, respectiv 10% seniorii.
18% 49% 18% 6%
SIMERIA
23% 44% 24% 8% · Gradul de informare crește odată cu educația, de la 5% în rândul persoanelor cu educație
ALBA IULIA
25% 39% 19% 14% elementară, la 19% în rândul persoanelor cu studii universitare.
REȘIȚA
12% 53% 36%
EFORIE · Antreprenorii (19%) și angajații din sistemul public (17%) sunt mai informați decât restul
31% 33% 28% 6%
ABRUD populației.
30% 31% 30% 7%
IAȘI
18% 43% 24% 8% · Persoanele care au în întreținere copii minori tind să fie mai informate decât media (16%
SIGHIȘOARA
25% 36% 36% 4% informare).
MIHĂILEȘTI
24% 37% 39% 0%
SULINA · Gradul de informare crește odată cu categoria de venituri de la 12% în rândul celor cu venituri
18% 40% 39% 3%
BICAZ individuale sub 2.000 lei, la 25% în rândul celor cu venituri individuale peste 5.000 lei/lună.
37% 20% 38% 5%
SUCEAVA
CONSTANȚA
12% 44% 42% 1% 4.2.6.2. Implicarea cetățenilor
16% 40% 23% 20%
VATRA DORNEI · 3% din persoanele intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate/
21% 35% 40% 3%
SLATINA consultate în elaborarea PUG și SDL.
9% 47% 34% 4%
TIMIȘOARA
13% 42% 37% 6% · În cinci din cele 41 de localități urbane incluse în eșantion, niciuna dintre persoanele
MORENI
8% 47% 29% 13% intervievate nu a participat la elaborarea documentelor strategice ale administrației
PIATRA NEAMȚ
4% 50% 24% 15% publice locale, respectiv: Vatra Dornei, Eforie, Mihăilești, Caransebeș și Simeria. În alte
BOLINTIN VALE
9% 45% 30% 13% două localități, Caracal și Moldova Nouă, o persoană a declarat că a fost consultată / a
BUZĂU
11% 40% 39% 8% participat la realizarea acestor documente.
TÂRGU SECUIESC
7% 43% 37% 13%
CARANSEBEȘ · Șapte centre urbane, dintre care șase reședințe de județ, înregistrează ponderi ale
19% 30% 30% 20%
ALEXANDRIA implicării cetățenești peste media națională: Sinaia (8%), Iași (7%), Brașov (6%), Suceava
13% 34% 47% 4%
BĂILEȘTI (6%), Oradea (6%), Craiova (5%) și Tg. Jiu (4%).
8% 37% 41% 13%
ȘTEFĂNEȘTI
10% 36% 38% 11% · Orașele sub 50.000 de locuitori tind să implice mai puțin cetățenii - media 1%.
CRAIOVA
6% 39% 41% 12%
DROBETA TURNU SEVERIN · Valori peste medie au fost înregistrate în regiunile Centru și Nord-Est (4%).
12% 33% 35% 15%
BRAȘOV · La nivel național, ca tendință, profilul celor implicați are următoarele dominante: bărbați,
4% 40% 49% 7%
CAREI
6% 37% 39% 17% cu vârste între 55-64 ani, studii universitare, angajat în sistemul public, specialist
CARACAL
10% 31% 33% 20% independent sau patron, cu venituri individuale peste 4.000 lei/ lună.
BUCUREȘTI
14% 27% 54% 6%
TĂȘNAD
12% 28% 49% 11%
4.2.6.3 Cunoașterea proiectelor de dezvoltare urbană
BĂILE HERCULANE
19% 21% 23% 22% · 15% din totalul populației cunoaște proiectele de dezvoltare urbană ce vor fi implementate
BEIUȘ
12% 27% 46% 14% de administrația publică locală.
TÂRGU JIU
5% 34% 28% 16%
PLOIEȘTI · În orașele cu peste 50.000 de locuitori (inclusiv București), gradul de cunoaștere este
1% 35% 44% 18%
BUHUȘI peste medie (18%). În orașele sub 50.000 de locuitori, 11% dintre respondenți cunosc
aceste proiecte.
· Cota cea mai ridicată de cunoaștere a fost înregistrată în regiunea Nord-Vest (22%), iar Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative se reflectă asupra încrederii în
cea mai scăzută în Sud-Muntenia (9%). administrația publică locală:
· Segmentul de vârstă cel mai informat este 25-44 ani (18%), iar cel mai slab informat este · +8% încredere în administrație în cazul celor care cunosc PUG și SDL;
cel de 65 ani+ (12%).
· +11% încredere în administrație în cazul celor care cunosc proiectele de dezvoltare ce vor
· Informarea este corelată cu nivelul de educație: 7% informare în rândul celor cu studii fi implementate;
elementare, respectiv 22% informare în rândul celor cu studii universitare.
· +13% încredere în administrație în cazul celor care au fost implicați în realizarea PUG si
· Antreprenorii și angajații în sistemul public sunt categoriile ocupaționale cele mai
SDL.
informate (22%, respectiv 18%), persoanele inactive / șomerii înregistrează nivelul cel mai
redus de informare (10%).
4.2.7. ADMINISTRAREA ORAȘULUI
· Persoanele cu copii în întreținere tind să fie mai informate decât cele fără copii.
Participanților la sondajul de opinie li s-a solicitat să evalueze cu note, de la 1 (foarte nemulțumit)
· Informarea este corelată cu nivelul veniturilor, crescând de la 13% în rândul celor cu la 10 (foarte mulțumit), următoarele aspecte care vizează administrarea urbană:
venituri sub 2.000 lei/lună, la 25% în rândul celor cu venituri peste 5.000 lei/ lună.
· Felul în care sunt cheltuiți banii publici;
GRAFIC 39.
· Ritmul de dezvoltare al orașului;
Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative
Cunosc PUG, SDL Au fost consultați Cunosc proiectele Primăriei

· Cuantumul taxelor locale;
SINAIA 20% 8% 32%
· Relația cetățenilor cu autoritățile locale (timpul de rezolvare a problemelor, transparență,
IAȘI 25% 7% 25%
BRAȘOV 20% 6% 21%
profesionalism).
SUCEAVA 15% 6% 15%
ORADEA 21% 6% 30% La nivel național urban, relația cetățenilor cu autoritățile locale a obținut puctajul mediu cel mai
CRAIOVA 13% 5% 10% ridicat, 5,71 puncte din 10 posibile, iar felul în care sunt cheltuiți banii publici, punctajul cel mai
TÂRGU JIU 16% 4% 20%
ABRUD 13% 3% 11%
scăzut: 5,19 puncte.
ȘTEFĂNEȘTI 10% 3% 6%
ALBA IULIA 16% 3% 17%
BUCUREȘTI 15% 3% 16%
GRAFIC 40.
TĂȘNAD 9% 3% 15% Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă urbană la nivel național
CLUJ-NAPOCA 15% 3% 23%
SIGHIȘOARA 11% 3% 9%
TÂRGU SECUIESC 7% 3% 9%
BOLINTIN VALE 16% 2% 13%
ORADEA 5,19
ISACCEA 22% 2% 23%
ALEXANDRIA 14% 2% 7%
BĂILEȘTI 15%
SINAIA 5,23
16% 2%
DROBETA TURNU SEVERIN 7% 2% 9%
TIMIȘOARA 10% 2% 10% MOLDOVA NOUĂ 5,53
REȘIȚA 19% 2% 35%
SULINA 12% 2% 10% CLUJ-NAPOCA 5,71
CONSTANȚA 20% 1% 19%
SLATINA 7% 1% 8%
CAREI 17% 1% 15%
PIATRA NEAMȚ 13% 1% 14%
BĂILE HERCULANE 10% 1% 7%
BEIUȘ 11% 1% 9%
BICAZ 10% 1% 12%
MORENI 5% 1% 10%
BUZĂU 6% 1% 20%
BUHUȘI 4% 1% 7%
PLOIEȘTI 6% 1% 5%
CARACAL 4% 5%
CARANSEBEȘ 7% 8%
EFORIE 18% 19%
MIHĂILEȘTI 10% 10%
MOLDOVA NOUĂ 12% 22%
SIMERIA 6% 8%
VATRA DORNEI 36% 34%
Fiecare dintre cei patru indicatori sunt direct corelați cu încrederea în administrația publică GRAFIC 41.
locală: Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă
media aprecierii felului în care sunt cheltuiți banii publici
8,00
media aprecierii ritmului de dezvoltare a orașului
media aprecierii modului în care
7,00
sunt cheltuiți banii publici
media aprecierii cuantumului taxelor locale

6,00
media aprecierii relației cu cetățenii
5,00
4,00
3,05 3,1 3,39 3,91
3,00 BUHUȘI (O_NE)
3,82 4,23 4,04 4,74
2,00 PLOIEȘTI (R_M)
4,08 4,3 4,36 4,93
1,00 BOLINTIN VALE (O_M)
4,15 4,39 3,93 4,77
0 BUZĂU (R_M)
4,26 4,41 4,26 4,97
0% 20% 40% 60% 80% 100%
%încrederea în administrația publică 4,28 4,17 4,03 4,59
BĂILEȘTI (M_O)
4,30 4,01 4,22 4,62
TĂȘNAD (O_NV)
8,00 4,39 4,3 4,49 5,43
ALEXANDRIA (R_M)
7,00 4,58 4,92 5,31 5,43
media aprecierii ritmului de
SIMERIA (O_V)
dezvoltare a orașului
6,00 4,66 5,06 5,3 5,62

ABRUD (O_C)
5,00 4,70 4,59 4,56 5,04
4,00 4,71 4,74 4,97 5,13
CARACAL (M_O)
4,76 4,99 5,07 6,15
3,00 CARANSEBEȘ (M_V)
4,91 5,71 5,37 5,37
2,00 BUCUREȘTI (R_BI)
4,91 5,06 4,8 5,22
1,00 TÂRGU JIU (R_O)
4,95 5,37 4,96 5,21
0 CRAIOVA (R_O)
0% 20% 40% 60% 80% 100% 5,03 5,01 5,09 5,32
MIHĂILEȘTI (O_M)
5,08 4,95 5,16 5,37
MORENI (M_M)
8,00 5,19 5,32 4,93 5,29
ȘTEFĂNEȘTI (O_M)
media aprecierii cuantumului
7,00 5,23 5,32 4,85 6,23

ALBA IULIA (R_C)
6,00 5,31 5,6 6,34 6,79
EFORIE (O_SE)
taxelor locale
5,00 5,38 5,42 5,08 5,38

DROBETA TURNU SEVERIN (R_O)
4,00 5,43 5,63 5,33 5,7
SUCEAVA (R_NE)
3,00 5,53 4,87 4,39 5,39
BRAȘOV (R_C)
2,00 5,54 5,71 5,63 5,92
SIGHIȘOARA (M_C)
5,55 6,1 4,86 6,07
1,00 REȘIȚA (M_V)
5,64 6,75 5,63 6,51
0 TIMIȘOARA (R_V)
0% 20% 40% 60% 80% 100% 5,67 5,68 5,83 5,84
CAREI (M_NV)
VATRA DORNEI (M_NE)
5,71 6,64 6,35 6,61
SLATINA (R_O)
8,00 5,72 5,92 5,74 6,49
BICAZ (O_NE)
7,00 5,79 5,92 5,92 6,32
media aprecierii relației cu
ISACCEA (O_SE)
6,00 5,81 5,84 5,84 6,08
SULINA (O_SE)
5,00 6,00 6,54 7,01 6,98
cetățenii
MOLDOVA NOUĂ (O_V)

4,00 6,05 6,62 6,12 6,82
IAȘI (R_NE)
3,00 6,22 6,16 6,23 6,62
BEIUȘ (M_NV)
2,00 6,39 6,24 7,13 6,43
CONSTANȚA (R_SE)
1,00 6,70 6,99 6,75 7,18
SINAIA (O_M)
0 6,72 7,57 5,15 7,18
ORADEA (R_NV)
0% 20% 40% 60% 80% 100% 6,87 7,34 6,37 6,79
CLUJ-NAPOCA (R_NV)
%încrederea în administrația publică
· Media la nivel național a celor patru indicatori de performanță administrativă este · Distribuția percepției pe categorii ocupaționale înregistrează două „vârfuri”: la nivelul
de 5,4. Cumulat, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în categoriei persoanelor cu studii universitare (55%) și la nivelul persoanelor cu studii
administrația locală. elementare (56%).
· Analiza pe categorii urbane evidențiază patru clustere: · Patronii, angajații din sistemul public și elevii / studenții au o perspectivă mai optimistă
asupra disponibilității locurilor de muncă, decât restul populației (62% patronii, 58%
· C1 - orașele mari (50.000 - 500.000 locuitori): medie performanță administrativă =
angajați publici, 54% elevi/studenți).
5,7; principalul determinat pozitiv: satisfacția față de ritmul de dezvoltare a orașului;
· Ponderea celor care sunt de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un
· C2 - orașe foarte mici (sub 5.000 locuitori): medie performanță administrativă =
loc de muncă” crește odată cu veniturile la nivel individual, de la 48% în rândul celor cu
5,4; principalul determinat pozitiv: felul în care sunt cheltuiți banii publici;
mai puțin de 2.000 lei/lună, la 62% în rândul celor cu venituri de peste 4.000 lei/lună.
· C3 - orașe foarte mari (peste 500.000 locuitori): medie performanță administrativă
· Toate cele trei orașe martor înregistrează un trend pozitiv în raport cu 2015:
= 5,3; principalii determinați pozitivi: ritmul de dezvoltare a orașului și cuantumul
taxelor locale;
· C4 - orașe medii (5.000 - 50.000 locuitori): medie performanță administrativă = 5,2; 2015 2020 Dif.
principalul determinat pozitiv: cuantumul taxelor locale.
BUCUREȘTI 48% 59% +11%
· Regiunea Nord-Vest înregistrează media cea mai ridicată a indicatorilor de performanță
administrativă (6,3 puncte) la aceasta contribuind, în special, valoarea ridicată a CLUJ-NAPOCA 67% 81% +14%
indicatorilor privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și ritmul de dezvoltare a
PIATRA NEAMȚ 21% 31% +10%
orașului. Aceeași indicatori, prin cota ridicată de insatisfacție, poziționează regiunea
Sud-Muntenia pe ultimul loc al ierarhiei cu o medie cumulată de 4,8 puncte.
· Cota cea mai scăzută de apreciere față de performanța administrativă s-a înregistrat în
rândul persoanelor cu vârste între 18-44 ani, cu studii superioare și copii în întreținere, în
special din cauza nemulțumirii privind modul în care sunt cheltuiți banii publici.
4.3. Locurile de muncă

4.3.1. DISPONIBILITATEA LOCURILOR DE MUNCĂ
· La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș
este ușor să găsești un loc de muncă”.
· Percepția disponibilității locurilor de muncă corelează direct cu dimensiunea localității,

crescând de la 39% în orașele sub 10.000 de locuitori, la 62% în orașele peste 300.000
de locuitori.
· Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de disponibilitate (61%), urmată de
București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media națională au fost măsurate în
Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%).
· Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara

(71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează
în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
· Percepția disponibilității locurilor de muncă scade odată cu creșterea vârstei, de la 56%

în categoria tinerilor între 18-24 ani, la 46% în cazul celor cu vârste peste 65 de ani.
GRAFIC 42. 4.3.2. CALITATEA LOCURILOR DE MUNCĂ

În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești un loc de muncă”?
GRAFIC 43.
Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți de calitatea
Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord locurilor de muncă din orașul dvs.? (media aprecierilor)
45% 36% 11% 4%

CLUJ-NAPOCA TIMIȘOARA 7,1
28% 52% 16% 4%
SUCEAVA CLUJ-NAPOCA 6,9
28% 43% 17% 4%
TIMIȘOARA CONSTANȚA 6,7
29% 40% 20% 8%
ALBA IULIA IAȘI 6,5
20% 49% 22% 8%
ORADEA ORADEA 6,3
27% 39% 23% 5%
SINAIA BUCUREȘTI 6,2
20% 41% 26% 11%
BRAȘOV BRAȘOV 6,1
17% 43% 30% 6%
SIGHIȘOARA
30% 30% 24% 6%
BEIUȘ 6,0
SIMERIA
21% 38% 23% 8% ISACCEA 5,9
BUCUREȘTI
25% 34% 33% 6% SIGHIȘOARA 5,9
IAȘI
24% 35% 29% 11% SULINA 5,8
SLATINA
19% 38% 34% 9% CAREI 5,7
VATRA DORNEI
17% 39% 29% 13% SLATINA 5,7
ȘTEFĂNEȘTI
16% 37% 33% 14% DROBETA TURNU SEVERIN 5,7
BICAZ
12% 40% 30% 13% SUCEAVA 5,7
TÂRGU SECUIESC
15% 37% 24% 16% EFORIE 5,6
BEIUȘ
18% 34% 25% 22% BICAZ 5,6
ABRUD
19% 30% 48% 2% MOLDOVA NOUĂ 5,5
SULINA
10% 37% 39% 13% ABRUD 5,4
PLOIEȘTI
11% 37% 52% 1%
CONSTANȚA MIHĂILEȘTI 5,4
9% 38% 52% 0%
ISACCEA CRAIOVA 5,2
14% 33% 47% 7%
MOLDOVA NOUĂ CARACAL 5,2
5% 41% 36% 15%
BUZĂU ALBA IULIA 5,1
7% 38% 31% 21%
CARACAL SINAIA 5,1
6% 36% 26% 32%
EFORIE TÂRGU JIU 5,0
5% 36% 44% 10%
CARANSEBEȘ ȘTEFĂNEȘTI 5,0
6% 35% 40% 15%
CRAIOVA REȘIȚA 5,0
13% 25% 40% 20%
TÂRGU JIU CARANSEBEȘ 4,9
2% 33% 37% 28%
DROBETA TURNU SEVERIN TÂRGU SECUIESC 4,8
9% 24% 31% 30%
REȘIȚA ALEXANDRIA 4,8
10% 24% 52% 13%
BOLINTIN VALE BĂILE HERCULANE 4,8
4% 26% 48% 21%
PIATRA NEAMȚ
6% 21% 49% 24%
MORENI 4,7
MIHĂILEȘTI
3% 23% 37% 37% PLOIEȘTI 4,6
BĂILE HERCULANE
7% 17% 41% 34% TĂȘNAD 4,6
ALEXANDRIA
1% 20% 61% 18% PIATRA NEAMȚ 4,5
CAREI
2% 17% 53% 27% BOLINTIN VALE 4,4
TĂȘNAD
1% 16% 68% 14% VATRA DORNEI 4,3
MORENI
3% 12% 17% 65% BUZĂU 3,9
BĂILEȘTI
1% 13% 45% 40% BĂILEȘTI 3,8
BUHUȘI
SIMERIA 3,7
BUHUȘI 3,6
· Media națională a aprecierii calității locurilor de muncă din localitatea urbană în care 4.3.3. ROLUL INVESTIȚIILOR PRIVATE
trăiesc a fost de 5,6, pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Atât percepția privind disponibilitatea locurilor de muncă în localitatea în care trăiesc, cât și
media aprecierii calității locurilor de muncă din oraș corelează semnificativ cu nivelul de mulțumire
· Cea mai scăzută medie s-a înregistrat în orașele cu populație între 10.000 - 30.000 de
privind prezența / atragerea investițiilor private în localitate.
locuitori (4,8), iar cea mai ridicată medie în orașele cu populație între 300.000 - 500.000
locuitori (6,8).
· La nivel regional, pe primele poziții se situează București-Ilfov (media 6,2) și Nord-Vest 90%
% acord privind disponibilatea locurilor de

(media 6,2), iar pe ultimele poziții Nord-Est (media 5,2) și Sud-Muntenia (media 4,8). 80%
70%
· Bărbații (medie 5,7) tind să fie mai mulțumiți decât femeile (medie 5,4); aprecierea
60%
tinde să crească odată cu vârsta, de la 5,2 media în categoria 18-24 ani la 5,7 media
50%
în categoria 65 ani și peste; populația cu studii elementare înregistrează o medie de
muncă
apreciere semnificativ mai redusă 4,8 puncte; cel mai ridicat nivel de apreciere a fost 40%
măsurat în rândul antreprenorilor, media 5,9; persoanele cu venituri peste medie (venit 30%
individual peste 3.000 lei/lunar) tind să aibă o apreciere mai bună a calității locurilor de 20%
muncă din localitatea în care trăiesc.
10%
· Sărăcia în muncă afectează aproximativ 20% din populația urbană ocupată (persoane 0%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
care deși au cel puțin un loc de muncă declară că în cea mai mare parte a ultimului an
au avut frecvent dificultăți în a-și plăti facturile la sfârșitul fiecărei luni). % satisfacție privind atragerea investițiilor private
Corelația între aprecierea calității locurilor de muncă și percepția disponibilității locurilor de

muncă evidențiază patru categorii de centre urbane: orașe cu multe locuri de muncă, de bună
calitate (ex: Cluj-Napoca), orașe cu relativ multe locuri de muncă, dar de calitate mai slabă (ex: 8,0
% media mulțumirii privind calitatea

Simeria), orașe cu relativ puține locuri de muncă, dar de calitate bună (ex: Carei) și orașe cu 7,0
puține locuri de muncă și de relativ slabă calitate (ex Buhuși). 6,0
locurilor de muncă
5,0
4,0
GRAFIC 44. 3,0
Corelație între calitatea locurilor de muncă și disponibilitatea acestora
2,0
8,0 1,0
Cluj - Napoca 0
7,0
0% 20% 40% 60% 80% 100%
media calității locurilor de muncă
6,0 Carei % satisfacție privind atragerea investițiilor private
5,0
4,0
Simeria
3,0 Buhuși
2,0
1,0
0
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
% ușurința de a găsi un loc de muncă

4.4. Calitatea locuirii · Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care
trăiesc este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde
să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe,
GRAFIC 45. dar și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități).
În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în orașul meu este ușor să găsești o locuință bună la un
preț rezonabil”? · Satisfacția privind disponibilitatea locuințelor depinde de mărimea localității, centrele
urbane mari înregistrând o presiune locativă de aproape două ori mai mare decât orașele
Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord mici (65% acord cu afirmația „în orașul meu e ușor să găsești o locuință bună la un preț
În total dezacord NR rezonabil”, în orașele cu mai puțin de 5.000 locuitori, vs. 38% în București, sau 47% în
SUCEAVA
40% 44% 12% 5% orașele cu peste 300.000 locuitori).
26% 57% 16% 1%
EFORIE · În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat ca reședință
46% 16% 5%
MOLDOVA NOUĂ
33%
de Slatina, 77%. Pe ultimele două locuri are ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și
VATRA DORNEI
25% 53% 16% 5%
Alexandria (26%). Regiunile care se poziționează semnificativ sub media la nivel național
SLATINA
30% 47% 18% 5% sunt București-Ilfov (38%); Sud-Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%).
22% 50% 26% 2%
ISACCEA · Deficitul de locuințe afectează, în mai mare măsură, comparativ cu media, două categorii:
27% 43% 30% 0%
SULINA a) persoanele cu vârste între 25-44 ani, cu studii peste medie, cu copii minori în întreținere,
17% 52% 23% 7%
CONSTANȚA antreprenori sau angajați în sistemul privat și cu venituri individuale peste 4.000 lei/lună
42% 27% 20% 6%
SINAIA și b) persoane cu educație medie, cu venituri sub medie și copii în întreținere.
24% 42% 22% 8%
ALBA IULIA · Comparativ cu situația înregistrată în 2015, tendința este descendentă în toate cele trei
22% 44% 29% 4%
BICAZ centru urbane:
15% 51% 22% 11%
ȘTEFĂNEȘTI 2015 2020 Dif.
10% 54% 27% 9%
CARACAL
21% 42% 28% 7% BUCUREȘTI 42% 38% -4%
SIGHIȘOARA
17% 45% 29% 5% CLUJ-NAPOCA 44% 22% -11%
SIMERIA
28% 34% 25% 13%
IAȘI PIATRA NEAMȚ 60% 54% -6%
12% 48% 36% 3%
TĂȘNAD
23% 36% 29% 12%
BĂILE HERCULANE
4.5. Condițiile de viață pentru seniori

12% 48% 29% 11%
ORADEA
12% 42% 32% 13%
PIATRA NEAMȚ
14% 36% 26% 18%
TÂRGU SECUIESC
14% 35% 30% 15% Participanților la sondajul de opinie li s-a solicitat să aprecieze prin note de la 1 (foarte nemulțumit) la
REȘIȚA
13% 34% 22% 23% 10 (foarte mulțumit) calitatea condițiilor pe care orașul în care trăiesc le oferă persoanelor în vârstă.
BEIUȘ
CAREI
9% 36% 49% 6% · Media aprecierilor la nivel național urban a fost de 5,8 puncte.
11% 33% 33% 18%
BRAȘOV · Orașele stațiune (Vatra Dornei, Constanța, Eforie, Sinaia) se plasează pe primele poziții
5% 39% 34% 14%
BOLINTIN VALE ale ierarhiei.
14% 30% 43% 14%
MIHĂILEȘTI · Medii sub valoarea națională s-au înregistrat în orașele cu populație între 100.000 -
12% 32% 38% 13%
CARANSEBEȘ 300.000 locuitori (5,5) și în București (5,4).
5% 38% 37% 18%
PLOIEȘTI
4% 38% 38% 15% · Regiunile Sud-Est (medie 6,3) și Nord-Est (medie 6,2) se plasează pe primele locuri în
CRAIOVA
6% 35% 34% 26% ierarhia mediilor la nivel regional, iar regiunile Vest (media 5,3) și București-Ilfov (media
8% 33% 43% 13%
5,4) pe ultimele.
BUZĂU
11% 28% 28% 25% · Persoanele cu vârste peste 65 ani tind să fie mai mulțumite (media 6,0) decât persoane
BUCUREȘTI
9% 28% 34% 26% cu vârste sub 35 ani (media 5,6).
ABRUD
TIMIȘOARA
7% 27% 33% 22%
· Respondenții cu studii inferioare și cei cu studii universitare sunt mai puțin mulțumiți
BUHUȘI
8% 25% 30% 36% decât restul populației, 4,8 medie la nivelul celor cu mai puțin de 10 clase și 5,5 medie
MORENI
3% 30% 53% 6% la nivelul celor cu studii universitare și post universitare.
6% 23% 42% 27%
TÂRGU JIU · Angajații în sistemul privat și pensionarii tind să fie mai mulțumiți de condițiile de viață
4% 26% 41% 21%
BĂILEȘTI pentru seniori (media 5,9); cei mai puțin mulțumiți sunt șomerii (media 5,2).
9% 16% 48% 26%
ALEXANDRIA · Persoanele cu venituri peste 4.000 lei/ lună (media aprecierii 5,5) și persoanele cu venituri sub
5% 17% 30% 45%
CLUJ-NAPOCA 1.000 lei/lună (media aprecierii 5,4) tind să fie mai nemulțumite decât populația în general.
GRAFIC 46.
Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în orașul dvs., 4.6. Condițiile de petrecere a timpului liber
de condițiile de viață ale persoanelor în vârstă?
pentru tineri
Aprecierea cu note de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) a condițiilor de petrecere a
VATRA DORNEI 8,85
timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național media de 6,0 puncte.
CONSTANȚA 7,89
GRAFIC 47.
EFORIE 7,67
Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în orașul dvs.,
SINAIA 6,95
de condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri?
IAȘI 6,94
BICAZ 6,56
CLUJ-NAPOCA 7,53
SLATINA 6,55
TIMIȘOARA 7,30
CAREI 6,38 CONSTANȚA 7,12
DROBETA TURNU SEVERIN 6,36 ORADEA 7,11
ISACCEA 6,29 IAȘI 7,09
SIGHIȘOARA 6,23 BUCUREȘTI 6,77
ORADEA 6,17 DROBETA TURNU SEVERIN 6,75
SINAIA 6,71
ALBA IULIA 6,16
CARANSEBEȘ 6,55
SULINA 6,08
BRAȘOV 6,29
BEIUȘ 6,08
SLATINA 6,28
SUCEAVA 6,07
BICAZ 6,22
CLUJ-NAPOCA 5,98
BEIUȘ 6,12
CARACAL 5,96
CRAIOVA 6,11
MORENI 5,73 ISACCEA 6,04
TÂRGU SECUIESC 5,72 EFORIE 5,92
TĂȘNAD 5,51 SUCEAVA 5,90
TÂRGU JIU 5,51 SULINA 5,88
BUHUȘI 5,50 CAREI 5,85
MOLDOVA NOUĂ 5,84

BRAȘOV 5,50
SIGHIȘOARA 5,74
TIMIȘOARA 5,47
REȘIȚA 5,58
MOLDOVA NOUĂ 5,47
TÂRGU JIU 5,51
ALEXANDRIA 5,45
ABRUD 5,33
BUCUREȘTI 5,40
ALBA IULIA 5,32
CRAIOVA 5,40
ALEXANDRIA 5,32
PLOIEȘTI 5,38
PLOIEȘTI 5,18
BĂILE HERCULANE 5,33 VATRA DORNEI 5,14
CARANSEBEȘ 5,25 ȘTEFĂNEȘTI 5,12
ȘTEFĂNEȘTI 5,16 MIHĂILEȘTI 5,09
MIHĂILEȘTI 5,12 BĂILE HERCULANE 5,06
ABRUD 5,08 PIATRA NEAMȚ 5,04
CARACAL 5,02
BOLINTIN VALE 5,03
TÂRGU SECUIESC 4,94
SIMERIA 5,01
BUZĂU 4,69
REȘIȚA 5,01
BOLINTIN VALE 4,60
PIATRA NEAMȚ 4,92
TĂȘNAD 4,53
BĂILEȘTI 4,85
MORENI 4,41
BUZĂU 4,35
SIMERIA 4,17
BUHUȘI 3,71
BĂILEȘTI 3,13
· Media aprecierii este semnificativ mai ridicată în orașele peste 300.000 locuitori (7,0) și GRAFIC 48.
semnificat mai scăzut în orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori (medie 5,3). În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”?
· Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord-Vest (medie 6,6) se situează pe primele

poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima poziție (medie 5,2).
· Tinerii cu venituri sub 1.000 lei/lună, fără un loc de muncă, tind să fie mai puțin mulțumiți
(medie 5,2) decât restul populației.
82% 15% 2%1%
SUCEAVA
60% 34% 3% 2%
4.7. Prezența și integrarea străinilor

SINAIA
44% 48% 6%
SIGHIȘOARA
18% 74% 8%
EFORIE
4.7.1. PREZENȚA STRĂINILOR 42% 50% 5% 1%
ALBA IULIA
· 73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică ISACCEA
31% 60% 9%
36% 8% 2%
pentru orașul meu”. BRAȘOV
52%
48% 39% 12%

· În orașele cu populație între 50.000 - 500.000 locuitori se înregistrează valori ale SULINA
40% 47% 10% 1%
acordului semnificativ mai ridicate (80% în medie). În orașele sub 30.000 locuitori a fost SLATINA
43% 41% 10% 1%
înregistrat un nivel de acord mediu de 62%. Municipiul București se poziționează sub ORADEA
16% 67% 16% 1%
valoarea medie (68% acord). CONSTANȚA
23% 59% 7% 3%
CLUJ-NAPOCA
· Regiunile Centru (84% acord) și Sud-Est (80% acord) se poziționează pe primele locuri în 30% 50% 16% 3%
TÂRGU JIU
distribuția la nivel regional. Sud-Muntenia ocupă ultimul loc (62% acord). 27% 52% 19% 1%
TĂȘNAD
· Persoanele cu vârste între 18 și 24 ani tind să fie în mai mare măsură de acord cu 24% 55% 20% 2%
BICAZ
afirmația (76%) decât persoanele cu vârste peste 65 ani (69%). 20% 59% 9% 10%
31% 46% 13% 5%
· Persoanele cu studii superioare, active, cu venituri peste medie, tind să fie în mai mare PLOIEȘTI
22% 54% 8% 2%
măsură de acord cu afirmația. La polul opus, valori ale acordului s-au înregistrat în rândul MORENI
15% 60% 24% 2%
persoanelor cu studii inferioare, inactive și venituri sub medie. CAREI
31% 43% 11% 3%
· Comparativ cu anul 2015, în toate cele trei orașe „martor” s-au înregistrat tendințe negative: TIMIȘOARA
22% 51% 14% 10%
PIATRA NEAMȚ
2015 2020 Dif. 22% 51% 16% 4%
REȘIȚA
București 78% 68% -10% 32% 40% 26% 2%
IAȘI
Cluj-Napoca 91% 82% -9% 19% 52% 21% 7%
Piatra Neamț 82% 73% -9% MOLDOVA NOUĂ
32% 38% 13% 5%
BOLINTIN VALE
23% 46% 23% 4%
4.7.2. INTEGRAREA STRĂINILOR BUZĂU
34% 34% 19% 5%
BUCUREȘTI
· 70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu 20% 46% 19% 3%
CRAIOVA
sunt bine integrați”. 16% 48% 24% 11%
VATRA DORNEI
· Orașele turistice tind să înregistreze un nivel al acordului mai ridicat decât restul centrelor 11% 54% 27% 9%
CARACAL
urbane. 19% 42% 31% 6%
CARANSEBEȘ
36% 19% 10%
· În centrele urbane cu populație peste 50.000 de locuitori se înregistrează valori ale TÂRGU SECUIESC
24%
28% 29% 7%
acordului de peste 75%, cu excepția Bucureștiului, cu o medie de 64%. SIMERIA
27%
19% 34% 21% 13%

· La nivel regional pe primele locuri se poziționează Centru (79% acord) și Sud- Est (78%), BEIUȘ
9% 42% 32% 13%
iar pe ultimele două locuri Vest (62% acord) și Sud-Muntenia (62% acord). ȘTEFĂNEȘTI
8% 39% 30% 16%
· Persoanele tinere (18-24 ani) cu studii universitare și venituri peste medie tind să BĂILEȘTI
20% 26% 22% 28%
înregistreze un grad mai ridicat de acord (peste 75%) decât restul populației. ABRUD
16% 28% 31% 25%
ALEXANDRIA
· Dinamica, prin comparație cu 2015, pentru cele trei orașe martor este tendențial similară: 5% 30% 42% 22%
MIHĂILEȘTI
6% 22% 50% 21%
2015 2020 Dif. BĂILE HERCULANE
8% 21% 27% 43%
București 60% 64% +4% BUHUȘI
Piatra Neamț 68% 69% +1%

În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine integrați”?

65% 30% 3% 0%
SINAIA
80% 15% 4%
SUCEAVA
37% 55% 8%
ISACCEA
36% 55% 8%
SIGHIȘOARA
51% 39% 9%
SULINA
26% 60% 14% 0%
BICAZ
34% 51% 10% 1%
ALBA IULIA
24% 60% 15%
EFORIE
CONSTANȚA
SLATINA
24%
41%
59%
41%
16%
13% 2%
1%
5. PERCEPȚIA PRIVIND
SITUAȚIA PERSONALĂ
24% 56% 14% 3%
TÂRGU JIU
33% 46% 12% 2%
BRAȘOV
38% 42% 13% 1%
ORADEA
31% 48% 17% 4%
TĂȘNAD
17% 61% 7% 1%
MORENI
21% 57% 12% 9%
19% 58% 19% 3%
CAREI
30% 47% 13% 2%
PLOIEȘTI
34% 43% 21% 1%
IAȘI
17% 56% 18% 8%
VATRA DORNEI
24% 49% 22% 5%
MOLDOVA NOUĂ
21% 50% 16% 3%
CLUJ-NAPOCA
28% 43% 15% 2%
TIMIȘOARA
29% 41% 12% 4%
BOLINTIN VALE
19% 51% 20% 6%
PIATRA NEAMȚ
18% 48% 18% 2%
CRAIOVA
19% 47% 23% 4%
BUZĂU
10% 55% 24% 9%
ȘTEFĂNEȘTI
15% 50% 23% 4%
REȘIȚA
29% 35% 21% 6%
BUCUREȘTI
7% 55% 33% 5%
CARACAL
21% 39% 19% 8%
TÂRGU SECUIESC
23% 33% 26% 3%
SIMERIA
20% 34% 33% 13%
BĂILE HERCULANE
18% 32% 16% 16%
BEIUȘ
6% 39% 30% 15%
BĂILEȘTI
14% 27% 41% 18%
MIHĂILEȘTI
13% 27% 46% 10%
CARANSEBEȘ
14% 25% 31% 25%
ABRUD
12% 23% 42% 20%
ALEXANDRIA
6% 22% 31% 37%
BUHUȘI
86 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 5 - PERCEPȚIA PRIVIND SITUAȚIA PERSONALĂ 87
5.1 Percepția privind situația locului de muncă 5.2. Percepția privind situația financiară a
Persoanele care aveau un loc de muncă la momentul colectării datelor au fost întrebate cât de
gospodăriei
mulțumite sunt de situația respectivului loc de muncă. Pentru cei care aveau mai multe locuri de · 66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau
muncă întrebarea s-a referit la cel considerat de către respondent a fi cel principal. foarte mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc.
· 78% din populația urbană ocupată s-a declarat mulțumită sau foarte mulțumită de locul · În orașele cu dimensiuni demografice medii (30.000 - 300.000 de locuitori) ponderea
de muncă. celor mulțumiți este de aproximativ 74%.
· În orașele cu peste 300.000 de locuitori nivelul de satisfacție înregistrat a fost de 86%. · Cinci municipii înregistrează valori de mulțumire peste 80%: Suceava, Sighișoara, Cluj-
La polul opus, în orașele sub 20.000 de locuitori, gradul mediu de satisfacție este de 69%. Napoca, Craiova și Slatina, iar trei orașe valori sub 30%: Caransebeș, Eforie și Mihăilești.
Bucureștiul se poziționează sub medie cu 77% total mulțumire.
· Cele mai ridicate valori de mulțumire față de situația financiară a gospodăriei au fost
· Gradul de mulțumire cel mai ridicat a fost înregistrat în Nord-Vest (82%), iar cel mai declarate în regiunile Sud-Vest Oltenia (75%) și Centru (74%). Valorile cele mai scăzute au
scăzut în Sud-Muntenia (66%). fost înregistrate în Sud-Est (54%) și Vest (54%).
· Tendențial, nivelul de satisfacție față de locul de muncă prezent crește odată cu vârsta · Persoanele cu vârste sub 35 de ani tind să fie mai mulțumite (medie 72%), iar persoanele
activă, de la 77% valoare înregistrată în categoria 18-24 ani, la 80% satisfacție pentru peste 65 de ani mai nemulțumite ( medie 57%).
categoriile de vârstă peste 55 ani.
· Nivelul de satisfacție corelează direct cu nivelul de educație, de la 51% mulțumire în rândul
· Femeile cu studii superioare, cu minori în întreținere, cu venituri peste medie, angajate în persoanelor cu studii inferioare, la 78% mulțumire în rândul celor cu studii universitare.
sistemul bugetar, sunt tendențial semnificativ mai mulțumite în raport cu media populației.
· Ponderi ale satisfacției de peste 80% au fost înregistrate în rândul patronilor (82%) și
· Comparația cu datele înregistrate în 2015 pentru cele trei orașe este următoarea: angajaților din sistemul public (81%). Procente semnificativ mai scăzute înregistrează
persoanele inactive (52%) și șomerii (54%).
2015 2020 Dif. · 87% mulțumire în rândul celor cu venituri individuale de peste 5.000 lei/lună; 63%
mulțumire în rândul celor cu venituri sub 2.000 lei lunar.
· Nivel semnificativ mai scăzut de mulțumire în rândul gospodăriilor formate dintr-un
Cluj-Napoca 86% 89% +3% părinte singur, cu unul sau mai mulți copii care locuiesc în aceeași casă (61%) și în rândul
cuplurilor căsătorite care locuiesc cu cel puțin unul dintre părinți (63%).
· Comparativ cu 2015, datele sunt următoarele:
2015 2020 Dif.
București 64% 64% 0%


În general, cât de mulțumit sunteți de situația locului dvs. de muncă? În general, cât de mulțumit sunteți de situația financiară a gospodăriei dvs.?
Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord
În total dezacord NR În total dezacord NR
31% 59% 5% 4%
49% 37% 13% 2%
TIMIȘOARA SUCEAVA
35% 54% 8% 3%
35% 50% 12% 0%
CLUJ-NAPOCA SIGHIȘOARA
44% 45% 10% 1%
17% 67% 9% 7%
IAȘI CLUJ-NAPOCA
31% 57% 7% 1%
19% 63% 13% 2%
SIGHIȘOARA CRAIOVA
34% 53% 10% 2%
34% 48% 14% 1%
ALBA IULIA SINAIA
43% 44% 8% 5%
40% 42% 17% 1%
SUCEAVA SLATINA
21% 66% 13% 1%
22% 56% 18% 2%
ISACCEA ALBA IULIA
45% 37% 14% 2%
22% 56% 20% 3%
SLATINA CARACAL
15% 67% 15% 3%
31% 46% 20% 3%
DROBETA TURNU SEVERIN IAȘI
41% 42% 15% 2%
39% 37% 19% 4%
BUHUȘI ȘTEFĂNEȘTI
25% 57% 12% 6%
17% 59% 20% 4%
SULINA PLOIEȘTI
27% 55% 15% 1%
33% 43% 15% 7%
CRAIOVA SULINA
45% 37% 15% 2%
14% 61% 24% 1%
SINAIA SIMERIA
32% 49% 13% 4%
16% 57% 23% 4%
ORADEA TÂRGU JIU
31% 49% 16% 3%
18% 54% 22% 6%
BICAZ BICAZ
27% 53% 15% 4%
13% 57% 22% 6%
TÂRGU JIU BUZĂU
33% 47% 13% 5%
15% 54% 27% 4%
REȘIȚA BOLINTIN VALE
19% 60% 16% 4%
23% 47% 24% 7%
CAREI ORADEA
39% 40% 18% 2%
23% 45% 25% 6%
BUZĂU BEIUȘ
22% 55% 12% 8%
14% 53% 23% 10%
TĂȘNAD BRAȘOV
11% 66% 15% 4%
13% 52% 24% 11%
CONSTANȚA DROBETA TURNU SEVERIN
29% 48% 13% 5%
16% 48% 22% 9%
BUCUREȘTI BUCUREȘTI
25% 52% 12% 10%
19% 45% 27% 8%
BRAȘOV REȘIȚA
18% 58% 20% 3%
22% 41% 23% 6%
PLOIEȘTI ALEXANDRIA
29% 46% 18% 3%
31% 31% 34% 2%
BEIUȘ ISACCEA
19% 55% 16% 7%
12% 50% 28% 10%
ABRUD TĂȘNAD
13% 59% 23% 2%
18% 44% 26% 11%
MORENI TÂRGU SECUIESC
20% 52% 28% 1%
17% 44% 26% 11%
SIMERIA PIATRA NEAMȚ
27% 43% 23% 6%
14% 44% 32% 10%
CARACAL BĂILEȘTI
14% 56% 25% 3%
12% 46% 26% 8%
PIATRA NEAMȚ ABRUD
19% 50% 27% 2%
12% 45% 26% 8%
VATRA DORNEI BUHUȘI
14% 52% 33% 1%
15% 40% 32% 11%
BOLINTIN VALE TIMIȘOARA
25% 39% 30% 6%
7% 46% 41% 1%
BĂILEȘTI MOLDOVA NOUĂ
22% 42% 29% 7%
10% 42% 38% 4%
ALEXANDRIA VATRA DORNEI
9% 53% 36% 1%
5% 43% 46% 4%
ȘTEFĂNEȘTI MORENI
31% 30% 16% 18%
12% 35% 47% 4%
TÂRGU SECUIESC BĂILE HERCULANE
3% 58% 27% 6%
6% 36% 51% 7%
MOLDOVA NOUĂ CAREI
10% 49% 22% 13%
9% 31% 55% 4%
CARANSEBEȘ CONSTANȚA
8% 43% 44% 3%
4% 26% 53% 14%
BĂILE HERCULANE CARANSEBEȘ
1% 49% 33% 10%
2% 28% 64% 6%
EFORIE EFORIE
1% 32% 45% 15%
7% 18% 59% 10%
MIHĂILEȘTI MIHĂILEȘTI
5.3. Satisfacția față de viață în general GRAFIC 52.

În general, cât de mulțumit sunteți de viața pe care o duceți?
· 78% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită la întrebarea: „Cât
de mulțumiți vă considerați, în general, cu viața pe care o duceți?”.
· În 11 localități urbane, din care șapte reședințe de județ, nivelul satisfacției depășește
30% 58% 9% 2%
85%. Valori semnificativ mai scăzute în raport cu media s-au înregistrat în Băile Herculane ALBA IULIA
25% 62% 12% 1%
și Mihăilești. TÂRGU JIU
18% 69% 11% 2%
PLOIEȘTI
· Orașele cu populație peste 50.000 de locuitori tind să înregistreze valori de peste 80% 53% 34% 12% 1%
SUCEAVA
nivel general de mulțumire. 31% 56% 12% 1%
TĂȘNAD
· Regiunea Nord-Vest se află pe prima poziției a ierarhiei la nivel regional (85% mulțumire). CAREI
20% 66% 13% 1%
31% 55% 11% 3%

· Valori ale satisfacției ridicate au, ca tendință, o probabilitate mai ridicată să fie din IAȘI
24% 62% 9% 5%
partea tinerilor (18-24 ani), cu studii superioare, angajați în sistemul public, cu venituri CLUJ-NAPOCA
41% 45% 12% 2%
individuale de peste 4.000 lei lunar. ORADEA
23% 62% 12% 3%
BICAZ
· La nivelul celor trei localități martor, prin comparație cu 2015, tendințele sunt negative: 19% 66% 11% 2%
CRAIOVA
38% 47% 12% 2%
2015 2020 Dif. SIGHIȘOARA
5% 78% 15% 1%
MORENI
București 77% 75% -2% 35% 48% 16% 1%
SINAIA
Cluj-Napoca 88% 86% -2% 18% 65% 13% 3%
CARACAL
10% 73% 14% 4%
Piatra Neamț 78% 66% -12% BOLINTIN VALE
25% 57% 11% 6%
TIMIȘOARA
17% 65% 17% 1%
SIMERIA
34% 47% 16% 0%
5.4. Satisfacția față de locul în care trăiește ISACCEA

22% 57% 18% 4%
39% 40% 20% 1%

SLATINA
· 81% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită, în general, cu locul 25% 52% 22% 1%
BEIUȘ
în care trăiește. Satisfacția este cumulativă și are în vedere definiția „locului” pe care 18% 59% 16% 5%
BRAȘOV
respondentul o utilizează cel mai frecvent. 34% 42% 13% 8%
SULINA
14% 62% 21% 3%
· Șapte localități urbane înregistrează valori peste 90% ale satisfacției, dintre care cinci CONSTANȚA
28% 48% 15% 6%
reședințe de județ: Suceava, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Oradea și Ploiești. BUCUREȘTI
21% 54% 22% 2%
ȘTEFĂNEȘTI
· Tendențial, orașele mari, cu peste 100.000 de locuitori, înregistrează valori peste medie 21% 54% 19% 5%
BUZĂU
ale mulțumirii, București, însă, se poziționează sub medie (76%). 20% 52% 20% 6%
ABRUD
13% 56% 27% 2%
· Nord-Vest și Sud-Vest Oltenia sunt regiunile care conduc clasamentul la nivel regional cu VATRA DORNEI
18% 51% 24% 6%
88%, respectiv 87% satisfacție. REȘIȚA
24% 45% 27% 2%
BUHUȘI
· Tendențial, au o probabilitate peste medie de a fi mai mulțumite de locul în care trăiesc EFORIE
9% 60% 30% 2%
persoanele cu studii superioare, cu venituri peste medii, antreprenori sau angajați în BĂILEȘTI
12% 56% 28% 4%
sistemul bugetar. 25% 42% 26% 5%

ALEXANDRIA
11% 56% 22% 8%
Comparativ cu datele înregistrate în anul 2015, tendințele sunt ușor negative pentru toate cele CARANSEBEȘ
11% 55% 27% 6%
trei centre urbane martor: PIATRA NEAMȚ
23% 41% 23% 12%
TÂRGU SECUIESC
3% 57% 31% 4%
2015 2020 Dif. MOLDOVA NOUĂ
5% 34% 50% 4%
BĂILE HERCULANE
București 81% 75% -6% 2% 26% 47% 15%
MIHĂILEȘTI

GRAFIC 53.
În general, cât de mulțumit sunteți de locul în care trăiți? 5.5 Migrația
În următorul an intenționați să plecați
din localitatea dvs. pentru o perioadă mai Dacă „DA”, unde?
mare de doi ani?
În total dezacord NR da nu NR 100%
60% 34% 6% 0%
SUCEAVA 4,6 În altă țară
50% 43% 6% 1%
SLATINA 4%
31% 62% 7% 1%
DROBETA TURNU SEVERIN În altă localitate din țară
55% 37% 6% 2% 50%
ORADEA 85% 11%
4,7
44% 47% 8% 1% În același județ
SINAIA
14% 76% 8% 2%
PLOIEȘTI
26% 63% 7% 4% 2,1
BEIUȘ
30% 59% 8% 2% 0%
CLUJ-NAPOCA
40% 48% 9% 0% GRAFIC 54.
SIGHIȘOARA Intenționați să migrați pentru o perioada mai mare de 2 ani? Dacă da, unde?
22% 64% 11% 1%
CRAIOVA
37% 49% 12% 2% În altă țară În altă localitate din țară În același județ
ALBA IULIA
34% 52% 12% 3%
IAȘI 8 16 8
33% 51% 13% 1% TĂȘNAD 1 8
ISACCEA 11
29% 56% 12% 2%
ALEXANDRIA 3 10 8
BRAȘOV BĂILEȘTI 11 6 2
31% 53% 15% 1%
TÂRGU JIU ISACCEA
7 9 3
29% 55% 16% 1% SULINA
CAREI 2 11 5
5% 79% 16%
SUCEAVA
2 8 7
MORENI CARACAL
26% 58% 10% 5% 2 8 7
REȘIȚA SLATINA
3 8 4
17% 66% 16% 1% CAREI
SIMERIA 2 6 6
27% 56% 16% 1% BUCUREȘTI
1 5 8
BĂILEȘTI BUHUȘI
25% 58% 12% 4% 1 2 9
BUZĂU ABRUD
1 4 8
40% 43% 11% 6% SIGHIȘOARA
ABRUD 2 5 5
26% 57% 14% 1% CRAIOVA
6 4 1
BICAZ IAȘI
14% 67% 14% 5% 1 6 4
CARACAL TÂRGU JIU
1 3 7
43% 37% 16% 3% BRAȘOV
TIMIȘOARA 1 5 5
15% 65% 19% 1% DROBETA TURNU SEVERIN
CONSTANȚA 1 4 5
ALBA IULIA
8% 72% 12% 6% 6 1 4
BOLINTIN VALE PIATRA NEAMȚ
36% 42% 19% 2% 2 4 4
BUHUȘI BĂILE HERCULANE
6 1 2
21% 57% 21% 2% MOLDOVA NOUĂ
TĂȘNAD SINAIA
5 3 2
22% 55% 18% 4% 6 2 1
PIATRA NEAMȚ BEIUȘ
28% 48% 13% 8% 5 1 3
BUCUREȘTI MORENI
2 4 2
33% 42% 14% 8% BICAZ
SULINA 1 3 4
27% 47% 19% 4% BUZĂU
1 5 2
ALEXANDRIA BOLINTIN VALE
21% 52% 25% 1% 1 3 5
VATRA DORNEI PLOIEȘTI
1 4 4
11% 60% 27% 2% MIHĂILEȘTI
ȘTEFĂNEȘTI 2 3 4
29% 38% 20% 12% ORADEA
1 3 3
TÂRGU SECUIESC TÂRGU SECUIESC
4% 54% 40% 1% 3 1 3
EFORIE CLUJ-NAPOCA
2 2 4
10% 46% 34% 7% REȘIȚA
CARANSEBEȘ 2 3 1
4% 46% 46% CARANSEBEȘ
MOLDOVA NOUĂ 3 2 1
SIMERIA
12% 32% 46% 5% 2 2 1
BĂILE HERCULANE VATRA DORNEI
4% 23% 51% 13% 2 1 2
TIMIȘOARA
MIHĂILEȘTI 1 2 1
EFORIE
1 1 2
ȘTEFĂNEȘTI
1 2 1
CONSTANȚA
6. PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE
DEZVOLTARE
96 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 6 - PROBLEME ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE 97
6.1. Cele mai importante trei probleme urbane GRAFIC 57.

Care sunt principalele trei probleme cu care credeți ca se confruntă orașul dvs. (% la nivel de oraș)
Respondenții au fost rugați să aleagă dintr-o listă cele mai importante trei probleme cu care se
confruntă, în opinia lor, orașul în care trăiesc. Lista a cuprins 15 variante de răspuns, inclusiv o ABRUD ALBA IULIA
variantă deschisă. Fiecare respondent putea să nominalizeze maxim trei probleme. conectivitatea cu 32% 42%
serviciile de sănătate
localitățile învecinate
La nivel național a rezultat următoarea ierarhie a problemelor urbane: oportunitățile de 31% 31%
poluarea aerului
dezvoltare a afacerilor
GRAFIC 55. 30% 28%
locuințele infrastructura rutieră
Care sunt principalele trei probleme cu care credeți că se confruntă orașul dvs. (% din totalul populației)
serviciile de sănătate 39%
poluarea aerului 32% ALEXANDRIA BĂILE HERCULANE

44%
33% conectivitatea cu
infrastructura rutieră 29% serviciile de sănătate localitățile învecinate
29% 43%
lipsa locurilor de muncă 23% transportul public serviciile de sănătate
educația și instruirea 21% 29% oportunitățile de 37%

infrastructura rutieră dezvoltare a afacerilor
zgomotul 20%
transportul public 20%

BĂILEȘTI BEIUȘ
48% 53%
siguranța 19%
locurile de muncă serviciile de sănătate
locuințele 18% 47% 37%

transportul public poluarea aerului
serviciile sociale 16% 34% 32%
poluarea aerului educația și instruirea
oportunitățile de dezvoltare a afacerilor 16%
conectivitatea cu localitățile învecinate 12%
BICAZ BOLINTIN VALE

lipsa spațiilor verzi 11%
47% 61%
transportul public siguranța
aspectul, calitatea arhitecturală a clădirilor 7%
38% 26%
serviciile de sănătate transportul public
30% 25%
educația și instruirea serviciile de sănătate
6.2. Ierarhia direcțiilor strategice de dezvoltare

BRAȘOV BUCUREȘTI
50% 61%
GRAFIC 56. poluarea aerului poluarea aerului
Care dintre următoare cinci aspecte credeți că va fi cea mai importantă în următorii 10 ani.
25% 32%
zgomotul zgomotul
16% 32%
dezvoltarea transportului, concetivitate bună cu alte orașe infrastructura rutieră infrastructura rutieră
14
din țară și străinătate
buna administrare, respectul pentru opiniile cetățenilor, 15
atenția față de nevoile lor
calitatea mediului (grija față de mediu, implicarea BUHUȘI BUZĂU
16
autorităților, lupta împotriva poluării) 58% 56%
mediul de afaceri prosper, investițiile în tehnologii de ultimă serviciile de sănătate serviciile de sănătate
20
oră, în inovare 51% 33%
infrastructura rutieră locurile de muncă
condițiile de viață ale oamenilor (acces la servicii, mod de 35
petrecere a timpului liber, utilități) 36% 27%
educația și instruirea siguranța
CARACAL CARANSEBEȘ MORENI ORADEA

47% 31% 46% 51%
locurile de muncă locurile de muncă transportul public poluarea aerului
43% 30% 38% 37%
siguranța serviciile de sănătate infrastructura rutieră serviciile de sănătate
42% 28% 30% 31%
transportul public infrastructura rutieră serviciile de sănătate zgomotul
CAREI CLUJ-NAPOCA PIATRA NEAMȚ PLOIEȘTI

60% 44% 67% 80%
serviciile de sănătate locuințele serviciile de sănătate poluarea aerului
43% 40% 30% 28%
infrastructura rutieră zgomotul locurile de muncă serviciile de sănătate
35% 38% 27% 27%
educația și instruirea poluarea aerului infrastructura rutieră infrastructura rutieră
CONSTANȚA CRAIOVA REȘIȚA SIGHIȘOARA

36% 52% 67% 44%
infrastructura rutieră serviciile de sănătate serviciile de sănătate serviciile de sănătate
33% 38% 40% 26%
educația și instruirea poluarea aerului locurile de muncă infrastructura rutieră
29% 31% oportunitățile de 39% 24%
serviciile sociale locurile de muncă dezvoltare a afacerilor educația și instruirea
DROBETA TURNU-SEVERIN EFORIE SIMERIA SINAIA

48% 40% 61% 32%
serviciile de sănătate locurile de muncă locurile de muncă serviciile de sănătate
45% 37% 36% 32%
locurile de muncă serviciile de sănătate locuințele educația și instruirea
oportunitățile de 34% 33% 23% 24%

serviciile sociale infrastructura rutieră locuințele
IAȘI ISACCEA SLATINA ȘTEFĂNEȘTI

52% 47% 37% 26%
poluarea aerului transportul public locuințele infrastructura rutieră
33% 43% 36% 25%
transportul public serviciile de sănătate poluarea aerului serviciile sociale
32% 26% 35% 25%
infrastructura rutieră infrastructura rutieră serviciile de sănătate siguranța
MIHĂILEȘTI MOLDOVA NOUĂ SUCEAVA SULINA

47% 33% 52% 49%
locurile de muncă poluarea aerului serviciile de sănătate conectivitatea cu
localitățile învecinate
oportunitățile de 46% 32% 45% 42%
dezvoltare a afacerilor locurile de muncă infrastructura rutieră oportunitățile de
aspectul, calitatea 36% 32% 32% 29%
arhitecturală a clădirilor educația și instruirea locurile de muncă
lipsa spațiilor verzi
GRAFIC 58.
Care dintre următoare cinci aspecte credeți ca este cea mai importantă în următorii 10 ani. (% la nivel de
TÂRGU SECUIESC TĂȘNAD
localitate)
41% 59%
serviciile de sănătate infrastructura rutieră
33% 56%
infrastructura rutieră serviciile de sănătate
Condițiile de viață ale oamenilor Calitatea mediului
30% oportunitățile de 31%
Transport și conectivitate Mediul de afaceri, tehnologizare, inovare
locuințele
Buna administrare
12% 7% 14% 32% 34%

ABRUD
38% 17% 11% 19% 15%
ALBA IULIA
TÂRGU JIU TIMIȘOARA 15% 4% 6% 30% 45%
ALEXANDRIA
49% 42% 31% 3% 12% 41% 13%
serviciile de sănătate serviciile de sănătate BĂILE HERCULANE
41% 15% 10% 22% 13%
42% 29% BĂILEȘTI
locurile de muncă 24% 15% 9% 31% 20%
infrastructura rutieră BEIUȘ
45% 9% 22% 14% 10%
oportunitățile de 36% 24% BICAZ
poluarea aerului 42% 9% 17% 13% 19%
dezvoltare a afacerilor BOLINTIN VALE
32% 19% 11% 15% 25%
BRAȘOV
44% 22% 13% 10% 11%
BUCUREȘTI
6% 2% 2% 69% 21%
BUHUȘI
53% 11% 7% 15% 14%
BUZĂU
28% 21% 19% 21% 11%
VATRA DORNEI CARACAL
26% 17% 11% 32% 15%
47%
CARANSEBEȘ
transportul public 43% 9% 15% 16% 17%
CAREI
36% 30% 23% 11% 21% 16%
serviciile de sănătate CLUJ-NAPOCA
13% 40% 37% 7% 2%
CONSTANȚA
33% 30% 18% 12% 22% 19%
locuințele CRAIOVA
45% 2% 8% 26% 19%
23% 48% 19% 7% 4%
EFORIE
32% 19% 24% 19% 7%
IAȘI
26% 19% 28% 15% 12%
ISACCEA
31% 8% 11% 40% 10%
MIHĂILEȘTI
20% 25% 22% 24% 9%
MOLDOVA NOUĂ
55% 1% 30% 4% 9%
MORENI
25% 30% 12% 20% 13%
ORADEA
38% 4% 13% 26% 20%
PIATRA NEAMȚ
42% 19% 15% 8% 16%
PLOIEȘTI
39% 10% 10% 27% 14%
REȘIȚA
50% 8% 10% 14% 18%
SIGHIȘOARA
21% 4% 3% 54% 18%
SIMERIA
32% 12% 17% 18% 20%
SINAIA
25% 10% 16% 30% 19%
SLATINA
16% 38% 25% 10% 12%
ȘTEFĂNEȘTI
47% 4% 14% 26% 10%
SUCEAVA
18% 10% 23% 30% 20%
SULINA
43% 13% 17% 19% 9%
TÂRGU SECUIESC
49% 2% 13% 26% 9%
TĂȘNAD
28% 10% 8% 42% 12%
TÂRGU JIU
37% 15% 18% 18% 13%
TIMIȘOARA
23% 45% 16% 3% 14%
VATRA DORNEI

Vă rugăm acordați o notă de la 1 (cel mai slab) la 10 (cel mai bun) pentru orașul dvs. pentru fiecare dintre
următoarele aspecte (media la nivel de oraș):
Condițiile de viață ale oamenilor Calitatea mediului

Transport și conectivitate Mediul de afaceri, tehnologizare, inovare
Buna administrare
5,9 5,5 4,7 4,8 5,1

ABRUD
5,9 5,5 5,9 5,6 5,6
ALBA IULIA
5,0 4,3 4,3 3,9 4,3
ALEXANDRIA
5,8 5,8 5,8 5,7 5,9
BĂILE HERCULANE
5,5 5,1 4,0 3,7 5,0
BĂILEȘTI
7. IERARHII URBANE
6,5 6,5 6,5 6,4 6,5
BEIUȘ
7,6 7,3 7,1 7,0 7,6
BICAZ
5,2 5,5 5,2 5,4 5,5
BOLINTIN VALE
6,5 5,5 5,8 5,9 5,5
BRAȘOV
6,3 5,3 6,0 6,5 5,5
BUCUREȘTI
5,4 3,3 2,2 1,8 2,8
BUHUȘI
4,8 4,6 4,9 4,4 4,8
BUZĂU
5,2 5,1 4,7 4,3 4,4
CARACAL
6,2 6,8 5,4 4,9 5,9
CARANSEBEȘ
5,7 4,8 5,4 4,9 5,4
CAREI
7,6 7,1 7,7 7,9 7,3
CLUJ-NAPOCA
7,4 7,4 6,8 7,1 7,3
CONSTANȚA
6,3 5,5 5,9 5,7 5,6
CRAIOVA
6,5 6,4 6,0 5,5 5,6
7,4 7,3 7,0 7,2 7,6
EFORIE
6,6 6,7 7,1 7,1 7,6
IAȘI
6,0 5,8 5,6 5,6 5,7
ISACCEA
5,5 5,5 5,3 5,2 5,3
MIHĂILEȘTI
7,5 6,9 7,1 7,0 7,0
MOLDOVA NOUĂ
6,0 6,1 4,1 5,1 5,3
MORENI
7,2 7,0 7,4 7,4 7,7
ORADEA
5,2 5,1 4,7 4,5 4,8
PIATRA NEAMȚ
5,8 4,0 5,3 5,2 4,8
PLOIEȘTI
6,0 5,9 5,7 5,4 6,2
REȘIȚA
6,3 6,2 6,3 6,2 6,1
SIGHIȘOARA
5,3 5,8 4,9 4,2 4,6
SIMERIA
7,2 7,5 7,9 6,8 7,7
SINAIA
6,8 6,4 6,6 6,9 6,7
SLATINA
5,9 5,6 6,0 5,9 5,8
ȘTEFĂNEȘTI
6,4 6,1 6,2 6,2 6,2
SUCEAVA
6,0 5,9 6,0 5,0 5,9
SULINA
6,0 5,1 5,0 4,9 5,0
TÂRGU SECUIESC
5,4 5,4 4,8 4,5 4,9
TĂȘNAD
6,0 5,7 5,5 5,1 5,2
TÂRGU JIU
7,7 7,5 7,9 8,0 7,3
TIMIȘOARA
7,4 7,4 7,4 7,5 7,7
VATRA DORNEI
104 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 7 - IERARHII URBANE 105
7.1. Top 20 de orașe în 2020

... Dezvoltării transportului, conectare bună cu alte orașe din țară și din străinătate, acces ușor
și de calitate la diverse mijloace de transport persoane și mărfuri
GRAFIC 60.
Total: 106 orașe menționate; % la nivel național
Vă rog să vă gândiți la orașele din România ca fiind aflate într-o competiție, iar dvs. sunteți una/unul
din membrii juriului. Vă rog să numiți un „oraș de nota 10” din România sub aspectul:
...Condițiilor de viață ale oamenilor care locuiesc în el

CLUJ-NAPOCA 17,50%
(acces la servicii, mod de petrecere a timpului liber, utilități)
BUCUREȘTI 17,00%
TIMIȘOARA 9,50%
CLUJ-NAPOCA 17,4% BRAȘOV 6,40%
BUCUREȘTI 12,3% ORADEA 6,00%
BRAȘOV 10,7% SIBIU 4,40%
TIMIȘOARA 8,7% CONSTANȚA 3,60%
SIBIU 7,4% IAȘI 1,80%
ORADEA 7,0% ARAD 1,60%
CONSTANȚA 2,6% CRAIOVA 1,10%
IAȘI 2,4% ALBA IULIA 0,70%
CRAIOVA 1,2% TARGU MUREȘ 0,50%
ALBA IULIA PITEȘTI 0,50%

1,0%
ARAD GALAȚI 0,40%
1,0%
PITEȘTI TARGU JIU 0,40%
1,0%
TÂRGU MUREȘ PIATRA-NEAMȚ 0,40%
0,6%
SIGHIȘOARA SIGHIȘOARA 0,30%
0,6%
TÂRGU JIU PLOIEȘTI 0,30%
0,5%
PLOIEȘTI DEVA 0,30%
0,5%
SINAIA SUCEAVA 0,30%
0,5%
SUCEAVA 0,4%
GALAȚI 0,3%
PIATRA NEAMȚ 0,3%
...Calității mediului, implicării autorităților în grija față de mediu și lupta împotriva poluării …Mediu de afaceri prosper, cu investiții în tehnologii de ultimă oră, în inovare
Total: 138 orașe menționate; % la nivel național Total: 98 orașe menționate; % la nivel național
BRAȘOV 16,40% CLUJ-NAPOCA 24,10%
CLUJ-NAPOCA 13,70% BUCUREȘTI 16,30%
SIBIU 8,50% TIMIȘOARA 7,80%
TIMIȘOARA 6,00% ORADEA 5,20%

ORADEA 5,90% BRAȘOV 4,90%
BUCUREȘTI 4,70% SIBIU 4,80%

CONSTANȚA 1,80% IAȘI 2,30%
IAȘI 1,70% CONSTANȚA 2,30%
SINAIA 1,30% ARAD 1,10%
ALBA IULIA 1,10% CRAIOVA 0,70%
PIATRA NEAMȚ 0,90% PITEȘTI 0,60%
ARAD 0,80%
ALBA-IULIA 0,50%
PITEȘTI 0,70% PLOIEȘTI 0,50%
REȘIȚA 0,60%
TARGU MUREȘ 0,40%
CRAIOVA 0,60%
PIATRA NEAMȚ 0,40%
SIGHIȘOARA 0,60%
SUCEAVA 0,40%
BAIA MARE 0,50%
GALAȚI 0,30%
BOTOȘANI 0,40%
TARGU JIU 0,30%
PREDEAL 0,40%
DROBETA-TURNU SEVERIN 0,30%
BUZĂU 0,40
BAIA MARE 0,20%
106 BAROMETRU URBAN - CALITATEA VIEȚII ÎN ORAȘELE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 7 - IERARHII URBANE 107
…Bună administrare, cu respect pentru opiniile cetățenilor și atenție față de nevoile lor
CLUJ-NAPOCA 20,00%
ORADEA 8,30%
BRAȘOV 7,50%
SIBIU 7,10%
TIMIȘOARA 6,70%
BUCUREȘTI 6,60%
IAȘI 2,10%
CONSTANȚA 2,10%
CRAIOVA 1,20%
ALBA-IULIA 1,00%
ARAD 0,80%
BAIA MARE 0,80%
TARGU MUREȘ 0,80%
PIATRA NEAMȚ 0,80%
PITEȘTI 0,60%
SUCEAVA 0,50%
TARGU JIU 0,40%
SIGHIȘOARA 0,40%
DROBETA TURNU SEVERIN 0,40%
REȘIȚA 0,30%
7.2. Atractivitate urbană 2020
GRAFIC 61.
În final, care este, din punctul dvs. de vedere, cel mai atractiv oraș din România?
CLUJ-NAPOCA 21,8%
BRAȘOV 15,6%
TIMIȘOARA 10,3%
BUCUREȘTI 9,8%
SIBIU 9,7%
ORADEA 7,6%
CONSTANȚA 3,8%
IAȘI 3,1%
ALBA IULIA 1,4%
CRAIOVA 1,2%
PIATRA NEAMȚ 1,2%
SIGHIȘOARA 1,2%
SINAIA 1,1%
ARAD 0,6%
PITEȘTI 0,6%
CERNAVODĂ 0,5%
BAIA MARE 0,5%
TÂRGU MUREȘ 0,5%
SUCEAVA 0,5%
SLATINA 0,4%

Barometrul Urban - Politica Urbana A Romaniei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Barometrul Urban - Politica Urbana A Romaniei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programul Operațional Capacitate Administrativă

UNIUNEA EUROPEANĂ Competența face diferența!

Ministerul lucrărilor Publice,

Ministerul lucrărilor Publice,

1.2. Percepția privind calitatea mediului și lupta împotriva schimbării climatice 4

1.3. Percepția cetățenilor despre orașul lor 5

1.4. Percepția privind situația personală 9

1.5. Probleme și priorități de dezvoltare 9

3. PERCEPȚIA PRIVIND CALITATEA MEDIULUI ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRII CLIMATICE 35

4. PERCEPȚIA CETĂȚENILOR DESPRE ORAȘUL LOR 47 LISTA GRAFICELOR

Grafic 20 - Cât de mulțumiți sunteți de curățenia din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație 43

Grafic 39 - Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative 68

Grafic 44 - Corelație între calitatea locurilor de muncă și disponibilitatea acestora 76

BAROMETRU URBAN . Calitatea Vieții în Orașele din România

1.1.2.5. Facilitățile educaționale

1.1.2.9. Disponibilitatea magazinelor 1.2.5. SCHIMBAREA CLIMATICĂ

1.2.2. CALITATEA AERULUI 1.3.1.1. Siguranța în spații publice

1.2.3. NIVELUL ZGOMOTULUI

1.3.1.4. Încrederea în oameni în oraș 1.3.2.5. Încrederea în administrația locală

1.3.3.2. Calitatea locurilor de muncă

1.3.6. CONDIȚIILE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER PENTRU TINERI

1.3.7. PREZENȚA ȘI INTEGRAREA STRĂINILOR

2.1 Satisfacția locuirii în urban GRAFIC 2.

2.2. Satisfacția față de infrastructură și urban în România.

sălile de sport acoperite

55 41 Transport public urban (autobuz/tramvai/metrou) 29%

16% 52% 25% 7%

16% 45% 27% 10%

% satisfacție față de transportul în comun

BUHUȘI (O_NE) 17% 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

12% 48% 35% 3%

38% 37% 22% 2%

GRAFIC 12. 2.2.7. STAREA CLĂDIRILOR

28% 49% 20% 3%

starea clădirilor decât restul populației. ALBA IULIA (R_C)

42% 32% 18% 8%

9% 52% 19% 20%

20% 39% 37% 4%

37% 47% 16% 1%

3.2. Calitatea aerului GRAFIC 18.

21% 37% 29% 12%

3.3. Nivelul zgomotului 3.4. Curățenia urbană

București 37% 46% +9%

GRAFIC 19. GRAFIC 20.

Foarte nemulțumit/ă NR Foarte nemulțumit/ă NR

22% 69% 8% 63% 25% 8% 3%

3.5. Schimbarea climatică GRAFIC 21.

% satisfacție privind spațiile verzi

2015 2020 Dif.

București 43% 47% +4%

Cluj-Napoca 58% 80% +22%

Piatra Neamț 61% 47% -14%

GRAFIC 22. BAROMETRU URBAN . Calitatea Vieții în Orașele din România

Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord

DESPRE ORAȘUL LOR

4.1. Siguranță și încredere GRAFIC 24.

4.1.1. SIGURANȚA ÎN SPAȚII PUBLICE

29% 43% 21% 7%

22% 43% 28% 7%

24% 40% 28% 9%

București 76% 70% -6%

Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord

35% 53% 10% 2%