Lucrare Teoretica 2019-2020

2019
Dud Liza-Maria
Urbanism, Calitatea Vieții
[INTERVENȚII ÎN VEDEREA
REVITALIZĂRII SPAȚIILOR PUBLICE
PRIN ÎMBUNĂTĂȚIREA MOBILITĂȚII
PIETONALE LA NIVELUL CENTRULUI
MUN. BRAD ]
Se completează cu o descriere de 50 cuvinte a lucrării.
Dud Liza-Maria
Intervenții în vederea revitalizării spațiilor publice prin
îmbunătățirea mobilității pietonale la nivelul centrului
Municipiului Brad 2
Cuprins
REZUMAT
1 INTRODUCERE
2 DEFINIREA CONTEXTULUI
2.1 ORAȘUL - MUNICIPIUL BRAD
2.1.1 Definirea contextului istoric
2.1.2 Definirea contextului urban
2.1.3 Definirea contextului socio-economic
2.2 CONCLUZII. DEFINIREA OPORTUNITĂȚII ȘI SCOPULUI TEMEI ALESE
3 DEFINIREA ȘI ANALIZA CONCEPTELOR GENERALE

3.1 CONCEPTUL DE SPAȚIU PUBLIC
3.1.1 Definirea spațiul public
3.1.2 Tipologii de spații publice
3.1.3 Caracteristici spațiale
3.1.4 Activități în spațiul public
3.1.5 Concluzii
3.2 CALITATEA VIEȚII ÎN SPAȚIUL PUBLIC
3.2.1 Conceptul de calitate a vieții
3.2.1.1 Conceptul LEED-ND
3.2.1.2 Conceptul BREEAM pentru comunități
3.2.1.3 Concluzii
3.2.3 Spațiul public în raport cu viața urbană
3.2.4 Mobilitatea în spațiul public - walkability
3.2.5 Concluzii
4 TEORII ȘI METODE DE INTERVENȚIE ASUPRA SPAȚIILOR PUBLICE

4.1 NEW URBANISM
4.1.1 Prezentarea metodei
4.1.2 Studii de caz
4.1.2.1 The Stapleton Neighborhood
4.1.2.2 Highland Garden Village
4.1.2.3 Riverfront Park
4.1.3 Concluzii
4.2 SMART GROWTH

4.2.2 Studii de caz
4.2.2.1
4.2.2.2
4.2.2.3
4.2.3 Concluzii
4.3 URBAN VILLAGE

4.3.2 Studii de caz
4.3.2.1 Crown Street, Glasgow
4.3.2.2 Britannia Village, Londra
4.3.2.3 Little Germany, Bradford
4.3.3 Concluzii
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 3
4.4 INTELLIGENT URBANISM

4.4.2 Studii de caz
4.4.2.1 Greenwich Millennium Village, UK
4.4.2.2 Thimphu, Buthan
4.4.2.3 Studiu de caz 3
4.4.3 Concluzii
4.5 CONCLUZII GENERALE
5 METODOLOGII DE INTERVENȚII PRIVIND REVITALIZAREA SPAȚIILOR PUBLICE DIN MUN. BRAD
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 4
Rezumat
Rezumatul se va realiza pe o singura coloană si va avea intre 300 si 600 de cuvinte.
Urmatorul paragraf are 570 cuvinte si este drept model
Cuvinte cheie : Dimensiunile spațiului public, Oraș post-industrial,

Calitatea vieții urbane, Walkability
1 Introducere
Perioada modernistă ce a încercat să acomodeze cât mai bine automobilul lăsând
dimensiunea umană în derizoriu, împreună cu o industrializare puternică prezentă în
perioada comunismului au modificat structura tradițională a multor orașe din România,
acestea devenind austere și ghidate de monopolul autoturismului. Dezindustrializarea ce a
avut loc după căderea comunismului, și care nu a fost un proces controlat ci mai mult o
urmare a încetării investițiilor în acest domeniu, a dus la numeroase disfuncționalități în
cadrul orașelor la nivel urbanistic, social și economic. Lipsa dimensiunii umane din domeniul
urbanismului secolului XX a lăsat în urmă orașe cu o calitate precară a domeniului public.
Orașele care au cunoscut o puternică industrializare (în special în ceea ce privește mineritul
și uzinele) în secolul XX precum Brad, Crişcior, Ştei, Abrud, Roşia Montană, Baia de Arieş,
Zlatna, Petrila, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Călan etc. au acum o imagine urbană dezolantă,
lăsată în urmă de facilități ce deserveau coloniile de muncitori și care acum sunt, în general,
în paragină, rămânând doar amintirea unei epoci “a prosperității” așa cum este ea văzută de
către majoritatea comunităților locale în comparație cu situația actuală. [1]
Lipsa de investiții în domeniul transporturilor a făcut ca aceste orașe să devină

supraaglomerate în ceea ce privește autoturismele, iar monopolul mașinii a dus la rândul său
la un oraș modelat în funcție de nevoile unui autoturism și în care dimensiunea umană a
spațiului public este neglijată în detrimentul unor parcări și străzi fără personalitate. Lipsa de
atenție acordată spațiilor publice în cadrul orașelor post-industriale și neînțelegerea
importanței unor spații publice pentru comunitate constituie o problemă importantă ce va fi
abordată în cadrul acestei lucrări.
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 5
2 Definirea contextului
Acest capitol are ca scop evidențierea caracteristicilor principale prezente într-un fost oraș
minier, prin scurta analiză a contextului istoric, urban și socio-cultural. De asemenea, se
dorește enunțarea problematicilor și oportunităților ce susțin tema aleasă.
2.1 Orașul - Municipiul Brad
Municipiul Brad este situat în nordul județului Hunedoara, într-o zonă depresionară formată
de Crișul Alb, având ca sate componente Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel și Valea
Bradului. Municipiul este un centru urban de mici dimensiuni, cu rol zonal și cu o populație de
14495 locuitori la ultimul recensămând din 2011.
2.1.1. Definirea contextului istoric
Așezarea a fost atestată pentru prima dată în anul 1445, sub denumirea maghiară
“Fenyonpataka”, făcând parte, între secolele XV și XVIII, din ținutul Zarandului. Orașul este
descris ca fiind, în trecut, “un mic târg de munte” având însă o deosebită importanță din
punct de vedere economic, fiind principala piață de desfacere din zona Zarandului.
În secolul XVIII, localitatea era formată din două grupuri de așezări, de o parte și de cealaltă
a Crișului Alb, unite printr-un pod. Zona de intersecție a râului și a celor două grupuri de
așezări coincide cu actuala zonă centrală a orașului.
Figura 1 Harta comparativă a așezării în perioada 1769-1773 și astăzi. Sursa:

https://mapire.eu/en/map/europe-19century-secondsurvey/?bbox=2527845.5192604614%2C5797964.61815
16955%2C2545664.9014794435%2C5803697.395273083&map-list=1&layers=158%2C164 și
https://www.google.com/maps/place/Brad+335200/@46.129971,22.7707099,14z/data=!3m1!4b1!4m5!3m4!1
s0x474edea1a1fd480f:0x1f2ade96021af556!8m2!3d46.1335267!4d22.7884234
În secolul XIX, fiind reședință a țării Zarandului, Bradul își dezvoltă relațiile economice cu
zonele adiacente, rezultând 3 trasee de acces în comună, și anume: actuala Strada Decebal
care face legătura cu Deva, Strada Moților ce face legătura cu Clujul și Strada Avram Iancu
ce duce spre Oradea. În plus, în zona târgului de vite s-a realizat un traseu alternativ, actuala
Strada Decebal, pentru ca negustorii să nu transporte animalele prin centrul localității, și de
asemenea s-a realizat și legătura directă a acesteia cu centrul prin actuala Strada Liceului.
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 6
Figura 2 Harta comparativă a așezării în secolul XIX. Sursa:

https://mapire.eu/en/map/europe-19century-secondsurvey/?bbox=2527845.5192604614%2C5797964.61815
16955%2C2545664.9014794435%2C5803697.395273083&map-list=1&layers=158%2C164 și
https://www.google.com/maps/place/Brad+335200/@46.129971,22.7707099,14z/data=!3m1!4b1!4m5!3m4!1
s0x474edea1a1fd480f:0x1f2ade96021af556!8m2!3d46.1335267!4d22.7884234
La începutul secolului XX, industria mineritului cunoaște o amplă dezvoltare, rezultând în

prosperitatea economică a localității. Prin urmare, în perioada 1880-1935 apar numeroase
edificii publice: “primăria, noul gimnaziu, băile publice, pavilionul şi clădirea administraţiei
societăţii Mica, cinematografele, dintre care unul având şi scenă pentru proiecţie în aer liber,
tipografia, hotelul cu restaurant, gara, lanţul de prăvălii, farmacia, spitalul”[5].
Imaginea 1 Clădiri istorice apărute la sfârșitul secolului XIX. Sursa:

http://sanuuitam.blogspot.com/search?q=brad
În urma dezvoltării rapide, Bradul a devenit pentru scurt timp “comună urbană” , între anii
1927-1930, revenind însă la statutul de zonă rurală până în anul 1941. În perioada
comunismului, între 1946-1989, orașul devine un important centru muncitoresc,
dezvoltându-se prin industria mineritului. Apare astfel necesitatea acomodării unui număr tot
mai mare de persoane ( în special muncitorii și familiile acestora ) rezultând în impânzirea
centrului istoric cu blocuri de locuințe și crearea unui nou cartier de blocuri de locuințe,
așa-numit “Orașul Nou”.
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 7
Imaginea 2 “Orașul Nou” în anii ‘60 Imaginea 3 “Orașul Nou” în anii ‘80
Sursa: http://sanuuitam.blogspot.com/search?q=brad
În urma acestei dezvoltări relativ rapide, orașul a devenit municipiu la sfârșitul anului 1995.
După căderea comunismului, investițiile în industria mineritului au fost infime, în condițiile
unei mari nevoi de retehnologizare. Astfel, începând cu anul 1990 industria mineritului a
intrat în declin, urmând ca mina de la Gura-Barza să se închidă definitiv în anul 2006.
2.1.2. Definirea contextului urban
Zonele funcționale ale orașului sunt predominant zone destinate locuințelor și funcțiunilor
complementare. Tipul de locuire predominant este locuința individuală, locuințele colective
fiind prezente doar în cartierul “Orașul Nou” și în zona centrală. Căile de comunicație rutieră
împreună cu amenajările aferente ocupă a doua poziție ca suprafață în cadrul orașului,
urmate de zonele spațiilor verzi, sport, agrement și apa.
Figura 3 Zonele de locuințe colective și individuale Figura 4 Diagrama Zone Funcționale

Sursa: https://satellites.pro/plan/Romania_map#O46.120117,22.788219,16 și RLU Brad - Memoriu 2016
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 8
Trama stradală majoră a orașului este de tip radial inelară incompletă, în care străzile
principale converg spre centrul orașului. În ceea ce privește categoriile de străzi, este
prezentă magistrala ce face legătura cu orașele Oradea, Deva și Gura Barza (respectiv Cluj)
și care a fost trasată în forma actuală încă din secolul XIX, străzile de legătură între zonele
funcționale și de locuit, străzile colectoare și cele de folosință locală.
Circulația auto cunoaște o aglomerare în zona centrală, fiind evidentă lipsa de parcaje
amenajate, și ocuparea neeconomică a spațiului acolo unde există parcări. În ceea ce
privește infrastructura pentru circulația pietonală, se observă neglijarea siguranței pietonilor,
trotuarele nefiind corect dimensionate, lipsind marcajele și indicatoarele corespunzătoare iar
circulația cu bicicleta este ignorată lipsind total pistele pentru biciclete.
Figura 5 Harta categoriilor de străzi. Sursa:

https://satellites.pro/plan/Romania_map#O46.120117,22.788219,16
Din punct de vedere a nucleelor de activitate, acestea se concentrează în jurul punctelor

importante cum ar fi: zona pieței de alimente, zona autogării împreună cu strada comercială,
zona centrală ce cuprinde Primăria nouă, Muzeul Aurului, Spitalul Orășenesc și Scoala
Generală “Horea Cloșca și Crișan”, zona Liceului “Avram Iancu” (zona fostului târg de vite), și
zona Școlii Generale “Mircea Sântimbreanu”. Un nucleu de activitate temporar este zona
pieței tradiționale ce se desfășoară în fiecare joi.
Figura 6 Harta nucleelor de activitate. Sursa:

Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 9
Aceste nuclee de activitate sunt active în principal doar în perioada programului de lucru,
respectiv între orele 8 și 17, adunând nu doar populația orașului ci și cea a comunelor
învecinate. Zona autogării devine un important pol ce aduce populația satelor învecinate în
oraș, iar suprapunerea acestuia cu nucleul pieței alimentare, împreună cu infrastructura
pietonală precară, starea dezastruoasă a carosabilului în zona pieței și circulația auto sporită
duc la o aglomerare haotică a acestei zone. Zona centrală cunoaște de asemenea o
aglomerare dată de mixajul de funcțiuni pe o suprafață relativ mică, împreună cu încurajarea
traficului auto și parcările ce înconjoară singura piațetă din oraș.
Spațiile publice din oraș sunt reprezentate în principal de spații verzi amenajate (Parcul
“Tineretului” -fiind cel mai mare-, Parcul Primăriei și Parcul “Avram Iancu” ) și două mici
piațete: una fiind în relație directă cu Muzeul Aurului, Scoala Generală “Horea Cloșca și
Crișan” și fiind cuprinsă între două străzi cu circulație auto intensă, iar cealaltă piațetă se află
chiar în centrul orașului fiind de dimensiuni reduse și relaționată cu Primăria și zona
kilometrului 0 a orașului.
Orașul este străbătut de Crișul Alb și râul Luncoi, ale cărui maluri sunt neamenajate, și cu
acces anevoios. Deși există noduri de activitate în imediata apropiere a malurilor Crișului Alb
(piața de alimente, stadionul și târgul tradițional ce se desfășoară în fiecare joi ) nu se
regăsește o relaționare a acestora cu luciul de apă.
Figura 7 Harta spațiilor publice și verzi. Sursa:

2.1.3. Definirea contextului socio-economic
Restructurarea ce a avut loc după închiderea minelor, în anul 2006 a dus la schimbări atât în
ceea ce privește latura economică cât și cea socială. Rămase fără loc de muncă și cu o
pregătire într-un domeniu care nu mai avea aplicativitate, multe persoane care au lucrat în
cadrul minelor de lângă Mun. Brad au avut nevoia de a se reprofila.
A rezultat astfel o activitate în sectorul industrial bazată pe proprietatea privată, cum ar fi:
industria alimentară (produse de panificație, abatoare și preparare carne), servicii de
transport marfă și călători, prelucrarea lemnului, servicii în domeniul construcțiilor, activități
mici meșteșugărești etc. Pe lângă ramura industrială, economia zonei se bazează și pe
Dud Liza-Maria
Municipiului Brad 10
agricultură, în special în ceea ce privește creșterea animalelor. Sectorul turismului este

neexploatat, deși atât orașul cât și zonele învecinate au potențialul necesar de a atrage turiști.
Figura 8 Diagramă domenii de activitate. Sursa: RLU Brad - Memoriu 2016
Din punct de vedere social, s-a observat o scădere accelerată a populației în urma închiderii
industriei mineritului. Acest fapt s-a datorat migrației populației în contextul lipsei locurilor de
muncă, dar și a sporului demografic negativ. Graficul de mai jos ilustrează atât creșterea
populației în urma dezvoltării mineritului în perioada comunistă, având momentul de vârf
înregistrat în anul 1992 când populația Municipiului Brad a atins 18861 locuitori și declinul
constant înregistrat în urma încetării investițiilor în domeniul mineritului urmat de închiderea
industriei respective și până astăzi.
Figura 8 Diagramă populația Mun. Brad în perioada 1948-2011. Sursa: RLU Brad - Memoriu 2016
Dud Liza-Maria
În ceea ce privește categoriile de vârstă, se poate observa o îmbătrânire a populației, fiind

majoritare persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. La recensământul din 2011 aproximativ
36,14% din populația municipiului avea vârsta de peste 55 de ani, iar 31,54% din populație
avea vârste cuprinse între 35-54 de ani. Comparativ, persoanele cu vârste cuprinse între
15-34 de ani reprezentau doar 20,8% din populație iar copiii cu vârste între 0-14 ani, 11,5%
din populația municipiului.
Figura 9 Diagramă populația Mun. Brad în perioada 1948-2011. Sursa: RLU Brad - Memoriu 2016
2.2 Concluzii. Definirea oportunității și scopului temei alese
În concluzie, din punct de vedere istoric, orașul păstrează o continuitate în ceea ce privește
poziționarea centrului istoric și trama stradală principală. De asemenea, centrul orașului
găzduiește un important patrimoniu istoric (clădirea cinematografului, casa de cultură,
biblioteca ) care este în mare parte nevalorificat.
Din punct de vedere urbanistic, se poate observa o activitate temporară sporită în cadrul
nodurilor de activitate prezente în principal în centrul orașului, însoțită de o aglomerare a
circulației auto în aceste zone. În plus se observă o calitate precară a spațiilor publice,
străzile și trotuarele nefiind adaptate circulației pietonale iar piațeta centrală este înconjurată
de locuri de parcare și aglomerări de mașini, fără calități spațiale și estetice corespunzătoare.
În plus, există un important potențial dat de prezența Crișulu Alb ale cărui maluri sunt însă
neamenajate și în multe locuri inaccesibile.
Din punct de vedere economic, se poate observa preponderența industriei bazate pe

proprietatea privată, însă există și un important potențial agricultural neexploatat. În ceea ce
privește latura socială, se observă o scădere pronunțată a populației dată de migrația
oamenilor spre centre urbane cu o economie mai ridicată și de asemenea o îmbătrânire a
populației.
În concluzie, în urma încetării industriei mineritului, după anul 2006, orașul a cunoscut un
puternic declin din punct de vedere social, economic și urbanistic. Oportunitățile temei alese
se bazează astfel pe: nevoia favorizării traficului pietonal în detrimentul celui auto atât din
considerente ecologice cât și din nevoia recuperării spațiului public acaparat de mașini,
existența unor spații neexploatate încă ( malurile Crișului Alb) și nevoia îmbunătățirii vieții
urbane prin spații publice calitative.
Dud Liza-Maria
În primul rând, o problemă majoră cu care se confruntă orașul este traficul auto intens. Fiind
un pol econimic ce atrage populația comunelor învecinate, rezultă un aflux de trafic auto din
exterior. În același timp, și în cadrul populației orașului se observă tendința de deplasare
preponderent cu automobilul chiar dacă dimensiunile orașului sunt relativ mici. Rezultă astfel
nevoia unei infrastructuri care să sprijine circulația pietonală și cu bicicleta în cadrul orașului
fără însă a neglija transportul populației exterioare.
În al doilea rând, în urma studiului reiese un declin din punct de vedere social. Activitățile
sociale și viața urbană se desfășoară în mare parte doar în perioada programului de lucru
(orele 8-17) timp în care orașul este plin de viață însă restul zilei și în weekend orașul pare
lipsit de vitalitate. Rezultă astfel nevoia de a crea spații publice care să încurajeze activitățile
opționale în spațiul public și implicit o sporire a calității vieții urbane.
3 Definirea și analiza conceptelor generale

3.1 Conceptul de spațiu public
Prezentul capitol dorește să analizeze conceptul de spațiu public în vederea obținerii unei
imagini complexe asupra subiectului și care să constituie o bază de referință pentru capitolele
următoare.
3.1.1 Definirea spațiului public
În cartea “Urban Space”, Rob Krier definește spațiul public ( sau spațiul urban) ca fiind “toate
tipurile de spații dintre clădiri”.[5] În lucrarea “Public Space - The Management dimension”,
spațiul public este definit, în mod general ca fiind: “ toate părțile mediului construit sau
natural, public sau privat, interior sau exterior, urban sau rural, unde publicul are acces
gratuit, nu neapărat nerestricționat ”. Datorită ambiguității spațiului public contemporan
(privatizarea spațiilor publice și apariția spațiilor private cu acces public) autorii au considerat
că această definire a spațiului public poate crea confuzie, astfel încât a apărut necesitatea
unei definiții ce exclude spațiul privat, interior și mediul rural: “spațiul public se referă la toate
părțile mediului construit și natural unde publicul are acces liber. Cuprinde: toate străzile,
piețele și alte drepturi de trecere, fie predominant în zone rezidențiale, comerciale sau utilități
civice; spații deschise și parcuri; spațiile public/private unde publicul are acces nerestricționat
(cel puțin pe timpul zilei)”. În același timp, cartea ilustrează beneficiile pe care spațiile publice
le au asupra economiei, sănătății, interacțiunilor sociale și mediului, putând fi: “o scenă
pentru încurajarea coeziunii și interacțiunii sociale, și construirea unui capital social; un loc de
întâlnire pentru schimburi economice și un element în determinarea competitivității
economice și a deciziilor de investiție; o resursă de mediu și influență directă asupra
consumului de energie; și un factor ce contribuie la calitatea mediului urban și influențează
sănătatea și calitatea vieții populațiilor locale ” .[6]
În “Design of Urban Space: An Inquiry into a Socio-spatial Process”, Ali Madanipour prezintă
conceptul de “spațiu”, ca subiect interdisciplinar, disputat atât în artă și arhitectură cât și din
perspectivă filosofică, psihologică, sociologică, matematică și fizică. Madanipour reliefează
complexitatea subiectului, sugerând faptul că latura socială, cea fizică și cea mentală sunt
părți componente și interdependente ale spațiului urban [5]. Latura fizică se referă la definirea
limitelor spațiului public, la cadrul fizic în care se desfășoară acțiunile sociale și la natura
proprietății asupra terenului. Latura socială se referă la modul de utilizare și activitățile ce se
Dud Liza-Maria
desfășoară în cadrul fizic al spațiului public iar latura psihologică se referă la percepția
spațiului public, la modul în care oamenii văd, interpretează și dau o însemnătate spațiului
public (Carmona, Tiesdell, Heath, & Oc, 2010) [7].
În “Public Spaces” , Carr et all. definește spațiul public ca fiind ”scena pe care se desfășoară
drama vieții comunale”. Spațiul public primește astfel o importanță relaționată la diferitele
culturi și moduri de viață, în carte fiind prezentate ca exemple în acest sens spațiile publice
ale culturilor latine din sudul Europei, ce își expuneau bogăția și puterea civică și religioasă
prin piețe și străzi principale mărginite de clădiri importante cum ar fi primării și biserici, în
comparație cu puținele spații publice prezente în cultura musulmană, și care au în mare parte
funcțiuni comerciale. [8]
3.1.2 Tipologii de spații publice
În lucrarea “Public Space - The Management dimension” sunt prezentate patru categorii de
spații urbane: spații pozitive, spații negative, spații ambigue și spații private [6]. Eliminând
spațiile private sunt prezentate următoarele subcategorii de spații publice:
Nr. Tipul de spațiu Exemple

Crt
Spații “pozitive”
1. Spații urbane naturale/semi-naturale Râuri, canale, faleza
2. Spații civice Străzi, piețe, promenade
3. Spații publice deschise Parcuri, păduri urbane, cimitire
Spații “negative”
4. Spații pentru mișcare (motorizată) Străzi principale, pasaje, căi ferate
5. Service space Parcări, curțile service-urilor
6. Left-over space “SLOAP” (space left over after

planning), spațiile deschise
moderniste
7. Spații nedefinite Spații părăsite, spații tranzitorii
Spații ambigue
8. Transport în comun Metrou, stații de autobuz/tramvai
9. Spațiu public “privat” Spații publice private, domeniile

bisericilor
10. Spații aparente? Fundături
11. Spații publice internalizate Mall-uri, mega-structuri introspective

Dud Liza-Maria
12. Spații de retail Magazine, piețe acoperite, benzinării
13. Spații de tip “third place” Cafenele, restaurante, primării
14. Spații private “publice” Domenii ale instituțiilor, campusuri

universitare
15. Spații private vizibile Curți private
16. Spații de interfață Cafenele stradale, spații pavate

private
17. Spații selective Locuri de joacă, skatepark, terenuri

de sport
Tabelul 1 Categorii de spații publice. Sursa: “Public Space - The Management dimension”
În cartea “Urban Space”, Rob Krier realizează o clasificare a spațiului public în funcție de
caracteristicile fizice și morfologice: strada și piața. În ceea ce privește piața, Krier consideră
că multe dintre modelele de piețe existente sunt reminiscențe ale Evului Mediu, acum lipsite
de funcțiunile și simbolistica originală și necesită înzestrarea cu funcțiuni contemporane cum
ar fi cele comerciale sau de natură culturală prin prezența unor “clădiri cu funcțiuni publice,
biblioteci, teatre, săli de concert, cafenele, baruri etc. “, fără însă a exclude zonele
rezidențiale. Ce-a de-a doua categorie de spații publice, strada, are un rol predominant
funcțional, în comparație cu piața, arhitectura de-a lungul ei fiind percepută, în mare parte
doar din mers. [5]
Din punct de vedere funcțional, Gehl și Gemzoe (2000, pag 87) identifică 5 categorii de spații
publice:
- piețele principale ale orașelor,

- piețele recreaționale,
- promenada,
- traffic square
- piața monumentală.
Din considerente funcționale, Carr et al ( 1992, pag 79) a clasificat spațiile publice în 11
categorii:
- parcuri publice,
- piețe și scuaruri,
- memoriale,
- piețe comerciale,
- străzi,
- locuri de joacă,
- spații deschise pentru comunitate,
- zone verzi și destinate parcării,
- atrium/piețe comerciale interioare,
- spații de zi cu zi
- waterfront. [8]
Dud Liza-Maria
3.1.3 Caracteristici spațiale
Acest subcapitol va prezenta caracteristicile spațiale și dimensiunile spațiilor publice

raportate la scara umană.
În cartea “Orașe pentru oameni”, Jan Gehl prezintă raportarea la spațiul public prin prisma
simțurilor și a scării umane. Gehl consideră că “punctul de pornire în proiectarea orașelor
pentru oameni sunt simțurile și mobilitatea acestora”, în vederea proiectării de spații “de
calitate pentru pietoni, care să ia în considerare posibilitățile și limitele dictate de organismul
uman”. []
În “The Hidden Dimension” Edward T. Hall prezintă cele 4 dimensiuni ale distanțelor
personale: spațiul intim, spațiul personal, spațiul social și spațiul public. Toate cele 4 faze au
câte o dimensiune apropiată și una îndepărtată, spațiul personal fiind cuprins între 0 și 45 cm
față de om, spațiul personal între 45 cm și 1,2 m, spațiul social între 1,2 m și 3,6m și spațiul
public între 3,6 și 7 m.
Figura 10 Cele 4 dimensiuni ale distanțelor personale. Sursa: “The Hidden Dimension” Edward T. Hall
Din această perspectivă, în cartea “Orașe pentru oameni”, Jan Gehl susține că în contextul
spațiului urban, există un “câmp vizual social” având o limită de 100m, distanță de la care
“putem vedea oameni în mișcare”. Între 100 și 25 de metri, interacțiunile și percepțiile sunt
minore, însă la o distanță mai mică de 25 de metri “bogăția de detalii și interacțiuni senzoriale
se intensifică dramatic pe măsură ce distanța scade”, iar la mai puțin de 7 metri “pot fi
folosite toate simțurile, se percep toate detaliile și se manifestă sentimentele cele mai
intense”. În acest sens, Gehl subliniază faptul că piețele și scuarurile respectă această
limitare a percepției senzoriale umane, având în general distanțe mai mici de 100 de metri,
Dud Liza-Maria
distanță ce permite “privitorilor să stea într-un colț și să cuprindă cu vederea toată piața și
ceea ce se întâmplă în ea”.[3]
3.1.4 Activități în spațiul public
O caracteristică importantă a spațiului public este modul de utilizare, activitățile ce se

desfășoară și definesc spațiul urban. În cartea “Public Space - The Management dimension”,
prezintă spațiul public sub forma a patru elemente cheie: clădirile, peisajul, infrastructura și
utilizările. Cele din urmă cuprind activitățile umane și sunt “ poate cel mai greu de administrat
și de asemenea -discutabil- cele mai semnificative pentru caracterul spațiului public”. Ele pot
fi :
- evenimente
- întâlniri
- divertisment de stradă
- schimburi de stradă
- piețe
- mâncat/băut
- chioșcuri
- joacă
- sport
- retail
- relaxare (activă/pasivă)
- utilizări pentru comunitate etc. [6]
Jan Gehl, în cartea “Life between buildings”, clasifică activitățile în spațiul public în trei
categorii raportate la necesitățile fizice ale mediului înconjurător: “activități necesare, activități
opționale și activități sociale”. Activitățile necesare se referă la activități mai mult sau mai
puțin obligatorii, de zi cu zi, în mare parte relaționate cu mersul: “mersul la școală sau la
muncă, cumpărăturile, așteptarea autobuzului sau a unei persoane ”. Gehl remarcă faptul că
aceste activități nu au o legătură strânsă cu mediul înconjurător, și se întâmplă “pe tot
parcursul anului, în aproape orice condiții”. [2]
Activitățile opționale, în comparație cu cele necesare, sunt cele care au loc dacă există “o
dorință în acest sens și dacă timpul și locul o permit”. Această categorie de activități este în
strânsă relație cu mediul înconjurător fiind reprezentată de activități de recreere cum ar fi :
“plimbări pentru a lua o gură de aer”, statul pe bancă în parc etc.
Activitățile sociale se nasc în contextul prezenței oamenilor în spațiul public, fiind în strânsă
legătură cu celelalte două categorii de activități. Gehl consideră că aceste acțiuni sunt
spontane și o “consecință directă a mișcării oamenilor și prezența lor în același spațiu”.
Acțiunile sociale pot fi: “joaca copiilor, saluturi și conversații, activități comunale și -ca cea mai
prezentă activitate socială- contactele pasive, acestea fiind simpla observare și auzirea altor
oameni”. Caracterul activităților sociale depinde de contextul în care acestea se desfășoară.
Jan Gehl compară activitățile sociale care se desfășoară în zone rezidențiale, lângă școli sau
locul de muncă, locuri cu un grup restrâns de persoane care se cunosc și au interese
comune, cu activitățile sociale ce au loc în centrele orașelor, cele din urmă fiind majoritar
superficiale și pasive în comparație cu discuțiile, conversațiile și jocul care apar în prima
categorie[3].
Dud Liza-Maria
Figura 11 Activitățile în spațiul public în raport cu mediul fizic. Sursa: Jan Gehl, Orașe pentru Oameni
If we look back at the street scene that was the starting point for defining the three categories
of outdoor activities, we can see how necessary, optional, and social activities occur in a
finely interwoven pattern. People walk, sit, and talk. Functional, recreational, and social
activities intertwine in all conceivable combinations. Therefore, this examination of the
subject of outdoor activities does not begin with a single, limited category of activities. Life
between buildings is not merely pedestrian traffic or recreational or social activities. Life
between buildings comprises the entire spectrum of activities, which combine to make
communal spaces in cities and residential areas meaningful and attractive. Both necessary,
functional activities and optional, recreation al activities have been examined quite thoroughly
over the years in different contexts. Social activities and their interweaving to form a
communal fabric have received considerably less attention. This is the background for the
following, more detailed examination of social activities in public spaces.
3.1.5 Concluzii
Consider că o definire a “spațiul public” din considerente pur fizice și legale poate produce o
imagine falsă asupra acestui concept, determinat atât de complexitatea noțiunii de “spațiu”
cât și de ambiguitatea mediului public. În acest sens, cred că spațiul public se poate defini
doar prin definirea unei serii de caracteristici: fizice, legale, culturale, sociale, economice și
psihologice și care variază în funcție de un anumit context.
Spațiul public, în definiția personală devine astfel un mediu urban, determinat de

caracteristici fizice și legale ( spațiul în sine, limitele spațiului public și accesibilitatea generală
), de caracteristicile sociale și aspectele culturale ale comunității, memoria locului și de
aspectele economice ale orașului.
Caracteristicile spațiale ale domeniului public sunt strâns legate de fiziologia umană, limita de
100 de metri de la care omul începe să perceapă formele și mișcarea fiind o limită importantă
în designul spațiilor publice. În plus, dimensiunile spațiului intim, personal, social și public
sunt importante în conturarea și modelarea spațiului public în vederea sporirii activităților
sociale.
Dud Liza-Maria
3.2 Calitatea vieții în spațiul public
“What we expect from architects today is to help us to … show that the quality of
public spaces is not an unnecessary luxury, but that it is fundamental. ” Jan Olbrycht,
Architects’ Council of Europe, Designing for the Future: The Market and Quality of Life,
Conference Proceedings
3.2.1 Conceptul de calitate a vieții
“The Dictionary of Human Geography” definește calitatea vieții ca fiind “un concept legat de
cel al bunăstării sociale, bazat pe argumentul că în evaluarea condiției umane, trebuie luați în
considerare mai mulți indicatori decât doar venitul”[9]. În broșura Comisiei Eurpene, “Quality
of life - facts an views”, calitatea vieții este definită ca fiind un concept complex, ce cuprinde
o serie de factori, “mai mult decât producția economică și standardele de viață” (nivelul de
educație, sănătatea, situația familială și financiară) și care este compus din 8+1 dimensiuni,
dintre care opt se referă la “capacitatea oamenilor de a-și urma propria bunăstare, prin
prisma valorilor și priorităților personale”, iar ultima dimensiune referindu-se la satisfacția
generală în ceea ce privește viața, adică percepția personală asupra calității vieții. [10]
Figura 12 Indicii calității vieții. Sursa: European Comission, Quality of life - Facts and views, Eurostat,
2015
În “Quality of life in European Cities, Flash Eurobarometer” se pot observa patru categorii
principale avute în vedere în studiul calității vieții:
- satisfacția oamenilor cu orașul lor: satisfacția generală, față de transportul în comun,

sănătate, sport, cultură, școli și instituții de învățământ, starea drumurilor și clădirilor,
satisfacția față de spațiile publice etc.
- părerea oamenilor despre orașul lor: ușurința găsirii unui loc de muncă, locuințe
decente la prețuri rezonabile, părerea față de prezența străinilor, siguranța,
încrederea în ceilalți cetățeni ai orașului și în administrația publică,
- mediul înconjurător: calitatea aerului, nivelul de zgomot, curățenia, satisfacția în ceea
ce privește spațiile verzi, implicarea orașului în combaterea schimbărilor climatice,
Dud Liza-Maria
- situația personală a oamenilor: satisfacția față de viața pe care o trăiesc, față de locul
de muncă, situația financiară și satisfacția în ceea ce privește situația la locul de
muncă. [11]
Calitatea vieții este un concept amplu, având o varietate de dimensiuni atât obiective,
măsurabile cât și subiective, axate pe comportamentele oamenilor și pe modul în care aceștia
percep și evaluează acest concept. Se poate observa că o mare parte din criteriile avute în
vedere în “măsurarea” calității vieții sunt direct relaționate cu mediul urban, satisfacția față de
spațiile publice, instituțiile, starea drumurilor și clădirilor, calitatea aerului, spațiile verzi etc.
fiind criterii importante în studiul calității vieții în Europa. Rezultă astfel o puternică importanță
dată calității vieții urbane.
În cartea “Investigating Quality of Urban Life” se discuta natura obiectivă sau subiectivă a
indicatorilor ce definesc calitatea vieții în special în mediul urban. În tabelul următor sunt
prezentați indicatori ai calității vieții, care se pot utiliza în determinarea calității vieții
urbane.[17]
Indicatori Obiectivi Indicatori Subiectivi
Rata șomajului Satisfacția față de locuințe și vecinătate
Realizări educaționale Dorința de a se muta
Venitul pe persoană Percepția asupra criminalității
Statisticile criminalității Percepția asupra calității învățământului
Violența domestică Percepția asupra instituțiilor de sănătate

publică
Rata mortalității Părerea despre vecini
Incidența bolilor cronice Părerea în legătură cu modul de colectare a

deșeurilor
Calitatea aerului Părerea asupra aglomerării
Densitatea zonelor rezidențiale Părerea despre administrația publică
Rata de neocupare a locuințelor Satisfacția în legătură cu sănătatea
Numărul de parcări Satisfacția cu familia, prietenii, job-ul
Numărul de mijloace de transport în comun Satisfacția cu viața în general (bunăstarea

generală)
Distanțele până la stațiile mijloacelor de

transport
Prezența magazinelor de alimente
Kilometri/metri călătoriți cu ajutorul mașinii

Tabelul 2 Indicatori subiectivi și obiectivi ai calității vieții. Sursa: Investigating Quality of Urban Life
Dud Liza-Maria
În literatura de specialitate s-au identificat astfel șapte dimensiuni ce determină calitatea vieții
urbane:
- calitatea vieții mediului urban se referă la calitățile naturale ale orașului cum ar fi
calitatea aerului, nivelul de zgomot, spațiile verzi etc.
- calitatea fizică a mediului urban se referă la caracteristicile fizice ale țesutului urban,
infrastructură, instituții și spații publice etc.
- calitatea mobilității în mediul urban se referă la accesibilitate, trafic și transportul în
comun
- calitatea socială a mediului urban se referă la aspectele legate de interacțiunile între
oameni, și participarea cetățenilor în luarea deciziilor în oraș
- calitatea psihologică a mediului urban se referă la identitatea orașului și modul în care
acesta este perceput de către oameni
- calitatea economică a mediului urban se referă la activitățile economice desfășurate
în oraș
- calitatea politică a mediului urban se referă la viziunea administrativă asupra calității
vieții și modul în care aceasta este implementată. [12]
Figura 13 Diagrama Heptagonală a Calității Vieții. Sursa: The Researcher, 2012
3.2.1.1 Conceptul LEED-ND
Leadership in Energy and Environmental Design for Neighborhood Development

(LEED-ND) a fost dezvoltat în anul 2007 și dorește să optimizeze utilizarea resurselor
naturale, să promoveze strategii de restaurare și regenerare și să maximizeze aspectele
pozitive ale sănătății oamenilor și mediului și să minimizeze aspectele negative. [13]
Țelurile programului, așa cum sunt prezentate în “LEED Reference Guide for Neighborhood
Development” au în vedere:
- inversarea contribuției mediului construit asupra schimbărilor climatice

- sporirea sănătății și bunăstării individuale a oamenilor
- protejarea și refacerea surselor de apă
- protejare, sporirea și refacerea serviciilor în ceea ce privește biodiversitatea și
ecosistemele
- promovarea ciclurilor de resurse materiale regenerabile și sustenabile
- construirea unei economii verzi
Dud Liza-Maria
- sporirea echității sociale, sănătatea comunității, calitatea vieții
În cadrul programului LEED-ND sunt prezente trei categorii de referință:
- Smart Location and Linkage (SLL),

- Neighborhood Pattern and Design (NPD),
- Green Infrastructure and Buildings (GIB).
Smart location and linkage (SLL) se referă la minimizarea efectelor negative de mediu ale
noilor dezvoltări și evitarea contribuirii la fenomenul de urban sprawl, cu efecte negative
asupra mobilității și mediului natural și construit.
Neighborhood Pattern and Design (NPD) are în vedere crearea unui oraș compact,
compatibil cu mersul pe jos, mixed-use și cu bune conexiuni față de comunitățile din
apropiere.
Green Infrastructure and Buildings (GIB) se referă la o serie de măsuri ce pot reduce
problemele de mediu în ceea ce privește domeniul construcțiilor, utilizarea clădirilor și
infrastructurii. Sisteme precum cele electrice, de iluminat etc. pot fi create pentru a reduce
substanțial consumul de energie în contrast cu sistemele convenționale (spre exemplu:
iluminatul stradal, semaforizarea).
Tabelul următor clasifică indici utilizați în certificarea LEED-ND, în funcție de cele trei tematici
generale.
Nr. Crt. Smart location and Neighborhood Pattern Green Infrastructure and
linkage (SLL) and Design (NPD) Buildings (GIB)
1. Smart location - orașul Străzi potrivite mersului Green buildings -

compact pe jos certificare
2. Specii în pericol și Dezvoltare compactă Performanța energetică

comunități ecologice minimă a clădirilor
3. Conservarea mlaștinilor Comunitate deschisă și Reducerea consumului

și apelor conectată de apă
4. Conservarea terenurilor Prevenirea poluării (în

agricole domeniul construcțiilor)
5. Evitarea inundațiilor
Tabelul 3 Indici utilizați în certificarea LEED-ND. Sursă: RICS COBRA 2016, The Construction, Building
and Real Estate Research Conference of the Royal Institution of Chartered Surveyors, Held in Toronto,
Canada in association with George Brown College, 20 - 22 September 2016
Dud Liza-Maria
3.2.1.2 Conceptul BREEAM pentru comunități
BREEAM Communities este o formă internațională de certificare ce are în vedere evaluarea

sustenabilității economice, sociale și a mediului. “BREEAM Communities - Technical Manual
SD 202 - 1.1:2012” clasifică criteriile de evaluare în cinci categorii :
- Guvernarea (GO): promovează implicarea comunităților în deciziile legate de design,

domeniul construcțiilor etc.
- Bunăstarea socială și economică (SE): se referă la factorii economici și sociali
implicați în sănătatea și bunăstarea comunității
- Resurse și energie (RE): se referă la utilizarea sustenabilă a resurselor naturale și
reducerea emisiilor de carbon
- Utilizarea terenului și ecologie (LE): încurajează utilizarea sustenabilă a terenului
- Transport și mișcare (TM): încurajează utilizarea mijloacelor de transport sustenabile
- Inovația (INN): recunoaște și promovează soluțiile inovative care să aducă beneficii
sociale, economice și de mediu. [14]
Tabelul următor prezintă indicii obligatorii în ceea ce privește designul urban sustenabil,
clasificați în funcție de categoriile enunțate anterior:
Nr. Guvernare Social și Resurse și Utilizarea Transport și

Crt. (GO) economic (SE) energie (RE) terenului și mișcare (TM)
ecologie (LE)
1. Planul de Impact Strategia Strategia Evaluarea

consultare economic energetică ecologică mijloacelor
de deplasare
2. Consultare și Nevoi și Clădirile și Utilizarea

angajament evaluare infrastructura terenului
demografică existentă
3. Evaluarea Strategia
inundațiilor hidrografică
4. Poluarea fonică
Tabelul 4 Indici obligatorii BREEAM. Sursă Callway, Rosalie. (2016). BREEAM Communities: challenges
for sustainable neighbourhood evaluation.
3.2.1.3 Concluzii
LEED-ND BREEAM for Communities
Mediu Specii în pericol și comunități Strategia energetică

ecologice Strategia hidrografică
Conservarea mlaștinilor și apelor Strategia ecologică
Conservarea terenurilor agricole
Evitarea inundațiilor
Green buildings - certificare
Dud Liza-Maria
Performanța energetică minimă a

clădirilor
Reducerea consumului de apă
Prevenirea poluării (în domeniul
construcțiilor)
Fizic Smart location - orașul compact Utilizarea terenului

Dezvoltare compactă Clădirile și infrastructura existentă
Mobilitate Străzi potrivite mersului pe jos Evaluarea mijloacelor de deplasare
Social Comunitate deschisă și conectată Poluarea fonică

Sporirea sănătății și bunăstării Nevoi și evaluare demografică
individuală a oamenilor
Echitate socială
Sănătatea comunității
Calitatea vieții
Psihologic Echitate socială -

Sănătatea comunității
Calitatea vieții
Economic Performanța energetică minimă a Impact economic

clădirilor Nevoi și evaluare demografică
Reducerea consumului de apă
Economia Verde
Politic - Planul de consultare

Consultare și angajament
Tabelul 5 Tabel comparativ LEED-ND și BREEAM for Communities. Sursa: RICS COBRA 2016, The
Construction, Building and Real Estate Research Conference of the Royal Institution of Chartered
Surveyors, Held in Toronto, Canada in association with George Brown College, 20 - 22 September 2016
3.2.3 Spațiul public în raport cu viața urbană
“Nimic nu se întâmplă pentru că nimic nu se întâmplă pentru că… ” (pag 67)

Viața urbană: tot ceea ce observăm când ieșim din casă, mai mult decât arta sau teatrul de
stradă, sau activitatea de cafenea. (pag 2)
Cine? Ce? Unde? Câți/câte? Cât timp? - Întrebări de bază ce oferă informații despre
comportamentul în spațiul public, de ex. cunoștințe despre cine frecventează un anumit loc.
Dud Liza-Maria
INTERACȚIUNI SOCIALE: - derivă atât din activități necesare cât și opționale. sunt
condiționate de prezența altor persoane în spațiu. => Definirea și înregistrarea activităților
sociale pentru a susține funcțiunea de loc de întâlnire.
...spațiul public trebuie să fie dinamic și folosit de grupuri diverse (pag 63)
Oamenii merg mai încet și se opresc timp mai îndelungat în funcție de plăcerile și calitățile pe
care le oferă un loc.
Vitalitatea urbană este un concept relativ. Nu numărul de oameni contează, ci sentimentul
că locul este populat și utilizat. (pag 62)
-număr de utilizatori- factor important
-cantitatea de timp pe care utilizatorii o petrec în spațiul public.
-Accent pe durată și calitate în proiectarea urbană, mai degrabă decât pe număr și
cantitate=> se îmbunătățește orașul în beneficiul tuturor, în fiecare zi a anului (pag 73)
Simpla prezență a altor persoane indică locurile care merită atenție. (pag 63)
Nu contează numărul, mulțimile și mărimea orașului, ci sentimentul că spațiul urban este
primitor, popular și reprezintă un loc semnificativ.
Un oraș atrăgător trebuie să aibă spații publice atent proiectate pentru a sprijini activitățile
generatoare de viață urbană. O condiție importantă este ca acesta să funcționeze ca un
proces ce se auto-consolidează. (pag 65)
Traficul lent înseamnă orașe pline de viață: Viața urbană depinde foarte mult de cantitate și
durată. În orașele pietonale există viață pe străzi deoarece oamenii sunt prezenți în câmpul
vizual pentru un timp mai îndelungat.(pag 70)
3.2.4 Mobilitatea în spațiul public - walkability
Walkability este un concept important abordat atât în standardele de calitate a vieții cât și în
diverse teorii de urbanism. În raportul SPUR “Getting to Great Places” din anul 2013 sunt
prezentate cele mai importante caracteristici ale unui oraș care favorizează mobilitatea
pietonală [15]:
1. Crearea unei circulații pietonale granulate - prezența circulațiilor pietonale dese și

interconectate. Un mediu confortabil pentru mersul pe jos presupune schimbarea
rutei o dată la 60 - 100 de metri conform “A Design for Walkability” [16]
2. Orientarea clădirilor spre stradă și spațiile deschise - definirea străzilor prin
poziționarea clădirilor la stradă, mediul urban devenind coerent și ușor de perceput.
3. Organizarea facilităților astfel încât să susțină activitatea publică - o varietate de
funcțiuni care să angreneze activitatea cum ar fi prezența spațiilor de retail sau
evenimente de-a lungul rutelor pietonale
4. Poziționarea parcărilor în spatele sau la subsolul clădirilor - parcările consumă foarte
mult spațiu și sunt inatractive. Parcările nu ar trebui să incomodeze circulația
pietonală
5. Scara umană utilizată în detaliile clădirilor și peisajului - Permeabilitatea și estetica
fațadelor, precum și designul trotuarelor trebuie să angreneze activitatea urbană și să
asigure un mediu interesant
6. Acces pietonal clar și continuu - Circulațiile pietonale trebuie să fie clare și continue,
conectate de treceri de pietoni sigure
7. Construirea de străzi complete - “o stradă completă furnizează acces și circulație
pietonală, confortabilă și convenientă pentru pietoni, bicicliști, automobile și utilizatori
ai tranzitului de orice vârstă, abilitate și preferință ” - The City of San Jose's Envision
2040 General Plan
Dud Liza-Maria
Orientarea către nevoile pietonilor - obiectiv cheie (pag 6)

Orașe: pline de activitate, siguranță, dezvoltarea durabilă și sănătatea => pot fi întărite prin
considerație față de pietoni, cicliști și viața urbană în general.
Oraș adecvat mersului pe jos:
-structură suficient de compactă
-distanțe rezonabile
-spații publice atrăgătoare
-variație în funcțiunile urbane
Oraș sustenabil => “mobilitate verde”
Mai multe drumuri - Mai mult trafic Mai puține drumuri - Mai puțin trafic ( pag 9)
Îmbunătățirea traficului pietonal și a vieții urbane => influențează modul de utilizare al orașului
și creșterea vitalității.
“Mersul pe jos este o formă specială de comuniune între oameni care împart spațiul public ca
platformă și cadru comun”
Mașinile consumă mult spațiu când sunt în mișcare, dar și când sunt parcate.O parcare
pentru 20 sau 30 de autovehicule ocupă la fel de mult spațiu cât o mică piață urbană. (pag
55)
Scara Umană: înglobarea principiului scării umane ca și componentă intrinsecă a țesutului
urban, pentru a încuraja oamenii să meargă pe jos sau cu bicicleta. (57)
3.2.5 Concluzii
4 Teorii și metode de intervenție asupra spațiilor publice

Acest capitol prezintă patru teorii și metode de intervenție asupra spațiilor publice: New
Urbanism, Smart Growth, Urban Village și Intelligent Urbanism. Aceste teorii au fost alese
datorită faptului că abordează tematici ce țin de sustenabilitate, mobilitatea pietonală și
calitatea vieții.
4.1 New Urbanism
4.1.1 Prezentarea teoriei
Mișcarea New Urbanism, conform CNU (Congress for the New Urbanism), s-a născut în anul
1993 din viziunea conform căreia mediul fizic are “un impact direct asupra șanselor asupra
unei vieți fericite și prospere”. Denumit și Neo-traditional Design, conceptele acestui tip de
urbanism se inspiră din orașele tradiționale și din “neighbourhood design”, scopurile
principale fiind crearea unor comunități cu o calitate a vieții sporită și protejarea mediului
natural.
“Charter of New Urbanism”, documentul definitoriu pentru această mișcare, prezintă cele trei
niveluri de aplicare ale principiilor New Urbanism: regional - metropola, municipiul și orașul-;
vecinătatea, cartierul și coridorul de tranzit; cvartalul, strada și clădirea [20]. Principiile New
Dud Liza-Maria
Urbanism au deci aplicativitate de la nivel micro (clădirea) până la nivel macro (metropola).
Aceste principii sunt:
- Walkability: se referă la facilitarea traficului pietonal ( majoritatea facilităților la 10

minute de mers pe jos de casă, străzi adaptate traficului pietonal, străzi pietonale)
- Conectivitatea: se referă la interconectarea și ierarhizarea tramei stradale în vederea
dispersării traficului
- Mixed-use și Diversitate: atât în ceea ce privește funcțiunile ( magazine, birouri,
apartamente și case în cadrul unui sit, cu aplicare atât regional cât și la scară micro)
cât și în ceea ce privește oamenii ( diversitate culturală, economică, rasială etc. )
- Mixed Housing: se referă la prezența diversității în ceea ce privește locuirea (tipuri,
preț și dimensiune) în proximitate.
- Calitatea Arhitecturală și Designul Urban: se referă la accentul pus pe frumusețe,
estetică și confortul uman.
- Structura Tradițională a Vecinătăților: distingerea centrului și a limitelor, spațiul
public central, importanța calității spațiului public etc.
- Densitate ridicată: se referă la abundența locuințelor, magazinelor și serviciilor în
proximitate, în vederea utilizării eficiente a resurselor și serviciilor și facilitarea
mobilității pietonale.
- Green Transportation: se referă atât la crearea unei infrastructuri care să încurajeze
utilizarea bicicletei, rolelor și mersului pe jos ca mijloace uzuale de transport cât și la
crearea unei infrastructuri calitative pentru transportul în comun.
- Sustenabilitate: se referă la concepte precum eficiența energetică, utilizarea
tehnologiilor eco-friendly, producția locală, descurajarea traficului auto.
- Calitatea vieții [11]
4.1.2 Studii de caz
Studiile de caz ce urmează vor fi analizate din punct de vedere a situației existente ( prin
prisma unei analize SWOT ) urmărind în continuare propunerile realizate în funcție de
principiile teoriei enunțate În final se vor analiza eventualele rezultate în urma aplicării
principiilor respective: succesul aplicării lor, imposibilitatea de a aplica anumite principii în
cadrul contextului studiat și influența lor asupra celor șapte principii ale calității vieții urbane.
4.1.2.1 The Stapleton Neighborhood
4.1.2.2 Highland Garden Village
4.1.2.3 Riverfront Park
4.1.3 Concluzii
4.2 Smart Growth
Smart Growth este, conform EPA ( Environmental Protection Agency ),se bazează pe
acomodarea noilor dezvoltări pe considerente economice, sociale și de mediu. Modelul se
Dud Liza-Maria
pretează pentru comunități de diverse dimensiuni, fiind identificate zece principii ale acestei
teorii:
1. Mix land use: se referă la mixajul de funcțiuni în cadrul unui sit ( rezidențiale,
comerciale, recreaționale) care facilitează alternative pentru traficul auto cum ar fi
bicicleta sau mersul pe jos.
2. Compact building design: se referă la facilitarea incorporării unui model mai
compact în a construi, pentru a utiliza terenul și resursele în mod cât mai eficient
3. Opțiuni variate în ceea ce privește locuințele: se referă la prezența unei game
variate de locuințe, pentru toate situațiile financiare.
4. Walkability: se referă la prezența a doi factori, bunuri (case, birouri și retail) și servicii
(transport, școli) localizate în proximitate, favorizând traficul pietonal.
5. Comunități distincte și atractive: se referă la respectarea valorilor și culturilor
oamenilor ce locuiesc într-un oraș și crearea de comunități unice într-un mediu care
încurajează coeziunea socială
6. Conservarea spațiilor deschise,naturale sau agricole: se referă la zone naturale
ce prevăd un spațiu important pentru comunitate și care pot aduce importante
beneficii în ceea ce privește economiile locale și calitatea vieții
7. Direcționarea dezvoltării către comunitățile deja existente: se referă la utilizarea
infrastructurii și resurselor deja existente și conservarea spațiilor deschise și
resurselor naturale
8. Mijloace de transport variate: se referă la o infrastructură care să acomodeze atât
traficul auto cât și cel pietonal sau cu bicicleta.
9. Decizii de dezvoltare previzibile, corecte și efective ca și costuri: se referă la
încurajarea investițiilor private
10. Încurajarea colaborării între comunitate și părțile interesate, în deciziile de
dezvoltare: se referă la mularea pe nevoile unei comunități [21]
4.2.2 Studii de caz
4.2.2.1 City of Ottawa
4.2.2.2 Region of Waterloo
4.2.2.3 York Region
4.2.3 Concluzii
4.3 Urban Village
Dud Liza-Maria

Conceptul de Urban Village a apărut în anii 1980 de către Urban Villages group, din dorința
unei preocupări mai ample cu mediul și comunitatea și obținerea unor locuri mixed-use, la
scara umană. Urban Village reprezintă o așezare destul de mică pentru a se crea o
comunitate, însă destul de mare pentru a păstra un caracter mixed-use al terenului.
Principiile Urban Village sunt:
- Comunitate restrânsă, între 3000-5000 de oameni

- Autosuficiență maximă, pe cât posibil
- Piață principală centrală
- Destul de mic pentru a fi adecvat mersului pe jos
- Mixed Housing și diversitate socială
- Retail mixat cu alte funcțiuni
- Educația încă din școlile primare asupra modului de viață sustenabil
- Tramă stradală bine conectată
- Calmarea traficului
- Stilul arhitectural raportat la comunitate și memoria locului
- Repere arhitecturale, colțuri de stradă, închideri
- Mixed-use de la nivel micro la macro
- Permeabilitate și adaptarea la nevoile pietonilor
- Mix social
- Colțuri de stradă puternice la nivel formal
- Varietate de clădiri și spații flexibile [22]
4.3.2 Studii de caz
rown Street, Glasgow

4.3.2.1 C
4.3.2.2 Britannia Village, Londra
4.3.2.3 Little Germany, Bradford
4.3.3 Concluzii
4.4 Intelligent Urbanism

Dud Liza-Maria
Conceptul de Intelligent Urbanism a apărut în urma practicilor de urbanism ale lui

Christopher Benninger în India și sud-estul Asiei și este compus dintr-o serie de 10 axiome
menite să ghideze planificarea urbană. Aceste principii sunt :
1. Echilibru cu natura și distincția între a utiliza resurse și a le exploata.

2. Echilibru cu tradiția - respectarea culturilor și memoriei locului
3. Tehnologia adecvată în domeniul construcțiilor, în raport cu resursele, clima și
capacitățile oamenilor
4. Convivialitatea ajută la integrarea socială prin domeniul public, promovând protecția,
îmbunătățirea și crearea de “spații publice deschise”, accesibile tuturor
5. Eficiența în ceea ce privește utilizarea terenului și infrastructurii rutiere
6. Scara umană încurajează traficul pietonal în Urban Villages cu caracter mixed-use
7. Oportunitățile în ceea ce privește educația, recreerea, locul de muncă, afacerile,
mobilitatea, sănătatea etc.
8. Integrarea regională - orașul este parte organică dintr-un sistem socio-economic,
cultural și de mediu mai mare
9. Mișcarea echilibrată încurajează toate tipurile de mișcare: auto, transportul în
comun, pietonală, cu bicicleta
10. Integritatea instituțională se referă la faptul că bunele practici pot fi realizate doar
dacă autoritatea locală este de încredere, transparentă, competentă și participativă.
[23]
4.4.2 Studii de caz
4.4.2.1 Greenwich Millennium Village, UK
4.4.2.2 Thimphu, Buthan
4.4.2.3
4.4.3 Concluzii
4.5 Concluzii generale
Din analiza comparativă a teoriilor, se poate observa că principiile tratate se aseamănă,

punându-se accent în special pe calitatea vieții în spațiul public sub diferite forme, aspecte ce
țin de sustenabilitate și mediul natural și elemente de walkability. În tabelul următor sunt
prezentate comparativ cele patru teorii, New Urbanism, Smart Growth, Urban Village și
Dud Liza-Maria
Intelligent Urbanism, în funcție de cele șapte dimensiuni ale diagramei heptagonale a calității
vieții:
New Urbanism Smart Growth Urban Village Intelligent

Urbanism
Mediu - Păstrarea spațiilor Sustenabilitate Echilibru cu natura

deschise Eficiență
Dezvoltarea Tehnologie
comunităților adecvată
existente
Fizic Mixed-use Mixed-use Mixed-use și -

Compact Compact diversitate
neighbourhood neighbourhood și Densitate crescută
Eco-building infrasrtuctură
eficientă
Mobilitate Favorizarea Favorizarea Walkability Varietate

traficului pietonal și traficului pietonal Conectivitate echilibrată a
a mijloacelor de Favorizarea Smart mijloacelor de
transport în comun traficului pietonal transportation transport
Străzi Varietate de alegeri
interconectate în ceea ce privește
transportul
Social Prezența clădirilor Încurajarea Mixed housing Convivialitate

civice și locurilor colaborării între Scara umană
publice de întâlnire comunitate și părțile Oportunități
Prezența unei serii interesate
de parcuri Diversitatea tipurilor
Diversitatea tipurilor de locuințe
de locuințe
Un mediu urban
sigur
Psihologic Arhitectura strâns Comunități Arhitectură și Echilibrul cu

legată de context distinctive și design urban de tradițiile
Prezervarea atractive cu un simț calitate
zonelor istorice al locului Calitatea vieții
Economic - - - -
Politic Controlul evoluției Decizii de - Integrare regională

dezvoltare Integritate
previzibile, corecte instituțională
și transparente
Dud Liza-Maria
Tabel Analiza comparativă a celor patru teorii. Sursa: Hamam Serag El Din, Ahmed Shalaby, Hend
Elsayed Farouh (2012) Principles of Urban Quality of Life for a Neighbourhood. Housing and Building
National Research Center, HBRC Journal (2013) 9, 86-92
În concluzie, toate cele patru teorii urmăresc sporirea calității vieții urbane prin aspecte
asemănătoare. Chiar dacă factorul economic nu este reglementat în cadrul acestor teorii,
această componentă este susținută de celelalte măsuri ce pot duce indirect la o creștere a
activității economice.
5 Metodologii de intervenții privind revitalizarea spațiilor publice

din Mun. Brad
Concluzii
Concluziile se vor realiza pe o singura coloană si vor avea minim 600 de cuvinte.
Urmatorul paragraf are 627 cuvinte si este drept model.
Dud Liza-Maria
Bibliografie
[1] https://www.igloo.ro/povesti-post-industriale-de-aproape-2/ Accesat la data de 03.12.2019
[2] Jan Gehl, Life between Buildings, Washington: Island Press, 2011
[3] Jan Gehl, Orașe pentru Oameni, București: Igloo, 2012
[4] RLU Brad - Memoriu 2016
[5] Rob Krier, Urban Space. Academy Group Ltd. 42 Leinster Gardens, London W2 3AN
[6] Matthew Carmona, Claudio de Magalhães, Leo Hammond, Public Space: The Management
Dimension: Routledge, 2 Park Square, Milton Park, Abingdon, Oxon OX14 4RN, 2008
[7] Ali Madanipour, Design of Urban Space An Inquiry into a Socio-spatial Process, John Wiley & Sons
Ltd, Baffins Lane, Chichester, West Sussex P019 lUD, England
[8]Carr Stephen, Mark Francis, Leanne G. Rivlin, Andrew M. Stone, Public Space. Cambridge
University Press, Trumpington Street, Cambridge CB2 1RP
[9]THE DICTIONARY OF Human Geography, 5th Edition, Edited by Derek Gregory, Ron Johnston,
Geraldine Pratt, Michael J. Watts, and Sarah Whatmore
[10] European Comission, Quality of life - Facts and views, Eurostat, 2015
[11] European Comission, Quality of life in european cities, Flash Eurobarometer, 2013
[12] Hamam Serag El Din, Ahmed Shalaby, Hend Elsayed Farouh (2012) Principles of Urban Quality
of Life for a Neighbourhood. Housing and Building National Research Center, HBRC Journal (2013) 9,
86-92
[13] U.S. Green Building Council, Inc. (USGBC) LEED Reference Guide for Neighborhood
Development, LEED v4 Edition , 2014
[14] BREEAM Communities - Technical Manual SD 202 - 1.1:2012
[15]https://www.spur.org/sites/default/files/publications_pdfs/SPUR_Getting_to_Great_Places_spread
s.pdf
[16] http://www.designforwalkability.com/walkability-principles
[17] Robert W. Marans, Robert J. Stmson, Investigating Quality of Urban Life. ALEX C. MICHALOS
Brandon University, Faculty of Arts Office Brandon, Manitoba Canada
[18] RICS COBRA 2016, The Construction, Building and Real Estate Research Conference of the
Royal Institution of Chartered Surveyors, Held in Toronto, Canada in association with George Brown
College, 20 - 22 September 2016
[19] Callway, Rosalie. (2016). BREEAM Communities: challenges for sustainable neighbourhood
evaluation.
[20] https://mredu.arc.miami.edu/_assets/pdf/charter_book.pdf
[21] https://smartgrowth.org/smart-growth-principles/
[22]Aldous, T. (1992) Urban Villages: a Concept for Creating Mixed-use Urban Developments on a
Sustainable Scale.London: Urban Villages Group
[23] Biddulph, Mike. (2003). The limitations of the urban village concept in neighbourhood renewal: A
Merseyside case study. Urban Design International. 8. 5-19. 10.1057/palgrave.udi.9000090.

Lucrare Teoretica 2019-2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Teoretica 2019-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2019

Urbanism, Calitatea Vieții

3 DEFINIREA ȘI ANALIZA CONCEPTELOR GENERALE

4 TEORII ȘI METODE DE INTERVENȚIE ASUPRA SPAȚIILOR PUBLICE

4.2 SMART GROWTH

4.3 URBAN VILLAGE

4.4 INTELLIGENT URBANISM

5 METODOLOGII DE INTERVENȚII PRIVIND REVITALIZAREA SPAȚIILOR PUBLICE DIN MUN. BRAD

Cuvinte cheie : Dimensiunile spațiului public, Oraș post-industrial,

Lipsa de investiții în domeniul transporturilor a făcut ca aceste orașe să devină

2.1 Orașul - Municipiul Brad

2.1.1. Definirea contextului istoric

Figura 1 Harta comparativă a așezării în perioada 1769-1773 și astăzi. Sursa:

Figura 2 Harta comparativă a așezării în secolul XIX. Sursa:

La începutul secolului XX, industria mineritului cunoaște o amplă dezvoltare, rezultând în

Imaginea 1 Clădiri istorice apărute la sfârșitul secolului XIX. Sursa:

2.1.2. Definirea contextului urban

Figura 3 Zonele de locuințe colective și individuale Figura 4 Diagrama Zone Funcționale

Figura 5 Harta categoriilor de străzi. Sursa:

Din punct de vedere a nucleelor de activitate, acestea se concentrează în jurul punctelor

Figura 6 Harta nucleelor de activitate. Sursa:

Figura 7 Harta spațiilor publice și verzi. Sursa:

2.1.3. Definirea contextului socio-economic

agricultură, în special în ceea ce privește creșterea animalelor. Sectorul turismului este

Figura 8 Diagramă domenii de activitate. Sursa: RLU Brad - Memoriu 2016

În ceea ce privește categoriile de vârstă, se poate observa o îmbătrânire a populației, fiind

2.2 Concluzii. Definirea oportunității și scopului temei alese

Din punct de vedere economic, se poate observa preponderența industriei bazate pe

3 Definirea și analiza conceptelor generale

3.1.1 Definirea spațiului public

3.1.2 Tipologii de spații publice

Nr. Tipul de spațiu Exemple

1. Spații urbane naturale/semi-naturale Râuri, canale, faleza

2. Spații civice Străzi, piețe, promenade

3. Spații publice deschise Parcuri, păduri urbane, cimitire

4. Spații pentru mișcare (motorizată) Străzi principale, pasaje, căi ferate

5. Service space Parcări, curțile service-urilor

6. Left-over space “SLOAP” (space left over after

7. Spații nedefinite Spații părăsite, spații tranzitorii

8. Transport în comun Metrou, stații de autobuz/tramvai

9. Spațiu public “privat” Spații publice private, domeniile

10. Spații aparente? Fundături

11. Spații publice internalizate Mall-uri, mega-structuri introspective

12. Spații de retail Magazine, piețe acoperite, benzinării

13. Spații de tip “third place” Cafenele, restaurante, primării

14. Spații private “publice” Domenii ale instituțiilor, campusuri

15. Spații private vizibile Curți private

16. Spații de interfață Cafenele stradale, spații pavate

17. Spații selective Locuri de joacă, skatepark, terenuri

- piețele principale ale orașelor,

3.1.3 Caracteristici spațiale

Acest subcapitol va prezenta caracteristicile spațiale și dimensiunile spațiilor publice

3.1.4 Activități în spațiul public

O caracteristică importantă a spațiului public este modul de utilizare, activitățile ce se

Spațiul public, în definiția personală devine astfel un mediu urban, determinat de

3.2 Calitatea vieții în spațiul public

3.2.1 Conceptul de calitate a vieții

- satisfacția oamenilor cu orașul lor: satisfacția generală, față de transportul în comun,

Indicatori Obiectivi Indicatori Subiectivi

Rata șomajului Satisfacția față de locuințe și vecinătate

Realizări educaționale Dorința de a se muta

Venitul pe persoană Percepția asupra criminalității

Statisticile criminalității Percepția asupra calității învățământului

- Walkability: se referă la facilitarea traficului pietonal ( majoritatea facilităților la 10

rown Street, Glasgow

1. Echilibru cu natura și distincția între a utiliza resurse și a le exploata.