Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Câte Categorii de Cimitire Există Și Care Sunt Regulamentele Și Caracteristicile Lor
Câte Categorii de Cimitire Există Și Care Sunt Regulamentele Și Caracteristicile Lor
lor? (II)
Revenind la legislație, subliniem faptul că de bază pentru administratorul de cimitir vor fi:
Statutul BOR - art. 180-191, în cap. B. Dispoziții cu privire la edificiile bisericești și cimitirele
parohiale și Regulamentul cimitirelor, aflat în vigoare.
Normele tehnice și sanitare ale serviciilor funerare au fost stabilite din dorința de a veni în
sprijinul defunctului și familiei acestuia, din respectul pe care societatea îl manifestă față de
demnitatea umană și din solidaritate faţă de membrii săi (cf. art. 3 din Norme).
Când în incinta cimitirului se află construcții supuse protejării Legii monumentelor istorice,
administratorul cimitirului trebuie să aibă cunoștință de Legea 422/2001, privind Legea
protejării monumentelor istorice, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
407/24.07.2001, în 62 de articole. Aici, reținem faptul că monumentele istorice „se clasează:
a) în grupa A - monumentele istorice de valoare națională și universală, și b) în grupa B - mo-
numentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local” (art. 8), și că „până la
instituirea zonei de protecție a fiecărui monument istoric, potrivit art. 9, se consideră zonă de
protecție suprafața delimitată cu o rază de 100 m în localități urbane, 200 m în localități rurale
și 500 m în afara localităților, măsurată de la limita exterioară, de jur împrejurul
monumentului istoric” (art. 59).
Din cauza problemelor tot mai des întâlnite pe teren în ceea ce privește incinerarea, Patriarhia
Română a hotărât elaborarea unei circulare în legătură cu practica necreștină a incinerării
morților, în care să se prevadă îndatorirea fiecărui cleric de a se conforma hotărârilor
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (existente încă din anii 1928 și 1933), având
obligația de a-i îndruma pe credincioși să respecte, cu sfințenie, practica ortodoxă a înhumării
(înmormântării) celor adormiți și să nu accepte incinerarea (arderea trupului celui decedat). În
acest sens, preotul este dator a cunoaște conținutul Hotărârii nr. 4529 din 5 iulie 2012 a
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu practica necreștină a incinerării
morților, subliniind ideea conform căreia chiriarhul este singurul care are autoritatea de a
acorda sau nu dispensă, prin iconomie, în urma studierii amănunțite a fiecărui caz în parte.
Nu este spațiul îndestulător abordării tuturor hotărârilor sinodale, dar sunt și altele care
acoperă o arie largă de probleme cu care preotul se poate confrunta în activitatea pastorală.