1.

Avantajul principal al fotografierii în format RAW este:

• dimensiunea mult mai mare a fișierelor;
• posibilitatea de a fi vizionate cu orice software;
• posibilitatea de a aplica la procesare corecții mari de expunere și balans de alb.

2. Dezvantajul principal al fotografierii în format RAW este:

• posibilitatea de a aplica la procesare corecții mari de expunere și balans de alb;
• posibilitatea de a fi vizionate cu orice software;
• necesitatea de a converti imaginile înainte de utilizare.

3. Avantajul principal al fotografierii în format jpeg este:

• dimensiunea constantă a fișierelor;
• intoleranța la corecții mari de expunere și balans de alb la prelucrare;
• posibilitatea de a fi utilizate imediat, fără conversie.

4. Dezavantajul principal al fotografierii în format jpeg este:

• dimensiunea constantă a fișierelor;
• posibilitatea de a fi vizionate cu orice software;
• intoleranța la corecții mari de expunere și balans de alb la prelucrare.

5. Dezvantajul principal al fotografierii în format RAW+jpeg este:

• posibilitatea de a prelucra RAW-urile în cazul imaginilor mai dificile;
• posibilitatea de a folosi rapid jpeg-urile după fotografiere;
• umplerea mult mai rapidă a cardului.

6. Avantajul principal al fotografierii în format RAW+jpeg este:

• umplerea mult mai rapidă a cardului;
• nu mai este necesar să facem imagini cât mai bune direct din aparat;
• posibilitatea de a prelucra RAW-urile în cazul imaginilor mai dificile.

7. Care dintre atributele imaginii nu se poate remedia la prelucrare, nici chiar din fișiere RAW:
• luminozitatea incorectă;
• balansul de alb eronat;
• neclaritatea.

8. Care dintre atributele imaginii se poate remedia comod la prelucrare, mai ales din RAW:
• neclaritatea de focalizare;
• neclaritatea de mișcare;
 • luminozitatea incorectă.

9. La ce se folosește Compensarea (corecția) de expunere:

• la fotografierea de pe trepied;
• la fotografierea produselor pentru cataloage;
• la corectarea luminozității imaginilor în modurile automate (P, S/Tv, A/Av).

10. Compensarea (corecția) de expunere funcționează:

• în modul Manual de expunere (M);
• la corectarea balansului de alb;
• în modurile automate de expunere.

11. Sistemul de stabilizare minimizează:

• mișcarea subiectului;
• ambele mișcări;
• mișcarea aparatului.

12. Sistemul de stabilizare ar trebui oprit:

• la fotografierea din mână în lumină slabă;
• la fotografierea interioarelor fără trepied;
• la fotografierea de pe trepied.

13. Pentru înghețarea mișcării subiectului folosim:

• diafragmă închisă;
• modul Manual;
• timp de expunere scurt.

14. Pentru evitarea mișcării aparatului folosim:

• diafragmă închisă;
• modul Manual;
• timp de expunere scurt.

15. Pentru efecte de mișcare a subiectului folosim:

• diafragmă deschisă;
• modul Manual;
• timp de expunere lung.
16. La Panning, pentru un efect mai accentuat folosim:
• diafragmă deschisă;
• balans de alb Auto;
• timp de expunere mai lung.

17. Diafragma controlează:

• redarea culorilor;
• redarea mișcării;
• profunzimea de câmp (DOF).

18. Efectele difracției afectează semnificativ imaginea:

• la diafragme deschise (2.0 - 4.0);
• la folosirea balansului de alb Auto;
• la diafragme foarte închise (16 - 22).

19. Timpul de expunere controlează:

• redarea culorilor;
• profunzimea de câmp (DOF);
• redarea mișcării.

20. Sensibilitatea controlează:

• profunzimea de câmp (DOF);
• redarea mișcării;
• calitatea imaginii.

21. La ce se folosește „High ISO noise reduction”:

• la fotografierea cu timpi lungi de expunere;
• la fotografia de peisaj;
• la fotografierea cu sensibilități mari.

22. La ce se folosește „Long exposure noise reduction”:

• la fotografierea cu sensibilități mari;
• la fotografia de portret;
• la fotografierea cu timpi lungi de expunere.

23. Profunzimea de câmp este:

• distanța dintre primplan și fundal;
• unghiul de cuprindere al obiectivului folosit;
 • zona (în adâncime) în care elementele din cadru apar clare.

24. Profunzimea de câmp crește cu:

• deschiderea diafragmei;
• scurtarea timpului de expunere;
• scăderea distanței focale.

25. Profunzimea de câmp scade cu:

• închiderea diafragmei;
• lungirea timpului de expunere;
• creșterea distanței focale.

26. Separarea de fundal a subiectului este mai vizibilă dacă folosim:

• o diafragmă mai închisă;
• un timp de expunere mai lung;
• o focală mai mare a obiectivului.

27. Care este cel mai direct mod de a fixa timpul de expunere:
• Program flexibil (P);
• Prioritate diafragmă (A/Av);
• Modul Manual (M).

28. Care este cel mai direct mod de a stabili diafragma de lucru:
• prioritate timp (S/Tv);
• Program flexibil (P);
• prioritate diafragmă (A, Av).

29. Cum se pot fixa atât timpul de expunere cât și diafragma:

• Program flexibil (P);
• Prioritate diafragmă (A/Av);
• Modul Manual (M).

30. Cum putem corecta o imagine prea luminoasă, cu aparatul în mod Program (P):
• cu o corecție de expunere pozitivă (+);
• micșorând sensibilitatea (ISO);
• cu o corecție de expunere negativă (-).
31. Cum corectăm o imagine prea întunecată, cu aparatul în mod Program (P):
• mărind sensibilitatea (ISO);
• cu o corecție de expunere negativă (-);
• cu o corecție de expunere pozitivă (+).

32. Cum corectăm o imagine prea întunecată, cu aparatul în mod Prioritate diafragmă (A):
• deschizând diafragma;
• crescând sensibilitatea;
• cu o corecție de expunere pozitivă (+).

33. Cum putem corecta o imagine prea luminoasă, cu aparatul în Prioritate diafragmă (A/Av):
• închizând diafragma;
• coborând sensibilitatea;
• cu o corecție de expunere negativă (-).

34. Cum corectăm o imagine prea întunecată, cu aparatul în mod Prioritate de timp (S/Tv):
• lungind timpul de expunere;
• crescând sensibilitatea;
• cu o corecție de expunere pozitivă (+).

35. Cum putem corecta o imagine prea luminoasă, cu aparatul în mod Prioritate de timp (S/Tv):
• scurtând timpul de expunere;
• scăzând sensibilitatea;
• folosind corecție de expunere negativă (-).

36. Cum putem corecta o imagine prea luminoasă, cu aparatul în mod Manual (M):
• cu o corecție de expunere negativă (-);
• crescând sensibilitatea;
• închizând diafragma.

37. Cum corectăm o imagine prea întunecată, cu aparatul în mod Manual (M):
• cu o corecție de expunere pozitivă (+);
• scurtând timpul de expunere;
• deschizând diafragma.

38. Focalizarea controlează:

• redarea culorilor;
 • redarea mișcării;
• poziționarea zonei de claritate pe subiectul principal.

39. La declanșarea din mână dorim:

• cadență maximă;
• profunzime de câmp maximă;
• evitarea mișcării aparatului.

40. La declanșarea de pe trepied ne interesează:

• zgomotul minim la declanșare;
• profunzime de câmp redusă;
• evitarea vibrațiilor.

41. Obiectivele superangulare se caracterizează prin:

• luminozitate mare;
• profunzime mică;
• un unghi mare de cuprindere.

42. Teleobiectivele se caracterizează prin:

• profunzime mare de câmp;
• luminozitate variabilă;
• distanțe focale mari.

43. Obiectivele fixe se caracterizează prin:

• plajă focală extinsă;
• unghi mare de cuprindere;
• lipsa posibilității de zoom.

44. Superzoom-urile se caracterizează prin:

• luminozitate fixă;
• calitate optică excelentă;
• plajă focală extinsă.

45. Obiectivele macro se caracterizează prin:

• luminozitate mică;
• distanță focală variabilă;
• rapoarte mari de reproducere.
46. Perspectiva (relația dintre elementele apropiate și cele îndepărtate din cadru) depinde de:
• distanța focală a obiectivului;
• valoarea diafragmei;
• distanța de fotografiere.

47. Balansul de alb controlează:

• redarea mișcării;
• profunzimea de câmp (DOF);
• redarea culorilor.

48. Balansul de alb Auto oferă rezultate mulțumitoare:

• permanent, în orice condiții;
• la fotografierea în lumină artificială;
• la fotografierea în exterior pe vreme bună.

49. Cum putem corecta o imagine cu o tentă albăstruie:

• scurtând timpul de expunere;
• închizând diafragma;
• folosind balansul de alb.

50. Care este mai rapid mod de a face un balans de alb corect în lumină artificială:
• balansul de alb Auto;
• reglajul în grade Kelvin;
• balansul de alb Manual (custom).

51. Cum se face corect Balansul de alb manual ?

• cu o coală de hârtie sau greycard;
• cu un dispozitiv gen Expodisc;
• ambele metode funcționează.

52. Ce spațiu de culoare este cel mai bun pentru prezentarea imaginilor pe Internet:
• oricare dintre ele;
• Adobe RGB;
• sRGB.

53. Ce spațiu de culoare este de evitat la prezentarea imaginilor pe Internet:

• oricare dintre ele;
• sRGB;
 • Adobe RGB.

54. Modul TTL (la flash) se caracterizează prin:

• folosirea unei puteri constante a flash-ului;
• zgomot redus de imagine (noise);
• adaptarea automată a puterii flash-ului la condițiile de lucru.

55. Modul Manual (la flash) se caracterizează prin:

• posibilitatea de a folosi corecții de expunere;
• un balans de alb corect;
• folosirea unei puteri constante a flash-ului.

56. Efectul unui flash în modul TTL se poate modifica prin:

• modificarea sensibilității;
• modificarea diafragmei;
• corecție de expunere.

57. Efectul unui flash în modul Manual se poate modifica prin:

• corecție de expunere;
• modificarea timpului de expunere;
• modificarea diafragmei.

58. Care este avantajul unui flash în comparație cu lumina continuă:

• atrage atenția participanților la eveniment;
• poate să aibă efecte serioase asupra ochilor copiilor mici;
• îngheață mișcarea.

59. Care este dezavantajul unui flash în comparație cu lumina continuă:

• îngheață mișcarea;
• poate fi combinat cu lumina de zi;
• poate să aibă efecte serioase asupra ochilor copiilor mici.

60. Timpul de sincronizare este:

• timpul cel mai lung la care putem fotografia din mână;
• timpul total în care lumina are acces la captor prin deschiderea obturatorului;
• timpul de expunere cel mai scurt la care putem fotografia cu orice flash.
61. La folosirea flash-ului ca lumină de completare timpul de expunere modifică:
• expunerea dată de flash;
• ambele;
• expunerea dată de lumina ambiantă.

62. Ce sistem de comandă pentru flash se potrivește cel mai puțin la evenimente:
• radio;
• optic avansat;
• optic simplu (prin simpatie).

63. Ce sistem de comandă pentru flash-uri se potrivește cel mai mult la evenimente:
• optic simplu (prin simpatie);
• optic avansat;
• radio.

64. Ce sistem de comandă pentru flash este cel mai performant în exterior:
• optic simplu (prin simpatie);
• optic avansat;
• radio.

65. Avantajul unui sistem de sincronizare radio este:

• are nevoie de emițător și receptor;
• este destul de dificil de utilizat;
• nu necesită linie de vedere directă între aparat și flash-uri.

66. La folosirea flash-ului cu o umbrelă albă se obține:

• mai multă lumină pe subiect;
• o diafragmă mai închisă;
• o lumină difuză, favorabilă portretelor.

67. În ce caz nu putem reduce reflexiile cu un filtru de polarizare:

• sticlă (geamuri, vitrine);
• apă (lac, obiecte ude);
• obiecte metalice.

68. În ce caz este foarte indicată folosirea unui filtru de polarizare:

• la fotografierea obiectelor metalice;
 • fotografie de sport/acțiune în interior;
• peisaje cu cer albastru și arhitectură exterioare.

69. Avantajul folosirii unui filtru neutru la portrete în exterior (soare):

• utilizarea unui timp lung de expunere pentru efecte de mișcare;
• obținerea unui balans de alb corect;
• folosirea de diafragme deschise, mai ales la utilizarea flash-ului.

70. Avantajul folosirii unui filtru de protecție:

• folosirea de diafragme deschise;
• obținerea unui balans de alb corect;
• protecția fizică a lentilei frontale a obiectivului.

71. Dezavantajul folosirii unui filtru de protecție:

• protecția fizică a lentilei frontale a obiectivului;
• obținerea unui balans de alb corect;
• posibilitatea de a afecta calitatea optică a obiectivului în condiții dificile de lumină.

72. Avantajul folosirii unui filtru neutru la peisaje în exterior:

• folosirea de diafragme deschise;
• obținerea unui balans de alb corect;
• utilizarea unui timp lung de expunere pentru efecte de mișcare.

73. Utilizarea unui filtru neutru la fotografia de interioare:

• permite un timp scurt de expunere pentru înghețarea mișcării;
• permite folosirea de diafragme foarte deschise;
• atenuează lumina fără a avea un efect folositor.

74. Folosirea unui filtru neutru la fotografierea produselor:

• permite un timp lung de expunere pentru efecte de mișcare;
• permite folosirea de diafragme foarte deschise;
• atenuează lumina fără a avea un efect folositor.

75. Parasolarul se folosește:

• doar la fotografiere în plin soare;
• când avem surse de lumină în cadru;
• în majoritatea timpului, pentru protecția optică și mecanică a obiectivului.
76. La fotografia de portret în exterior cu lumină suficientă, cel mai important factor
77. în determinarea expunerii este:
• timpul de expunere (redarea mișcării);
• sensibilitatea (pentru calitatea imaginii);
• diafragma (pentru separarea de fundal).

78. La fotografia de portret în interior în lumina existentă, cel mai important factor
79. în determinarea expunerii este:
• diafragma (pentru profunzime);
• sensibilitatea (pentru calitatea imaginii);
• timpul de expunere (înghețarea mișcării).

80. La fotografierea unui portret (în exterior) ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1/30s, F:22;
• 1/125s, F:11;
• 1/1000s, F:4.0.
81. La fotografia de acțiune, cel mai important factor în determinarea expunerii este:
• diafragma (pentru profunzime);
• sensibilitatea (pentru calitatea imaginii);
• timpul de expunere (pentru înghețarea mișcării).

82. La fotografia de acțiune/sport (exterior) ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1/30s, F:22;
• 1/125s, F:11;
• 1/1000s, F:4.0.

83. La fotografierea de peisaje în lumină suficientă, cel mai important factor în determinarea
84. expunerii este:
• timpul de expunere (înghețarea mișcării);
• balansul de alb;
• diafragma (pentru profunzime).

85. La fotografierea unui peisaj ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1/30s, F:22;
• 1/1000s, F:4.0;
• 1/125s, F:11.

86. La fotografierea de arhitectură în exterior ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1/30s, F:22;
• 1/1000s, F:4.0;
• 1/125s, F:11.
87. La fotografierea de nocturne sau interioare de pe trepied, cel mai important factor
88. în determinarea expunerii este:
• timpul de expunere (redarea mișcării);
• balansul de alb;
• diafragma (pentru profunzime).
89. La fotografierea de nocturne sau interioare din mână, cel mai important factor
90. în determinarea expunerii este:
• diafragma (pentru profunzime);
• sensibilitatea (pentru calitatea imaginii);
• timpul de expunere (pentru înghețarea mișcării).

91. La fotografia unui interior (trepied) ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 4s, F:22, ISO 100;
• 1/60s, F:4.0, ISO 800;
• 1s, F:11, ISO 100.

92. La fotografia unui interior din mână ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1s, F:11, ISO 100;
• 1/125s, F:5.6, ISO 3200;
• 1/30s, F:5.6, ISO 800.

93. La fotografierea de subiecte mici (macro/close-up) în lumină suficientă, cel mai important
94. factor în determinarea expunerii este:
• sensibilitatea;
• balansul de alb;
• diafragma (pentru profunzime).

95. La fotografia de macro/close-up din mână ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1/30s, F:22
• 1/1000s, F:4.0
• 1/125s, F:11.

96. La fotografia de produse de pe trepied ce set de parametri este cel mai potrivit:
• 1/15s, F:2.8, ISO 100
• 1/60s, F:4.0, ISO 800
• 1s, F:11, ISO 100.