5.

TRANSFORMĂRILE REVERSIBILE
ALE GAZELOR PERFECTE.

Aplicaţia 5.1 Într-un cilindru obturat cu un piston mobil se găseşte

cantitatea m  1,32 kg azot, cu presiunea p1  1,2 bar şi temperatura
t1  27 oC. Din această stare gazul efectuează următoarele transformări
succesive:
- o transformare izotermică până când volumul scade de 5 ori;
- o transformare izocoră până la temperatura t 3  300 oC;
- o transformare politropică până la atingerea volumului iniţial şi a
temperaturii de t 4  140 oC.
Pentru azot se cunosc: M  28 kg/kmol şi C Mp  29 kJ/kmolּK.
Se cer:
1. Să se reprezinte transformările în diagrama p-V;
2. Să se calculeze mărimile de stare p, V, T în punctele iniţiale şi
finale ale transformărilor;
3. Să se calculeze schimbul de lucru mecanic şi de căldură pe
fiecare transformare.

Rezolvare.
(1) Reprezentarea transformărilor este prezentată în figura 5.1.

p 3 Valorile parametrilor de stare

Tabelul A5.1
p V T
Pct
[bar] [m3] [K]
1 1,20 0,980 300
2 6,00 0,196 300
2 3 11,46 0,196 573
4 1,65 0,980 413
●4
1 V

Fig. A5.1 Reprezentarea transformărilor

 2

(2) Utilizând condiţiile impuse desfăşurării transformărilor, ecuaţia

de stare şi ecuaţiile transformărilor de stare rezultă:
- Starea 1.
Se cunosc: p1  1,2 bar şi T1  t1  273  300 K.
Volumul V1 se determină din ecuaţia de stare:
m R T1 1,32  296,9  300
V1    0,98 m3
p1 1,2  10 5

în care constanta specifică R are valoarea:

R 8314
R M   296,9 J/kgּK
M 28
- Starea 2.
Transformarea fiind izotermică: T2  T1  300 K, iar din condiţia
impusă asupra micşorării volumului rezultă:
V 0,98
V2  1   0,196 m3
5 5
Presiunea rezultă din ecuaţia transformării izotermice:
V
p 2  p1 1  5 p1  5  1,2  6 bar
V2
- Starea 3.
Se cunoaşte valoarea temperaturii T3  t 3  273  573 K.
Transformarea fiind izocoră: V3  V2  0,196 m3 iar presiunea
rezultă din ecuaţia transformării:
T 573
p3  p 2 3  6  11,46 bar
T2 300
- Starea 4.
Se cunosc: V4  V1  0,98 m3 şi T4  t 4  273  413 K.
Presiunea rezultă din ecuaţia de stare:
m R T4 1,32  296,9  413
p4    1,65  10 5 Pa; p4  1,65 bar
V4 0,98

(3) Schimburile de lucru mecanic şi căldură sunt:

- Transformarea 1-2:
p   1,2 
L12  m R T1 ln  1   1,32  296,9  300  ln    1,892  10 5 J
 p2   6 
Q12  L12  1,892  105 J
 3

- Transformarea 2-3:
L23  0
Q23  m cv T3  T2   1,32  739  573  300  2,663  105 J
în care căldura specifică masică cv s-a determinat plecând de la căldura
specifică molară la presiune constantă C Mp şi utilizând relaţia Robert-Mayer:
CMv  CMp  RM  29  8,314  20,686 kJ/kmolּK
C Mv 20,686  10 3
cv    739 J/kgּK
M 28
- Transformarea 3-4:
Exponentul politropic se determină din ecuaţia p3V3n  p4V4n :
p   11,46 
ln  3  ln  
n  p4 
  1,65 
 1,2
 V4   0,98 
ln   ln  
 3
V  0 ,196 

L34 
mR
T3  T4   1,32  296,9 573  413  3,135 105 J
n 1 1,2  1
Q34  m cn T4  T3   1,32   739  413  573  1,561  105 J
în care căldura specifică politropică se calculează cu relaţia:
nk 1,2  1,4
cn  cv   739  739 J/kmolּK
n 1 1,2  1
exponentul adiabatic k având valoarea:
C Mp 29
k   1,4
C Mv 20,686

Aplicaţia 5.2. Într-un cilindru închis cu un piston mobil piston se

găseşte o cantitate de aer care iniţial are presiunea p1  12 bar,
temperatura t1  450 oC şi ocupă volumul V1  5 litri. Din această stare,
gazul efectuează următoarele transformări succesive:
- o transformare izobară până când volumul devine V2  10 litri;
- o transformare adiabatică până la presiunea p3  2 bar.
Pentru aer se cunosc: k  1,4 şi R  287 J/kgּK.

Se cer:
 4

1. Să se reprezinte transformările în diagramele p-V.

2. Să se calculeze mărimile de stare p, V, T în punctele iniţiale şi
finale ale transformărilor;
3. Să se calculeze schimbul de lucru mecanic şi de căldură pe
fiecare transformare.

Rezolvare.
(1) Reprezentarea transformărilor este prezentată în figura 5.2.

p Valorile parametrilor de stare

1 2 Tabelul A5.2
p V T
Pct
[bar] [dm3] [K]
1 12 5 723
2 12 10 1446
3 2 35,96 866,6
● 3

Fig. A5.2 Reprezentarea transformărilor

(2) Utilizând condiţiile impuse desfăşurării transformărilor, ecuaţia

de stare şi ecuaţiile transformărilor de stare rezultă:
- Starea 1.
Se cunosc: p1  12 bar, T1  t1  273  723 K şi V1  5 litri
- Starea 2.
Transformarea fiind izobară: p2  p1  12 bar, iar din condiţia
impusă asupra măririi volumului: V2  10 litri
Temperatura rezultă din ecuaţia transformării izobare:
V 10
T2  T1 2  723   1446 K
V1 5
- Starea 3.
Se cunoaşte valoarea presiunii p3  2 bar.
Utilizând ecuaţiile transformării adiabatice rezultă:
1 1
 p k  12  1, 4
V3  V2  2   10     35,96 litri
 p3  2
 5

k 1 1, 4 1
p  k
2 1, 4
T3  T2  3   1446     866,6 K
 p2   12 

(3) Schimburile de lucru mecanic şi căldură sunt:

- Transformarea 1-2:
L12  p1 V2  V1   12  105  10  5  10 3  6000 J
Q12  m c p T2  T1   0,0289  1004,5  1446  723  20989 J
în care cantitatea de azot se calculează cu ajutorul ecuaţiei de stare:
p V 12  10 5  5  10 3
m 1 1   0,0289 kg
R T1 287  723
iar căldura specifică masică la presiune constantă are valoarea:
k 1,4
cp  R  287  1004,5 J/kgּK
k 1 1,4  1
- Transformarea 2-3:
L23 
mR
T2  T3   0,0289  287  1446  866,6  12014 J
k 1 1,4  1
Q23  0 (transformare adiabatică)

Aplicaţia 5.3. O incintă izolată energetic faţă de mediul ambiant

este separată în două compartimente de un perete adiabatic. În primul
compartiment, de volum VO2 se află  O2  0,25 kmoli oxigen, la temperatura
TO2  477 oC şi presiunea pO2  5 bar, iar în cel de-al doilea compartiment,
având volumul V N 2 se află mN 2  10 kg azot, la temperatura TN 2  87 oC şi
presiunea p N 2  1,2 bar. După înlăturarea peretelui, cele două gaze se
amestecă. Să se determine:
1. Participaţiile masice şi volumice ale amestecului;
2. Masa molară, constanta şi exponentul adiabatic al amestecului;
3. Temperatura şi presiunea amestecului de gaze;
4. Cantitatea de căldură cedată dacă se înlătură izolaţia termică şi
incinta se răceşte până la temperatura mediului ambiant t a  20 oC.
Se cunosc: M O2  32 kg/kmol ; C MpO2  31 kJ/kmolּK;
M N 2  28 kg/kmol ; C MpN2  29 kJ/kmolּK;
 6

Rezolvare
(1) Masa de oxigen fiind:
mO2   O2 M O2  0,25  32  8 kg
şi respectiv masa amestecului:
m  mO2  mN2  8  10  18 kg
rezultă participaţiile masice:
mO 8 mN2
g O2  2   0,444; g N 2   1  g O2  1  0,444  0,556
m 18 m
Numărul de kmoli de azot fiind:
mN2 10
 N2    0,357 kmoli
M N 2 28
şi respectiv numărul de kmoli ai amestecului:
   O2   N2  0,25  0,357  0,607 kmoli
rezultă participaţiile volumice:
O 0,25 N
rO2  2   0,412; rN 2  2  1  rO2  1  0,412  0,588
 0,607 

(2) Masa molară aparentă a amestecului se calculează cu relaţia:

M   M i ri  M O2 rO2  M N2 rN2  32  0,412  28  0,588  29,648 kg/kmol
şi rezultă constanta amestecului:
R 8314
R M   280,4 J/kgּK
M 29,648
Căldura specifică molară la presiune constantă se calculează cu
relaţia:
C Mp   C Mp,i ri  C MpO2 rO2  C MpN2 rN 2 
 31  0,412  29  0,588  29,824 kJ/kmol  K
Din relaţia lui Robert-Mayer se obţine:
CMv  CMp  RM  29,824  8,314  21,510 kJ/kmolּK
şi rezultă valoarea exponentului adiabatic:
C Mp 29,824
k   1,386
C Mv 21,51
(3) Sistemul fiind energetic izolat, conform principiului întâi al
termodinamicii energia internă se conservă:
U1  U 2
 7

În starea iniţială, energia internă U1 este suma energiilor interne ale

celor două subsisteme:
U1  U O2  U N2   O2 CMvO2 TO2   N2 CMvN2 TN2
Starea finală corespunde amestecului aflat la temperatura T2  T .
Energia internă a sistemului în această stare este:
U 2  U   CMvT
Relaţia care exprimă conservarea energie va avea forma:
 O2 CMvO2 TO2   N2 CMvN2 TN2   CMvT
de unde se obţine:
 O C MvO2 TO2   N 2 C MvN2 TN 2 rO2 C MvO2 TO2  rN 2 C MvN2 TN 2
T 2  
 C Mv C Mv
0,412  22,686  750  0,588  20,686  360
  529,5 K
21,51
în care căldurile specifice molare la volum constant ale celor două gaze
rezultă din relaţia Robert-Mayer:
CMV O2  CMpO2  RM  31  8,314  22,686 kJ/kmolּK
CMV N2  CMpN2  RM  29  8,314  20,686 kJ/kmolּK

VO2 VN2 V= VO2+VN2

oooooo ++++++++++ +o+o+o+o+o+o+o+o

oooooo ++++++++++ +o+o+o+o+o+o+o+o
p p p
o o o O2
ooo + + + +N21
++++++ +o+o+o+o+o+o+o+o
t t t o+o+o+o+o
+o+o+o+
o o oO2
ooo + + + +N2+ + + + + +
oooooo ++++++++++ +o+o+o+o+o+o+o+o
oooooo ++++++++++ +o+o+o+o+o+o+o+o
oooooo +o+o+o+o
Fig. A5.3 Amestecarea a două gaze distincte cu temperaturi şi presiuni iniţiale
diferite

Presiunea stării finale rezultă din ecuaţia termică de stare:

 R MT  RM T
p 
V VO2  VN 2

Volumele ocupate de cele două gaze în starea iniţială se determină

din ecuaţia termică de stare:
 8

 O2 RM TO2 0,25  8314  750

VO2    3,12 m 3
pO2 5  10 5

 N 2 R M TN 2 0,357  8314  360

VN 2    8,91 m 3
p N2 1,2  10 5

şi rezultă presiunea amestecului:

 RM T 0,607  8314  529,5
p   2,22  10 5 N/m 2
VO2  VN 2 3,12  8,91

(3) Procesul de răcire fiind izocor, schimbul de căldură se exprimă:

Q  m cv Ta  T    CMv Ta  T   0,607  21,51  293  529,5  3087,9 kJ

Aplicaţia 5.4. Un amestec de gaze este compus, în procente

volumice din CO2  20% şi N 2  80% . În starea iniţială amestecul are
presiunea p1  2,5 bar, temperatura t1  27 oC şi ocupă volumul
V1  6,7 litri. Din această stare amestecul efectuează următoarele
transformări succesive:
- o încălzire izocoră până la temperatura t 2  300 oC;
- o destindere adiabatică până la presiunea iniţială.
Se cunosc: M CO2  44 kg/kmol; C MpCO2  45 kJ/kmolּK
M N 2  28 kg/kmol; C MpN2  29 kJ/kmolּK
Se cer :
1. Să se reprezinte transformările în diagrama p-V.
2. Să se calculeze masa molară, constanta şi exponentul adiabatic
al amestecului;
3. Să se calculeze mărimile de stare p, V, T în punctele iniţiale şi
finale ale transformărilor;
4. Să se calculeze schimbul de lucru mecanic şi de căldură cu
exteriorul pe fiecare transformare.

Rezolvare.
(1) Reprezentarea transformărilor este prezentată în figura A5.4.
(2) Compoziţia amestecului fiind precizată prin procente de volum,
se cunosc participaţiile volumice: rCO2  0,2; rN2  0,8
Masa molară aparentă a amestecului se calculează cu relaţia:
M   M i ri  M CO2 rCO2  M N2 rN2  44  0,2  28  0,8  31,2 kg/kmol
şi rezultă constanta amestecului:
 9

RM 8314
R   266,5 J/kgּK
M 31,2

p Valorile parametrilor de stare

2 Tabelul A5.4
p V T
Pct
[bar] [dm3] [K]
1 2,500 6,7 300
2 4,775 6,7 573
3 2,500 10,83 484,8
1 3
● V

Fig. A5.4 Reprezentarea transformărilor

Căldura specifică molară la presiune constantă se calculează cu

relaţia:
C Mp   C Mp,i ri  C MpCO2 rCO2  C MpN2 rN 2 
 45  0,2  29  0,8  32,2 kJ/kmol  K
Din relaţia lui Robert-Mayer se obţine:
CMv  CMp  RM  32,2  8,314  23,886 kJ/kmolּK
şi rezultă valoarea exponentului adiabatic:
C Mp 32,2
k   1,348
C Mv 23,886

(3) Utilizând condiţiile impuse desfăşurării transformărilor, ecuaţia

de stare şi ecuaţiile transformărilor de stare rezultă:
- Starea 1.
Se cunosc: p1  2,5 bar, T1  t1  273  300 K şi V1  6,7 litri
- Starea 2.
Transformarea fiind izocoră: V2  V1  6,7 litri, iar din condiţia
impusă asupra temperaturii: T2  t 2  273  573 K.
Presiunea rezultă din ecuaţia transformării izocore:
T 573
p 2  p1 2  2,5   4,775 bar
T1 300
- Starea 3.
Se cunoaşte valoarea presiunii p3  2,5 bar.
 10

Utilizând ecuaţiile transformării adiabatice rezultă:

1 1
p  k
 4,775  1,348
V3  V2  2   6,7     10,83 litri
 p3   2,5 
k 1 1, 3481
p  k  2,5  1, 348
T3  T2  3   573     484,8 K
 p2   4,775 

(4) Schimburile de lucru mecanic şi căldură sunt:

- Transformarea 1-2:
L12  0 (transformare izocoră)
Q12  m cv T2  T1   0,021  765,6  573  300  4389,2 J
în care cantitatea de gaz se calculează cu ajutorul ecuaţiei de stare:
p1 V1 2,5  10 5  6,7  10 3
m   0,021 kg
R T1 266,5  300
iar căldura specifică masică la volum constant are valoarea:
C 23,886  10 3
cv  Mv   765,6 J/kgּK
M 31,2
- Transformarea 2-3:
L23 
mR
T2  T3   0,021  266,5  573  484,8  1418,4 J
k 1 1,348  1
Q23  0 (transformare adiabatică)

Aplicaţia 5.5. O cantitate m  2 kg de CO 2 , considerat gaz

perfect, se află la presiunea p1  1 bar şi temperatura t1  27 C. Din
această stare gazul suferă succesiv următoarele transformări reversibile:
- comprimare adiabatică până la temperatura t 2  77 C;
- o destindere izotermică până când volumul creşte de 1,5 ori;
- o răcire izobară până când volumul gazului creşte de 2 ori.
Se cunosc: M  44 kg/kmol, k  1,33
Se cer:
1. Să se calculeze parametrii de stare (p,V,T) la începutul şi
sfârşitul fiecărei transformări şi să se reprezinte
transformările în diagramele p – V şi T-S;
2. Să se calculeze schimburile de căldură şi lucru mecanic
efectuate cu mediul exterior pe fiecare transformare.
 11

Rezolvare:
(1) Volumul ocupat de gaz în starea 1 rezultă din ecuaţia de
stare:
mRT1 2  188,9  300
V1    1,133 m3
p1 1  10 5

R 8314
în care constanta R are valoarea: R  M   188,9 J/kg ּK
M 44
Volumul şi presiunea în starea 2 rezultă din ecuaţiile
transformării adiabatice:
1 1
T  k 1
 300  1,331
V2  V1  1   1,133     0,71 m3
 T2   350 
k 1, 33
 T  k 1  350  1,331
p 2  p1  2   1     1,86 bar
 1
T  300 
p
T
2 ● 4

2 3
3 4
●

1
●1
V S

Fig. A5.5 Reprezentarea transformărilor în diagramele p-V şi T-S.

Valorile parametrilor de stare Volumul la sfârşitul destinderii

Tabelul A5.5 izotermice este:
p V T V3  1,5V2  1,5  0,71  1,065 m3
Pct
[bar] [m3] [K]
1 1 1,133 300 iar presiunea rezultă din ecuaţia
2 1,86 0,710 350 transformării:
3 1,24 1,065 350 V 0,71
4 1,24 2,130 700
p3  p 2 2  1,86   1,24 bar
V3 1,065

Volumul la sfârşitul încălzirii izobare are mărimea:

 12

V4  2V3  2  1,065  2,13 m3

iar temperatura rezultă din ecuaţia transformării:
V 2,13
T4  T3 4  350  700 K
V3 1,065

(2) Lucrul mecanic şi căldura schimbate cu mediul exterior

pentru fiecare transformare se calculează cu relaţiile:
p V  p 2V2 1  1,133  1,86  0,71  10 5
L12  1 1   5,685  10 4 J
k 1 1,33  1
Q12  0 (transformare adiabatică)
V   1,065 
L23  m R T2 ln  3   2  188,9  350  ln    5,361  10 4 J
 V2   0,71 
Q23  L23  5,361  10 J4

L34  p3 V4  V3   1,24  105  2,13  1,065  1,321  105 J

Q34  m c p T4  T3   2  761,3  700  350  5,329  105 J

în care căldura specifică masică la presiune constantă are valoarea:
k 1,33
cp  R 188,9  761,3 J/kgK
k 1 1,33  1

Aplicaţia 5.6. O cantitate   0,02 kmoli de azot, considerat

gaz perfect, se află la presiunea p1  1 bar şi temperatura T1  300 K şi
este supusă unei comprimări izotermice până când presiunea creşte de 3
ori, după care se destinde adiabatic până la presiunea iniţială. Cunoscând
M  28 kg/kmol şi k = 1,4 se cer:
1. Reprezentarea transformărilor în diagrama p–V, cu
indicarea ariilor ce reprezintă lucrul mecanic schimbat cu
exteriorul;
2. Să se calculeze valorile parametrilor de stare (p,V,T) la
începutul şi sfârşitul fiecărei transformări;
3. Să se calculeze lucrul mecanic şi căldura schimbată cu
mediul exterior pentru cele două transformări.

Rezolvare:
(1) În diagrama p–V (Fig. A5.6) aria A 12ab reprezintă lucrul
mecanic consumat din exterior pentru procesul de comprimare, iar aria
 13

A 23ca reprezintă lucrul mecanic obţinut prin destinderea adiabat ică a

gazului.

Fig.A5.6 Reprezentarea transformărilor în diagrama p-V

(2) Volumul în starea 1 se determină din ecuaţia de stare:

 RM T1 0,02  8314  300
V1    0,499 m 3
p1 1  10 5

Presiunea în starea 2 rezultă din condiţia: p2  3 p1  3 bar, iar

volumul din ecuaţia transformării izotermice:
p 1
V2  V1 1  0,499   0,166 m 3
p2 3
Volumul şi temperatura în starea 3 se obţin din ecuaţiiile
transformării adiabatice:
Valorile parametrilor de stare
1 1
Tabelul A 5.6
 p k  3  1, 4 p V T
V3  V2  2   0,166     0,364 m 3 Pct.
[bar] [m3] [K]
 p3  1 1 1 0,499 300
k 1 1, 4 1 2 3 0,166 300
p  k
1 1, 4
T3  T2  3   300     219,2K 3 1 0,364 219,2
 p2   3

(3) Schimbul de căldură şi lucru mecanic se calculează cu

relaţiile:
p 1
L12   RM T1 ln 1  0,02  8314  300  ln  5,48  10 4 J
p2 3
 14

Q 12  L 12  5,48  10 4 J
 RM 0,02  8314
L23  (T2  T3 )   300  219,2  3,359  10 4 J
k 1 1,4  1
Q 2–3 = 0 (transformare adiabatică)

Aplicaţia 5.7. Un compresor aspiră debitul Va  4 m 3 /min aer

la presiunea p1  1 bar şi temperatura T1  300 K. Aerul este
comprimat politropic până la presiunea p2  3 bar şi temperatura
T2  373,6 K.
Se cunosc: R  287 J/kgK; k  1,4 .
Să se determine:
1. Exponentul politropic al procesului de comprimare;
2. Lucrul mecanic tehnic specific schimbat cu exteriorul pe
parcursul transformării şi puterea necesară compresorului;
3. Fluxul de căldură schimbată cu mediul exterior pe
parcursul transformării.

Rezolvare.
(1) Exponentul politropic n se determină prin logaritmarea
ecuaţiei transformării politropice:
T 373,6
ln 2 ln
n 1 T1 300  0,199 rezultând n = 1,25
 
n p2 3
ln ln
p1 1
(2) Lucrul mecanic tehnic specific se calculează cu relaţia:
R T1  T2    287  300  373,6  1,056  10 5 J/kg
n 1,25
lt12 
n 1 1,25  1
La aspiraţia compresorului aerul are densitatea:
p 1  10 5
a  1   1,161 kg/m3
R T1 287  300
şi ca urmare, debitul masic are mărimea:
V  4  1,161
m  a a   0,077 kg/s
60 60
rezultând:
Pm  lt12  0,077  1,056  105  8131 W
 15

(3) Căldura specifică politropică are expresia:

nk nk R 1,25  1,4 287
cn  cv     430,5 J/kg
n 1 n  1 k  1 1,25  1 1,4  1
Rezultă fluxul de căldură schimbat cu exteriorul:
 cn T2  T1   0,077   430,5  373,6  300  2440 W
Q  m
(semnul minus indică faptul că procesul se realizează cu cedare de
căldură către exterior)

Aplicaţia 5.8. O cantitate de CO 2 se găseşte în starea iniţială

la presiunea p1  15 bar , temperatura t1  527 o C şi ocupă volumul
V1  250 dm 3. Pornind de fiecare dată din această stare, gazul
efectuează următoarele transformări:
- o izobară, o izotermă şi o adiabată până când volumul se
dublează;
- o politropă până când volumul se dublează şi presi unea scade
de trei ori;
- o izocoră până când presiunea scade de trei ori.
Se cunosc: R  189 J/kg ּK; k  1,3
Se cer:
1. Să se reprezinte transformările în diagramele p-V şi T-S.
2. Să se calculeze mărimile de stare p, V, T la sfârşitul fiecărei
transformări;
3. Să se calculeze variaţia energiei interne, entalpiei şi entropiei
pe fiecare transformare;
4. Să se calculeze schimbul de lucru mecanic şi căldură pe fiecare
transformare.

Rezolvare.
(1) Reprezentarea de principiu a transformărilor este prezentată
în figura A5.8.
(2) Se utilizează condiţiile impuse pentru desfăşurarea
transformărilor şi ecuaţiile acestora.
- Transformarea izobară 1-2a:
Se cunosc: p2a  p1  15 bar; V2a  2V1  2  250  500 dm3
Temperatura rezultă din ecuaţia transformării izobare:
V
T2 a  T1 2 a  2 T1  2  800  1600 K
V1
 16

- Transformarea izotermică 1-2b:

Se cunosc: T2b  T1  t1  273  800 K; V2b  2V1  500 dm3
Presiunea rezultă din ecuaţia transformării izotermice:
V 1 15
p 2  p1 1  p1   7,5 bar
V2 2 2
- Transformarea adiabatică 1-2c:
Se cunoaşte: V2c  2V1  500 dm3
Temperatura şi presiunea rezultă din ecuaţiile transformării
adiabatice:
k 1 1, 31
V  1
T2 c  T1  1   800     649,8 K
 V2c  2
k
 V1 
1, 3

  15   
1
p 2c  p1    6,09 bar
 V 2c  2

p T
● 2a
V1
1 2a 2V1
p1 ●
1 ● 2b

● 2b p1
● ● 2c
2c
p1/3 ● ● ●
2e 2d p1/3 ● 2d
2e
V S
V1 V2 S=ct

Fig A5.8 Reprezentarea transformărilor în diagramele p-V şi T-S

- Transformarea politropică 1-2d:

1
Se cunosc: V2d  2V1  500 dm3 ; p 2 d  p1  5 bar,
3
 17

 p 
ln  1 
iar exponentul politropic are valoarea: n   2 d  
p ln 3
 1,585
 V2 d  ln 2
ln  
 1 
V
Temperatura rezultă din ecuaţia transformării politropice:
n 1 1, 5851
V  1
T2 d  T1  1   800     533,3 K
 V2 d  2
- Transformarea izocoră 1-2e:

Se cunosc: Valorile parametrilor de stare

V2e V1  250 dm3 ; Tabelul A5.8-1
Pct. p [bar] V [dm3] T [K]
1
p 2e  p1  5 bar, 1 15 250 800
3 2a 15 500 1600
Temperatura rezultă din 2b 7,50 500 800
ecuaţia transformării izocore: 2c 6,09 500 649,8
p 1 2d 5 500 533,3
T2e  T1 2e  T1  266,7 K 2e 5 250 266,7
p1 3
Rezultatele sunt centralizate în tabelul A5.8-1

(3) Căldurile specifice au valorile:

R 189
cv    630 J/kg ּK; c p  k cv  1,3  630  819 J/kg ּK;
k  1 1,3  1
nk 1,585  1,3
cn  cv   630  306,9 kJ/kg ּK
n 1 1,585  1
Masa de gaz rezultă din ecuaţia de stare:
p1 V1 15  10 5  250  10 3
m   2,48 kg
R T1 189  800
Variaţiile energiei interne, entalpiei şi entropiei se calculează
cu relaţiile:
- Transformarea izobară 1-2a:
U12a  m cv T2a  T1   2,48  630  1600  800  12,499  105 J
H12a  m c p T2a  T1   2,48  819  1600  800  16,249  105 J
T2 a 1600
S12 a  m c p ln  2,48  819  ln  1407,8 J/K
T1 800
 18

- Transformarea izotermică 1-2b

U 12b  0 ; H 12b  0
V2b
S12b  m R ln  2,48  189  ln 2  324,9 J/K
V1
- Transformarea adiabatică 1-2c:
U12c  m cv T2c  T1   2,48  630  649,8  800  2,347  105 J
H12c  m c p T2c  T1   2,48  819  649,8  800  3,051  105 J
S12c  0
- Transformarea politropică 1-2d:
U12d  m cv T2d  T1   2,48  630  533,3  800  4,167  105 J
H12d  m c p T2d  T1   2,48  819  533,3  800  5,417  105 J
T2 d 533,3
S12 d  m cn ln  2,48  306,9  ln  308,6 J/K
T1 800
- Transformarea izocoră 1-2e:
U12e  m cv T2e  T1   2,48  630  266,7  800  8,332  105 J
H12e  m c p T2e  T1   2,48  819  266,7  800  10,832  105 J
T2e 266,7
S12e  m cv ln  2,48  630  ln  1716,2 J/K
T1 800

(4) Schimbul de căldură şi lucru mecanic se calculează cu

relaţiile:
- Transformarea izobară 1-2a:
L12a  p1 V2a  V1   15  105 500  250  10 3  3,750  105 J
Q12a  m c p T2a  T1   2,48  819  1600  800  16,249  105 J
- Transformarea izotermică 1-2b
V
L12b  m R T1 ln 2b  2,48  189  800  ln 2  2,599  10 5 J
V1
Q12b  L12b  2,599  105 J
- Transformarea adiabatică 1-2c:
L12c 
mR
T1  T2c   2,48 189  800  649,8  2,347  105 J
k 1 1,3  1
Q12c  0
 19

- Transformarea politropică 1-2d:

L12 d 
mR
T1  T2d   2,48  189  800  533,3  2,137 105 J
n 1 1,585  1
Q12d  m cn T2d  T1   2,48  306,9  533,3  800  2,030  105 J
- Transformarea izocoră 1-2e:
L12e  0
Q12e  m cv T2e  T1   2,48  630  266,7  800  8,332  105 J
Rezultatele sunt centralizate în tabelul A5.8-2

Variaţiile energiei interne, entalpiei şi entropiei;

schimburile de lucru mecanic şi căldură
Tabelul A5.8-2
Procesul ΔU [J] ΔH [J] ΔS L[J] Q[J]
[J/K]
1-2a 12,499 10 5 16,249 10 5 1407,8 3,750 10 5 16,249 10 5
1-2b 0 0 324,9 2,599 10 5 2,599 10 5
1-2c -2,347 10 5
-3,051 10 5
0 2,347 10 5
0
1-2d -4,167 10 5 -5,417 10 5 -308,6 2,137 10 5 -2,030 10 5
1-2e -8,332 10 5 - -1716,2 0 -8,332 10 5
10,832 10 5

Aplicaţia 5.9. La ieşire din camera de ardere a unei instalaţii

cu turbină cu gaze, gazele au compoziţia (volumică): CO2  4 % ;
H 2 O  8 % ; O2  12 % ; N 2  76 % , presiunea p1  15 bar şi
temperatura t1  1200 oC. Din această stare, gazele se destind în
turbină politropic cu n  1,35 până la presiunea p2  1 bar, după care
se răcesc izobar, în recuperatorul de căldură, până la temperatura
t 3  150 oC. Se cunosc:
Gazul CO 2 H2 O O2 N2
M [kg/kmol] 44 18 32 28
C Mp [kJ/kmol ּK] 51,0 39,5 33,6 31,8
Se cer să se calculeze:
1. Masa molară, constanta şi exponentul adiabatic al gazelor;
2. Puterea turbinei dacă debitul de gaze este m   6,5 kg/s;
3. Fluxul de căldură schimbat în timpul destinderii;
4. Fluxul de căldură cedat de gaze în recuperator.
Rezolvare.
(1) Masa molară aparentă a amestecului se calculează cu relaţia:
 20

M   M i ri  M CO2 rCO2  M H 2O rH 2O  M O2 rO2  M N 2 rN 2 

 44  0,04  18  0,08  32  0,12  28  0,76  28,32 kg/kmol
şi rezultă constanta amestecului:
R 8314
R M   293,6 J/kgּK
M 28,32
Căldura specifică molară la presiune constantă se calculează cu
relaţia:
C Mp   C Mp,i ri  C MpCO2 rCO2  C MpH2O rH 2O  C MpO2 rO2  C MpN2 rN 2 
 51  0,04  39,5  0,08  33,6  0,12  31,8  0,76  33,4 kJ/kmol  K
Din relaţia lui Robert-Mayer se obţine:
CMv  CMp  RM  33,4  8,314  25,086 kJ/kmolּK
şi rezultă valoarea exponentului adiabatic:
C Mp 33,4
k   1,331
C Mv 25,086
(2) Temperatura la sfârşitul destinderii politropice are valoarea:
n 1 1, 31
p n  1  1,3
T2  T1  2   1473     788,5 K
 p1   15 
şi rezultă lucrul mecanic tehnic specific de destindere:
RT1  T2    293,6  1473  788,5  7,752  10 5 J/kg
n 1,35
lt12 
n 1 1,35  1
Puterea turbinei va fi:
Pm  lt12  6,5  7,752  105  5,04  10 6 W

(3) Căldura specifică masică la volum constant are valoarea:

C 25,086  10 3
cv  Mv   885,8 J/kg ּK
M 28,32
şi rezultă valoarea căldurii specifice masice politropice:
nk 1,35  1,331
cn  cv   885,8  48,09 J/kg ּK
n 1 1,35  1
Fluxul de căldură schimbat cu exteriorul în timpul destinderii
are mărimea:
Q12  m cn T2  T1   6,5  48,09  788,5  1473  2,14  105 W
(4) Căldura specifică masică la presiune constantă are valoarea:
 21

C Mp33,4  10 3
cp    1179,4 J/kg
M 28,32
rezultând fluxul de căldură cedat:
 c p T3  T2   6,5  1179,4  423  788,5  2,8  10 6 W
Q 23  m

Aplicaţia 5.10. Hidroforul unei instalaţii de alimentare cu apă

funcţionează între presiunea manometrică minimă pm1  3 bar şi
presiunea manometrică maximă pm 2  8 bar. Diametrul interior al
rezervorului hidroforului este D  950 mm iar înălţimea coloanei de
aer la presiunea minimă z1  2000 mm. În timpul umplerii rezervorului
temperatura aerului rămâne practic constantă din cauza prezenţei
apei. Presiunea atmosferică fiind p a  1 bar să se determine
1. Înălţimea coloanei de aer la presiunea maximă;
2. Lucrul mecanic de comprimare al aerului şi căldura
preluată de apă, în cazul trecerii de la presiunea minimă la
cea maximă.

Rezolvare.
(1) La trecerea de la presiunea minimă la cea maximă, aerul
suferă o transformare izotermică. Din ecuaţia transformării rezultă:
D 2 D 2
p1V1  p2V2 sau  p m1  pa  z1   p m 2  pa  z2
4 4
de unde:
p  pa 3 1
z 2  z1 m1  2000  889 mm
pm 2  pa 8 1

(2) Lucrul mecanic de comprimare este:

z1
z2

V D 2 z
L12  p1V1 ln 2   p m1  p a  z1 ln 2 
V1 4 z1
  0,95 2
 3  1  10 5 
889
 2  ln  4,598  10 5 J D
4 2000

Căldura preluată de apă : Fig. A5.10 Hidroforul

Q12   L12  4,598  105 J