f,

6
I
,r't
.

\}}
/ \{\ t,,,

)! )l)
t-/!I
/L

W
 Cuprins
lntroducere in ,,Corpul uman" I
ln interiorul corpului l0
Celulele corpului l2
Pielea, pirul, unghiile gi dinfii l4
Scheletul t 6
' si miscarea t 8
Muschii
Plemanii 20
Circula{iasingelui 22
lnima 24
( fu Mereu in formi 26
Digestia 28
,,Reziduurile" corpului 30
f:ty Alimentafia gi sinitatea 32
Puterea creierului 34
Sistemul nervos 36
Vizul ;i pipaitul 38
Sim{ul olfactiv 9i gustul 40
Auzul ;i echilibrul 42
Femeia si birbatul 44
O no"a viafi 46
Cretterea 48
: A ,, v Fiti voi ingivi 50
Sistemul de iparare 52
'p Mainile care vindeci 54

Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 IrrrrRoDUcERE IN

Corpul umarr
Construit pe o structuri de oase mai dure
decAt ofelul, corpul tiu este o matinirie
foarte complicati. Poate respira, mirosi 9i
gusta; poate sim{i, vorbi 9i merge; mininci,
bea 9i gAndegte. Se poate repara singur daci
este rinit.
Creierul este organul principal 9i asiguri funcfionarea
corecti a organismului, controlAnd toate sistemele
din corp. Pe durata cre;terii, corpul tiu se schimbi,
dar daci ai griji de aceasti ma;inirie extraordinari,
aceasta ,,va funcfiona" timp indelungat.

+e
 CoRPUL Uruaru

/\

In interiorul DATT ULUITOARE

* Vasele sanguine din corpuL

c(}rpului tiu, puse cap ta cap, acoperi

u n sf ert d in d ista nta d intre
Pim6nt si Lun5.

& ln .orpul uman existi diferite sisteme,

precum sistemul nervos sau scheletul; Sistemul
circulator
fiecare indeplinette o funcfie specifici, dar
lucre azd, impreuni cu celelalte pentru a Inima
mentine corpul viu gi intr-o stare perfecti.
Fiecare sistem reprezinti un ansamblu de
organe gi fiecare organ, precum creierul
sau stomacul, are o anumite alcituire. Arterele (rogu)
transporta sAngele
Craniul dinspre inima

Venele (albastru)
Corpul este sustinut de o structuri transporta sAngele
"!lHELEruL
osoasi, scheletu l, care protejeazi cdtre in ima
organele interne si indeplineste
functia de ancord pentru muschi.

Coastele

Coloana
ve rte b rald

Mugchii
Bazinul bragu lu i (bice ps
g i trice ps)

c'MuscHIr
Toate'm i5cari te co rp u I u i
,
precum alergatul sau siritul,
sunt provocate de mu;chi,
care opere azd, in gen eral
actionAnd oasele scheletului
pe care sunt fixate.
*srEMUL
Este
crncuLAroR
alcituit din inimi, sange
si reteaua de vase sangu ine.
Pompat de citre inimi,
, sdngele f urnizeaza oxigen si
Mu Ech iu I elemente nutritive intregului
coapsei corp si elimina produsii ce nu
(cvad rice p s) sunt necesari organismului.

Scheletul Sistemul
l0 muscular
 lrurrRroRUL
Nasul

Gura

Trahee

PldmAnii

.tr RESPTRATIA
Pentru a trai, corpului ii trebuie energie, Gura
aceasta fiind produsi prin alimentatie, in
combinatie cu oxigenul furnizat de
sistemul respirator. CAnd se inspira pe nas
sau pe gurd, aerul ce contine oxigen este
transportat prin trahee cdtre plamani.
Stomacul

Intestinul subtire absoarbe

elementele nutritive din
Creie ru I alimente
Sistemul
respirator Intestinul gros --''
Relea
absoarbe apa
de nervi

r:EE

Mdduva
e
7
DrcEsnA
Fiecare aliment pe care il
sptnant minanci si pe care il bei
este transformat de sistemul
digestiv in substante simple
(elemente nutritive),
*srEMUL NrRVos transportate de sdnge cf,tre
Toate activitatile corpu lu i,
fiecare parte a corpului si
' precum mersul, vederea,
utilizate pentru a-ti da
gandirea ;i vorbirea sunt Sistemul
energie si pentru a te ajuta sd
controlate de sistemul nervos. digestiv
cre;ti.
Acesta este comandat de creier,
care primegte mesaje ti trimite
instrucliuni prin intermediul
rr -rr-rrr rr-- --'l
--r
maduvei spinarii si al retelei
ffirrr: gr DEScoPERA I
de nervi. -p cAurA
-P-;N;;:11

l------ -t--: }
Sistemul
nervos -€>
 CoRPUL Uunnr

Cplulele corpului
&Celulele sunt ,,cirim izile"corpului, ?&*E*lzl Prrurnu CotrtsrRucTtE
t t.. t t.t .. r. .r. r r In fiecare zi, corpul produce miliarde de
aGesta Tlln(I COnStltUlt (Iln mlllaf0e Oe cetute noi, datoiita procesutui cie diviziune
asemenea Unitafi vii minUSCUle. FieCare ce,lulari: unele sunt necesare pentru a le

cetuti confine informafii necesare ilIii'ffj;i.");'*l:11.?""ffi[ ff '':

pentfU a COnStfUi ;i pentfU a aSigUfa cretterea corpului. Diviziunea celulari are
trei faze principale:
iunclionarea corpurui uman. chiar daci rl-,-ln orima

*
--:::tnfazd, a

:I JiJ,T:"0#"":',',"1i;:l;tr-i:T:",i:"' #ldli# ,.H;t[[:

doud. "?-#dil,tif:ldfli:"
egale, urmat de -:'\
,.,,, ';t*'tBq*-' citoPlasmi.
. *
I
I

*,RUCTURA CTLULEI
O celu la vie este constitu ita d intr-u n
invelis extern su btire (mem brana),
ce inconjoara o masa gelatinoase
(citoplasma) . Toate celelalte particule
minuscule plutesc in interiorul
citoplasmei. Centrul de control al celulei
(nucleul) contine informatiile necesare
pentru a mentine celula vie si in stare
buna de functionare.

Citoplasma este
un fluid apos din Membrana celulard
interiorul celulei esfe peretele extern
al celulei
I
rt
i
I
;
lI
.L

Nucleul controleazd I
functionarea celulei

Diviziunea celulari
lnteriorul unei celule

'2{r
 CeLULELE CoRPULUT

l- i

I \---z-
I
g'\
\
t-
?i \t-
qi
.1 .fi

\;

I Celuli a ficatului Celuli a pielii

-4t Neuron

Globuli rosie

?A PnrvrM I^TDEAPR.APE
Celuli a muschiului Dupa functia pe care o indeplinegte,
fiecare celu la are o d imensiu ne ti
o formd proprie. Este atat de mici,
incAt se poate vedea doar cu ajutorul
microscopului, care o face sa pari
mai mare 5i permite ochiului uman
sa ii examineze componentele.

I
I

al Cele doui celule

J noi sunt identice
cu celu la originald DATE ULUITOART
si intre ele.
* Cetul,ete miduvei osoase
nu au viali lungi: se divid Celulele pot fi studiate la microscop
la citeva ore dupi ce se
formeazS. in schimb, mulli
dintre neuroni pot si reziste
pe d u rata intreg ii vieli.

L------r-r-
-----------
 CORPUL

Pdrul protejeazd capul

&P,"1"", organul din corp cu cea mai mare de frig si de razele

solare puternice
suprafali, formeazi o barieri intre interior ;i
lumea externi. Tine departe microbii, incetinegte
pierderea de lichide, protejeazi de razele solare
gi reprezinti sediul simfului tactil 9i ne menfine
cildura corpului. Pirul ;i unghiile cresc din piele.
Din(ii igi au originea in oasele craniului gi sunt
acoperi{i de un strat de smalf dua ce permite
micinarea alimentelor inainte de a fi inghitite.
Pielea reprezintd
un invelis
PnoTEJAREA CoRPULUI impermeabil
Pielea are doui straturi: cel extern (epiderma)
"tNrRU
il protejeaze pe cel intern (derma). Epiderma,
si elastic
Dinlii puternici
ce dd culoare pielii, se deterioreazi in permanente macind mAncarea
si este intocuita de celule noi. in dermd se afla
ridicinile firelor de par glandele sudoripare 5i Unghiile protejeazd
terminatiile nervoase ce ne permit sa simtim vArfurile degetelor
caldura, durerea si de a ne utiliza simtul tactil.

Secfiune prin Pielea, dinfii,

Senzor pentru pirul gi unghiile
piele
presare u5oard
F!' _------------/
de par
-.j! I

Folicul Senzor pentru GIandd

al parului presare puternicd sudoripara
 PtELEA, PARUI-, UrucHnLE gr DINTn

e7
PARUL
Firele de par sunt alcatuite
din cheratini,, substanta durA si
im permeabila. Celu lele firu lu i de
par sunt moarte; unica parte vie
este ridicina, ce se afla in partea
de jos a foliculului, o cavitate a
pielii. Celulele de la ridacini se
divid si impingand in sus,
cau zeazi cresterea paru lu i.
Fir de pdr Piele exfoliatd
.t7 DINTII
Dinti i, fixa!i in maxitare
prin radicin i, taie si macini
mancarea. La virsta de trei
ani, multi copii au 20 de dinti
,,de lapte". incepAnd cu Sase
an i, cresc d intii noi, cei
permanenli, care ii inlocuiesc
pe cei de lapte. Adultii au 32
Firele de pir cresc din folicule gi de dinti permanenti.
sunt inconjurate de piele exfoliati

Molar Rdddcind Incisiv

\
DATE ULUITOARE
* Nu existl doui persoane cu /
aceleagi amprente digitale, nici
I
micar daci este vorba de doi
gemeni identici.

* Substanla cea mai duri din

/
corp este smattut dinli[or.

Dintii permanenli
*' cresc prin gingii
lN VARFUL DTGETELoR
Unghiile, ca ti pirul, sunt formate
din cheratina. Acestea protejeazi Secliune a
degetele de Ia mAini si de la unui maxilar Dinlii de
picioare gi ajuta la apucarea de copil lapte sunt cei
care apar
obiectelor. Aceeasi functie primii
o au si varfu rile degetelor, ce
prezinta striati i subtiri, amprentele
digitale, unice pentru fiecare
individ in parte.

sfs
-9
6
o@6
@ G--
Gqo
e(9
(?
I-- r - - - - - - - r - - Y- - - --- rr

'6 t\ F{"urA gr DEscoPERA i

?pAsAntLE: pp. 1 Q-17 I

.G
GS
ES? e Gt IL-
@Gv
cUM FUNCTIONEAZA: p. 53
- : -----
3q
^G.t

8;a zP
----- - - -- -- - -

s=a
s-5
 CoRPUL Uunru

Scheletul
lmbindrile intre
*Tt''A5.heletut unui adult, format din 206 oasele craniului
sunt fixe gi nu
oase, este o structuri lejeri dar puternici, permit migciri
ce sustine corpul. Oasele, Iegate intre ele
prin articulafii, datoriti actiunii mutchilo[
pot si indeplineasci o gami largi de
mi5ceri . Scheletul proteje azd, parti
importante ate corputui: coastele Omoplat
protejeazd, inima gi plemAnii, iar
craniul apari creierul.

rtrMIcr sr Mnnr
Oasele pot avea diferite forme ti Articula{ia din
dimensiuni. Acelea lungi si puternice cot permite
brafului si se
ale picioarelor permit corpului sd indrepte sau
alerge si si sari, acelea mici ale si se indoaie
mAinilor utureazd sarcinile precum
rid icarea gi apucarea obiectelor. Coloand vertebrald

Bazinul

t
Articulafia sferici
a bazinului permite
piciorului si se
roteasci in aproape
toate directiile
Femur
t:.:':

\
Peroneu

-r{

Tibie
I
 SCHELETUL

-.------------"--

I
,i
DATT ULUITOARE
Articulatia in
l
* Piciorut este format doar
formi de ga a din l* oas€, talpa picio-
degetului mare '\ rutui, din 25.
p"i-ite migciri in
sus, in jos gi in lateral * Un os este de 6 ori mai dur dec6t o
bari de olel de aceeagi greutate.
Oasele si
articulatiile
corpului Osul spongios se
gisegte la capitul
oaselor lungi

UIna

dius
Osul compact este
partea cea mai dura
a osului

uruur os
Oasele sunt rezistente, dar usoare, Secfiune a osului
"firERroRUL
d ato rita p reze nle i u n u i strat exte rn lung al unui copil
format dintr-un material foarte dur
(os co m pact) , care im b raci os u I

spongios mai u5or. Spatiile din interiorul

osului spongios contin o maduvi osoasi Spa{ii din osul
rogie, ce produce milioane de celule noi spongios care confin
de sAnge pe minut.
f|susrrNE*,*rffi;
La copii, coloana vertebrali are

Vertebrele formeazd 33 de oase (vertebre) ; la adulti,

Rotuld "-,'. '.i

coloana vertebrald, unele se unesc, rlumirul acestora

puternica si flexibila reducdndu-se la 24. Maduva
.-j iiI spinarii delicati, care face legitura
3:

dintre creieri si nervi, se afla in

rt r ARTTcULATTTLE
-+
.J
.+

'l

'.: j'
:.
siguranti in interiorul coloanei
verteb rale.

Oasele se unesc prin J.

articulatii, in general mobile,

/\,
Coloana vertebrali
u n ite p ri n corzi p ute rn ice
(ligamente) . Prin oase, cu rge -- - - - ---I ---I------ -- -rI

un lichid uleios, lichidul

sinovial, ce perm ite m iScari ? rNSEcrE $t pAtnru.lENt: pp. 10, s4 /
f Iuente. MAMIFERELE: p. 10
L------- r-
- ---rr---r--
--/
-(1

*17
 Co-Ti.uL***M-

a
&Mutchii scheletici, in numir de
aproximativ 640, dau formi corpului ;i
permit mitcarea acestuia. Sunt fixa{i de
Mu;chii faciali
oase 9i actioneazi prin contractare, adici determ ina
stringandlr-se. Atunci cAnd un mugchi se expresiile fetei

contracti, mitci osul de care este atagat. Muschii

antebratului ne ajuta
Orice tip de mitcare, de Ia alergat Ia sa ridicam sau sd tragem
masticafie, depinde de mu5chii scheletici. ob iecte

Mugchii trunchiului
ne ajuta sa ne indoim
si sd ne rotim

Mu;chii
''lrRME 5r MAsuRr DTFERTTE coapselor ne
Muschii sunt rispanditi in tot corpul permit sa sdrim
formi si dimensiune.
gi vari az6, ca si sa alergam
Cei mai Iungi sunt cei ai coapsei,
cei mai mari sunt cei fesieri, utilizali
in alergare si in citirare, iar cei mai Mugchii ;i
mici se afla in ureche. migcirile
Mu;chiul noastre
gambei
Un grup de patru
mu5chi ai coapselor,
cvadricepsul, permite
Tendoanele unesc inti n d e rea p i ci oare I o r
mu5chii de oasele in timpul mersului
piciorului
Tendonul Mugchiul piciorului
lui Ahile ne ajuta sa indoim

CdlcAi
e ' I ENDOANELE
picioarele 5i degetele

Muschii sunt uniti de oase prin ligamente

robuste (tendoane) . ContractAndu-se, un
mutchi trage tendonul, care la randul sau
lnteriorul piciorului
trage osul. Tendonul Iui Ahile e un tendon
mare, ce uneste muschiul gambei de calcAi.
 Mu$cHu gt MIS.AREA

c
' (TRIMASE
Pe fata ;i pe gat existi mai mult
Privire incruntatd,
produsa de muschii
de 40 de mutchi mici. Atunci cand
in c retiti
ace5tia se co ntracta, trag p ie lea,
ai fru ntii
provocAnd o gami larga de expresii
faciale. Aceste expresii, spre
exem p lu , incretirea fru ntii
sau zdmbetul, arati daca o
Muschii falcilor
persoani este tristd, fericita,
intind buzele intr-un
infuriata sau speriata. zAmbet

lncruntarea fruntii ZAmbet

Tricepsul se contractd
Tricepsul se relaxeazd
si se strAnge pentru a
si se alu ngeste
cobori antebratu I

Bicepsul gi
Bicepsul se contractd tricepsu I
si se strAnge pentru lucreazi
a ridica antebratul impreuni

Bicepsul
se relaxeazd
se a lungeste

t'ErREcHr
DE MuScHr
in general, m usch ii lucrea 26, in pereche
si fiecare provoaci mi5cdri opuse.
Acestia su nt n u m iti m utch i antagon ici.
DATE ULUITOARE Bicepsul se contracta pentru a indoi
* Mugchii constituie bratul din cot, in timp ce tricepsul
aproape jumitate din se contractd pentru a-l intinde.
greutatea corpului.

* Muschii migci ochii unei -- -

,CNUTA
_a-r ---- ---r------- - -l
persoane ltreazi sau care SI DESCOPERA !

doarmel de 100 000 de ori $TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 34-35

pe zi. SPORTURI: pp. 12-13
L-------r
---- --rr-rr--

*Fre
 CoRPUL Uunnt

v /\ oo Aerul pdtrunde prin

$m&Htr cavitatea nazala

'/)- Pentru a rimAne in viafi, corpul

+/l
are constant nevoie de oxigen, un gaz
prezent in aer. Oxigenul este colectat
de sistemul respirator: nas, trahee
9i plemAni. Atunci cAnd inspirim,
oxigenul intri in plemAni gi trece
in sAnge. Un gaz care este eliminat,
dioxidul de carbon, trece din sAnge
in plemAni gi este eliminat atunci
cind expirim.
Aerul este inspirat
de nas si de gura

Laringele este situat

in partea superioard
%* FuNcTroN rnzA
Aerul ajunge in plamani prin intermediul
a traheii

Aerul trece prin

traheii. Aceasta se desparte in doui
trahee si ajunge
tu bu ri inguste (bron h ii primare) , care
in plam1ni
se ramifica in alte tuburi si mai mici
(bronhii secundare) . in extremitatile
acestora se afla nigte siculeti cu aer
(alveole) . Oxigen u I trece prin peretii
subtiri ai alveolelor si de acolo in sdnge,
prin intermediul vaselor sanguine.

Bronhie
secu n d ara

Vas sanguin

Alveold

lnteriorul
unui plimAn

2o4F
 PdnnAul

PnoDUCEREA SuNnrELoR
I

Laringele se situ eazd, in partea

superioard a traheii qi este traversat
Coastele Coastele
de doud membrane (coardele
se ridicd coboard
vocale), care de obicei sunt deschise.
Atunci cdnd vorbim, se inchid
Diafragma qi aerul care trece prin coardele
Diafragma
se aplatizeazd inchise provoacd vibrarea lor qi
se ridicd
produce sunete.
:,
I

1l

Coardele vocale
Aerul ,i Aerul este impins
esfe aspirat afara din plamAni
in plam1ni
lnspira{ia Expirafia Coarde vocale
deschise
in timput
resp ira!ie i

?fi sPr RAT'A 5r Expr RAT'A

normate

Respiratie depinde de migcarile coastelor ;i

de un mutchi mare gi plat, diafragma, care
se situeazd sub plamani. in timput inspiratiei, Coarde vocale
AA

coastele se ridice ti diafragma se aplalizeazd,. Inchise Tn cazuI

in care se
Acest lucru permite plamanilor sd se extinda vorbegte sau
si sd aspire aer. in timpul expiratiei, coastele se ci nt5

coboara ti diafragma se ridici, impingand

aerul afard din plamani.

DATT ULUIT()ART
>k in ptimani exist; mai muLt
de 300 de mitioane de alveole.
Puse cap [a cap, Er acoperi o
suprafa!5 mai mare de jumitate
de teren de tenis.

* Cintirelii de operi inva!5

s5-gi controleze migcirile
diafragmei pentru a-gi miri
volumut vocii.

'cnurA gt DEscopERA
rrr r-
- -rr-rrrrrr -rl
/r-r :-
!
DANs, TEATRU $t MUztcAr pp. 36-37
PIdmAnul
I PISNTELE: p. 13
I
-fl$* stAng are
l--rr---r
-- --rr-rr-r--

..1# doi lobi

 CORPUL Uunru

A
*a s&m elui
&Sang"le este vehiculul de schimb pentru
corp. Pistreazi in viafi celulele furnizAndu-le
hrani gi oxigen gi eliminind produsele nocive.
Printre altele, pistreazi corpul cald ;i il
protejeazi de boli, distrugind bacteriile 9i
virusurile. SAngele este pompat de citre inimi
in tot organismul prin intermediul unor tubulete
numite vase sanguine; acestea sunt de trei
tipuri : arter€, vase capilare ti vene.
Globulele rogii Plasma este
transporta oxigenul partea lichida
cdtre tesutu rile d in d in sAnge
corp

Compozi{ia
singelui
intr-o arteri

Trombocitel e coagul eazd

sAngele pentru a inchide
o rand

Globulele albe ajutd Arterele au pereli robugti

la combaterea bolilor pentru a rezista presiunii
sAngelui pompat de inima

6A'MA 5r CTLULELE
Sangele este compus din doui componente
principale: plasma ;i celulele sangvine. Plasma
este Iichida, transporta elementele nutritive din
alimente citre toate celulele corpului si elimini
resturile. Transporta miliarde de celule de sAnge,
in special globule rogii, trombocite si globule albe.
 CTRcULATIA SAruFEruf '
' ' '
' r-:.ir,''i .;.'',: ,t ,li 't

c 7
BATATLE lrurMrr
De fiecare dati cand inima
Inima

z-
S-
pompeazi un flux de sdnge :\\
\"h
:\\
't
\

printr-o arteri, se produce '

, l\

{r
o bitaie. Acestea se pot simti I
& cu degetele pe partea interioard
k a pulsului si viteza se poate
rdqe"
E
5 masura calculand numirul
batailor pe minut. Bataile inimii
unei persoane in stare de repaus,
vari azd, intre 60 Si B0 pe minut.

Este de ajuns o apisare foarte slabi

pentru a simti beteile pulsului Arterele
(cu ro5u) transporta
sAngele bogat in
noBULE 5r TnomBocrrE
oxigen dinspre inima
cdtre fiecare parte a
Clobulele ro5ii, in forma de disc, poarti
corpului
oxigenul dinspre plamani catre celulele din tot
corpul. Clobulele albe apara corpul de infectii, Venele
distrugAnd bacteriile. Trombocitele, fragmente (cu albastru)
de celule, ajuti sdngele si se coaguleze, adici transportd sAngele
sa se intireascd, pentru a bloca micile pierderi sdrac in oxigen cdtre
din vasele sanguine ti hemoragiile. inima

Vene si artere

Globule
mirite
{*cuLATrA oxTGENULUT
lnima pompeazi sAngele bogat
in oxigen in tot corpul prin
intermediul arterelor, care se
ramifici, formand vase capilare.
Acestea se reunesc apoi, formand
vene, prin intermediul carora
sAngele sdrac in oxigen se
intoarce Ia inima, care il
pompeazi in plamAni pentru
a-ti procura oxigen proaspat.

.--l

{;;;-;;.;;;GOPERA i
MARI PERSONALITATI: p. 33
REPTILE $l AMFIBIENI: p.44
L------rr
-- ---r----rr-
 CoRPUL ''Unnaru
:, , _.': "

ffNffi&
Aorta transportd
Vena cavd superioard sAngele bogat in oxigen
duce sAngele sdrac de la inima cdtre corp
in oxigen din partea
./Ll . superioard a corpului
{J lnima este un muschi cavitar care cdtre inima
pompeazi sAngele in tot corpul.
Se afli in piept, pufin deplasati inspre
partea stAngi, fiind despir,titi de un perete
in doui pa(i: dreapta gi stAngi.
Fiecare prezinti doui cavitifi, in partea
de sus atriul 9i in partea de jos ventriculul,
..---"l g,Si,'ffii
care are un perete muscular mai gros decit
al atriului. Vasele sanguine principale aduc
sAngele in fiecare atriu ;i il scot din fiecare
ventricul. 3

Secf iune
a inimii t]:,/l
:t/t I /
t'
DATE ULUITOART rt.n
"rB/
/'rF
-t in cursul unei vieli de durati
medie, iflima omului bate de peste /W
3 miliarde de ori, firi si se
op reasc;.

* intr-o singuri zi, prin pompare

continuS, inima ar putea umple o
cisterni de 15.000 de titri.

e'lN lrurERtoRUL ltruMtr

Atriul stAng primegte sAnge bogat in
Atriul drept
prime5te sAngele
de Ia vena cavd

Valvele impiedicd
oxigen de la plamAni, iar ventriculul sAngele si circule in
stAng il pompeazi in tot corpul prin d i rectie gresitd
artera aorta. Sangele sirac in oxigen
se intoarce Ia atriul drept de-a lungul
venei cave ;i este pompat in plemani Ventriculul drept
pentru a se oxigena prin artera prime5te sAngele de
la atriul drept 5i il Vena cavd anterioard
pu lmonari.
pompeazd in plamAni aduce sAngele sdrac in
prin artera pulmonara oxigen din partea
inferioard a corpului
cdtre atriu lu i d rept
 INIMA

Artera pulmonard
BArAr lr CnnDtAcE Artera
pulmonard
spre deosebire de SAngele Aorta
alte artere, duce din plamAni
sAngele sdrac in
oxigen de la inima
spre plamAni I
Atriul
Atriul
n!#;:
!
f.

crept
stAng
P: Ventriculul
:fl\
t\'.
\',
\'. ', E--- snng
\
SAngele din Ventriculul
'-l \
partea inferioara d rept \-- V, lva \

a corpului se in c, ide

lI SAngele circuli din corp O Mugchii perefilor atriului Q Pere{ii ventriculului

in atriul drept 5i din L apasd, impingand sAngele 9se contracti si sAngele
plamani in atriul stang spre ventricu le este impins in sus citre
arte re.

Venele pulmonare,
spre deosebire de alte
vene, aduc sAngele bogat
in oxigen de la plamAni la
frscu LrATI BArAr LE I rrr rMr r

De fiecare data cand bate, inima produce sunete,

inima
cauzate de valvele cardiace care se inchid. Poti
Atriul sting primette asculta inima apropiind urechea de pieptul cuiva,
sangele din venele sau cu ajutorul unui instrument numit stetoscop.
pu lmonare

Valva impiedicd
circulatia sAngelui
inapoi in atriu

Ventriculul stAng
prime5te s1nge din atriul
stAng 5i il pompeazd in
corp prin intermediul
aortei

\. -*.*" :

Stetoscopul amplifici, adici face

si se audi mai tare, beteile inimii
*)-- r r r rI
- - - - - -- - - -- --- -- -

? MARTLE INVENTI: p.42 I

cUM FUNcTtoNEAzA' pp. 16-17
L--------r--
Peretele inimii - --rr-r---

esfe un muschi

+zi
 CoRPUL Unnnru

ereu e 7
ExERcrTrr AERoBTcE
Saritul corzii, mersul pe bicicleti, patinajul cu rolele
si alergatul sunt modalitati optime pentru
im bu natatirea rezistentei. Aceasta inseam na ca
organismul devine mai eficient, deoarece reuseste
si fu rnizeze mai mult oxigen si mai multa hrana
m usch i lo r.

acest motiv, un exerciiiu r.gulat

Casca este un element
imbunitifette capacitatea de important al echipamentului h t
absorbfie a oxigenului de citre
corp. Migcarea este sinitoasi,
deoarece fortifici gi ceilalti
Cotierele si
mutchi gi ne mentine in formi. protecliile pentru
incheieturi au rol
protector
Pe durata exerci{iilor aerobice,
cum ar fi alergatul sau patinajul,
inima bate mai tare ;i pliminii
lucreazd, mai mult, deoarece mugchii
care mitce corpul soliciti mai multi Picioarele ;i bratele
alimenta{ie gi oxigen pentru a le da I ucreaza impreu na pentru
mentinerea vitezei ti a
mai multa energie. echilibrului
Alte tipuri de exercifii, de exemplu
yoga, imbuniti(esc forma fizici,
Genunchierele ajutd
fortificind mugchii ;i menfin la prevenirea rdnilor
corpul flexibil. si a contuziilor

incdttdmintea
trebuie sa fie
comoda si sa
.. ri, r.6\ aiba mdsura
( corecta

Siritul corzii
Patinajul cu role
reprezinti un
exercifiu aerobic amplifici bitiile
inimii

,e4f
 MTREU IN FonruA

Una dintre pozifiile

fundamentale de
yoga

c 7
ExERcrrru sr RTLAXARE
in yoga, ;intea si corpul lucreazi
impreuna. Un anumit numar de pozitii
(den u m ite postu ri) alu ngesc m ugch ii,
in timp ce exercitiile de respiratie incetinesc
bataile inimii si produc o stare de relaxare.

}SPTTMBARE BuNA AT,ERGAToRII

Pentru a ne mentine in formi este Atletismul este un sport foarte
suficient putin exercitiu in fiecare zi; solicitant. Alergdtorii de vit ezd
de exemplu, o plimbare regulati trebuie sd aibd muqchi puternici
mergand Ia 5coala pe jos, nu cu la picioare pentru a avea un
matina sau cu autobuzul, mentine sprint rapid pe distan[e scurte.
m usch ii si im bu nitateste fu nctia Alergdtorii de maraton au nevoie
card iovascu lara. de rezisten[d qi de rezerve de
energie pentru a face fa{d
concursurilor pe distante lungi.

Plimbirile te mentin in formi

* Atteli care pornesc de ta Linia de start

ItTtOTUL
inotul este un bun exercitiu,
deoarece su nt utilizati toti m usch ii
im portanti ai corpu lu i, fara n iciu n
efort pentru articulatii, fiing.e apa r:--r-rrrrrr-r-rrr--l

lnotul este un exercitiu sustine greutatea corpului. ln plus, bnurA gr DEScoPERA

/-r

:
MARI PERSoruaurATt: pp. 54-55
complet favo rizeaz6, res p i ratia p ute rn ici si
SPORTURI: pp. 42-43
regu Iata.
L-------
- --r-r-r---rr-
 CoRPUL Urvrnru

Bfi
e 7
O CAIAToRIE LutrtcA
I
Odata inghitita, hrana este impinsa
prin esofag in stomac, acolo unde se
transformd intr-o substanta pastoasd
&Corpul are nevoie de hrani pentru care intrd in intestinul subtire. Aici
a-ti procura energie, pentru a crette ;i are loc f aza principala a digestiei
si elementele simple trec in sdnge.
a se regenera. Hrana pe care o consumdm Reziduurile intrd in intestinul gros
si rdmdn in rect, inainte de a fi
este formati din substante complexe, eliminate din corp.
elemente nutritive, care trebuie
descompuse in elemente mai simple
astfel incAt corpul si le poati utiltzaz
aceasta este responsabilitatea sistemului
digestiv. Substanfele nutritive simple trec
in sAnge gi sunt conduse citre toate Pirtile sistemului
celulele din corp. digestiv

Esofagul

Limba

Hrana
Hrana

Epiglota

Esofagul
Hrana este impinsi in Esofagul
spatele gurii de citre
limbi Ficatul
Traheea

Epiglota

c7
PnrMA ErnpA
Prima etapi a digestiei incepe cu
Traheea

Epiglota inchide
traheea pentru a
Intestin sublire,
unde se
produce digestia

gura. Hrana este taiata si mdruntita impiedica hrana si

de dinti si amestecati cu saliva intre in plimini Intestinul gros
pana cand se transformi intr-o absoarbe lichidele
masi moale, impinsa apoi pe gat din produsele
rezid uale
de limba; de acolo este inghitita
si apoi intri in esofag.
Rectul
 DrcEsnA

*
Iw SToMAc Esofag
Peretii stomac'--. j: - ::::e;rtru a face spatiu
pentru hrana. ,',',-.:::j: -,:: r^,acului elibereazi
un suc acid care ): - -- =-:=-1 cu hrana, initi az6, Perete muscular
procesul de di,_ees: : s -. -'le bacteriile. Peretii
musculari, prin c:-:"::-,'i, agitA hrana ti sucul
gastric creand c p:-i:a::'emoasA. Pe durata
Sectiune a stomacului
digestiei, mai ales : -. la c masa copioas5,,
ne simtim somncr'os:.
Hrana
amestecata cu
sucu rile gastrice

I ntestinul
DATT ULUITOART su btire

* Daci misurim lungimea

intestinului unui adu[t,
acesta poate ajunge la 7 m.

Stomacul amestecd
hrana transformAnd-o Vilozitdti
intr-o pasta consistenta Stratul ?f,^NsFoRMAREA HnnNEr
celulei
Mare parte a digestiei se realizeazA
in tim p ce h rana trece p rin intestin u I

subtire, acesta fiind acoperit de cute

circulare. Pe aceste cute exista vilozitati
minuscule similare degetelor. Hrana
I d igerata trece prin peretii vilozitatilor
I
t si intra in sangele capitarelor. in final
*l sAngele duce hrana digerata acolo unde
este necesari.

r r
- - - -- - - - - --r--I -----al

cAUTA $r DESCOPERA
Secfiune a intestinului subf ire tNSEcrE $t pAlnru.lENt: pp. 54-55
SAngele care circuld cu prim plan asupra vilozitifilor
prin vasele capilare L------------
---r----r

absoarbe h rana digerata

{pzs
 CoRPUL Urvrnru
, ,'*.,:%*r:i,.*it{*,q it':*'t;

oo HdIe e0rp r*Ic*i

c
&Celulele sunt asemeni unor mici intreprinderi 'PlAtvrANrr
chimice: au nevoie de hrani, api ;i oxigen pentru in interiorul fiecarei celule
a corpului, oxigenul si hrana
a funcfiona gi a menfine corput in viafi. in timp se combina pentru a genera
ce lucre a26,, celulele produc reziduuri care trebuie energie. Acest proces, la rAndul
siu, produce ca reziduu
eliminate de organe speciale. Rinichii filtreazi dioxidul de carbon, care este
anumite reziduuri din singe pe care le transformi adus de sdnge in plamdni,
fiind apoi expirat.
in urini; ficatul transformi in substanfe
inofensive alte reziduuri; dioxidul de carbon
Artera renald aduce
este expirat de plimAni. sAngele in rinichi

Vena renald
scoate sAngele
*' din rinichi
ELIBERAREA UnINEI
Urina se formeazd in rinichi si intrd intr-o
cavitate elastici (vezica) unde rimAne pana
cand aceasta se umple. Atunci cind aceasta
este plind, vezica transmite mesaje cdtre
creie[ iar noi simtim nevoia de a merge la
toaleta. Copiii foarte mici nu sunt in mdsura
de a sti singuri cAnd sd urineze ;i din acest
motiv au nevoie de scutece.

in partea
externd a rinichilor Uretrul aduce
sunt milioane de urina in vezicd
nefron i Secf iune
Copil cu scutece a unui rinichi Organele

*' lN lrurrRroRul RrrurcHrloR l"T:[:""#inarea

Rinichii primesc un sfert din sdngele
pompat de inima. in interiorut acestora,
milioane de filtre minuscule (nefroni)
elimina reziduurile si apa din singe
producind urina. Sangele curdtat iese
d in rin ich i prin vena renala

,**r.;
€
,, R Ezr DU u R rLE" CoRPU LU I

Traheea
*
Iw lrurERroRUL Frcnrulur
PIdmAnii Ficatul este foarte important si are
d iverse ro lu ri. in afara de a contribu i

la digestie, transforma elementele

ch im ice dau natoare in rezid u u ri
inofensive, pe care corpul le poate
elimina cu mai mare usurinta.

Ficatul
DATE
ULUITOART
* in fieca re zi, prin rinichi
trec aproximativ 1800 t de
s6 nge?
Rinichiul
* 9i pietea eLimini
rezid u u ri : in f ieca re zt
U reterul elimini circa 200 ml
transpira!ie.

Vezica

L----r-------rrr-r--r-

*.3r
 CoRPUL Urunru

Imentnlia Qi c 7
O AIEGERE BocnrA
s$m&tafea Dieta este hrana pe care o minAnci in fiecare
zi. Este ech ilibrati atu nci cand fu rn izeaz6,
corpului un ansamblu de substante nutritive,
mentinAndu-l astfel sandtos. Carbohidratii ar
H rana contine substante trebui si constituie partea principala a dietei,
nutritive care dau energie corpului iar proteinele ti grasimile, partea secundari
(in proportie mai mica): este bine si mdncim
gi il ajuti si creasci. Pentru a ne si multe fructe 5i legume proaspete in fiecare zi.
menfine sinitogi, avem nevoie de
o dieti completi.

Substan{ele nutritive cuprind: Carbohidra{i

sau zaharuri, proteine, grisimi, vitamine
gi minerale. Carbohidra{ii, prezenfi de
O dieti echilibrati
exemplu in alimentele bogate in amidon, este importanti
ne dau energie imediati. Proteinele sunt pentru sinitate
importante in procesul de cre;tere, in timp
ce grisimile ne dau energie gi ne ?ncilzesc.
Untul, pAinea,
Vitaminele ;i mineralele necesare in doze brAnza, laptele,
mici ne menfin sinito;i. Corpului ii sunt uleiurile si nucile au
un continut ridicat
necesare gi substanfe vegetale (fibre) de grasime
care nu pot fi digerate, insi sunt necesare
pentru buna functionare a sistemului
digestiv.

{
T.:F

\
Copiii au nevoie si bea
un litru de lichide pe zi

Carnea, pertele, oudle,

legumele 5i semintele contin
multe proteine
 AUM ENTATIA gl SAruArerEA

Hamburger
Cartof i
praji{
Sucuri .t
'MuLrA ApA
Aproximativ doui treimi din
inghelatd
greutatea corpului este format
din apa, care prevaleazi fata
O de orice alta substanle. Fara
apa celulele nu pot functiona,
din acest motiv este important
sd se consume multa apa pe
parcu rs ul zilei.

Aceste alimente ar trebui

Prdjituri
si fie consumate in
cantititi foarte mici
*'
lN CnrurrrATr Mrcr
Alimentele precum
hamburgerul, cartofii
prajiti si ciocolata contin
multe grasimi. Dacd sunt
consumate des si in
cantitati mari pot provoca
daune organismului.

PAinea integrald,
orezul, pastele si faina
su nt alimente bogate
in carbohidrati si fibre

O mare parte a

c
Fructele gi legumele apei din corp se
contin, in afara de fibre gisegte in celule
si vitamine ti minerale
'CALoRULE
H rana furn izeazS, corpu lu i energia
necesard pentru activitatile cotid iene.
Aceasta energie se mdsoard in calorii.
Atunci cdnd consumim mai multe calorii
decAt este necesar, Ie inmagazinim sub
forma de grisimi, crescAnd in greutate;
daca le consumdm in cantitate mai mica
decAt cea necesari, pierdem in greutate.

{Fr3
 CORPUL

Putersa erelerul$i Cortexul cerebral

reprezinta 900/o

&Cr"i"rul este centrut de control al corpului. din creier

Aceasti structuri cutati gi moale, protejati Cerebelul

numai de craniu, confine peste 100 de miliarde controleazd
mesajele transmise
de neuroni, care formeazd, o refea de cdtre mu5chi
comunicafie in care mesajele ating o vitezi
foarte mare pe secundi. Creierul ne permite Trunchiul cerebral
si gindim ;i si auzim: inmagazineazi amintirile u ne5te creieru I cu
maduva spinarii
noastre gi ne ajuti si ne migcim.

c
Partea stilngd se Partea dreaptd Pirf ile
ocupd cu activitatile se ocupa cu principale
sti intifice activitatile creative ale creierului
7
PAnnLE CnEIERULUT
Creierul este impartit in trei pa(i.
Partea cea mai mare este cortexul
cerebral acolo unde este localizal
centrul gAndirii, al emoliilor 5i al
actiunii. Cerebelul, aflat sub creier,
asigu ri ech il ibru I 5i coordoneazi
mi5carile. Trunchiul encefalic
controleazi respiratia ti bataile
inimii.

Emisferele
creierului O BUN;, OntHNA

f' UNUL LArucA Anul

In timp ce dormim, corpul
odihneqte qi se regenereazd,.
+
Insd creierul este incd activ,
chiar qi in cazul somnului
se

Creierul este impi(it in doui

emisfere: partea stingi controleazd profund: revede evenimente
jumitatea dreapti a corpului, iar int0mplate in cursul zilei qi
partea dreapti controleazi jumitatea in mag azineazd, ami n t i ri.
stAnga. Fiecare are activititi diverse:
partea dreapta se ocupa de arta 5i
activitati creative; partea stinga de
limbaj, numere ti solutii ale
problemelor.
 PureREA CneIERULUt

In partea externd
subtire a cortexului
cerebral su nt el aborate
informatiile

uNUr conPUrER
Ne trebuie mult timp pentru a invita
"ftEMENEA
si facem lucruri noi, cum ar fi sa adunim
si sd scidem, sau pentru a cdnta la un
instrument. Odati invdtate, aceste
aptitudini sunt inmagazinate in ,,banca
de date" a creierului, pentru a putea
fi utilizate atunci cand este necesar,
fara a fi nevoie si le invitdm din nou.
Adunarea 9i sciderea cu ajutorul abacului

Mesajele transmise
de creier permit degetelor
sd se miste pentru a cAnta DATT ULUIT()ARE
notele corect
* Creierul, care fotosegte o cincime
din energia corputui, este numai a
cincizecea parte din greutatea sa.

* Nu existi niciun fet de raport

intre greutatea creierului gi
intetigent;.

4:.:-;-:-.-:;: ;--l
cAUTA $r DESCOPERA I
MARILE INVENTII: pp. 52-53
MARI PERsorualtrA1: pp. 22-23

+3s
 CoRPUL Uunru

Ref eaua

ffiffG@ new@s de nervi

Creierul
&F,"."r" activitate umani, incepind de co ntro I eaza
activ itati I e
la mirositul unei flori 9i pAni Ia ci{iratul pe corpului

o scari depinde de sistemul nervos, care este

format din trei pi4i. Creierul (centrul de i;
F

control) primegte mesajele, le selecfioneazi, -/

'
t!
\1fr

.h
1- -**d.*,
':

i,
1#
le inmagazineazA ;i apoi transmite instruc(iuni
I
,tr
rl'
..31

jt
:,
'r"
#
ry
cetre corp. Meduva spinirii este o 1r w
.l1ji*,i ,

.:.*.',

importante cale de comunicatie t,'..,.

16'r;
' .:.1.

care leagi nervii de creier. Nervii cranieni

se ramifica de
la creier

Mdduva spindrii,
*7 d in coloana
RTTEAUA DE NrRVt vertebrald, transmite
Nervii sunt rispAnditi in tot corpul. mesaje de la corp la
Nervii cranieni, din creier, ne creier si viceversa
controleaza expresia fetei si
transporta informatii de la ochi si
urechi Ia creier. Nervii spinali, din
miduva spinarii, ne controleazd
Nervul sciatic
miscdrile si transporta informatii
controleaza muschii
cu privire la simtul tactil. picioarelorti a talpilor

Nervii spinali
se ramifica
din mdduva
DATT ULUITOARE spinarii
* Nervut cu cele mai mari dimensiuni
este nervuI sciatic, de grosimea degetului
mijlociu a[ unui copit? Se intinde incepdnd cu
miduva spinirii, de-a tungut fiecirui picior.

* MuLte mesaje ate nervitor trec de-a lungut

miduvei spinirii prin gat? Din acest motiv,
eziunile apirute [a gat pot fi grave, cauz6nd
paratizii, ddici incapacitatea de a te misca.
 STsTEMUL NeRVos

?i* Esrr coNsrRurr uN NrRV

Chiar gi pentru a
face temele sunt
Nervii sunt fAsii de celule subtiri si foarte folosi{i neuroni
Iungi (neuroni). Neuronii sen zoriali senzitivi gi motori
transporti mesajele la creier de la och i,
urechi, limba, nas gi piele, permitand sa
,,simta" diverse lucruri. Neuronii motori
transporti instructiunile de la creier Ia
mutchi pentru a le permite miscarea.

Neuronii senzitivi transmit

mesajele care ne permit si
simfim mirosurile

f
7
RrncTrE IwTEDIATA
Reflexele actioneazd cu viteza mare pentru a ne
proteja de pericole. Daca ti se intAmpla sa te
intepi cu u n ac, sen zorii pielii picioru lu i transm it
mesaje cdtre maduva spinarii, care transmite
imediat mutchilor piciorului instructiunea de a
retrage piciorul. Creierul nu primegte mesajul de
durere pani in momentul in care apare reflexul.

Actiune reflexi
{) Creierul primegte
e
J tesajul cje simf al
t a durerii dupa ce piciorul a
fost retras.

O mi;care neaSteptata in apropierea

t Meduva spinirii fetei ne face sd inchidem ochii: este
Llransmite muschilor un reflex care ii protejeazd de un
mesajul direct de a
retrage picioru l. eventual pericol. O lovituri uSoari
sub genunchi cu un ciocinel ar trebui
sd ne facd sd ridicdm piciorul; medicii
controleazi acest reflex pentru a se
asigura ci sistemul nervos
functioneazd bine.

cAurA $l DEScoPERA
MARILE INVENTII: pp . 42-43

L--rrrr--r---rr--r-rrr

.t

*F37
a
t
t I

:
I
 CoRPUL Unnnru

Wnwl gi pipaitul ?iuPrLA

Pentru a putea vedea, in interiorul
ochiului trebuie si patrunda o
cantitate corecta de lumina: daci
&Ochii gi pielea sunt organe dotate cu este prea mici, pupila se maregte
pentru a putea permite sa intre
milioane de mici senzori care transmit mesaje mai multa lumina; daci este prea
citre creier de-a lungul nervilor, informAndu-l mare, pupila se micgoreaz6, pentru
a nu produce leziuni retinei.
in mod continuu asupra a ceea ce apare in jurul
corpului. Senzorii ochilor ac{ioneazi la lumini gi,
prin intermediul creierului, ne permite si vedem
ceea ce ne inconjoari; senzorii pielii permit Pupila se miregte atunci cAnd este
pipiitul. pufini lumini, pentru a permite
pitrunderea luminii necesare

Vasele sanguine
hrdnesc ochiul Cri stal i nul concentreazd
Dimensiunile normale ale pupilei
Iu m ina pe retina

rEa
.*4i
?Z Corneea este
Celulele retinei
transformd lumina fe reastra
in semnale och iu lu i
nervoase \
in cazul luminii de intensitate mare,
pupila se micgoreazi pentru a
proteja retina

Prin pupild, Iumina

patrunde in interiorul
ochiului

rtTCuM VrDE OcHruL

Lumina patrunde in ochi prin corneea
ffi transparenta, apoi trece prin pupila, iar
cristalinul o concentreazd pe retina. Acest
strat subtire acopera partea din spate a
ochiului si contine celule sensibile Ia
lumina. Atunci cAnd lumina le atinge,
Nervul optic aceste celule transmit semnale creierului;
tran sm ite In mijlocului acolo semnalele se transforma in imaginile
sem nale catre Anumili muqchi irisul colorat se
pe care noi le vedem.
creier permit miscarile Sectiu ne afla pupila
och iu lu i a ochiului

384F
 YAzUL gr PtpArrul

Lacrimile coboard Pleoapa Canalul lacrimal

t nAlnREA ocHruLUI
de-a lu ngu I
obrajilor
p rotejeazd
och iu I
descarca lacrimile
in interiorul nasului
Lacrimile sunt produse 1n mod
continuu de glandele lacrimale, /
pozitionate deasupra fiecArui ochi. /
La fiecare cl ip ire a p leoape lor, acestea
cu rati och iu I : in d e parteaza p rafu I
, Un canal conduce
omoari bacteriile si pastreaza corneea lacrimile catre nas
umeda. Acestea se golesc prin
intermed iul cond uctelor lacrimale Glandele
/
din interiorul nasului. Din acest motiv, produc lacrimi
daca plangi, lacrimile curg pe obraz
ti iti curge nasul. Lacrimile se
colecteaza in
interiorul
Curif area iffi: nasului si il pot
ochiului
face sa curgd

DATT ULUITOARE
* OchiuI omenesc conline
70 ta suti din senzorii
corpului.

*.
PIPAITUL
lmediat sub piele se gdsesc milioane
de mici senzori. Unii reactioneazi Ia
o u;oari presiune, altii la o presiune
mai mare, iar altii la durere, la
caldura gi la frig. Atunci cAnd atingi Flacdra este f oarte
ceva, ace;ti senzori iti comunica dacd fierbinte, d in acest m otiv
suprafata este asprd sau fina, duri tineti mAinile departee
sau moale, caldi sau rece sau daca de aceasta
gadila. Partile corpului cu cel mai
I
I
mare n u mar de se nzori su nt och ii,
I
limba, buzele, degetele si picioarele.

5-:.I

t-;
nA.,'**j-
n. It':; qz \r'-
)

i
'cnurA $r DEscoPERA
/r--:-------] ,'--t
i
)- CUM FUNCTIONEAZA: pp. 41-42
gnrNTA ilu .tLtRUL NosrRU: pp.20-21
Cuburile de gheafd sunt
L--------r---rr------r
dure, reci si umede Pdrul de pisicd
esfe moale si cald

+3e
 CoRPUL Unnnru

ff* $Ifue ?a* srmrrM MrRosuRrLE

Senzorii olfactivi din cavitatea nazald
ind ivid ualizeazd in aeru I pe care il inspiram

gfi #s*ul particule de mirosuri, provenite din substanle

cum ar fi alimente, parfum sau fum. Deci
senzorii transmit semnale citre creier, care
identifici mirosuri le.

&S,m{ul otfactiv gi gustul sunt simfuri

foarte strAns legate intre ele: ambele Crei e rul i nterpreteazd
semnalele care ajung de
recunosc substanfele chimice. la nas si limba
Receptorii olfactivi, situati in capitul
cavitetii nazale le individual i zeazd, in
atmosferi; receptorii gustativi se afli
pe limbe;i recunosc hrana 9i biuturile.
Simful olfactiv gi gustul permit aprecierea
gusturilor mAncirurilor li evitarea
substantelor nocive. Mesajele cu privire
la mirosuri si la gusturi
sunt transmise de-a
lu ngu I nervilor olfactivi
pAna la creier

Nervii olfactivi sunt

DATE stimulati de mirosuri

ULUITOART Cavitatea nazald

* Majoritatea persoanetor Limba

pot distinge 10000 de
mirosuri diferite.
* SimtuI otfactiv este "

de 10000 de ori mai acut

decit cet at gustului. k

Nervii transmit mesaje

Cum recunoa;tem
mirosurile
gusturile
si
gustative cdtre creier
L
,/
/
 Srnn1ul Olracnv gt GusruL

?i* RrcuNoASrEM GusruRrLE

Sub forn-,a lnor mici ciorchini de celule, papilele
gustatirre sunt dispuse pe toati suprafata limbii.
Crupuri de papile gustative din diverse zone
reactioneazA la patru gusturi principale: amar,
sirat, acru si dulce. Fibrele nervoase din papilele
gustative transmit mesaje citre creier gi permit
simtu I gustu lu i.

:ffi.,
Gustul alimentelor

\
s
fl
ir at HA.EREA DE A MArvcA
Simturile gustului si cel olfactiv lucreazi
.-, a

impreuni, chiar dacd simtul olfactiv este mult mai

:, :'
sensibil decAt cel al gustului. Daci esti ricit si ai

kfl \,i*ai"**.o/

Dulce
nasul infundat, alimentele nu au gust. Daca iti
acoperi nasul in timp ce minAnci, simti cu
d ificu ltate gustu I mincarii.

Doud tipuri
de papile

Limba priviti
prin microscop

*'
PAPTLELE GUsTATIVE
Suprafata limbii este strabatuti de
r rrrr- r r rr
-:- -rr
m ilioane de m ici protu berante,
-rrrrl

pap i Ie le gu stative care se gasesc la

bnurA $r DEscoPERA
/-r
!

MAMIFERELE: p. 31
baza si pe partile laterale ale limbii. cAunroRt $t EXPLoRAToRT: pp.
L---------- r r--r-----
-

+4t
 CoRPUL Unnaru

ffiro'ffit $i eshitf,hffit rrurrnronu, Unecn'

,.r ne permit.. sivauzim sunetete"fi
z+llvrechire .
&r- ;#,.j'Jilg:il#3jffiii,ifft:"n"
gi ne ajuti in menfinerea echilibrului. Sunetul calatoreste prin trei oase (oscioare)

calatoiegte sub forma unor unde, adici a unor l,.%'Jt3lii1^1,!'.;lJ,j',il1,,?!",..",.

mici vibrafii ale aerului. firi5oare caie transmit un semnal
lungul ribrelor
in interiorul urechii, aceste unde ;1tf":'J:'de-a
stimuleazi senzorii care transmit semnale
citre creier, acolo unde sunt transformate canarete semicircutare
in cuvinte, muzici si alte sunete. / / i!: y:"'!',
percep
interne
miscdrile capului

Secfiunea unei urechi:

{il{
externi, medie, interni ,,n,.gf

Neruul vestibular
transm ite cdtre
creier semnale
legate de echilibru
Pavilion I

au ricular I

Canal
auditiv extern Timpan

e
Nicovald
Neruul acustic
transm ite creieru lu i
7 mesaje despre auz
OnsELE
in u rechea
medie existd trei mici
oase: ciocinelul, nicovala Spirala din urechea
si scarita, care se numesc internd contine senzori
in acest fel, datorita formei care pot percepe
Ciocdnel Scdri{a este
fiecireia. Aceste oase transmit osul care se sunetele
vibratiile de la timpan citre Oasele din afla cel mai la
interiorul urechii ureche medie interior

i424r
 Auzul gr EcHTLTBRUL

Tanp gr ixcEr dB
DATE ULUIT()ART
180
Intensitatea diverselor sunete este mdsuratd in
decibeli (dB): o goaptd are 20 dB, o explozie
* Pisicite 9i titiecii pot auzi
sunete cu tonalititi mult mai
de artificii circa 100. Sunetele de peste
?nalte, sunete pe care urechea
130 dB prt-rduc daune urechii omului.

ffi omutui nu o poate auzi.

* Scirila este ceL mai mic os

al corputui: are o lungime de
numai 3 mm.

e' lN EcHILTBRU PrRFEcr

Urechile ne ajuta si ne mentinem echilibrul.
in interiorul fiecarei urechi sunt trei canale
semicirculare care contin un fluid. MiscAnd capul,
se miscd si acest fluid, iar senzorii semnaleazi
creierului schimbarea pozitiei capului.
Creierul transmite instructiuni pentru
a asigu ra mentinerea ech ilibru lu i
corpu lu i.

Canalele semicirculare
comunici creierului unde
anume se afli corpul tiu
gi astfel pofi rimine in
4RE.HILE ATTtMALEL'R echilibru
Anumite animale, cum ar fi iepurele
sau vu lpea, au u rech i cu pavilioane
auriculare foarte mari, care se pot
orienta dupi sunete. Sunt foarte utile
pentru cautarea hranei sau pentru
evitarea pradatorilor, deoarece perm it
perceperea sunetelor slabe si
'cnurA $r DEscoPERA
/rrr:---rr--l' .'rr!
:

i nd ivid ual i zeazA proven ienla acestora. MAMIFERELE: pp. 18-19

gnrNTn iru JURUL NosrRU: pp. 24-25
L---r--r-r-rrrrr--r- rr
lepurele

+43
 CoRPUL Uunru

F ovuLULUr

$tffi
Odata pitrunsi in corpul femeii,
"?T.'NDAREA
spermatozoizii inoatd in trompa lui Fallopio.
Daci existd un ovul, il inconjoari pand ce un
singur spermatozoid reuge;te si rupd stratul
extern si sa il fecundeze. Ovulul fecundat se

&Odati cu fecundarea incepe o noui

imparte ti o masd de celule (embrion)
pitrunde in uter.
viafi, adici se unegte un ovul al femeii
cu un spermatozoid al berbatului: ovulul
fecundat confine toate informafiile
necesare pentru crearea unui nou individ. Un spermatozoid
Ovulul se imparte de mai multe ori in fecundeazd ovulul
atunci c1nd il
celule identice ;i se dezvolti in corpul intAlneste

femeii pAni in momentul in care aceste

devine un copil.
Mulli spermatozoizi
incearcd sa patrunda \-
in ovul
*' Dintr-un ovul
BARBATUL q;'i=-r se dezvolti
Spermatozoizii sunt produti de
(\-- \.
testiculele barbatului care se gisesc
intr-un ,,sac" din piele (scrot) .Sperma q".--l-\-_-_

(lichidul seminal) coboara din

testicule prin mici canale, fiind
eliberati prin penis.

Sperma coboard cdtre

penis prin intermediul
unor canale minuscule

Penisu
DATE ULUIT()ARE
-t in f ieca re zi, in testicuLeLe unui
birbat se formeazi mitioane de
spermato zoizi.
Birbat

Testiculele
* Femeia se naste cu toate
ovu le[e: ECBStea s u nt in ju r de
p rod uc
un mition ?n ovarele de dimensiuni
spermatozoizi
f oa rte m ici.

Scrotul
 FeMEn gt BAnBATUL

Dupd 36 de ore,
ovulul fecundat se
divide in doua
celu Ie

Embrionul, o masd
mica de celule, se
instaleazd pe peretii
uteru lu i Gemenii identici

.t 7
FTMEIA
GunnENrr
Atunci cdnd un ovul fecundat se

gvulele unei femei se gisesc in ovare. imparte, cdteodatd cele doud celule
ln fiecare lund este eliberat un singur se separd, insd con{in aceeagi

ovul, care face o cdlatorie foarte lenta informa[ie qi aqa se dezvoltd

din ovar pana in trompa Iui Fallopio. gemenii homozigoli sau gemenii
identici. Gemenii heterozigo[i sau
€ / - -\ t Dacd intalne5te u n spermato zoid,
neidentici se dezvoltd atunci cdnd
- /
,?
acesta poate fi fecundat. Odata
doud ovule eliberate de ovare sunt
l?',.:lflfiili? :I,::ffiiga in uter fecundate in acelaqi moment.
unde va cregte pani ce va deveni un
cop il .

Trompa lui Fallopio In trompa lui Fallopio Embrionul se

colecteazd ovulul ovulul int1lne5te instaleazd pe partea
din ovar spermatozoidul interioard a uterului

Femeia

Uterul sau
pentece le

in ovar se I-rr r rr r rrr rrrrrrrrrrrrrrl

gasesc ovu le le A€ v v r
Colul uterin
- ) ) cAurA
-' $r DEScoPERA I

esfe intrarea PLANTELE: pp .24-zs (

in uter Y I
f
Vaginul --rrrrrrr-rrrrrr-rrr -@

{F4s
 CoRPUL Uvlnru .j

$mffi*vi$& \p}
,F-
&Ert" nevoie de noui luni ca ovulul Dupi cinci siptimini, in interiorul
embrionului sunt formate mai
fecundat si se transforme complet in multe pe(i ale organismului
copih in aceasti perioade ovulul se
divide de mai multe ori pentru a produce
miliarde de celule necesare si cre eze
o fiinfe umani. La inceput este denumit
embrion, dar dupa opt siptemAni
petrecute in uter este denumit fet.
Fitul este legat de mami prin intermediul Dupi noui siptimAni, toate pa(ile
importante ale fitului sunt formate
placentei prin care ii este procurati .,*r .

hrana gi oxigenul.

f' Tor Mnr Mnnr

Celulele fatului se divid rapid. Crupuri
de celule se transforma in diverse pa(i ale
corpului, cum ar fi inimd, plamAni, creieI
mAini si picioare. La opt sdptamani de
viati, chiar daci are numai doi centimetri
Dupi 13 siptimAni, bratele gi picioarele
;i jumitate in lungime, fatul are deja forma cresc mai repede decAt restul corpului
unei fiinte umane. Dupa 38 de saptdmAni
(9 luni) este gata de a se naste.

Copilul cregte in
siguranta in uterul
mamei

#
DATT ULUITOART
* Pe perioada
gravidit;!ii uterut se
miregte chiar gi de 20 de
ori fa[i de dimensiunite
sale normale?
La 16 siptimAni, fitul
are o lungime de 16 cm,
poate lovi cu picioarele
gi se poate risuci
 O NouA VnrA

f CoRDoNUL OrvrBrLrcAL
Ux Nou N,q,scur
Placenta este prinsA de peretele
uterului. Hrana ii oxigenul din sdngele Copilul respird cu ajutorul
mamei trece prin intermediul placentei pldm6nilor imediat ce se nagte.
si pitrunde in fetus printr-u tub numit Atunci cdnd cordonul ombilical
cordon ombilical. Atunci cAnd acesta este tdiat, copilul se separd de
este taiat, la nastere, sub abdomenul corpul mamei qi iqi incepe
copilului ramane o adancituri (buricul). propria via[d.
Buricul

La 38 de sdptdmAni pozilia
copilului este cu capul in jos Cordonul ombilical
5i este gata de
a se naste

Placenta

Un copil nou-niscut

Lichidul amniotic
esfe apos 5i
inconjoard copilul
p rotejAnd u-l

l
e 7
Gnrn DE Nn5rERE
Atunci cAnd un copil este gata
sd se nasci, peretii musculari ai
uterului mamei il imping prin
colul uterin si vagin. in mod
normal, nou-niscutii ies cu capul
Uterul
inainte. Placenta alu neci in afara
corpului mamei la citeva minute
\\ -, de la nastere.
':
1.-
t.
1
t
1

Colul uterin se
deschide si astfel
copilul poate fi impins
in afard
ai uterului I

Vaginul
l--
Copilul este gata de a se nagte
 CoRPUL Uunru

|lr'
i I
lr
'i,b'
I r lii

rl
ti tt \,
t
,t:
o
&Corpul fiecirei fiin(e umane urm eazd, ,\. i
,l
i.
{t
I -'--
[&,
tit
'J''

I
I

1
aceea;i schemi de dezvoltare. lmediat ce t,
I
I

lq--
i

Y*. *
P'

- tr,. !,
se na;te, copilul plinge pentru a primi laptele
t?-.,
'. /lr
-
7t'.F
4,! f-"
1
\
li
t
I
i

"v-1i
pe care il suge de la sAnul mamei, insi micuful I
t
,'

este complet neajutorat. in primii doi ani

cregte cu rapiditate, apoi in mod constant
I
. i,

pe parcursul perioadei copiliriei cind invafi 10 14 1B

si meargi, si vorbeasci ;i si dezvolte alte

activititi. Intre 10 si 1 5 ani, beietii si fetele
cresc rapid ti devin adulti.

tir

v..
\ fi'
{
r.,':'i *'**-*---.**-'
'1 /' ;'\-. ari$.-_

PRIMII PASI
4 Un nou niscut de cinci luni
Lincepe sd mearga de-a butilea,
impingAnd inainte genunchii.

.&iii' ^ffi 4*U

1Un nou-niscut de o luni sau
I doua isi poate ridica capul I
t
I
cAnd este'asezat pe burta.

2 L" zece !uni, multi copii gtiu deja f_La un an, cu puf in ajutor, E La aproximativ 14
rJ sa mearga de-a butilea, chiar daca r*copilul reuseste si stea in Jluni multi copii merg
unii se tArasc pe sezut. picioare. fara a fi ajutati.

484F
 CnegrEREA

c 'UN CoRP Cnnr

sE ScHrMeA
HonMoNrr
CnEgrERrr
| . :..
,i-
-.

-J7
/
I

Corpu I, crescdnd, se sch im ba: Yiteza cu care corpul

in medie, fetele incep si devini cregte este controlatd de
\i femei in jurul vdrstei de 1 1 ani, nigte substante chimice,
,-. :

iar biietii devin barbati Ia 13 hormonii, produqi de

ani. Multe persoane inceteazd glandele corpului, care
sd mai creasci in jurul vdrstei sunt apoi elibera[i direct
de 20 de ani, insa fiecare creste in sdnge.
in alt ritm.

1B 14 10 2 ani

Cum se schimbi corpul pe parcursul

perioadei de cregtere

Cele trei genera{ii ale unei familii

S DATE ULUITOARE
L DE irvreArnArrr
Corpul se schimba mai putin Ia o vdrstd
";-ocEsu
adulta. Dupa 40 de ani, pielea incepe
sa produci riduri si uneori pirul albeSte.
r RE

N
Crija fata de propriul corp ne ajuta si
* 0 fati ating€, in jurul ne pistrdm sdnitatea pAni Ia o vArsti
virstei de 7 ani, trei sferturi in aintati.
din initlimea pe care o va avea
cind va fi aduttS, iar biielii in
jurut virstei de 9 ani.

* in medie, poporut japonez {^:-:-;-::-:::' ;--'l

cAUTA $r DESCOPERA i
triiegte cel mai mutt fati de REPTILE 9l AMFIBIENI: pp.
)p 18-19
a lte po poa re. MAMIFERELE: p. 111

f
--r--rr----rr-----rr-

{ts4s
 CoRPUL Uunru
' "':'';'rrj:,;r16;l',:rll{,r;.*fijit;;lji:J;.j''lr' .'

d 7 DIFERENTELE
Persoanele sunt diferite, nu numai din punct de

rynF"ry vedere al aspectului, dar si prin modul de a gindi,

de a se comporta ti de a se exprima. Uneori este

m.$rw posibil sd recunoaStem caracterul unei persoane

d u pa exp res ia fete i
.

e multe ori, persoanele din

aceeati familie se aseamini ti se
comporte in acelagi fel. inse nu
existe doue persoane identice,
deoarece fiecare este un individ
care are propria personalitate. Siguran(d

Noi mogtenim de Ia pirinti anumite pe{i

ale personaliti{ii: fiecare poate primi insi
o combinatie diferiti a caracteristicilo[ care
formeazi felul siu de a fi; din acest motiv,
chiar gi intre frafi 9i surori existi diferen(e.
Alte aspecte ale personalitefii noastre
se dezvolti din experien{ele vie{ii,
inmagazinate in memorie, care influenfeazd,
modul nostru de a gAndi ;i de a ne
comporta.

Melancolie

Copiii pot deprinde activitifi

;i hobby-uri de Ia pirinti
 Fryr Vol lru$vA .,. l'"

Exprimarea
sentimentelor
c 7
EmonrLE
Zdmbetele ti lacrimilesunt semnale
externe ale sentimentelor noastre,
influentate nu numai de alte
Seriozitate persoane ti evenimente, ci si
de fotografii, m u zic6,, comed ii,
carti si film.

Un film bun te poate face

sirAzi si si te distrezi

Timiditate N

Fotografia unei
AwUNTTRT DrN CoPrLARtE familii in vacanti
Experientele copilariei si educatia
influente azl, personalitatea unui individ.
rr r rr r- r r rrrrrrrt
Am intirile fru moase sau u rAte su nt 'cnurA $t DEscoPERA
/rrr:-
- -

:
colectate de creier: uneori este de ajuns
COMUNICATIILE: pp. 1 4-15
o fotografie dintr-o vacanta pentru a PLANTELE: p. 51
reaminti emotii putern ice

*.5r
 CoRPUL Uunru

'E
siomul dg affrrar€ Bac,ere

O globuli albi
&Coryul sub un constant atac se afli mininci o bacterie
din partea bacteriilor si a virusilor, cauze Globuld
ale bolilor. alba
* 'LA
Un corp sinitos are multe modalitifi de Arncr
Anumite globule albe,,iti amintesc"
apirare: de exemplu, rinile pielii se inchid identitatea fiecirei bacterii sau a fiecdrui
pentru a nu pitrunde bacteriile. Globulele virus agresor. Daci acestea revin,
globulele albe elibereazi imediat
albe le consumi sau elibereazi substanfe substanle chimice mortale, anticorpi,
chimice (anticorpi) pentru a le distruge. pentru a le distruge. Alte globule albe
alunga bacteriile si Ie elimini,
mdncdnd u-le.

f
7
VnccTNAREA
O modalitate de prevenire a bolilor
periculoase este aceea de a injecta mici
cantitdti de bacterii in corp: in acest
mod,globulele albe pot recunoatte
inamicul si pot pregiti apararea prin
asa-numita imunizare.

r * ,r' .,,

i--.
+tUta
t*-*#' ft
L.s'
t:,;

v.'

.#"

Vaccinare
't
a".

/c\
\ 'o'
i{

\ Vaccinul poate fi
n jectat in ante b rat
Y*:Y\
i

..-'{J

,d- ,.

52
t-
t 1t-",
 STSTEMUL DE ApARARE

a,
Vr DEcAREA FnncruRrloR
ru
Mui:=:*--
a,e corpului se potvindeca
sing-": rs rupt se regenereazd
daca := = r lJl extremitati
sunt unite.
N'1a: ' - --=
l ge le se coagu leaza pe
s a
frac: ,'= .; l: se transformd intr-un
tes'J-- : -:::-:cr, Ia final, celulele produc
un : a:=" a eIastic, cartilaginos care
VA :,,

Os fracturat
SAnge

Coagularea Noul material

sAngelu i in carti lagi n os care
interiorul fracturii va fi inlocuit de os
Cum se vindeca un os

Radiografia arati un
deget rupt

DATE ULUITOARE
* Este nevoie de mitiarde
de virusuri pentru a acoperi
Febrd mare,
39 0C gimitia unui ac. Un adult ifi
poate misura
* Bacteriile se descompun temperatu
Febrd med ie .
ta f iecare 20 de minute.
37,8'C
Temperatu ra
normala a
corpului, :- -

4,MPERATURA CORPULUI
Temperatu ra Febra este o creStere a temperaturii
este indica:' -: corpului, cauzatd in general de
nivelul unt, :' reactia organismului Ia bacteriile care
pe o scara il invadeazd. O febra utoari poate
numerotata creSte sistemul de aparare a corpului
si il ajuta in combaterea bolilor.
Te m peratu ra se misoara c u u n GnurA gr DEscoPERA
/rrr:--rrrr-r-rrrrr----t
I

i nstrument numit termometru .

MARI PERSONALITATI: p . 32
cuM FUNcTtoNEAzA, pp. 52-53
L--r--rr--r------r----

ir'l
 CoRPUL Urvraru

c
. ^. r
,
... ..lj;. .-.tr-,,,i;.-ri;,:'-,i, :. .;:.. .

e&Fe 'VINDEcAREA cu
AluroRUL AcELoR
in China, acupunctura este

m
folosita de peste 3500 de ani.
Este fondata pe ideea ci in
corp curge un flux de energie,
-)
fl;ilN
?entru
.f I a5a-numiti,,qi" care trebuie
{tp
ZELftI5-- I
- r ingnjirea corputui este mentinuti in proporlie corecta
pentru a avea o sdnitate buni.
necesar si cunoastem functionarea Sunt introduse in piele ace subtiri
]

acestuia. in anumite pa4i ale corpului.

Se recurge la acupunctura pentru
Existi diverse tehnici pentru
I

a se trata foarte multe boli. t

combaterea bolilor si vindecarea i.

corpului.
ncturist
Sunt necesari mulfi ani de studiu gi cercetiri
pentru a gesi medicamente care si invingi
o anumiti boali. in spitate, chirurgii se Acupunctura:
harta corpului
confrunti mereu cu noi operafii ;i tehnici. ' .,-.i
'' ;-,'r
.'\
; 'L '\".,

in zitele noastre, pElcienfii pot primi rinichi 1\r

,)r 't
\
\J
\
1
i

r \ji
noi, plimAni sau o inimi noui, daci aceste ''\

i
r*\
organe nu funcfioneazi bine. Anumifi /\, )

Un ac din olel
t!

1.,
I

medici propun tratamente antice cum inoxidabil este

introdus in piele
ar fi acupunctura, utilizarea ierburilor
gi reflexoterapia ;i terapii prin masaje.

SUpUNEREA
LA O INTTRVENTTE
CHTRURGICALA
Medicii pot folosi
chirurgia (practicarea
unei incizii in corp)
pentru a vindeca boli sau
rdni, ac[iondnd asupra
organelor bolnave.
Interven[iile se reali-
zeazd, in camere speciale,
sdlile de opera[ie, acolo
unde totul este sterilizat
pentru a preveni
infecliile. 0pera!ie chirurgicati

Diverse tipuri de medicamente

 MATNTLE Cnne VTNDEcA

OA: .,CERE PI-ACUTA

-:.* c senzatie de bine si
-^ inAnd rigiditatea corpului
-:;-rsiune ti stres. Aromaterapia,
-: i cu uleiuri speciale,

- -, : : - -: parfumate pentru a
. -'::legatedesanatate.La
- . : rasajul special al talpilor,
- - - .: . -r a se trata intreg corpul.

I
€

tb"
t"r:: t *
'qir*}lt|l#-

-k
Meinile rr'r2<4272
Ill{-lJtgges

pielea - -

'.. +, : 4:"
'.iiJ,,,r,g.,.tfi,'

TnnrnREA cu AluroRUL Masajul unui copil

PLANTELOR MEDICINALE
De seco le, este b i n ec u n osc utA
proprietatea plantelcr de
a vindeca bolile. VanzAtor-ii
de plante medicinale cunosc rr-rl

m od al itatea d e ut i I iza re {"r;;-;l-;;;coPERA i

a diverselor plante, [-'Jiit*iri,; ,' .; 'r p.43

*t'.o,:,''.,,'i.7,' , pp. 52-53
com bi nAndu-le pe nir-'-i
L--------- rr

p repararea med i ca it^, : ;^i:e i c r'

- - - - - - - - -- --

Glosar de euvintereheie
Arteri: vas sangu in care
transporti sAngele de Ia
in ima citre restu I corpu Iu i.
Articula{ie: punct in care
se intalnesc doui sau mai
multe oase. Multe articulatii
sunt flexibile si permit
m i;carea.
Capilar: vas sanguin de mai
mici dimensiuni care une;te
arterele 5i venele ;i transporti
singele de Ia 5i citre toate
celu lele corpu Iu i.
Carbohidra{i: cumul de
elemente nutritive care
fu rn izeaz6, energie corpu Iu i.
Alimentele cum ar fi orezul
5i cartofi i sunt bogate in
carboh id rati.
Celuli: structurd minusculi
care sti la baza fiecirei forme
de viati. Milioane de celule
constituie diversele pa(i ale
corpului uman.
Creier: centru I controlu lu i
sistem u Iu i nervos care
reglementeazi multe functi
CoRPUI UrvrAN
ale corpu i, simtu rile,
lu
gandirea;i mi;carea.
lnimi: organ muscular care se
afla in piept si care pompeazi
singele Tn vasele sanguine.
Diafragmi: mu;chi plat care
separi pieptul de abdomen
care are un rol important in
res p i ratie.
Digestie: proces datorita
ciru ia alimentele ingerate su nt
impartite in elemente nutritive
in stomac si in intestin.
Elemente nutritive: substanle
prezente in alimente, care,
dupa procesul de digestie pot
fi utilizate de corp pentru
construirea 5i regenerarea
celulelor.
Esofag: partea superioari a
tu bu lu i d igestiv care cond uce
mdncarea de la guri citre
stomac
Ficat: organ de mari
dimensiuni situat imediat sub
i d iafragma ;i care
inm agazi ne az6,5i purifica
singe Ie.
Grisimi: totalitatea
elementelor nutritive care
fu rn izeaz6, energie,
inm agazi nate sub piele pentru
a mentine caldura in corp.
si
lntestin: tub lung, in partea
interioari a corpu lu i, care
digera ;i absoarbe hrana din
stomac.
Meduva osoasa: substantd
gelatinoasi care se gase;te in
interioru I oaselor
Meduva spinirii: mdnunchi
de nervi care circula de-a
lungul gAtului 5i al spinirii ;i
care uneste creierul cu restul
corpu lu i
Mugchi: lesut fibros care se
poate contracta si relaxa
pentru a mi;ca o parte a
corpu Iu i
Nerv: structu ri lu nga si su btire
care transmite semnale intre
corp, creier si maduva spinirii
Organ: :-a= a corpului care
desfa; : =', : 'r i-'lctie speciala
(de e>13-: e'^:rna sau
ureche=
Oxigen: _:=: -ecesar
majori:i:' !:^--elor umane vii
pentru a s -: -r.','ietu i; prezent
in atnrcst:'a :ste inspirat 5i
utilizat ce ::l':ie pentru a
elibera e:::s a din alimente.
Ovul fecundat: oul care s-a
unit cu un sJ:rmatozoid din
care se dez',':,:a apoi
embrionui.
Plimin: unu, ::rr cele doua
organe de ccl,s's:enta
buretoasa care se gasesc in
piept, cu aj utc r:, carora
oxigenul din ae: ::rtra in fl uxul
sangu in.
Proteine: tota ::a:ea
elementelor nu:r':l'.'e uti I izate
de corp pentru :re;:erea si
regenerarea cei':,:',at. Carnea,
peStele si fasolea s'J:,-.
alimente bogate :: p:c:eine.
Rinichi: unul dinlre :e e :oua
organe care se gases: '-::ia:
sub diafragma, cu functia de a
elimina reziduurile 5i apa din
singe prod ucind u rina.
Rect: sectiunea finala a
intestinului in care reziduurile
sunt inm agazinate inainte de a
fi eliminate de cdtre corp sub
forma de fecale.
Singe: Iichid pompat de
inima de-a lungul canalelor
den u m ite vase sangu ine,
transportd elemente n utritive
si oxigen cdtre celule si apara
corpul de bacterii
Receptori: celule minuscule
care se gasesc mai ales in ochi,
urechi,piele, nas si limba gi
care aclion eazi ca detectori,
informand creierul asupra a
ceea ce se intAmpla, atit in
i nte rio r cAt s i in exte rio r.
Sistem: grup de organe care
lucreazd impreuni pentru a
realiza o functie speciali.
ln ima, sdngele 5i d iversele
vase sangu ine, de exem p Iu,
formeazi sistem u I circu lator
care transporti singele in tot
corpul.
Spermatozoizi: celu le
minuscule, similare
mormolocilor, produse
d e, care au
e testic u I
responsabilitatea de a fecunda
ovulul pentru a da viata unui
cop il .
Stomac: sac muscular in
interiorul corpului prin
intermed iu I ciru ia trece
hrana in prima etapa
a d igestiei.
Tendon: structurd putern ici
similara unei corzi care uneste
un mu5chi de un os.
Uter: organ fem in in
in interiorul ciruia se
d ezvo ltd fitu I .
Veni: vas sangu in care
transpo rti sdnge le d i n
corp citre in ima
57,';