Capitolul.

26

UMANIȘTII

Există azi in America o religie care Incorporeaza multe dintre

convingerile masonilor, Miscarea NewAge si pe comunisti. Se
numeste Religia Umanista.
Aceasts religie are chiar si o definitie in dictionar:
Umanism: miscare modernă, nonteista, rationalistă, care
sustine ca omul e capabil de autoimplinire, conduits etica, fara
a recurge la supranatural.
Unii numesc aceasta religie Umanism Laic, iar cuvantul
Laic* inseamna „legat de lucrurile lumesti, spre deosebire de
cele legate de biserica si religie". Termenul deriva din latines-
cul,,saecularis", care Inseamna lumesc.
Cuvantul englez „Secular" e înrudit cu traducerea frazei
latinesti de pe dosul bancnotei de un dolar, ”Novus Ordo
Seclorum", adica Noua Ordine Mondiala.
Unii oamenii puternici s-au identificat cu aceasta religie. Unul
dintre acestia a fost vicepresedintele Walter Mondale, ulterior
candidat făra succes la presedintie, in 1984, din partea Partidului
Democrat. El si-a facut cunoscute opiniile in timpul unui discurs
tinut la Congresul al 5-lea al Uniunii Umaniste si Etice
Internationale, organizat la Institutul de Tehnologie din
Massachusetts, in luna august a anului 1970. Dl. Mondale a spus:
,,Desi nu m-am inrolat niciodata formal într-o societate
umanista, cred ca sunt membru prin mostenire spirituală. Tatal
meu, pastor, a fost umanist (...) iar pe mine m-a crescut intr-un
regim umanist foarte bogat.
Toata familia noastra a fost profund influentata de această
traditie, inclusiv fratele meu Lester (...) .514
. Fostul vicepresedinte fusese atat de miscat de vederile lui reli-
gioase, Incat contribuise la finantarea revistei The Humanist.
Jimmy Carter, pe-atunci Presedinte al Statelor Unite, a trimis in
luna aprilie a anului 1978 o telegrams catre Asociatia Umanista
Americana, prin care ii lauda activitatile:
,,Cei care participa la Intrunirea Anuala a Asociatiei Umaniste
Americane anima o miscare care ne amelioreaza enorm
modul de viata.
Prin_urmare, sunt foarte multumit de activitatea organizatiei
dumneavoastra in acest domeniu si ma bucur ca am
 posibilitatea sa va aplaud importantele realizari."515
Umanistii au emis două manifeste in care au declarat in ce
anume crede religia lor, si oricare cercetator poate determina cu
precizie aceste pozitii.
Primul a-fost lansat in 1933, fiind numit doar „MANIFESTUL
UMANIST I". Introducerea acestui document spune, in parte,
urmatoarele:
„A sosit timpul sa se recunoasca pe scară largă convingerile
radicale din intreaga lume modernă. A trecut vremea
simplelor revizuiri ale atitudinilor traditionale. Stiinta [probabil
cu referire la Evolutie] si schimbarile economice [comunismul,
adica] au perturbat vechile credinte. Religiile lumii cunosc
necesitatea de a ajunge la un acord cu noile conditii create de
catre cresterea vasta a cunoasterii si experientei.
In toate domeniile omenesti de activitate, miscarea vitală are loc
arum in directia unui candid si explicit UMANISM. In scopul ca
Umanismul religios sa poata fi mai bine înteles, noi, subsemnatii,
dorim sa facem anumite afirmatii pe care consideram ca le
demonstreaza realitatile vietii contemporane.
Există marele pericol al unei identificari finale - si, credem noi,
fatale -_ a cuvantului RELIGIE cu anumite doctrine si metode
care si-au pierdut semnificatia si nu mai au nici o putere pentru
a rezolva problemele omului care traieste in secolul XX.
Desi aceasta epoca le este datoare cu prisosinta religiilor
traditionale, nu e mai putin evident ca orice religie care poate spera
sa fie o `forta dinamica si sintetizatoare a zilelor noastre trebuie sa
fie reformată conform necesitatilor acestei epoci. Infiintarea unei
asemenea religii este in prezent o necesitate majorsă Este
responsabilitatea care apasa pe umerii actualei generatii."516

Ceea ce exprima, exact, aceste paragrafe introductive se poate

rezuma in cateva fraze scurte:
1. Stiinta si schimbsrile economice au demonstrat lumii ca
religia nu mai are răspunsurile la problemele omenesti.
2. Umanismul are noile răspunsuri.
3. Îi putem multumi ,religiei" pentru tot ce a facut in trecut,
dar e timpul sa trecem la noi convingeri.
4. Iar umanismul este noua religie care o poate inlocui pe cea
veche.

Acest Manifest Umanist exprima convingerile miscarii in

cincisprezece puncte, dar numai cinci sunt relevante pentru
studiul de fată. Primul dintre acestea declară:
„Unu: umanistii religiosi consideră universul ca fiind
 existent de la sine, nu creat"
Intrucat universul a existat dintotdeauna si nu a fost creat, nu
avem nici un motiv să credem Intr-un creator. Deci, religia
umanista este ateistă, considerand ca nu există nici un
dumnezeu.
,,Doi: omul a apărut ca rezultat al unui proces continuu."
Biblia spune ca omul si animalele au fost create intr-o
perioada de sase zile. Urnanistii cred ca evolutia e o explicatie
mai satisfacatoare a originilor universului si ale omului. Si ca
acest proces a durat milioane de ani. Umanistii au declarat ca
evolutia face parte din viziunea for religioasa asupra omului.
,,Cinci: (...) natura universului (...) face inacceptabile .orice
garantii supranaturale sau cosmice ale valorilor umane."
In univers nu există nici un dumnezeu care să raspundă
rugaciunilor si nu exista cele zece porunci ca absolute morale
date de Dumnezeu.

„Șase: suntem convinsi ca a trecut vremea teismului [credinta

Intr-un singur Dumnezeu], a deismului [credinta in existenta
unui Dumnezeu exclusiv pe temeiuri rationale, fară a se baza pe
revelatie sau autoritate] (...)."
Inca o data, Umanistii isi profeseaza convingerea ca Dumnezeu nu
există. Evident, omul modern e prea sofisticat pentru a crede intr-
un dumnezeu a cărui existentă nu poate fi dovedita.

„Paisprezeee: umanistii sunt ferm convinsi ca societatea

existentă, motivată de achiziti si profituri, s-a dovedit inadecvată si
ca trebuie sa se instituie o schimbare radicală a metodelor,
motivatiilor si mijloacelor de control. Trebuie să se înfiinteze o
ordine economics socializata si cooperativă, in scopul de a face
posibila distribuirea echitabilă a mijloacelor de trai."517
Retinem ca si Karl Marx, asa-zisul ,părinte al comunis -
mului", a sustinut conceptul unei ,ordini economice socializate si
cooperative". El si-a declarat aceasta pozitie in scrierile lui: .
,,De la fiecare după posibilităti, fiecaruia după nevoi.".
Si a adaugat Inca un comentariu, pe care multi il consideră a
reprezenta insasi esenta comunismului:
„Intr-un cuvant, ne reprosati ca intentionăm sa vă lichidam
proprietatea. Exact: tocmai asta si urmărim."518
Iată ce cred umanistii!
Umanistii, la fel ca si Karl Marx, nu aprobă un sistem economic
care incurajeaza dreptul la proprietatea privată. Ei cred in sistemul
economic cunoscut ca socialism, asemenea lui Karl Marx.
Convingerile umanistilor se pot rezuma declarand ca religia sta
pe un scaunel cu trei picioruse majore: evolutie, ateism si
comunism. Nu incape nici o indoială in ceea ce priveste crezul lor.
Oricare cercetator o poate citi in cele doua manifeste ale lor.
Aceasta editie din 1933 a ,MANIFESTULUI UMANIST" a fost
semnata de treizeci si patru de membri, dintre care numai doi
prezinta relevanta pentru studiul nostru. Unul era profesorul John
Dewey de la Universitatea Columbia, parintele asa numitel
”educatii progresive", iar celalalt era Lester Mondale, fratele
vicepresedintelui. `
Vederile religioase despre viata ale profesorului Dewey au avut
un efect dramatic asupra invatamantului din America.
In 1974, revista Saturday Review a publicat ,numărul aniverssrii
de aur" si, in cadrul acestei comemorari a cincizeci de ani de
existentă, le-a cerut multor lideri americani să nominalizeze ,,cea
mai influentă personalitate" din diversele lor domenii de
activitate.519
Omul pe care 1-au ales drept „cea mai influents personalitate din
invatamantul american" in perioada dintre anii 1924 si 1974 a
fost:
John Dewey!
Decanul unei importante universitati din California a fost citat
cu cuvintele:
„Trebuie sa fie Dewey (...). As afirma ca e singurul mare
pedagog din istoria noastra."
Un alt pedagog a spus că Dewey „(...) Ii domină
pe toti ceilalti." Iar alt pedagog a spus:
„Nici o persoana nu a influentat mai mult gandirea pedagogilor
americani (...)."
John Dewey era un socialist/comunist ateu si credea in farsa
cunoscuta ca ”evolutie” Credea ca,nu există „absolute morale" si ca
omul ar trebui sa-si dezvolte propriul set de valori ,,morale".
Considera crestinismul ,incapabil sa rezolve" problemele omului.
Si totusi, acesta era individul care, „influentase gandirea
pedagogilor americani" cel mai mult.
Pentru a ilustra si mai clar gandirea intortocheată a acestui om,
nu e nevoie decat sa examinsm un citat atribuit lui:
"Nu există Dumnezeu si nu există nici suflet. Nu e nici o
nevoie de recuzita religiei traditionale.
Cand dogma si crezul sunt excluse, atunci adevarul imuabil
e si el mort si Ingropat.
 Nu există loc pentru legi naturale fixe sau absolute morale
permanente."
Aceste opinii sunt absolut incredibile si dezvaluie perfect cat de
superficiale si buimace erau gandurile profesorului Dewey.
El pretindea ca atunci cand religia va fi scoasa din decor,
„adevarul imuabil" avea sa fie ”mort si ingropat".
Asa ceva e imposibil!
Cuvantul „imuabil" defineste ceva neschimbator.
Profesorul recunostea ca adevarul a „imuabil".
Adica spunea ca „adevarul neschimbator" se poate schimba! Ceea ce
e neschimbator nu se poate schimba! Prin definitie!
Si totusi, profesorul Dewey zicea ca se poate!
Si mai zicea si ca ”nu există loc pentru (...) absolute morale,
permanente". Ceea ce e permanent nu se poate lichida. Se
poate doar ignora. Dar daca e permanent, tot o sa ramana.
Profesorul Dewey credea ca ceea ce e neschimbator se poate
schimba. Credea ca ceea ce e permanent se poate termina.
Profesorul Dewev pieduse contactul cu realitatea.
Cei care pierd contactul cu realitatea sent definiti ca bolnavi
mintal. Cei care cred ca ceea ce e neschimbato r_ se poate schimba
sunt nebuni!
Si totusi, profesorul Dewey a ,influentat gandirea pedagogilor
americani (democrați internaționali) mai mult decat oricare alt pedagog".
Iar convingerile lui religioase devin religia oficiala a Americii (și a
statelor demo(no)crate.
In 1973, la cea de-a patruzecea aniversare a primului Manifest,
umanistii au scos al doilea Manifest. Acesta, in esenta, reafirma
continutul celuilalt, Incepand cu Primul Principiu:
„La fel ca in 1933, umanistii înca mai cred că teismul
traditional, Si mai cu seamă credinta Intr-un Dumnezeu care
aude rugaciunile, presupus a iubi oamenii si a avea grijă
de ei, si a putea face ceva pentru ei, e o credinta nedovedita
si demodata. Nici o zeitate nu ne va salva; trebuie sa ne
salvam singuri."520
Inca o data, umanistii isi declarau convingerea ca Dumnezeu nu
există. și, din moment ce nu există Dumnezeu, oml e de capul
lui. Iar daca omul e de capul lui, omul trebuie sa-si creeze propria
religie, iar umanistii exact asta au facut.
Al Doilea , Principiu al MANIFESTULUI UMANIST II declara:
,,Promisiunile de mantuire nemuritoare sau teama de
osanda vesnica sunt atat iluzorii, cat si daunatoare. Mai
degraba, stiinta afirma ca specia umana e un rezultat al
fenomenelor evolutive naturale (•..)."
Aici, umanistii isi redeclara convingerea ca omul nu e mai mult
decat un animal foarte evoluat. Este un fapt al realitatii moderne
ca aceasta pozitie nu mai e singura teorie a originilor oferită lumii
de comunitatea stiintifica. Teoria Evolutionistă este in prezent
contestata de ceea ce se cunoaste ca Stiinta Creationistă. Aceasta
atitudine dovedeste rapid, folosind date stiintifce, ca evolutionismul
e o fraudă si o escrocherie. Savanti de renume mondial isi
abandoneaza convingerile de lungă durata, după ce li se expune
aceasta teorie complet. Omul de stiintă care a avut integritatea de
a compara cele doua teorii punandu-le una langa alta descopere ca
evolutionismul nu, e stiintific. Dezbaterile dintre evolutionistii si
creationistii din campusurile universitare din intreaga lume sunt
castigate de creationisti. Ca rezultat, stiinta revine incet la
atitudinea lumii stiintifice de dinainte ca Charles Darwin s-o fi
revolutionat cu teoriile lui nesanatoase cunoscute ca
Evolutionism.
În pofida acestui fapt, Evolutionismul face parte in mod
oficial din religia Umanista.
Al Ti-eilea Principiu spune:
„Etica e autonomă si situatională, neavand nevoie de nici o
aprobare teologica sau i(u)deologica. Negarea acestui lucru
deformează intreaga baza a vietii."
Nu există Dumnezeu, prin urmare nu există nici Cele zece
porunci dictate de Dumnezeu..Cuvintele acestor Absolute ca de
pilda „sa nu", nu au nici o relevanta pentru societatile din ziua de
azi si, fiindca asa stau lucrurile, omul nu mai trebuie sa se supuna
resvectivelor precepte. - In consecinte, el e liber sa hotărasca
singur acest probleme. Reiese, deci, ca Religia va raposa
curand. Tot ceea ce se cere facut este ca ea să fie
inmormantats oficial de umanisti, New Age-ri, francmasoni si
comunisti.
Aceasta noua filosofie „morală" are o denumire oficiala, Etici
Situationala, si va fi examinata mai in detaliu intr-un capitol
ulterior al acestui studiu.
Al Patrulea Principiu declare:
„Ratiunea si inteligenta sunt cele mai eficiente instrumente
pe care le poseda omenirea. Nu există nici un substitut: nici
credinta si nici pasiunea nu sunt suficiente prin ele insele. ”`
Aici, umanistii se alăture Masonilor care au zeificat ratiunea. După
cum tocmai s-a descoperit, această opinie sustine ca mintea
omenească este suprema mantuitoare a omenirii. Umanistii se
straduie sa creeze un mediu ambiant in care ornul isi poate utiliza
mintea pentru a salva omenirea. Asta inseamna ca religiile trebuie
inlăturate din ambiantă, pentru ca omul sa fie liber sa-si foloseasca
mintea astfel incat sa poata rezolva problemele omenirii fara
 interventia religioasa.
Al Saselea Principiu afirma:
„In domeniul sexualitătii, consideram ca atitudinile intole-
rante, cultivate adeseori de religiile ortodoxe si culturile
puritane, reprima intr-un mod neavenit conduita sexuale.
Dreptul la contraceptie, avort si divort ar trebui sa fie recu-
noscut de toata lumea."
Conform acestui Principiu, religiile din America au fost ,,represive
in mod neavenit" in invătamintele for despre sexualitatea umana.
Ele au predicat ca avortul e o crimă (considerandu-l o incălcare a
Absolutei Morale ”să nu ucizi". Umanistii pretind ca mijloacele
contraceptive să stea la indemina oricui, iar aortul la cerere sa
fie permis.
Al Optulea Principiu zice:
,,Trebuie să extindem democratia participativa, in adevaratul ei
sens, asupra economiei, scolii, familiei, locurilor de munca si a
asociatiilor voluntare. `
Religiile crestină si evreiasca, de secole, au propovăduit ca sotul
este capul familiei. Dar umanistii vor s-o schimbe si pe asta,
permitand intregii familii să hotarască directia pe care o va urma.
Dacă familia are dificultati in a lua o decizie, ca de pildă sa-si facă
vacanta la munte sau la mare, trebuie să se hotarasca in mod
democratic: fiecare membru sa aiba dreptul la un vot. lar dacă sunt
trei copii si ei aleg marea, aplicandu-se regula majoritatii,
atunci.familia cu tot cu cei doi parinti va merge la mare. Faptul că
parintii stiu ca nu-si pot permite vacanta pe litoral nu are nici o
importanti in luarea deciziei. Majoritatea decide!
Este aproape de neconceput ca o minte „ratională" sa poata
concepe un asemenea program pentru o unitate familiala, dar asta
propun noii umanisti.
Si nu numai familia e obligată sa suporte bucuriile participative,
ci si locul de munca. Imaginati-va experienta de a avea o fortă de
munca de cinci mii de oameni hotarant la cat se va ridica
productia pe ziua in curs, la ce pret va fi oferită si cui ii va fi
vandută.
Asta vor umanistii.
Iar umanistii vor ca elevii sa aiba un cuvant de spus in ceea ce
se va preda la scoala in ziua respectivă. Permisiunea acordata
unor plozi de cinci ani sa hotarasca materiile studiate va elimina
practic invatamantul ca instrument educativ.
Al Unsprezecelea Principiu spune:
,,Credem in dreptul la invatamant universal."
Karl Marx, care se declara ,,umanist", a scris urmatoarele la
Punctul Zece al,,MANIFESTULUI PARTIDULUI ,COMUNIST':
„ Invatamant gratuit pentru toti copiii in scolile publice."521
Educatia copiilor era inainte responsabilitatea directă a
familiei. Initial, parintii au fost profesorii copiilor natiunii, iar
ulterior s-au considerat capabili sa plateasca pentru necesitatile
educationale ale propriilor lor copii, odata ce tara a trecut la un
sistem de Invătământ public. Aici, Insa, umanistii se iau de
mană cu comunistii, care consideră ca educatia ar trebui sa cadă
in competenta intregii societati. Cu alte cuvinte, perechile care s-au
hotarat sa nu aiba copii, sau parintii varstnici, care deja si-au
crescut copiii, trebuie obligati să suporte costurile de invatamant
pentru parintii care produc copii.
Ideea ca parintii fară copii sa fie pusi la plată pentru
invatamantul parintilor cu copii provine direct din scrierile
comunistului Karl Marx. El a scris: „De la fiecare după
posibilitati si fiecaruia după nevoi."
Marx a propovaduit ca parintii fară copii să plateasca pentru
parintii cu copii.
At Doisprezecelea Principiu spune:
,,Deplangem divizarea omenirii pe baze nationaliste (...) cea
mai bună formula constă in transcendenta limitelor
suveranitatii nationale si trecerea spre construirea unei
comunitati mondiale (..).
Astfel, ne reafirmam angajamentul fată de constituirea
comunitatii mondiale (...)."
Guvernul mondial se apropie, iar umanistii sunt mandri sa
anunte ca-l sprijină.
Al Paisprezecelea Principiu zice:
„(...) cresterea excesiva a populatiei trebuie sa fie
controlata prin acorduri internationale."
Ideea ca unii înca mai cred ca are loc o „explozie demo-
grafica" a fost discutata in cartea mea „MANA NEVAZUTA",
unde s-a demonstrat ca e o inselatorie. Iata ce am scris eu:
,,Oregon, un stat mic in comparatie cu celelalte din
Statele Unite, are o suprafata totală de 95.607 mile
patrate in interiorul granitelor. Lumea are aproximativ
patru miliarde (4.000.000.000) de locuitori.
Dacă intreaga populatie a lumii s-ar muta in Oregon,
lasand restul globului complet lipsit de viata omeneasca,
unei familii de patru membri i-ar reveni o parcelă din
Oregon de aproximativ 50' pe 53'*. Aceasta suprafata
reprezinta cam jumatate dintr-o arie locativă tipica intr-o
suburbie."522 ,
 Ideea ca lumea explodeaza fiindca oamenii de pe Pamant s-au
inmultit prea mult e o farsa, dar umanistii o cred. De fapt, credinta
intr-o minciuna face parte din structura oficiala a credintei lor. Si
nu numai ca recunosc o „problemă" inexistenta, dar mai doresc si
sa implice guvernul in rezolvarea ei. Puterea de decizie a
guvernelor asupra ,controlului populatiei" e cea care ii face pe
dictatori peste poate de fericiti. ,
Deci, explozia demografica nici nu a fost o explozie, ci a fost
inaintata in alte scopuri. Cei care speriau populatia lumii'
facand-o sa creada ca guvernul trebuie sa controleze o problema
inexistenta aveau de fapt o agenda ascunsa. Cuvantul de ordine
este „control", care mult ar mai fi bucurat inima oricărui dictator.
Tipul de guvern necesar pentru a sili oamenii sa controleze
inexistenta „explozie demografica" ar trebui sa bage in sperieti
orice persoana ratională.
Dar se pare ca aceasta idee nu le-a trecut prin cap celor care
subscriu la religia umanist.
Al Cincisprezecelea Paragraf si ultimul al Manifestului lor
contine o însumare a convingerilor lor de baza:
„Insistarn si mai mult sa se facă uz de ratiune si
compasiune pentru a produce genul de lume pe care o
dorim (...)."
Deci, umanistii s-au asociat cu ceilalti care caut in ratiunea
omeneasca solutia tuturor problemelor provocate, la mintea lor, de
religiile lumii.
Acest al doilea Manifest a lost semnat de 102 participanti,
inclusiv cateva nume foarte familiare:
Isaac Asimov, scriitor,
Alan F. Guttmacher, de la Federatia de Planning Familial,
Lester Mondale, frate al fostului vicepresedinte,
Andrei Saharov, Academia de Stiinte, Moscova, U.RS.S.,
Joseph Fletcher, profesor asociat, Facultatea de Medicina,
Universitatea Virginia.
In fiecare an, umanistii il onoreaza cu un premiu pe ”Umanistul
Anului", iar printre cei premiati in trecut s-au numarat unii dintre
cei mai influenti oameni din lume:
1969: Dr. Benjamin Spock,
1972: B.F. Skinner,
1975: Betty Friedan,
1980: Andrei Saharov,
1981: Carl Sagan, celebrul astronom,
1984: Isaac Asimov,
 1985: John Kenneth Galbraith, economist,
1986: Faye Wattleton, presedinta a Federatiei de Planning
Familial.
Dar unul dintre cei mai cunostuti umanisti este Madalyn
Murray O'Hair, femeia care in 1963 a incercat (si a reusit) sa elimine
rugaciunile si lectura Bibliei din scolile publice americane.
D-na O'Hair a manifestat ani de zile interes fată de vederile
religioase ale umanismului. Candva, a fost redactora sefa a
revistei intitulate ”UMANISTUL LIBER", find aleasa in Comitetul
Director al Asociatiei Umaniste Americane in 1965, iar in 1973 a
fost aleasa pentru un al doilea termen de patru ani.
In declaratiile publice, a fost citata spunand ca ”nu exista
absolut nici o proba concludenta" ca Iisus a trait vreodata, iar
crestinismul niciodata „n-a contribuit cu nimic pentru nimeni,
nicaieri si nicicand". Ea a numit religia ”excrementul mintal
al omului primitiv" si a spus ca:
(...) religia e cea mai necontrolata forma de nebunie. Eu as
transforma fiecare biserica in camin pentru batrani sau
pacienti ambulatorii, etc. Crestinismul, care e anti-stiintific,
anti-viata, anti-sex, anti-feminist, anti-libertate, anti-pace, este
daunator Statelor Unite demo(no)crate internaționaliste)."
D-na O'Hair nu si-a restrans activitatea numai la problema
rugaciunilor din scoli. Atacul ei asupra crestinismului a implicat-
o si in alte probleme.
In luna decembrie a anului 1974, a sustinut petitia Lansman-
Milam (R.M. 2493) catre Comisia Federala de Comunicatii
(EC.C.). Aceasta petitie cerea sa se impuna inghetarea imediata a
tuturor
„(...) cererilor de canale radio-tv educative rezervate (...) de catre
colegiile si institutiile « crestine” , biblice, « religioase” si de alte
naturi sectare."523
In luna septembrie 1977, d-na O'Hair a intentat o actiune la
tribunalul federal pentru a scoate deviza „In God We Trust" de
pe toti banii americani. A cerut tribunalului sa declare deviza
neconstitutionala si sa ordone Secretariatului Trezoreriei sa n-o mai
inscrie pe nici o bancnota arnericana.524
În noiembrie 1977,_d-na O'Hair s-a implicat intr-o cerere. ca
guvernatorul statului Texas sa interzica expunerea unui tablou cu
nasterea Domnului în Capitolul de Stat, pe perioada sarbatorilor de
Craciun. De .asemenea, a obiectat fată de un monument inscris
cu cele Zece Porunci, in incinta Capitolului. Totuși avut nimic
impotriva pomului de Craciun impodobit in cladirea Capitolului
afirmand ca acela era ”un obiect pagan, fara nici o legatura cu
religia".
In aceeasi lună, fusese arestata si acuzata de tulburarea unei
adunari publice, pentru ca protestase fata de deschiderea unei
sedinte a primariei cu o rugaciune. Articolul care i-a consemnat
atitudinea o cita ca spunand:
,,Voi incerca sa obtin arestarea primarului si a preotului
care conduce rugaciunile. Amesteca activitatea religioasa
intr-o sedinta de stat "
Peste doi ani, in 1979, Curtea Suprema i-a respins unanim
actiunea pentru indepartarea devizei „In God We Trust" de pe
toti banii americani. Judecatorul care s-a pronuntat impotriva ei in
Curtea Districtuala a fost citat ca spunand despre deviza:
„(...) nu are absolut nimic a face cu institutia religioasa.

Intrebuintarea ei are un caracter patriotic si ceremonial, fară

nici o asemanare reala cu o sponsorizare guvernamentala a
exercitiului religios. Mai mult, ar fi hilar să argumentam ca
folosirea devizei nationale stimuleaza o fuzionare excesiva a
guvernului cu religia."526
Unul dintre cele mai recente cazuri ale d-nei O'Hare a implicat o
grupare careia ea insesi ii era fondatoare si Presedinta Emerita,
numita Societatea Separatistilor. Acestia au dat in judecată statul
Texas, declarand ca fusesera respinsi sistematic din juriile
tribunalelor, din cauza refuzului for de a jura pe Dumnezeu.
Sustineau ca juramantul pe care trebuie sa-1 depuna toti potentialii
jurati inainte de a fi numiti membri ai juriului, cerandu-le sa
pronunte cuvintele ,asa sa-mi ajute Dumnezeu", ar ft fost o violare
a ,,separatiei constitutionale dintre biserica si stat."527
Acesta era un argument interesant, dar neconvingator, intrucat
Constitutia Statelor Unite nu conține nici o declaratie pe tema
respectivă. Nu cere nicaieri ”separatia dintre biserica si stat".
Cuvintele in cauza îi apartin lui Thomas Jefferson, nu Constitutiei.
Primul Amendament la Constitutia Statelor Unite spune:
,,Congresul nu va emite nici o lege cu privire la un stabiliment
religios, nici nu va interzice liberul exercitiu al acestuia; [restul
Amendamentului protejeaze alte drepturi si nu se preocupa de
dreptul la libertatea religioasa].
Observati ca pană si Congresului i se interzice sa infiinteze, o
religie natională. Mai observati si ca statele o pot face, daca vor.
Fiindcă al Zecelea Amendament la Constitutie declare:
,,Puterile nedelegate prin Constitutie Statelor Unite si nici
interzise de catre ea Statelor, le sunt rezervate respectiv
Statelor, sau poporului."
 Deci, Congresul nu are autoritatea să-i ceară nimanui să creada
intr--o religie anumita. Nu există nici un motiv pentru ca guvernul
tarii sa nu poata tipări o deviza ca „In God We Trust" pe moneda
natională.
Sirul de esecuri ale d-nei O'Hair i-a afectat si familia. Toate
activitatile ei pentru cauza ateismului n-au reusit sa-l convinga pe
unul dintre cei doi fii ai ei sa-i creada teoria.
Respectivul fiu, William Murray, copilul in sprijinul caruia d-na
O'Hair a inaintat actiunea pentru excluderea rugaciunilor din
scolile publice, a devenit ulterior crestin. Intr-o scrisoare din luna
mai, 1980, dl. Murray a spus ca isi cerea scuze public popo rului
american, pentru ca:
”(...) rolul pe care 1-am jucat in adolescentă pentru inlatu-
rarea rugaciunilor din scolile publice a fost criminal. Le-am
rapit generatiilor viitoare acest scurt ragaz zilnic care pe
bună dreptate trebuie sa-i fie rezervat lui Dumnezeu. In
masura in care procesul pentru distrugerea traditiei rugaciunii
in scoala a fost intentat in numele meu, ma simt grav
raspunztor pentru distrugerea fibrei morale a tineretului
nostru, pe care a provocat-o."528
In iunie 1988, el ne-a spus cate ceva despre valorile in care
credea mama lui. Dl. Murray i-a spus lumii, intr-un interviu, ca:
,,Mama mea a fost dintotdeauna marxista. Era administra-
TORA Librariei Noii Ere din Baltimore, care era si mai este si
in zilele noastre o librarile oficiala a Partidului Comunist."
Dl.,Muray si-a dezvoltat in continuare gandurile despre mama sa,
intr-o carte pe care a scris-o pe tema statului Nicaragua:
,,Multi oameni ma identifica drept fiul liderei ateiste Madlyn
Murray O'Hair. Desigur, este mama mea, dar calificarea ei
ca « lidera» ateista nu e tocmai adevarata. Ea n-a intentionat
niciodata sa fie o lidera ateista, ci o lidera marxista."
Si-a amintit despre copileria petrecuta alaturi de mama lui,
adăugand urmetoarele ganduri:
„(...) pot reflecta asupra schimbarii din viata mea [dl.
Murray], cum am mentionat mai sus, a devenit de-
atunci crestin după ce am fost crescut intr-o casă unde se
nutrea ura contra libertatii; ura fată de libera
alegere;'si ura impotriva lui Dumnezeu."

Abia in 1988, insă, au iesit la iveala unele adevăruri despre

procesul d-nei O'Hair. Ziarul Houston Chronicle a spus, in editia
din 18 iunie, 1988, ca:
,,Madalyn Murray O'Hair (...) a spus ca a inventat un grup de
 interes public inexistent, pentru a nu se afla ca se lupta de
una singura.
Am mintit ca o *** [invectiv cenzurat] in tot timpul afacerii.
Publicul nu era dispus sa asculte o femeie ne căsatorita,
singura, cu doi copii care-o trageau de fustă (...) asa ca am
inventat Comisia din Maryland pentru Separarea Bisericii de
State, care in realitate nu exista." -
Alti oameni de renume national si international au imbratisat si ei
religia umanista.
Un altul care a facut-o public a fost Karl Marx, comunistul. De
asemenea, el si-a revendicat umanismul ca apartinandu-i
,,Comunismul ca materialism complet dezvoltat este uma
nism (. ..) "529
Iar in 1970, Noul Program al Partidului Comunist din S.UA declara:
,,Marxismul nu e numai rational; este si umanist, in cel mai
pozitiv si mai profund sens al cuvantului."530
Dar umanismul nu e doar un termen din dictionar. A inceput sa
devina religia oflciala a Statelor Unite (internaționale). Dovada ca
umanismul a primit aprobarea oficiala ca religie a Statelor Unite
(israelo-anglo-euro-americane) incepe cu o decizie a Curtii Supreme
intr-un caz din 1961, numit Torcaso versus Watkins. Instanta a
decretat ca umanismul sa fie autorizat oficial ca religie,
declarand:
„Printre religiile din aceasta tară care nu propoveduiesc o
doctrină care s-ar considera in general o credinta in existenta
lui Dumnezeu se numara buddhismul, taosimul, cultura
etica, umanismul laic si altele."521
Tribunalul a decis ca Primul Amendament la Constitutie
acorda aceeasi, protectie si impunea aceleasi limite asupra
,,religiei umanismului laic" care le sunt aplicabile si altor religii.
Iar in 1965, intr-un alt caz, Curtea Suprema a hotarat ca:
„(...) o convingere umanista care este profesată sincer ca
religie are dreptul de a fi recunoscuta ca religioasă sub
Legea Serviciului Selectiv."532
Rezultatul acestei decizii consta in a-i scuti de armata pe toti cei
care declară ca religia lor e umanismul.
Deci, Curtea Suprema a identificat pe bună dreptate umanismul
ca „religie". Si chiar si umanistii declare ca religia lor e o religie:
Presedintele Asociatiei Umaniste Americane a scris
urmatoarele:
,,Umanismul e o religie fare Dumnezeu, revelatie divină sau
sfinte scripturi."533
Iar Sir Julian Huxley, semnatar al Manifestului Umanist II, a
scris in brosura promotionala a Asociatiei Umaniste urma-
toarele:
„Folosesc cuvantul, <<umanist>> cu referire la cineva care
crede ca omul nu (este) decat un fenomen natural, in aceeasi
masura cu un animal sau o planta; ca trupul, mintea si
sufletul sau nu sunt create pe-cale supranaturala, ci sunt
produse ale evolutiei.”534
Si pentru a demonstra ca guvernul Statelor Unite a recunoscut
oficial umanismul ca religie, Asociatiei Umaniste Americane i s-a
acordat o scutire de impozite pe baza religioase.
Deci, după cum am demonstrat, umanismul se bazeaza pe
credinta in trei filosofii majore:
comunismul, evolutionismul si ateismul.
Si e predat in scolile din America (vom explora aceasta
situatie intr-un capitol ulterior al studiului nostru).
In 1987, unii parinti cu copii mici in sistemul scolar public din
Alabama au obiectat fată de predarea acestei religii in scolile
pentru care plateau impozite. Au deschis un proces, pentru a
-si proteja copiii de a asimila o viziune religioase care viola
convingerile for religioase proprii. Un articol publicat in Arizona
Daily Star a povestit ce s-a intamplat:
,,Un judecator federal a ordonat ieri oficialitatilor din
Alabama sa scoata din scolile publice 36 de manuale,
spunand ca acestea alimentau o credinta in umanism si
negau rolul religiei in societatea americana. Aceasta sentintă
cuprinzatoare, victorie a celor 624 de crestini conservatori
care au intentat actiunea, a constatat pentru prima oara ca
umanismul laic este o religie inaintata neconstitutional in
scolile publice ale tarii. [Judecatorul Districtual S.UA W.
Brevard Hand] a descoperit ca cinci manuale de economie
interna, publicate la giganti ca McGraw Hill Book Co.,
avanseaza precepte
religioase care incalcă interdictia Primului Amendament
fată de stabilirea guvernamentala a unei religii. In plus,
Hand a descoperit ca treizeci si una de carti de istorie si
studii sociale, publicate tot de mari edituri, contineau « nu
numai o istorie falsa, ci le si lipseau atat de multe fapte incat
echivalau cu o promovare i(u)deologica»."535
Uniunea pentru Libertati Civile din Alabama n-a fost deloc
multumita de sentinta. Articolul cita declaratia directorului sau
executiv, Mary Weidler:
„Această hotărare confirmă cele mai negre temeri ale
noastre de cenzura federala fată de problemele scolilor
publice locale. Amenintă grav invatamantul public non-
 sectar din Alabama si din toata tara."
Aceasta preocupare a Uniunii pentru Libertati Civile din
Alabama fată de „cenzura federala" nedumereste foarte mult.
Declaratia sa ca inlaturarea manualelor din scolile publice, de
catre guvernul federal, constituie o „cenzura", releva o ipocrizie
flagrantă. Fiindca in procesul ”Stiinta Creationistă versus Stiinta
Evolutionistă", judecat tot in Alabama, peste cativa ani, Uniunea
pentru Libertatile Civile din America, probabil organizatia -
mama a celei din Alabama, a adoptat o pozitie contrară. In acel caz,
ei au insistat ca manualele de stiinta creationistă să fie scoase
de la orele de stiinta ale elevilor din Alabama. Pozitia for sustinea ca
stiinta creationismului nu poate fi predata alaturi de teoria
evolutionistă, la cursurile de stiintă din stat. Argumentau ca nu putea
fi invatat decat evolutionismul.
Cu alte cuvinte, argumentau in favoarea cenzurării manualelor
creationiste din scoli.
Obiectia lor in acest caz era bazată pe faptul ca manualele
creationiste impărtaseau o optică religioasa asupra stiintei, in
opozitie cu viziunea evolutionistă traditionala. Cu alte cuvinte,
cei care sustin ca apară „Libertatile Civile" ale Americii (Romîniei)
doreau excluderea cărtilor intr-un caz, dar nu si in celslalt. ,
Ei sustineau ca creationistii doreau sa predea o viziune reli-
gioasa in orele de stiinta si insistau ca tribunalul sa interzica ma-
nualele. Crestinii au afirmat ca umanistii predau o conceptie reli-
gioasa in alte clase din districtele scolare, iar Uniunea pentru
Libertatile Civile a obiectat cand judecatorul a inlaturat cărtile.
Asta n-are nici un sens, decat daca cei care sustin ca apara
„libertatile civile" ale Americii voiau ca numai religia umanistă
sa fie predata in scolile publice. Concluzia corespunde cu
realitatea.
Daca ii preocupa „cenzura federala fată de problemele
scolilor", ar fi trebuit sa fie consecventi. Daca se temeau de
,,cenzura federala", ar fi trebuit sa permită ca statul sa folo-
seasca manualele de stiinta creationistă.
Dar n-au făcut-o. „Sustinatorii libertatilor civile" nu sunt
consecventi.
Cenzura nu se mai numeste cenzura, daca ai tai cenzureaza.
Iar Uniunea pentru Libertatile Civile din America vrea sa fie ea
cenzorul.
1
Capitolul 27

ETI CA SITUATI O NALA

„Data suntem zei, ne putem elabora propriul

nostru adevar. "
Dar dacă umanismul reuseste si religia e inlaturata din stilul de
viata american (romîn), se va termina si cu stilul de morală crestin.
Aceasta inseamna ca umanistii trebuie sa aiba o viziune morală pe
care s-o ofere in locul lui.
Si o au: se numeste Etica Situationala.
Dictionarul defineste ,,etica situationala" astfel:
,,Un sistern etic conform caruia regulile morale nu mai sunt
absolut obligatorii ci se pot modifica in lumina unor situatii
specifice."
Umanistii si-au declarat sprijinul fată de acest concept. L-au inclus
in Manifestul Umanist II:
,,Trei: afirmam va valorile morale isi extrag sursa din expe-
rienta omeneasca.
Etica este autonomă si situationala."536
Douglas Grothuis, autor al cartii,,DEMASCAND NOUA ERA", a
scris:
"Nu există absolut moral mai malt decat propria ta zeificare.
Esentialul miscarii New Age este o reteta a ol anarhiei
etice."537
În esenta, NewAgerii vor sa zică: toate valorile morale sunt
situationale. Situatia determine ce e drept si ce nu, si intrucît
situatiile se schimba incontinuu, ceea ce e drept azi poate fi nedrept
maine.
Miscarea New Age, religia umanista si comunistii au facut din om
un zeu; au zeificat omenirea. Noua moralitate a omului zeu consta in
ceea ce hotareste el se fie, si asta au facutt umanisto-comunisto-
New Age-rii. Noua lor moralitate se numeste etica situationala.
Arthur E. Gravatt, doctor in medicină, a definit termenul pentru o
gazeta stiintifica:
„(...) comportamentul moral poate sa difere de la o situatie la
alta. Un comportament poate fi moral pentru o persoana, iar
pentru alta, nu. Dacă un act este moral sau imoral, se deter-
mina prin <legea iubirii> ; aceasta e măsura in care iubirea si
 grija de aproape este un factor in relatie."538
Altcineva, insă, a nascocit fraza ”etica situationala". Aceaste
onoare ii apartine lui Joseph Fletcher, care a folosit cel dintai
cuvantul intr-un discurs catre absolventii de la Harvard, in 1964. DI.
Fletcher era profesor la Seminarul Teologic Episcopal din
Cambridge.
Iata ce crede el:
„(...) pentru mine nu există reguli - absolut nici una (...)
(...) totul si orice e drept sau nedrept in functie de situatie -
ceea ce e nedrept in unele cazuri, e drept in altele (. ..) (...) un
situationist ar respinge toate absolutele, cu exceptia unui
singur absolut: sa actionezi intotdeauna cu preocupare
iubitoare."539
Conform acestei definitii, asasinii in masă n-ar mai comite o
greseala, dacă ar afrma ca actele lor s-au bazat pe dragostea
pentru omenire si ca si-au comis crimele cu „preocupare
iubitoare". Dacă, de exemplu, unul dintre acesti asasini omoara
oameni intr-o zona poluata cu deseuri radioactive, si spune ca a
procedat astfel pentru ca nu voia să fie afectati de poluare, si că ii
iubea, fapta lui ar fi acceptabila, conform celor care cred in etica
situationala.
Aceasts „morală" cunoscuta ca ”etică situationala" este
filosofia aflata la baza comunist/socialistilor care asasineaza un
procentaj din populatia natiunii in drumul spre socialism sau
comunism. Sustinatorii acestor,,isme" sustin ca scopul lor este atat
de dezirabil incat cei pe care-i omoara trebuie (să) dispara pentru
binele intregii omeniri. Corolarul acestei pozitii este: „scopul scuza
mijloacele".
Comunistii din Rusia au asasinat 42 de milioane de oameni in si
după revolutia comunista din 1917 fiindca societatea comunista
era considerată ca meritand tot carnagiul comis de ucigasi.

Se stie sigur ca Adolf Hitler considera ca asasinarea de catre el a

circa 50 de milioane de oameni, in timpul celui de-Al Doilea Razboi
Mondial, nu era gresita, intrucat „Al Treilea Reich", care ar fi
rezultat dupa terminarea razboiului, merita, ca stat, acest
sacrificiu.
Ciu En-Lai si Mao Te-dun au asasinat nu mai putin de 64 de
milioane de oameni, in revolutia lor comunista care a inceput in
1923 si s-a incheiat in 1949, si se poate sti ca dupa parerea lor
mortii trebuiau sa plateasca fiindca rezultatul final era
meritoriu pentru restul chinezilor.
Ne amintim ca. Adam Weishaupt, fondatorul Iluminismului, a
scris ca ,,scopul scuza mijloacele".
Weishaupt a'scris, in continuare, ca „nici un om [n-ar fi]
demn de Ordinul nostru, daca nu [ar fi] capabil de orice."540
Numai cineva lipsit de valori morale, cu alte cuvinte un om care
crede in etica situationala, ar fi ,,capabil de orice.”
John Robison, demascatorul iluministilor, a scris:
,,Nimic nu era dezbatut atat de frecvent ca ideea de a folosi,
in scopuri bune, mijloacele pe -care cei nelegiuiti le folosesc
in scopuri rele; si s-a predicat ca preponderenta binelui
ca rezultat final consacra toate mijloacele folosite."541
0 exponentă din zilele noastre a filosofiei eticii situationale
este actrita Shirley MacLaine. Ea a scris:
,,Nu există nimic rau. Rea este frica si nesiguranta. Rau e
ceea ce crezi tu ca e rau.
Pentru mine, povestea asta cu <raul» si <<satana> e un
concept ridicol."542
Iar masonii cred si ei in etica situationala. Masonul H.L.
Haywood a scris in cartea lui intitulata „MARILE INVATA -
MINTE ALE MASONERIEI":
,,Experienta omeneasca (...) este singura autoritate finală
a moralei.
Nedrept este ceea ce vatama viata omeneasca sau distruge
fericirea omeneasca (..).
Faptele nu sunt juste sau injuste intrinsec, ci numai in
masura in care efectele lor sunt daunatoare sau
folositoare."543
Si a repetat aceste idei in altă carte de-a sa, ,SENSUL
MASONERIEI":
,,Ceea ce e bine pentru mine poate fi rau pentru tine; ceea
ce e just de facut la un moment dat poate fi injust in
urmatorul moment-544
Iar Albert Pike a confirmat acest comentariu, in cartea sa
,,MORALA SI DOGMA":
„(...) toate adevarurile sunt adevaruri ale Perioadei, nu
adevaruri pentru eternitate."545
Dl. Pike sustinea ca nu existau absolute. Toate adevarurile
erau valabile numai pentru cate o perioada. Aceasta opinie se
numeste etica situationala.
Dl. Pike si-a intitulat cartea,,MORALA SI DOGMA". Etica
situationala este o conceptie aparte asupra moralitatii. Judecand
dupa comentariile d-lui Pike, ar fi corect să conchidem ca
aceasta era optica morală a cartii. Dl. Pike ii instruia pe toti
masonii care citeau cartea ca religia masonilor credea in etica
situationala.
Masonul Manly P Hall a adoptat o tactică oarecum diferita,
spunand insa in esenta acelasi lucru I
„Intotdeauna mi-am pus serios intrebarea daca Isus a rostit
vreodata cu adevarat cuvintele: ”Daca ma iubiti, urmati-mi
poruncile», caci aceasta declaratie e in dezacord clar atât
cu ratiunea divină, cat si cu cea umana."546
Iisus i-a invatat pe apostolii lui ca trebuia sa i urmeze poruncile.
Aceste porunci se numeau Absolute Morale sau Cele Zece
Porunci. Dl. Hall spunea ca Iisus n-a propovaduit niciodata asa
ceva si ca ratiunea umana n-ar accepta principiul existentei
absolutelor morale. Ratiunea umana a conchis ca respectarea
unei porunci divine nu e ,,rezonabila".
Friedrich Nietzsche, a carui convingatoare dizertatie despre
,,GENEALOGIA MORALEI" a cautat sa opereze,,o reevaluare a tuturor
valorilor", a scris ca , asa-zisul rau e bun (isaia 5:20), iar ceea ce
de obicei se crede a fi bun, e rau."547
Comunistii sunt de asemenea invatati ca nu există absolute in
vista. Lenin, comunistul rus, credea cu certitudine in etica
situationala. Revolutia sa din 1917 a omorat, cum am mai
discutat si inainte, aproape 42 de milioane de oameni, spre a
realiza scopul comunismului pentru poporul rus. Lenin a scris:
,,Comunismul este putere bazata pe fortă si nelimitata de
nimic, prin nici un fel de lege si absolut nici o regulă
stabilita."58
,,Dictatura proletariatului nu e nimic altceva decat putere
bazata pe fortă si nelimitata de nimic- de nici un fel de lege
si absolut de nici o regulă."
„Trebuie sa combatem religia. Acesta este AB.C.-ul oricarui
materialism si, in consecintă, al marxismului. Jos religia.
Traiasca ateismul. Raspandirea ateismului e principala
noastra sarcina.
Comunismul aboleste adevarurile eterne. Aboleste orice
religie si morală.-550
Lenin a aratat ca gandirea lui era la fel de ilogica precum
cea exhibata de John Dewey. A declarat ca „comunismul a
abolit adevarurile eterne."
Asa ceva e imposibil!
Cuvantul ,etern" e definit ca find de durata infinita, sau
perpetuu.
 Ceea ce e etern nu are sfarsit. Va continua sa existe pană la
sfârsitul timpurilor.
Lenin recunostea ca, in opinia lui, aceste „adevaruri" erau
eterne. Totusi, recunostea ca comunismul avea sa ,abolească"
aceste „adevaruri eterne".
Ceea ce e etern nu poate fi abolit.
Doar daca nu cumva gandesti la fel de intortocheat ca Lenin! Lenin
era la fel de nebun ca John Dewey! Si a continuat cu alte ganduri
asemanatoare:
,,Noi, fireste, spunem ca nu credem in Dumnezeu. Nu
credem in morala eterna.
Repudiem orice moralitate care se aplică in afara
conceptelor umane, de clasă. Spunem ca moralitatea noastra
e in intregime subordonata intereselor luptei de clasî.
Comunistii trebuie să se considere liberi, ba chiar obligati
moraliceste sa violeze respectul fată de adevăr, fată de
viata, etc., atunci cand e absolut clar ca mult mai mult rau
[pentru
obiectivele comuniste] ar aduce aderarea la asemenea
principii, decat incalcarea lor.
Moral e ceea ce serveste distrugerea vechii societati.”551
,,Trebuie sa repudiem toată morala care deriva din idei
supranaturale, sau idealuri exterioare conceptiilor de
clasă. Este moral tot ceea ce e necesar pentru
anihilarea vechii ordini sociale exploatatoare si in scopul
unirii proletariatului. In ce sens repudiem etica si morala? In
sensul in care au fost predicate de burghezie care declara ca
acestea erau poruncile lui dumnezeu."552
Frederick Engels, colaborator al lui Karl Marx pe taramul
comunismului, a scris:
„(...) lasand la o parte problema moralei (...) pentru un revo-
lutionar orice mijloace sunt juste daca-si ating scopul, atat
-
cele violente, precum si cele aparent blande."553
Feodor Mihailovici Dostoievski, romancierul rus, a-scris intr-
una din operele sale:
,,Daca nu există dumnezeu, totul e permis."554
Ce se intampla cu mintea individului dupa ce acceptă filosofia
eticii situationale care se poate ilustra cel mai bine studiind
scrierile lui Serghei Nesaiev, revolutionarul rus. Acest tanar a
avut o enorma influentă asupra rezultatului revolutiei comuniste
bolsevice ruse din 1917 si,in consecinta, al mortii a aproximativ 42
de milioane de oameni, intrucat scrierile lui au avut o enorma
influentă asupra lui Lenin. Nesaiev a scris:
 ,,Cauza noastra e distrugerea cumplita, completă,
universală si nemiloasa (..). Sa ne unim cu salbaticii, cu
lumea crimei, cu acesti adevarati si unici revolutionari ai
Rusiei."555
Numai un fidel al eticii situationale putea spune asa ceva. Nu există
absolute morale, cand scopul tau e distrugerea completa. Iar acesta
era scopul revolutionarului de fată. El continua:
,,Revolutionarul e un om condamnat. Nu are interese
personale, nici legaturi de afaceri, nici emotii, nici
atasamente, nici proprietate si nici nume.
Totul, in el, e complet absorbit in unicul gand si singura
pasiune pentru revolutie.
Revolutionarul stie (...) ca a rupt toate legaturile cu ordinea
sociala si lumea civilizata cu toate legile ei, moralitatile si
traditiile si cu conventiile ei general acceptate. Scopul este
permanent acelasi: cel mai sigur si mai rapid mod de a
distruge intreaga ordine scarboasă.
Revolutionarul (...) dispretuieste si uraste moralitatea sociala
existentă (...).
Pentru el, moral e tot ceea ce contribuie la triumful revo-
lutiei. Imoral si criminal e tot ce-i stă in cale. [Revolutionarul]
trebuie sa fie tiranic cu ceilalti. Toate sentimentele blande si
enervante de rudenie, iubire, prietenie, recunostinta si chiar
onoare trebuie sa fie suprimate in sufletul lui, facand loc
pasiunii reci si unilaterale pentru revolutie."
,,Nu-ti fie milă (...). Ucide in locuri publice, dacă acesti ticslosi
josnici indraznesc sa intre in ele, ucide in case, ucide in sate.
Tine minte, cei care nu sunt cu noi sunt impotriva noastra.
Oricine e impotriva noastra e dusmanul nostru. Si trebuie sa
distrugem dusmanii prin toate mijloacele."556
Cele despre care a scris acest tanar revolutionar reprezinta etica
situationala neingradita, unde nu există asbolut nimic just si injust.
Gandurile lui Nesaiev sunt rezultatul logic al acestui gen de
gandire. Odată ce revolutionarul acceptă un asemenea cod etic,
orice îi este permis. Asasinatul, jaful, talharia și tortura devin
comportamente acceptabile.
Iar acesta e codul etic al umanistului.
Etica situationala ii aduce pe unii in situatia de a ura intreaga
societate si de a-si dori sa distruga toata tesatura sociala,
,,vechea ordine mondiala". Apoi, cei care doresc sa umple vidul pot
refauri lumea. Iar noua lume care va fi creată se va numi Noua
Ordine Mondiala.
Poate ca scopul principal al eticii situationale a fost exprimat clar
intro carte scrisa de Aldous Huxley, cu titlul,,DIN NOU IN
GLORIOASA LUME NOUA". Dl. Huxley a identificat distru gerea
individului (prin CORONA viRUS) ca principal scop al acestei noi
invataturi etice. El a scris:
„(...) o noua Etică Socială inlocuieste sistemul nostru etic
traditional - sistemul in care individul sta pe primul loc.

(...) ansamblul social avea o valoare si o semnificatie mai

mare decât partite sale componente, (...) ca drepturile colecti-
vitatii dobândesc intaietate fată de (...) Drepturile Omului."557
Dar etica situationala nu e noua. Este la fel de veche ca
Biblia. Isaia e profetul care s-a simtit indemnat sa scrie despre
sistem (sistem=cabala), cam prin anul 740 i.H. El a scris
urmatoarele, in cartea lui Isaia 5:20 din Vechiul Testament al Bibliei:
,,Vai de cei cc zic raului bine si binelui rau; care schimba
lumina in intuneric si intunericul in lumina; de cei cc prefac
amarul in dulce si dulcele in amar."
Etica situationala nice raului bine si binelui rau.
Si asta e filosofia umanistilor, a comunistilor si a unora
dintre masoni.
Si devine rapid morala Americii (și Romîniei).