In aceasta lucrare, mi-am propus sa demonstrez ca religia ocupa in rol esential in

societate, dar si ca sociologia religiei contine mai multe instrumente si metode de disciplina
sociologica si culturala. Aceasta investigatie obiectiva contine analiza comparativa dintre
punctual de vedere exprimat de Max Weber si de cel al lui Karl Marx.
Cultura este compusa din toata actiunile si credintele pe care oamenii le invata si care ii
face umani.

Aceasta este transmisa prin simboluri si comportamente invatate. O parte a

culturii este invatat inca din copilarie, iar o alta parte este desprinsa in momentul ce devenim
adulti.
O societate este un sistem construit pe idei invatate, asteptari si comportamente ale fiintei
umane. Societatea este un sistem cultural ce este bazat pe lupte, conflicte, bazate pe diferente de
sex, etnie, clasa sociala, nivel de educatie, limba si multi alti factori. Putem spune ca un rol
important in societate este religia ce aduce atat privilegi intr-o comunitate, cat si conflicte
puternice.
Potrivit spuselor lui Max Weber, comunitatea apare in general ca un produs al intrarii
unui ritm cotidian, prin faptul ca profetul si ucenicii lui asigura continuitatea transmitarii religiei,
avand ca urmare rostul de a asigura existenta economica, monopolizand drepturile celor ce le
revin aceste indatoriri.
Pentru Weber, religia este cel mai bine inteleasa ca o raspunde a necesitatii umane de a
crede in rau si intr-un mijloc de aparare. Fiintele umane sunt tulburate, spune el, cu problema
teodicee - intrebarea cum puterea extraordinara a unui zeu divin poate fi reconciliata cu
imperfectiunea lumii pe care le-a creat. Oamenii trebuie sa stie, de exemplu, de ce nu exist
noroc nemeritat i suferinta in lume. Religia ofera oamenilor soteriologice raspunsuri, sau

raspunsuri care ofera oportunitati pentru mantuire - scutire de la suferinta, i semnificatia liniti.
Urmarirea mantuirii, cum ar fi exercitarea de avere, devine o parte din motivatia umana.
Weber a propus, de asemenea, un model de revolutie sociologica de schimbare a religiei,
care arat c, n general, societatile s-au mutat de la magie la politeism, apoi la panteism,
monoteism i n cele din urm, monoteismul etic.In conformitate cu Weber, aceasta evolutie a
avut loc ca stabilitatea economic sa creasca si sa permita profesionalizarea i evoluia preotiei ce
n ce mai sofisticate moduri. In societati a devenit mai centralizat conceptul unui singur
Dumnezeu, universal, popular i de dorit.
Pe de alta parte, Weber a fost constestat de Karl Marx."Marx a fost un produs al
Iluminismului, mbratisand apelul de a inlocui credinta prin ratiune i religie de stiinta." Analiza
i critica lui Marx despre religie este, probabil, una dintre cele mai renumita i mai citata de teisti
i ct atei. Din pacate, majoritatea celor ce fac citarea nu inteleg cu adevarat ce a insemnat de
fapt Marx.
Potrivit lui Marx, religia este o expresie a realitatilor materiale i nedreptatea economica.
Astfel, problemele din religie sunt in cele din urma problemele din societate. Religia nu este
boala, ci doar un simptom. Acesta este utilizat de asupritori pentru a face oamenii s se simt mai
bine in cauza de a fi srac i exploatat. Aceasta este originea in comentariu sau cum ca religia
este "opiumul maselor" , gandurile lui find mult mai complexe decat de cele portretizate.
Potrivit Marx, religia este una dintre acele institutii sociale, care este dependenta de
realitatile materiale i economice dintr-o anumita societate. Ea nu are o istorie independenta, dar
este rezultatul crearii unor forte de productie. Aa cum a scris Marx, "Lumea religioasa este doar
reflectia lumii reale".
Atat semnificant, cat si eficient pentru analiza si critica lui Marx, nu ar fi fara problemele
lor, istoria si economie.Din cauza acestor probleme, ar fi inoportun sa se accepte critica lui Marx
fara sa fie criticata. Desi el sigur are cateva lucruri importante de spus cu privire la natura
religiei, el nu poate fi acceptat ca ultimul cuvant pe aceast tema.
In ziua de astazi, viziunile contrare dintre Marx si Weber continua sa ne ajute in
intelegerea societatii. Pentru Weber, religia este o forta de schimbare sociala, in timp ce pentru

Marx aceasta este un mod conservator de pastrare a statului. Pe langa aceasta , Weber
considera ca religia este un factor motivant cheie care clarificarea psihologiei i
comportamentului individului, ea atribuind un moral pozitiv. Marx recunoate si susine ca
instinctul religios este peste indivizi i explica modul in care aceasta afecteaza atat psihologia
cat i agenia individului.
In concluzie, atat Weber, cat si Marx, chiar daca din perspective diferite ajung sa
considere ca societatea este depasita sau mimeaza pe religie.Din aceasta concluzie, reiese faptul
ca religia are un rol semnificant in societate si ca nu exista o societate care sa nu se bazeaze pe
religie.

BIBLIOGRAFIE:
1.Max Weber,ed. 1998. Sociologia religiilor-tipuri
de organizari comunitare religioase,Ed. Teora
2.http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/comwhru.htm#Beliefs
3.http://en.wikipedia.org/wiki/Max_Weber
4.http://en.wikipedia.org/wiki/Sociology_of_religio
n
5.http://atheism.about.com/od/philosophyofreligi
on/a/marx.htm
6.http://www.nyu.edu/classes/jackson/calhoun.jac
kson.theory/papers/ComparingMarxandWeber.p
df

Dobre Alexandra-Lavinia
Grupa 2- Stiinte Politice
Anul I
Anul 2014-2015