Idei principale grila tranzitie si dezvoltare

Intre modernism si postmodernism: Teoria lui Lenski putere si privilegii in studiul inegalitatilor.

ABSTRACT Lucrarea clasica a lui Lenski privind stratificarea social intitulata Putere si Privilegii reprezinta un efortul de reconciliere si sintetizare a diferitelor abordari privind inegalitatea incluse in marile teorii ale momentului. Aceast studiu anticipeaza o serie de dezvoltari in intelegerea teoretica si empirica a inegalitatilor. In acelasi timp identifica multitudinea de inegalitati existente : accentul pe gen, rasa, clasa si alte surse si sisteme de dominare si subordonare dar si intersectia acestor factori in cadrul unor modele prin intermediul carora se formeaza diferite puncte de vedere si consecinte ale vietii. Rezultatul a fost obtinerea unei teorii inovatoare ce a subliniat multitudinea sistemelor de stratificare sociala, schimbarea influentelor. Astfel, lucrarea sa a prefigurat posibilitatea de a gasi puncte comune intre perspectivele moderne si postmoderne, facand astfel posibil ca Lenski sa devina ultimul mare teoretician modern al teoriilor inegalitatii si precursorul abordarilor postmoderne.

Publicatia puttere si privilegiu de Gerhard Lenski in 1966 a marcat un an al teoriilor si cercetarilor asupra stratificarii si inegalitatii. Subtitrat, o teorie a stratificarii, lcrarea a urmat, intr-o traditie indelungata, marile teorii din sociologie devotate explicarii inegalitatii in producte, distributie si consumul social de bunuri si servicii. Ca succesor al teoreticienilor clasici de la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, Lenski a creat o lucrare cepoate fi comparata ca scop cu cea a predecesorilor, in timp ce transcede limitele si incompatibilitatile acestora. Ambitia lucrarii era aceea de a reconcilia diferitele abordari precum cele ale lui Karl Marx si Max Webeer, Talcott Parsons si elitistii,Herbert Spencer si teoria moderna evolutionista. El demonstreaz c perspective diverse i contradictorii, precum cele ale lui Marx, Spencer, Sumner, Veblen, Mosca, Pareto, Sorokin, Parsons i Dahrendorf, fac parte dintr-un corpus sistematic de teorii, aflat n curs de dezvoltare. Teoria a fost lansata intr-un moment istoric critic in care instigarea sociala in societatea larga initia provocari la adresa adevarurilor si principiilor de lunga durata si standardele teoriei clasice ale carei principii au fost puse la indoiala si de noile teorii empirice dar si de cele teoretice. Data publicarii 1966 coincide cu un moment favorabil in contextul sfarsitului razboiului.noi miscari sociale si vechile cerinte pentru pace si justitie au condus fortat la formarea unui sens larg al tulburarilor sociale.drepturi civile, Vietnam, feminsm, scepticismul razboiului rece, droguri, sex erau cateva dintre

miscarile acelei perioade insa nu ele nu sunt n mod necesar micri iniiate de acest grup, dar cele mai multe dintre membrii si au mbriat i au dat glas acestora. Putere si privilegiu era gata sa fie citita de o generatie de studenti care au cautat raspunsuri la intrebari largi privind inegalitatile in forma si ordinea sociala, ce au avut neicredere in autoritati si ce s-au confruntat cu respingerea moravurilor si moralitatea clasei de mijloc. Instigarea din campus si de pe strazi a fost reflectata in cercurile academica. Devenise populara compararea studentilor cu grupuri minoritare asuprite, apararea rezistenti si schimbarii si cautarea bazelor stiintifice pentru protestul social.. La momentul respectiv cand fundamentalism inca detine influenta in sociologie, teoriile dominante ale stratificarii pareau a fi prea confortabile cu inegalitatile incorporate in status-quo. Elemente ale teoriei lui Lenski. Teoria afost dezvoltat prin inducie i deducie Exista doua abordari prin care putem examina teoria lui Lenski privind stratificarea sociala : o descriere a esentei teoriei in sine, a conceptelor, argumentelor si structura formala si o analiza meta-teoretica a bazelor epistemologice. aceasta lucrarea se axeaza pe cea de-a doua abordare insa este necesara o scurta prezentare a elementelor de baza ale teoriei inainte de a merge mai departe. Putere i privilegii ncearc pentru a explica inegalitatea distributiei puterii si privilegiilor in societate, s rspund la ntrebarea esenial a domeniului stratificrii sociale : Cine ce primete i de ce?. Apoi analizeaza diveristatea de raspunsuri existente in dferite medii sociale , in mod particular in societatile organizate dupa modul lor de productie. Lenski defineste stratificarea sociala ca fiind procesul distributiv in societatile umane, procesul prin care valorile limitate sunt distribuite. Teoria utilizeaza societatea umana ca unitate de analiza insa se aplica si la variatile inter si intra societale introducand postulate despre natura societatii dar si despre natura indivizilor in sistemul social. Lenski schiteaza dinamica si structura sistemului distributive , ce se invarte in jurul distributiei surplusului sau productie muncii umane. Puterea determina control asupra surplusului, prin urmare privilegiul ce urmeaza reprezinta o functie a puterii. Acolo unde surplus exista in cantitati mici sau deloc vor fi putine variatii in putere sau privilegii. O caracteristica fundamentala a sistemului distributiv este aceea de a genera surplus si anume bunuri si servicii peste minimum necesar pentru a mentine in viata si productivi, producatorii. Determinantul principal al surplusului este tipul si nivelul tehnologiei. Progresul in tehnologiei mareste surplusul si in ultimaa instanta abilitatea de a-i controla distributia. Variatia surplusului este determinata si de factorii mediului dar si de organizarea politica si militara. Controlul asupra surplusului produce o elita ce exercita puterea printr-o varietate de forme,de la forta la persuasiune, de la constrangere l autoritatea si influenta si printr-o varietate de forme institutionalizate.

In timp ce controlul asupra surplusului este fundamental pentru exercitare puterii, nu este generat exlusiv din proprietate privata sau control asupra mijloacelor d producetie precum in teoria marxista, dar poate avea diverse surse , inclusiv unele politice. Structura consta in elaborarea unitatilor de baza din interirorul sistemuluui distributiv: indivizi, clase si sistemul de clasa. indivizii sunt ocupanti ai clasei de putere Clasele sunt organizate in sisteme de clase sau ierarhie de clase casificate in functie anumite criterii unice. Exemplu sisteme de clase bazate pe politica, proprietate, ocupare etnicitate. In teorie aproape orice variabila de stratificare varsta, gen, sex, etc, poate fi baza unui sistem de clase. Coexistenta acestor sisteme diferite in cadrul unei societati inseama ca sistemsul distributive este multidimensional si ca ele difera in importanta, complexitate, forma, nivelul de mobilitate, institutionalizare. Totalitate sistemelur de clasa constituie organizarea sistemlelor distributive . Dominanta cauzala a tehnologiei constituie baza pentru componentul final important al teoriei: dezvoltarea unei tipologii a tipurilor de societate , prin urmare sistemele distributive bazate pe dezvoltarea tehnologica. Autorul privete progresul tehnologic ca factor de baz n evoluia societilor i a culturilor. Tipurile de la societati pornesc de la cele de vanatori si culegatori pana la diferite niveluri de dezolvatre ale elor industriale. Daca lucrarea ar fi imbunatatita cu siguranta s-ar intinde pana la societatile postindustriale. Desi sunt prezentate diferit, ele constituie o linie de baza , o masura a eficientei tehnologice totale a societatii.

Sinteza si critica