Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Orca Share Media1433105700147
Orca Share Media1433105700147
TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa
TEL/FAX.: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro
Şef Disciplină
MICROBIOLOGIE,VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE
Şef lucrări Dr. Ramona Stoicescu
2010-2011
1
Tematica 1
Virusuri. Dimensiuni. Structura. Morfologie.Clasificarea virusurilor cu importanţă
clinică medicală. Patogeneza bolilor virale. Acţiunea factorilor fizici, chimici şi
biologici asupra virusurilor; elemente de terapie antivirală. Enterovirusuri. Virusul
poliomielitei.
Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
A. Nu prezintă ribozomi
B. Prezintă nucleu
C. Au dimensiuni reduse: 20-300 nm
D. Nu sunt capabile să se reproducă independent
E. Nu prezintă mitocondrii
2
C. Capsomerele sunt lipide de dimensiuni mici
D. Simetria poate fi icosaiedrică
E. Capsida protejează materialul genetic
3
13. Care din afirmaţiile de mai jos este greşită:
A. Chimioterapicele antivirale acţionează asupra multiplicării virale
B. Inhibitor al polimerazelor este Acyclovir
C. Interferonii sunt substanţe proteice cu acţiune proliferativă
D. Amantadina este un antigripal
E. Valacyclovir este un antiherpetic
19. Una din afirmaţiile de mai jos despre virusul poliomielitic nu este adevarată:
A. Jonas Salk dezvoltă vaccinul inactivat(omorât)
B. Albert Sabin introduce vaccinul viu atenuat
C. Vaccinul Sabin este injectabil
4
D. Vaccinul Salk se administrează intramuscular
E. Vaccinul Sabin este ieftin şi permite imunizarea în masă
5
B. În 1954, Salk a organizat cel mai mare experiment medical pe oameni, imunizând
peste 2 milioane de copii
C. Virusurile sunt total independente de celula vie, fie eucariota, fie procariota, pentru
replicare şi existenţă
D. Atât Salk cât şi Sabin au cultivat virusul poliomielitic pentru vaccin în culturi celulare
de rinichi de maimuţă
E. Cele mai mari virusuri sunt cele din familia Poxviridae (300 nm)
6
C. La nivelul tractului intestinal virusul poliomielitic se multiplică mai ales în ţesutul
limfoid intestinal
D. Virusul hepatitei A este un virus ADN
E. Virusul poliomielitei se poate transmite pe cale genito-urinară
31. Următoarele afirmaţii cu privire la caracterele generale ale virusurilor sunt adevărate
cu excepţia:
A. Nu au nucleu
B. Nu sunt celule
C. Sunt capabile să se reproducă independent
D. Nu au organite celulare
E. Au dimensiune redusă (20-300 nm)
7
A. Moleculă acidului nuceleic poate fi simplu spiralată sau dublu spiralată
B. ADN-ul există ca o moleculă
C. ARN-ul există ca o moleculă sau mai multe componente
D. ADN şi ARN-ul sunt monocatenare sau dublu catenare
E. Toate virusurile sunt diploide
8
D. Fagocitarea celulei gazdă
E. Sinteza macromoleculară
9
49. Virusurile gripale A, B, C aparţin familiei:
A. Arenaviridae
B. Adenoviridae
C. Orthomyxoviridae
D. Foloviridae
E. Reoviridae
10
D. Detectarea anticorpilor din materiile fecale
E. Diagnosticul serologic nu este util
56. Virusurile poliomelitice fac parte din:
A. Genul Enterovirus
B. Genul orthomyxovirusuri
C. Genul rotavirusuri
D. Genul Herpes simplex
E. Genul Varicellovirus
Complement multiplu
11
1. Virusurile prezintă următoarele caracteristici:
A. Nu sunt capabile să se reproducă independent
B. Nu au nucleu
C. Nu au ribozomi
D. Nu au mitocondrii, dar prezintă lizozomi
E. Au dimensiuni medii: 300-600 nm
12
7. Următoarele afirmaţii despre virusuri sunt adevărate cu excepţia:
A. Anvelopa este un înveliş format din numeroase unităţi proteice numite capsomere
B. Capsomerele sunt proteine de dimensiuni mici care se autoasamblează în structuri
capsomerice mari
C. Simetria capsidei virale poate fi helicoidală cu aspect sferic
D. Simetria capsidei virale poate fi icosaedrică cu aspect tubular
E. Simetria helicoidală este caracteristică ARN virusurilor
13
A. Prima etapă o reprezintă penetrarea virusului în celula gazdă
B. Ultima etapă este reprezentată de eliberarea virionilor progeni din celula gazda
C. Recunoaşterea celulei gazdă are loc înaintea ataşării virusului de celula gazdă
D. Sinteza macromoleculară are loc înaintea decapsidării virusului
E. Recunoaşterea celulei gazdă are loc după penetrarea virusului în celula gazdă
15. Printre afirmaţiile de mai jos s-au strecurat erori.Care sunt acestea?
A. Virusurile care pot pătrunde prin tractul respirator sunt virusurile hepatitice A şi B
B. Pe cale iatrogenă pătrunde virusul poliomielitic
C. Virusurile paragripale pătrund în organism prin tractul genito-urinar
D. Virusul herpes simplex pătrunde pe cale cutaneo-mucoasă
E. Virusul HIV pătrunde pe cale iatrogena
14
A. Chimioterapicele antivirale acţionează la unul sau mai multe nivele ale multiplicării
virale
B. Inhibitori ai polimerazelor sunt Amantadina şi Rimantadina
C. Inhibitori ai ARNm sunt Acyclovir, Gancyclovir
D. Inhibitor al sintezei acizilor nucleici este Adenin-Arabinozid
E. Inhibitori al reverstranscriptazei este Zidovudin
15
C. Virusul imunodeficienţei umane este un virus ADN şi face parte din familia
Retroviridae
D. Familia Herpes viridae cuprinde şi virusul Epstein Barr
E. Virusul citomegalic face parte din familia Parvoviridae
16
D. Viremia durează 5 zile
E. Majoritatea indivizilor infectaţi sunt simptomatici
33. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la poliovirus sunt adevărate?
A. Nu există terapie antivirală
B. Se poate face fizioterapie pentru recuperare musculară
C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea
D. Există un vaccin viu atenuat Salk
E. Există un vaccin inactiv Sabin
17
D. Nu posedă mitocondrii sau sursă proprie de energie
E. Deoarece se pot reproduce doar în exteriorul celulelor vii, virusurile sunt “paraziţi
intracelulari obligatorii”
18
B. În poliomielita paralitică pot apărea spasme musculare dureroase
C. Vaccinul Salk induce formarea de Ac locali IgA ce mediază imunitatea la poliovirus
în intestin
D. Majoritatea cazurilor de poliomielită paralitică din ţările dezvoltate sunt asociate cu
vaccinarea
E. Terapia constă în administrarea de antipoliomielitice specifice
19
E. Virusul papiloma aparţine familiei Papovaviridae şi este un virus ARN
51. Următoarele afirmaţii despre caracteristicile majore ale virusurilor sunt adevărate cu
excepţia
A. Virusurile nu au nucleu
B. Virusurile nu au organite celulare
C. Dimensiunea virusurilor este redusă permiţându-le să traverseze filtrele bacteriologice
D. Genomul posedă două tipuri de acid nucleic
E. Virusurile sunt total independente de celulă vie, fie eucariotă, fie procariotă pentru
replicare şi existenţă
20
53. Prin examinare la ME virionii prezintă următoarele forme:
A. Romboidală
B. Paralelipipedică
C. De cartuş
D. Cubică
E. De bastonaş
21
A. Virusurile fără anvelopa sunt mai sensibile la căldură, detergenţi, solvenţi lipidici decât
cele cu anvelopă
B. Prezenţa anvelopei conferă stabilitate virusului
C. Proteinele de suprafaţă ale virusului sunt principalele antigene împotriva cărora
organismul elaborează răspunsul imun
D. Proteinele de suprafaţă sunt determinaţi specifici de tip
E. Prezenţa anvelopei conferă instabilitate virusului
22
A. Are efect minim asupra proteinelor antigenice
B. Este folosită frecvent la producerea vaccinurilor cu virus inactivat
C. Activează virusurile prin interacţiunea cu acizii nucleici
D. În cazul suspiciunii prezenţei virusurilor rezistente este dezinfectantul cel mai indicat
E. Virusurile cu genom monocatenar sunt inactivate mai rapid decât cele dublu catenare
68. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt
adevărate :
A. Este un virus ADN
B. Aparţine familiei Retroviridae
C. Este un virus ARN
D. Este înrudit cu virusul febrei galbene
E. Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2
23
D. Bovinele
E. Pisicile
24
A. Terapie antivirală specifică
B. Suport respirator în cazul poliomielitei bulbare
C. Administrarea de antitermice
D. Fizioterapie
E. Tratament simptomatic
81. Prin examinare la microscopul electronic ME, virionii prezintǎ o diversitate de forme:
A. Sfericǎ (v.gripale,v.paragripale, adenovirusurile)
B. Paralelipipedicǎ (poxvirusurile)
C. De cartuş (v.rabic)
D. De bastonaş (v.mozaicul tutunului)
E. De cartuş (v. urlian)
25
84. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la metodele de diagnostic viral:
A. Una din primele modalitǎţi de detecţie a unui virus a fost cel de inoculare la o gazdǎ
susceptibilǎ cu material infecţios de la un pacient sau animal bolnav şi observarea semnelor
bolii
B. Au fost utilizate ouǎle de gainǎ embrionate pentru anumite virusuri şi sunt înca folosite
pentru studiul virusului gripal şi obţinerea virusului gripal
C. Astǎzi animalele de laborator au fost înlocuite de culturi celulare
D. Pentru virusurile necultivabile nu pot fi folosite tehnici moleculare de diagnostic
E. Structura virusurilor a fost elucidatǎ prin examinarea la microscopul optic
26
D. În SNC virusul poliomielitic se replicǎ preferenţial în neuronii senzitivi localizaţi în
coarnele anterioare ale mǎduvei
E. Clinic apar manifestǎri variabile cele mai frecvente forme sunt infecţiile inaparente,
asimptomatice
90. Produsele patologice din care se poate izola virusului poliomielitic în cazul unei
infecţii poliomielitice sunt:
A. Exudatul faringian
B. Lichidul de spǎlǎturǎ nazofaringianǎ
C. Materii fecale
D. Sânge
E. Sputa
Complement simplu
27
E. Poate apărea pneumonia virală care are o mortalitate scăzută
28
D. Cuprinde virusul urlian
E. Nu cuprinde virusul rujeolos
11. Printre afirmaţiile de mai jos referitoare la patogenitatea virusului rujeolos s-a
strecurat o eroare:
A. Virusul infectează celulele de suprafaţă din tractul respirator superior
B. Ajuns la nivelul tegumentului: apare erupţia numită rash
C. După apariţia rash-ului pacientul rămâne contagios
D. Imunitatea este pe viaţă pentru cei care fac boala
E. Cazuri grave apar la imunodeprimaţi, subnutriţi
13. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul rujeolos este incorectă?
A. În perioada prodromală poate apărea febra, conjunctivita, rinoree, tuse
B. Tipic este semnul Koplik care este o leziune eritematoasă cu centru alb situată pe
mucoasa nazală
C. Ca şi complicaţie poate apărea encefalita cu o mortalitate de 10%
D. Panencefalita sclerozantă subacută este o boală fatală a SNC ce poate apărea la câţiva
ani după rujeola
E. Nu există terapie specifică
29
C. Prezintă un genom viral ARN monocatenar
D. Prezintă 2 serotipuri
E. Se transmite pe cale respiratorie
18. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la virusul urlian nu este adevărată:
A. Ca şi complicaţii poate apărea orhita la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii
B. Ca şi complicaţii poate apărea meningita, de obicei autolimitată, fără sechele
C. Pentru prevenire se recomandă vaccinarea cu vaccin viu atenuat care se poate face şi la
femeile gravide şi la imunodeprimaţi
D. Vaccinul este eficient şi imunitatea durează circa 10 ani
E. Sterilitatea poate apărea la băieţii trecuţi de vârsta pubertăţii atunci când hipertrofia
glandelor parotide este bilaterală
30
D. Boala produsă de virusurile paragripale se mai numeşte „răceala comună” şi este
caracterizată de absenţa viremiei
E. Alături de virusurile gripale fac parte din Paramyxovirusuri
31
D. Ca şi complicaţie poate apărea purpura trombocitopenică
E. La adolescenţi se poate dezvolta panencefalita sclerozantă progresivă cu moartea în
aproximativ 8 ani
28. Care din informaţiile de mai jos referitoare la virusul rubeolei este incorectă?
A. Infecţia naturală duce la apariţia imunităţii pe viaţă
B. Nu există tratament specific
C. Se poate face vaccinarea cu un vaccin viu atenuat, dar acesta nu asigură imunitate pe
viaţă
D. Infecţiile cu picornavirusuri, unele adenovirusuri, EBV, scarlatina dau simptome
similare infecţiei cu virusul rubeolic
E. În urma vaccinării cu vaccin viu atenuat individul nu este contagios
32
B. Pe cale sexuală
C. Prin transfuzii de sânge
D. Prin transmitere verticală
E. Prin instrumentar medico-chirurgical
33
E. 2 specii A,B
34
46. Virusul rujeolic face parte din:
A. Familia Paramyxoviridae
B. Familia reovirusuri
C. Familia Picornaviridae
D. Familia Retroviridae
E. Enterovirusuri
Complement multiplu
35
3. Care din afirmaţiile legate de virusurile gripale sunt corecte?
A. Au forma sferică cu un diamtreu de 80-120 nm
B. Genomul viral cuprinde un lanţ ARN
C. ARN-ul este asociat cu antigenele A, B sau C
D. Aceste antigene sunt stabile şi nu au rol în diferenţierea serologică a celor 3 tipuri de
virusuri gripale
E. Sunt virusuri neanvelopate
8. Care din afirmaţiile referitoare la sistemul de apărare al gazdei faţă de virusurile gripale
sunt adevărate?
A. Anticorpii locali şi limfocitele T fac parte din sistemul de apărare
B. Interferonul face parte din sistemul de apărare
C. IgG predomină în secreţiile respiratorii inferioare
D. IgA predomină în secreţiile respiratorii inferioare
36
E. Anticorpii serici sunt detectabili în ser imediat după infectare
37
E. Genul Morbillivirus include şi virusul rujeolos
19. Următoarele afirmaţii referitoare la virusul urlian sunt incorecte, mai puţin:
A. Aparţine genului Pneumovirus
B. Produce boala numită parotidita epidemică
C. Produce boala numită oreillon
D. Face parte din familia Paramyxoviridae
E. Prezintă mai multe serotipuri
38
E. Are o perioadă de incubaţie scurtă, de 10-14 zile
23. Despre infecţia cu virusul urlian se pot afirma următoarele, mai puţin:
A. Boala produsă este benignă cu vindecare într-o săptămână
B. Caracteristic bolii este semnul Koplik
C. Prevenirea se poate realiza cu un vaccin inactivat
D. Imunitatea în urma vaccinării este durabilă, pe viaţă
E. Diagnosticul este de obicei clinic
39
27. Clinic infecţiile cu virusuri paragripale sunt caracterizate prin:
A. Faringită,laringită,traheită
B. Erupţie pe faţă numită rash
C. Bronşită, bronşiolită, crup
D. Uneori extindere înspre ureche (otită), sinusuri, căi respiratorii superioare
E. Hipertrofia dureroasă a glandelor parotide
28. Următoarele afirmaţii despre virusurile paragripale sunt false, mai puţin:
A. Infecţia debutează cu febră 39C, rinoree, dureri faringiene (6-10 zile)
B. Se găsesc în secreţii 3-16 zile
C. Virusurile paragripale 1 şi 22 sunt cauză majoră a crupului şi a faringitei
D. Se poate face vaccinare toamna cu vaccin viu atenuat administrat intramuscular
E. Nu există terapie antivirală
40
B. Singura gazdă este omul
C. Virusul se replică local la nivelul epiteliului, ganglio nilor limfat ici
D. După replicare urmează faza de viremie şi răspandire în alte ţesuturi
E. După viremie apare hipertrofia glandelor parotide
37. Referitor la complicaţiile care apar în urma rubeolei se pot afirma următoarele:
A. Poate să apară encefalopatia rubeoloasă
B. Encefalopat ia rubeo leoasă poate apărea în 6 zile de la apariţ ia rashului
C. Encefalopat ia rubeo loasă durează câteva zile şi majoritatea pacienţilor rămân cu
sechele
D. Alte complicaţii care pot apărea sunt orhita, nevrita
E. Femeile pot prezenta artralgii şi,uneori artrita. care se remit în câteva săptămâni
41
D. Cea mai frecventă sechelă, în special când infecţia apare dupa luna a 4a de sarcină,
este surditatea
E. În majoritatea cazurilor nu apare implicare neurologică
42
46. Referitor la vaccinarea antirubeolică se poate spune că:
A. Este importantă vaccinarea femeilor înaintea primei sarcini
B. Dacă pacienta este gravidă şi seronegat ivă, sarcina se monitorizeaza cu grijă, nefiind
necesară vaccinarea postpartum
C. Vaccinul se administrează intramuscular
D. Vaccinul se administrează subcutanat
E. Este recomandată vaccinarea în copilărie
43
52. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la virusurile gripale:
A. Virusul gripal de tip A produce pandemii
B. Virusurile de tip A şi B produc epidemii locale şi regionale
C. Îmbolnăvirile au loc de obicei în sezonul cald în ţările cu climă temperată
D. Sunt virusuri ADN
E. Rata mare de mortalitate în epidemii
57. Sistemele de apărare ale organismului împotriva virusului gripal sunt următoarele:
A. Interferonul
B. Anticorpii locali
C. Anticorpii serici
D. Lizozimul
E. IgA în secreţiile respiratorii
58. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anticorpii din infecţia cu virusurile gripale:
A. Predomina în secreţiile respiratorii inferioare(IgA)
B. Sunt capabili să prevină infecţia (cei antihemaglutinina) dacă sunt în titru crescut
C. Produşi ca urmare a vaccinării protejează organismul pe perioadă scurtă
44
D. Dacă sunt în titruri scăzute pot duce la scăderea severităţii infecţiei
E. Predomina în secreţiile respiratorii superioare(IgG)
45
A. Produc infecţii mai ales la copiii mici
B. Interferonul contribuie la rezistenţa împotriva virusurilor paragripale
C. În cursul bolii apare un răspuns imun umoral cu sinteza anticorpilor specifici
D. Imunitatea este durabilă (pe viaţă)
E. Sunt răspândite numai în ţările subdezvoltate
46
A. Transmiterea se face prin picaturi Pflugge prin strǎnut, tuse
B. Tipul C nu este stabil din punct de vedere antigenic
C. Simptomele sistemice sunt reprezentate de febră şi mialgii
D. Virusul persistǎ în secreţiile respiratorii 2-5 zile în cazurile complicate
E. Uneori se poate produce extinderea infecţiei în interstiţiul pulmonar
47
C. Bolnavul nu este contagios în perioada prodromalǎ
D. Virusul infecteazǎ celulele de suprafaţǎ din tractul respirator superior, intrǎ în sânge,
ajunge în celulele reticulendoteliale unde se multiplicǎ
E. Imunitatea este pe viaţǎ la cei care au trecut prin boalǎ
Complement simplu
48
D. Sunt stabile la agenţii fizici şi chimici permiţând supravieţuirea îndelungată în afara
corpului
E. Tipurile 40, 41 aparţin subgrupului F şi sunt patogeni enterici
49
E. Nu există terapie antivirală specifică
50
E. Există 2 subgrupe antigenice majore (antigenele specifice sunt localizate în capsida
externă)
16. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la roatavirusuri nu corespunde adevărului?
A. Gastroenterita umană este asociată cu grupul A de Rotavirusuri
B. În China apar îmbolnăviri cu grupul B
C. Grupurile D, E, F sunt patogene pentru om
D. 14 serotipuri G în funcţie de diferenţele de structură ale proteinei G (GP7)
E. Grupul C se găseşte în toată lumea
18. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza rotavirusurilor sunt corecte, mai puţin:
A. Celulele afectate eliberează în lumenul intestinal mari cantităţi de virus ce se excreta
în materiile fecale
B. Mecanismul diareei constă în afectarea absorbţ iei de Na şi glucoza (celulele de la
nivelul vililor sunt înlocuite de celule criptice imature ce nu pot realiza absorbţ ia)
C. Infectează celulele vililor din intestinul gros
D. Excreţia virală durează 2-12 zile la pacient ii sănătoşi,dar durează mai mult la cei
denutriţi
E. Se multiplică în citoplasma enterocitelor şi distrug sistemul de transport
19. Alegeţi din răspunsurile despre rotavirusuri de mai jos pe cel greşit:
A. Sunt stabile în mediu, rezistă câteva luni şi relativ rezistente la spălarea mâinilor
B. Instabili la pH peste 2
C. Sunt sensibile la agenţi 95% ethanol, formalin şi Lysol
D. Nu sunt sensibile la acţiunea compuşilor cu iod
E. Pentru stabilizarea Reovirusurilor se foloseşte MgCl2
51
D. Infecţiile predomină iarna
E. Până la 6 ani, 60-90% dintre copii au ant icorpi împotriva unuia sau mai multor tipuri
24. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la rotavirusuri nu corespunde adevărului?
A. Detecţia virusului în materiile fecale la debutul bolii se poate face prin imunodifuzie
B. Evidenţierea creşterii titrului de anticorpi anti Rotavirus se face prin CFR, ELISA
C. Tratamentul este simptomatic prin corectarea pierderii de apă şi electroliţi ce duce la
deshidratare, acidoză, şoc, moarte
D. Pentru prevenire se recomandă tratarea apelor reziduale, măsuri igienico-sanitare
E. Infecţiile cu rotavirusuri nu pot fi prevenite prin vaccinare
25. Printre virusurile care mai pot produce diaree nu se numără şi:
A. Virusul Norwalk
B. Astrovirusuri
C. Adenovirusuri
D. Rotavirusuri
E. Virusul rabic
52
E. Adenovirusurile prezintă capsidă cu simetrie icosaedrică
53
E. Toate răspunsurile sunt adevărate
54
B. Genomul este ARN
C. Genomul este ADN
D. Sunt instabile la agenţi fizici şi chimici
E. Toate răspunsurile sunt corecte
55
E. Toate răspunsurile sunt corecte
47. Cea mai frecventǎ cauza a bolii diareice, a gastroenteritei infantile o reprezintǎ:
A. Infecţia produse de rotavirusuri
B. Infecţiei produsă de virusurile gripale
C. Infecţia produsă de virusurile poliomielitice
D. Infecţia produsă de virusul rujeolic
E. Infecţia produsă de papilomavirusuri
Complement multiplu
56
A. Au fost prima dată izolate în 1953 din ţesutul adenoidian
B. Sunt virusuri anvelopate cu diametru de 70-90 nm
C. Sunt virusuri neanvelopate cu diametru de 70-90 nm
D. Prezintă genom ADN monocatenar
E. Prezintă genom ADN dublu catenar
57
C. Parotidita epidemică
D. Hepatita
E. Conjuctivita acută foliculară
58
E. Pot produce rash cutanat
59
B. Ant igenele pot fi detectate prin IF, CF, ELISA
C. Prezintă 6 serotipuri la om
D. Serogrupurile D, E, F sunt patogene pentru om
E. Cel mai frecvent serogrup este B
60
B. Se transmit pe cale fecal-orală
C. Infecţiile nosocomiale sunt rare
D. Infecţia nu se poate produce în prezenţa anticorpilor
E. Rol important în apărare îl au factorii locali imuni
28. Afirmaţiile de mai jos referitoare la epidemiologia rotavirusurilor sunt false mai puţin:
A. Infecţiile nosocomiale sunt frecvente
B. Rol important în apărare îl au IgG secretorii
C. Rol important în apărare îl are interferonul
D. Se transmit pe cale respiratorie
E. Rotavirusurile reprezintă cauza numărul 1 a gastroenteritei copiilor mici
61
33 Următoarele afirmaţii nu se referă la infecţiile cu rotavirusuri, mai puţin:
A. La adulţi se pot înregistra uneori cazuri severe de exemplu în departamentul de
geriatrie
B. Infecţia cu rotavirusuri nu este cauza majoră a bolii diareice la adulţi
C. Absenţa tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică nu este fatală la copiii mici în
cazurile grave
D. Virusul e rareori evidenţiat în materiile fecale la adulţi
E. Nu există cazuri asimptomatice cu seroconversie
62
A. Absenţa patogenilor bacterieni
B. Gastroenterita cu debut rapid şi vindecare rapidă, semne sistemice moderate
C. Vindecare cu sechele
D. Model epidemiologic de boală contagioasă cu răspândire rapidă
E. Anticorpi pe termen scurt împotriva reinfecţiei cu acelaşi agent
40 Despre virusurile care pot produce boala diareică se poate spune că:
A. Pot fi Calicivirusuri
B. Pot fi Astrovirusuri
C. Pot fi Rotavirusuri
D. Pot fi Adenovirusuri
E. Pot fi Herpes virusuri
41 Despre virusurile care pot produce boala diareică nu se poate spune că:
A. Calicivirusurile cuprind câteva serotipuri ce pot produce gastroenterita la copii în
special Asia SE, Japonia, UK
B. Astrovirusurile produc boala diareică
C. Virusul Norwalk este un astrovirus
D. Serotipurile 40,41 ale adenovirusurilor nu produc boala diareică
E. Virusul Norwalk este un rotavirus
63
D. Rotavirusurile sunt clasificate în 7 subgrupuri (A -G)
E. Rotavirusurile au fost prima dată izolate din ţesut adenoidian
64
A. Bolii diareice
B. Hepatitei virale
C. Gastroenteritei infantile
D. Mononucleozei infecţioase
E. Limfomului Burkitt
65
E. Transmiterea este parenterala, infecţiile nosocomiale sunt foarte frecvente
66
B. Sunt rezistente la factori chimici
C. Nu supravieţuiesc în afară corpului
D. Se clasifica în 6 subgrupuri
E. Cele din subgrupul F sunt enteropatogeni
67
71. Adenovirusurile se transmit prin:
A. Picături Flugge
B. Prin transfuzii de sânge
C. Prin instrumentar oftalmologic insuficient sterilizat
D. Pe cale fecal orală
E. Prin obiecte contaminate
68
Tematica 4.
Virusul rabic. Herpes virusuri ( HSV1, HSV2, Virusul varicelo-zosterian, virusul
Epstein Barr, Citomegalovirusul). Papilomavirusuri
Complement simplu
1. Următoarele afirmaţii referitoare la Virusul rabic sunt adevărate cu excepţia:
A. Virusul rabic face parte din Familia Rhabdoviridae
B. Anvelopa este alcatuită din glicoproteine şi proteine matrice M
C. Genomul este de tip ADN dublu spiralat
D. Rabia este o boală neuroinvazivă virală
E. Virionul are formă de glonţ
69
plasma donatorilor umani imunizaţi pentru imunizarea activă
D. Vaccinul din ţesut nervos produce mai multe reacţii consecutive vaccinării şi este mai
puţin eficient dar şi mai ieftin decât cel obţinut în culturi celulare
E. WHO recomandă înlocuirea vaccinului obţinut din ţesut nervos cu vaccinul mai sigur şi
mai eficient dezvoltat prin culturi celulare
9. Herpes simplex:
A. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul
limfoid
B. Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate şi menţinerea într-o
stare de latenţă în leucocitele circulante, rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi
C. Formele clinice nu pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule
dezvoltate pe o zonă eritematoasă.
D. Recidivele apar la 60% din pacienţii cu primoinfecţie, favorizată fiind de factori ce
produc o depresie a imunităţii celulare.
E. Alte localizări: keratoconjunctivita, encefalita herpetică, meningita herpetică, herpesul
generalizat la imunodeprimaţi.
70
E. După infecţia primară nu rămâne în stare de latenţă în organism
71
C. Posibilitatea persistenţei unui sindrom dureros cronic mai multe săptămâni (nevrită
postherpetica)
D. Pentru prevenire există posibilitatea vaccinării
E. Toate variantele de mai sus sunt adevărate
72
22. Următoarele afirmaţii referitoare la infecţia cu CMV congenitală sunt adevărate cu
excepţia:
A. Hipoacuzie până la surditate
B. Macrocefalii
C. Erupţie tegumentară-rash
D. Afectarea retinei
E. Hepatosplenomegalie
24. Următoarele afirmaţii în legătură cu cele 2 clase de gene în care exprimarea alterată
duce la pierderea controlului multiplicării sunt false cu excepţia :
A. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în
aceste gene vor fi recesive.
B. Gene care nu stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în
aceste gene vor fi dominante
C. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în
aceste gene se numesc dominante
D. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în
aceste gene se numesc recesive.
E. Virusurile implicate în cancer: pot fie să nu transmită o copie a acestor gene supresoare,
fie să nu altereze exprimarea a unei copii celulare a uneia dintre aceste gene.
73
27. Alegeţi varianta falsă :
A. Cancerele vulvare, peniene, cervicale sunt asociate cu tipurile 16 şi 18 (dar şi cu alte
tipuri) dar cele mai frecvente HPV care produc condiloame genitale sunt tipurile 6 şi 11.
B. Tipurile 16 şi 18 induc transformarea keratinocitelor umane
C. Toate persoanele infectate dezvoltă cancerul- există cofactori care influenţează boală
D. Persistentă infecţiei cu acelaşi tip este un factor important pentru dezvoltarea stadiilor
neoplazice.
E. Pacienţii imunodeprimati au condiloame extinse
74
C. Riscul infecţiei este legat de severitatea muşcăturii
D. Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivel ocular
E. Replicarea de la nivel cerebral este urmată de diseminarea virusului la nivelul glandelor
salivare
37. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul hepetic tip 2 (HVS2) nu este
adevărată:
A. Leziunile veziculare dureroase apar la bărbaţi şi la femei
B. HSV2 reprezintă o importantă cauză a encefalitei la adulţi
C. Pentru tratamentul leziunii primare la gazda imuncompetenta se administrează acyclovir
D. HSV2 este o importantă cauză a infecţiei neonatale
E. HSV2 are un genom ADN
75
B. Adenovirusuri
C. Virusul Epstein- Barr
D. Citomegalovirusul
E. V. Rubeolos
41. Care din următoarele afirmaţii despre herpes simplex nu este adevărată:
A. Acyclovirul reduce numărul de episoade recurente infecţioase prin eradicarea celulelor
infectate viral
B. Herpesul genital poate fi transmis şi în absenţa leziunilor caracteristice
C. În leziuni se găsesc celulele gigante multinucleare
D. Episodul iniţial al infecţiei este mai sever decât episoadele următoare
E. Susceptibilitatea este generală
42. Unele infecţii virale apar ca fiind asimptomatice, inaparente clinic la copiii mici . Care
din următoarele virusuri are cel mai puţin probabil această manifestare:
A. Virusul hepatitic A
B. Virusul poliomielitic
C. Virusul varicelozosterian
D. Virusul Epstein Barr
E. Virusul hepatitic B
43. Pacientul dvs are 65 ani, operat de cancer de cap de pancreas. In cursul operatiei a
primit numeroase transfuzii cu sange. Stare generala buna timp de 2 saptamani dupa care a
prezentat febra, varsaturi, diaree. Hemoculturi si coproculturi negative.Testele pentru
hepatita B au fost negative.
Biopsia hepatica a relevat incluzii intranucleare.
Care este cauza cea mai probabilă a infecţiei?
A. Adenovirus
B. Cytomegalovirus.
C. Virusul hepatitc A
D. Rotavirus
76
E. HIV
47. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusurile herpetice umane 1 şi 2 (HSV1, HSV2)
A. Boala evolueazǎ ca primoinfecţie herpeticǎ şi herpes recidivant
B. Primoinfecţia herpeticǎ are o perioadǎ de incubaţie de 3-12 zile, multe forme fiind
inaparente clinic
C. Formele clinice pot debuta cu subfebrilitate şi erupţii tegumentare cu vezicule
dezvoltate pe o zona eritematoasǎ
D. Herpesul oral este cauzat de HSV 1 sau 2, la copii îndeosebi de HSV2
E. Primoinfecţia poate fi gingivostomatitǎ sau faringitǎ
77
C. Acizii nucleici virali nu se detecteazǎ prin tehnica PCR
D. Virusul nu este cultivabil pe culturi celulare
E. Diagnosticul serologic constă în detecţia anticorpilor specifici prin metoda Western
Blot.
78
A. Genomul HPV este reprezentat de o moleculǎ de ADN dublu catenarǎ, circularǎ şi
capsidǎ
B. Existǎ peste 100 tipuri de HPV
C. Infecţia se transmite prin contact direct tegumentar sau genital
D. Leziunile se numesc condiloamele acuminate
E. HPV nu afecteazǎ celulele scuamoase
79
Complement multiplu
1. Virusurile herpetice :
A. Caracterizate prin faptul că după infecţia primară virusurile nu rămân în stare de
latenţă în organism pe toată durata vieţii, putând produce infecţii recurente
B. Grupate în 4 familii
C. Cuprind ADN dublu catenar
D. Au structură helicoidală
E. Sunt virusuri ubicuitare
80
limfoid
B. Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii senzitivi
C. Se caracterizează prin efectul de hipertofiere a celulelor infectate
D. Se caracterizează prin menţinerea într-o stare de latenţă în leucocitele circulante,
rinichi, glande exocrine şi alte ţesuturi.
E. Se caracterizează prin infecţii latente în ganglionii spinali.
81
E. Oncovirinae :HTLV-1
82
17. Diferite forme de cancer produse de HPV sunt şi următoarele:
A. Neoplazie vulvară intraepitelială
B. Neoplazie peniană intraepitelială
C. Neoplazie intraepitelială anală
D. Neoplazie cervicală intraepitelială
E. Numai variantele A,B şi C sunt adevărate
19. Sunt 2 clase de gene în care exprimarea alterată duce la pierderea controlului
multiplicării:
A. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în
aceste gene vor fi dominante
B. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în
aceste gene se numesc recesive
C. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în
aceste gene vor fi dominante şi produc cancer când nu sunt hiperactive
D. Gene care inhibă creşterea celulară şi care produc cancer prin inhibarea lor;mutaţiile în
aceste gene se numesc dominante
E. Gene care stimulează creşterea şi produc cancerul când sunt hiperactive;mutaţiile în
aceste gene vor fi recesive
83
22. Următoarele variante referitoare la Virusul rabic sunt false cu excepţia:
A. Genomul ADN dublu catenar
B. Capisda icosaedrică
C. Anvelopa alcătuită din glicoproteine şi proteine matrice M
D. Pe plan global sunt estimate 55.000 decese la oameni prin rabie
E. Epidemiologie, India: cea mai mare rată din lume, în principal din cauza câinilor fără
stăpân
84
C. Sunt virusuri specifice pentru limfocitele B şi T şi produc infecţii latente ale ţesutul
limfoid.
D. Leziunile apar în valuri astfel încât în perioada de stare pacientul prezintă leziuni de
vârste diferite.
E. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi
85
33. Diagnostic de laborator al infecţiei cu virusul varicelo-zosterian VZV cuprinde:
A. Produsele patologice care se recoltează sunt reprezentate de lichid vezicular sau sânge
pentru diagnosticul serologic.
B. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin reacţia de imunofluorescenţă.
C. Acizii nucleici virali se detectează prin tehnica PCR.
D. Virusul poate fi evidenţiat din leziune prin tehnica PCR.
E. Acizii nucleici virali se detectează prin reacţia de imunofluorescenţă
86
D. Calcificări cerebrale cu convulsii,
E. Retard mental
87
D. Debutul este cu hipertermie, rash cutanat urmat de apariţia de vezicule ce se
transformă în pustule şi cruste foarte pruriginoase
E. Multe forme sunt inaparente clinic
47. Următoarele afirmaţii sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:
A. Rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii sacrali.
B. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii
trigeminali.
C. Infecţia rămâne latentă în ganglionii nervoşi senzitivi.
D. Infecţia latentă poate fi asociată cu limfomul Burkitt
E. După infecţia primară nu rămâne în stare de latentă în organism
48. Alegeţi afirmaţiile sunt false referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 HSV2:
A. ARN spiralat, structură icosaedrica
B. La copii herpesul oral e cauzat îndeosebi de HSV2
C. Boala nu evoluează ca herpes recidivant ci doar ca primoinfecţie herpetică
D. Virusul rămâne integrat în genom în stare latentă în neuronii din ganglionii
trigeminali.
E. Se face screeningul femeilor gravide pentru detecţia sa
88
E. Capsida este distrusă la nivelul citoplasmei celulare
89
56. Debutul infecţiei cu virus rabic se caracterizează prin:
A. Cefalee
B. Tulburări de tranzit
C. Hepatomegalie
D. Febră
E. Anxietate
90
B. Reactivarea leziunilor se produce după un stress fiziologic
C. Toţi pacienţii infectaţi vor avea forme recidivante de boală
D. Există un vaccin eficient pentru prevenirea infecţiei
E. Aciclovirul acţionează prin inhibarea ADN polimerazei virale
63. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 2 (HSV2):
A. HSV2 se transmite prin contact sexual
B. HSV se poate transmite de la mamă la făt în cursul travaliului
C. HSV1 şi HSV2 se pot transmite încrucişat
D. HSV2 face parte din familia beta- Herpes virinae
E. Infecţia se menţine latentă în leucocitele circulante
64. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1) şi herpes
simplex tip 2 (HSV2):
A. Fac parte din familia gamma- herpesvirinae
B. Sunt virusuri ARN
C. Sunt virusuri strâns înrudite având omologie în secvenţele genomice de 50%
D. Omul este singura gazdă
E. Perioada de incubaţie este de 3-12 zile
65. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Herpes simplex tip 1 (HSV1)
A. Apar leziuni sub formă de vezicule pe o bază eritematoasă
B. Leziunile dispar după 7-15 zile şi nu lasă cicatrice
C. Cea mai frecvenţă localizare este la nivelul encefalului
D. Reactivarea infecţiei latente determină apariţia leziunilor în acelaşi teritoriu cutanat
sau mucos
E. Reactivarea infecţiei este mult mai severă decât primoinfecţia
91
D. La nou născuţi boala poate fi contactată de la mamă şi are o evoluţie severă
E. Contagiozitatea este foarte redusă
92
75. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la virusul Epstein- Barr (EBV):
A. Se poate transmite prin salivă, secreţii orofaringiene, numindu-se „boală sărutului”
B. Se poate transmite prin transfuzii de sânge
C. Se poate transmite prin transplant de organe
D. Boala este o antropozoonoză
E. Este o boala acută specific umană
93
imunoenzimatică
94
B. Dupa infecţia primarǎ virusurile rǎmân în stare de latenţǎ în organism pe toatǎ durata
vieţii putând produce infecţii recurente
C. Sunt grupate în trei familii: alfa, beta, gama herpesvirinae
D. Din Familia beta-herpesvirinae face parte genul Lymphocryptovirus cu specia Epstein
Barr
E. Din Familia alfa-herpesvirinae face parte genul Citomegalovirus
95
E. Anticorpii anti HSV1 protejează împotriva infecţiei cu virusul HSV2
96
A. Virusul pǎtrunde în ţesutul limfatic din ganglionii limfatici locali apoi prin intermediul
limfocitelor şi monocitelor circulante ajung la toţi ganglionii şi splinǎ
B. Celulele infectate se atrofiază şi prezintǎ incluzii intranucleare
C. La pacienţii imunocompetenţi boala poate fi asimptomatică
D. Dupa primoinfecţie virusul este eliminat neexistând recăderi sau reinfecţii
E. Se poate transmite de la mamă la sugar prin alăptare
97
C. Tipurile 6 şi 11 de HPV provoacǎ 70% din cazurile de cancer cervical şi alte cancere
urogenitale
D. Prevenirea se face prin respectarea regulilor generale de protecţie împotriva bolilor cu
transmitere sexualǎ şi prin vaccinare
E. Tipurile 6 şi 11 induc transformarea keratinocitelor umane
Complement simplu:
98
D. Cu carater hepatotrop
E. Acesta provoacă o boală generală a organismului
3. Virusul hepatitic A (HAV) provoacă o boală generală mai ales a ficatului, manifestată
prin:
A. Fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter
B. Artralgii
C. Dermatite
D. Debut reumatoid
E. Pseudogripal.
99
9. Alegeţi enunţul fals referitor la structura virusului hepatitic B (HBV):
A. Virionul complet– Dane cu diametru 43 nm
B. Formaţiuni sferice sau tubulare care sunt Ag de suprafaţă (Ag HBs) cu diametru de
22nm
C. Virionul complet : anvelopă, capsidă, genom
D. Genomul este cel mai mare genom ADN viral cunoscut dintre cele care infectează
omul şi animalele
E. Tipul de acid nucleic ADN parţial dublu catenar
13. HBV este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepături
accidentale este crescut:
A. 30%
B. 3%
100
C. 0.3%
D. 70%
E. 10%
14. În hepatita B:
A. Boala evoluează subclinic în peste 10% din cazuri.
B. Simptomele când apar nu sunt comune celorlalte hepatite: astenie, anorexie, greţuri,
vărsături, icter cu urini hipercrome şi scaune decolorate
C. Hepatita B se manifestă numai cu simptome extrahepatice de tip artralgii, dermatite,
debut reumatoid, pseudogripal.
D. În cursul bolii acute, datorită anticorpilor protectori anti HBs, în 75% din cazuri
evoluţia bolii este autolimitată.
E. Perioada de incubaţie pentru infecţia cu HVB este de 2-6 săptămâni, în funcţie de
calea de pătrundere a virusului şi de mărimea inoculului.
15. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:
A. Perioada de stare durează trei săptămâni, vindecarea morfologică survine la 3 luni, dar
există risc de recădere sau de cronicizare.
B. Virusul hepatitei B este primul virus care a fost dovedit a avea activitate oncogenă.
C. Pe lângă măsurile profilactice nespecifice există şi un vaccin antihepatitic B.
D. Adulti 20 % din cazuri evoluează spre vindecare 80% devin purtători cronici
E. La copii infecţia are prognostic rezervat: nu există protocoale terapeutice
17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate cu excepţia:
A. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I
B. AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă,
dispare cu apariţia anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare
C. AgHBe: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs,
dispare atunci când apar anticorpii antiHBe,detectarea lui indică infecţiozitate crescută a
serului pacientului.
D. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II
E. Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi
persistă mai mulţi ani; se determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).
101
D. Creşte 40% fluxul sanguin hepatic
E. Regim hidrozaharat
102
24. Următoarele variante referitoare la patogenie clinică a HEV sunt adevărate cu
excepţia:
A. Transmiterea este enterală, produce o hepatită epidemică autolimitată, în ţările în curs
de dezvoltare cu igienă deficitară şi lipsa apei potabile.
B. Incubaţia este de aproximativ 2 săptămâni, apar febră şi hepatomegalie dar peste 80%
sunt cazuri asimptomatice
C. Replicare iniţială este în intestin, apoi o viremie scurtă şi infectarea hepatocitului cu
hepatocitoliză şi inflamaţie locală
D. Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii
E. Nu se cronicizează
103
30. Rezultatul pozitiv al testării ELISA (HIV):
A. Se raportează ca “ser reactiv”
B. Apare în hepatite
C. Apare in malaria
D. Toate variantele de mai sus
E. Confirmă diagnosticul pozitiv de infecţie HIV.
31. Toate afirmaţiile referitoare la virusul hepatitic A (HAV) sunt corecte cu excepţia:
A. locul iniţial de replică revirala este tractul gastrointestinal
B. HAV produce infecţii asimptomatice la copii
C. Diagnosticul se poate face prin izolarea virusului în culturi celulare
D. Gamaglobulinele se folsosesc pentru profilaxia infecţiei la persoanele expuse
E. Vaccinul Havrix este folosit pentru profilaxia specifică
32. Toate enunţurile referitoare la virusul hepatitic C (HCV)şi virusul hepatitic D (HDV)
sunt adevărate cu excepţia:
A. HCV este cauza cea mai importantă a hepatitei postransfuzionale
B. HDV este un virus defectiv cu genom ARN şi o capsidă formată din antigenul Hbs de
suprafaţă a virusului hepatitic B
C. HDV este transmis pe cale fecal orală
D. Pacienţii infectaţi cu HCV devin în mod normal infectaţi cronic şi sunt predispuşi la
carcinomul hepatocelular
E. Infecţia cu HDV poate fi prevenită prin vaccinarea cu Engerix
35. Care din următoarele virusuri nu produce o infecţie cronică sau latentă:
A. Citomegalovirusul
B. Virusul hepatitic A
104
C. Virusul hepatitic B
D. Virusul hepatitic C
E. Virusul herpes simplex
37. Interpretarea testelor serologice pentru hepatita B oferă informaţii clinice importante.
Pacientul are următoarele rezultate: antigen Hbs negativ, anticorpi anti Hbc negativ şi
anticorpi antiHbs pozitiv, care este diagnosticul?
A. Pacientul este în perioada de „fereastră imunologică”
B. Pacientul are semne şi simptome acute de hepatită acută
C. Pacientul are probabil hepatită cronică persistentă
D. Pacientul are probabil semne de hepatită cronică agresivă
E. Pacientul este imun la hepatita cu virus B.
105
D. Infecţia la copii apare predominant pe cale transplacentara de la mamă infectată
E. Tehnica ELISA este mai specifică decât tehnica Western Blot pentru diagnosticul
infecţiei HIV.
44. Alegeţi răspunsul greşit referitor la infecţia cu virusul imunodeficienţei umane HIV:
A. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru urmărirea cursului infecţiei
B. Reacţia de polimerizare în lanţ PCR este folosită pentru evaluarea eficienţei diferitelor
tratamente
C. În stadiul final al infectiei- SIDA apare caşexia
D. În perioada de fereastră imunologică pacientul nu este contagios şi nu prezintă
simptome
E. Primul medicament utilizat în terapia HIV a fost azidothymidina (AZT)
45. Un bărbat în vârsta de 30 ani prezintă febră şi icter. Medicul îi recomandă analize de
laborator pentru detecţia antigenului Hbs şi a anticorpilor antiHbs. Rezultatele sunt
106
negative. Care din analizele următoare este cea mai potrivită pentru aflarea
diagnosticului?
A. Antigen Hbe
B. Anticorpi antiHbc
C. Anticorpi anti Hbe
D. Antigenul delta
E. Anticorpi anti HDV
107
51. Alegeţi rǎspunsul fals referitor la virusul hepatitei B:
A. HBV se transmite pe cale parenteralǎ
B. Este un virus foarte infecţios, riscul transmiterii în cursul unei înţepǎturi accidentale
este crescutǎ, de aproximativ 30%
C. Perioada de incubaţie este de 20-45 de zile
D. Antigenul HBs apare la 2-3 sǎptǎmâni de la infecţie, urmat la scurt timp de AgHBe
E. În 3-5 sǎptǎmâni apar primii anticorpi IgM anti HBc odatǎ cu debutul clinic al bolii
108
D. Virusul hepatitei D face parte din familia Hepadnaviridae
E. Transmiterea se face pe cale parenteralǎ
Complement multiplu
109
C. Proprietatea HCV de a genera cu o mare rapiditate mutanţi constituie principalul
mecanism al eludării sistemului imun.
D. Virusul prezintă mai multe fenotipuri şi serotipuri corespunzătoare unor genotipuri
diferite.
E. Genotipurile, în număr de 11 tipuri majore şi 6 subtipuri sunt stabile şi ar explica
diferenţele de severitate ale evoluţiei clinice
110
D. Adulti- 50 % din cazuri evoluează spre vindecare
E. La nou născuţi din mame infectate rata cronicizării poate ajunge la 10%
11. În HCV:
A. Transmitere : parenteral, sexual
B. Risc crescut : toxicomanii, persoanele transfuzate, nou născuţii mamelor infectate
C. Incubaţia este de 180 zile
D. Teste de hepatocitoliză sunt moderat scăzute
E. 10-30 % din cazuri infecţia se cronicizează
111
12. Afirmaţiile adevărate în legătură cu HDV sunt:
A. Virusul hepatitei delta D este o particulă virală de 30-60 nm constituită dintr-un
antigen unic proteic (HD) învelit de antigen HBc.
B. Sub acest înveliş se află genomul viral format dintr-un ARN dispus circular, cu aspect
de bastonaş.
C. Antigenul delta este un virus defectiv având nevoie de prezenţa unui alt virus („virus
helper”), care poate fi HBV sau alt hepadnavirus.
D. HDV poate supravieţui doar în prezenţa AgHBs al HBV, astfel încât infecţia se poate
produce în două moduri
E. Prezintă un singur serotip.
112
17. Următoarele variante referitoare la evoluţia infecţiei HBV sunt adevărate:
A. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA I
B. AgHBc se evidenţiază primul, apare în perioada de incubaţie, scade în convalescenţă,
dispare cu apariţia anticorpilor antiHBs,detecţia lui după 6 luni semnifică cronicizare.
C. AgHBc: se evidenţiază din perioada de incubaţie, imediat după apariţia AgHBs,
dispare atunci când apar anticorpii antiHBe, detectarea lui indică infecţiozitate crescută a
serului pacientului.
D. Markerii virali se detectează în sânge prin metoda imunoenzimatică ELISA II
E. Anticorpii antiHBc sunt primii anticorpi produşi, apar o dată cu simptomele bolii şi
persistă mai mulţi ani; se determină IgM sau Ig totale (IgM şi IgG).
20. HAV provoacă o boală generală mai ales a ficatului, nemanifestată prin:
A. fenomene generale infecţioase, digestive, hepatice, cu sau fără icter
B. Artralgii
C. Dermatite
D. Debut reumatoid
E. Pseudogripal.
113
D. Imunitatea postinfecţie este de scurtă durată, apar reinfecţii
E. Se cronicizează
26. Genomul viral (HIV) cuprinde 9.193 de nucleotide fiind alcătuit din 3 grupe de gene:
A. Gene structural
B. Gene reglatoare
C. Gene de maturare
D. Doar variantele A şi B
E. Variantele A,B şi C
114
D. Toate variantele de mai sus
E. Gena vif
115
35. Prevenirea transmiterei HIV constă în:
A. Comportament sexual fără risc
B. Sterilizarea corectă a instrumentarului medico-chirugical
C. Triajul incorect al donatorilor de sânge şi de organe
D. Screening-ul gravidelor
E. Numai variantele A,B şi D
116
D. Necesitã echipamente speciale.
E. Variantele A,B şi D.
117
A. Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza virală.
B. Antigenul HBc se decelează în primele etape ale bolii ca marker al replicării virale
C. Antigenul Hbe este tranzitoriu, 1-4 zile, persistenţa consituind un indiciu al evoluţiei
către cronicizare.
D. Persistenţa lui Hbe este marker de infecţiozitate virală mare.
E. Prezenţa antigenului Hbe semnifică şi posibilitatea trecerii transplacentare a virusului.
118
C. Infecţia este urmată de imunitate durabilă
D. Perioada de incubaţie a infecţie cu HAV este de 120 zile
E. Infecţia se poate croniciza la pacienţii cu imunitate scăzută.
119
D. În fază icterică pacientul prezintă urini hipercrome şi scaune decolorate
E. Virusul hepatitic A este evidenţiat în materiile fecale prin microscopie optică
120
B. Antigenul HbS apare în sângele pacienţilor infectaţi înaintea bolii clinice
C. Menţinerea antigenului Hbs peste 6 luni semnifică cronicizarea bolii
D. Capsida virală are o simetrie helicoidală
E. Capsida este denumită antigen central Hbc
121
B. Perioada de stare a hepatitei acute durează în medie 3 săptămâni
C. Perioada de stare a hepatitei acute durează în medie 3 luni
D. Personalul medical este o grupă de risc pentru infectarea cu HBV
E. Un copil născut din mama infectată cu HBV este imunizat şi nu va face hepatită
122
E. Imunoglobulinele IgM anti-Hbc sunt markeri ai infecţiei trecute (cronice)
79. Tratamentul hepatitei cronice produse de virusul hepatitic B (HBV) se poate face cu:
A. Adefovir
B. Entecavir
C. Lamivudina
D. Oseltamivir
E. Azidothymidina
123
E. Celulele hepatice infectate sunt distruse de Limfocitele T citotoxice
124
D. Prezinat un risc crescut de evoluţie către carcinomul hepatic
E. Apare frecvent la toxicomani care şi administrează droguri intravenos
125
D. HDV se poate transmite pe cale fecal orală
E. Vaccinarea impotirva hepatitei B previne infecţia cu virusul hepatitei D
126
C. Capsida virală are simterie icosaedrică
D. Este un virus foarte rezistent la acţiunea factorilor fizici şi chimici
E. Se transmite pe cale enterală
127
B. HIV are un genom ADN dublu catenar
C. HIV Face parte din Familia Retroviridae
D. Nu are gene comune cu alte retrovirusuri
E. Este un virus neanvelopat
128
A. După pătrunderea HIV în celulă infectată, are loc transcrierea ARN ului viral în ADN
proviral bicatenar
B. ADN ul proviral este transformat în ADN circular şi integrat în genomul celulei
C. Integrarea copiei virale ADN HIV în celula gazdă duce la infecţie latentă, persistentă
D. Infecţia persistentă duce la sinteză de proteine specifice virale
E. Este activat sistemul imun
117. Alegeţi răspunsurile greşite referitoare la caracteristicile stadiului III ale infecţiei
HIV:
A. Scăderea ponderală cu peste 10kg intro lună
129
B. Diaree cu durată de peste 1 lună
C. Poliadenopatii
D. Demenţă
E. Limfoame şi leucemii
120. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul imunodeficienţei umane sunt
adevărate :
A. Este un virus ADN
B. Aparţine familiei retroviridae
C. Este un virus ARN
D. Este înrudit cu virusul febrei galbene
E. Este înrudit cu virusul leucemiei cu celule T tip 1 şi 2
130
A. HAV se transmite pe cale parenteralǎ
B. Incubaţia este de 7-14 zile
C. Iniţial virusul se multiplicǎ şi se eliminǎ mari cantitǎti de HAV, dar nu produc leziuni
celulare
D. Boala nu se cronicizeazǎ
E. Imunitatea este de duratǎ, pe viaţǎ
131
B. Capsida e constituitǎ din 180 de capsomere şi conţine un singur polipeptid, numit
antigen central Hbc
C. Prin clivarea proteinei core se obţine antigenul Hbe şi ARN polimeraza viralǎ
D. Antigenul HBe se deceleazǎ în primele etape ale bolii ca marker al replicǎrii virale
E. Genomul e componenta esenţialǎ a nucleocapsidei şi are structurǎ ADN bicatenar,
parţial monocatenar
132
B. Anticorpii neutralizanţi antiHCV nu blocheazǎ particulele virale extracelulare iar
limfocitele T distrug celulele infectate
C. Sindromul de citolizǎ şi perioada manifestǎ clinic se epuizeazǎ înaintea apariţiei
anticorpilor specifici
D. Hepatita acutǎ manifestatǎ cu icter şi disfuncţie hepaticǎ apare doar la 5% din pacienţii
infectaţi, dupǎ transfuzii de sânge sau preparate de sânge
E. Infecţia cu HCV nu este cauza principalǎ a transplantelor hepatice
133
B. Imunitatea postinfecţie este de scurtǎ duratǎ, apar reinfecţii
C. Se cronicizeazǎ
D. Nu se face diagnostic specific de rutinǎ
E. Se pot evidenţia anticorpii anti HEV prin reacţie ELISA
134
E. Celule NK
Tematica 6.
Fungi cu importanţă clinică deosebită: Levuri.Dermatofiţi. Fungi dimorfi. Fungi
filamentoşi
Complement simplu
135
polizaharide structurale cu aprox 25% din greutatea uscată a peretelui celular
B. Glucan 50-60%: polimer de glucoza
C. Manoza 15-23%:
D. Chitina 50-70%
E. Proteine şi lipide în cantităţi mici
4. Amfotericina B :
A. Este antimicotic polienic produs de bacteria Streptomyces nodosus
B. Îşi manifestă acţiunea prin capacitatea de a se lega de ergosterol şi scade
permeabilitatea membranei cu formarea de pori, cu dezintegrarea membranei celulare şi
moartea celulei fungice
C. Antifungic de elecţie pentru infecţiile fungice nesistemice
D. Nu este de obicei administrat intravenos
E. Drogul nu este toxic
136
E. Toate variantele sunt corecte
9. Micoze cutanate:
A. Sunt micoze fungice localizate la nivelul straturilor superficiale ale: pielii,
unghiilor,părului ( structurile ce conţin cheratină).
B. Invadează rar ţesuturile profunde sau viscerele.
C. Fungii implicaţi nu se numesc dermatofiţi.
D. Localizate la nivelul ţesutului subcutanat şi produc foarte rar boli sistemice.
E. De obicei formează leziuni tegumentare ulcerate, adânci sau formează mase fungice
de obicei la nivelul extremităţilor inferioare.
137
13. Despre Cryptococcus neoformans este falsă afirmaţia:
A. Este o levură încapsulată
B. Se înmulţeşte prin înmugurire.
C. Posedă capsulă mucopolizaharidică.
D. Criptococoza nu apare la imunocompromisi- HIV / AIDS.
E. Meningita, pulmonar, tegumentar sau alte localizări.
17. Histoplasmoza
A. Este boală sistemică în principal a sistemului reticuloendotelial SRE cu manifestări la
nivelul măduvei, a plămânilor, ficatului şi splinei.
B. În USA: infecţia fungică pulmonară cu cea mai mică prevalenţă.
C. Frecventă la pacienţii cu SIDA dar nu şi la nou născuţi, bătrâni care locuiesc în zone
endemice.
D. Mortalitatea la sugarii expuşi la doze mari de H. capsulatum este de 5-15%.
E. Nici-o variantă adevărată
138
C. Vântul sau activităţile umane (agricultura) nu pot elibera sporii
D. Sporii pot fi inhalaţi în număr mare : macrofagele fagocitează fungii dar sporii pot
supravieţui
E. Indivizii cu imunitate normală care inhalează sporii au simptome pseudogripale după
3 săptămâni de incubaţie.
139
C. Vopsea
D. Aerisiri
E. Nu pot creşte şi în dezinfectante
140
C. Toate variantele sunt corecte
D. Tratamentul agresiv
E. Metode adiţionale
141
E. Oportuniste nu afectează pacienţii bolnavi de cancer
41. . Care din următoarele genuri de fungi pot fi găsiţi în sistemul reticuloendotelial:
A. Histoplasma capsulatum
B. Candida albicans
C. Cryptococcus neoformans
D. Epidermophyton
E. Microsporum
142
Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:
A. Coloraţia Gram a fotiului citovaginal arată prezenta de clamidospori
B. Cultura pe mediul Sabouraud se prezintă sub formă de colonii albe, aspect de vată, cu
micelii aeriene
C. Pentru identificarea de specie se face testul de formare a tuburilor germinative în ser
D. Trebuie să întrebaţi pacienta dacă a luat antibiotice
E. Recomandaţi efectuarea unei antifungigrame din cultură
45. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Cryptococcus neoformans este falsă
A. Habitatul natural este în sol, în special în zonele cu excremente de porumbei
B. Patogeneza este reprezentată de Exotoxina A
C. se poate evidenţia în lichidul cefalorahidian prin coloraţia cu tuş de India
D. Sediul iniţial al leziunii este la nivel pulmonar
E. se înmulţeşte prin înmugurire
143
C. Au o structura celulară simplă, fără organite celulare
D. Peretele nuclear conţine chitină
E. Sunt organisme eucariote larg răspândite în natură
144
A. Candida albicans este un microorganism endogen, prezent la 40-80% din persoanele
infectate
B. Apariţia infecţiei cu Candida nu pare a fi o proprietate a gazdei ci a microorganismului
C. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celularǎ alteratǎ sau modificǎri ale
florei saprofite
D. Pacienţii cu imunitate celularǎ deprimatǎ au o rezistenţǎ normală la infecţiile fungice
E. Terapia prelungitǎ cu antibiotice sau corticosteroizi, intervenţiile chirurgicale ce produc
alterǎri ale fiziologiei gazdei inhibă infecţiile cu Candida
Complement multiplu
1. Fungii :
A. Sunt organisme procariote
B. Sunt saprofiţi şi descompun materia organică
C. Există 10.000-20.000 specii
D. Aproximativ 300 specii sunt cunoscute ca fiind patogene pentru om
E. Taxonomia iniţial bazată pe morfologia la microscopul electronic
145
A. 1. Hipersensibilitate: reacţie alergică la mucegaiuri şi spori
B. 2. Micotoxicoze: intoxicarea animalelor/ oamenilor cu produse alimentare
contaminate cu fungi care produc toxine (de obicei grâne)
C. 3. Ingestia de toxine preformate: (ciuperci “otrăvitoare”)
D. 4. Infecţii
E. Numai variantele B şi C.
4. Candida albicans :
A. Are fomă de levură şi de hife.
B. Formă levurică apare pe tegumentul uman, tract respirator superior, tract digestiv, tract
genital la femei.
C. Are un ciclu de viaţă dimorf, faza de fungi şi faza de hife,levurile produc hife( lanţuri)
şi pseudohife,pseudohifele pot produce celule levurice prin înmugurire.
D. Poate produce doar candidoza digestivă
E. Poate produce doar candidoza vaginală
7. Epidemiologie fungi:
A. Fungii sunt ubicuitari în natură
B. Oamenii nu sunt expuşi în mod constant
C. Majoritatea sunt saprofiţi în sol
D. Bolile micotice sunt în general boli transmisibile
146
E. Pot apare epidemii dar acestea se datorează expunerii la condiţii de mediu şi nu din
cauza transmisibilităţii interumane
9. Celula fungica tipică este ovoidală şi înconjurată de un perete rigid care conţine :
A. Polizaharide structurale cu aprox 25% din greutatea uscata a peretelui celular
B. Glucan 15-23%
C. Manoza 50-60%
D. Chitina 1-9%
E. Proteine şi lipide în cantităţi mici
12. Nistatinul:
A. Descoperit în 1800
B. Are acelaşi mod de acţiune ca Amfotericina B
C. Are solubilitatea mai redusă
D. Uz restrâns la terapia topică
E. Utilizat pentru tratamentul candidozei orale, vaginale; înlocuită de derivaţii azolici
147
B. Cea mai folosită grupă de agenţi antifungici
C. Derivaţii azolici sunt clasificati în imidazoli şi triazoli
D. Generaţie mai veche,dar în uz : itraconazol, fluconazol, variconazol
E. Generaţie mai nouă: clotrimazol, miconazol, econazol, ketoconazol
17. Itraconazolul:
A. Itraconazolul la sfârsitul anilor 80
B. S-a dovedit primul azol eficient împotriva infecţiei cu Aspergillus
C. După admistrarea pe cale orală este metabolizat în ficat
D. În ficat formează peste 10 metaboliţi cu activitate antifungică
E. Fluconazolul şi itraconazolul prezintă reacţii adverse mai crescute comparativ cu
ketoconazolul
18. Grizeofulvina:
A. Se leagă de precursorii keratinici
B. Împiedică infecţia fungică
C. Antifungic cu acţiune rapidă folosit pentru infecţii severe ale pielii şi unghiilor
D. Acţiunea sa depinde de acumularea în stratul cornos unde este incorporat în ţesut şi
formează o barieră ce împiedica penetrarea fungilor
E. Se adminstrează oral
148
C. Micoze sistemice
D. Micoze oportuniste
E. Micoze neoportuniste
149
25. Candida albicans :
A. Microorgansim endogen, prezent în 40-80% din persoanele bolnave ( la nivelul
cavităţii bucale, intestin, vagin)
B. Apariţia infecţiei cu Candida pare a fi o proprietate a gazdei şi nu a
microorganismului
C. Infecţiile cu Candida apar la pacienţii cu imunitate celulară alterată sau modificări ale
florei saprofite
D. Cu cat organsimul este mai debilitat cu atat mai severa va fi infecţia
E. Apare la pacienţii cu imunitate celulară deprimată care au rezistenţă scazută la
infecţiile fungice
150
C. Primele simptome: tulburări de vedere, cefalee, letargie
D. Progresie spre delir, coma, moarte, care poate fi evitata doar dacă medicul se gândeşte
la criptococoza şi face o punctie lombară pentru diagnostic
E. Laboratorul pune diagnosticul etiologic şi se instituie tratamentul antimicotic agresiv
151
împotriva invaziei viitoare a fungilor.
C. Este un proces rapid, necesitând administrare orală pentru perioade scurte
D. Pentru infecţia scalpului şi unghiilor cel mai frecvent se utilizeaza Tolnaftate
E. Itraconazolul şi terbinafin sunt în prezent antimicotice de elecţie pentru onicomicoze,
dar există aproximativ 5% eşecuri terapeutice
152
41. Referitor la micozele oportuniste sunt false:
A. Sunt infecţii datorate fungilor cu virulenţa scazută
B. Exista un număr limitat de fungi ce pot deveni patogeni.
C. Agenţii etiologici sunt microorganisme comune în toate mediile
D. Nr.organisme X Rezistenţa gazdei / virulenţa = Boala
E. În infecţiile oportuniste balanţa este înclinată în favoarea bolii prin scăderea rezistenţei
gazdei
153
B. Compusul identificat ca penicilina si al II-lea membru al antibioticelor betalactamice
C. Ulterior s-a observat ca Penicillium chrysogenum avea o actiune mai puternica
D. În urma selecţiei şi proceselor mutagenice fermentarea produce penicilina la un nivel
de 7000 mg/l comparativ cu 3 mg/l a izolatului lui Fleming
E. Fermentarea tipică a penicilinei formează 3 tipuri de penicilina, F, G, V
154
C. Micozele subcutanate pot afecta viscere profunde
D. Micozele oportuniste sunt frecvent produse de fungi endogeni
E. Micozele sistemice sunt produse de fungi cu virulenta scazuta
54. Fungii:
A. Pot produce reacţii de hipersensibilitate
B. Se pot găsi sub formă de micelii
C. Fungii dimorfi se găsesc în general în produse patologice sub formă de hife
D. Levurile se multiplică sexuat
E. Mucegaiurile au formă filamentoasă
155
59. Alegeţi enunţurile corecte referitoare la Aspergillus:
A. Are ca factor de virulenţă producerea de toxine
B. Nu se cultivă pe mediul Sabouraud
C. Poate produce aspergiloză invazivă prin diseminarea fungilor în orice organ
D. Produce micoze superficiale
E. Este o levură încapsulată
156
A. Candidoză
B. Criptococoza
C. Aspergiloza
D. Tinea corporis
E. Tinea unguium
157
sănătoase
B. Infecţiile cu Candida albicans apar la pacienţii cu imunitate celulară alterată
C. Infecţiile cu Candida albicans apar la pacienţii cu modificări ale florei saprofite
D. Candida poate produce numai infecţii superficiale
E. Se evidenţiază pe preparatul colorat cu Tuş de India
158
77. Care sunt cele 4 tipuri de boli micotice cu mecanisme diferite ?
A. Hipersensibilitate
B. Micotoxicoze
C. Ingestia de toxine preformate
D. Infecţii
E. Anergie
80. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sporii asexuaţi ai fungilor care pot fi :
A. De dimensiuni mari şi se numesc clamidospori
B. De dimensiuni mici şi se numesc blastospori, artroconidii
C. De dimensiuni mari şi se numesc blastospori, artroconidii
D. De dimensiuni mici şi se numesc clamidospori
E. Nu existǎ spori asexuaţi
159
E. Micozele subcutanate pot afecta viscere profunde şi pot fi diseminate, fiecare tip de
fungi are o anumitǎ predispoziţie pentru anumite organe
160
B. Formarea de opacitǎţi fungice pulmonare observate de obicei în cavernele vechi ale
pacienţilor de TBC sub formǎ de semilunǎ
C. Aspergiloza este localizată numai la nivel pulmonar
D. Existǎ peste 900 specii de Aspergillus
E. Aflatoxina elaborată de Aspergillus are rol carcinogen
Tematica 7
Paraziţi. Definiţie. Clasificare ( protozoare, metazoare). Relaţiile parazitului cu
gazda. Amibe. Entamoeba histolytica
Complement simplu
161
B. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de
gazda sa parazit obligatoriu
C. Pentru alte specii există numai o alternativă, poate trăi liber în natură şi într-o gazdă
animală ca parazit facultativ
D. Factorii favorabili sau nefavorabili care afectează gazda nu vor afecta şi paraziţii şi
capacitatea lor de a supravieţui, multiplica şi de a reuşi să se transfere de la o gazdă la alta
E. În utilizarea medicală parazitismul este ca o asociaţie în care gazda este vătămată
162
C. Vectorii pot fi biologici dacă nu sunt esenţiali pentru ciclul de viaţă al parazitului
D. Paraziţi temporari: paraziţii a căror existentă e dependentă în totalitate de gazdă
E. Paraziţi permanenţi trăiesc timp limitat pe suprafaţa organismului uman, doar pentru a
se hrăni cum ar fi insectele hematofage
10. Următoarele afirmaţii despre răspândirea paraziţilor sunt corecte, mai puţin:
A. Paraziţii cu cicluri de viaţă simple sunt mai răspandiţi decât cei cu cicluri complicate
B. Paraziţii cu cicluri de viaţă complicate sunt mai răspandiţi decât cei cu cicluri simple
C. Condiţiile economico-sociale afectează răspândirea paraziţilor umani, ex. folosirea
dejectelor umane la fertilizarea solului favorizează răspândirea paraziţilor umani
D. Deşi multe specii de paraziţi sunt răspândite în toata lumea, ţările tropicale oferă
condiţii optime de temperatură şi umiditate supravieţurii, dezvoltării şi transmiterii
paraziţilor
E. Migrarea populaţiei a răspândit bolile infecţioase în toată lumea
163
E. Plathelminţii cuprind şi clasa Sporozoare
164
C. Majoritatea protozoarelor introduc hrana prin endocitoza sau printr-un orificiu numit
citostom
D. Majoritatea protozoarelor obţin substanţele de la gazdă în acelaşi mod ca bacteriile,
prin difuzarea substanţelor dizolvate în citoplasmă
E. Respiraţia se realizează prin difuziune ca la bacterii
165
C. Toate amibele au un stadiu de trofozoit în care are loc multiplicarea prin diviziune
binară, atâta timp cât condiţiile de mediu sunt favorabile
D. Stadiul de trofozoid este rezistent la condiţii nefavorabile şi ajută la transferul de la o
gazdă la alta
E. Stadiul de chist este rezistent la condiţii nefavorabile şi ajută la transferul de la o
gazdă la alta.
26. Următoarele afirmaţii referitoare la Entamoeba hystolitica sunt adevărate mai puţin:
A. Produce boala numită amibioză
B. Se găseşte predominant în ţările în curs de dezvoltare prin contaminarea fecală a
hranei şi a apei
C. Nu există vaccin
D. Prezintă contagiozitate scăzută
E. Prezintă două forme: trofozoit şi chist
166
D. Chisturile ajung în stomac, trec nemodificate în intestinul subţire, se produce
fenomenul de dechistare în ileonul terminal
E. Chisturile nu sunt distruse de apa clorinată în concentraţia uzuală
29. Următoare afirmaţii despre ciclul de viaţă al Entamoeba hystolitica sunt corecte, mai
puţin:
A. Pătrunde în organism prin consum de apă, alimente contaminate cu chisturi cu 4 nuclei
B. Chisturile ajung în stomac, trec nemodificate în intestinul subţire, se produce
fenomenul de dechistare în ileonul terminal
C. Fiecare din cei 4 nuclei suferă o diviziune simplă, citoplasma se organizează în jurul
fiecărui nucleu rezultând în final 8 amibe tinere ce se stabilesc la nivelul colonului, în
special la nivelul cecului
D. Trofozoiţii pot penetra mucoasa intestinală
E. Trofozoiţii sunt rezistenţi, supravieţuiesc acidităţii gastrice
167
33. În funcţie de teritoriul parazitat, paraziţii pot fi:
A. Paraziţi temporari
B. Paraziţi obligatorii
C. Paraziţi facultativi
D. Ectoparaziţi
E. Paraziţi permanenţi
34. În funcţie de perioada de timp care parazitează gazda paraziţii se pot clasifica în:
A. Paraziţi obligatorii
B. Paraziţi facultativi
C. Paraziţi temporari
D. Ectoparaziţi
E. Endoparaziţi
38. Endoparaziţii:
A. Trăiesc în interiorul organismului uman
B. Se găsesc la nivelul cavităţilor
C. Se găsesc la nivelul ţesuturilor
D. Se găsesc la nivel celular
E. Toate răspunsurile sunt adevărate
168
D. Toxoplasma gondii are forma semilunara
E. Giardia lamblia are formă de pară
169
A. Fac parte din Încrengătura Sporozoa
B. Fac parte din Încrengătura Plathelminthes
C. Fac parte din Încrengătura Nemathelminthes
D. Fac parte din Încrengătura Rhizoflagellata
E. Nici un răspuns nu este adevărat
170
D. Amoebomul reprezintă extensia infecţiei la creier, plămân sau inimă
E. Se poate produce infecţia dacă se ingeră forme vegetative ale parazitului Entamoeba
histolytica
171
B. În cazul paraziţilor cu localizare digestivǎ se efectueazǎ coprocultura pe mediul Leifson
C. Preparatul proaspăt la efectuarea examenului coproparazitologic se suspensioneazǎ pe o
lamǎ în soluţie Lugol
D. Frotiul colorat permanent se face pentru identificarea trofozoiţilor şi a chisturilor de
protozoare
E. Examenul parazitologic al sângelui permite vizualizarea paraziţilor mobili, exemplu
tripasomele şi filariile
Complement multiplu
172
D. Pentru unele specii este unicul mod de existenţă, parazitul fiind total dependent de
gazda sa-parazit facultativ
E. Un organism trebuie să fie neapărat parazit în toate stadiile de dezvoltare a existenţei
sale
173
8. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la paraziţi:
A. Gazda rezervor este o specie de care depinde parazitul pentru supravieţuirea lui în
natură
B. Gazda rezervor nu serveşte ca sursă de infecţie pentru alte gazde susceptibile, inclusiv
omul
C. Existenţa endemică a unui parazit nu depinde de prezenţa unor gazde corespunzătoare
D. Existenţa endemică a unui parazit depinde de usurinţa cu care acesta părăseşte gazda
E. Existenţa endemică a unui parazit depinde de conditiile de mediu favorabile
supravieţuirii lui în afara gazdei
174
D. Clasa Sporozoare cuprinde Entamoeba hystolitica
E. Nemathelminţii se împart în tisulari şi intestinali
18. Afirmaţiile de mai jos referitoare la structura protozoarelor sunt false cu excepţia:
A. Ectoplasma are rol în locomoţie, ingestia hranei, respiraţie, excreţie
B. Endoplasma reprezintă sediul proceselor digestive şi a rezervelor de glicogen
C. La unele protozoare, endoplasma conţine vacuole digestive sau contractile care
reglează presiunea osmotică
D. Citoplasma conţine cromozomii care reglează creşterea şi reproducerea
E. Nucleoplasma este înconjurată de o membrană perforată de pori prin care comunică cu
endoplasma
175
B. Obţin substanţele de la gazdă în acelaşi mod ca bacteriile, prin difuzarea substanţelor
dizolvate în citoplasmă
C. Respiraţia se face prin difuziune ca la bacterii
D. Oxigenul difuzează în interiorul celulei iar CO2 rezultat din activitatea celulei în afara
ei
E. Cea mai mare parte a protozoarelor nu au capacitatea de a se înmulţi asexuat şi sexuat
176
B. Poate fi complex atunci când au şi stadiu de rezistenţă: chistul, care le asigură
supravieţuirea în trecerea de la o gazdă la alta
C. Ciclul de viaţă simplu se întâlneşte la amibe
D. Ciclul de viaţă complex se întâlneşte la Trichomonas vaginalis
E. Alte protozoare necesită doua gazde din care una este o adaptare secundară pentru
creşterea şanselor de perpetuare
177
D. Nucleul este sferic, excentric, înconjurat de membrana nucleară
E. Chistul are 8-20 microni
32. Referitor la ciclul de viaţă al Entamoeba hystolitica se pot face următoarele afirmaţii:
A. Chisturile ajung în stomac, trec nemodificate în intestinul subţire
B. În ileonul terminal se produce fenomenul de dechistare
C. Cele 8 amibe tinere ce se stabilesc la nivelul colonului, în special la nivelul cecului
D. Eliminate în mediul extern nu pot fi distruse de uscăciune şi de temperatură ridicată
E. Sunt distruse de apa clorinată în concentraţia uzuală
178
B. Pătrunderea musculară şi seroasă duce la perforaţii şi hemoragii intestinale
C. Reunirea mai multor abcese nu duce la necrozarea mucoasei, cu leziuni extinse şi
suprainfecţii cu bacterii enterice
D. Abcesele pot fi hepatice, pulmonare, cerebrale
E. Abcesul în buton de cămaşă este un orificiu lat în mucoasă, baza îngustată în
submucoasă
179
E. Prin vena portă parazitul ajunge la ficat producând un abces hepatic
45. Afirmaţiile de mai jos referitoare la infecţiile cu Entamoeba hystolitica sunt false cu
excepţia:
A. Leucocitoză cu neutrofilie, uneori eozinofilie, sindrom biologic inflamator, citoliza
hepatică în localizarea hepatică cu transaminaze crescute în amibioză extraintestinală
B. Teste imagistice care se pot face sunt scintigrama hepatică, ecografia, RMN, CT scan
C. Diagnosticul molecular constă în detecţia coproantigenelor prin tehnica ELISA
D. În formele acute de boală se evidenţiază din preparatul proaspăt trofozoidul
E. În formele cronice de boală se evidenţiază din preparatul proaspăt chistul
180
46. Despre tratamentul infecţiilor cu Entamoeba hystolitica se poate spune că:
A. Medicaţia parazitara amoebicidă este de 3 feluri: intraluminală,tisulară, mixtă
B. Amibioza intestinală asimptomatică se trateză cu Iodochinol, Diloxanide furoate,
Paromomycina
C. Amibioza intestinală simptomatică se tratează cu amoebicide mixte, metronidazole,
tinidazole sau ornidazole
D. Chiar dacă abcesele răspund la tratament şi nu există iminenţă de rupere e
recomandată intervenţia chirugicală cu evacuarea şi drenarea abcesului
E. Medicaţia parazitara amoebicidă este de 2 feluri: tisulară şi mixtă
181
D. Sunt reprezentaţi de Sarcoptes scabiei
E. Declanşează gazdei fenomene numite infestaţie
52. În funcţie de perioada de timp în care parazitează gazda paraziţii pot fi:
A. Temporari
B. Obligatorii
C. Facultativi
D. Permanenţi
E. Ectoparaziţi
182
58. Paraziţii pot produce următoarele tipuri de acţiuni mecanice:
A. Fenomene ocluzive
B. Procese inflamatorii
C. Fenomene alergice
D. Fenomene compresive
E. Perforaţii
183
D. Se hrănesc prin endocitoza
E. Membrana protoplasmatica nu este o structură obligatorie
66. Care din următorii paraziţi fac parte din clasa Rhizopoda:
A. Entamoeba coli
B. Entamoeba gingivalis
C. Taenia solium
D. Taenia saginata
E. Entamoeba histolytica
71. Despre forma chistică a Entamoeba histolytica se pot afirma următoarele cu excepţia.
184
A. Se elimină în exterior odată cu materiile fecale
B. Reprezintă formă de rezistenţă a parazitului în mediul extern
C. Chistul nu poate fi distrus prin fierbere
D. Chistul are 8 nuclei
E. Rezistă la pH-ul acid al stomacului.
74. Cele mai frecvente localizări ale abcesului amoebian extraintestinal sunt în:
A. Rinichi
B. Ficat
C. Muşchi
D. Plămân
E. Cord
185
E. Scaune diareice
186
A. Omul poate fi gazdǎ definitivǎ într-o infecţie parazitară atunci când parazitul îşi atinge
maturitatea sexualǎ
B. Omul poate fi gazdǎ intermediarǎ, când parazitul se gaseşte doar trecator, într-un
anumit stadiu evolutiv şi nu îşi atinge maturitatea sexualǎ
C. Omul poate fi gazdǎ definitivǎ, când parazitul se gaseşte doar trecator, într-un anumit
stadiu evolutiv
D. Gazda definitivǎ este un organism în care se dezvoltǎ stadiul larvar al parazitului
exemplu
E. Parazitologia medicalǎ este o ramurǎ a ştiinţelor medicale care se ocupǎ de studiul
paraziţilor de naturǎ animalǎ care trǎiesc pe seama organismului uman şi îl îmbolnǎvesc
Complement simplu
187
C. Au originea într-un corp bazal
D. Lângă kinetozom se află un corp cromatic din ADN numit kinetoplast care se poate
uni cu blefarosplastul
E. Fac parte din clasa Flagelata
3. Afirmaţiile de mai jos referitoare la Giardia lamblia sunt corecte, mai puţin:
A. Aparţine genului Giardia
B. Este un flagelat cavitară intestinal
C. Este un flagelat cavitară urogenital
D. Prezintă frecvenţă mare în ţările cu climă temperată
E. Se deplasează cu ajutorul organitelor specializate de mişcare numite flageli
188
7. Următoarele afirmaţii referitoare la Giardia lamblia sunt adevărate cu excepţia:
A. Închistarea are loc în colon
B. Când tranzitul este accelerat se elimină ca trofozoiţi
C. Sunt distruşi de clorinarea obişnuită a apei
D. În zona mediană a chistului se pot observa prin transparenţă structuri lineare fine:
flagelii şi discul adeziv
E. Se hrănesc cu conţinut intestinal
10. Care din afirmaţiile de mai jos despre Giardia lamblia nu corespunde adevărului?
A. Pentru diagnostic este necesar examenul coproparazitologic
B. Preparatul proaspăt este cu lugol pentru trofozoiţi şi ser fiziologic pentru chisturi
C. Detecţia coproantigene se poate face prin metoda ELISA, imunoflorescenţa cu
anticorpi monoclonali
D. Detecţia de anticorpi anti-giardia în serul pacientului este irelevantă
E. Pentru tratament se recomandă administrarea de Metronidazole, Tinidazole priza
unica, Ornidazole
12. Următoarele afirmaţii referitoare la Trichomonas vaginalis sunt corecte, mai puţin:
A. Prezintă 2 forme:chist şi trofozoid
B. Prezintă doar formă de trofozoid
C. Are formă piriformă
189
D. Prezintă citoplasma granulară
E. Prezintă nucleu mare în vecinătatea blefaroplaştilor din care pornesc 4 flageli liberi
şi un flagel recurent ce formează membrana ondulantă
13. Afirmaţiile de mai jos referitoare la ciclul de viaţă al Trichomonas vaginalis sunt
adevărate cu excepţia:
A. Transmitere pe cale sexuală 99%, rar prin secreţii pe obiecte, apă piscină insuficient
clorinată
B. Rezistă ore în mediu umed
C. Nu se distruge prin clorinare
D. Nu are formă de rezistenţă în mediul exte
E. Este un protozoar patogen strict uman
190
A. Pentru diagnostic este necesar examen microscopic al secreţiei vaginale sau uretrale
în preparat proaspăt lamă-lamelă sau preparat May-Grunwald-Giemsa
B. Recoltarea se face în cabinetul de specialitate
C. La bărbaţi recoltarea se face dimineaţa după micţiune
D. Recoltarea se face cu spatula sau tamponul steril
E. Tratamentul este obligatoriu pentru ambii parteneri şi constă în administrarea de
metronidazole, ovule sau gel, tinidazole sau ornidazole
21. Referitor la ciclul de viaţă al speciilor din Genul Leishmania nu putem afirma că:
A. Promastigotul apare în intestinul insectei vectoare şi e forma infectantă pentru om
B. Insecta înţeapă o persoana infectată, preia monocitele ce conţin amastigote
C. În intestinul insectei amastigotul se transformă în promastigot
D. Genul Leishmania aparţine clasei Sporozoare
E. Paraziţii sunt regurgitaţi de către insecte şi introduşi în tegumentul omului
191
C. Apare o hiperpigmentare cutanată
D. Netrată, forma viscerală are mortalitate de 100% în 2 ani
E. Forma cutanată produce uneori număr mare de leziuni, peste 200, cu cicatrici
permanente şi stigma
192
D. În absenţa tratamentului encefalita demielinizantă este reversibilă
E. Pătrunderea parazitului în SNC produce paralizii pseudotumorale, crize convulsive,
incoordonare cerebeloasă, hipertonie extrapiramidală
34. Mentionaţi care din următorii paraziţi sunt patogeni pentru om:
A. Trichomonas bucalis
B. Trichomonas intestinalis
C. Trichomonas vaginalis
D. Entamoeba coli
193
E. Entamoeba hartmani
194
41. Tulburările în cursul trichomonozei sunt următoarele cu excepţia:
A. Tulburări sexuale
B. Instabilitatea emoţională
C. Sterilitate temporară
D. Disurie
E. Apariţia koilocitelor pe frotiul Papanicolau
46. Diagnosticul infecţiei cu Giardia lamblia se poate face prin următoarele metode
cu excepţia:
A. Examen microscopic
B. Testul ELEK
C. Tehnica ELISA
D. Reacţia de imunofluorescenţă
E. Enterotest
195
C. Prin contact sexual
D. Instrumentar medico-chirurgical insuficient sterilizat
E. Nici un răspuns nu este corect
51. Trypanosoma:
A. Prezintă paraziţi imobili
B. Forma de amastigot este infectantă pentru gazda vertebrată
C. Unele specii se pot transmite şi prin vectori mecanici
D. Se transmite prin musculiţa de nisip
E. În faza iniţială pătrunde în LCR
196
54. Giardia lamblia prezintă:
A. Trei forme: trofozoit, chist şi forma de oochist
B. Douǎ forme : trofozoit şi formǎ de oochist
C. Doar formǎ de trofozoit
D. Douǎ forme trofozoit şi chist
E. Doar formǎ de chist tisular
197
B. Trichomonas vaginalis este un protozoar flagelat patogen pentru tractul urogenital
uman producând boala numita trichomonozǎ
C. Prezintǎ numai formǎ de trofozoit
D. Nucleul este mare, dispus în vecinǎtatea blefaroplaştilor
E. Citoplasma este granularǎ
Complement multiplu
198
B. Aparţine Genului Giardia şi este o flagelată intestinală
C. Este un parazit întâlnit în întreaga lume
D. Are frecvenţă mare în ţările cu climă temperată
E. Prezintă 3 forme:ou, larvă şi vierme adult
199
9. Referitor la infecţiile cu Giardia lamblia putem spune că:
A. Pentru diagnostic este necesar examenul coproparazitologic
B. Pentru identificarea trofozoiţilor este necesar preparatul proaspăt în lugol
C. Pentru identificarea chisturilor este necesar preparatul proaspăt în ser fiziologic
D. Pentru diagnostic se poate face examenul lichidului intestinal şi al bilei capsula
Enterotest
E. Detecţia coproantigenelor se face prin metoda ELISA, imunoflorescenţa cu anticorpi
monoclonali
200
B. Se transmite pe cale sexuală în 99% din cazuri
C. Rezistă ore în mediu umed şi nu este distrus prin clorinare
D. Rar se poate transmite prin secreţii pe obiecte
E. Are formă de rezistenţă în mediul extern, chistul
201
20. Genul Leishmania se caracterizează prin:
A. Conţine specii ce conţin mai mulţi flageli
B. Necesită o singură gazdă pentru ciclul de viaţă: omul sau un alt mamifer
C. Sunt protozoare care trăiesc în sângele şi ţesuturile umane
D. Cuprinde speciile Leishmania donovanii, L. tropica, L. mexicana, L. brasiliensis
E. La om şi animalele susceptibile, parazitul sub formă de amastigot se localizează şi se
multiplică în macrofage
22. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclulde viaţă al Leishmania donovanii sunt false
cu excepţia:
A. Necesită o singură gazdă
B. Insecta înţeapă o persoana infectată şi are loc infectarea insectei prin absorbţia
monocitelor ce conţin amastigote
C. În intestinul insectei se transformă în amastigot, se multiplică, migrează în regiunea
anterioară a intestinului
D. La un nou prânz hematofag, sângele nu mai poate pătrunde în stomac, faringele fiind
blocat de promastigote
E. În efortul de a se hrăni, paraziţii sunt regurgitaţi şi introduşi în tegumentul omului
202
E. Forma cutanată se caracterizează uneori prin număr mare de leziuni, peste 200, cu
cicatrici permanente
203
30. Despre Trypanosoma africana se poate spune că:
A. Prezintă 2 forme clinice: cu dezvoltare lentă şi cu dezvoltare rapidă
B. Forma cu dezvoltare lentă o reprezintă Trypanosoma brucei rhodesiense
C. Forma cu dezvoltare rapidă o reprezintă Trypanosoma brucei gambiense
D. Prezintă un kinetoplast mic, posterior, nucleu central, membrană ondulantă, 1 flagel
E. Are lungime 14 - 33 µm
204
35. Despre infecţiile cu Trypanosoma africana se poate spune că:
A. Netratate pot duce la panencefalita demielinizantă
B. Netratate pot duce la cardita autoimună
C. Perioada de incubaţie este de 5-20 de zile
D. În perioada de incubaţie apare leziunea locală, şancrul
E. Şancrul dispare după 1-2 săptămâni fără cicatrice
205
40. Despre Trypanosoma Brucei rhodesiense nu se poate spune că:
A. Vector este Glossina morsitans
B. Se întâlneşte în Africa, absent în Africa orientală
C. Se caracterizează prin perioadă de incubaţie lungă, cu febră înaltă,frisoane
D. La turiştii reîntorşi din zonele endemice apar febră, cefalee, alterarea stării generale
E. Generalizare se produce în 3-6 luni cu apariţia meningoencefalitei
206
E. Leziunea primară durează 1-2 luni
207
C. Se transmite prin contact sexual
D. Forma chistică este responsabilă de transmiterea bolii
E. Este un parazit imobil
208
58. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la infecţia cu Trichomonas vaginalis la
bărbat:
A. În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică
B. Se manifestă clinic ca o uretrită
C. Apare o senzaţie de arsură la nivelul uretrei
D. În infecţia cronică parazitul se cantonează la nivelul epididimului
E. Simptomatologia este discretă
209
B. Omul se infectează prin ingestia trofozoiţilor de Giardia lamblia
C. Închistarea parazitului(Giardia lamblia) se face la nivelul intestinului subţire
D. Parazitul(Giardia lamblia) se deplasează cu ajutorul flagelilor
E. În cazul tranzitului accelerat se elimină în exterior trofozoiţi de Giardia lamblia
67. Din punct de vedere clinic infecţia cu Giardia lamblia se caracterizează prin:
A. Diaree
B. Constipaţie
C. Greţuri
D. Vărsături
E. Lipsa durerilor abdominale
210
71. Diagnosticul Giardia lamblia se face prin:
A. Cultivare pe mediul Loffler
B. Detectarea antigenelor prin imunofluorescenţă
C. Enterotest
D. Frotiuri colorate Gram
E. Frotiuri colorate albastru de metilen
211
C. Leishmanioza cutanată
D. Leishmanioza mucocutanată
E. Leishmanioza oculară
212
84. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la Trypanosoma:
A. Produce boli tropicale sistemice
B. Este un parazit imobil
C. Trypanosoma cruzi produce boala Chagas
D. Trypanosoma brucei produce tripanosomiaza africană
E. Are un singur flagel
213
C. Transmiterea se face prin ingestia trofozoiţilor din apă
D. Transmiterea este fecal-oralǎ prin apǎ sau alimente contaminate cu chisturi
E. Incubaţia este de 5-6 sǎptǎmâni, 50% din cazuri sunt forme simptomatice
214
Complement simplu
1. Referitor la sporozoare este falsă afirmaţia :
A. Sunt protozoare parazite imobile sunt localizate intra- şi extracelular în diferite
organe şi cavităţi ale gazdei.
B. În decursul îndelungatei existenţe parazitare s-au produs modificări degenerative în
organele de locomoţie, digestie si excreţie, amplificându-se în schimb capacităţile
reproducatoare.
C. Reproducerea este în 2 moduri asexuat sau ciclul sporogonic şi sexuat sau ciclul
schizogonic
D. Clasificare în funcţie de localizare:sporozoare sanguine si sporozoare tisulare
E. Genul Toxoplasma se localizează în sistemul reticulohistiocitar
215
6. Ciclul schizogonic eritrocitar în infecţia cu Plasmodium cuprinde:
A. Inelul cu pecete
B. Stadiul de amiba - trofozoit matur
C. Prerozeta
D. Rozeta
E. Toate variantele sunt corecte
216
E. Nu există tulpini rezistente la meflochină, doar la doxiciclină
217
formă nu duce la infecţie.
E. Nici o varianta nu e corecta
218
C. Astenie intensă şi durabila
D. Mialgii
E. Prurit, urticarie
219
E. Nici o variantă nu este corectă
29. În toxoplasmoza congenitală tardivă nou născuţii sunt trataţi chiar dacă sunt
asimptomatici altfel dezvoltă :
A. hidrocefalie
B. retard psihomotor
C. crize comitiale
D. corioretinite bilaterale
E. Toate variantele sunt corecte
31. Care din următoarele specii de paraziţi din genul Plasmodium sunt patogeni pentru
om:
A. Falciparum
B. Vivax
C. Ovale
D. Malariae
E. Toate răspunsurile sunt corecte
220
E. Forma infectantă pentru om este gametocitul
221
A. Ia naştere în intestinul femelei infectate
B. Sporulează în câteva luni
C. Fiecare conţine câte 4 sporochisti
D. Nu este infecţios pentru om
E. Nu este infecţios pentru felinele care nu au făcut niciodată boala
222
C. Nistatin
D. Cloramfenicol
E. Ceftriaxona
223
E. Se face prin consumul de carne ce conţine oochisturi
Complement multiplu
224
tisulare.
E. Dacă imunitatea e normală, gazda e simptomatică tot restul vieţii.
225
C. Are dimensiune de aproximativ 3 microni.
D. Este infecţios pentru om, alte mamifere inclusiv feline care nu au făcut boala.
E. Pisica face boală o singură dată în viaţa boala durează circa 2 săptămâni timp în care
poate excreta milioane de chişti.
226
A. Este responsabilă pentru 1-3% decese malarie
B. Rata mortalitate este de 95%
C. În 1960, doar 10% din populaţie era la risc pentru contractarea bolii.
D. Acum sunt la risc 40% din populaţie deoarece ţânţarii au dezvoltat rezistenţa la
pesticide şi parazitul a dezvoltat rezistenţă la tratament.
E. Malaria se răspândeşte în arii înainte neafectate.
227
20. Următoarele afirmaţii referitoare la sporozoit sunt adevărate cu excepţia:
A. Este alungit
B. Are dimensiuni de 10 microni
C. După 30 minute dispare în torentul circulator si pătrunde în hepatocit
D. Are dimensiuni de 3 microni
E. După 30 minute dispare în torentul circulator dar nu pătrunde în hepatocit
228
C. Febra bilioasă hemoglobinurică.
D. Hiperglicemie, hemoragii viscerale.
E. Hepatomegalie, splenomegalie.
229
în interiorul ţânţarilor.
D. Nu se previne transmiterea parazitului de către ţânţari
E. Vaccinul este în testare se doreşte blocarea transmiterii bolii în incercarea de a
elimina rezervorul reprezentat de insecte
230
35. Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la morfologie Toxoplasma gondii chist
tisular:
A. Chistul apare după ce organsimul gazdă reacţionează imunologic faţă de agresiunea
parazitară.
B. Chisturile tisulare nu pot persista toată viaţa gazdei fără sa ducă la apariţia unor
manifestări clinice.
C. Chistul tisular poate atinge 100 microni si conţine mii de bradizoiţi sau hipnozoiţi cu
metabolismul redus la maximum.
D. Chistul e rezistent la temperaturi de – 16 °C pana la 60 °C, la acţiunea
dezinfectantelor.
E. În mediu extern nu poate supravieţui până la 1 an.
231
D. Astenie intensă si durabilă
E. Mialgii
232
C. Lipsa IgM, titru mare de IgG care creşte indică reactivarea bolii.
D. Se recomanda efectuarea concomitentă a două teste cu principii diferite sau antigene
diferite
E. Anticorpi de tip IgM, IgA, IgE semnifică primoinfecţie cu risc major fetal.
233
D. Fiecare oochist conţine 4 sporochişti iar aceştia conţin câte 4 sporozoiţi-formele
infectante.
E. Este neinfecţios pentru om, infecţios pentru alte mamifere inclusiv feline care nu au
făcut boala.
55. Referitor la ciclul de viaţă al paraziţilor din genul Plasmodium putem afirma
următoarele:
A. Ciclul sporogonic se desfăşoară în ţânţar
B. Ciclul schizogonic se desfăşoară în organismul uman
C. Ciclul sporogonic se desfăşoară în 2 etape
D. Ciclul schizogonic se desfăşoară în 2 etape
E. Ciclul exoeritocitar se desfăşoară în pulmon
56. Alegeţi etapele prin care trec paraziţii din genul Plasmodium în organismul uman:
A. Merozoit
B. Stadiul de amibă
C. Prerozeta
234
D. Gameţi
E. Oochinet
57. Alegeţi etapele prin care trec paraziţii din genul Plasmodium în organismul
ţânţarului:
A. Merozoiti
B. Gameţi
C. Gametociti
D. Oochinet
E. Rozeta
235
63. Toxoplasma gondii se prezintă sub următoarele forme:
A. Trofozoit
B. Merozoit
C. Chist
D. Amoebă
E. Oochist
236
C. Se localizează la nivelul creierului
D. Se localizează la nivelul retinei
E. Produc răspuns infalamator local la nivelul ţesutului unde sunt localizate
237
76.Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la chistul tisular în toxoplasmoză :
A. Chistul tisular este format dintr-o aglomerare de forme vegetative
B. Chistul tisular este prezent în intestinul felinei infectate
C. Chistul apare dupǎ ce organismul gazdǎ reacţioneazǎ imunologic faţǎ de agresiunea
parazitarǎ
D. Chisturile tisulare pot persista toatǎ viaţa gazdei fǎrǎ sǎ ducǎ la apariţia unor
manifestǎri clinice
E. Chistul e distrus la temperaturi de -16°C
Complement simplu
238
B. Sunt viermi hermafrodiţi
C. Au sistem nervos excretor rudimentar
D. Au aparat digestiv şi circulator
E. Se hrănesc prin osmoză cu substanţe din intestinul subţire al gazdei definitive, prin
cuticulă
239
A. Este un cestod mic, 30-40 mm
B. Prezintă scolex, cu 8 ventuze
C. Prezintă coroană dublă de cârlige (28-40 cârlige dispuse pe două rânduri)
D. Prezintă gât gros
E. Prezintă strobila cu 1000 de proglote
13. Selectaţi varianta incorectă referitoare la manifestările clinice ale teniozei Tenia
solium :
240
A. Alternanţă diaree/ constipaţie
B. Astenie, Insomnie
C. Nu apar tulburări de memorie şi comportament
D. Deficit staturo-ponderal
E. Alergodermii
241
A. Strobila alcatuită din 1000 proglote ajungând la 5 metri
B. Scolexul cu 4 ventuze, fără cârlige
C. Scolexul de dimensiuni de aproximativ 2 mm
D. Scolexul ce nu poseda rostru
E. Gâtul ce va da nastere segmentelor strobilei
242
25. Referitor la morfologia Diphyllobotrium latum varianta incorectă este:
A. Este un cestod ce poate ajunge la o lungime de 13-15 metri
B. Scolexul are forma de migdală, aproximativ 3 mm, 2 fante laterale numite botridii cu
rol de ventuze
C. Strobila cuprinde până la 2000 proglote
D. Proglotele sunt mai late decât lungi, uterul median rozetat este lipsit de ramificaţii
uterine şi comunică cu exteriorul prin tocostom
E. Oul este oval 70/45 microni, operculat la o extremitate, la cealaltă prezintă un
pinten numit carenă
243
D. Hidatidoză peritoneală prin ruperea chistului cu şoc anafilactic
E. Toate variantele sunt corecte
32. Cestodele:
A. Sunt viermi nesegmentaţi
B. Se hranesc prin osmoză
C. Sunt viermi cilindrici
D. Nu sunt viermi hermafrodiţi
E. Prezinta un scolex format din mai multe proglote
244
37. Diagnosticul infecţiilor cu Tenia solium se pune prin:
A. Evidenţierea proglotelor strict între scaune
B. Evidenţierea ouălor prin metoda Kato-Miura
C. Evidenţierea ramificaţiilor uterine
D. Preaprate proaspete din lichidul doudenal
E. Preparate cu lugol pentru evidenţierea chisturilor
245
C. Nemathelmint
D. Un protozoar
E. Un sporozoar
246
50. Oul de Tenia echinococcus are următoarele caracteristici cu excepţia:
A. Este infecţios pentru om
B. Este infecţios pentru câine
C. Membrana nu conţine striaţii radiare
D. Înăuntru se găseşte un embrion hexacant
E. Este ovoidal
51. Hidatida:
A. Este localizată cel mai frecvent in SNC
B. Posedă o membrană proligeră impenetrabilă
C. Nisipul hidatic conţine anticorpi
D. Este aderentă de membrana adventiceală a organului respectiv
E. În interiorul veziculelor proligere se găsesc embrionii teniei
247
B. Scolexul are aproximativ 1 mm cu 4 ventuze şi 50 cârlige dispuse pe douǎ rânduri
C. Strobila este alcatuitǎ din aproximativ 900 proglote de forme şi dimensiuni diferite în
funcţie de vârstǎ
D. Proglotele bǎtrâne ajung la 6-12 mm
E. Proglotele au raportul lungime/ lǎţime 3:1
248
C. Ouǎle de Tenia solium se deosebesc uşor de cele ale Tenia saginata
D. Evidenţierea ouǎlor se face prin examenul coproparazitologic
E. Dupǎ tratament uneori se eliminǎ tenia întreagǎ
249
B. Oul este ovoid, are 35-40μ o membranǎ cu striaţii radiare şi cu un embrion hexacant
în interior
C. Forma larvarǎ se numeşte hidatidǎ sau chist hidatic, se dezvoltǎ în gazda
intermediarǎ”normalǎ” şi accidental în organismul uman
D. Ritmul de creştere este de 10-15 cm pe an
E. Formarea protoscolecşilor dureazǎ aproximativ 1 an
Complement multiplu
1. Cestodele sunt:
A. Viermi plaţi, nesegmentaţi
B. Viermi hermafrodiţi
C. Sistem nervos excretor rudimentar
D. Au aparat digestiv şi circulator
E. Se hrănesc prin osmoză cu substanţe din intestinul subţire al gazdei definitive, prin
cuticulă
250
C. Strobila alcătuită din totalitatea proglotelor .
D. Strobila cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive, ventuze,
cârlige
E. Scolexul alcătuit din totalitatea proglotelor
251
B. Are aspect de veziculă translucidă.
C. Poate ajunge până la 10 cm
D. Toate variantele de mai sus sunt adevărate
E. Nu conţine un lichid limpede
252
C. Sindrom meningeal
D. Tulburări psihice: confuzie, depresie, degradare intelectuală
E. Afectarea nervilor acustici
253
C. Este asemănător cu oul de Tenia solium
D. Se poate deosebi de oul Tenia solium la examenul microscopic
E. Oul nu este infecţios pentru bovine acestea nefiind gazde intermediare ale
parazitului
22. Referitor la patogenia şi manifestările clinice ale Tenia saginata sunt corecte
enunţurile:
A. Manifestările sunt asemănătoare cu cele de la Tenia solium.
B. Există posibilitatea eliminării proglotelor izolat, între scaune
C. Toate variantele de mai sus sunt adevărate
D. Uneori pacientul vede proglotele pe lenjeria intimă.
E. La Tenia saginata apar fragmente mai lungi de strobilă în scaun
23. Afirmaţiile de mai jos referitoare la diagnosticul Tenia saginata sunt greşite cu
excepţia:
A. Este necesar examenul macroscopic şi microscopic al proglotului şi al scolexului
B. Diferenţierea constă în numărul de ramificaţii uterine: Tenia saginata are
aproximativ 10 ramificaţii uterine care se divid dicotomic, iar Tenia solium are
aproximativ 20 ramificaţii uterine care se divid dendritic.
C. Toate variantele de mai sus sunt corecte
D. Ouăle nu diferă de cele ale Tenia solium
E. Ouăle nu se găsesc în scaun în mod normal,ci numai dacă se sparg proglotele
254
E. Oul este oval, are 70/45 microni, operculat la o extremitate, la cealaltă prezintă un
pinten numit carena
255
D. Al treilea proglot este plin cu ouă embrionate, 500-800
E. Ouăle embrionate sunt infecţioase pentru om şi pentru animale
37. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul de viaţă Tenia echinococcus sunt false cu
excepţia:
A. Câinele este gazdă definitivă
256
B. Gazde intermediare sunt ierbivorele(oile)
C. În ciclul domestic câinele se infectează prin consumul de viscere crude
D. În intestinul câinelui larva se transformă în adult care elimină ouă şi contaminează
astfel păşunea
E. Omul devine gazdă definitivă accidentală şi în acest caz ciclul parazitului se opreşte
257
43. Referitor la diagnosticul serologic Tenia echinococcus sunt corecte afirmaţiile:
A. Are la baza tehnici precum RIF, RFC, ELISA
B. Există 10-20 % serologie pozitivă în prezenţa infecţiei (chistul pulmonar, cerebral,
ocular, chisturi calcificate, la copii)
C. Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
D. Fisurarea sau ruperea chistului e urmată de scaderea titrului de anticorpi
E. Este necesară monitorizarea în dinamica a pacienţilor postoperator
258
B. Ph-ul este de 7.4
C. Toate variantele de mai sus sunt corecte
D. Este nesteril în condiţiile în care membranele chistului sunt intacte
E. Este puternic antigenic,în cazul ruperii membranelor chistice apare şocul anafilactic
259
55. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia solium:
A. Este un vierme cilindric
B. Are dimensiuni de 3 cm
C. Are aproximativ 1000 proglote
D. Are corpul segmentat
E. Are un scolex cu 4 ventuze
260
C. Evidenţierea ramificaţiilor uterine
D. Evidenţierea proglotelor strict între scaune
E. Evidenţierea ouălelor prin metoda Kato-Miura
261
68. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la manifestările clinice în infecţia cu Tenia
saginata:
A. Este întotdeauna simptomatică
B. Febră
C. Frisoane
D. Tulburări de tranzit
E. Dureri abdominale
73. Referitor la ciclul de viaţă al parazitului Diphyllobothrium latum putem afirma că:
A. Omul se infectează prin consumul de carne de peşte
B. Omul se infectează prin ingestia accidentală a ouălor ce contaminează alimentele
C. Parazitul străbate peretele intestinal şi se localizează la nivel hepatic,pulmonar şi
cerebral
D. În 1-3 luni parazitul elimina ouăle odată cu materiile fecale
E. Parazitul adult se localizează la nivelul intestinului uman
262
A. Examen serologic
B. Examen copropzrazitologic
C. Hemoleucograma care arata anemie macrocitara (diagnostic de orientare)
D. Evidenţierea proglotelor (cazuri rare)
E. Echografie
263
E. Este membrana internă
264
A. Cefalee
B. Crize epileptice
C. Hepatosplenomegalie
D. Tuse iritativă
E. Hipertensiune intracraniană
91.Cestodele prezintǎ:
A. Scolexul cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive
B. Gâtul este porţiunea de lânga cap care dǎ naştere segmentelor corpului
C. Corpul este alcǎtuit din totalitatea proglotelor
D. Scolexul dǎ naştere segmentelor corpului
E. Gâtul este alcǎtuit din totalitatea proglotelor
265
C. Un proglot conţine 50.000 de ouǎ
D. Adultul este un vierme plat nesegmentat
E. Au 5-10 ramificaţii uterine şi ramificaţii secundare de tip dicotomic
266
99. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la Tenia echinococcus:
A. Ouǎle embrionate sunt infecţioase pentru om şi pentru animale
B. Oul este ovoid, are 35-40μ o membranǎ cu striaţii radiare şi cu un embrion hexacant
în interior
C. Forma larvarǎ se numeşte hidatidǎ sau chist hidatic, se dezvoltǎ în gazda
intermediarǎ”normalǎ” şi accidental în organismul uman
D. Ritmul de creştere este de 10-15 cm pe an
E. Formarea protoscolecşilor dureazǎ 3 ani
267
Tematica 11
Nematode intestinale : Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis
Nematode tisulare : Trichinella spiralis, Toxocara canis . Trematode
intestinale: Fasciola hepatica
Complement simplu
268
C. Ouăle nefertile rezista în mediul extern şi embrionează pe sol devenind ouă
infecţioase
D. Parazitul este un geohelmint
E. Ambele tipuri de ouă sunt eliminate la exterior cu materiile fecale
269
A. Este un nematod mic, de culoare albicioasă
B. Femela are până într-un centimetru, extremităţile drepte
C. Este o nematodă intestinală
D. Este o nematodă tisulară
E. Aparţine genului Enterobius
270
B. Larvele sunt mobile, mici, trec în circulaţia generală şi ajung în tot
organismul
C. Larvele au o formaţiune ascuţită la capătul proximal şi pătrund în celula
musculară somatică
D. Femela are 3-4 mm, iar masculul are 1.5 mm
E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte
271
C. Animalele sunt gazde definitive
D. Ouăle pot ajunge accidental în organismul uman
E. Cuprind speciile Toxocara canis şi Toxocara cati
25. Despre infecţiile cu specii din genul Toxocara nu se poate spune că:
A. Se produc prin ingestie accidentală de ouă embrionate infecţioase de pe sol
B. În intestinul uman larva eclozează, trece prin peretele intestinal şi ajunge în
sânge încearcând să efectueze ciclul perienteric
C. Din cauza “impasului parazitar”, larvele migrează în sânge un timp mai
îndelungat ajungând şi în viscere pe care nu le străbat în mod normal
D. În timp larvele sunt inactivate în organismul uman şi ulterior distruse şi
resorbite sau calcificate
E. Migrarea larvelor în ţesuturi produce microhemoragii, dar nu produce focare
de necroză, infiltrate inflamatorii cu PMN şi eozinofile
272
D. Manifestările cutanate de tipul urticarie cu prurit, edeme sunt produse de
Larva migrans visceralis
E. Tulburări neurologice de tipul cefalee, insomnie, encefalită, meningită, crize
comiţiale sunt produse de Larva migrans visceralis
273
34. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la oul de Fasciola hepatica:
A. Are coaja groasă
B. Este neoperculat
C. Este infecţios la eliminarea din gazda definitivă
D. Înăuntru se găseşte celula ou
E. Este embrionat în momentul eliminării din gazda definitivă
40. Ascaridul:
A. Elimină ouă neinfecţioase
B. Larva care ajunge în duoden se dezvoltă în vierme adult
C. Este un cestod
274
D. Se poate evidenţia prin coprocultură
E. După acuplare femela migrează în regiunea anală pentru a depune ouăle
275
E. Bithionol
276
53. Manifestările clinice ale infecţiei cu Enterobius vermicularis sunt
următoarele cu excepţia :
A. Prurit anal nocturn
B. Vulvo-vaginită pruriginoasa
C. Somnolenţă diurnă
D. Cherato-conjunctivita
E. Insomnie nocturnă
277
60. Pe frotiu de sânge periferic,în infecţia cu Trichinella spiralis, apare:
A. Leucopenia
B. Reticulocitoza
C. Leucocitoza cu eozinofilie
D. Limfocitoza
E. Monocitoza
278
E. Flagelate
279
C. Ouǎle fertile rezistǎ în mediul extern şi embrioneazǎ pe sol devenind ouǎ
infecţioase
D. Omul se infecteazǎ pe cale digestivǎ consumând fructe, legume, zarzavaturi
sau apǎ contaminate cu ouǎ de Ascaris lumbricoides infecţioase
E. În aproximativ 3-4 sǎptǎmâni se dezvoltǎ o larvǎ infectantǎ
280
C. Durata de viaţǎ a masculilor este de 2-7 sǎptǎmâni , iar a femelelor pânǎ la 3
luni
D. Migrarea nocturnǎ a femelelor cǎtre anus este tipicǎ
E. În cursul migrǎrii depun toate ouǎle odatǎ în pliurile anale şi mor
281
84. Alegeţi afirmaţia falsǎ referitoare la Trichinella spiralis:
A. În primele zile de la consumul cǎrnii infectate adulţii se gǎsesc în intestin
B. Diagnosticul parazitologic se bazeazǎ pe evidenţierea larvelor în muschi prin
biopsie muscularǎ
C. Biopsia se efectueazǎ din muşchiul solear lânga tendonul achilian sau din
deltoid
D. Fragmentul muscular se comprimǎ între 2 lame de sticlǎ şi se examineazǎ la
trichineloscop
E. O biopsie negativă exclude diagnosticul
Complement multiplu
282
6. Despre specia Ascaris lumbricoides se pot afirma următoarele:
A. Aparţine genului Ascaris
B. Este un nematod tisulară
C. Este un nematod intestinală
D. Este cel mai mare nematod al omului
E. Aparţine genului Enterobius
283
E. În condiţii neprielnice oul poate rezista 1 an
284
17. Patogenia Ascaris lumbricoides se caracterizează prin:
A. Parazitul adult se găseşte în intestin
B. Parazitul adult este destul de bine tolerat
C. Parazitul adult se găseşte în stomac
D. Când infecţia e masivă apare ocluzia intestinală, perforaţie intestinală,
peritonita
E. La contactele repetate cu antigenele hipersensibilizante (infecţii succesive)
apar reacţii de hipersensibilitate din partea gazdei
285
E. Parte mediană a femelelor este mai groasă datorită celor 2 utere pline cu ouă
286
B. Ouăle sunt aderente de mucoasa perianală şi se poate folosi metoda
amprentei anale (scotch tape)
C. Masculul poate fi văzut în regiunea perianală sau în vagin la fetiţe sau în
scaunele diareice după administrarea de antihelmintice
D. Tratamentul constă în administrarea de Mebendazole, Pamoate de pirvinium
E. Este recomandată fierberea rufăriei
32. Următoarele afirmaţii despre Trichinella spiralis sunt corecte, mai puţin:
A. Femela este vivipară
B. Larvele au o formaţiune ascuţită la capătul proximal şi pătrund în celula
musculară somatică
C. Eclozarea ouălor are loc în afara uterului
D. Ouăle formează „Celula doică” sau unitatea simbiotică
E. Masculul este vivipar
287
C. Larva patrunsă în ţesutul muscular se spiralează şi rămâne viabilă 4-5 ani
D. Se formează chistul muscular (celula doică), se fibrozează şi se pot calcifica
în 6-9 luni
E. Prima generaţie de larve, cele consumate prin carne pătrund în sânge şi în tot
organsimul
288
E. Omul este gazda definitivă
42. Despre ciclul de viaţă al speciilor genului Toxocara se poate spune că:
A. Paraziţii adulţi se găsesc în intestinul animalului
B. Dupa acuplare femela produce ouă eliminate în mediul extern
C. În 2-3 săptămâni ouăle embrionează
D. Ingerate de un mamifer, larvele eclozează în stomac, trec în sânge, trec prin
ficat şi plămân
E. La animalele adulte: larvele care migrează în sânge ajung şi rămân viabile în
musculatura somatică
289
B. Migrarea larvelor în ţesuturi nu produce infiltrate inflamatorii cu PMN şi
eozinofile
C. Larva migrans visceralis se caracterizează prin scăderea brutală a acuităţii
vizuale, imagine deformată, scotoame
D. Larva migrans visceralis se caracterizează prin febră, hepatomegalie,
splenomegalie, bronşită, tulburări digestive
E. Toxocaroza ascunsă se caracterizează prin urticarie cu prurit, edeme
290
A. Atât Ascaris lumbricoides cât şi Enterobius vermicularis sunt nematode
intestinale
B. Atât Toxocara canis cât şi Trichinella spiralis sunt nematode tisulare
C. Atât Ascaris lumbricoides cât şi Trichinella spiralis sunt nematode tisulare
D. Doar primele două răspunsuri sunt corecte
E. Toate răspunsurile sunt corecte
52.Trematodele se caracterizează :
A. Majoritatea sunt hermafrodiţi
B. Au tubul digestiv incomplet sau nu au tub digestiv
C. Au sexe separate
D. Femela este mai lungă decât masculul
E. Sunt viermi plaţi nesegmentaţi
291
B. Omul se infectează prin consum de salată sălbatică sau apă contaminată cu
cercari
C. După ce pătrunde în organismul uman urmează migrarea larvelor infecţioase
prin peretele intestinal, cavitatea peritoneală, capsula hepatică, parenchimul
hepatic
D. În urma migrării larvelor nu apar microtraumatisme la aceste niveluri
E. După infecţie larvele tinere migrează 8-12 săptămâni prin ficat până ajung
în căile biliare dar nu se pot reproduce
292
C. Trăiesc în epiteliul biliar (formele adulte)
D. Trăiesc în lumenul vaselor sistemului portal
E. Sunt reprezentate de S mansoni,S. japonicum
293
B. Hepatomegalie
C. Constipaţie
D. Icter
E. Mialgii
294
C. În duoden membrana externă a oului este distrusă şi se eliberează larvă care
traversează peretele intestinal
D. Uneori parazitul migrează în afară anusului depunând ouăle în regiunea
perianală
E. Larvele sunt eliminate prin tuse şi apoi reînghiţite
295
82. Reacţiile de hipersensibilitate provocate de Ascaris lumbricoides sunt
reprezentate de :
A. Icterul mecanic
B. Astm bronşic
C. Edem angioneurotic
D. Tulburări de memorie
E. Urticaria
296
E. Scăderea randamentului intelectual
297
E. Adulţii sunt eliminate prin intestine
298
103. Ciclul perienteric al Toxocarei se desfăşoară în:
A. Ficat
B. Pămân
C. Intestin
D. Creier
E. Muşchi
299
110. Tratamentul toxocarozei se face cu :
A. Albendazol
B. Metronidazol
C. Cloramfenicol
D. Mebendazol
E. Dietil carbamazina
300
B. Dupǎ pǎtrunderea în enterocit în circa 30 ore se dezvoltǎ paraziţii adulţi, se
acupleazǎ iar femela depune ouă
C. Larva invadeazǎ multe tipuri de celule ale gazdei însǎ se dezvoltǎ ca agent
infecţios numai în celulele muşchilor scheletici
D. Larvele care ajung în musculatura striatǎ nu se închisteazǎ
E. La nivelul intestinului produc necrozǎ şi infiltrat inflamator
Tematica 12
Ecologia microorganismelor care afecteaza industria farmaceutică
(Atmosfera, apa, flora tegumentară şi din tractul respirator), materii prime,
ambalaje, cladiri: pereţi, podele, uşi, ferestre), echipamente
Complement simplu
301
A. Include determinarea florei mezofile
B. Include determinarea streptococilor hemolitici
C. Include determinarea stafilococilor
D. Include determinarea coliformilor
E. Doar primele 3 răspunsuri sunt corecte
302
C. Filtrarea apei este utilă în situaţiile în care consumul este moderat şi există un
circuit continuu al apei
D. Razele UVcu lungime de undă de 254 nm sunt eficiente pentru dezinfecţia
apei limpezi
E. Toate răspunsurile sunt greşite
303
A. Este de ani mai ales la sporii de fungi, levurile, bacteriile sporulate
B. Acinetobacter spp. 3zile- 5 luni
C. Escherichia coli 2 ore- 16 luni
D. Haemophilus influenzae-5 luni
E. Mycobacterium tuberculosis până la 4 luni
304
C. În cazul soluţiilor injectabile şi preparatelor oftalmice care sunt preparate în
condiţii de asepsie,dar nu sunt sterilizate în recipientul lor final, ambalajul
trebuie sa fie sterilizat
D. Recipientele şi capacele sunt sterilizate la caldură umedă sau prin sterilizare
chimică sau iradiere
E. Toate răspunsurile sunt greşite
305
B. Este mai mic atunci când se face aerisirea cu ajutorul ferestrelor
C. Utilizarea zaharurilor în stare uscată nu influenţează dezvoltarea fungilor
D. Acest număr depinde de umiditatea din aer
E. Speciile de bacterii de Clostridium nu se găsesc în atmosferă
306
D. Podelele nu necesită înclinare spre scurgere
E. Este interzisă ventilaţia în tavan
Complement multiplu
307
E. Toate răspunsurile sunt corecte
308
A. Microorganismele sunt transportate în atmosfera prin praf, tegument, haine,
în picăturile de salivă sau spută rezultate din vorbire, tuse sau strănut
B. Bacteriile şi mucegaiurile care nu sunt ataşate de particule se vor depune cu
greutate într-o încăpere fără curenţi de aer
C. Rata depozitarii depinde de curenţii de aer:ventilatie, sisteme de extracţie a
aerului, curenţi de convecţie deasupra surselor de încălzire şi a activităţii din
încăpere
D. Numărul microorganismelor din aer poate creşte în timpul manipulării
materialelor contaminate, în timpul preparării, amestecării şi adaugărilor în
procesul de fabricaţie
E. Toate răspunsurile sunt corecte
309
A. Metodele de filtrare constau în utilizarea unui filtru de sticlă care conţine
material filtrant sau membrane filtrante
B. Metoda de barbotare constă în trecerea aerului prin vase de barbotare care
conţin soluţie salină izotonă sterilă şi care reţin microorganismele; din suspensie
se fac diluţii şi se însămânţează pe mediu
C. Metoda de impact constă în proiectarea aerului aspirat pe suprafaţa mediului,
impactul realizându-se se printr-un curent de aer turbionar sau prin trecerea
aerului printr-o fantă îngustă
D. Metoda electroprecipitării se bazează pe principiul ionizării particulelor de
aer; acestea se depun pe electrozii care se găsesc pe mediu
E. Doar primele 2 răspunsuri sunt corecte
310
B. Filtrarea este cea mai utilizată metoda
C. Pentru a menţine eficacitatea filtrelor acestea sunt menţinute în stare uscată
deoarece microorganismele se pot deplasa de-a lungul filtrelor umede
D. Aerul filtrat poate fi folosit pentru a curăţa o încăpere sau o anumită zonă
E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate
311
D. Bacteriile ce ajung în apa datorita eroziunii solului, ploilor abundente şi
putrefacţiei plantelor nu includ: Bacillus subtilis, B.megaterium, Enterobacter
aerogenes E. cloacae
E. Toate răspunsurile sunt greşite
23. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la apa obţinută prin osmoză reversă:
A. Apa este împinsă de presiunea osmotică printr-o membrană semipermeabilă
care acţionează ca un filtru molecular
B. Se împiedică difuziunea substanţelor solubile dizolvate în apă
C. Substanţele solubile cu greutate moleculară mare nu difuzează deloc
D. Osmoza reversă îndepărtează microorganismele şi pirogenii
E. Procesul este identic procesului natural de osmoză
312
C. Temperatura de incubare pentru izolarea patogenilor este de 37 °C
D. Deoarece multe specii de contaminanţi fecali nu cresc la 37C, trebuie ca
plăcile Petri să se incubeze la 20-26C
E. Doar primele 2 răspunsuri sunt greşite
313
B. În fosele nazale pot exista ca saprofiţi: Staphilococcus aureus, Staph.
epidermidis
C. În nazofaringe se găsesc streptococi din grupul viridans, Neisserii saprofite,
Haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae
D. Microorganismele cele mai răspândite în timpul respiraţiei normale şi vorbirii
sunt streptococii saprofiţi din grupul viridans
E. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate
314
D. Doar primele 2 răspunsuri sunt adevărate
E. Toate răspunsurile sunt greşite
315
B. Cartonul netratat conţine spori de mucegai de Cladosporium spp, Apergillus
spp şi Penicillinum spp,
C. În cazul soluţiilor injectabile şi preparatelor oftalmice care sunt preparate în
condiţii de asepsie,dar nu sunt sterilizate în recipientul lor final, ambalajul
trebuie sa fie sterilizat
D. Recipientele şi capacele sunt sterilizate la caldură umedă sau prin sterilizare
chimică sau iradiere
E. Toate răspunsurile sunt greşite
316
A. Mufele de cuplare de la toate conductele si valvele trebuie să se poată scoate
separat şi curăţate
B. Lamele de la agitator şi cuva de la cuptor trebuie sa formeze o singură piesă
şi să fie accesibile pentru curăţat
C. Daca lamele sunt prinse de cuva, produsul fabricat poate rămâne între lame şi
cuva şi poate constitui suport pentru dezvoltarea microorganismelor
D. Se preferă dispozitivele de etanşeizare mecanică pentru ambalat cutii
deoarece ambalajul este greu de sterilizat
E. Toate răspunsurile sunt greşite
317
E. Toate răspunsurile sunt incorecte
318
56. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la dezinfecţia apei în industria
farmaceutică:
A. Se poate face prin radiaţii UV
B. Se aplică de obicei apei brute
C. Filtrarea este utilă atunci când consumul de apă este foarte mare
D. Dezinfectarea chimică are ca avantaj faptul ca apa nu prezintă gust neplăcut
E. Filtrele nu se pot coloniza microbian
319
E. Suprafaţa materialelor din polietilenă prezintă un număr crescut de
microorganisme
Tematica 13
Contaminarea microbiană, riscul infecţiei, controlul contaminării. Factorii
ce afectează degradarea produselor farmaceutice.
Asigurarea calităţii şi controlul riscului microbian al medicamentelor
Complement simplu
320
D. Microorganismele formează o parte importantă a proceselor de regenerare a
materiei biologice în mediu.
E. Microorganismele posedă multiple capacităţi degradative pe care şi le pot
exercita în condiţii fizico-chimice relative vitrege.
321
E. Soluţiile trebuie preparate extemporaneu fie stocate în diluţii alcoolice pentru
a fi mai puţin susceptibile la contaminare
322
C. Agenţii contaminanţi Gram negativ în special Pseudomonas au cerinţe
nutriţionale simple şi se pot multiplica în produse pe bază de apă
D. Corneea este rezistentă la infecţii, dar atunci când este lezată are rezistenţă
scăzută la Pseudomonas
E. Ps aeruginosa poate contamina soluţiile antiseptice.
323
B. Produsele curente aplicate cu mâna pot induce contaminări datorită florei
epidermei ce conţine stafilococi, micrococi şi difteroizi dar nu şi Pseudomonas
care în mod normal poate fi îndepărtată prin spălarea pe mâini.
C. Oportuniştii pot fi îndepărtaţi prin utilizarea unor dispozitive de aplicare de
unică folosinţă
D. În spitale produsele multidoză odată contaminate pot reprezenta sursa de
răspândire a unor infecţii.
E. Produsele pe bază de zinc ambalate în ambalaje mari şi utilizate în
tratamentul şi prevenirea escarelor în perioadele lungi de repaos, ca şi pacienţii
geriatrici au fost contaminaţi cu Ps aeruginosa şi Staphilococcus aureus.
324
B. Aciditatea stomacului nu influenţează absorbţia unor produse farmaceutice
C. Agenţii contaminanţi din produsele aplicate pe piele pot fii inofensive când
sunt aplicate pe o piele intactă.
D. Tegumentul este o excelentă barieră mecanică pe care puţini agenţi
contaminanţi aflaţi în competiţie cu flora microbiană rezidentă pot supravieţui.
E. Tegumentul afectat în timpul unei operaţii sau la pacienţii cu arsuri poate fi
colonizată rapid şi infectată cu oportunişti patogeni.
325
clorhexedină, unguente cu corticosteroizi.
B. Streptococcus faecalis: produse chimice organice şi minerale, produse brute
de origine animală şi vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule.
C. Penicillium notatum: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.
D. Candida albicans: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.
E. Sarcina letea: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.
326
B. Agenţii de colorare pot fi contaminate cu Pseudomonas spp
C. Agenţii de conservare pot fi metabolizaţi de bacterii Gram pozitive
D. Pseudomonas nu poate creşte în soluţii antiseptice de amoniu cuaternar
E. Surfactantii amfolitici sunt greu biodegradabili
327
Complement multiplu
328
A. Cerinţele nutriţionale simple şi adaptabilitatea metabolică ale multor
organisme obişnuite le oferă posibilitatea acestora de a utiliza multe componete
ale unor formule drept substraturi pentru bio sinteză şi dezvoltare.
B. Utilizarea extractelor vegetale şi animale într-un preparat farmaceutic ,
asigură un mediu nutriţional suplimentar microorganismelor.
C. Apă demineralizată nu conţine în mod normal, un număr suficient de
nutrienţi pentru a permite creşterea semnificativă a multor bacterii Gram
negative ca Pseudomonas
D. Când aceşti agenţi contaminanţi nu supravieţuiesc acest fapt se datorează
limitărilor de nutrienţi din produs şi nu altor proprietăţi fizico chimice sau
toxice.
E. Patogenii necesită factori de creştere specifici care sunt asociaţi în mod
normal cu ţesuturile pe care le infectează dar care sunt deseori absenţi în
formulele farmaceutice
329
E. Ps aeruginosa poate contamina şi soluţiile antiseptice.
330
D. În spitale produsele multi doză odată contaminate nu pot servi la răspândirea
unor infecţii.
E. Produsele pe bază de zinc utilizate în tratamentul şi prevenirea escarelor la
pacienţii geriatrici pot fi contaminate cu Ps aeruginosa şi Staphilococcus
aureus.
331
B. Preparate pentru administrare orală, care conţin materii prime de origine
naturală, fiind admise 103 microorganisme /g/ml.
C. Remedii pe bază de plante, peste care se adaugă apă la temperatura de
fierbere, înainte de a fi utilizate.
D. În acest grup sunt încadrate preparate de administrare parenterală.
E. În această categorie sunt încadrate preparate de uz local tegumentar şi pentru
tractusul respirator
332
B. Escherichia coli: produse chimice şi organice şi minerale, produse de
origine animală, vegetală, pudre, granule, comprimate, gelule, pomezi,
supozitoare, etc.
C. Klebsiella: unguente cu corticosteroizi, antibiotice, aerosoli.
D. Penicillium notatum: unguente cu corticosteroizi, antibiotice.
E. Pseudomonas spp.: colire cu pilocarpină sau fluoresceină, pudră cu 1%
clorhexedină, unguente cu corticosteroizi.
333
D. Formaldehida se foloseşte de rutină pentru dezinfecţia aerului din încăperi
E. Sporii bacterieni şi fungii sunt distruşi sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete
334
33. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la asigurarea calităţii produselor
farmaceutice:
A. Se folosesc conservanţi pentru a proteja produsele
B. Toate produsele de administrare parenterală trebuie să fie sterile
C. Conservanţii nu sunt toxici,de aceea sunt folosiţi întotdeauna în medicamente
D. Medicamentele administrate pe cale orală au un risc mic de producere a
infecţiei
E. Se face prin controlul microbian a produselor folosite în fabricaţie
335
Tematica 14
Produse farmaceutice sterile.Controlul calităţii şi asigurarea calităţii
produselor sterile.
Normele microbiologice pentru produse nesterile
Complement simplu
336
D. Solvenţii,cum ar fi propilen glycol sau polisorbat, pot fi necesari pentru
medicamentele cu solubilitate apoasă slabă pentru a menţine medicamentul în
soluţie.
E. Multe medicamente administrate parenteral sunt preparate ca soluţii apoase
cu apa distilată ca solvent.
337
A. Autoclavarea
B. Căldura uscată
C. Oxidul de etilen
D. Iradierea ionizantă.
E. Flambarea
338
E. Incubatoarele nu necesită o metodă chimică de sterilizare.
339
B. Soluţiile injectabile folosite pentru administrarea subdurală şi intracardiacă
conţin conservanţi
C. Pot fi suspensii apoase datorată solubilităţii apoase slabe
D. Fenolul ca excipient reglează pH-ul
E. Nu se găsesc în flacoane multidoza
340
D. Nu au efecte severe asupra organismului, indiferent de doză
E. Sunt uşor de îndepărtat din produs
Complement multiplu
341
6. Selectaţi exemplele corecte de excipienţi folosiţi în preparatul -picaturi de
ochi cu conţinut minim de prednisone,fosfat de sodiu :
A. Edetat disodic
B. Dihidrogen fosfat de sodiu
C. Hidroxid de sodium
D. Borax
E. Acid boric
342
C. Transparent
D. Toxic
E. Neflexibil
343
implantul asigură într-o anumită proporţie dizolvarea necesară efectului
terapeutic.
D. Sunt fabricate din medicament pur, preparat sub formă de tabletă prin
comprimare sau topire.
E. Se sterilizează prin filtrare şi cu ajutorul radiaţiilor neionizante.
344
ore.
345
boli prionice precum encefalită spongiforma
346
E. Liofilizarea este un proces aseptic în care apa este îndepărtată dintr-un produs
îngheţat prin sublimare
347
E. Disfuncţii cardiovasculare de tip colaps vascular
348
5 D 35 C 5 ACE 45 AD 85 BCD
6 C 36 E 6 ABDE 46 ABD 86 ABCD
7 B 37 A 7 ACD 47 ACD 87 ABCD
8 C 38 E 8 ABD 48 ABC 88 ABD
9 B 39 B 9 BC 49 BCD 89 ABCE
10 B 40 B 10 CDE 50 ABCD 90 ABCD
11 B 41 A 11 ABD 51 DE 91 AB
12 A 42 D 12 BC 52 ACD
13 C 43 B 13 ABC 53 BCE
14 E 44 A 14 BCE 54 CD
15 D 45 B 15 ABC 55 BCDE
16 C 46 B 16 ABD 56 ABD
17 D 47 C 17 ABC 57 ACDE
18 D 48 C 18 BC 58 ACDE
19 C 49 C 19 CDE 59 CDE
20 B 50 D 20 CE 60 ABDE
21 E 51 C 21 ACD 61 BDE
22 C 52 B 22 BE 62 ABCD
23 A 53 C 23 AC 63 CE
24 A 54 E 24 BCE 64 BCE
25 C 55 A 25 ACDE 65 ABDE
26 B 56 A 26 BD 66 BCE
27 C 57 B 27 ADE 67 ADE
28 B 58 A 28 BD 68 BCE
29 A 59 C 29 ABE 69 BD
30 C 60 D 30 BCE 70 BCE
31 ABCE 71 AB
32 DE 72 AB
33 ABC 73 BCD
34 ACD 74 BCE
35 ACE 75 ADE
36 ABCD 76 BCE
37 ABE 77 CDE
38 ABC 78 BCDE
39 ACD 79 AB
40 ACD 80 ABE
CS CM
1 C 31 E 1 ABCD 35 ABCE 69 ABC
2 E 32 C 2 ABE 36 ABD 70 ACD
3 E 33 A 3 ABC 37 ABDE 71 ACE
4 C 34 C 4 ACD 38 ABCE 72 ABE
5 B 35 A 5 ACD 39 ABCD 73 ABD
6 A 36 C 6 ABDE 40 ABD 74 ABD
7 C 37 D 7 ACD 41 ACE 75 ABC
8 E 38 D 8 ABC 42 ABCD 76 AD
9 B 39 A 9 BCE 43 ACDE 77 BC
10 B 40 D 10 ABD 44 ADE 78 ABC
349
11 C 41 A 11 ABCD 45 ABC 79 AB
12 C 42 A 12 CE 46 ADE 80 ABCE
13 B 43 B 13 BDE 47 BCD
14 B 44 A 14 ACE 48 BDE
15 D 45 C 15 ABD 49 ABE
16 E 46 A 16 BD 50 ACD
17 C 47 D 17 ABD 51 ABC
18 C 48 B 18 AE 52 ABE
19 C 49 A 19 BCD 53 BE
20 D 20 BCD 54 BDE
21 D 21 ABE 55 ABC
22 B 22 ABD 56 ABE
23 B 23 BCD 57 ABCE
24 D 24 AD 58 BD
25 A 25 ABE 59 BCDE
26 E 26 ACE 60 ABCD
27 B 27 ACD 61 BCE
28 C 28 ABCE 62 BCDE
29 B 29 BDE 63 BDE
30 E 30 BC 64 BDE
31 ABC 65 DE
32 ACE 66 AC
33 BCD 67 DE
34 ABDE 68 CD
CS CM
1 C 31 C 1 AC 38 ABDE 75 ABC
2 A 32 C 2 ACE 39 ABCE 76 ABCD
3 D 33 A 3 BE 40 ABCD
4 C 34 E 4 ACE 41 CDE
5 D 35 D 5 ABE 42 AE
6 D 36 A 6 BCDE 43 BD
7 E 37 E 7 BCDE 44 BCE
8 C 38 C 8 ABDE 45 BE
9 B 39 B 9 ABCD 46 BCE
10 C 40 D 10 ABC 47 ABC
11 A 41 A 11 ACD 48 BDE
12 D 42 E 12 ABCE 49 ABDE
13 B 43 A 13 ABC 50 ACD
14 B 44 E 14 BDE 51 AC
15 E 45 E 15 BCD 52 CDE
16 C 46 A 16 AC 53 ABC
17 C 47 A 17 ABDE 54 BD
18 C 48 B 18 ADE 55 BCE
19 B 49 C 19 BD 56 BCDE
20 B 20 BDE 57 ABD
21 A 21 ABC 58 BCD
22 C 22 ABE 59 ABC
23 B 23 ACE 60 ABE
24 E 24 BDE 61 CD
350
25 E 25 ABD 62 ABC
26 E 26 ABC 63 AC
27 C 27 CDE 64 ABDE
28 A 28 ACE 65 AC
29 D 29 ABE 66 ABC
30 A 30 ACE 67 AB
31 ACD 68 AC
32 ABC 69 ABCD
33 ABD 70 CDE
34 ABE 71 ACDE
35 ACE 72 ABCD
36 AB 73 ABCE
37 ACDE 74 ABC
C.S C.M
1 C 44 A 1 CE 44 ABCE 87 AB
2 D 45 A 2 ABDE 45 ABCD 88 ABD
3 E 46 A 3 CE 46 ABCD 89 ABC
4 A 47 D 4 AD 47 BCDE 90 ABD
5 C 48 D 5 AB 48 ABCD 91 ACD
6 D 49 A 6 CD 49 ABCE 92 ABCE
7 D 50 D 7 DE 50 BCDE 93 BD
8 E 51 A 8 AE 51 ACE 94 ABDE
9 E 52 D 9 ABCD 52 ADE 95 AE
10 A 53 D 10 ABDE 53 ABDE 96 ABC
11 E 54 E 11 ABCD 54 BCDE 97 BD
12 D 55 A 12 ABCD 55 BDE 98 ABE
13 B 56 E 13 AD 56 ADE 99 ACD
14 C 57 D 14 ABCE 57 CDE 100 ABCD
15 B 58 C 15 ADE 58 CDE 101 ABCD
16 E 16 ABC 59 CDE 102 ABD
17 B 17 ABCD 60 ACD 103 ABE
18 D 18 BCE 61 AC 104 BC
19 A 19 AB 62 ABE
20 C 20 ABDE 63 DE
21 E 21 AC 64 CDE
351
22 B 22 CDE 65 ABD
23 E 23 BE 66 BD
24 D 24 ABC 67 ABC
25 A 25 ABCD 68 ACD
26 D 26 ABCE 69 ABC
27 C 27 ABDE 70 ACD
28 C 28 ACDE 71 CD
29 E 29 ACDE 72 BCDE
30 C 30 ABCE 73 ABCE
31 D 31 ACE 74 BDE
32 A 32 ADE 75 AE
33 B 33 ABC 76 ABCE
34 C 34 ABCD 77 ABC
35 B 35 ABCD 78 ABCE
36 E 36 ABC 79 ABCE
37 B 37 ABE 80 ABC
38 A 38 ABDE 81 ABCD
39 A 39 ABDE 82 DE
40 B 40 ACDE 83 ACD
41 A 41 ABC 84 ABC
42 C 42 CDE 85 ADE
43 B 43 ACE 86 ABC
C.S C.M
1 E 46 A 1 BCD 46 ABC 91 AB 136 ABC
2 C 47 A 2 ABC 47 ABC 92 BC 137 AD
3 A 48 C 3 ABDE 48 AB 93 ADE 138 BDE
4 E 49 A 4 ABDE 49 ABC 94 ACE 139 ABE
5 D 50 D 5 CDE 50 ABC 95 CD 140 ABE
6 A 51 C 6 BC 51 AB 96 ABE 141 AD
7 B 52 E 7 ADE 52 ABC 97 ABCD 142 ABC
8 C 53 E 8 ABD 53 ABD 98 ABC 143 ABCD
9 D 54 E 9 ACD 54 AB 99 ABCD 144 CDE
10 D 55 D 10 ABE 55 BDE 100 CE 145 CE
11 D 56 E 11 ABC 56 ABDE 101 ABC 146 ABD
12 E 57 D 12 BCDE 57 ACD 102 BC
13 A 58 E 13 ABCD 58 ABD 103 CDE
14 D 59 D 14 ABC 59 ABD 104 AC
15 D 15 ACD 60 ABE 105 ABE
16 B 16 CDE 61 BCD 106 ACE
17 B 17 ADE 62 ABCD 107 BD
352
18 A 18 BCDE 63 AB 108 BE
19 C 19 ABC 64 BCE 109 BD
20 C 20 BCDE 65 ABD 110 CD
21 D 21 ABCD 66 AD 111 BDE
22 C 22 ACD 67 ACD 112 DE
23 D 23 ABCD 68 BCE 113 AB
24 B 24 ABD 69 ACDE 114 CE
25 B 25 CD 70 ABD 115 ADE
26 A 26 ABCE 71 ABC 116 BCD
27 E 27 ABE 72 ACDE 117 DE
28 E 28 ABCD 73 BE 118 BC
29 B 29 ABCD 74 BCD 119 CE
30 D 30 ABCD 75 ACDE 120 BCE
31 C 31 ABCD 76 AB 121 AB
32 C 32 ABCE 77 ABD 122 ABC
33 C 33 ABCD 78 ACE 123 AB
34 D 34 ABCD 79 ABC 124 ABDE
35 B 35 ABDE 80 BCE 125 ADE
36 E 36 BCD 81 BDE 126 AE
37 E 37 ABC 82 ABE 127 BC
38 D 38 ABC 83 AB 128 AC
39 D 39 CDE 84 ABC 129 ABD
40 E 40 ABC 85 ACE 130 ABCD
41 C 41 ABCD 86 BCD 131 BD
42 E 42 ABCD 87 ABCD 132 BCD
43 D 43 ACDE 88 ACD 133 ACD
44 D 44 ABC 89 ABD 134 AE
45 B 45 ABCE 90 ACD 135 ABCD
C.S. C.M.
1 D 48 B 1 BD 46 AB
2 D 49 D 2 ABCD 47 ACDE
3 D 50 E 3 BCE 48 ABCD
4 A 51 D 4 ABC 49 ABCE
5 E 52 A 5 AC 50 ABCD
6 E 53 C 6 ABCD 51 BCD
7 E 54 A 7 AC 52 BD
8 B 55 D 8 CDE 53 BCD
9 A 56 A 9 ADE 54 ABE
10 D 10 BCE 55 CDE
11 C 11 ABE 56 BCDE
353
12 E 12 BCDE 57 AB
13 D 13 DE 58 ACD
14 E 14 ABC 59 AC
15 D 15 BCDE 60 BDE
16 D 16 ACD 61 ABE
17 A 17 ABC 62 ABC
18 C 18 ABDE 63 ADE
19 D 19 ABCD 64 DE
20 E 20 ABC 65 AB
21 D 21 ABC 66 AE
22 C 22 ABC 67 AB
23 E 23 CDE 68 ABD
24 A 24 ACD 69 BCD
25 A 25 BCDE 70 ADE
26 E 26 CDE 71 ABC
27 A 27 AE 72 BC
28 E 28 AB 73 ABC
29 C 29 BCD 74 ABC
30 E 30 CDE 75 ACD
31 E 31 ABCD 76 BC
32 D 32 ABCD 77 ABCD
33 D 33 ABC 78 ABD
34 A 34 CDE 79 CDE
35 C 35 AB 80 AB
36 B 36 ABC 81 ACE
37 C 37 BC 82 AB
38 B 38 ABCD 83 CDE
39 C 39 BCDE 84 BCD
40 D 40 ABCD 85 BD
41 A 41 BD 86 ABC
42 B 42 AE 87 ABD
43 B 43 ABCD 88 ABDE
44 A 44 ABCD 89 ABDE
45 B 45 ABCD
46 C
47 E
CS CM
1 D 33 D 1 ABC 43 ABE 85 ABE
2 D 34 C 2 ACD 44 BDE 86 ABCD
3 D 35 A 3 BCE 45 ABDE 87 ABD
354
4 C 36 D 4 ABE 46 ABC
5 E 37 D 5 ADE 47 ACD
6 E 38 E 6 BCD 48 ABD
7 D 39 A 7 ADE 49 BCE
8 A 40 B 8 ADE 50 AD
9 E 41 C 9 ACDE 51 BE
10 B 42 C 10 ABE 52 AD
11 C 43 A 11 ADE 53 AB
12 B 44 E 12 ACE 54 CE
13 D 45 A 13 ABE 55 ACDE
14 C 46 D 14 ABD 56 ADE
15 C 47 B 15 ABE 57 BCD
16 B 48 E 16 ABE 58 ADE
17 E 49 B 17 ABCD 59 AB
18 D 50 B 18 ABCE 60 ADE
19 A 51 C 19 ABCD 61 AC
20 D 52 A 20 ABC 62 ADE
21 C 53 B 21 ABE 63 AC
22 B 54 B 22 CDE 64 BE
23 D 55 D 23 ABE 65 ACD
24 E 56 E 24 ABCE 66 ABE
25 C 57 E 25 ACDE 67 BCD
26 D 58 B 26 ABCE 68 BCD
27 C 59 D 27 ABE 69 CDE
28 C 60 E 28 ADE 70 ABD
29 E 29 BCE 71 CD
30 D 30 BC 72 AB
31 D 31 ACDE 73 BCD
32 B 32 ABC 74 BD
33 ABDE 75 ABD
34 ABD 76 AD
35 ABD 77 BCE
36 ABCE 78 ACDE
37 ACDE 79 BCE
38 AB 80 BCD
39 CDE 81 ACD
40 ACE 82 ADE
41 ACDE 83 ABC
42 ADE 84 ABE
CS CM
1 B 31 C 1 ABC 45 ACDE 89 AE
2 D 32 B 2 ACD 46 BDE 90 CE
3 C 33 E 3 BCD 47 ABCD 91 ABC
4 D 34 C 4 ACE 48 ABC 92 ABCD
5 A 35 A 5 ABE 49 ACDE 93 BCE
6 D 36 B 6 ABC 50 ACE 94 CD
7 C 37 E 7 ACE 51 AC 95 ABDE
8 E 38 D 8 ABCE 52 BCE
355
9 D 39 B 9 ADE 53 ABD
10 B 40 D 10 ACE 54 BCDE
11 B 41 E 11 ABC 55 BD
12 A 42 C 12 ACDE 56 BDE
13 C 43 C 13 ABCE 57 BCE
14 D 44 A 14 ABD 58 ABCE
15 C 45 B 15 BCDE 59 ABC
16 D 46 B 16 ACDE 60 ACD
17 A 47 A 17 ACE 61 CDE
18 C 48 C 18 ACDE 62 AC
19 B 49 B 19 CD 63 ABC
20 C 50 B 20 CDE 64 BC
21 D 51 C 21 BCE 65 BCE
22 A 52 A 22 BDE 66 ABE
23 B 53 C 23 ACD 67 ACD
24 C 54 D 24 ABCE 68 CD
25 C 55 C 25 ABDE 69 ABC
26 D 56 D 26 ABDE 70 CDE
27 B 57 E 27 AC 71 ABC
28 D 58 E 28 ABDE 72 ACD
29 D 59 A 29 BCD 73 AD
30 D 60 C 30 ACD 74 ACDE
61 E 31 ABC 75 AE
32 CD 76 BCE
33 ABCE 77 ACD
34 CD 78 ADE
35 ABCE 79 ABCD
36 ABDE 80 ABC
37 ABD 81 CDE
38 BDE 82 ABE
39 ABDE 83 ABE
40 BCE 84 ACDE
41 BCE 85 BCE
42 ABE 86 BCDE
43 ABC 87 BCD
44 ABDE 88 CD
C.S. C.M.
1 C 48 C 1 ABDE 48 ACDE
2 E 49 D 2 ABCE 49 BCDE
3 A 50 D 3 ABCD 50 DE
4 E 51 D 4 ACDE 51 AB
5 B 52 E 5 ABCE 52 DE
6 E 53 E 6 BCDE 53 ABD
7 D 7 ABDE 54 BE
8 E 8 ABDE 55 ABD
9 C 9 ABCD 56 ABC
356
10 E 10 ABD 57 BD
11 E 11 ABC 58 CD
12 E 12 ABC 59 ABE
13 A 13 BE 60 AD
14 B 14 CDE 61 ABE
15 C 15 AE 62 AD
16 E 16 ABC 63 ACE
17 E 17 DE 64 AB
18 A 18 ACD 65 BD
19 B 19 AB 66 AC
20 C 20 DE 67 ABC
21 E 21 ACE 68 ABDE
22 B 22 ACD 69 ACD
23 E 23 ABCD 70 BCD
24 C 24 ADE 71 ABC
25 D 25 ACE 72 ACD
26 A 26 DE 73 ABCD
27 A 27 ABCE 74 CDE
28 E 28 ABCD 75 ABD
29 E 29 ABC 76 ACD
30 C 30 BD 77 ABCD
31 E 31 ABC 78 ACD
32 C 32 ABCE 79 CE
33 B 33 CD
34 C 34 ABCD
35 E 35 ACD
36 A 36 ABC
37 D 37 ABD
38 B 38 DE
39 C 39 ADE
40 E 40 ABDE
41 A 41 ABC
42 B 42 ABCD
43 D 43 ABCD
44 A 44 ABCD
45 E 45 ACDE
46 D 46 BCDE
47 A 47 ABCE
C.S. C.M.
357
1 D 49 B 1 BCE 49 BDE 97 BDE
2 E 50 C 2 ABC 50 AB 98 ABDE
3 D 51 D 3 ACD 51 AC 99 ABC
4 E 52 B 4 BCDE 52 AB 100 ABCD
5 E 53 D 5 ABCD 53 ACD
6 C 54 E 6 CDE 54 ADE
7 C 55 B 7 ABE 55 CDE
8 B 56 A 8 AB 56 ABDE
9 B 57 A 9 ABE 57 BCD
10 D 58 A 10 BDE 58 ABE
11 C 59 E 11 BCDE 59 BCD
12 A 60 A 12 ABDE 60 ABDE
13 C 61 C 13 ABC 61 BCE
14 C 62 B 14 ABCD 62 ABC
15 E 63 B 15 BCD 63 ABCD
16 E 64 B 16 ABCD 64 BCE
17 E 65 A 17 CD 65 CD
18 C 66 C 18 BCDE 66 AB
19 A 67 D 19 ADE 67 ADE
20 C 68 C 20 ABC 68 DE
21 E 69 C 21 ABD 69 ACDE
22 E 22 ABCD 70 ABC
23 C 23 ADE 71 ABE
24 D 24 ABCD 72 ABE
25 C 25 ABDE 73 ADE
26 D 26 ABE 74 BCD
27 D 27 ACE 75 AB
28 E 28 ABCD 76 CE
29 D 29 BCE 77 AC
30 E 30 AC 78 ABD
31 D 31 ADE 79 ABD
32 B 32 ABCD 80 ACDE
33 C 33 ABC 81 BCDE
34 B 34 ABCD 82 ABCE
35 E 35 ABD 83 CDE
36 D 36 BCD 84 ABC
37 B 37 ABCD 85 ABCD
38 B 38 CD 86 BCD
39 A 39 CE 87 ABE
40 B 40 ABCD 88 ABCE
41 C 41 BCD 89 ABC
42 E 42 ABCD 90 BDE
43 A 43 AE 91 ABC
44 B 44 DE 92 BCD
358
45 D 45 ABC 93 ABC
46 C 46 CD 94 ABE
47 A 47 ABC 95 BDE
48 D 48 ABCE 96 ADE
CS CM
1 E 37 B 73 B 1 ABCD 41 BCD 81 BCE
2 D 38 B 74 A 2 ABE 42 ABCE 82 BCE
3 E 39 D 75 A 3 BCE 43 ACE 83 BD
4 E 40 A 76 A 4 ABC 44 ABCD 84 BCE
5 A 41 C 77 A 5 ABE 45 BCE 85 BE
6 C 42 B 78 B 6 ACD 46 ACDE 86 ACE
7 A 43 D 79 A 7 ABCE 47 BCE 87 BE
8 D 44 E 80 C 8 BDE 48 BCDE 88 BD
9 A 45 E 81 A 9 ADE 49 BD 89 AD
10 C 46 B 82 B 10 BDE 50 ABD 90 BD
11 D 47 C 83 B 11 ACDE 51 ACD 91 ACE
12 C 48 D 84 E 12 AD 52 ABE 92 BD
13 E 49 D 13 ACD 53 ABCE 93 ABCE
14 E 50 A 14 ABCE 54 ACDE 94 CDE
15 C 51 C 15 ABCD 55 BCDE 95 ADE
16 C 52 E 16 BCE 56 ABC 96 ABCE
17 E 53 D 17 ABDE 57 ABDE 97 ABC
18 D 54 D 18 ABDE 58 BDE 98 ABDE
19 C 55 B 19 ABCD 59 CDE 99 ACD
20 C 56 B 20 ACDE 60 CDE 100 BCD
21 D 57 C 21 ABC 61 ACE 101 ADE
22 A 58 E 22 ABE 62 ADE 102 BCE
23 D 59 D 23 ACD 63 BC 103 AB
24 A 60 C 24 ABDE 64 AC 104 BDE
25 E 61 D 25 ABC 65 ABC 105 ABDE
26 B 62 D 26 ADE 66 BCE 106 ABE
27 A 63 C 27 ABDE 67 ABCD 107 ACE
28 D 64 C 28 ABDE 68 DE 108 ABC
29 A 65 D 29 ACD 69 ABD 109 ADE
30 C 66 A 30 ABDE 70 CD 110 ADE
31 A 67 E 31 ACD 71 ABC 111 BCDE
32 C 68 E 32 CDE 72 CDE 112 ABCD
33 E 69 C 33 ABCE 73 ABD 113 BCDE
34 D 70 C 34 ABCD 74 BD 114 ABCE
35 A 71 E 35 ABDE 75 AD 115 BCD
36 A 72 A 36 ABC 76 BCE 116 ACE
37 ABE 77 ACD
38 ABCE 78 BD
39 ABD 79 ACD
40 ABC 80 ABD
359
CS CM
1 E 1 BCD 31 ABCD
2 E 2 BCD 32 ABCE
3 E 3 ABCD 33 ABCE
4 E 4 BCE 34 ABCD
5 E 5 BCD 35 ABCD
6 E 6 BCD 36 ABC
7 E 7 ABCD 37 ABC
8 E 8 BCE 38 ABD
9 E 9 ACD 39 ACD
10 E 10 ACE 40 ACDE
11 E 11 ABC 41 ABCD
12 E 12 BCD 42 ABCD
13 D 13 ABCD 43 ABC
14 D 14 ABCD 44 DE
15 E 15 ACD 45 AC
16 E 16 DE 46 ABCD
17 B 17 ABCD 47 ABCD
18 E 18 ADE 48 ADE
19 E 19 ABCD 49 ABC
20 E 20 ABCD 50 DE
21 E 21 ABC 51 ADE
22 B 22 ABD 52 ABD
23 D 23 ABCD 53 ABCE
24 B 24 ABD 54 AE
25 E 25 ABCD 55 ABE
26 E 26 ABCD 56 AB
27 E 27 ABC 57 BCE
28 C 28 ABCD 58 DE
29 ABCD 59 BCD
30 ACD 60 BE
61 ACD
C.S. C.M.
1 E 1 DE
2 E 2 ABCD
3 B 3 BCDE
4 E 4 ACD
5 A 5 ABE
6 A 6 ACE
7 B 7 ABC
8 D 8 ADE
9 D 9 AD
360
10 B 10 ACDE
11 B 11 AB
12 A 12 ACE
13 B 13 ADE
14 A 14 AC
15 B 15 ABE
16 A 16 BCD
17 B 17 AB
18 D 18 ABC
19 B 19 AC
20 B 20 CDE
21 A 21 BCE
22 A 22 CDE
23 A 23 ACD
24 B 24 BCE
25 A 25 BD
26 A 26 ABDE
27 D 27 AB
28 B 28 DE
29 E 29 AD
30 E 30 CDE
31 C 31 AE
32 C 32 ABDE
33 D 33 ABDE
34 AB
35 BC
36 BC
37 ADE
38 ABCE
361
11 B 11 ABC 40 CDE
12 C 12 ABD 41 ABE
13 E 13 ABCD 42 ABE
14 C 14 ACDE 43 ACDE
15 D 15 ABC
16 E 16 BD
17 E 17 ABD
18 A 18 ABD
19 A 19 ABC
20 B 20 BDE
21 C 21 BE
22 D 22 BCDE
23 D 23 DE
24 C 24 DE
25 C 25 DE
26 ADE
27 ABE
28 ADE
29 ADE
BIBLIOGRAFIE
1. Stoicescu Ramona, Noţiuni de Microbiologie Medicală şi Farmaceutică, Editura
Universitară”Carol Davila”, Bucureşti, 2009
2.Braga V., Badea V., Stoicescu R., Botnarciuc M., Parazitologie şi Virusologie
Medicală, „Ovidius University Press, Constanţa, 2003
3. Popa Gabriela Loredana, Parazitologie medicală, Editura „Renaissance”, Bucureşti,
2007
362