T.9.1. Ce caracteristici trebuie sa aiba materialele pentru nituri?

a) limita de curgere foarte scazuta;

b) compatibilitate electro-chimica cu materialele
pieselor asamblate;
c) coeficient de dilatare liniara apropiat cu cele ale
materialelor pieselor asamblate;
d) rezistenta ridicata;
e) conservarea modulului de elasticitate în timp.

T.9.2. Ce avantaj si ce utilizare are nitul din figura 9.2?

Utilizat la asamblarea a doua table subtiri din constructia unui avion, nitul din
figura confera avantajul lipsei rezistentei la înaintare.

T.9.3. Indicati solicitarile care apar în (si pe) tija nitului si în (si pe) capetele nitului din figura
9.3, tinând cont de faptul ca acesta umple complet gaura din tablele asamblate.
În sectiunea (1) apar tensiuni de întindere (date de solicitarea N) si tensiuni de forfecare (date
de forta F). Pe suprafetele (2) apar tensiuni de strivire (date de forta F); pe suprafetele (3)
apare tensiunea de strivire (data de forta N). În sectiunile (4) apar tensiuni de forfecare (date
de forta N). De remarcat faptul ca strângerea N nu este controlabila.

T.9.4. Ce avantaje prezinta solutia de asamblare din figura 9.4b)?

Nitul din figura b) are doua sectiuni de forfecare în comparatie cu cel din figura a). Daca
niturile respective nu sunt batute corect, adica daca au joc fata de alezaj, în cazul a) exista
riscul ruperii capetelor nitului prin tensiune complexa, inclusiv încovoiere. În varianta b)
ruperea capetelor nitului nu este posibila, chiar în cazul nituirii incomplete.
T.9.5. În enumerarea de mai jos sunt propuse
câteva materiale pentru nituri. Care dintre acestea
nu sunt adecvate realizarii niturilor ?
a) OL 34; b) Cu-Sn;
c) OL 37; d) OLC 15;
e) Cu-Zn; f) aliaje de Al;
g) materiale plastice (poliamide);
h) teflon.

T.9.6. Ce va sugereaza figurile 9.6?

În cazul practicarii mai multor gauri de diametru redus, în locul unei gauri de diametru
ridicat, scade considerabil concentratorul de tensiuni introdus.

T.9.7. În ce conditii este realizabila nituirea profilelor din figura? Ce avantaje se realizeaza?

Nituirea este posibila, cu acces pe ambele parti în mod evident la niturile A si eventual la
niturile B, daca deschiderea l este suficient de mare pentru accesul contracapuitorului.
Structura obtinuta este de tip cheson, cu rigiditate flexionala deosebit de ridicata.

T.9.8. Din ce materiale sunt realizate niturile utilizate pentru fabricarea discurilor auto de
ambreiaj?
Alama sau aliaje de aluminiu.
T.9.9. Ce conditii trebuie sa îndeplineasca volumul de material (1) din figura 9.9?

Volumul de material indicat trebuie sa fie cel putin egal cu volumul neocupat al gaurii de
trecere si cu volumul capului de nit neformat.

T.9.10. Este adevarata afirmatia de mai jos?

Niturile din aliaje Al-Cu-Mg se întaresc de la sine prin depozitarea la temperatura camerei, asa
încât nu pot fi batute. Se recomanda deci, fie depozitarea lor la temperatura scazuta fie, în caz
contrar, un tratament termic al niturilor înainte de întrebuintare.
În ce domenii se utilizeaza niturile din aliajele mentionate?

Afirmatia este adevarata. Niturile de Al-Cu-Mg se utilizeaza la constructia avioanelor si la

asamblarea discurilor de ferodo ale ambreiajelor auto.
T.10.1. Care sunt motivele pentru care piesele din fonta sunt greu sudabile? Ce masuri se
recomanda pentru realizarea sudarii acestor piese?

La sudarea pieselor din fonta, prin racire rapida, apar zone de fonta alba, dura si
fragila, greu de prelucrat cu scule obisnuite. Pe de alta parte, diferenta de contractie a
zonelor de fonta alba si a celor de fonta cenusie este foarte mare ceea ce conduce la
aparitia fisurilor si a exfolierilor. Sudarea la cald, cu vergele de fonta si cu masuri de
racire lenta, înlatura dificultatile prezentate conducând si la disparitia tensiunilor
remanente.

T.10.2. Se considera urmatoarele materiale: 1 - otel; 2 - aluminiu; 3 - fonta. Cum pot

fi ordonate din punct de vedere al sudabilitatii lor?
a) 1, 2, 3; b) 1, 3, 2; c) 2, 1, 3;
d) 2, 3, 1; e) 3, 1, 2; f) 3, 2, 1.

T.10.3. Cum este influentata sudabilitatea unui otel de cresterea continutului mediu de
carbon?
a) creste; b) scade; c) nu este influentata.

T.10.4. Care sunt avantajele de natura economica (material si manopera) ale

asamblarilor sudate, comparativ cu asamblarile prin turnare, nituire, lipire sau încleiere?

Avantajele economice privind asamblarile sudate sunt:

- folosirea integrala a sectiunilor;
- lipsa organelor intermediare;
- adaosuri reduse de prelucrare;
- utilizarea judicioasa a materialelor scumpe;
- rationalizarea proiectarii formei;
- operatii pregatitoare necostisitoare;
- timp de executie redus;
- eliminarea rebuturilor;
- mecanizare si automatizare.

T.10.5. Ce avantaje tehnologice prezinta asamblarile sudate, comparativ cu cele

realizate prin turnare sau nituire?

Avantajele tehnologice sunt:

- cost relativ redus al utilajului;
- eliminarea modelelor de turnatorie;
- micsorarea suprafetelor de fabricatie;
- solutii posibile pentru piese mari si grele;
- reducerea zgomotului;
- reparatii usor de efectuat.
T.10.6. În enumerarea de mai jos sunt trecute câteva dintre caracteristicile
asamblarilor sudate. Care dintre acestea se constituie ca avantaje ale acestor
asamblari?
a) flux continuu al liniilor de forta;
b) rigiditate ridicata;
c) lipsa concentratorilor de tensiuni;
d) etanseitate;
e) rezistenta la oboseala;
f) rezistenta la agenti corozivi;
g) rezistenta la solicitari prin soc.

T.10.7. Indicati principalele dezavantaje ale asamblarilor sudate.

1) Calitatea cusaturilor sudate este dependenta de calificarea personalului care

executa lucrarea, de conditiile de lucru (pozitia sudurii si mediul în care se lucreaza) si de
calitatea utilajului folosit.
2) Cordoanele de sudura constituie importanti concentratori de tensiuni; zona
aferenta unui cordon de sudura înmagazineaza tensiuni remanente. Detensionarea se
poate face mecanic sau prin încalzire, cu cresterea costului total al operatiei.
3) Controlul cordoanelor de sudura (cu raze "X" sau cu ultrasunete) este necesar
dar costisitor.

T.10.8. În figura 10.8 sunt prezentate trei variante de repere pregatite în vederea
sudarii. De ce trebuie sa fie marit interstitiul dintre table (exprimat în toli) daca unghiul
tesiturii scade?

Forma si dimensiunile interstitiului dintre tablele sudate trebuie sa permita accesul topiturii pe
toata grosimea acestora.
T.10.9. Ce rol au placutele prevazute în variantele (a), (b) si (c) ale figurii 10.9? Dar cea
pevazuta în varianta (d)?

Placutele aflate la baza viitoarlor cordoane de sudura - (a), (b) si (c) - împiedica
realizarea radacinii în afara limitelor pieselor asamblate, atunci când acest lucru nu este
dorit. Placuta din (d) împiedica arcul electric (flacara) sa treaca printre table, la realizarea
cordonului superior. La realizarea cordonului inferior, placuta se poate scoate.

T.10.10. De ce înaltimea cordonului de sudura (figura 10.10) trebuie sa fie mai mare
decât grosimea tablelor asamblate cap la cap?

Pentru a se asigura conditia de egala rezistenta între sectiunea tablei si cea a cordonului de
sudura.
T.10.11. Ce particularitate prezinta cusaturile sudate din figura 10.11?

Pentru a se evita schimbarile bruste de sectiune (de la t2 la t1) este necesar ca

tabla mai groasa sa fie prelucrata ca în figura a); daca acest lucru nu este realizabil trebuie
ca cordonul de sudura sa aiba înaltime variabila. Ambele solutii conduc la diminuarea
concentratorului de tensiune reprezentat de asamblare.

T.10.12. Presupunând ca sudura de colt din figura 10.12 este solicitata la oboseala, care dintre
variantele prezentate are rezistenta maxima?

T.10.13. Sa se precizeze motivul pentru care tensiunea de forfecare din cordoanele de sudura (x)
nu este uniform distribuita (figura 10.13).

Cordoanele de sudura reprezinta concentratori de tensiune. Distributia neuniforma a lui x se

îmbunatateste daca lungimea de suprapunere a tablelor se reduce.
T.10.14. Sa se explice de ce tensiunile din cordoanele de sudura prezentate în figura 10.14 au, cu
exceptia sudurii cap, o distributie neuniforma.

Cordoanele de sudura reprezinta o importanta discontinuitate în traseul liniilor de forta,

constituindu-se astfel în concentratori de tensiuni.

T.10.15. Pentru cordonul de sudura de colt solicitat la rasucire (figura 10.15),

tensiunea se calculeaza cu una din relatiile:

Relatia corecta : B
T.10.16. Prin ce procedeu se realizeaza sudura prin puncte (figura 10.16)?

Prin presare, cu arc electric.

T.10.17. În figura 10.17 sunt propuse doua variante de calcul pentru determinarea capacitatii
portante a unui cordon de sudura de colt. Care este varianta corecta?

Varianta corecta : B

T.10.18. Pentru solicitari statice, tensiunea admisibila într-un cordon de sudura (as) este
inferioara tensiunii admisibile la întindere pentru piesele asamblate (a): as a k k 0 1 .
În relatia precedenta, k0 1 este un coeficient care tine cont de calitatea sudurii. Ce reprezinta
coeficientul subunitar k1?
T.10.19. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?
a) Cordoanele de sudura cap la cap trebuie sa fie lungi si subtiri;
b) Cordoanele paralele de sudura cap la cap trebuie sa fie apropiate;
c) Cordoanele de sudura oblice (cap la cap) au capacitate portanta mai mare
decât cele cap la cap drepte.

T.10.20. De ce nu s-a realizat intersectarea cordoanelor de sudura ale nervurii din figura 10.20 cu
cordonul longitudinal?

Fiecare cordon de sudura reprezinta un important concentrator de tensiuni. Intersectarea

cordoanelor conduce la diminuarea considerabila a capacitatii portante a asamblarii.

T.10.21. Stabiliti ordinea variantelor cele mai avantajoase pentru asamblarea prin sudura a
virolei unui recipient cu fundul acestuia (figura 10.21).

Solutia cea mai buna este c). Urmeaza d), a) si b), ultimele doua fiind, de fapt, inacceptabile.

T.10.22. Indicati care este cea mai buna solutie de realizare a asamblarii dintre o flansa si
cilindrul cu care se asambleaza prin sudura (figura 10.22)?

Raspuns correct : H
T.10.23. Care este cea mai buna solutie de asamblare a doua tevi (figura 10.23) supuse si la
încovoiere?

Raspuns correct : C

T.10.24. Care dintre variantele prezentate în figura 10.24 sunt corect realizate?

Cordoanele de sudura trebuie plasate la distanta relativ mare unul de celalalt.Ca urmare,
variantele aflate pe coloana din dreapta a figurii 10.24 sunt corecte.

T.10.25. Asamblarile din coloana stânga a figurii 10.25 sunt realizate prin sudura cu flacara
oxiacetilenica, cele din coloana din dreapta sunt realizate prin sudare cu arc electric. Care
variante sunt superioare?

Concentratorii de tensiune dati de cordoanele de sudura (coloana din stânga) sunt mari.
Sudarea prin presare conduce la diminuarea acestora.
T.10.26. Prezentati o alternativa la asamblarile din figura 10.26.

Alternative corecte la cele din T.10.26 sunt cele prezentate în figura 10.26. La asamblarea
tablelor cap la cap se recomanda, respectând notatiile din figura:
l > 5·(S-s) daca S/s > 3;
l' > 3·(S-s).

T.10.27. Ce caracteristici au asamblarile prin lipire, comparativ cu cele realizate prin sudare?

1) Materialele asmablate nu sunt aduse

în stare de topire; numai aliajul de
lipit este topit.
2) Lipirea se poate realiza numai cu
material de adaos.
3) Rezistenta asamblarilor prin lipire este inferioara celor sudate.
4) Nu apar tensiuni termice prea mari.
5) Se pot asambla piese din metale diferite.
6) Materialele asamblate nu sufera transformari structurale.

T.10.28. Ce temperatura de topire au aliajele utilizate pentru realizarea lipiturilor tari?

> 400 grade Celsius

T.10.29. Ce aliaje cu temperatura de topire mai mica de 400oC sunt folosite cu precadere pentru
realizarea asamblarilor prin lipire?

Aliaje Sn-Pb. Aliaje Ag-Pb-Sn.

T.10.30. Indicati care sunt aliajele utilizate frecvent pentru asamblarile prin lipire de mare
rezistenta?

Aliaje Cu-Zn. Aliaje Ag-Pb-Sn.

T.10.31. Ce aditivi sunt utilizati pentru realizarea asamblarilor prin încleiere?

Elastomeri, fenoli, poliesteri si rasini epoxidice.

T.11.1. Randamentul maxim al cuplei surub-piulita, în cazul în care este îndeplinita conditia de
autofrânare, este aproximativ:
a) 80%; b) 60%; c) 40%.

T.11.2. Transmisia surub-piulita a unui cric este caracterizata de unghiul de frecare aparent
(redus) ' si de unghiul de înclinare medie a spirei pe diametrul mediu 2.
Care este relatia dintre aceste unghiuri ?
a) ' > 2; b) ' <2; c) ' 2.

Factorul , supraunitar, tine seama de solicitarea suplimentara de rasucire produsa în timpul

montajului.
T.11.5. Sa se predimensioneze tija surubului din figura 11.5, cunoscând: F = 1200 N, e = 10 mm
si at = 120 MPa.

d3 nec = 10,485 mm.

T.11.6. Care dintre urmatoarele filete este recomandat ca filet de miscare ?

a) filet metric;
b) filet trapezoidal;
c) filet rotund.

T.11.7. Prin cresterea pasului unui filet trapezoidal:

a) randamentul cuplei filetate scade;
b) randamentul cuplei filetate creste;
c) randamentul cuplei filetate nu este influentat de pas.

T.11.8. Cunoscând, prin masurare, momentul total necesar strângerii unei piulite
(Mtot), cum poate fi evaluat momentul de frecare dintre piulita si suprafata de sprijin?

Sub piulita se introduce un rulment axial si, ca urmare, la însurubare va fi învins

practic doar momentul de frecare dintre spire (Mt1) deoarece frecarea din rulment este
neglijabila. Momentul de frecare dintre piulita si suprafata de sprijin va fi dat de relatia
M2= Mtot - Mt1 


Raspuns correct : C si D
a) momentul de frecare dintre spire la însurubare;
b) momentul de pivotare al piulitei pe suprafata ei de sprijin, cu frecare;
c) momentul la cheie.

T.11.12. La asamblarile filetate prestrânse ce asigura etansarea, forta remanenta de etansare este
cu atât mai mare cu cât:
a) surubul este mai rigid; b) surubul este mai elastic;
c) flansele sunt mai rigide; d) flansele sunt mai elastice.

T.11.13. Asamblarea filetata este o asamblare:

a) prin forma; b) prin frecare;
c) atât prin forma cât si prin frecare.

T.11.14. Daca se noteaza cu 1 randamentul filetului ferastrau si cu 2 randamentul

filetului trapezoidal, ambele având aceeasi panta medie a elicei filetului (2) si acelasi
coeficient de frecare, precizati, care dintre relatiile urmatoare este adevarata:
a) 1<2 b) 1=2 c) 1>2.

T.11.15. Solicitarea de încovoiere, ca solicitare suplimentara a unui surub, apare daca:

a) suprafata de rezemare a capului surubului (sau) a piulitei nu este
perpendiculara pe axa surubului;
b) sarcina este aplicata excentric;
c) asamblarea este solicitata de forte transversale.
T.11.16. Explicati din ce motive tensiunea de întindere din tija surubului prezentat în figura
11.16 nu este constanta pe toata lungimea acestuia.

Tensiunea de întindere nominala din tija surubului nu este constanta pe toata lungimea
acestuia deoarece aria sectiunii tijei este variabila. Mai mult decât atât, în sectiunile A, B si
respectiv C, tensiunea nominala este depasita datorita concentratorului de tensiuni dat de
racordarea de sub capul surubului. Concentratorul din sectiunea D este materializat de
terminarea filetului. În sectiunea E tensiunea de întindere este maxima fiind vorba de prima
spira activa (cea mai încarcata) a piulitei si de concentratorul de tensiuni care este filetul.

T.11.17. Rezistenta la oboseala a unui surub montat cu prestrângere este cu atât mai mare cu cât:
a) surubul este mai rigid si flansele mai elastice;
b) surubul este mai elastic si flansele mai rigide;
c) surubul si flansele au rigiditate maxima;
d) materialul surubului are rezistenta la oboseala (-1) deosebit de ridicata.

T.11.18. Ce utilizare au reperele prezentate în figura 11.18?

În figura a) este reprezentata o saiba plata montata de regula sub piulita strânsa, pentru
asigurarea unei suprafete plane de rezemare. În figurile b)...f) sunt reprezentate saibe elastice,
montate sub piulita strânsa si având rolul de a evita autodesfacerea asamblarii.
T.11.19. Randamentul cuplei filetate este de ordinul:
a) 5%; b) 30%; c) 75%; d) 95%.

T.11.20. Prin prestrângerea unui surub al unei asamblari filetate se modifica diagram
caracteristica (-), comparativ cu montajul fara prestrângere ?

Nu, deoarece deformatiile sunt în domeniul elastic.

T.11.21. Ce caracteristici au solutiile constructive b) si c) comparativ cu varianta a) din figura

11.21?

Variantele b) si c) se refera la suruburi elastice, cu o buna rezistenta la oboseala.

T.11.22. Cum definiti constanta de elasticitate (rigiditatea) pentru una din componentele elastice
ale asamblarii filetate?

T.11.23. Din ce conditie se determina numarul de spire ale unei piulite care participa la o
asamblare filetata de strângere?
a) din conditia de egala rezistenta la întinderea tijei surubului pentru toate
sectiunile caracteristice;
b) din conditia de egala rezistenta între strivirea spirei si întinderea tijei
surubului;
c) din conditia de rezistenta la strivire (tensiune de contact) a spirei.

T.11.24. Din ce conditie se determina numarul de spire ale unei piulite conjugate cu un surub de
miscare?
a) din conditia de rezistenta a spirei la încovoiere;
b) din conditia de rezistenta a spirei la tensiune de contact;
c) din conditia de egala rezistenta a spirei la încovoiere si strivire.
T.11.25. În figura 11.25 sunt reprezentate diagramele caracteristice de deformatie elastica ale
surubului si flanselor pentru o asamblare filetata prestrânsa, supusa la sarcina pulsatorie (forta
din exploatare variaza între 0 si F), în doua variante, I respectiv II. Sa se explice care este
diferenta dintre cele doua variante si implicatiile asupra performantelor asamblarii.

T.11.26. În figura 11.26 sunt reprezentate diagramele caracteristice de deformatie

elastica ale surubului si flanselor pentru o asamblare filetata prestrânsa, supusa la
sarcina pulsatorie (forta din exploatare variaza între 0 si F), în doua variante, I
respectiv II. Sa se explice care este diferenta dintre cele doua variante.
T.11.28. Daca unei asamblari filetate cu strângere initiala i se aplica o forta de exploatare
variabila, dupa un ciclu pulsator, atunci:
a) forta din surub este variabila, dupa un ciclu pulsator;
b) forta din surub este variabila, dupa un cilcu oscilant;
c) forta din surub este variabila, dupa un ciclu alternant simetric;
d) forta din piesele strânse este variabila, dupa un ciclu oscilant.
Ce raspunsuri sunt corecte?

T.11.29. Ce valoare are unghiul format de flancurile unei spire în cazul filetului metric?
a) 30o; b) 45o; c) 55o; d) 60o.

T.11.30. Ce valoare are unghiul format de flancurile unei spire în cazul filetului cu toil
(Whitworth) ?
a) 30o; b) 45o; c) 55o; d) 60o.

T.11.31. Ce avantaje confera solutia constructiva prezentata în figura 11.31?

Se realizeaza elasticizarea piesei în care a fost montat surubul, având ca efect diminuarea
încarcarii primei spire în contact.

T.11.32. Care este principiul asigurarilor împotriva autodesfacerii asamblarilor filetate

din figura 11.32?

Sunt asigurari "prin forma".

T.12.1. În tabelul din figura 12.1 sunt prezentate schematic principalele asamblari de tip arbore-
butuc, indicate cu literele a)...p). Care sunt avantajele, dezavantajele si particularitatile
functionale ale asamblarii a)?

Asamblarea cu bratara elastica prezinta avantajele:

a) montarea si demontarea rapida;
b) transmite momente de torsiune mari si simultan poate prelua si forte axiale;
c) asigura o buna pozitionare a butucului pe arbore;
d) prezinta concentratori de tensiune moderati.
Dezavantajele sunt:
a) nu poate fi utilizata la turatii ridicate;
b) dupa montari si demontari repetate se modifica capacitatea portanta datorita modificarii
coeficientului de frecare;
c) tensiunile din arbore si butuc nu sunt distribuite uniform. În concluzie se utilizeaza la
dispozitive cu actionare manuala sau de mica importanta.
T.12.2. Cum se realizeaza asamblarea cu pana concava din figura 12.1.d)?

Pana concava este înclinata, adica are sectiune variabila. Ca urmare montajul se realizeaza
prin batere axiala.

T.12.3. Referitor la asamblarea f) din figura 12.1, care afirmatii sunt adevarate?
a) poate transmite momente de torsiune;
b) preia (transmite) forte axiale;
c) nu poate fi utilizata la turatii ridicate;
d) asigura pozitionarea butucului pe arbore;
e) concentratorul de tensiune din arbore ese moderat.

T.12.4. De ce asamblarea cu stift longitudinal din figura 12.1.g) transmite momente de torsiune
mai mari decât cea cu pana paralela din figura 12.1.h)?

Concentratorul de tensiuni din arbore este mai redus.

T.12.5. Cu ce scula se poate realiza canalul penei disc reprezentata în figura 12.1.j)?

Freza disc.

T.12.6. Este evident ca asamblarea prin caneluri triunghiulare prezentata în figura 12.1.l) este
superioara asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare, transmitând momente de torsiune mult
mai mari. Ce dezavantaje prezinta aceasta asamblare?

Necesita o deosebita precizie dimensionala (cost ridicat) si nu poate fi frecvent demontata.

T.12.7. Cum se monteaza penele din figurile 12.1.n), o) si p)?

Prin batere axiala, acestea fiind pene înclinate.

T.12.8. În figura 12.8 sunt reprezentate trei asamblari cu inel circular închis cu dubla conicitate
exterioara. Ce avantaje prezinta aceste asamblari?

Avantajele asamblarilor sunt:

a) transmit momente de torsiune mari si pot prelua simultan si forte axiale;
b) asigura o buna pozitionare a butucului pe arbore, existând posibilitatea
deplasarii axiale relative dupa necesitati;
c) centrare deosebit de buna;
d) concentratori de tensiune nesemnificativi;
e) posibilitatea patinarii la suprasarcina.

T.12.9. Din ce motiv nu s-a prevazut o asigurare împotriva autodesfacerii surubului care strânge
saibele conice elastice din figura 12.9?

Saibele elastice, prin a caror strângere se transmite momentul de torsiune au si rolul de

asigurare a surubului împotriva autodesfacerii.

T.12.10. În figura 12.10 sunt reprezentate schematic câteva asamblari arbore-butuc prin presare.
Cum explicati solutiile constructive propuse ?

Prin solutiile constructive propuse se diminueaza substantial concentratorii de tensiune care

apar prin prezenta muchiilor circumferentiale ale butucului strâns pe arbore (fig. R.12.10).
T.13.1. În figura 13.1 este prezentata o articulatie realizata cu ajutorul unui bolt cilindric cu cap.
Cum se numeste reperul S si ce rol are stiftul spintecat (splintul)? Ce ajustaje sunt recomandate
pentru cuplele: 1-bolt si 2-bolt?

Reperul S este o saiba care serveste la rezemarea splintului. Splintul are rolul de a împiedica
desfacerea asamblarii. Daca piesa 2 trebuie sa aiba miscare relativa fata de furca 1, atunci se
poate propune varianta de ajustaje:
1 - bolt; ajustaj cu strângere, de exemplu H7/m6;
2 - bolt; ajustaj cu joc, de exemplu H7/g6.
Se poate realiza ajustaj cu joc în cupla 1-bolt, urmând ca între 2-bolt sa fie, în acest caz, ajustaj
cu strângere.

T.13.2. Cum se monteaza, cum se extrage si ce avantaj are stiftul conic filetat din figura 13.2? Ce
dezavantaj prezinta aceasta asamblare?

Stiftul se monteaza prin batere dupa ce, în prealabil, s-a alezat gaura conica dintr-o singura
trecere, în ambele piese de asamblat. Extragerea stiftului se face prin rotirea piulitei cu o cheie.
Stiftul conic prezinta avantajul pozitionarii perfecte (si centrarii daca este cazul) a pieselor
asamblate. Dezavantajul consta în costul ridicat al stiftului si al alezarii gaurii; cele doua
conicitati (exterioara si interioara) trebuie sa fie identice, pentru siguranta asamblarii.
T.13.3. În figura 13.3 sunt prezentate asamblari cu stifturi filetate. Ce avantaj si ce deyavantaj au
aceste stifturi fata de cele cilindrice netede?

Stifturile filetate au avantajul ca nu permit desfacerea accidentala a asamblarilor si nici

desfacerea acestora datorita vibratiilor.

T.13.4. Sa se comenteze figura 13.4.

Figurile a si b prezinta conturul unor stifturi cu 3, respectiv 4 crestaturi, în stare libera. Prin
batere (asamblare), datorita elasticitatii materialului stifturilor si datorita presiunilor deosebit
de mari care apar pe aripile crestaturilor, acestea se închid, stiftul ajungând sa aiba o sectiune
cvasicirculara. În figura c sunt reprezentate, spatial, presiunile care se exercita pe aripile
crestaturilor, dupa montaj.

T.13.5. În figura 13.5 sunt prezentate doua variante de stifturi elastice:

a) stift tubular elastic;
b) stift însurubat (vedere de sus, frontala).
Ce dezavantaj apare la utilizarea acestor mijloace rapide si sigure de asamblare?

Tensiunile de contact pe muchiile libere ale stifturilor, în contact cu alezajele corespunzatoare

sunt deosebit de mari, alterând geometria gaurilor respective. Demontarea se face cu zgârierea
suprafetelor. Desigur, se recomanda rotunjirea muchiilor libere ale stifturilor.
T.13.6. Ce rol pot îndeplini stifturile si bolturile?

Bolturile se utilizeaza de obicei pentru realizarea articulatiilor. Stifturile realizeaza

pozitionarea sau centrarea a doua piese, asigura împiedicarea rotirii sau deplasarii axiale a
butucului unei roti pe arborele sau, realizeaza solidarizari de repere, asigura unele asamblari
filetate contra desfacerii. Exista de asemenea si stifturi de siguranta (de exemplu, la unele
cuplaje cu flanse).De regula, stifturile de dimensiuni mari se numesc tot bolturi.

T.13.7. Ce conicitati sunt admise la stifturile tronconice netede? Este obligatorie respectarea
conditiei de autofrânare?

Este obligatorie respectarea conditiei de autofrânare. Conicitatile recomandate sunt în

domeniul 1/100 ... 1/50.

T.13.8. Indicati câteva materiale din care pot fi realizate stifturile si bolturile.

OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45, OSC 8.

T.13.9. Sa se precizeze solicitarile care apar în sectiunile 1…5 ale unei asamblari cu bolt de
articulatie, pe baza figurii 13.9.

Pe suprafata 1 - tensiune de contact;

Pe suprafetele 2 - tensiune de contact;
În sectiunea 3 - încovoiere maxima;
În sectiunile 4 si 5 - forfecare.
S-a presupus ca între tirant si furca exista joc lateral.
T.13.10. Momentul de torsiune Mt este transmis de la arbore la butuc prin intermediul stiftului
transversal (fig.13.10). Ce tensiuni apar în sectiunile 1’-1” si 2’-2”?
a) de forfecare; b) de încovoiere;
c) de rasucire; d) de strivire.
Cât sunt rapoartele D/d si ds/d în cazul în care butucul este din otel, respective din fonta iar stiftul
din otel ?

Raspunsul corect este a).

Pentru butuc din otel: D/d = 2;
Pentru butuc din fonta: D/d = 2,5;
Se mai recomanda ds/d = 0,2 ... 0,3.
T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei
pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
de contact?
a) de lb; b) de lp; c) de la.

T.14.2. În care din sectiunile indicate apar tensiuni de contact pentru asamblarea cu pana paralela
reprezentata în figura 14.2?
a) 3-4; b) 2-5; c) 1-2 si 4-5; d) 2-3 si 5-6.

T.14.3. Sa se verifice asamblarea dintre un arbore si un butuc cu pana paralela cu

capete drepte, în vederea transmiterii unui moment de torsiune Mt = 20.000 Nmm.
Se cunnosc: d = 15 mm - diametrul arborelui, b = 5 mm - latimea penei, h = 5 mm -
înaltimea penei si l = 20 mm - lungimea penei. Tensiunea admisibila la strivire este as
= 80 MPa iar tensiunea admisibila la forfecare este af = 60 MPa.
T.14.4. Identificati varianta corecta referitoare la modalitatile de realizare a canalelor pentru o
pana paralela (în butuc si respectiv în arbore):
a) frezarea butucului; frezarea arborelui;
b) frezarea butucului; mortezarea arborelui;
c) frezarea arborelui; strunjirea butucului;
d) frezarea arborelui; mortezarea butucului;
e) frezarea arborelui; brosarea butucului;
f) mortezarea arborelui; frezarea butucului.

Raspuns correct : D sau E

T.14.5. Sectiunea transversala (b x h) a penelor paralele este standardizata. Ce dezavantaje ar

produce utilizarea unor pene nestandardizate? În figura 14.5 b) este reprezentata o sectiune
standardizata; în figurile a) si c) sectiunile sunt arbitrare.

În cazul a) pana poate fi smulsa sub efectul momentului de torsiune transmis. În cazul c),
canalul penei reprezinta un imens concentrator de tensiuni pentru arbore.

T.14.6. Ce avantaje si ce dezavantaj prezinta asamblarea cu pana concava înclinata (cu

prestrângere) reprezentata în figura 14.6, comparativ cu o asamblare prin pana paralela ?

Pana transmite momente de torsiune foarte mari, comparativ cu o pana paralela si permite
patinarea la suprasarcina. Ca dezavantaj major indicam ovalizarea butucului, în cazul
prestrângerii exagerate a penei (prin batere).
T.14.7. Indicati ce tensiuni apar în (pe) pana disc reprezentata în figura 14.7.

Ca si la pana paralela apar tensiuni superficiale de contact (strivire) si de forfecare.

T.14.8. În figura 14.8 este reprezentata o asamblare cu pana înclinata plata, montata prin batere
axiala. La ce situatii se refera distributiile de tensiuni din figurile b) si c)? Ce dezavantaje au
penele înclinate înalte, plate sau concave?

În figura b) este reprezentata distributia de presiuni la prestrângere; în c) distributia de

presiune este modificata sub actiunea momentului de torsiune transmis. Penele înclinate,
indiferent de forma lor în sectiune transversala, produc ovalizarea butucului si nu permit
functionarea asamblarii la turatii ridicate.
T.14.9. În figura 14.9 a este reprezentat un canal pentru o pana paralela practicat în arbore cu
freza deget iar în 14.9.b unul realizat cu freza disc. Comparati cele doua variante constructive.

Concentratorii de tensiune, pentru solicitarea de rasucire, sunt identici, cele doua sectiuni
transversale având aceleasi dimensiuni standardizate. Concentratorul de tensiuni de încovoiere
pentru cazul a) este mult mai mare decât cel din b). Pe de alta parte, canalul din b) este mai
lung decât cel din a) si aceasta solutie nu este posibil de realizat pentru oricare arbore.

T.14.10. Ce sugereaza figura 14.10?

Tensiunea de încovoiere i este mult mai mare în dreptul canalului de pana realizat cu freza
deget (figura 14.10 a), comparativ cu zona (fibra) diametral opusa. Aceeasi observatie si în ceea
ce priveste tensiunea de rasucire t (figura 14.10.b).

T.14.11. Ce recomandare se poate face în cazul în care este necesara utilizarea a doua pene
paralele pentru acelasi butuc?
a) unghiul dintre pene sa fie 900;
b) unghiul dintre pene sa fie 1200;
c) unghiul dintre pene sa fie 1800.
Raspuns correct A sau B
T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare?
a) cele din seria usoara;
b) cele din seria mijlocie;
c) cele din seria grea;
d) capacitatea portanta, adica momentul de torsiune transmisibil, nu depinde de seria canelurilor
ci de lungimea asamblarii si de materialele din care sunt realizate arborele si butucul canelat.

T.15.2. Clasificarea asamblarilor canelate (STAS 1770-80) pentru "seria grea" se face dupa
criteriul:
a) modul de centrare al butucului pe arbore si marimea momentului transmis, comparativ cu cel
capabil al arborelui;
b) marimea momentului transmis, comparativ cu cel capabil al arborelui si posibilitatea de
deplasare a butucului pe arbore sub sarcina;
c) marimea absoluta a momentului transmis si posibilitatea de deplasare a butucului pe arbore în
gol si sub sarcina. Ce varianta este corecta?

T.15.3. Comparativ cu asamblarea arbore-butuc prin pana paralela, asamblarea prin caneluri
prezinta la o rezistenta la oboseala a arborelui:
a) mai mica;
b) mai mare;
c) asamblarea prin caneluri nu este solicitata la oboseala, datorita dispunerii echiunghiulare a
canelurilor pe arbore.

T.15.4. Ce profil pot avea canelurile?

a) dreptunghiular; b) triunghiular; c) în arc de cerc;
d) evolventic; e) cicloidal; f) patrat;
g) rotund.
T.15.5. Cum poate fi realizata centrarea arbore-butuc în cazul asamblarii prin caneluri?

T.15.6. Indicati pe scurt performantele si utilitatea asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare,

triunghiulare si evolventice.

Canelurile dreptunghiulare sunt cele mai frecvent întâlnite datorita costului de

fabricatie relativ redus.
Canelurile triunghiulare, deosebit de rezistente la încovoiere, sunt potrivite pentru
asamblari fixe care au de preluat momente de torsiune mari si cu socuri. Prezenta unui numar
mare de proeminente cu înaltime redusa permite o pozitionare relativa unghiulara precisa a
pieselor de asamblat.
Canelurile cu profil evolventic sunt mai avantajoase sub aspect tehnologic, prelucrarea
canelurilor pe arbore facându-se cu scule folosite anterior la fabricarea rotilor dintate, dar
care nu mai corespund cerintelor de precizie ale acelui scop.

T.15.7. Completati coloana a doua din tabelul de mai jos.

a) inferior; b) egal; c) egal.

T.15.8. Care este solicitarea principala a unei caneluri?

a) încovoiere; b) forfecare; c) tensiune de contact;
d) întindere; e) tensiune hertziana; f) rasucire.
T.15.9. Comentati solutiile de fixare axiala a butucului canelat din figurile 15.9 a) si b).

Fixarea axiala reprezentata în figura 15.9.a este mai sigura decât cea din figura 15.9.b. Solutia
din b se utilizeaza însa atunci când nu este posibila, din diferite motive, folosirea umarului
arborelui.

T.15.10. Ce reprezinta figura 15.10?

a) capatul filetat al unui surub;
b) capatul poligonal al unui arbore;
c) capatul canelat al unui arbore.

Se face ipoteza ca numai 75% din suprafata de contact a canelurilor este portanta, tinând cont
de erorile de executie posibile.

T.15.12. Ce avantaje au asamblarile cu arbori poligonali, comparativ cu asamblarile prin pana

paralela sau prin caneluri?

Se reduc substantial concentratorii de tensiune, creste rezistenta la oboseala a arborilor si se

realizeaza o centrare deosebit de buna.
T.15.13. În figura 15.13 sunt schematizate trei sectiuni de arbori poligonali. Care dintre acestea
are capacitatea portanta mai mare, la aceeasi lungime a butucului? Se presupune ca în toate
cazurile latura a a poligonului este aceeasi si ca, datorita jocului dintre arbore si butuc, fetele
asamblarii se încarca doar pe jumatate din suprafata, distributia tensiunii de contact fiind liniara.
T.16.1. Asamblarea pe con (figura 16.1) asigura transmiterea momentului de torsiune de la
arbore la butuc (sau invers) prin:
a) momentul de frecare ce apare pe suprafata tronconica;
b) forta de frecare uniform distribuita pe suprafata tronconica;
c) prin efectul strângerii elastice pe suprafata tronconului aparând o presiune
(tensiune de contact) uniform distribuita. Care afirmatie este corecta?

Unghiurile <5o sunt, de obicei, inferioare unghiului de frecare. Ca urmare, asamblarea nu se

poate demonta foarte usor. Apare, la valori mici ale lui , avantajul unor forte axiale de
strângere, foarte reduse, la montaj,.

T.16.3. Ce avantaje prezinta o asamblare pe con?

a) Montare/demontare usoara;
b) asigura posibilitatea de patinare la suprasarcina;
c) nu exista practic concentratori de tensiuni;
d) centrarea butucului este perfecta.

T.16.4. Ce dezavantaje prezinta o asamblare pe con?

a) Nu poate fi utilizata pentru diametre foarte mari datorita imperfectiunilor de

executie; se poate ajunge la situatia în care conul exterior al arborelui si cel interior al
butucului nu sunt identice, tensiunea de contact nefiind uniform distribuita, ceea ce duce
la micsorarea momentului capabil; b) necesitatea unui element suplimentarpentru
strângerea axiala;
c) necesitatea asigurarii asamblarii (de exemplu cu pana disc) în cazul montarilor si
demontarilor repetate; d) dificultati constructive în cazul în care butucul nu se gasste la
capatul arborelui.
T.16.5. Asamblarea arbore-butuc cu inele tronconice (fig. 16.5.a) si b)) prezinta numeroase
avantaje, comparativ cu asamblarile prin forma (pene paralele sau caneluri) si chiar comparativ
cu asamblarea simpla pe con. Enumerati avantajele respective.

Avantaje ale asamblarii cu inele tronconice:

a) pastrarea integrala a sectiunii arborelui (lipsa concentratorilor de tensiuni);
b) posibilitatea schimbarii pozitiei axiale a butucului;
c) montarea si demontarea usoara;
d) centrarea perfecta a butucului fata de arbore;
e) posibilitatea patinarii la suprasarcina.
Utilizând mai multe perechi de pene pot fi trasnsmise momente de torsiune deosebit de mari.

T.16.6. Ce dezavantaje prezinta asamblarile cu inele tronconice?

Asamblarile cu inele tronconice nu pot functiona mult timp la suprasarcina - prin patinare
producându-se încalzirea lor, si eventual gripajul.Fortele axiale necesare strângerii sunt
deosebit de mari.

T.16.7. Pentru a mari momentul de torsiune transmis se utilizeaza mai multe perechi de inele
tronconice (fig. 16.7). Cum se explica faptul ca la perechile de inele inseriate scade progresiv
capacitatea portanta?

Forta axiala aplicata primei perechi de inele (din stânga figurii 16.7) se diminueaza de la o
pereche la alta fiind "consumata" prin frecarea cu arborele si butucul. Ca urmare se
micsoreaza si presiunile de pe fetele active ale inelelor.
Raspuns correct : C si D

T.16.9. Cum se indica abaterea de forma pe con?

Raspuns correct : B

T.16.10. Ce asigurare contra desfacerii se poate aplica la un arbore cu capat conic filetat?
a) piulita si contra piulita;
b) piulita crenelata si saiba de siguranta;
c) piulita crenelata si cui spintecat;
d) saiba simpla cu margini rasfrânte;
e) saiba Grower (elastica).
RT.16.10. a), c) sau e).
T.17.1. Ce sunt asamblarile arbore-butuc prin strângere proprie?

Asamblarile prin strângere elastica proprie sunt realizate prin apasarea reciproca a pieselor pe
suprafete de contact plan sau pe suprafete de contact cilindrice folosind numai diferentele de
dimensiuni corespunzatoare ajustajelor presate, fara elemente intermediare suplimentare.
Daca strângerea determina deformatii plastice ea este nedemontabila.

T.17.2. Indicati câteva exemple de utilizare a asamblarilor cu strângere proprie (prin presare).

Asamblari realizate prin presare:

a) bandajul unei roti pentru vagoanele de cale ferata cu discul rotii respective;
b) coroana dintata din bronz cu corpul (discul) rotii din fonta sau otel;
c) fusul de manivela cu manetonul acesteia;
d) arbori cotiti realizati din mai multe bucati.

T.17.3. Ce avantaje prezinta asamblarile prin presare?

Avantajele asamblarilor prin presare (cu strângere proprie) sunt:

a) posibilitatea transmiterii unor eforturi (îndeosebi momente de torsiune) deosebit de mari
inclusiv variabile;
b) o buna centrare a pieselor conjugate (arbore/butuc);
a) economie de material, prin lipsa elementelor intermediare de asamblare;
d) posibilitatea patinarii la suprasarcina.

T.17.4. Ce dezavantaje prezinta asamblarile cu strângere proprie?

Dezavantajele asamblarilor cu strângere proprie sunt:

a) dificultati la montare si demontare;
b) posibilitatea deteriorarii suprafetelor în contact la demontare repetata sau în cazul patinarii
la suprasarcina;
c) obtinerea de strângeri diferite la aceleasi dimensiuni nominale si la acelasi ajustaj, datorita
câmpurilor de toleranta ale pieselor asamblate.

T.17.5. Pe baza figurii 17.5 în care este reprezentata o asamblare presata exprimati strângerea
elastica minima Smin.

T.17.6. Ce sunt asamblarile fretate spre deosebire de cele presate?

Asamblarile realizate la rece prin împingere longitudinala (prin introducerea fortata axiala a
piesei cuprinse în cea cuprinzatoare sau invers), sunt cunoscute sub denumirea de asamblari
presate.Asamblarile realizate prin deplasarea radiala a suprafetelor de contact, ca rezultat al
contractiei piesei cuprinzatoare încalzite în prealabil, sau al dilatatiei piesei cuprinse subracite
în prealabil poarta numele de asamblari fretate.
T.17.7. Determinarea presiunii minime pentru asamblarile arbore-butuc prin presare se face
luând în considerare unele dintre urmatoarele solicitari:
a) momentul de torsiune;
b) forta axiala;
c) forta radiala;
d) momentul de torsiune si forta axiala;
e) momentul de încovoiere si forta radiala;
f) momentul de torsiune si forta radiala.

Raspuns correct : B

Raspuns correct : C

Raspuns correct : D
T.17.11.Care sunt corectiile adaugate strângerilor teoretice (minima si maxima), pentru stabilirea
strângerilor totale (corectate) la o asamblare presata?

a) Corectia de rugozitate; tine seama de faptul ca suprafetele conjugate ale

arborelui si butucului nu sunt perfect netede.
b) Corectia de dilatare; ia în considerare faptul ca, în exploatare, arborele si
butucul ar putea functiona la temperaturi diferite;
c) Corectia deformatiilor pieselor asamblate sub sarcina; deformatiile radiale
ale arborelui si butucului pot diminua strângerea de la montaj.

T.17.12. Figura 17.12 se refera la starea de tensiuni care apare într-o asamblare presata. Ce
reprezinta tensiunile notate cu a, b si c?

a) tensiunea radiala;
b) tensiunea tangentiala (de compresiune) a arborelui;
c) tensiunea tangentiala (de întindere) a butucului.
T.18.1. Care dintre caracteristicile de mai jos sunt necesare otelurilor pentru arcuri?
a) rezistenta înalta la rupere; b) rezistenta înalta la curgere;
c) rezistenta înalta la oboseala; d) alungire ridicata la rupere;
e) proprietati amagnetice; f) modul de elasticitate ridicat;
g) dilatatie termica redusa; h) rezistenta la temperaturi înalte;
i) rezistenta la coroziune; j) independenta comportarii elastice fata de temperatura.

Obligatorii sunt: a), c) si f). În functie de conditiile de exploatare mai pot fi necesare: e), g) h), i)
si j).

T.18.2. Ce avantaje au arcurile disc în comparatie cu arcurile elicoidale cilindrice de

compresiune?

Avantajele arcurilor disc fata de cele elicoidale cilindrice sunt:

a) gabarit redus;
b) înmagazineaza energie mecanica ridicata, la sageti reduse;
c) permit disiparea energiei mecanice prin frecare (histerezis mecanic);
d) au în functie de regimul de îmcarcare, caracteristici forta-sageata cu alura diferita. În figura
R.18.2a este prezentat un arc disc, cu elementele geometrice caracteristice. În figura R.18.2b
sunt reprezentate diferite caracteristici forta-sageata, în functie de parametrul geometric. În
figura R.18.2c apar modalitatile de aranjare a pachetelor de arcuri disc, fiecare având
caracteristici proprii, inclusinv câte una liniara.

T.18.3. La sarcina constanta arcurile de cauciuc au caracteristici deformatie-timp (f-t) dupa

modelele din figura 18.3. Care varianta este corecta?

Raspuns correct : A

T.18.4. Reprezentati grafic caracteristica sistemului de arcuri din figura 18.4.

T.18.5. Solicitarea principala din spira arcurilor cilindrice elicoidale de compresiune este:
a) rasucirea; b) compresiunea;
c) încovoierea; d) întinderea.

T.18.6. Solicitarea principala din elementele arcurilor cu foi multiple este de:
a) rasucire; b) compresiune;
c) încovoiere; d) întindere.

T.18.7. Care este arcul a carui caracteristica este reprezentata în figura 18.7?
a) arc cu foi multiple; b) arc cilindric elicoidal;
c) arc inelar; d) arc din elastomeri.

T.18.8. Care este arcul a carui caracteristica este reprezentata în figura 18.8?
a) arc cilindric elicoidal; b) arc bara de torsiune;
c) arc inelar; d) arc cu foi multiple;
e) arc din elastomeri.

T.18.9. Din n lamele de arc de sectiune identica bxh, nesolidarizate între ele, se
formeaza un pachet încastrat la un capat, solicitat ca în figura 18.9. Care este expresia
tensiunii de încovoiere din sectiunea încastrarii?

Raspuns correct : A

T.18.10. Fie un sistem compus din z arcuri elicoidale concentrice, fiecare având aceeasi înaltime
libera, executate din sârme cu diametrele d1, d2, ..., dz si având diametrele medii de înfasurare
Dm1, Dm2, ..., Dmz. Daca încarcarea sistemului se face prin forta F, care sunt ipotezele pe care le
puteti indica pentru a afla forta care solicita fiecare arc?

Se recomanda utilizarea aceluiasi material pentru fiecare arc; se constata ca toate arcurile vor
avea aceeasi sageata. Se recomanda ca indicele arcurilor (i=Dm/d) sa fie unic. Se face ipoteza ca
tensiunea maxima (t max) din fiecare arc va avea aceeasi valoare.
O conditie suplimentara este ca înaltimea de blocare sa fie aceeasi: n1d1=n2d2=...=nzdz.
T.18.11. Fie dispozitivul schitat în figura 18.11. Care dintre caracteristicile prezentate este
adevarata?

Raspuns correct : E

T.18.12. Analizati comparativ doua solutii de suspensie pentru un autovehicul: prima, folosind
un arc elicoidal cilindric (varianta I); cea de-a doua, folosind un arc cu foi multiple (varianta II).

Arcul cu foi multiple nu necesita un amortizor suplimentar. Acest arc prezinta siguranta
sporita si preia mai bine sarcini mari si cu soc. Suspensia cu arc cu foi este însa prea rigida si
prezinta un gabarit relativ ridicat.

T.18.13. In figura 18.13 sunt reprezentate trei solutii pentru un arc lamelar. Ordonati crescator
aceste solutii din punct de vedere al coeficientului de utilizare volumica, v.

ACB
T.18.14. Se cunoaste ca la arcurile disc unghiul de înclinare a suprafetelor active () este uzual
de 14o. Justificati alegerea acestei valori. În fig. 18.14 sunt reprezentate principalele elemente
geometrice ale unui astfel de arc. Se face observatia ca, de obicei, aceste arcuri se monteaza în
pachete.

Este evident ca, cu cât unghiul este mai mic, cu atât performantele (capacitatea de
amortizare) arcului sunt mai bune; limitarea inferioara este impusa de evitarea autoblocarii
arcului ce poate apare când <(fiind unghiul de frecare). Cum, uzual, coeficientul de
frecare OL/ OL<0,2 (ceea ce corespunde unui unghi de frecare  11,2o), s-a adoptat pentru
siguranta valoarea =14o.

T.18.16. Comparati arcurile lamelare din figura 18.16 cu referire la: tensiunea maxima de
încovoiere, sageata si coeficientul de utilizare volumetric kv.
T.18.17. Caracteristica din figura 18.17 se refera la ciclul histerezis pentru un arc din cauciuc
(elastomer). Cum explicati faptul ca aria închisa de curba încarcaredescarcare descreste pe
masura ce creste numarul ciclurilor de solicitare?

La încarcari si descarcari repetate, buclele de histerezis nu se suprapun: bucla corespunzatoare

primului ciclu are suprafata cea mai mare; la ciclurile ulterioare aceasta arie scade, atingând
valoarea minima dupa stabilizarea proprietatilor elastice.

T.18.18. Ce reprezinta aria dublu hasurata din figura 18.18 prezentând caracteristica unui arc
inelar?

Lucrul mecanic consumat prin frecare (energie disipata în mediul exterior).

T.18.19. Ce solicitare are arcul lamelar din figura 18.19? Cum se numeste dispozitivul desenat?

Arcul lamelar este solicitat la încovoiere. În figura este reprezentat un dispozitiv pentru
segmentarea miscarii de rotatie (dispozitiv cu clichet).
T.18.20. In figura 18.20 este reprezentat capatul liber al unui arc de foi (multilamelar).
Ce avantaj confera rezemarea elastica a acestuia?

Pe lânga energia disipata prin frecarea dintre foi se mai absoarbe o parte din energia de soc a
încarcarii si prin frecarile interne din blocul de cauciuc al rezemarii.

T.18.21. La ce solicitare se refera diagrama alaturata arcului elicoidal cilindric flexional din
figura 18.21? Cum explicati cresterea momentului respectiv?

Sârma arcului este solicitata la încovoiere. Cu cât creste încarcarea P, cu atât creste momentul
de încovoiere. Momentul creste pe masura ce arcul are tendinta de micsorare a diametrului de
înfasurare.
Raspuns correct : C

Raspuns correct : C

T.19.3. Care este diferenta dintre o osie si un arbore?

Pe lânga încovoiere, arborele este solicitat si la rasucire.

T.19.4. Pentru a evita fenomenul de vibratie flexionala a arborilor orizontali, care lucreaza la
turatii înalte, se utilizeaza:
a) arbori elastici;
b) arbori rigizi;
c) nu are importanta rigiditatea arborelui, dar trecerea prin zona de rezonanta trebuie sa fie facuta
cu acceleratie unghiulara mica.
T.19.5. Cu referire la ruperea unui arbore, ce reprezinta figura 19.5?

Figura 19.5 reprezinta o sectiune printr-un arbore rupt prin osobeala, la un ciclu alternant
simetric. Initial, fisurarea s-a produs în punctele diametral opuse (nord-sud) si s-a propagat
spre centru pâna când sectiunea portanta s-a diminuat prea mult, producându-se ruperea.
Dupa rupere se observa ca sectiunile nehasurate sunt lucioase, sectiunea hasurata fiind evident
neregulata si cu aspect mat.

T.19.6. Ce rol au inelele elastice din figura 19.6?

Inelele elastice de rezemare excentrice pentru arbori (plane sau curbate) au rolul de a pozitiona
rotile montate pe acestia; se realizeaza din oteluri de mare rezistenta, cu tensiunea de
elasticitate foarte ridicata.

T.19.7. Ce difera la solutiile constructive de arbore din figura 19.7.a) si b)?

La varianta constructiva b) salturile de diametru sunt racordate, trecerea de la o sectiune la

alta este progresiva (deci s-au diminuat concentratorii de tensiune). Ca urmare, rezistenta la
oboseala a arborelui b) este mult superioara.
T.19.8. Care este relatia de predimensionare a unui arbore de uz general?

T.19.9. Comentati solutiile constructive de arbori prezentati pe coloanele a), b) si c) ale figurii
19.9.

În coloana a) sunt prezentate doua variante de arbore: plin si tubular. În cea dea doua coloana
este vorba de arborii de egala rezistenta la încovoiere conform calculelor consacrate. În
coloana c) sunt materializati arborii de egala rezistenta într-o varianta tehnica.

T.19.10. Cu ce relatie se dimensioneaza un arbore de masina-unealta?

T.19.11. Este posibila realizarea arborilor din fonta sau din otel turnat?

Da. Executarea arborilor din fonta sau oteluri turnate aduce importante economii de material
si manopera. Pe de alta parte aceste materiale au capacitate ridicata de amortizare a vibratiilor
si prezinta o sensibilitate mai redusa la efectul de concentrare a tensiunilor. Arborii astfel
realizati se acomodeaza mai usor la mici abateri de la liniaritatea lagarelor.
Rezistenta acestora este însa mai redusa decât a arborilor din otel laminat sau forjat.
T.19.12. Ce greseala s-a facut la realizarea arborelui din figura 19.12?

Nu este recomandabila realizarea canalelor de pana pe aceeasi generatoare, fiecare din acestea
fiind un important concentrator de tensiuni; realizarea tehnica prezentata duce la amplificarea
efectelor concentratorilor de tensiune.

T.19.13. Valoarea admisibila a sagetii înregistrate de un arbore este dependenta de natura masinii
care îl încorporeaza. Daca l [mm] este distanta dintre reazemele arborelui, care este sageata
admisibila pentru un arbore de uz general?

Raspuns correct : A

Raspuns correct : B

T.19.15. Pentru arborele prezentat în figura 19.15 se poate determina turatia critica dupa una din
relatiile de mai jos. Care este cea corecta ?

Raspuns correct : C

Raspuns correct : E
T.19.17. Care este ciclul dupa care se produc tensiunile de încovoiere la un arbore?
a) depinde de natura masinii motoare si a celei antrenate;
b) pulsator;
c) alternant simetric;
d) oscilant.
Argumentati raspunsul folosind figura 19.17.

c). Se observa ca fibra inferioara a arborelui din figura sufera o întindere; dupa o rotire a
arborelui cu o jumatate de tura aceeasi fibra va fi comprimata.

T.19.18. La ce se refera solutiile constructive prezentate în figura 19.18?

Este vorba de diminuarea concentratorului de tensiune dat de saltul de diametru. Se evita

simultan si contactul imperfect "muchie pe muchie".