LP 2 Exobaza este împărţită în trei zone:
1.Partea anterioară-este formată din palatul
dur şi arcada alveolo-dentară superioară.
EXOBAZA 2.Partea mijlocie-este situată între marginea
posterioară a palatului dur şi linia orizontală
care trece tangent la marginea anterioară a
găurii occipitale mari.
3. Partea posterioară
Palatul dur. 1. procesul palatin al maxilarului; 2. os incisiv; 3. fosa incisivă; 4.
sutura incisivă; 5. gaura incisivă; 6. procesul alveolar al maxilarului; 7. torusul
palatin; 8. sutura palatină mediană; 9. procesul piramidal al palatinului; 10.
cârligul pterigoidian; 11. creasta palatină; 12. spina nazală posterioară; 13.
sutura palatină transversă; 14, 15. găurile palatine mici; 16. gaura palatină
mare; 17. şanţ palatin;
PALATUL DUR (PALATUL OSOS)
GeneralităţiPalatul dur este limitat antero-lateral de arcada alveolo-dentară superioară şi
posterior de margin. ile posterioare ale lamelor orizontale ale oaselor palatine. Ele este
constituit din procesele palatine ale oaselor maxilare şi din lamele orizontale ale oaselor
palatine.
SUTURI:
1.Sutura cruciformă este formată din sutura palatină transversă şi sutura palatină mediană.
a.sutura palatină transversă (între lamele orizontale ale oaselor palatine şi
procesele palatine ale oaselor maxilare).
b.sutura palatină mediană are o porţiune anterioară intermaxilară şi una
posterioară interpalatină. Sutura intermaxilară este formată prin articularea proceselor
palatine ale oaselor maxilare. Sutura interpalatină este formată prin articularea lamelor
orizontale ale oaselor palatine.
2.Sutura incisivă este inconstantă şi se formează din articularea osului incisiv cu restul
procesului palatin al osului maxilar.
3.Sutura interincisivă este prezentă uneori pe linia mediană la nivelul osului incisiv.
SUPRAFEŢE ŞI ELEMENTE OSOASE:
1.Lamele orizontale ale oaselor palatine. Faţa palatină constituie 1/4 posterioară a
palatului dur.Ea prezintă în apropierea marginii posterioare creasta palatină pe care se
inseră fibre din muşchiul tensor al vălului palatin. Marginea anterioară se articulează cu
procesul palatin al osului maxilar. Marginea medială se articulează cu cea opusă printr-o
suprafaţă patrulateră rugoasă. Extremitatea lor posterioară formează spina nazală
posterioară pe care se inseră muşchii uvulei. Marginea posterioară este concavă posterior şi
pe ea se inseră aponevroza palatină şi muşchiul tensor al vălului palatin.
2.Procesele palatine ale oaselor maxilare sunt lame triunghiulare ce contribuie la formarea
2/3 anterioare a palatului dur şi a podelei cavităţii nazale. Faţa inferioară a fiecărui proces
este concavă şi prezintă numeroase depresiuni determinate de glandele palatine, iar lateral
este parcursă de un şanţ palatin, oblic antero-medial (uneori divizat în două sau trei şanţuri
de către spine palatine); şanţul palatin este străbătut de nervul şi de vasele palatine mari.
Prin articularea celor două procese palatine pe linia mediană, apare o proeminenţă
longitudinală numită torus palatin. Între cele două procese palatine în partea anterioară se
află fosa incisivă în care se deschid cele două găuri incisive. Gaura incisivă conţine nervul
nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari
3.Feţele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor maxilare prezintă fiecare torusul
maxilar (o proeminenţă din dreptul molarilor superiori).
4.Feţele inferioare ale proceselor piramidale ale oaselor palatine la nivelul cărora se
deschid canalele palatine mici ce conţin vasele şi nervii palatini mici.

Palatul dur. 1. procesul palatin al maxilarului; 2. os incisiv; 3. fosa incisivă; 4. sutura
interincisivă; 6. procesul alveolar al maxilarului; 7. torusul palatin; 8. sutura palatină
mediană; 9. procesul piramidal al palatinului; 10. cârligul pterigoidian; 11. creasta
palatină; 12. spina nazală posterioară; 13. sutura palatină transversă; 14, 15. găurile
palatine mici; 16. gaura palatină mare; 17. şanţ palatin; 18. lama orizontală a palatinului;
ORIFICIILE ŞI COMUNICĂRILE
PALATULUI DUR
1.Fosa incisivă este situată în partea anterioară a
suturii intermaxilare. La nivelul ei se află găurile
incisive laterale prin care se deschid canalele
incisive ce conţin fiecare ramuri terminale din
vasele palatine mari şi nervul nazopalatin. La unele
cranii se observă în pereţii anterior şi posterior al
fosei incisive găuri incisive mediane (nervul
nazopalatin stâng trece prin gaura incisiva
anterioară şi cel drept trece prin cea posterioară).
Prin canalele incisive palatul dur comunică cu
cavitatea nazală.
2.Gaura palatină mare se află posterior de sutura
palatină transversă, medial de extremitatea
posterioară a procesului alveolar al osului maxilar.
Acest orificiu reprezintă deschiderea inferioară a
canalului palatin mare prin care se stabileşte o
comunicare cu fosa pterigopalatină.Gaura palatină
mare conţine vasele şi nervul palatine mari.
3.Găurile palatine mici sunt în număr de
două şi se află la nivelul procesului piramidal al
osului palatin, posterior de gaura palatină mare.Ele
sunt orificiile inferioare ale canalelor palatine mici
prin care se stabileşte o comunicare cu fosa
pterigopalatină. Canalele conţin vasele şi nervii
palatini mici.
PARTEA MIJLOCIE A EXOBAZEI

Exobaza. 1. sutura interincisivă; 2. osul incisiv; 3. sutura palatină mediană; 4. procesul alveolar al
maxilarului; 5. procesul palatin al maxilarului; 6. sutura palatină transversă; 7. şanţul palatin; 8. fisura
orbitală inferioară; 9. creasta infratemporală; 10. faţa infratemporală a maxilarului; 11. aripa mare a
sfenoidului; 12. arcada zigomatică; 13. scuama temporalului; 14. gaura ovală; 15. gaura spinoasă; 16. fisura
pietro-timpanică; 17. fisura pietro-scuamoasă; 18. tuberculul articular; 19. fisura timpano-scuamoasă; 20.
fosa mandibulară; 21. osul timpanic; 22. procesul stiloid; 23. procesul mastoidian; 24. gaura
stilomastoidiană; 25. canalele carotico-timpanice; 26. incizura digastrică; 27. eminenţa juxtamastoidiană;
28. şanţul arterei occipitale; 29. ostium introitus; 30. fosa jugulară; 31. foseta condilară posterioară; 32. linia
nucală superioară; 33. protuberanţa occipitală externă; 34. linia nucală inferioară; 35. scuama occipitalului;
36. canalul hipoglosului; 37. creasta occipitală externă; 38. condilul occipital; 39. gaura jugulară; 40.
orificiul inferior al canaliculului timpanic; 41. orificiul inferior al canalului carotic; 42. canalul
musculotubar; 43. tuberculul faringian; 44. fosa scafoidă; 45. lama medială a procesului pterigoid; 46.
canalul palatovaginal; 47. canalul vomerovaginal; 48,49. găurile palatine mici; 50. choana; 51. spina nazală
posterioară; 52. cârligul pterigoidian; 53. gaura palatină mare; 54. gaura incisivă; 55. fosulla petrosa;

Osul temporal (vedere inferioară). 1. procesul zigomatic al osului temporal; 2. scuama
temporalului; 3. tuberculul articular; 4. fosa mandibulară; 5. prelungirea inferioară a tegmen
tympani; 6. şanţul tubar; 7. orificiul canalului musculotubar; 8. orificiul inferior al canalului carotic;
9. orificiile canaliculelor carotico-timpanice; 10. fossula petrosa; 11. deschiderea canaliculului
cohleei; 12. orificiul inferior al canaliculului timpanic; 13. ostium introitus; 14. fosa jugulară; 15.
şanţul arterei occipitale; 16. eminenţa juxtamastoidiană; 17. incizura digastrică; 18. procesul
mastoidian; 19. gaura stilomastoidiană; 20. procesul stiloid; 21. fisura pietro-timpanică; 22. osul
timpanic; 23. porul acustic extern; 24. fisura timpano-scuamoasă; 25. fisura pietro-scuamoasă;
Alte orificii ale părţii mijlocii ale exobazei:
Fisura orbitală inferioară este limitată superior de aripa mare a sfenoidului, inferior de
osul maxilar şi de procesul orbital al osului palatin iar lateral de osul zigomatic sau sutura
zigomatico-maxilară. Prin fisura orbitală inferioară trec spre orbită nervul maxilar (care la
acest nivel se continuă cu nervul infraorbital), vasele infraorbitale, nervul zigomatic şi
ramuri orbitale ale ganglionului pterigopalatin.
Gaura ruptă (vezi endobaza)
Choanele (aperturile nazale posterioare) sunt două orificii separate de marginea
posterioară a vomerului. Superior sunt limitate de corpul osului sfenoid, inferior de
marginea posterioară a lamei orizontale a osului palatin, iar lateral de marginea
posterioară a lamei mediale a procesului pterigoid. Choanele stabilesc comunicarea între
cavitatea nazală şi nazofaringe.
FAŢA INFERIOARĂ A STÂNCII TEMPORALULUI prezintă
următoarele elemente:
1.Gaura stilomastoidiană conţine nervul facial şi artera stilomastoidiană.
2.Procesul stiloid este acoperit superior şi antero-lateral de vagina
procesului stiloid (prelungire a osului timpanic). Pe procesul stiloid au
originea originile elementele buchetului stilian (Riolan): muşchii
stilohioidian, stilofaringian, stiloglos şi ligamentele stilohioidian şi
stilomandibular.
3.Fosa jugulară conţine bulbul superior al venei jugulare interne. Aici se
află ostium introitus prin care ramura auriculară a nervului vag pătrunde
în canaliculul mastoidian.
4.Orificiul inferior al canalului carotic se află antero-medial de fosa
jugulară; prin acest orificiu intră artera carotidă internă şi plexul simpatic
pericarotic intern. La nivelul canalului carotic se află orificiile canalelor
carotico-timpanice prin care pătrund nervii carotico-timpanici.
5.Fossula petrosa este o depresiune triunghiulară care conţine ganglionul
inferior al nervului glosofaringian (IX). Conţine deschiderea
canaliculului cohleei, prin care trece un duct perilimfatic.
6.Orificiul inferior al canaliculului timpanic este situat pe creasta
jugulară care separă orificiul inferior al canalului carotic de fosa jugulară;
prin acest orificiu trec nervul timpanic (Jacobson) şi artera timpanică
inferioară.
7.Suprafaţa jugulară este situată posterior de fosa jugulară.
SCUAMA TEMPORALULUI prezintă tuberculul articular anterior de
care se află o porţiune precondilară din scuama temporalului, care
participă la formarea tavanului fosei infratemporale. Posterior de
tuberculul articular se află fosa mandibulară.
Fosa mandibulară este o depresiune formată dintr-o zonă anterioară
articulară, care aparţine scuamei temporalului şi o zonă posterioară,
nearticulară, formată din partea timpanică a temporalului. Fisura
timpano-scuamoasă, situată medial la nivelul fosei mandibulare, se
bifurcă medial (datorită prelungirii inferioare a tegmen tympani) în două
fisuri: fisura pietro-timpanică (Glasser) şi fisura pietro-scuamoasă.
Prin fisura pietro-timpanică trece nervul coarda timpanului.
*orificiul canalului musculotubar este împărţit de septul canalului
musculotubar în semicanalul muşchiului tensor al timpanului (situat
superior) şi semicanalul tubei auditive (inferior).
PROCESELE PTERIGOIDE ALE OSULUI SFENOID prezintă
două lame:medială şi laterală:
1.Lama medială este verticală şi prezintă două feţe şi trei margini.
Faţa laterală participă la delimitarea fosei pterigoidiene unde au
originea fibrele muşchiului pterigoidian medial. Faţa medială
participă la formarea peretelui lateral al foselor nazale. Marginea
anterioară se sudează de marginea anterioară a lamei laterale.
Marginea posterioară este concavă posterior şi prezintă în partea
superioară tuberculul pterigoid, în partea mijlocie incizura tubară
inferior de care se află procesul tubar. Pe marginea posterioară a Procesele pterigoide. 1.
lamei mediale se inseră fibrele muşchiului constrictor superior al tuberculul pterigoid; 2.
faringelui şi fascia faringobazilară. Marginea inferioară prezintă incizura tubară; 3. procesul
cârligul pterigoidian, care pe faţa inferioară are un şanţ prin care tubar; 4. cârligul
trece tendonul muşchiului tensor al vălului palatin. Pe cârligul pterigoidian; 5. spina Hyrtl;
pterigoidian se inseră fibre ale muşchiului constrictor superior al 6. spina Henle; 7. procesul
faringelui, rafeul pterigomandibular şi fibre ale muşchiului pterigospinos (spina lui
palatofaringian. Civinini); 8. lama laterală a
2.Lama laterală prezintă două feţe şi trei margini. Faţa laterală procesului pterigoid; 9. lama
participă la formarea peretelui medial al fosei infratemporale ; pe medială a procesului
această faţă au originea fibrele muşchiului pterigoidian lateral. Faţa pterigoid; 10. fosa pterigoidă;
medială limitează lateral fosa pterigoidă. Marginea anterioară 11. fosa scafoidă; 12. choana
delimitează posterior fisura pterigomaxilară. Marginea posterioară
prezintă procesul pterigospinos (spina lui Civinini) pe care se inseră
ligamentul pterigospinos şi spina lui Hyrtl pe care se inseră FAŢA INFRATEMPORALĂ A ARIPII MARI A OSULUI SFENOID este separată de
ligamentul Hyrtl. Pe marginea posterioară a lamei laterale se inseră faţa temporală a aripii mari prin creasta infratemporală. Aceasta prezintă în partea
aponevroza interpterigoidiană. anterioară tuberculul sfenoidal pe care se ataşează fibre ale muşchilor pterigoidian lateral
3.Fosa pterigoidă este limitată de lamele procesului pterigoid şi de şi temporal. Faţa infratemporală a aripii mari este împărţită într-o zonă anterioară unde au
procesul piramidal al palatinului în partea inferioară;la nivelul ei are originea fibre ale muşchiului pterigoidian lateral şi o zonă posterioară unde se află găurile
originea muşchiul pterigoidian medial. ovală, spinoasă şi spina sfenoidului. Pe spina sfenoidului se ataşează ligamentul
4.Fosa scafoidă se află superior de marginea posterioară a lamei sfenomandibular, fibre ale muşchiului constrictor superior al faringelui, fascia
mediale;aici are originea muşchiul tensor al vălului palatin. faringobazilară şi ligamentul pterigospinos (Civinini). Pe faţa medială a spinei sfenoidului
se află un şanţ pentru nervul coarda timpanului.Gaura ovală este situată între rădăcinile
FAŢA INFERIOARĂ A PĂRŢII BAZILARE A mijlocie şi posterioară a aripii mari şi conţine nervul mandibular, rtera meningee
OCCIPITALULUI prezintă pe linia mediană o proeminenţă- accesorie, nervul pietros mic (când acesta nu trece prin canalul Arnold) şi vene emisare
tuberculul faringian pe care se inseră rafeul faringian. Anterior de inconstante; pe marginea medială a găurii ovale se inseră o parte din aponevroza
tubercul se observă foseta naviculară care conţine uneori foseta interpterigoidiană şi pe marginea posterioară au originea fibre ale muşchiului tensor al
faringiană. De o parte şi de alta a liniei mediane se găsesc două vălului palatin. Gaura spinoasă conţine artera meningee medie, vena meningee medie şi
creste: una anterioară-creasta sinostozică şi alta posterioară-creasta ramura meningeală a nervului mandibular (nervul spinos). Canalul Arnold se află
musculară. postero-medial de gaura ovală şi conţine nervul pietros mic.
 PARTEA POSTERIOARĂ A EXOBAZEI
Partea posterioară a exobazei. 23. procesul pterigoid; 26. incizura
digastrică; 27. eminenţa juxtamastoidiană; 28. şanţul arterei
occipitale; 31. fosa condilară posterioară; 32. linia nucală
superioară; 33. protuberanţa occipitală externă; 34. linia nucală
inferioară; 35. scuama occipitalului; 37. creasta occipitalăexternă;
38. condilul occipital; 43. partea bazilară a occipitalului; 56. gaura
occipitală mare; 57. gaura mastoidiană
1.Părţile laterale (condilare) ale osului occipital prezintă condilii occipitali, care participă la
formarea articulaţiei atlanto-occipitale. Lateral de condili se află orificiul extern al canalului
hipoglosului prin care trec nervul hipoglos (XII), ramura meningee a nervului hipoglos, vene
comitante şi ramura meningee din artera faringiană ascendentă. Posterior de condil se află fosa
condilară, care este uneori perforată de canalul condilar prin care trece o vena emisară de la
sinusul sigmoid.
2.Gaura occipitală mare (vezi endobaza)
3.Scuama osului occipital prezintă:
a.protuberanţa occipitală externă pe care se inseră ligamentul nucal şi o parte din
fibrele muşchiului trapez.
b.creasta occipitală externă este o creastă verticală pe care se inseră ligamentul nucal.
c.linia nucală superioară se află lateral de protuberanţa occipitală externă şi serveşte
inserţiei muşchilor trapez, splenius al capului şi sternocleidomastoidian.
d.linia nucală inferioară
e.pe zona dintre liniile nucale superioară şi inferioară se inseră muşchii
suboccipitali.
4.Faţa inferioară a părţii mastoidiene a osului temporal prezintă gaura mastoidiană prin
care trec o vena emisară de la sinusul sigmoid şi o ramură meningee din artera occipitală. În
partea inferioară se află procesul mastoidian pe a cărei faţa externă se inseră muşchii
sternocleidomastoidian, splenius al capului şi lung al capului. Medial de procesul mastoid se
află incizura mastoidiană, unde are originea pântecele posterior al muşchiului digastric.
Medial de incizură se află eminenţa juxtamastoidiană şi şanţul arterei occipitale.
5.Gaura jugulară (vezi endobaza)