Cuvânt înainte

Seria de lucrări pe care le reunim, generic, sub titlul de Nova Didactica își
propune exact ceea ce sugerează și sintagma de origine latină. Anume: să ofere
instrumente școlare inedite, valoroase și atractive, de care să beneficieze atât ele-
vii, cât și profesorii de limba și literatura română. În contextul – să nu ne ferim să
o recunoaștem, încă tulbure – provocat în principal de schimbările impuse de/ prin
noile planuri-cadru, noua programă și noile manuale de limba și literatura română,
redactarea și punerea în circulație a unei asemenea serii ni s-a părut a ține dacă nu
de regimul urgenței, măcar de acela al normalității...
Deschizător de drum, prin urmare, auxiliarul de față, intitulat Competență și
creativitate în practica limbii și literaturii române. Caiet de lucru pentru clasa a V-a,
este alcătuit de un grup de autoare a căror valoare este certificată de experiența la
catedră, dar și de numeroasele rezultate la olimpiadele și concursurile școlare, lo-
cale, interregionale ori naționale. Fiecare nume din lista următoare este, lăsând la o
parte orice acces de falsă modestie, un garant al seriozității și autorității în materie:
Anița Avram-Rusu, Mihaela-Dumitrița Bahman, Irina Nechifor, Gabriela Petrache,
Ioana-Luminița Trempe și Mihaela Vlioncu.
Fără să ezite, cunoscând foarte bine orizontul de așteptare și exigențele ca-
drelor didactice, pe de o parte, capacitățile, aptitudinile și nevoile reale ale elevilor de
clasa a V-a, pe de altă parte, doamnele și-au pus la bătaie toate armele metodologi-
ce și au conceput un auxiliar care să li se potrivească de minune celor din urmă: să
fie deopotrivă atrăgător și serios, imaginativ și riguros, creativ și competent.
De bună seamă, parcurgând, cu stiloul sau creionul în mână, cele 11 capitole,
dense din perspectiva conținutului științific abordat și variate din punctul de vedere
al sarcinilor de lucru propuse, copiii își vor consolida, chiar extinde cunoștințele de
limba și literatura română. În plus, își vor dezvolta atât spiritul critic, cât și fantezia,
de care au în continuare mare nevoie. Nu numai pentru a deveni cititori (mai) avizați
de literatură sau de nonficțiune, ci și pentru a se transforma în oameni adevărați, mai
buni și mai frumoși decât sunt deja!

Emanuela ILIE
 CAPITOLUL I

Cartea și cititorul
Ortoepie și ortografie (Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic.
Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală.
Corespondența sunet-literă. Silaba. Accentul)
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde cerințelor.

Dar să mă întorc la prima mea carte. Cu „Foarte gras fără nas” lucrurile au stat cam
așa...
Într-o seară, tata a venit acasă cu o carte frumos colorată în paginile căreia se
lăfăia un bob de mazăre cu ochi, gură și tot ce mai trebuia pentru a semăna cu oamenii. Îi
lipsea însă ceva și de aceea se numea „Foarte gras fără nas”, cum aveam să aflăm de la
mama, care a început să ne citească din aventurile bobului de mazăre. Fratele meu și cu
mine ascultam cu gurile căscate și nu încetam să ne minunăm cum de trăiește bobul de
mazăre asemenea nouă... Şi bineînțeles râdeam cu poftă de numele lui. Of, și când s-a
despărțit de frații cu care locuia în păstaie... și când s-a rostogolit pe scări și s-a pierdut
de ai lui... Dar să nu credeți că a sfârșit într-o cratiță, nu, bobul nostru de mazăre a avut
noroc, pentru că, după ce a rătăcit prin lume, și-a regăsit familia și bucuria bobilor și a
boabelor în neamul său cred că mai continuă și astăzi.
Însă, așa cum știți și voi, prima carte citită cu ochii mamei, ai bunicii (și aici îi
puteți adăuga pe toți cei care ne-au iubit și și-au petrecut timpul cu noi când eram mici)
nu se citește o singură dată, ci se recitește iar și iar până ni se scrie în minte și putem
să o îngânăm sau să o scriem singuri.[...] Nu știu de ce nouă, adică mie, Rodica, și
fratelui meu, Mircea, ne plăcea foarte mult „Foarte gras fără nas” și-l ceream mereu
înainte de culcare.
Ne așezam în pat, cu mama între noi, în așa fel încât să vedem ce e acolo în carte
– deși știam desenele pe dinafară – și cuvintele își începeau legănatul. O veioză
cu lumină galbenă venea de undeva, din spate, și ne ținea în cercul ei de vrajă și,
uite-așa, ne trezeam a doua zi dimineața la o altă lumină, cea a soarelui și a jocului
cu copii. Şi tot așa, seară de seară, de la o lumină la alta, am crescut și am început să
citim cu ochii noștri.
(Rodica Zane, Lectura în trei, în doi, de unul singur)

 Provocările textului

a. Identifică patru cuvinte-cheie din textul citat.

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
b. Precizează, într-un enunț, tema textului.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
c. Transcrie patru secvențe care ilustrează diferite forme de lectură.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
9
 CAPITOLUL II

Experiențe de lectură
Vocabularul (Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor.
Categorii semantice: sinonime, antonime. Câmpul lexical)
Enunțul și propoziția (Enunțuri asertive, interogative, exclamative,
imperative. Tipuri de propoziții)
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Parcurge cu atenție textul următor, pentru a găsi răspunsurile potrivite la cerințele

formulate mai jos.

La fel mi se întâmpla să mă întreb dacă Anibalector voia un interlocutor sau un

discipol1. Probabil că el nu vedea deosebirea. Sigur e că adora să se dueleze cu mine. Sau
să mă folosească pentru a se duela cu sine însuși:
— Un cititor trebuie să se mențină neutru față de cartea pe care o citește, întrebi
tu? Eu n-aș fi atât de radical. De ce s-ar cădea ca eu să încetez a fi eu numai pentru că-l
aud pe altul cum gândește? Și cum aș putea eu să încetez a fi eu, chiar dacă aș vrea?
Să se fi inventat oare chirurgia plastică pentru spirit? [...]. Totuși, e adevărat că cititorul
trebuie să știe să încerce a vorbi limba cărții. A vorbi limba cărții, a se abandona în voia
melodiei ei, a se lăsa dus de curent, în loc să-și risipească forțele vâslind contra mareei.
Nu zic că trebuie să ne supunem, doar că trebuie să fim disponibili. Cartea, prin faptul
că este scrisă, a făcut deja un pas mare către noi: e un dar. Acum ne revine nouă să
mulțumim pentru amabilitate și să facem un pas către carte.
— De ce?
— De ce, de ce...
Anibalector, la fel ca oamenii, nu era mulțumit când îi lipseau cuvintele sau
argumentele.
— Păi, nu știu. Poate fiindcă cheia lecturii se află în cartea pe care o citim.
Pentru Anibalector, o carte este o întâlnire între două voci: a noastră și a cărții. Și
să faci sublinieri într-o carte nu este nimic rău, e aproape ca și cum ai citi dublu; e semn
că ai întâlnit un pasaj, o frază, un paragraf, care-ți spune ceva, iar asta, după el, era de
neprețuit. E aproape ca și cum ai fi găsit, pe gratis, o a doua carte.
(Rui Zink, Cititorul din peșteră)

 Provocările textului

a. Numește personajele care iau parte la discuție.

................................................................................................................................
................................................................................................................................
b. Identifică tema textului, motivându-ți opțiunea.
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
c. Transcrie un enunț/un pasaj care să reprezinte o posibilă definiție a cărții.
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................

1
discipol: persoană care trăiește în preajma unui maestru, preluând învățăturile acestuia;
învățăcel, elev, ucenic.
31
 CAPITOLUL III

Textul narativ literar

Verbul. Moduri verbale: indicativul și imperativul
Timpurile modului indicativ. Timpuri simple și compuse
 Exercițiu de creativitate

Scrisul tău spune ceva despre tine!

Privește cu atenție textele pe care le-ai redactat rezolvând testul anterior și fii atent(ă)
la aspectul scrisului tău, așa cum o face personajul din fragmentul dat. Descoperă care
sunt particularitățile caligrafice personale și ce spun ele despre tine, apoi formulează-ți
observațiile în spațiul de mai jos.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

74
 CAPITOLUL IV

Textul narativ nonliterar

Verbul. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare
(a fi, a avea, a vrea)
Forme verbale nepersonale (infinitivul, participiul)
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde cerințelor.

Născut pe 19 august 1881, într-o familie care la venirea lui pe lume înmormântase
deja șapte copii, George Enescu era, prin simplul fapt că a reușit să trăiască, semnul
unei minuni. [...]. Obsedată de spaima de a nu-și pierde și cel de-al optulea prunc, Maria
Enescu, mama lui, l-a înconjurat în anii petrecuți la Liveni cu o atenție adeseori exagerată și
chinuitoare. Mai târziu, Enescu avea să-și amintească toate spaimele de moarte care i-au
marcat copilăria: „Mă păzeau de cele mai neînsemnate primejdii, tremurau la cel mai mic
semn. În această atmosferă înăbușitoare și plină de patimă am crescut prea repede și, dacă
sunt astăzi un om mai mult decât sensibil, ca o rană vie, pricina o datorez copilăriei mele”.
Povestea lui de dragoste cu muzica a început curând în acel univers închis, în care i
se refuza plăcerea de a se juca în livada din curte. La 3 ani, ascultând fascinat un concert al
unui taraf, George se îndrăgostește pentru prima dată de sunet și, în urma acestei pasiuni
fulgerătoare, primește în dar o vioară. La 5 ani își scrisese cea dintâi operă, notând pe copertă:
„Ţara Românească, operă pentru pian și vioară de George Enescu, compozitor român în vârstă
de cinci ani”. La 7 ani se afla la studii la Viena, iar la 9 ani era deja elev în clasa preparatoare de
vioară, în vederea admiterii la Conservatorul din Viena. La absolvire, primește medalia de aur
și începe să concerteze în public. La 13 ani pleacă la Conservatorul din Paris, unde studiază cu
cei mai mari muzicieni ai momentului.[...].
La 15 ani compune prima lucrare de mare succes: „Poema română”, interpretată în
premieră în 1898, în cadrul concertelor „Colonne” de la Paris. La 16 ani este recunoscut ca
fiind cel mai mare violonist al momentului. În același an dirijează, la Ateneul din București,
orchestra care interpreta „Poema română”.
(adevărul.ro, George Enescu, o copilărie ca o „rană vie”)

 Provocările textului

a. Completează spațiile punctate cu informațiile corespunzătoare.

George Enescu s-a născut pe ..................................., la ........................................
b. Asociază numele operelor lui Enescu cu vârsta la care le-a compus.
Poema română: ................................................................................................................
Țara Românească, operă pentru pian și vioară: ..............................................................
c. Notează o trăsătură a lui George Enescu, susținându-o cu cel puțin o secvență din text.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
d. Motivează, într-un text de 4-6 rânduri, de ce mama lui George Enescu l-a crescut cu
atâta grijă.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
77
 CAPITOLUL V

Textul descriptiv literar

Substantivul: genul, numărul. Tipuri de substantive: comun, propriu
Categoria determinării: articolul hotărât și nehotărât
Posibilități combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
Prepoziția
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Fii atent(ă) la conținutul textului următor și răspunde cerințelor formulate mai jos.

Din copilărie, lui Dănuț „îi bătuse inima” pentru zarzări1. Pentru majoritatea
oamenilor și poeților primăvara e verde. Ochii verzi pe care-i deschide primăvara sub
cerul din nou albastru. Codrul înverzit, iarba încolțită, grâul răsărit. În mai toate inimile și
literaturile, semnul primăverii e verdele crud, fraged, răcorit în umbră și aprins în soare.
Desigur că toți cântă și slăvesc și livezile cu floarea lor de lumină și cântecul albinelor
culegătoare. Dar verdele domină. Tuturor le place mai mult trainica undă de verde a
primăverii, căci vara în care se revarsă tot verde e, decât spuma vremelnică2 a pomilor.
O clipă înfloriți, verzi și ei apoi.
Și chiar cei care se opresc în livezi, privind și ascultând, cântând și descriind, nu
fac nicio deosebire între zarzăr, piersic, măr, cireș, păr, gutui și toată felurimea pomilor
care alcătuiesc buchetul de mireasmă al primăverii.
Pentru Dănuț, însă, primăvara nu era decât o singură clipă: aceea când zarzării,
fără de frunze, numai flori albe, au înflorit deplin. […].Zarzării. Nume plin de albine.
Petale care cad, plutind, zbor întors spre pământ. Suspin naiv al primăverii.[…].
Dar zarzării nu-s decât o clipă între clipele primăverii. Au înflorit: alb culminant.
Şi-n seara aceleiași zile albul a ostenit, o undă gălbuie a întristat rozul. Copilăria albului,
deodată, a îmbătrânit. Vin frunzulițele: roi verde. Îngerii din jurul zarzărului au zburat,
luându-i vaporosul nimb3. A rămas pom ca toți pomii, robust în haina verde, pe pământul
negru: dar un zarzăr de lumină s-a stins între crengile lui.
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

 Provocările textului

a. Pentru a preciza tema textului, alege una dintre variante (copilăria, jocul, natura,
imaginația), justificându-ți opțiunea.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
b. Selectează patru structuri/secvențe cu valoare descriptivă.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

1
zarzăr: pom fructifer asemănător cu caisul;
2
vremelnică: trecătoare;
3
nimb: aură, aspect, splendoare.
99
 CAPITOLUL VI

Textul descriptiv nonliterar

Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul
Gradele de comparație. Articolul demonstrativ
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde cerințelor.

Ia reprezintă piesa principală a costumului tradițional românesc. Celelalte piese se

conturează în jurul ei, se armonizează ornamental și cromatic cu aceasta. Ea reprezintă
mai mult decât un simplu obiect vestimentar, fiind un simbol, o dovadă istorică a existenței
și a continuității portului tradițional românesc.
Cea mai veche cămașă de acest tip este cea întreagă, care cuprindea și poale.
Următoarea este ia sau cămașa cu altiță, iar mai apoi cămașa cu platcă, apărută sub
influența modei urbane. La început, cămășile erau confecționate din in sau cânepă, iar
mai târziu din bumbac, borangic și mătase.
Nu se știe cu exactitate când a apărut acest port, dar unele surse consideră că
acest tip de îmbrăcăminte ar fi fost purtat încă din perioada culturii Cucuteni (5500-2750
î.Hr.). Ia este, de fapt, o cămașă tradițională românească, folosită în zile de sărbătoare,
confecționată din pânză albă, împodobită cu mărgele și broderii la mâneci, pe piept și la gât.
Motivele cusute sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură. Culorile și
motivele sunt diferite, în funcție de vârsta, dar și de evenimentul la care urma să fie
purtată.
De-a lungul timpului, ia românească a fascinat pictori, fotografi, personalități
și designeri din țară și de peste hotare. Principesa Ileana, Principesa Elena, Regina
Maria sunt printre personalitățile regale, care au purtat cu mândrie portul popular
românesc. Dintre toate, cea care a transformat ia într-un stil vestimentar personal a fost
Majestatea Sa Regina Maria, regină a României, principesă de Edinburg, de Saxa –
Coburg și Gotha.[…].
Din 2013, o comunitate constituită prin intermediul facebook–ului, denumită „La
Blouse Roumaine”, reușește să creeze un eveniment special, declarând ziua de 24
iunie, Ziua Universală a Iei, zi în care femeile românce sunt îndemnate să poarte ie,
indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Ziua nu a fost aleasă întâmplător, deoarece acum
se sărbătorește „ziua de Sânziene", o sărbătoare asociată cultului recoltei, a vegetației
și a fertilității, dar și a soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, având rădăcini
într-un străvechi cult solar.
(Ia românească, de la tradiție la modernitate, www.imperialtransilvania.com)

 Provocările textului

a. Transcrie, din textul citat, o posibilă definiție a iei.

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
b. Completează enunțurile de mai jos cu informațiile corespunzătoare din textul-suport.
Cea mai veche ie este ......................................................................................................
La început, cămășile erau confecționate din ....................................................................
Mai târziu, au fost făcute din ............................................................................................
Din 2013, comunitate „La Blouse Roumaine” reușește să creeze un eveniment special,

123
 CAPITOLUL VII

Textul multimodal
Pronumele (personal și de politețe)
Numeralul (cardinal și ordinal)
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție banda desenată, inspirată dintr-un cunoscut basm popular,

pentru a rezolva cerințele formulate.

(www.revistatus.ro, Prințul Árgyélus și frumoasa Ileana)

 Provocările textului

a. Selectează un indice spațial și unul temporal.

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
147
 CAPITOLUL VIII

Textul explicativ
Predicatul verbal. Subiectul exprimat (simplu și multiplu)
Acordul predicatului cu subiectul. Atributul
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde cerințelor.

Jocurile copilăriei sunt purtate în suflet toată viața. Unul dintre cele mai cunoscute
este „Șotronul”(DEX: șotron, șotroane, s.n.- joc de copii, în care jucătorii lovesc cu piciorul o
pietricică, făcând-o să treacă printr-o serie de pătrate desenate pe pământ [Var.:„șodron”]–
Cf. fr. Chaudron „căldare”).
Pentru frumusețea jocului, este nevoie de cel puțin doi copii cu vârsta mai mare de
4 ani. Se poate juca oriunde, dar cel mai indicat este afară, în parcuri, în fața blocului, în
curtea școlii etc.
Punctul 1. Mai întâi se desenează șotronul cu cretă, pe asfalt, așa cum se observă
în desenul alăturat. Pătratele se pot numerota până la orice număr, nu neapărat până la 10.

Punctul 2. Apoi se alege ordinea în care jucătorii vor intra în joc. Pentru a face asta,
puteți folosi o numărătoare distractivă, de exemplu:
Unu, doi,
Stai cu noi!
Trei, patru,
Hai la teatru!
Cinci, șase, șapte,
Hai să bem cafea cu lapte!
Opt, nouă, zece,
El/ea să plece!
Punctul 3. Jucătorul stă la START și încearcă să arunce o pietricică în prima căsuță
(poate fi pietricică, monedă sau orice obiect). Dacă pietricica a căzut pe linie, aruncarea se
repetă. Dacă reușește, atunci jucătorul sare într-un picior în prima căsuță, ia pietricica și se
întoarce, tot într-un picior, la START, și trece la punctul 4. El nu are voie să atingă linia
șotronului sau să iasă în exterior și nu are voie să sară în două picioare. Dacă nu reușește să
arunce pietricica în căsuța 1, atunci vine rândul următorului jucător să încerce același lucru.
Punctul 4. La fel, jucătorul stă la START și încearcă să arunce o pietricică în a doua
căsuță. Dacă reușește, atunci sare într-un picior în prima căsuță, după care în căsuța a
doua, de unde ia pietricica și se întoarce tot într-un picior, la START, continuând aruncarea în al
treilea pătrat. Dacă nu reușește să arunce pietricica în căsuța 2, atunci vine rândul următorului
jucător pentru a încerca să arunce pietricica în căsuța la care a rămas.
Punctul 5. Jocul continuă în același fel până când jucătorii parcurg tot traseul, de la 1
la 10 și înapoi, de la 10 la 1.

177
 CAPITOLUL IX

Elemente de construcție a comunicării

Irina Nechifor _________________________________________ Ortoepie și ortografie

Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic.

Dicționarul. Articolul de dicționar

1. Citește cu atenție următoarele cuvinte, scrise cu literă mică: deal, stradă, cameră,
munte. Alcătuiește enunțuri în care acestea să apară scrise cu majusculă!
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

2. Parcurge următorul articol de dicționar și rezolvă cerințele date.

Pom, pomi, s. m. Nume generic pentru arbori care produc fructe comestibile; p. gener.
copac, arbore. ◊ Pom de Crăciun = brad (sau alt conifer) împodobit cu daruri și ornamente,
cu prilejul Crăciunului. Pomul mortului = copăcel (mai ales brad) sau ramură împodobită cu
fructe, cu covrigi, cu zaharicale etc. (ce se dau de pomană la cimitir), care se poartă înaintea
cortegiului mortuar (la morții necăsătoriți) și se înfige pe mormânt. ◊ Expr. (Fam.) A fi în pom
= a se afla într-o situație dificilă din imprudență, din neștiință, din lipsă de bani. – Lat. pomus.
(www.dexonline.ro)

a. Notează antonime pentru termenii: împodobită, se înfige, dificilă, imprudență, neștiință.

Caută în dicționar explicația ultimilor doi termeni, pe care i-ai găsit.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
b. Creează propria definiție a unui colț de natură preferat, urmărind structura articolului de
dicționar. Compar-o cu definiția „oficială” din Dicționarul Explicativ al Limbii Române,
varianta clasică sau online.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

201
 CAPITOLUL X

Modele de subiecte pentru pregătirea

lucrărilor semestriale

Semestrul I
Irina Nechifor ___________________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție textul și răspunde cerințelor formulate mai jos.

Niciodată n-am citit cu adevărat într-o casă străină. Îmi plăcea să citesc în pădure, cu
spatele lipit de un brad uriaș sau cu obrazul înfundat într-o catifea adâncă de mușchi verde
înflorit. Sau la mare, cu vuietul amețitor într-o parte, dimineața, când încă nu apar familiile
cu copii pe plajă, sau seara, cu prosopul pe mine, cu o senzație [...] de frig, care-ți făcea
pielea de găină, sau în vacarm1 [...], printre corpurile dezgolite. Ciudat, la mare, lectura pare
neserioasă. Privirea e furată de priveliștea umană, de zbenguială și țipete, de diversitatea
carnală. Şi, totuși, după ce te întorci din apă, după câteva plonjări în adânc, cu vâjâiala
aia în cap și corpul tremurând de efort, aluneci în pasta de cuvinte ca într-un vis, la mari
adâncimi. Citite neatent, frazele căpătau o consistență specială, așa cum, dacă învârți un
cerc, el creează un volum, o sferă colorată. La mare, am reușit, până la urmă, să citesc o
carte începută de multe ori și neterminată […]. E o anumită voluptate2 în lecturile astea,
aparent superficiale: cititul în mijlocul mulțimilor, într-o sală de așteptare, în gară, în autobuz,
în timpul orelor la școală, în pauze, la o coadă, în picioare.
(Simona Popescu, Exuvii)

 Provocările textului

a. Unde îi place naratoarei din textul A să citească?

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
b. Transcrie o imagine vizuală și un reper spațial.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
c. Interpretează în 3-5 rânduri semnificația secvenței: Citite neatent, frazele căpătau
o consistență specială, așa cum, dacă învârți un cerc, el creează un volum, o sferă
colorată.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................

1
vacarm: larmă, gălăgie;
2
voluptate: desfătare sufletească; încântare, satisfacție.
259
 CAPITOLUL X

Modele de subiecte pentru pregătirea

lucrărilor semestriale

Semestrul al II-lea
Mihaela-Dumitrița Bahman ________________________________________ Varianta 1

 Citește cu atenție textul următor și apoi răspunde cerințelor formulate mai jos.

Odată, Habarnam stătea în casă și privea pe fereastră. Afară era tare urât. Cerul se
arătase mohorât încă de dimineață; nicio clipă nu se ivise soarele, iar ploaia curgea fără
încetare. Sigur, de plimbat nici nu putea fi vorba, și din această pricină pe Habarnam îl
cuprinse plictiseala.
Se înțelege că nu pe toți locuitorii Orașului Florilor îi plictisea vremea urâtă. Lui
Ştietot, de pildă, puțin îi păsa dacă ploua sau ningea, fiindcă chiar și cea mai rea vreme
nu-l împiedica să stea acasă și să-și vadă de treburi. Iar doctorul Pilulă o ținea într-una că
mai mult îi place când e urât afară decât când e frumos, pentru că pe vreme rea organismul
piticilor se călește, așa că ei se îmbolnăvesc mai puțin. Cât despre poetul Floricel, cea mai
mare plăcere a lui era să se instaleze, pe timp de ploaie, în podul casei și, întinzându-se pe
niște frunze uscate, să asculte zgomotul picăturilor care cad pe acoperiș.
— În jurul tău tună și fulgeră - zicea Floricel - afară e atât de groaznic că nici nasul
nu-ți vine să-l scoți, iar în pod este cald și bine. Frunzele uscate răspândesc un parfum
minunat, ploaia bate darabana în acoperiș, iar tu îți simți sufletul atât de ușor și îți e atât de
bine, încât îți vine să compui poezii.
Celor mai mulți dintre pitici nu le plăcea însă ploaia. Era chiar o prichinduță, pe nume
Picătura, care de cum începea să plouă, se și pornea pe plâns. Iar dacă cineva o întreba de
ce plânge, răspundea:
— Nu știu, eu plâng întotdeauna când plouă.
Desigur, Habarnam nu stătea chiar așa prost cu nervii ca plângăreața de Picătura,
dar pe vreme rea dispoziția lui se strica. Așa se întâmplase și de data aceasta. Se uita cu
tristețe la șuvoaiele piezișe de ploaie, la violetele ude leoarcă care creșteau în curte, sub
fereastră, la Burduf, cățelul, care de obicei stătea legat de lanț în fața casei, dar care se
cuibărise acum în cușca lui și privea de acolo scoțând prin gaură doar vârful nasului său.
(Nikolai Nosov, Habarnam în Orașul Soarelui)

 Provocările textului

a. Transcrie două cuvinte/structuri care se referă la spațiul desfășurării acțiunii.

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
b. Așază enunțurile următoare în ordinea apariției lor în fragmentul dat.
1. Lui Ştietot puțin îi păsa dacă ploua sau ningea.
2. O prichinduță se și pornea pe plâns.
3. Cățelul se cuibărise în cușca lui.
4. Habarnam privea pe fereastră.

c. Explică scrierea cu literă mare a substantivului Picătura.

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
273
 CAPITOLUL XI

Teste complexe pentru pregătirea

olimpiadelor și a concursurilor
Anița Avram-Rusu _______________________________________________ Varianta 1

Se dau textele:

A. În revărsatul zorilor, pe baltă, lumina face minuni. Pe fața apei sclipesc,

ici sfărâmături de oglinzi; colo, plăci de oțel, comori de galbeni între trestii. În
nuferi, ca-n niște potire plutitoare, curg raze de aur. Un colb de argint dă strălucire
stufărișului. Peste tot liniște neclintită, de rai.
5 Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele
lungi, subțiri ca niște lujere, trupul lui se leagănă agale. Din când în când își udă
pliscul; uneori se oprește de se uită, ispititor, în fundul apei, ca și cum ar fi dat
peste ceva ce căuta de mult. E răcoare și răcoarea îl încântă. Nu simte nici o altă
dorință decât să-și scalde picioarele în unda rece, care-i trimite fiori până sub aripi.
10 Deodată se oprește; încordează gâtul și privește. Pe frunza unui nufăr, o
broscuță se bucură și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a văzut, biata
broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari deschiși cată la
cumplitul dușman. În spaima ei îl vede uriaș, cu capul atingând cerul, cu pliscul
lung, larg, să soarbă dintr-odată balta și, împreună cu balta, pe ea. Își așteaptă
15 sfârșitul.
Cocostârcul o vede și înțelege. Dar dimineața e mărinimos. Ş-apoi i se pare
atât de neînsemnată această vietate a bălții, că, de la o vreme, parcă o pierde din
ochi în fundul apei și nici n-o mai zărește. Ridică piciorul, pășește disprețuitor și
trece măreț, mai departe.
20 Broscuței nu-i vine să creadă. Mai stă așa câteva clipe. Apoi, de bucurie,
sare pe o altă frunză, și-ntr-un avânt de recunoștință, ea, cea dintâi, taie tăcerea
dimineții:
— Oaac!
(Emil Gârleanu, Mărinimie)
B.
S-a întâmplat însă odată ca mingea să-i scape din palme și căzând pe pământ
25 să se ducă de-a rostogolul de-a dreptul în fântână. Fata de împărat o urmări cu
privirea, dar mingea pieri de parcă n-ar fi fost și fântâna era tare adâncă! Se porni
atunci domnița pe plâns și plânse în hohote, neputând în niciun chip să-și ostoiască
amărăciunea. Şi cum se jelea ea, numai ce aude că-i strigă cineva din apropiere:
— Ce ți s-a întâmplat, domniță? Parcă ar plânge și pietrele de mila ta!
30 Fata cătă în jur, să afle cine anume îi vorbește, și văzu un broscoi ce privea
la ea cu niște ochi cât cepele!
— Ah, tu erai, moș Bălăcilă! se miră ea. Iaca, plâng că mi-a căzut mingea
de aur în fântână.
— Şterge-ți lacrimile și nu mai plânge, o mângâie broscoiul, că-mi stă în
35 putință să te ajut. Dar vorba e: ce-mi dai tu dacă-ți aduc din apă jucăria?
— Orice dorești, dragul meu broscoi; rochiile mele, pietrele nestemate,
mărgăritarele, chiar și coroana de aur, pe care o port pe cap, de-o poftești cumva!
Broscoiul o ascultă pe gânduri, apoi grăi:
— Nu-mi trebuie nici rochiile, nici mărgăritarele, nici pietrele nestemate,
40 nici coroana ta de aur, dar dacă ai îngădui să-ți fiu prieten și tovarăș de joacă, să
stau lângă tine, la măsuța ta, să mănânc din talerul tău de aur, să beau din cupa ta

283
 BIBLIOGRAFIE
(opere/volume din care au fost selectate textele-suport)

A. LITERATURĂ ROMÂNĂ
Ion Acsan, Povestirile unui șoarece de bibliotecă, Editura Ion Creangă, București,1985.
Ana Alfianu, Val și cetatea sufletelor, Editura Humanitas Junior, București, 2017.
I.L. Caragiale, Momente și schițe, Editura Prietenii Cărții, București, 1998.
Mircea Cărtărescu, Fata de la marginea vieții, Editura Humanitas, București, 2014.
Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri, Editura Eminescu, 1984.
Nicolae Filimon, Basme și nuvele, Editura Biblioteca Școlarului, 1983.
Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă, Editura Corint, București, 2018.
Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac, Editura Biblioteca pentru toți, 1984.
Petre Ispirescu, Basme, Editura Corint Junior, 2016.
Dan Lungu, Fetița care se juca de-a Dumnezeu, Editura Polirom, Iași, 2014.
Veronica D. Niculescu, O vară cu Isidor, Editura Polirom, Iași, 2017.
Veronica D. Niculescu, Spre văi de jad și sălbăție, Editura Polirom, Iași, 2016.
Adina Popescu, 8 povestiri de pe Calea Moșilor, Editura Arthur, București, 2016.
Simona Popescu, Exuvii, Editura Polirom, Iași, 2018.
Mircea Pricăjan, Pumn-de-Fier, Editura Polirom, Iași, 2018.
Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată, Editura Mihail Sadoveanu, București, 2013.
Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?, Editura Arthur, București, 2018.
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță, Editura ALL, București, 2014.
Ionel Teodoreanu, La Medeleni, Editura Litera, București, 2009.
Ionel Teodoreanu, Arca lui Noe, Editura Albatros, București, 1991.
Radu Tudoran, Toate pânzele sus, Editura Arthur, București, 2016.
Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor, Editura Polirom, Iași, 2012.

ANTOLOGII
Cele trei brățări și alte povești cu tâlc din lumea întreagă, Editura Anteea, Cluj, 2013.
Marius Chivu (coord.), Cartea cu bunici, Editura Humanitas, București, 2008.
Amelia Gheorghiță și Dan Lungu (coord.), Cartea Copilăriilor, Editura Polirom, Iași, 2016.
Dan. C. Mihăilescu (coord.), Cărțile care ne-au făcut oameni, Editura Humanitas, București,
2010.
Liviu Papadima (coord.), Care-i faza cu cititul?, Editura Arthur, București, 2010.
Liviu Papadima (coord.), Ce poți face cu două cuvinte. Juniorii, Editura Arthur, București,
2012.
Liviu Papadima, Florentina Sâmihăian (coord.),Uite cine vorbește,Editura Arthur, București,
2016.
Florentina Sâmihăian (coord.), Cel mai mult și mai mult, Editura Arthur, București, 2017.

B. LITERATURĂ UNIVERSALĂ
Dino Buzzati, Monstrul Colombre și alte cincizeci de povestiri, Editura Polirom, Iași, 2013.
Jennifer Chambliss Bertman, Vânătorii de cărți, Editura Polirom, Iași, 2017.
Jostein Gaarder, Lumea Sofiei, Editura Univers, București, 2013.
Frații Grimm, Cele mai frumoase povești, Editura Corint, București, 2016.
Khaled Hosseini, Vânătorii de zmeie, Editura Niculescu, București, 2007.
Gordon Korman, Minți geniale, Editura Arthur, București, 2018.
James Krüss, Timm Thaler sau Râsul vândut, traducere din germană de Iulian Curuia,
ilustrații de Bilyana Velikova, Ediția a 2-a, Editura Arthur, București, 2018.
303
Nikolai Nosov, Habarnam în Orașul Soarelui, Editura Humanitas, București, 2011.
Amos Oz, Poveste despre dragoste și întuneric, Editura Humanitas, București, 2016.
Amos Oz, Sumki, Editura Humanitas, București, 2013.
Daniel Pennac, Ochi de lup,Editura Paralela 45, Pitești, 2016.
Sylvia Plath, Costumul-Nici-Nu-Contează, Editura Pandora M, 2016.
Scarlett Thomas, Pajiștea Dragonului, Editura Arthur, București, 2018.
Rui Zink, Cititorul din peșteră, Editura Humanitas, București, 2017.

E. NONFICȚIUNE. ENCICLOPEDII
Leigh Anderson, Marea carte a jocurilor. Peste 200 de jocuri pentru toate vârstele, traducere
din limba engleză de Teodora Murariu, Editura Litera, București, 2019.
Petre Crăciun, Mihaela Hură, Portrete ale marilor povestitori români, Editura Zorio, București,
2019.
Jonathan Franzen, Sfârșitul sfârșitului lumii, Editura Polirom, Iași, 2019.
David Long, Supraviețuitorii: întâmplări extraordinare din sălbăticie și de dincolo de ea,
Editura Art, București, 2018.
Ernst H. Gombrich, O scurtă istorie a lumii, Editura Arthur, București, 2016.
Nina Munteanu, Manual de scriere creativă, Editura Paralela 45, Pitești, 2011.
Enciclopedia copiilor, Editura Aquila, Oradea.
Enciclopedia minunilor lumii, Editura Roosa, 2012.
Enciclopedia fantasy, Judy Allen, Editura Rao, București, 2006.
Enciclopedia naturii, Editura Teora, București,1998.

D. TEXTE MULTIMODALE
Harper Lee, … Să ucizi o pasăre cântătoare (roman grafic), adaptare și ilustrații de Fred
Fordham, traducere din limba engleză de Tatiana Malița, Editura Polirom, Iași, 2019.
Raina Telgemeier, Zâmbește!, Editura Arthur, București, 2017.
Comoara lui Dromichet, ilustrații de Gheorghe Marinescu, text de Vasile Mănuceanu, Editura
Ion Creangă, 1970.

304
 CUPRINS

CAPITOLUL I
Cartea și cititorul ................................................................................................................7
Ortoepie și ortografie
Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic
Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală
Corespondența sunet-literă. Silaba. Accentul
CAPITOLUL II
Experiențe de lectură .......................................................................................................29
Vocabularul
Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor
Categorii semantice: sinonime, antonime. Câmpul lexical
Enunțul și propoziția (Enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Tipuri de
propoziții)
CAPITOLUL III
Textul narativ literar .........................................................................................................53
Verbul. Moduri verbale: indicativul și imperativul
Timpurile modului indicativ. Timpuri simple și compuse
CAPITOLUL IV
Textul narativ nonliterar ...................................................................................................75
Verbul. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea)
Forme verbale nepersonale (infinitivul, participiul)
CAPITOLUL V
Textul descriptiv literar ....................................................................................................97
Substantivul: genul, numărul. Tipuri de substantive: comun, propriu
Categoria determinării: articolul hotărât și nehotărât
Posibilități combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
Prepoziția
CAPITOLUL VI
Textul descriptiv nonliterar ...........................................................................................121
Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul
Gradele de comparație. Articolul demonstrativ
CAPITOLUL VII
Textul multimodal ...........................................................................................................145
Pronumele (personal și de politețe)
Numeralul (cardinal și ordinal)
CAPITOLUL VIII
Textul explicativ ..............................................................................................................175
Predicatul verbal. Subiectul exprimat (simplu și multiplu)
Acordul predicatului cu subiectul. Atributul
CAPITOLUL IX
Elemente de construcție a comunicării ........................................................................199
CAPITOLUL X
Modele de subiecte pentru pregătirea lucrărilor semestriale ....................................257
CAPITOLUL XI
Teste complexe pentru pregătirea olimpiadelor și a concursurilor...........................281
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................303
305